PLAN SECTORIAL– ADER 2020Contractor: INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PROTECTIA PLANTELOR

Obiectivul general: MRCBS Numărul /codul proiectului: 43 Contract: 5.1.2. /2011 Act Adiţional: (număr/an)Anul începerii: 01.11.2011 Anul finalizării: 15.12.2014 Durata (luni): 37,5

Denumirea proiectului: Protecţia integrată a culturilor agricole în asolamente specifice exploataţiilor agrosilvice, fermelor care includ pajişti cu valoare ecologică ridicată şi zonelor Natura 2000

Denumirea fazei : Elaborarea procedurilor de protectie integrata a culturilor agricole din asolamente specificePersoana de contact (Directorul proiect): Dr. Ing. JINGA VASILEDate contact Tel.: 021.269.32.34; fax.: 021.269.32.39; e-mail: vasile.jinga@icdpp.ro

PROIECTUL (NR. 43/5.1.2. /1)OBIECTIVE

Obiectivele Proiectului

Realizarea unor sisteme de protecţie integratăpentru culturile agricole din asolamenteconservative, care includ: cereale păioase,cartof, plante medicinale şi furaje, specificeexploataţiilor agrosilvice, fermelor care includpajişti cu valoare ecologică ridicată şi zonelorNatura 2000.

Obiectivele FazeiElaborarea procedurilor de protectie integrata a culturilor agricole din asolamente specifice

PLANUL DE MANAGEMENT AL ACTIVITATILOR PROPUSE IN CADRUL PROIECTULUI

Agroecosistemul cu perdele forestiere de protecţie antierozionalăde la Cean Bolduţ/SCDA Turda reprezintă un model special pentruasigurarea dezvoltării agricole durabile, un model pentru tehnologiaculturilor de câmp fără aplicarea insecticidelor.

Realizarea unei agriculturi durabile în cadrul exploataţiiloragrosilvice din zona solurilor nisipoase/CCDCPN Dabuleni.

In zona Natura 2000, in fermele agricole adiacente rezervatiei naturaleComana, jud. Giurgiu se studiaza asolamentele specifice care includ intratamentele de control al agentilor de daunare utilizarea produselorbiologice realizate la ICDPP si a produselor de uz fitosanitar de ultimageneratie cu impact minim asupra mediului.

In zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (R.B.D.D.) – zonatampon, se afla amplasata „Amenajarea agricola Carasuhat”, in caredesfasuram activitati in cadrul proiectului. Amenajarea are o suprafatade 1736 ha impartita in 8 sole. Acestea au culturi de: rapita, grau, orz,lucerna, ovaz, urmand a fi cultivate floarea soarelui si porumb.

CARACTERISTICILE FORMALE REGLEMENTATE ALE UNUI SIT NATURA 2000 CONFORM REGLEMENTĂRILOR EUROPENE ŞI

NAŢIONALE

Art 1. din Directiva Habitate:j) sit: arie definita geografic a carei suprafata este clar delimitata;k) sit de importanta comunitara: sit care in regiunea sau regiunile

biogeografice la care apartine, contribuie in mod semnificativ la mentinereasau restabilirea unui tip de habitat natural din Anexa I sau a unei specii dinAnexa II intr-o stare de conservare favorabila si poate, de asemenea, sacontribuie intr-un mod semnificativ la coerenta (retelei) NATURA 2000 vizatain Articolul 3 si/sau contribuie in mod semnificativ la mentinerea diversitatiibiologice in regiunea sau regiunile respective.

l) zona speciala de conservare: sit de importanta comunitara desemnat deStatele Membre printr-un act legal, administrativ si/sau contractual in caresunt prevazute masurile de conservare necesare pentru mentinerea saurestabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si/saupopulatiilor speciilor pentru care situl este desemnat.

arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelornaturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interescomunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu reglementarilecomunitare;

arie de protectie speciala avifaunistica - sit protejat pentru conservareaspeciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare;

CADRUL GENERAL DE REGLEMENTARE JURIDICA A ARIILOR “NATURA 2000” IN ROMANIA

(1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal

si pentru rezervatiile biosferei;b) prin hotarâre a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri

naturale, geoparcuri, zone umede de importanta internationala, ariispeciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica,rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;

c) prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentruprotectia mediului, pentru propunerile de situri de importantacomunitara, cu avizul Academiei Romane, al autoritatii publicecentrale cu competente în domeniul administratiei publice, alautoritatii publice centrale în domeniul agriculturii si dezvoltariirurale si al autoritatii publice centrale în domeniul transporturilor, alautoritatii publice în domeniul amenajarii teritoriului si al autoritatiipublice în domeniul turismului;

d) prin hotarâri ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturaleprotejate, de interes judetean sau local.

ART. 8 din OUG 57/20.06.2007

ADMINISTRAREA SI MANAGEMENTUL SITURILORNATURA 2000

Responsabilitatile de administrare a ariilor naturaleprotejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural,puse sub regim special de protectie si conservare,revin Agentiei Nationale pentru Arii NaturaleProtejate, pentru ariile naturale protejate, declarateprin lege, prin hotarâre a Guvernului sau prin ordinal autoritatii publice centrale pentru protectiamediului.

RESTRICŢIILE PRIVIND ACTIVITATEA ANTROPICĂ AGRICOLĂ DIN ZONELE ADIACENTE SITURILOR NATURA

2000

Scopul major de infiintare a ariilor protejate:

Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt createpentru impunerea unor masuri speciale în vedereaconservarii unor habitate naturale si/sau specii salbaticede interes comunitar. În cazul suprapunerii lor în ariilenaturale protejate de interes national, managementulacestora va fi inclus în planul de management alrespectivelor arii naturale protejate, cu respectarea celeimai restrictive functii de protectie.

Instrumentul de administrare a ariilor protejate = planul de management

Planul de management stabileste zonarea interna a ariilor naturale protejate de

interes national, prin definirea si delimitarea, dupa caz, (alin.4):

a) zonelor cu protectie stricta;b) zonelor de protectie integrala;c) zonelor-tampon;d) zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane.

ÎN ZONELE A, B SI C PREVAZUTE LA ALIN. (4) SUNT INTERZISE:

a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselornaturale, precum si orice forme de folosire a terenurilor,incompatibile cu scopul de protectie si/sau deconservare;b) activitatile de constructii-investitii, cu exceptia celordestinate administrarii ariei naturale protejate si/sauactivitatilor de cercetare stiintifica ori a celor destinateasigurarii sigurantei nationale sau prevenirii unorcalamitati naturale.

PRIN EXCEPTIE DE LA PREVEDERILE DE MAI SUS, ÎN ZONELE DE PROTECTIEINTEGRALA, ÎN AFARA PERIMETRELOR REZERVATIILOR STIINTIFICE CU REGIM

STRICT DE PROTECTIE, SE POT DESFASURA URMATOARELE ACTIVITATI:a) stiintifice si educative;

b) activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii-investitii;

c) utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilorcomunitatilor care detin pasuni sau care detin dreptul de utilizare a acestora în orice forma recunoscuta prinlegislatia nationala în vigoare, pe suprafetele, în perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratiaparcului, astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente;

d) localizarea si stingerea operativa a incendiilor;

e) interventiile pentru mentinerea habitatelor în vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitatibiotice care constituie obiectul protectiei, în baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, aplanului de actiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul stiintific si valabil pana la intrarea în vigoare aplanului de management;

f) interventiile în scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosistemenecorespunzatoare sau degradate, la propunerea administratiei si cu avizul consiliului stiintific, în baza aprobariide catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului;

g) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu avizulconsiliului stiintific, în baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. În cazul în carecalamitatile afecteaza suprafete de padure, actiunile de inlaturare a efectelor acestora se fac la propunereaadministratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific, în baza aprobarii autoritatii publice centralecare raspunde de silvicultura;

h) actiunile de prevenire a inmultirii în masa a daunatorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, si actiunilede monitorizare a acestora;

i) actiunile de combatere a inmultirii în masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnosdin padure, în cazul în care apar focare de înmultire, la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cuavizul consiliului stiintific si în baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

IN CONCLUZIE, RESTRICŢIILE PRIVIND ACTIVITATEA ANTROPICĂ AGRICOLĂ DIN ZONELE

SITURILOR NATURA 2000 SE REFERA LA:

Orice activitati antropice/agricole care presupun tehnologii agricole intensive;

Consecutiv, orice activitati privind controlul bolilor, daunatorilor si buruienilor prin orice mijloace de interventie;

PARTICULARITATILE INTERVENTIEI ANTROPICE IN CADRUL PROIECTULUI ADER 5.1.2.

Toate experimentele se vor desfasura in zonele adiacente siturilor Natura 2000, prevazute in OUG 57/20.06.2007 la art. 22, alin.10 si anume:

Zone de dezvoltare durabila a activitatilor umane sunt zonele adiacentesiturilor Natura 2000, dincolo de zonele tampon în care se permit activitati deinvestitii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectareaprincipiului de utilizare durabila a resurselor naturale si de prevenire a oricarorefecte negative semnificative asupra biodiversitatii. În zonele de dezvoltaredurabila se pot desfasura urmatoarele activitati, cu respectarea prevederilordin planurile de management:

a) activitati de vânatoare, în zonele de dezvoltare durabila din parcurilenaturale;b) activitati traditionale de cultivare a terenurilor agricole si de cresterea animalelor;c) activitati de pescuit sportiv, industrial si piscicultura;d) activitati de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacaaceasta posibilitate este prevazuta în planul de management al parcului sidaca reprezinta o activitate traditionala.

PARTICULARITATILE INTERVENTIEI ANTROPICE IN CADRUL PROIECTULUI ADER 5.1.2.

e) lucrari de îngrijire si conducere a arboretelor si lucrari deconservare;

f) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pecale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformarespre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite,tratamentul taierilor progresive clasice sau în margine de masiv,tratamentul taierilor succesive clasice ori în margine de masiv,tratamentul taierilor în crâng în salcâmete si zavoaie de plop sisalcie. În zonele de dezvoltare durabila din parcurile nationale sepot aplica tratamentul taierilor rase în arboretele de molid pesuprafete de maximum 1 ha, precum si tratamentul taierilor rase înparchete mici în arboretele de plop euramerican. În zonele dedezvoltare durabila din parcurile naturale se poate aplica sitratamentul taierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pesuprafete de maximum 1 ha si plop euramerican;

g) activitati specifice modului de productie ecologic de cultivarea terenului agricol si cresterea animalelor, în conformitate culegislatia specifica din sistemul de agricultura ecologica;

h) alte activitati traditionale efectuate de comunitatile locale

PARTICULARITATILE INTERVENTIEI ANTROPICE IN SITURILE NATURA 2000

Interventiile antropice, in conformitate cu legislatia in vigoare privindprotejarea ariilor ecologice din reteaua Natura 2000 si conformplanului de realizare, vor fi de doua categorii:

A. Experimente in zonele agricole adiacente conform obiectivelor specifice prevazute;Principalele obiective specifice care conduc la realizarea scopuluifinal ale acestui proiect sunt: dezvoltarea de mijloace pentrucombaterea biologică a agenţilor de dăunare din asolamenteleconservative; adaptarea metodelor agrotehnice pentrucombaterea agentilor de dăunare în cadrul acestor sistemealternative de cultură a plantelor; selectarea mijloacelor chimiceadecvate acestor sisteme alternative (substanţe active cu impactredus asupra mediului); integrarea mijloacelor biologice şi chimicecu impact redus asupra mediului cu metodele agrotehnice, înconformitate cu prevederile Directivei - Cadru 2009/128/CEprivind utilizarea durabilă a pesticidelor.

B. Monitorizarea unor parametri de impact din zonele tampon sau dinzonele de protectie ale siturilor Natura 2000 prin metode non-invazive de cercetare incluse in planul de management alrezervatiei.

MODUL DE MONITORIZARE AL UNOR PARAMETRI ECOLOGICI AI SITURILOR NATURA 2000 DIN ZONELE DE

INTERVENTIEIn cadrul proiectului se propun următoarele subactivităţi

(respectiv obiective specifice de atins) pentru monitorizareaimpactului secventelor tehnologice din zonele adiacente Natura2000:

stabilirea parametrilor fizici şi biologici folosiţi ca indicatori înestimarea gradului de impact al tehnologiilor agricole în studiulde caz propus, inclusiv efecte post-integrare metode/secvenţetehnologice;

identificarea acelor elemente/secvenţe tehnologice cu cel maimare grad de impact asupra biodiversităţii asociateecosistemelor agricole studiate cu ajutorul managementuluiriscului;

stabilirea structurii, densităţii şi a dinamicii artropodelor utile şidăunătoare din ecosistemele investigate şi comparaţia acestorparametri în funcţie de tipul de landscape din zonelemenţionate;

normarea preliminară a schimburilor de flux (materie, energie)în zonele adiacente landscap-ului agricol;

STUDIU DE CAZ 1 – SITUL NATURA 2000 REZERVATIAFORESTIERA COMANA – JUDETUL GIURGIU

SCHEMA PROCESULUI DE DESEMNARE

PENTRU PARCUL NATURAL COMANA CRITERIUL DE DESEMNARE CA ARIESPECIALA DE CONSERVARE (SAC) A FOST STRICT UNUL STIINTIFIC SI A URMATTREI ETAPE, CONFORM DIRECTIVEI HABITATE:

Prima etapa implica o evaluare stiintifica la nivel national. Fiecare stat membrustabileste, pe baza unor criterii stiintifice comune, ce situri aflate pe teritoriul sauprezinta importanta prin speciile sau habitatele existente. Aceste liste nationalesunt apoi transmise in mod oficial la Comisia Europeana;

A doua etapa implica aprobarea, pe baza listelor nationale, a siturilor deimportanta comunitara pentru fiecare regiune biogeografica europeana. Acestproces este efectuat de Comisia Europeana, in stransa colaborare cu statelemembre si expertii stiintifici. Deoarece fiecare regiune biogeografica se intindepe teritoriul mai multor tari, sau zone din diferite tari ce prezinta conditii demediu similare, siturile sunt desemnate in aria naturala de raspandire a fiecaruitip de specie sau habitat, fara a tine cont de granitele politice sau administrative

A treia etapa: dupa ce siturile au ajuns in stadiul al doilea de selectare, ele devinparte a retelei Natura 2000. Statele membre au la dispozitie o perioada de 6 anipentru a le desemna drept Arii speciale de conservare (SAC) si pentru aintroduce, daca este necesar, masuri de management menite sa mentina sau saaduca la un stadiu favorabil de conservare speciile si habitatele respective.

PARTICULARITATILE PE BAZA CARORA A FOST DESEMNAT SIT NATURA 2000

Decizia de constituire a rezervatiei a fost adoptata in bazadocumentatiei tehnice si stiintifice elaborate inca dinanul 1954 (H.C.M. nr.518/1954) de catre AcademiaRomana in vederea delimitarii si protejarii a doua arii deimportanta floristica deosebita, respectiv RezervatiaStiintifica de ghimpe (Ruscus aculeatus L.) si RezervatiaStiintifica de bujor (Paeonia peregrina L.). La inceputsitul avea o suprafata de 630,50 ha.

Rezervatia Stiintifica Parcul natural Comana a fostclasificata ca sit Natura 2000 pe baza valoriiexceptionale a unor specii vegetale si animale deorigine sudica si mediteraneeana ce incorporeaza obiodiversitate unica in sud-estul Europei.

Elemente de biodiversitate faunistica

Elemente de biodiversitate floristica

ASPECT DIN REZERVATIE

ZONE ADIACENTE AGRICOLE

PROIECTUL (NR. 43/5.1.2. /1)REZULTATE

REZULTATELE SCONTATE A SE OBŢINE

REZULTATELE OBŢINUTE

Metodici de lucru de protectie integrata in asolamentele din fermele agricole situate in zonele Natura 2000; Tehnici şi metode alternative cu specificitate locală pentru a reduce riscurile asociate utilizării pesticidelor în siturile Natura 2000; Tehnicile alternative de protecţie a mediului in culturile agricole din zonele Natura 2000;Metodici de lucru de protectie integrata in cadrul asolamentelor specifice fermelor care includ pajişti cu valoare ecologică ridicată;Metodici de lucru de protectie integrata in cadrul asolamentelor specifice exploataţiilor agrosilvice

Metode de protectie integrata in asolamentele din fermele agricole situate in zonele Natura 2000; Tehnici şi metode alternative pentru a reduce riscurile asociate utilizării pesticidelor în siturile Natura 2000; Tehnicile alternative de protecţie a mediului in culturile agricole din zonele Natura 2000;Metode de protectie integrata in cadrul asolamentelor specifice fermelor care includ pajişti cu valoare ecologică ridicată;

Metode de protectie integrata in cadrul asolamentelor specifice exploataţiilor agrosilvice

ETAPELE DE LUCRU IN PROTECTIA INTEGRATA

Protecţia integrată a culturilor din asolamentelor specifice exploatatiilor agrosilvice si zonelor din Natura 2000 se realizeaza prin:

monitorizarea – determinarea speciilor; cunoaşterea biologiei, ecologiei şi a metodelor de combatere a

agentilor de daunare; elaborarea schemelor de combatere integrată pe culturi, cu

aplicaţii practice privind: sistemul tehnologic de combatere integrată; monitorizarea apariţiei, dinamicii şi atacului agentilor de

daunare; prognoza şi avertizarea tratamentelor / criterii climatice,

biologice, fenologice; stabilirea momentului optim de aplicare a tratamentului; stabilirea pragului economic de dăunare; testarea eficienţei biologice şi a efectelor secundare ale

tratamentelor; utilizarea complexului de metode agrotehnice, fitosanitare şi

genetice, a soiurilor tolerante sau rezistente la atac etc.

METODE DE PROTECTIE INTEGRATA INASOLAMENTELE DIN FERMELE AGRICOLE SITUATE IN

ZONELE NATURA 2000

Metodele de protectie integrata a culturilor agricole luate in studiu:

utilizează analiza sistemică a factorilor agroecologici care influenţează potenţialul biologic şi de atac al agentilor de daunare.

elaborează prognoza zonală a potenţialului biologic şi de atac. precizează planul calendaristic, momentele optime de

intervenţie fitosanitară, respectând concordanţa criteriilor de prognoză a riscului de atac şi de avertizare a tratamentelor; criteriile: biologic, ecologic, fenologic şi economic.

Avertizarea tratamentelor presupune precizarea produselor fitosanitare şi dozelor adecvate, compatibilitatea acestora, măsurile de protecţie a mediului, eficacitatea biologică, economică şi ecologică, impactul asupra mediului.

METODICILE DE ELABORARE A SISTEMULUI DEPROTECŢIE INTEGRATĂ A CULTURILOR

Studiul factorilor naturali şi tehnologici favorabili culturilor

Cunoştinţe de sistematică, biologie, ecologie, ecotoxicitate, ecofiziologia plantelor de cultură, fitotehnie-formarea producţiei (atingerea potenţialului de producţie a culturii) -productivitatea agroecosistemului

Testarea şi recomandarea de produse de uz fitosanitar selective, eficiente biologic , eficiente economic şi ecologic, protective pentru entomofagi auxiliari, pentru biodiversitatea florei şi faunei, nepoluante,de remanenţă redusă

PROIECTUL (NR. 43/5.1.2. /1) CONCLUZII

In zona Natura 2000, in fermele agricole adiacente rezervatiei naturale Comana, jud.Giurgiu si zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (R.B.D.D.) – zona tampon,„Amenajarea agricola Carasuhat”, se studiaza asolamentele specifice care includ intratamentele de control al agentilor de daunare utilizarea produselor biologice realizate laICDPP si a produselor de uz fitosanitar de ultima generatie cu impact minim asupramediului.

Agroecosistemul cu perdele forestiere de protecţie antierozională de la CeanBolduţ/SCDA Turda reprezintă un model special pentru asigurarea dezvoltării agricoledurabile, un model pentru tehnologia culturilor de câmp fără aplicarea insecticidelor,datorită condiţiilor favorabile pentru combaterea biologică naturală a dăunătorilor, eficientăeconomic şi ecologic, pentru conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor naturale debiodiversitate, din Transilvania.

Realizarea unei agriculturi durabile în cadrul exploataţiilor agrosilvice din zonasolurilor nisipoase/CCDCPN Dabuleni prin crearea sistemului de agricultură adaptatnoilor condiţii ecologice, cu speciile de plante din agricultura tradiţională: secară, plantefurajere, pepeni verzi, fasoliţă, dar şi lărgirea sortimentului de plante care să conducă la oexploatare agricolă intensivă, eficientă şi durabilă a solurilor nisipoase.

ETAPA A II-A - Realizarea procedurilor de protectie integrata a culturilor agricole din

asolamente specifice

A 1.4. Stabilirea asolamentelor specificeexploataţiilor agrosilvice şi zonelor Natura2000 - In zona Rezervatiei Comana s-astabilit un asolament format din culturilede: rapita, grau si porumb.

in zona Rezervatiei COMANA s-a stabilit un asolament format din culturile de: rapita, grau si porumb.

Fauna de nevertebrate colectată din cultura de grîu este, în general, destul de diversă cuprinzînd în funcţie de nivelul de analiză (sol, suprafaţa solului, plantă) un număr variat de grupe sistematice.

SCHEMA ETAPELOR DE INVESTIGAŢIE A ECOSISTEMELOR AGRICOLE ÎN URMA INTERVENŢIILOR CHIMICE ETAPE

DE BAZĂ PENTRU IMPACT ŞI STABILIREA SCI (IPM)

Integrarea componentelor de control şi monitorizare în sistemul de management clasic de tip IPM (Integrated

Pest Management)

IPM

MANIPULAREA MANIPULAREA COMPORTAMENTULUICOMPORTAMENTULUI

REZISTENTA PLANTEI REZISTENTA PLANTEI GAZDAGAZDA

METODE METODE AGROTEHNICEAGROTEHNICE

CONTROL BIOLOGICCONTROL BIOLOGIC

METODE

METODE

GENETICE

GENETICE ––

PLANTE

PLANTE

TRANSGENICE

TRANSGENICE AMELIORARE

AMELIORARE

ASOLAMENT SI

ASOLAMENT SI ROTATIA CULTURILOR

ROTATIA CULTURILOR

ALTE METODE

ALTE METODE AGROFITOTEHNICE

AGROFITOTEHNICE

PRADATORIPRADATORI

PATOGENI

PATOGENIPARAZITOIZI

PARAZITOIZI

ATRACTANTI SI

ATRACTANTI SI

REPELENTI

REPELENTI

FEROMONIFEROMONI

CONTROL CHIMICCONTROL CHIMIC

TOXINE NATURALE

TOXINE NATURALE

INSECTICIDE

INSECTICIDE

CHIMICE DE

CHIMICE DE

SINTEZA

SINTEZA

Managementul dăunătorilor pe baze ecologice (EBPM) prin excluderea metodelor de

control chimic

EBPM

MANIPULAREA MANIPULAREA COMPORTAMENTULUICOMPORTAMENTULUI

REZISTENTA PLANTEI REZISTENTA PLANTEI GAZDAGAZDA

METODE METODE AGROTEHNICEAGROTEHNICE

CONTROL BIOLOGICCONTROL BIOLOGIC

METODE

METODE

GENETICE

GENETICE ––

PLANTE

PLANTE

TRANSGENICE

TRANSGENICE AMELIORARE

AMELIORARE

ASOLAMENT SI

ASOLAMENT SI ROTATIA CULTURILOR

ROTATIA CULTURILOR

ALTE METODE

ALTE METODE AGROFITOTEHNICE

AGROFITOTEHNICE

PRADATORIPRADATORI

PATOGENI

PATOGENIPARAZITOIZI

PARAZITOIZI

ATRACTANTI SI

ATRACTANTI SI

REPELENTI

REPELENTI

FEROMONIFEROMONI

Studiul întreprins în etapa de cercetare prezentă a permis evidenţierea următoarelor rezultate:

elaborarea modelului de management agricol aplicabil în zonele reţelei ariilor protejate Natura 2000;

elaborarea şi aplicarea metodelor specifice de investigaţie a structurii biodiversităţii artropodelor din asolamentul stabilit în aria de cercetare de la Comana – jud. Giurgiu;

fundamentarea bazei de analiză statistică a parametrilor structurali şi funcţionali ai ecosistemelor agricole adiacente reţelei ariilor protejate Natura 2000;

identificarea şi stabilirea listei speciilor de artropode din culturile asolamentului pe baza cărora se vor calcula indicii cenotici ce caracterizează impactul practicilor agricole în zonă, starea ecosistemului natural şi monitoringul necesar care se impune în urma studiului întreprins;

identificarea si stabilirea florei segetale din culturile asolamentului stabilit

stabilirea elementelor care vor configura structura bazei de date pentru monitoringul integrat al ariilor protejate Natura 2000.

A 1.5. Stabilirea asolamentelor specifice fermelor care includ pajişti cu valoare ecologică ridicată;

SCDA TURDA

SCDA Turda implementează sistemele tehnologiceagroecologic integrate de protecţie a culturilor de câmp din rotaţia cerealieră, în asolamentele celor două ferme de producere de sămânţă: ferma de la Turda, aflată în câmp deschis, cu mare parte din terenurile arabile amenajate în terase antierozionale şi ferma cu perdele agroforestiere antierozionale de la Cean-Bolduţ, ambele ferme incluzând suprafeţe considerabile de pajişti.

Se practică un asolament de culturi de câmp cerealiere, în rotaţie de 3 ani: grâu de toamnă sau orzoaică de primăvară – porumb - soia (şi secundar grâu-muştar-soia); şi un asolament în rotaţie de 4 ani (pentru numai aprox. 60 ha): sfeclă – porumb – soia – grâu; cu lucrări minime ale solului sau fără arătură, pentru cereale păioase, adecvate condiţiilor actuale de secetă şi aridizare.

A 2.2. Testarea in culturi de primavara a tehnicilor şi metodelor alternative cu specificitate locală pentru a reduce riscurile asociate utilizării pesticidelor în siturile Natura 2000

1. Testarea biopreparatului in conditii de camp.

A fost amplasata o experienta in campul experimental al ICDPP invederea testarii biopreparatului pe baza de diazotrofi favorizanti ai stimulariicresterii si dezvoltarii plantelor si a diminuarii diferitelor categorii de stres lacultura de floarea-soarelui. Ca produs etalon s-a folosit produsul biologicAzotofertil produs de Antibiotice SA Iaşi, produs care contine tulpinile deAzospirillum lipoferum ICFF 269 si Azotobacter chroococcum ICCF 268.Cultivarele de floarea-soarelui folosite au fost Rigasol OR (Dekalb) şiHeliasol RO (KWS). Biopreparatele au fost inoculate pe seminte prinasociere cu un adeziv – solutie apoasa 1% de carboximetilceluloza.

Variantele experimentale au fost amplasate dupa metoda parcelelorrandomizate in blocuri etajate cu 4 repetitii. Fiecare parcela experimentala aavut o suprafata de 14,7 m2, care a rezultat din 6 randuri de plante ladistanta de 70 cm intre randuri si o lungime pe rand de 3,5 m. Varianteleexperimentale testate au fost:

V1 - martor netratatV2 – martor etalon, biopreparat Azotofertil (echivalent 15 l/ha, diluat la

3%, aplicat în momentul însămânţării.V3 –biopreparat Azospirillum brasilense FS AP1

2. Testarea in culturi de primavara a tehnicilor şi metodelor alternative de combatere a buruienilor

▪ În controlul asupra buruienilor o mare importanţă o are asolamentul, lucrarea de bază a solului şi lucrările de îngrijire, mai ales la culturile prăşitoare.

▪ Gradul de îmburuienare este mult mai mare în cultura permanentă decât în asolament, iar metoda chimică de control a gradului de îmburuienare nu este eficientă.

▪ Pe fondul unui grad ridicat de îmburuienare s-au avut in vedere cele mai eficiente strategii de combatere a buruienilor din cultura porumbului (mecanice, manuale şi administrarea erbicidelor)

▪ Sistemul de agricultură practicat în special în ultmii ani a deterninat unele modificari ale structurii buruienilor şi frecvenţei acestora din culturile de porumb astfel că problema de baza pentru combatere o reprezintă reducerea ponderii monocotiledonatelor anuale şi perene;

▪ Pentru a avea o eficacitate bună erbicidele trebuie aplicate obligatoriu în faza critică pentru buruieni, pe fondul unor lucrari tehnologice executate corect şi la timp, şi prin respectarea tuturor metodelor de combatere integrata a buruienilor;

▪ Combaterea intergrată prin utilizarea metodelor culturale şi chimice are cele mai mari şanse de a proteja culturile de porumb din asolamentele conservartive faţă de concurenţa buruienilor mai ales în primele faze de creştere şi de a reduce gradul de infestare în perioada de vegetaţie asigurând astfel condiţii pentru obţinerea unor producţii corespunzatoare din punct de vedere economic şi ecologic.

3. Influenta păsărilor migratoare asupra unor agenti patogeni ai plantelor de cultura

Păsările pot fi vectori ai unor agenti patogeni ai plantelor decultura, activ sau pasiv, vehiculand agentii de daunare sauforme de rezistenta ai acestora. Acestia sunt transportati pecalea de migratie din zonele de focar, in alte arii biogeografice.In conditia modificarii unora dintre parametrii factorilor limitativi,unele specii de patogeni devin invazive.

Consideram ca siturile « Natura 2000 » alese de noi raspunddezideratului acesui proiect reprezentand cele doua mari zonegeografice din Romania : Campia Romana cu situl Comana siDobrogea, cu zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii(R.B.D.D. – zona tampon, unde se afla amplasata „Amenajareaagricola Carasuhat”).

Dintre fungi, specii de aspergilii ca Aspergillus fumigatus,Aspergillus flavus, A. nidulans, Microsporum gypseum, M.ripariae, M. persicolor, si Trichophyton mentagrophytes seizoleaza frecvent de la pasari. Prezenta acestor fungi in culturileagricole duc la scaderea cantitatii si calitatii productiei.

EVALUAREA RISCURILOR PREZENTEI AGENTILOR DE DAUNARE DIN CULTURILE AGRICOLE, ÎN ASOLAMENTE SPECIFICE EXPLOATAŢIILOR

AGROSILVICE, FERMELOR CARE INCLUD PAJIŞTI CU VALOARE ECOLOGICĂ RIDICATĂ ŞI ZONELOR NATURA 2000

Cultura de grîu Cultura de rapiţă4 clase: Arachnida, Chilopoda, Diplopoda şi Insecta;14 ordine: Aranea, Acari, Geophilomorpha, Julida, Polydesmida, Collembola, Thysanoptera, Orthoptera, Homoptera, Heteroptera, Hymenoptera, Coleoptera, Lepidoptera, Diptera.35 familii42 genuri36 specii

4 clase: Crustacea, Arachnida, Diplopoda şi Insecta;12 ordine: Isopoda, Aranea, Acari, Julida, Collembola, Orthoptera, Homoptera, Heteroptera, Hymenoptera, Coleoptera, Lepidoptera, Diptera.36 familii65 genuri60 specii

Culturi de toamna in Carasuhatu – Mahmudia (Rezervatia Delta Dunarii):

MONITORIZAREA SPECIILOR SI EVOLUTIA ATACULUI DĂUNĂTORILOR LA CULTURI DE GRÂU ŞI PAJIŞTI

Ca urmare a schimbărilor agroecologice zonale, structuraspeciilor de dăunători ai grâului de toamnă s-a schimbat.Pentru perioada actuală, cele mai importante grupe dedăunători, sunt: tripsul grâului (Haplothrips tritici), cicadele,afidele, ploşniţele cerealelor, unele specii de diptere (muştefitofage–Chloropidae: Oscinella, Elachiptera, Meromyza;Anthomyiidae: Delia platura, D.coarctata, Phorbia securis) şiChrysomelidae (puricele grâului-Chaetocnema aridula),dăunătorii din sol (Agriotes, Agrotis, Anysoplia, Zabrus etc.)

TESTAREA IN CULTURI DE TOAMNA A TEHNICILOR ŞI METODELOR ALTERNATIVE CU SPECIFICITATE

LOCALĂ PENTRU A REDUCE RISCURILE ASOCIATE UTILIZĂRII PESTICIDELOR ÎN SITURILE NATURA 2000

Pentru prevenirea atacului principalilor agenti patogeni ai culturrii de griu, s-au testat 5 fungicide utilizate la tratarea semintei. Se constata o buna eficienta a majoritatii produselor,

remarcandu-se produsul Celest Star si Lamaldor 170 FS.

EFICACITATEA ERBICIDARII PRE- SI POST-EMERGENTE ÎN COMBATEREABURUIENILOR LA RAPITA (COMANA 2012)

LOTURI TEST SCDA TURDA- TEHNOLOGIE DE PROTECŢIE INTEGRATĂ PAJISTI SI PORUMB

Agroecosistemul cu perdele forestierede protecţie antierozională de la CeanBolduţ/SCDA Turda reprezintă un modelspecial pentru asigurarea dezvoltăriiagricole durabile, un model pentrutehnologia culturilor de câmp fărăaplicarea insecticidelor pe vegetatie,datorită condiţiilor favorabile pentrucombaterea biologică naturală adăunătorilor, eficientă economic şiecologic, pentru conservarea şidezvoltarea durabilă a resurselor naturalede biodiversitate, din Transilvania. Inferma cu perdele agroforestiere, echilibrulentomocenotic s-a păstrat, structuraentomocenozelor prezentând: fitofagi - 67%, entomofagi - 33% (fauna auxiliară fiindfavorizată de condiţiile fermei cu perdeleagroforestiere). În structura fitofagilor,tripsul a reprezentat 41 % iar dipterele 17%, afidele 10 %, cicadele 4,5 %.

METODE DE PROTECŢIE INTEGRATĂ ŞI TEHNICI ALTERNATIVE DE PROTECŢIE A

CULTURILOR DIN EXPLOATAŢIILE AGROSILVICE - DABULENI

Tratamentul 1 pe data de 07. 06. 2012 (faza de 3-4 frunze adevărate la fasoliţă şi 4-5 frunze la sorgul boabe).

Tratamentul 2 pe data de 21. 06. 2012 (faza de înflorit la fasoliţă şi 6-8 frunze la sorgul boabe).