CONVERGENȚA REALĂ

Bucuresti,

23 februarie 2018

CONSILIUL DE PROGRAMARE ECONOMIC Ă 

Sumar

1. Concept

2. Evaluarea convergenței reale

3. Convergența regională

4. Beneficii și costuri ale aderării la Zona Euro

2

1. CONCEPT

3

Convergenţa - unul din principalele repere ale strategiei integrării europene

Termenul s‐a folosit doar spre a caracteriza tendinţele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale sau procesul ajungerii din urmă a economiilor avansate de către economiile sărace

Termenul s‐a extins şi asupra evoluţiei în timp a unor aspecte legate de îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea EuropeanăDe asemenea, termenul contine si atenuarea la un nivel satisafactor a decalajelor 

de dezvoltare intre regiunile statelor candidate

Apropierea nivelului indicatorilor economici, sociali, monetari, financiari şi de perfoarmanţă ai ţărilor/regiunilor, asigurarea reducerii decalajelor privind nivelul de dezvoltare, asigurarea stabilităţii monetare şi financiare în toate ţările, precum şi compatibilizarea structurilor şi mecanismelor instituţionale şi administrative ale diferitelor ţări/regiuni fac obiectul studiilor despre convergenţă

Convergenta reală

–

concept structural

Convergenţa reală

exprimă:

Tendinţele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale, inclusiv procesul‐tendinţă  de  reducere  a  decalajelor  dintre  economiile  avansate  şi economiile sărace prin creşterea ritmurilor de dezvoltare a celor de pe urmă;

Măsura în care evoluează în timp procesele legate de îndeplinirea condiţiilor de aderare  la  Uniunea  Europeană  prin  compatibilizarea  instituţională  şi administrativă (transpunerea şi aplicarea acquis‐ului comunitar);

Măsura  în  care  evoluează  în  timp  procesele  corelate  asigurării  stabilităţii economice  şi monetare,  precum  şi  procesele  legate  de  asigurarea  criteriilor  de acces la Zona Euro a ţărilor membre UE;

Gradul  în  care  procesul  de  integrare  prinde  contur  real  (măsura  în  care strategiile de  integrare sunt  implementate  la nivelul statelor membre, al Uniunii Europene ca organism supranaţional).

2. EVALUAREA CONVERGENȚEI REALE

6

Produsul intern brut pe locuitor la PCS în anul 2016

Sursa:Eurostat

258

183

128 128 124 123 123 118109 107 104

97 96 92 88 83 83 77 77 75 7568 68 67 65 60 58

49

0

30

60

90

120

150

180

210

240

270

Evolutia PIB/locuitor in Romania

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

PIB/locuitor la PCS % din media UE28 (sc dr)

Evolutia convergentei PIB/loc la PCS fata de media UE 28 in 

perioada 2007‐2016

După aderarea sa la UE, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere de decalaj, cu 18,8 puncte procentuale;Pentru  comparaţie  în  perioada  de  pre‐aderare  (2000‐2006)  decalajul  s‐a  redus  cu  doar 

12,8 puncte procentuale.

Sursa: Eurostat

18,8

-30,0

-20,0

-10,0

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0‐modificari procentuale ‐

Evoluţia

convergenţei

consumului

populaţiei

pe

locuitorla PCS faţă

de media UE28  în perioada

2007‐2015

Sursa: Eurostat

‐modificari

procentuale

‐

11

PIB/locuitor

la PCS ca pondere

in media UE

in anul

2016

64,762,3

75,0

86,2

71,3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Bulgaria Cehia Estonia Croatia Letonia Lituania Ungaria Polonia Romania Slovenia Slovacia

2016 anul anterior adoptarii euro

23,1

4,89,3

51,2

24,1

4,1 6,1

55,4

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

Industrie Agricultura, silvicultura, pescuit

Constructii Total servicii

- % din PIB -

2007 2016

Structura

produsului

intern brut pe

ramuri

Sursa: INS

78,675,6

73,8

70,6 70,5 70,2 69,6 68,966,9 66,5 66,1 65,8 65,7 65,7 65,5 64,9

63,2 62,0 61,0 60,5 60,458,4 57,8 56,8 56,3 55,6 55,4 55,3 55,0 54,0

40,0

45,0

50,0

55,0

60,0

65,0

70,0

75,0

80,0

Luxe

mbo

urg

Cyp

rus

Mal

ta

Un

ited

Kin

gdo

m

Fra

nce

Neth

erla

nds

Gre

ece

Bel

giu

m

Sp

ain

Ital

y

EU

28

Euro

are

a

Po

rtug

al

Sw

ed

en

Den

mark

Lat

via

Austr

ia

Ger

man

y

Lith

uan

ia

Esto

nia

Fin

land

Cro

atia

Bulg

ari

a

Slo

ven

ia

Po

lan

d

Slo

vak

ia

Ro

man

ia

Irela

nd

Hun

gary

Cze

ch

Rep

ublic

- % din PIB -

Ponderea serviciilor in PIB in UE in 2016

Sursa: Eurostat

17,9 17,4

23,1 24,1

0

5

10

15

20

25

30

2007 2016

- % -

UE 28 Romania

Ponderea

VAB industrie

in PIB in anul

2016

Sursa: INS,

Eurostat

64,4 66,1

51,255,4

0

10

20

30

40

50

60

70

2007 2016

- % -

UE 28 Romania

Ponderea

VAB din servicii

in PIB in anul

2016

Sursa: INS; Eurostat

Ponderea

persoanelor

ocupate

în

agricultură

(zona euro

și România)

16

Sursa: Eurostat

17

Creşterea

PIB potenţial

în

anul

2016 ‐

România

este

a 3‐a ţară

3.5

1.3

-2.5

-0.8

1.0

2.8

4.5

EL IT CY

PT

ES FI SI

FR HR

DK

BE

UE

28 NL AT

LV UK

DE

HU LT CZ

EE

SK PL

SE

BG LU RO IE MT

%

Romania are a treia

dinamica

a PIB potential din UE (3.5%) dua

Malta si

Irlanda. Dinamica

este

de aproape

3 ori

mai

mare decat

media UE.

Sursa: Prognoza

de toamnă

2017 a Comisiei

Europene

Evoluţia

PIB potenţial

si

contribuţia

factorilor

Sursa: CNP, Prognoza

de toamna

2017

‐%, puncte

procentuale

‐

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Munca Capital TFP PIB potential

In contextul

masurilor

din Programul

de Guvernare, dinamica

medie

a PIB real de 5,5% anual, este

usor

peste

potential (5,2% in perioada

2017 –

2020). 

19

Diferenţe

dintre

dinamicile

PIB real şi cele ale

PIB potenţial

în

anul

2016

În

majoritatea

statelor

membre

UE creşterea

PIB potenţial

este

peste

creşterea

economică

efectivă.

Sursa: Prognoza

de toamnă

2017 a Comisiei

Europene

1.0

0.6

-1.2

0.2

1.6

2.9

MT

EE AT

CZ

PL

BE

DE IE HU FR DK LU LV UK LT SE

UE

28 NL

SK PT

BG

RO FI IT EL

HR SI

ES

CY

3. CONVERGENȚA REGIONALA

20

Indicele

disparitatii

regionale

in Romania in 2015

Sursa: Eurostat

60,0

88,5

83,0

70,3

100,0

87,3

91,5

238,8

0,0 50,0 100,0 150,0 200,0 250,0

Nord-Est

Sud - Est

Sud Muntenia

Sud -Vest …

Vest

Nord- Vest

Centru

Bucuresti Ilfov

Gap-ul de convergenta fata de media UE al ultimelor 20 de regiuni

Sursa: Eurostat

50 49 48 4745

4340 39

34 3332

29

25

30

35

40

45

50

55

Swiet

okrz

yski

e (PL

)

Dyt

iki E

llada

(EL)

Nor

d-V

est (

RO)

War

miń

sko-

Maz

ursk

ie (P

L)

Podl

aski

e (PL

)

Ana

tolik

i Mak

edon

ia, T

hrak

i (EL

)

Dél-

Alfö

ld (H

U)

Ipeir

os (E

L)

Podk

arpa

ckie

(PL)

Lube

lskie

(PL)

Sud-

Mun

tenia

(RO

)

Dél-

Dun

ántú

i (H

U)

Észa

k-M

agya

rors

zág

(HU

)

Észa

k-A

lföld

(HU

)

Sud-

Ves

t Olte

nia

(RO

)

Seve

roizt

oche

n (B

G)

Yug

oizto

chen

(BG

)

Nor

d-Es

t (RO

)

Seve

ren

tsent

ralen

(BG

)

Yuz

hen t

sent

ralen

(BG

)

May

otte

(FR)

Seve

roza

pade

n (B

G)

-

PIB/PPS pe

locuitor

comparativ

cu UE 28 (=100)

Evolutia

PIB/locuitor

‐

% din media nationala

‐

• Convergenta

regionala

este

un proces

lent•

Regiunea

Bucuresti‐Ilfov

nu

este

rerezentata

(in reducere

de la 253,7% din 

media nationala

in 2008 la 224,5% in 2021)

Sursa: INS si

prognoza

de toamna

2017 a CNP

Indici

de disparitate

fata

de media nationala�in anul 2015

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

300,0

Buc

ures

ti

Con

stan

ta

Clu

j

Tim

is

Prah

ova

Ilfo

v

Bra

sov

Sibi

u

Alb

a

Ara

d

Gor

j

Arg

es

Mur

es

Bih

or

Hun

edoa

ra

Dol

j

Iasi

Sala

j

Tul

cea

Gal

ati

Car

as -

Seve

rin

Bis

trita

-N

asau

d

Val

cea

Satu

Mar

e

Bra

ila

Mar

amur

es

Dam

bovi

ta

Har

ghita

Cov

asna

Ialo

mita

Giu

rgiu

Buzău

Bac

au Olt

Vra

ncea

Cal

aras

i

Suce

ava

Nea

mt

Meh

edin

ti

Tel

eorm

an

Bot

osan

i

Vas

lui

- % -

4,0

4,5

5,0

5,5

6,0

6,5

2018 2019 2020 2021

- % -

Nord-Est Sud-Est Sud Muntenia

Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest

Centru Bucuresti Ilfov Total economie

Evolutia

produsului

intern brut pe

regiuni

Concluzii privind convergența la nivel  regional și județean

•

Între 

județele

României, 

a 

avut 

loc 

un 

proces 

de 

accentuare 

a 

decalajelor economice în perioada 2000 – 2014.

•

Totodată, 

între 

regiunile 

din 

zona 

ECE, 

decalajele 

economice 

s‐

au redus în perioada 2000 –

2015.

•

Aceste 

evoluții

pot 

fi 

explicate 

prin 

convergența celor 

mai 

performante regiuni ale României la media ECE. 

4. BENEFICII ȘI COSTURI ALE  ADERĂRII LA ZONA EURO

Beneficiile aderării la zona euro

•

Creșterea

exporturilor.

–

Efectul estimat a fost de 5‐10% pentru statele din zona euro

(EA11) 

înainte de criza economică, mult sub estimarea inițială

de 85%.–

Nesemnificative pentru Slovenia și Slovacia.

•

Reducerea dobânzilor. –

Scăderi semnificative ale dobânzilor pentru țările

cu o istorie de 

inflație ridicată înainte de criza economică.

–

Dobânzile scăzute au contribuit la criza îndatorării.

•

Reducerea costului capitalului și creșterea

investițiilor străine 

directe.–

efectul estimat asupra ISD în țările

din zona euro

(EA11) a fost de 17%.

•

Creșterea

rezistenței

la șocuri

externe. 

Costurile aderării la zona euro•

Pierderea politicii de curs de schimb (cedarea de suveranitate)–

Politica de curs de schimb poate restabili rapid competitivitatea.–

Un instrument foarte util în timpul crizei economice.–

Devaluarea internă rămâne principalul instrument de ajustare. –

Efecte sociale foarte negative.

•

Politica monetară unică (în lipsa reformelor structurale)–

Poate fi neadecvată

nevoilor diferitelor state membre.–

Statele în curs de recuperare a decalajelor pot avea nevoi diferite de 

statele avansate.

•

Limitarea rolului băncilor centrale (funcția de împrumutător de 

ultimă

instanță rămâne neclară). 

•

Incertitudini privind modul de funcționare

a zonei euro.

•

Acumularea de dezechilibre–

Instrumentele actuale de monitorizare a CE, procedura dezechilibrelor 

macroeconomice, a mecanismul de alertă și brațul

preventiv al PSC pot 

preveni acumularea dezechilibrelor.