Corespondența. Notiuni de baza.pptx

7/27/2019 Corespondența. Notiuni de baza.pptx

http://slidepdf.com/reader/full/corespondena-notiuni-de-bazapptx 1/33

vantajele corespondenței la etapa actuală



Să identifice obiectivele generale și particulare ale

corespondenței;

Să argumenteze importanța activității de

corespondență la etapa actuală;

Să diferențieze criteriile de clasificare a

corespondenței oficiale;

Să clasifice corespondența oficială dintr-o unitate

economică, în funcție de domeniul de activitate.



Definirea corespondenței oficiale ca formă

indispensabilă de comunicare și de lucru pentru

agenții economici.

Importanța activității de corespondență la etapa

actuală.

Criterii de clasificare a corespondenței oficiale.

Papetăria de birou – prima impresie asupra

partenerului. Definirea limbajului de specialitate.



Comunicarea scrisă (activitatea de corespondenţă) a unei

întreprinderi pretinde ca, prin încadrarea sa în filozofia unităţii, să-i

ofere o imagine unitară în exterior, să-i reflecte personalitatea ca stil

şi ton.

Corespondență oficială – schimbul de scrisori dintre persoanele

juridice sau între cele fizice și cele juridice.

Corespondență economică – totalitatea scrisorilor dintre agențiieconomici cu scopul de promovare a schimbărilor sau o noutăților

economice.



Inițierea relațiilor dintre persoanele fizice sau juridice;

Stabilirea relațiilor în scopul soluționării prolemelor ce

țin de interesele proprii;

Modificarea sau încetarea relațiilor din anumite

motive.



a informa sau a afla ceva;

a explica sau a rectifica ceva;

a motiva sau a influența;

a afirma sau a dezaproba ceva; a admonesta sau a reclama pe cineva;

a solicita sau a oferi ceva;

a face comandă, a cumpăra ceva;

a mulțumi pentru ceva;

a felicita, a exprima condoleanțe etc.



După natura emitentului:

corespondență de afaceri privată (personală):

scrisori de felicitare, rezervări de hoteluri, abonamente

la ziare, scrisori de mulțumire, telegrame etc.

corespondență oficială: cereri de ofertă, oferte,

comenzi, reclamații, somații, contracte etc.





După modul de întocmire:

Documente tipizate:

Documente netipizate:

cereri de ofertă, oferte,

comenzi, reclamații, ordine,

contestații etc.



După obiectul scrisorilor:

Corespondență de solicitare: cererea de ofertă,

cererea oficială, comanda, demersul;

Corespondența de dispoziție: ordinul, decizia,dispoziția ;

Corespondența de informare: avizul, oferta, referatul,

darea de seamă, raportul, referința;

Corespondența de constatare: actul, minuta, procesul-verbal, încheierea;



Corespondență însoțitoare de acte: scrisoarea de

însoțire personalizată ;

Corespondența de reclamare: reclamația, somația,

scrisoarea de avertizare;

Corespondența doveditoare: certificatul, adeverința,

delegația, chitanța, procura.



Din punctul de vedere al intenției:

Corespondența de inițiativă: cererea de ofertă,

cererea oficială, reclama etc.;

Corespondența de răspuns: cererea de ofertă bazată

pe ofertă, remedierea etc.;

Corespondența de revenire: avertizarea, reclamația

etc.



După natura exemplarelor:

Originalul

Copia simplă

Copia de pe original (mențiunile ”Copie”, ”L.S.”, ”S.S.”)

Duplicatul (mențiunea ”Duplicat”)

Extrasul (semnat, certificat cu ștampila unității)



După modul de transmitere:

Corespondență telex (Serviciu de dactilografiere la distanță cu ajutorul

teleimprimatorului ◊ „ l x comercial.” I.B. 11 IV 74 p. 1. ◊ „Spre

deosebire de convorbirea telefonică, după cum bine vă este

cunoscut,t l xul

are avantajul că oferă un document scris,

înlăturând astfel posibilitatea eventualelor greșeli.” R.l. 8 II 75 p. 3.)









După criteriile poștale sau regimul de

circulație:

Corespondență simplă;

Corespondență cu indicații speciale (expres,

recomandat, cu confirmare de primire, cu răspuns

plătit etc.);

Corespondență cu regim special.





Orice scrisoare sau act expediat de un funcţionar îl caracterizează în mod absolut atât pe el, cât şiimaginea firmei sau a companiei, incluzând:

- calitatea şi structura hârtiei folosite pentru

redactarea scrisorii; - culoarea ei;

- dimensiunile;

- calitatea design-ului grafic;

-caracterul îngrijit al textului tipărit;

- calitatea scrisului şi exprimarea mesajului. - modul de imprimare folosit.



Tipărirea

Gravarea

Termografia

Imprimarea în relief

Filigranul



odul de imprimare folosit











Prezentarea americană

sau bloc



Așezarea în semialineat



Alinierea semibloc





Agent, agenţi – (aici): Persoană juridică sau fizică care înfăptuieşteanumite acţiuni din însărcinarea unei alte persoane, precum şi acţiuni de pregătire a unor tranzacţii, dar fără a avea dreptul să semneze actele (agenteconomic, agent diplomatic, agent fiscal, agent comercial). În ţările dinOccident, relaţiile dintre agent şi persoana reprezentată se stabilesc în baza

unui acord de agenţie ce determină caracterul şi volumul însărcinării pecare agentul se obligă s-o execute din contul şi în numele persoaneireprezentate. – Din lat. agens, -ntis, (-agere = „a face”).

biblioraft, bibliorafturi – Mapă de carton în care se păstrează acte sauscrisori oficiale clasificate conform unor criterii. – Din fr. bibliorhapte, gr.

biblos. („Scoarţa de papirus”) + „rhaptein” („a coase”). bruion, bruioane –Lucrare scrisă provizoriu, în prima redactare. – Ciornă,

concept, schiţă. Din fr. brouillon.



clasor, clasoare – 1. Mapă, album, cutie etc. în care se păstrează documenteclasate. 2. Carnet cu file pregătite special, în care filateliştii îşi păstreazămărcile poştale. – Din fr. classeur.

dresa (a) – (aici): A redacta un act, un Proces-verbal. – Din fr. dresser.

dezirabil, dezirabilă, dezirabili, -le – Care corespunde dorinţei, carestârneşte dorinţa. – Din fr. désirable.

înscris, înscrisuri – Act, document. obiectiv, obiective – (Aici): Ceea ce urmează să fie realizat, construit (ex.

realizarea unei oferte, încheierea unui contract). Scop, ţel, ţintă. Din fr.obiectif.

rigoare, rigori – Asprime, severitate; principii severe, stricte. „De rigoare” – cerut de o anumită împrejurare. „La rigoare” = în caz de extremă

necesitate, la mare nevoie. – Din fr. rigueur, it. rigore, lat. rigos, -oris. sista (a) – A întrerupe, a opri, a suspenda o activitate. – Din lat. sistere,

germ. sistieren.



design, designuri – 1. Estetică industrială modernă. 2. Disciplină careurmăreşte îmbinarea frumosului cu utilul în industrie.

ocru – Culoare galbenă- brună. Din fr. ocre

font, fonturi – Modalitate de prezentare şi prelucrare pe monitor sau pehârtie a formei, a stilului şi a mărimii unei litere; tip de literă.

tria, triez – A selecţiona şi a clasa ceva după anumite criterii. Din fr. trier.

investi, investesc – A face o investiţie; a plasa un fond, un capital într -oîntreprindere. Din fr. investir, lat. investire.

învesti, învestesc – A acorda unei persoane în mod oficial un drept, o

demnitate. Din fr. investir, lat. investire.

deferent, deferenţi, -te – Care dă dovadă de deferenţă, respectuos;condescendent (binevoitor). Din fr. deferent, lat. deferens, -ntis.

Documents

Corespondența. Notiuni de baza.pptx