Cospect La Econ Pol

8/16/2019 Cospect La Econ Pol

1/32

1..Prezentati etapele de evolutie a ec politice si definiti categoriile si legile econ.

Din toate tipurile de activitate a omului cea economică are o importanţă premordială, deoareceasigură însăşi existenţa omului. Denumirea ştiinţei de Economie politică mult timp s-a realizat subsimplu nume de Economie. Astfel în istoria gîndirii economice se constituie cîteva perioade cu reprezentanţii lor care înţeleg diferit

obiectul de studiu al E.!n prezent Economia politică este o ştiinţă socială care studiază activitatea economică cu toatecaracteristicile ei specifice, procesele şi fenomenele economice, în strînsă legătură cu factorii şiîmpre"urările ce le determimă# producţia, repartiţia, sc$imbul şi consumul de bunuri şi servicii, cu scopulsatisfacerii cît mai deplin posibile a cerinţelor nelimitate, cu a"utorul resurselor limitate de care dispunem. %ermenul metoda provine de la cuvîntul grecesc met$odos & cale, mi"loc, mod de expunere. 'etodaunei ştiinţe depinde de natura acesteia, adică de specificul fiecărui dome-niu cercetat. 'etodologia- ştiinţa despre metodele cercetării fenomenelor economice, care reprezintă totalitatea

principiilor şi instrumentelor de cercetare care lărgesc orizontul cunoaşterii şi contribuie la rezolvareaeficientă a problemelor practice. E utilizează următoarele metode de cercetare#

(nitatea inducţie-deducţie#inducţia- cercetarea de la particular la general)deducţia- cercetarea de la genaral la particular.(nitatea analiză sinteză#analiza- descompunerea procesului cercetat în elementele sale componente şi studierea fiecăruia în parte) sinteza- presupune unirea elementelor analizate separat în cadrul unui întreg integrat prin legăturicauzale şi funcţionale.(nitatea comparaţie-analogie#*omparaţia- descoperirea asemănărilor +deosebirilor unor procese cunoscu-te)analogia- transpunerea unor caracteristici a proceselor cunoscute pu a descoperi procese necunoscute.(nitatea istoric-logic#istorismul- reflectarea fenomenelor aşa cum se petrec ele în timp şi spaţiu)logicul- istoria separată de elementele întîmplătoare, păstrînd doar esenţialul(nitatea cantitativ-calitativ# .......'odelarea matematică şi experimentul# raproducerea sc$ematică a unui proces ecomomic sub formaunor modele matemetice sau experienţe economice, care pot fi# statice, dinamice +scurte- sub un an)medii- /0 ani) lungi.(nitatea concret-abstract#concret- studerea fiecărei componente separat)abstract-generalizarea unor concluzii comune pentru toate părţile componente.

rin aceste metode de cercetare se descoperă sistemul de noţiuni al E.

1*ategorii economice- sunt noţiunile logice fundamentale care caracterizează proprietăţile şi relaţiilegenerale şi esenţiale ale vieţii economico-sociale +cererea, ofertă, piaţă, proprie-tate, salariu.12egi economice- sunt categoriile ce exprimă raporturi esenţiale, generale, relativ stabile şi repetabile,între laturile interne ale fenomenelor şi proceselor economice. !n dependenţă de stabilitatea lor istorică,legile pot fi#legi concrete- se referă doar la unele perioade concrete, istorice +legea repartiţiei în sclavagism)legi specifice- pu unele perioade istorice +legea valorii)legi universale- caracteristice tuturor perioadelor istorice +legea creşterii necesităţilor.

2..NEVOILE UMANE I !E"U!"ELE E#ONOMI#E. P!O$LEME %UN&AMEN'ALE ALEE#ONOMIEI.

3


2/32

entru a supravieţui omul trebuie să-şi satesfacă multiple nevoi umane- acele dorinţe care pot fiîndeplinite de societate, reieşind din nivelul existent de dezvoltare a te$nicii şi te$nologiei. *lasificarea nevoilor umane#A. 3 primare +fiziologice - fără care nu se poate trăi +$rană, $aine, acoperiş) 4 secundare 5 toate celelalte.2egitate economică# 6( de rang superior +secundare devin actuale pu om doar după ce sunt satisfăcute

cele de rang inferior+primare.7. 3 individuale *. 3 de consum 4 colective. 4 de producţie.*aracteristicile 6(#3. caracter obiectiv- care nu depind de voinţa noastră +necesitatea blănii la 689D caracter subiectiv- depind de noi +gustul.4.nelimitate ca număr - legea nevoilor crescănde & +sub influienţa procesului de producţie şi a

publicităţii, volumul, structura şi calitatea 6( cresc şi se diversifică.limitarea în capacitatea nevoilor primare# A.:mit$- ;nevoia de $rană este limitată de capacitateastomacului fiecăruia


3/32

7unurile reprezintă totalitaea elementelor menite să satisfacă nevoile umane.Deosebim# bunuri libere şi bunuri economice.

7unurile libere +neeconomicesunt acele ale căror cantitate, raportată la cerinţele oame-nilor, apare canelimitată# Aerul, apa, lumina solară etc.7unurile economice presupun următoarele condiţii#Existenţa unei nevoi care trebuie satisfăcută, întrucît bunul economic se manifestă numai în legăturăcu o

cerinţă umană. entru a se realiza această relaţie, purtătorul trebuinţei trebuie să conoască proprietăţile bunuluiroprietăţile corporale şi acorporale atribuite bunului care satisface nevoia. roprietăţile corporale sereferă la caracteristicile şi la parametrii funcţionali ai bunurilor, iar cele acorporale la nume, marcă,serviciul, comunicaţii transmise etc.Disponibilitatea şi accesibilitatea)9aritatea relativă a bunurilor economice +cauzată de restricţii financiare, te$nologice.(tilitatea +aprecierea subiectivă a capacităţii bunului de a satisface o anumită nevoie umană.

2egea utilităţii marginale descrescănde 5 pe măsura creşterii cantităţii bunului consumat, utilitateafiecărei părţi consumate suplimentar descreşte, adică descreşte utilitatea marginală. %ipologia bunurilor economice#

3 după materialitatea lor# a bunuri materiale, numite produse sau mărfuri) b bunuri nemateriale +servicii. 4 după originea lor# a bunuri naturale rare) b bunuri produse prin munca omului)

după destinaţia sau utilitatea lor# a bunuri de consum final sub formă de produse sau servicii) b bunuri de consum intermediar +materii prime, energie etc.) c bunuri de ecipament, formate din unelte, mi"loace de păstrare şi circulaţie a materiilor prime şidin acele elemente ce asigură comdiţiile materile ale producţiei +clădiri, şosele etc.) = în funcţie de subtituirea lor# a bunuri substituibile) b bunuri nesubstituibile) 0 după complementaritatea lor#

a bunuri complementare, care trebuie să fie utilizate con"ugat pu a satisface o nevoie + automobilulşi benzina) b bunuri necomplementare)

+..A#'IVI'A'EA E#ONOMI#, I %A-ELE EI. A*ENII E#ONOMI#I/ %UN#IILE I"#OPU!ILE LO! 0N E#ONOMIA #ON'EMPO!AN,.


4/32

După cum am menţionat , pu a supravieţui omul trebuie să consume bunuri pentru a-şi satisfaceanumite nevoi. Dar el nu le poate avea pe toate de la natură. Astfel, s-a găsit o altă modalitate de a leobţine - producerea lor în cadrul agenţilor economici , utilizînd anumite resurse economice. Activitatea economică reprezintă un proces complex, ce reflectă ansamblul comportamentelor oamenilor,al reacţiilor şi al deciziilor lor variate, referitoare la atragerea şi la utilizarea resurselor economice în vederea producerii, circulaţiei, repartiţiei şi consumului de bunuri, în funcţie de nevoile şi

interesele economice. Activitatea economică este procesul de transformare a resurselor economice relativ rare în bunurieconomice, în în vederea satisfacerii nevilor umane mereu în creştere. Activitatea economică în evoluţiasa constituie un proces complex de diversificare, specializare şi integ-rare, ce poartă denumirea dediviziune socială a muncii 5 +proces obiectiv de trasare, diferenţiere, separare şi de îmbinare a diferitelor genuri de activităţi şi de fixare a acestora prin funcţiile îndeplinite, ca domenii distincte ale acţiuniisociale. Activitatea economică are = faze#3. producţia- constituie momentul iniţial al activităţii economice ce constă în combinarea factorilor de

producţie cu utilizarea resurselor materiale şi umane în vederea obţinerii bunurilor economice şiserviciilor necesare existenţei umane.

roducerea şi reproducerea bunurilor materiale constituie condiţia primordială pu existenţa oricăreicolectivităţi umane, reprezintă premisa principală a oricărei existenţe omeneşti. roducţia materială +în afara asigurării nevoilor societăţii crează şi premisele apariţiei unor noisocietăţi, care, o dată satesfăcute, generează alte categorii de nevoi, pu care se dezvoltă noi forme deactivităţi +adică constituie nu numai o activitate permanentă, ci şi un proces în dezvoltare şi

perfecţionare.4. repartiţia - o componentă a activităţii economice, prin care bunurile materiale şi serviciile create în

producţie sunt orientate spre destinaţiile lor şi se asigură distribuirea şi redis-tribuirea veniturilor fundamentale, create în societate +se asigură remunerarea factorilor de producţie +salariul, profit, dobîndă,rentă şi plătirea impozitelor, taxelor etc...sc$imbul +circulaţia 5 activitate economică care subsumează activităţile de deplasare în spaţiu a

bunurilor materiale, trcerea lor de la o persoană la alta pe calea vînzării-cumpără-rii sau pe alte căi, păstrarea şi depozitarea acestora ca şi sc$imbul de servicii între partici-panţii la viaţa economică. *ea maivec$e formă a sc$imbului +circulaţiei o constituie sc$imbul de mărfuri, la început sub forma tocului +'

5', iar o dată cu apariţia banilor 5 sub forma de vînzare-cumpărare +' 5 7, 7-'. *a rezultat s-aformat sfera circulaţiei# mărfurilor,banilor, capitalului.

:fera circulaţiei mărfurilor include activităţi de aprovizionare, transportare, depozitare, păstrare,conservare, comerţ interior şi comerţ exterior. *irculaţia bunurilor totalitatea operaţiunilor de încasare şi de plăţi determinate de fluxu-rile de mărfuri,servicii, informaţii, capitaluri. *irculaţia capitalului cuprinde fluxurile de capital, credite, acţiuni şi alte $îrtii de valoare.

=. consumul 5 activitatea aconomică de utilizare efectivă a bunurilor şi serviciilor în scopul satisfaceriinecesităţilor şi dorinţelor oamenilor prin care se verifică utilitaea bunurilor şi serviciilor, concordanţadintre ele şi necesităţile existente în societate. *onsumul poate fi cercetat din diferite puncte de vedere#din puncte de vedere al conţinutului şi alefectelor#-consumul interimar , respectiv folosirea unor bunuri economice +materii prime, materiale utila"e, pentru

producerea altor bunuri)-consumul final +personal sau social , ce se referă la utilizarea bunurilor de consum perso-nal şi colectivşi prin care se asigură existenţa oamenilor, satisfacerea unor cerinţe generale ale societăţii, dezvoltarea

personalităţii umane.

..E"ENA I %O!MELE P!OP!IE',II. MO&ALI',I &E !E%O!MA!E AP!OP!I',II. P!IVA'I-A!EA 0N !M.

=


5/32

ropretatea reprezintă relaţiile ce apar între agec în vederea accesului la un bun. 8biectele proprietăţii#resursele economice +forţa de muncă, pămîntul, capitalul, in-formaţia)

bunurile finale):ubiectele proprietăţii# indivizi) colective de indivizi) statul)Atributele proprietăţii#

dreptul de posesiune)dreptul de utilizare personalădreptul de dispoziţie luare a deciziei cine şi cum va utiliza bunul tăudreptul de valoare capitală- de modificare, distrugere, înstrăinaredreptul de moştenire şi donaţiedreptul de securitate- apărare de la expropriere şi daune externeatemporalitatea dreptului de proprietate- deţinerea dreptului de proprietate timp nelimitatdreptul de interzicere a utilizării dăunătoaredreptul de răspundere cu proprietatea- încasarea proprietăţii în contul datoriilor sau compensării

pre"udiciilordreptul de retrocedare- la restabilirea drepturilor încălcate.

*u cît obiectul de proprietate posedă mai multe drepturi de proprietate, cu atît el este mai preţios şi,deci, mai scump. *u cît subiectul posedă mai multe obiecte de , cu atît este mai mare puterea luieconomică. Există cîteva modaltăţi de transferare a drepturilor de #3. transferare contra bani# -totală +vindere-cumpărare -parţială +arendare, creditare.4. transferare gratuit# -donaţie, moştenire. >ormele de proprietate sunt#articulară# -individuală +individual, este şi proprietar şi lucrător -privată +sunt utilizaţi lucrători salariaţi nonproprietari

-asociativă +asociere de capital, cu sau fără salariaţi 7. publică +de stat# -naţională) -regională) -locală+municipală *. mixtă +asociere de capital auto$ton şi străin. 'odalităţi de reformare a proprietăţii#

privatizarea +trecerea proprietăţii din publică în privată#gratuit) b prin răscumpărare) c arendă durabilă)naţionalizare +trecerea proprietăţii din privată în publică#expropriere) b răscumpărare.:unt la fel modalităţi de ma"orare a proprietăţii#

producerea surplusurilor)tranzacţii comerciale şi financiare

moştenire şi donaţie)modalităţi nelegitime) !n economia de piaţă predomină privată# ?@-@B din C7-ul ţărilor dezvoltate o crează ea. !n9epublica 'oldova privatizarea a avut lov în 4 etape#

privatizarea de proporţii prin bonuri patrimoniale +a întreprinderilor mici şi mi"locii, apartamentelor ş.a..De aici rezultă cca 4 mln. *etăţeni au devenit proprietari. Acest pro-ces a fost specific şi pu agricultură,fiind împroprietăriţi ţăranii cu pămînt)

privatizarea contra bani- continuă şi în prezent. Acum cca B din agenţii eco-nomiei naţionale sunt în privată, în industrie ei producînd 4B din volumul total al producţiei.

..NOIUNEA I 'IPU!ILE "I"'EMELO! E#ONOMI#E. P!IN#IPALELE MO&ELE ALEE#ONOMIEI &E PIA,.

0


6/32

După cum am menţionat anterior, toată istoria umană este legată de activitatea economică desatesfacere a nevoilor. Activitatea economică se realizează prin intermediul unor forme de organizaresocială ce se modifică în dependenţă de condiţiile economice, de locul şi tim-pul în care se desfăşoară.'odul de organizare a acestei activităţi economice şi sociale poartă numele de sistem economic. *îtevaelemente esenţiale caracterizează un sistem economic +:E#forma de proprietate asupra resurselor şi rezultatelor activităţii economice)

formele de reglementare a activităţii economice la diferite niveluri)scopul agec într-o activitate ec. !n dependenţă de aceste elemente pe parcursul istoriei s-au constituit căteva modele de sistemeeconomice#sistemul economiei naturalesistemil economic de sc$imb#de piaţă# -liberal) -diri"ist) -mixt.de comandă)de tranzacţie.C. :istemul economiei naturale +înc$is apare în comuna primitivă şi se menţine pînă în scla-vagism şifeudalism, avînd următoarele trăsături# omul depinde de natură) producătorul posedă mi"loacele de

producţie pu obţinerea producţiei) banul este creat pu consumul in-tern al gospodăriei, pu autoconsum)te$nica este rudimentară 5 predomină lucrul fizic) forţa de muncă este nemobilă, legată de gliedomeniu)

baza ec. naţionale- agricultura şi meşteşugăritul casnic.Astfel, producătorul nu e specializat, el produce toate bunurile necesare subzistenţei, fără a fi nevoie de

sc$imb. e parcurs, nevoile crescînde de bunuri sunt satisfăcute prin practi-carea agriculturii +cultivareaşi creşterea /oamenii devin producători. Deci apare surplu-sul şi economisirea. 2a fel apare

proprietatea particulară asupra bunurilor produse şi agonisire. %reptat apare specializarea +D:',condiţionată de#desprinderea creşterii animalelor de alte activităţi +comuna primitivă)desprinderea meseriaşilor de agricultură,negustorii care se ocupau cu sc$imbul încep să practice comerţul. Această D:' înc$eie împărţirea producătorilor pe ramuri de bază. Apariţia D:' şi a producătorilor

particulari favorizeză sc$imbul direct de produs, ca primă formă a ec. de sc$imb. Deci ec. de sc$imbevoluiază din economia naturală.CC. Economia de sc$imb +bazată pe producţia de mărfuri, apare la o anume treaptă istorică, spre sfîrşitulcomunei primitive, la începutul sclavagismului şi e condiţionată de#D:' +specializarea- fiecare producător se specializează în producerea unui +cîteva produs, care nusatesface întreaga gamă a necesităţilor sale economice)Apariţia sc$imbului- ca consecinţă logică a specializării, necesar pu ca producătorii să sc$imbe între eidiferite produse pu aşi satisface întreaga gamă de necesităţi) Apare o nouă categorie economică 5 marfa -

produs destinat sc$imbului, mai întîi natural, apoi pe bani)

Apare moneda ca mediator al sc$imbului)Apare libertatea de decizie a agec +adică proprietatea privată, care este factorul $otărîtor ce determinăcaracterul economiei de sc$imb. Dacă ea lipseşte, forma de organizare a activităţii economice este o ec.de sc$imb, dar sistem economic de co-mandă, centralizat 5 ca în fostele ţări socialiste. Dacă este prezentă

proprietatea pri-vată, avem o ec. de sc$imb, dar un sistem economic de piaţă +capitalist.3. :istemul economiei de piaţă are unele caracteristici esenţiale# proprietatea privată este dominantă)

principala instituţie şi centrul activit. ec. este piaţa) scopul principal al oricărei activit. ec. este profitul)acest sistem se autoreglează, intervenţia statului în ecomie fiind minimă. Evoluează în cîteva modele#'odelul liberal se conduce de principiul ;laisse faire< +intervenţia minimă a statului în economie,libertatea agenţilor economici, mecanism reglator 5 concurenţă liberă.

'odelul diri"ist a fost elaborat în 3 de F.'.GeHnes +consilierul preşidintelui american 9oosIell în;%eoria generală a folosirii mîinii de lucru, a dobînzii şi a banilor


7/32

intervenţiei statului în ec., ca un agec important şi cel mai important factor de stabilizarea macro ec. Afost cea mai influentă doctrină Ec. a ţărilor dezvoltatepînă în anii J?@.'odelul economiei mixte. A apărut ca o cerinţă de soluţonare a unor consecinţe ec. şi sociale negativeale capitalismului. *el mai de seamă reprezentant - economistul nordame-rican .A.:amuelson. 'odeluldat îmbină avanta"ele liberalismului economic cu diri"ismul economic cu diri"ismul statal. E de piaţă ca :E real mixt, se caracterizează prin următoarele# pluralismul formelor de proprietatete,

egale în faţa legii. onderea principală o deţine proprietate privată) interesul personal este mobilul direct principal al activitate economică) piaţa concurentă este regla-torul principal al activităţii economice, dar se ţine cont de ec$itarea şi "ustiţia socială) ma"oritatea preţurilor se formează în mod liber, pe bazamecanismelor pieţei) :tatul democrat de drept veg$ează funcţionarea pieţei, cît şi asupra instituţiilor

"uridice şe economice. Ecomia de piaţă modernă, fiind mixtă, în realitate nu este una omogenă, ci se prezintă sub o varietatede tipuri.American- neoliberal, cu cea mai mare reticenţă faţă de intervenţa statului în ec., în activitatea economicăa înterprinderei.Krad înalt de diferenţiere socială, pondere redusă a sectorului de stat în ec.>rancez- pronunţată lentă diri"istă, planificare orientativă, în sectorul public se produce cca 0B din

producţia industrială)

Kerman- +;social de piaţă


8/32

7anii- instrument social, ec$ivalent general acceptat, de măsurare, comparare şi mi"locire asc$imbului, de transferare a drepturilor de proprietate de la o persoană la alta.

Economia de sc$imb are 4 etape#C etapă- ec. de sc$imb simplă, de troc +barter# marfa se sc$imbă pe altă marfă, serviciu etc.CC etapă- ec. de sc$imb monetară. Are cîteva faze#

bani 5 bunuri +animale, sare, ceai, etc.

bani 5 metale preţioase +valoare mare 5 volum mic) diviziune perfectă) nealterabile, etc./ prezintăunele incomodităţi# la cîntar, divizare. bani 5 monedă bătută din metale preţioase. Apare în *$ina în sec.MC î. N., iar în Krecia Antică 5 însec.OCC î.N. înă la C război mondial.

bani de $îrtie convertibili în metale preţioase. Din sec.MOCC are loc demone-tizarea aurului +aurul si-aîncetat funcţia de bani.

banii contemporani îmbracă 4 forme#3.bani numerar +monedă financiară# monedă divizionară+piese metalice) monedă de $îrtie+biletele

bancare, bancnote) 4.monedă scripturală +bani de cont 5 @-@B din masa monetară# cecul- document bănesc, ordin în scrisal posesorului contului curent la bancă, care conţine indicaţia de a plăti o sumă oarecare de bani unei

anumite persoane) vărsămînt- procură de transfer de către bancă a banilor de pe un cont pe altul, înaceeaşi bancă sau în altă instituţie financiară. 7anii au funcţie foarte importante#a măsură a valorii- prin intermediul banilor se pot măsura activităţile economice, c$eltuie-lile şirezultatele prezente, trecute şi viitoare)

b mi"loc de circulaţie- banii servesc ca intermediar în procesul sc$imbului de marfuri)c mi"loc de plată- plătirea salariilor, pensiilor, ac$itarea impozitelor)d milloc de acumulare- pu extinderea producţiei, procurarea te$nicii noi)e bani mondiali-plata pu mărfurile importate şi exportate, restituirea creditelor şi a dobînzii altor ţări. uterea de cumpărare a banilor- cantitatea de mărfuri şi servicii care pot fi procurate cu o unitate

bănească) Oiteza de rotaţie a unităţii băneşti- numărul de rotaţii efectuate de unitatea bănească pu cumpărarea-vînzarea mărfurilor şi pu diperite plăţi în decursul unui an. *irculaţia banilor - mişcarea banilor în sfera de circulaţie pu efectuarea funcţiilor ca mi"-loc decirculaţie şi mi"loc de plată) >actorii ce influienţeză asupra canităţii de bani în circulaţie# cantitatea de mărfuri în circulaţie+influienţează direct proporţional) nivelul preţurilor mărfurilor +influienţează direct proporţional)nivelul dezvoltării creditului +infl. invers proporţional# cu cît e mai dezvoltat creditul, cu atît mai puţini

bani se cer pu circulaţie) nivelul de dezvoltare a plăţilor fără bani în numerar . 2egea circulaţiei banilor-cantitatea de bani necesară pu circulaţie este direct proporţională cu cantitatea mărfurilor în circulaţie, cunivelul preţurilor mărfurilor şi invers proporţională cu nivelul dezvoltării creditului, cu nivelul plăţilor

fără bani în numerar, cu viteza de rotaţie a banilor.*onvertibilitatea banilor- însuşirea legală a banilor de a fi sc$imbaţi pe alţi bani prin cumpărarea-vînzarea pe piaţă.*ursul de sc$imb- număril de unităţi băneşti străine care se primesc în sc$imbul unei uni-tăţi băneştinaţionale la momentul dat.*ursul de sc$imb oficial- cursul stabilit de 7anca 6aţională.*ursul de ec$ilibru- cursul ce se formează în baza cererii şi ofertei în cadrul operaţiunilor de licitaţiiinterbancare.

4..#A!A#'E!I"'I#A *ENE!AL, A %A#'O!ILO! &E P!O&U#IE. #OM$INA!EA %A#'.&E P!O&U#IE.


9/32

>actorii de producţie sunt acele resurse economice, care sunt atrase şi utilizate în activitateaeconomică. 2a începutul dezvoltării societăţii au existat 4 factori de producţie# munca şi natura+pămîntul, consideraţi factori originari +primari ai producţiei. 'ai tîrziu a apărut capitalul +factor derivat al producţiei. !mbinarea acestor factori a dus la apariţia teoriei celor factori principali de

producţie +F.7. :aH# munca, pămîntul +natura, capitalul. %reptat a avut loc multiplicarea şi diversificareafactorilor de producţie şi s-a creat teoria neofactorilor de producţie, care include noi categorii de factori#

progresul te$nic şi revoluţia te$nico-ştiinţifică, resursele informaţionale, potenţialul creativităţii ştiinţificeşi te$nologi-ce, ;capitalul uman< etc.>actorii de producţie pot fi clasificaţi#

3. după natură # umani +forţa de muncă, aptitudinile antreprenoriale) materiali+ natura,capitalul4.după provenienţă# primari+nu sunt rezultatul unei activităţi economice anterioarenatura,munca) secundari +derivaţi, sunt rezultatul unei activităţi ec. anterioare informaţia, capitalul.. după ordinea apariţiei# tradiţionali+ munca, natura, capitalul) neofactori +informaţia, aptitudinileantreprenoriale.=. după capacitatea de reproducţie# reproductibili +capitalul, munca)nereproductibili +ma"oritatea resurselor naturale.

C. '(6*A este un factor primar, originar de producţie şi a fost apreciat de A.:mit$ ca sursă unică aavuţiei naţionale. 'unca, ca factor de producţie, este reprezentată de totali-tatea resurselor umane care

pot şi sunt antrenate în producţia de bunuri şi prestarea serviciilor. Asigurarea cu resurse de muncădepinde de totalitatea forţei de muncă disponibile în societate şi de numărul de ore pe săptămînă,conform legislaţiei în vigoare. 9esursele de muncă ale unei ţări reprezintă totalitatea populaţiei în vîrstăaptă de muncă. 'unca, ca factor de producţie, trebuie analizată din puncte de vedere#a analiza cantitativă a muncii +în legătură directă cu numărul populaţiei 5 cu factorul demografic)

b calitatea şi componenţa factorului muncă)c structura populaţiei active +distribuirea resurselor de muncă pe sectoare, ramuri, subra-muri deactivitate. >orţa de muncă 5 totalitatea aptitudinilor fizice şi intelectuale ale oamenilor cu a"utorul cărora ei

produc bunuri materiale şi prestează servicii. >orţa de muncă are 4 aspecte# aspect cantitativ+volumul persoanelor ce pot fi atrase în activitatea ec. şi aspect calitativ +dife-renţierea forţei de muncă pe vîrste,sexe, studii.

!n procesul producţiei forţa de muncă acţionează prin intermediul mi"loacelor de muncă asupraobiectelor muncii. 8biectele de muncă- obiectele asupra cărora este îndreptată acţiunea omului în scopul

perfecţionării şi adaptării lor pu necesităţile proprii# materie primă, materiale auxiliare, semifabricate.'i"loacele de muncă- obiectele cu a"utorul cărora omul influienţează asupra obiectelor de muncă şi le

perfecţionează în conformitate cu necesităţile sale# maşini, utila"e, instrumente.CC. >A*%89(2 6A%(9A cuprinde ansamblul resurselor naturale de pămînt, aer, apă, care sunt atrase în

circuitul economic. 8 caracteristică a acestui factor este că nu e produs de om, este un element durabil şiindistructibil şi este relativ limitat.ămîntul "oacă rolul principal şi include# suprafeţe agricole) suprafeţe cu păduri, păşuni naturale)

suprafeţele mărilor şi oceanelor) suprafeţe construite sau ocupate cu construcţii) suprafeţe din scoarţaterestră etc. :olul s-a transformat, datorită intervenţiei omului, dintr-un dar al naturii în factor de producţie a căruicomponentă se apropie de cea a capitalului.CCC. *AC%A2(2 este un factor de producţie derivat +rezultat al unei alte activităţi econo-mice, care esteutilizat în scopuri productive, sau pu producerea altor valori de întrebuin-ţare. *aracteristica capitalului# este rezultat al activităţii ec. anterioare, este un bun intermedi-ar, include doar

banii activi ce vor aduce profit.

Există mai multe forme de capital#3 *onform valorii pe care o posedă şi a modului de funcţionare#


10/32

a capital real-capitalul care posedă valoare de sine stătătoare şi funcţionează în limitele ac-tivităţii ec.+fabrici, uzine mi"loace de producţie)

b capital nominal- capitalul care nu dispune de valoare de sine stătătoare şi funcţionează în cadrul producţiei, dar presupune dreptul de proprietate asupra anumitor valori reale şi asupra însuşirii venitului.El constituie capitalul introdus în $îrtii de valoare +acţiuni, obli-gaţiuni, bonuri etc. 5 capital financiar.c capital te$nic- totalitatea bunurilor reproduse,care sunt în stare să asigure sporirea efi-cienţei muncii şi

însuşirea profitului.4 *onform modului de participare la procesul de producţie şi a uzurii#a capital fix- partea capitalului te$nic care deserveşte procesul de producţie un timp înde-lungat, îşi

păstrează forma naturală şi transferă valoarea sa asupra produsului confecţionat în mod treptat, pe măsurauzurii lui# constituie mi"loacele de muncă +nu se epuizează într-un singur ciclu economic şi transmitevaloarea sa asupra bunului produs treptat, în cicluri economice.

b capital circulant- partea capitalului te$nic pu realizarea numai a unui proces de pro-ducţie) îşi pierde forma iniţială şi transferă valoarea sa asupra produsului nou cret simul-tan, integral) constituieobiectele de muncă şi forţa de muncă) +se epuizează într-un singur ciclu economic 5 materia primă. *onform criteriului cine creează şi cine participă la crearea bunurilor materiale#a *apital constant-

b capital variabil-#a capital industrial)

b capital agricol)c capital comercial etc.CO. C6>89'APCA 5 un factor de producţie derivat ce asigură obţinerea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la piaţă, asigurînd eficienţa activităţii ec.O. A%C%(DC6C2E A6%9E9E689CA2E- o formă specifică a capitalului uman care are scopul săcombine raţional ceilalţi factori de producţie pu a produce bunuri economice şi a obţine profit*ombinarea factorilor de producţie reprezintă modalitatea specifică de unire a factori-lor materiali şiumani în cadril activităţii economice. Ea poate fi privită sub următoarele aspecte#cantitativ)calitativ)structural.*ombinarea factorilor de producţie se bazează pe următoarele stări posibile#divizibilitate)adaptabilitate)complementaritate)subtituibilitate.Divizibilitatea factorilor de producţie reprezintă posibilitatea acestora de a se divide în unităţi simple sauîn subunităţi omogene, fără a fi afectată calitatea factorilor respectivi.Adaptabilitatea factolilor de producţie reprezintă capacitatea de asociere a unei uni-tăţi dintr-un factor de

producţie cu unităţi ale altui fector de producţie.*omplementaritatea factorilor de producţie reprezintă procesul prin care se stabilesc raporturi cantitative,

calitative şi structurale între factorii de producţie care participă la realizarea unui bun economic+combinarea factorilor în cantităţi exacte şi bine determinate.:ubstituibilitatea factoriolor de producţie reprezintă posibilitatea de a înlocui parţi-al sau total unul saumai mulţi factori de producţie cu unul sau mai mulţi factori de producţie dintre cei folosiţi anterior sau cualţi factori noi, în condiţiile menţinerii aceloraşi rezultate economice sau c$iar rezultate mai bune.

3@


11/32

5..0N'!EP!IN&E!EA6 E"EN,/ %UN#II I 'IPU!I. !E"'!U#'U!A!EA0N'!EP!IN&E!ILO! 0N !M.

!ntreprinderea- unitate economică proucătoare de bază a ec. naţionale 5 un orga-nism complex, careîmbină factorii de producţie te$nici şi economici, pu a crea, conform anumitor reguli, bunuri sau serviciinecesare existenţei şi dezvoltării conti-nuie a societăţii. Ea reprezintă un sediu, în care are loc reunirea şicombinarea fac-torilor de producţie +natura, munca şi capitalul, constituie inima activităţii econo-mice,

unde se creează avuţia care se difuzeză în întreaga societate +'oisse Eliane.%răsăturile întreprinderii#-existenţa patrimoniului- dreptul la riscul de producţie şi asigurarea unicităţii ei da-că ea este alcătuită dincîteva unităţi te$nice)-îmbinarea te$nică şi economică a factorilor de producţie 5 elaborarea planului de producţie şiorganizarea producţiei)-evidenţa c$eltuielilor în scopul obţinerii unui profit maximal)-agenţii factorilor de producţie există separat de întreprinzător, îndeosebi, munca şi capitalul, care aparţinunor subiecţi diferiţi, cu excepţia agriculturii)-producţia confecţionată este destinată pu piaţă) -sporirea maximală a profizului este condiţia extinderii producţiei şi a supravieţuirii.

>uncţiile întreprinderii#3. de cercetare dezvoltare-totalitatea activităţilor prin care se studiază, concepe, elaborează şi serealezează viitorul cadru te$nic, te$nologic, organizatoric al întreprinderii# cerceta-rea, proiectarea şirealizarea produselor şi te$nologiilor noi) organizarea conducerii) inves-tiţiile, inovaţiile, raţionalizările)elaborarea normativelor şi normelor etc.)4. de producţie- cuprinde activităţile care caracterizeză profitul întreprinderii şi care asigu-ră desfăşurareaîn condiţii normale a procesului de producţie, respectiv, obţinerea de bunuri sau prestarea serviciilor). comercială- cuprinde activitatea de aprovizionare cu materii prime, materiale de desfa-cere a

produselor finite, de prospectare apieţei, de reclamă, d participare la tîrguri, expozi-ţii ş.a.)=. financiar contabilă- obţinerea şi folosirearaţională a mo"loacelor financiare necesare des-făşurăriiactivităţii de ansamblu a întreprinderii, înregistrarea şi evidenţa în expresie valorică a fenomenelor economice din unitate, comensurarea c$eltuielilor şi veniturilor, depistarea fenomenelor ce influienţeazănegativ costul de producţie, beneficiul, exercitarea con-trolului financiar etc.)0. de personal- asigurarea întreprinderii cu forţă de muncă. Ea se referă la selectarea, rec-rutarea,încadrarea, promovarea, salarizarea, pregătirea şi specializarea personalului). de marQeting- cuprinde activităţile specifice mQ-lui +investigarea pieţei şi a nevoilor de consum,elaborarea stratagiilor de mQ şi a programelor corespunzătoare etc. şi activităţile de aprovizionare, deafaceri, transport şi dezvoltare)?. fiscală- cuprinde activităţile referitoare la plata sarcinilor fiscale şi sociale ale întreprin-derii +impozite,taxe, elocaţii familiale, fonduri de pensii etc.). socială- activităţile referitoare la îndeplinirea unor diverse sarcini sociale, sindicale, aplanarea

conflictelor de muncă etc.). de menţinere şi de protecţie a meiului- funcţia de dezvoltera durabilă în condiţiile contemporane.%ipurile de întreprinderi.

!ntreprinderile contemporane pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii#C. !n funcţie de responsebilitate şi modul de apreciere#a individuale- întreprinzătorul este proprietarul capitalului, conduce întreprinderea, dis-pune de profit şirăspunde de pierderi cu avuţia personală, fără dreptul de anga"are a for-ţei de muncă străine)

b activitate de partener- întreprindere în posesia a două sau mai multe persoane)cfirma privată- întreprindere în posesia unei persoane, care aplică forţa de muncă salariatăd de stat- unitate economică care aparţine statului totalmente sau parţial)e cooperatistă- întreprindere formată în baza mi"loacelor băneşti a cîtorva persoane, pu organizarea

activităţii economice)f acţionară- întreprindere creată de persoane fizice şi "uridice prin comasarea resurselor băneşti, emitereaşi realizarea acţiunilor, confecţionarea producţiei)

33


12/32

g de arendă- întreprindere formată în beza contractului de arendă, care produce, comerci-alizeză mărfuri, prestează servicii şi funcţionează în corespundere cu legislaţia respectivă)$ mixtă- întreprindere fondetă în baza comasării capitalului auto$ton cu cel străin în sco-pul fabricării

producţiei competitive)i municipală- aparţine şi se subordonează organelor administraţiei municipale.CC. !n funcţie de dimensiuni# mari) mi"locii) mici.

CCC. !n funcţie de profil# aindustriale) b de construcţii) c agricole) d comerciale) e instituţii de cercetareşi proiectare etc.CO. !n funcţie de nivelul te$nologic, al dotării cu factori de producţie moderni +neofactori#amanufacturiere) b mecanizate, cautomatizate) dsemirobotizate) erobotizate. !n 9', conform 2egii ;*u privire la antraprenoriat


13/32

*ostul de producţie - ca o categorie economică se deosebeşte de valoarea socială a mărfii, respectivde preţul de vînzare.

Deci, costul de producţie este forma bănească de exprimare a consumului de factori 5 materiali şiumani 5 în cadrul activităţii ec., atît în producerea de bunuri materiale, cît şi în domeniul serviciilor. *include toate c$eltuielile suportate de producător +consum de factori de producţie atît pu producerea

propriu-zisă a bunurilor, cît şi pu desfacerea lor. !n prezent * se apreciază nu numai ca expresie a consumului de factori pu producerea unui bun, dar şi cu alt înţeles# de cost de oportunitate, ca un cîştig aşteptat de la un bun de producţie cu utilităţialternative sau de cost al şansei sacrificate. >uncţiile *# 3 de cunoaştere a resurselor materiale, financiare şi de muncă consumate pu confecţionarea fiecăruitip de marfă şi a volumului total de producţie) 4 de evidenţă şi control- evidenţa resurselor consumate în ansamblu) da calculare a indicilor eficienţei producţiei 5 costul de producţie pe unitate de produs, rata

profitului etc) =de influienţare a nivelului rentabilităţii 5 capacitatea unui agec. de a obţine profit e determinată , în

primul rînd, de mărimea costului de producţie. * include# materii prime, materiale auxiliare, semifabricate, energie electrică, combus-tibil,amortizarea capitalului fix, salariul, decontări în fondul social, dobîndă pu credit, c$eltuieli pu reparaţiicurente, c$eltuieli administrative şi gospodăreşti, c$eltuieli pu co-mercializarea producţiei. %ipurile *#C. *ostul global - ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum dat al producţiei, care include#

a costul de producţie fix- c$eltuielile, mărimea cărora nu depinde de volumul producţieiconfecţionate# amortizarea, decontările în fondul social, dobînda pu credit) b costul de producţie variabil- c$eltuielile, mărimea cărora depinde de cantitatea producţieiconfecţionate# pu materii prime, salariu, energie electrică)

ccostul de producţie total- suma costului de producţie fix şi variabil.CC.*ostul marginal- suplimentul de cost folosit la fabricarea unei unităţi suplimentare de producţie.CCC. *ostul mediu sau unitar- costul pe unitatea de produs, care include#costul fix mediu- costul fix suportat de fiecare unitate de producţie)costul variabil mediu- costul variabil suportat de fiecare unitate de producţie)costul total mediu- costul total suportat de fiecare unitate de producţie. *ăile de reducere a costului de producţie#3. 9educerea c$eltuielilor materiale la unitatea de produs prin#a elaborarea de norme de consum ştiinţific fundamentate şi respectarea lor) b reproiectarea produselor în vederea reducerii consumului de materiale)c folosirea de înlocuitori pu metal sau alte materiale costisitoare)

d mărirea rezistenţei şi fiabilităţii în funcţionare)e perfecţionarea te$nologiilor de fabricaţie)f organizarea mai bună a producţiei şi muncii.4. (tilizarea intensivă a capacităţilor de producţie, a capitalului fix şi circulant.. *reştarea productivităţii muncii# +2egea creşterii productivităţii muncii- în rezultatul progresului forţeide muncă, progresului ştiinţifico-te$nic, revoluţiei managariale, productivitatea muncii creşta continuu.=. 9educerea c$eltuielilor de gestiune şi de desfacere prin raţionalizarea muncii administrativ-gospodăreşti, prin îmbunătăţirea activităţii manageriale, prin creşterea gradului de automatizare şiinformatizare a gestiunii, prin strategii adecvate de mQ. rivind produsul, preţul, promovarea şidistribuţia.

3


14/32

11. PIAA6 E"ENA/ %UN#IILE I 'IPOLO*IA. IN%!A"'!U#'U!A PIEEI#ON'EMPO!ANE. iaţa- este instituţia principală a ec. de piaţă, locul de întîlnire dintre oferta producătoru-lui şi cerereaconsumatorului, este sistemul de relaţii vînzare-cumpărare dintre agec. uniţi prin legături deinterdependenţă şi aflîndu-se în raporturi de opoziţie +mînă invizibilă.. >uncţiile pieţii#

determină ce, cît şi calitatea producţiei care urmează să fie confecţionată)impune proprietarii să producă eficient, calitativ şi ieftin)realizează legătura dintre producţie şi consum)determină c$eltuielile de muncă socialmente necesare pu confecţionarea unei unitaţi de producţie)stimulează reducerea c$eltuielilor de producţie şi sporirea productivităţii muncii)asigură ec$ilibrul economic în dezvoltarea ec. naţionale.%ipologia pieţii#3. după natura economică a bunurilor care face obiectul tranzacţiei#a piaţa satisfacţiilor +bunuri şi serv. de consum)

b piaţa prodfactorilor +a factorilor de producţie 5 funcţionară, a muncii, de capital, a informaţiei, a serv.mgr 5 le)

4. după existenţa sau inexistenţa bunurior în momentul tranzacţiei#a reală) b fictivă +bursa). după locul desfăşurării tranzacţiei#a locală) b regionale) c naţionale) d intrenaţionale.=. după tipul de concurenţă#a perfectă +atomicitatea participanţilor- producători mulţi, consumatori mulţi) preţurile şi cantităţilereglează "ocul liber al * şi 8) omogenitatea produselor 5 e indiferent de la cine să procure) transparenţa

pieţei 5 se ştie ce, cînd şi unde se vinde) mobilitatea factorilor de producţie- factorii se scurg acolo undese asigură un profit mai mare.- acest model este unul teoretic.

bimperfectă +caracteristicile ei sunt inverse concurenţei perfecte.0. după transparenţă şi legalitate#a legală +transparentă, oficială. b tenebră +subterană.. după numărul vînzătorilor şi al cumpărătorului#a piaţă de monopol- toată oferta este concentrată la un vînzător, care controlează volumul vînzărilor calitatea şi preţul)

b piaţă de oligopol- nr. mic de vînzători şi nr. mare de cumpărător)cpiaţă oligopsonică- nr. mare de vînzători şi nr. limitat de cumpărător)d piaţă monopsonică 5nr. mare de vînzători şi un cumpărător.

Cnfrastructura pieţei - ansamblul instituţiilor, sistemelor, organizaţiilor care deser-vesc piaţa şi asigurăfuncţionarea ei normală.

Elemente de infrastructură a pieţei contemporane#3. bursele 5intermediar între vînzători şi cumpărători4. vînzarea fără intermediere- palate de comerţ, magazine expoziţii de vînzare). sistemul creditar şi băncile comerciale)=. te$nologiile informaţionale şi de comunicare +internet0. sistemul fiscal). companiile de asigurare)?. companiile consulting). agenţii de publicitate). sistemul vamal)3@. sindicatele)

33.sistemul de învăţămînt economic.

3=


15/32

12. P!EUL6 %UN#IILE/ 'IPU!ILE I "'!U#'U!A LUI. POLI'I#A &E P!EU!I I"PE#I%I#UL EI 0N !M. reţul 5 expresia monetară a valorii de sc$imb a unui bun sau serviciu, şi reprezintă suma de bani

plătită de cumpărător pu acest bun.>uncţiile preţului#3. de evidenţă- cu a"utorul preţului se calculează în expresie bănească volumul producţiei globale,

c$eltuielile de producţie, rentabilitatea)4. de repartiţie- repartiţia şi redistribuirea produsului naţional net între diferite ramuri şi zone economice). de stimulare- la producţia de calitate superioară se stabilesc preţuri de vînzare ma"orate, iar la ceaînvec$ită preţuri reduse)=. de stabilire a corelaţiei dintre * şi 8# dacă * depăşeşte 8, preţurile se ma"orează, iar dacă 8 esta maimare decît *, preţurile se reduc)0. socială# menţinerea artificială a preţurilor mici cu amănuntul la măfurile de primă nece-sitate pu

păturile de oameni socialmente vulnerabile. %ipuri de preţuri#3. preţ administrativ- preţul nivelul căruia este controlat de organele de stat)4. preţ de piaţă +liber- se stabileşte în funcţie de * şi 8)

. preţ fix- preţul stabilit la un anumit nivel, care nu poate fi modificat într-o anumită perioadă de timp)=. preţ contractual 5 preţ stabilit în baza contractului dintre producător şi cumpărător)0. preţ cooperatist- preţ la mărfurile produse de cooperativele de producţie şi comerciale). preţ de consignaţie- preţ la mărfurile procurate de la populaţie şi comercializate în magazinele deconsignaţie)?. preţ plafon- nivelul superior admisibil al preţului la anumite mărfuri). preţ de monopol- preţ la mărfurile comercializate de către întreprinderile monopoliste). preţ din interiorul întreprinderii- preţ la care se vînd mărfurile lucrătorilor întreprinderilor şi care estemai redus decît pr. liber)3@. preţ de licitaţie- preţ de vînzare a mărfurilor de licitaţie)33. tarif 5 preţ stabilit la serviciile comunale, transport, telecomunicaţii, deservirea socialăDin punct de vedere al naturii produselor şi al obiectului pieţii# 3. pr. ale bunurilor materiale şi ale serv.) 4. pr. ale factorilor de producţie) . pr. ale titlutilor de valoare.După posibilitatea reglementării# 3. pr. administrate)

4. pr. libere.După rol#

3. pr. negociate +de bursă, de licitaţie, de tranzacţie) 4. pr. rezultate din acorduri +stabilita pe baza unor înţelegeri între parteneri . pr. de

;dumping< +pr. "oase utilizate pu a propulsa pe o piaţă unde de"a există un bun similarDupă locul de circulaţie# 3. pr. interne) 4. pr. externe.reţul de ec$ilibru- este acel pr. la care cantitatea care se poate vinde dintr-un bun economic, este cea maimare, cînd * şi 8 satisfăcute se egalează la nivelul celui mai mare volum de vănzare-cumpărare pe piaţă.

:tructura preţului constă din 4 etape#et. prepiaţă- pr. aşteptat +costul de producţie R profitul a & *p R S )et. de piaţă- +se formează pr. de ec$ilibru prin "ocul liber al * şi 8,

ec$ilibru & a T U .

30


16/32

1(. #ON#U!ENA6 E"ENA/ %UN#II/ 'IPU!I. POLI'I#A AN'IMONOPOL 0N !M. *oncurenţa- labertatea economică a producătorilor de mărfuri de a confecţiona şi comercializa ce estemai convinabil şi avanta"os în cele mai favorizante condiţii) concurenţa ca model de comportament alagec. 5 rivalitate între participanţii la ac-tul de vînz-cump.) raport de forţe dintre aceştea, opoziţievizibilă, în special, pe piaţa factorilor de producţie şi bunurilor de consum. >uncţiile concurenţei#

3.stimulează aplicarea procesului te$nic- ea este factor stimulator pu acei care lucrează efectiv şi factor de constrîngere pu cei ce lucrează neefectiv)4.reduce preţurile de vînzare- preţurile reduse orientează spre creşterea * şi 8).contribuie la sporirea nivelului de trai- creşterea productivităţii muncii, reducerea costului de producţieasigură diminuarea preţurilor şi sporirea puterii de cumpărare a populaţiei. Cnstrumentele luptei de concurenţă#a economice- reducerea c$eltuielilor de producţie mai "os de nivelul concurenţilor) dimi-nuarea

preţurilor de vînzare) îmbunătăţirea calităţii producţiei) oferirea unur înlesniri cumpărătorilor. b extraeconomice- lipsirea concurenţilor de resurse materiale, mi"loace de transport) publicareainformaţiei incorecte despre comcurenţi) presiune morală însituaţii critice. >ormele concurenţei în funcţie de instrumentele luptei de concurenţă#

3. loială- aplicarea de către vînzători a instrumentelor luptei de concurenţă economică)4. neloială- sporirea artificială a volumului de vînzări) reducerea preţirilor) oferirea unor înlesnirideosebite cumpărătorilor. %ipurile concurenţei în funcţie de numărul producătorilor în procesul de sc$imb#

perfectă) 4. imperfectă.C. concurenţă perfectă 5 concurenţa dintre un număr mare de producători şi consumatori, care oferă

cumpărătorior libertate mare în alegerea mărfurilor.%răsăturile concurenţei perfecte#atomicitatea participanţilor- un număr considerabil de vînzători şi cumpărători pe piaţă, de mărime şi

putere comparabile, încît ei nu pot influienţa asupra volumului de vînzări şi asupra preţului)fluiditatea pieţei- cumpărătprii pot să-şi aleagă liber fzrnizorii, iar producătorii să intre sau să iasă dintr-oanumită piaţă)mibilitatea factorilor de producţie- orientarea muncii şi capitalului spre acel areal de utilizare unde seasigură profit maximal)transparenţa pieţei- toţi agec. sunt perfect informaţi despre toate elementele pieţei şi despre sc$imbărilecare pot interveni)omogenitatea produselor- produsele sunt identice, încît cumpărătorii sunt indiferenţi de la ce producător le procură. *oncurenţa perfectă are o existenţă teoretică, întrucît în practică e imposibil să fie reunite simultan cele0 trăsături care definesc conţinutul acestui tip de concurenţă. CC. concurenţa imperfectă 5 concurenţa dintre un număr limitat de vînzători şi un nr. res-trîns de

cumpărători, ceea ce micşorează posibilitatea alegerii pu consumatori. >irmele producătoare suntcapabile să influienţeze la preţul bunurilor, deseori diferenţiate. !n acest caz, trăsăturile concurenţei perfecte nu sunt respectate.

>ormele concurenţei imperfecte#3. concurenţă de monopol. 'onopolul 5 un producător unic al unui produs omogen se află în faţa uneiinfinităţi de cumpărători.*auzele pieţei de monopol pot fi#

factori naturali +monopol natural)factori geografici +regiunea Lampani)factori personali +monopol şi dibăcie)fact. temporari +inventatorul)

fact. te$nici +monopolul de marcă etc.) proces istoric de concentrare a capitalului)factori administrativi +monopol reglementar)

3


17/32

factori comtractuali +înţelegere)fact. psi$ologici +consumarea unui anumit produs ca nesubstituibil.4. concurenţă monopolistă- existenţa mai multor producători care deţin însă o pondere mai mică pe piaţă,diferenţierea produselor, restricţii la intrarea în ramură şi un anumit control asupra preţurilor.. concurenţă oligopolistă. 8ligopolul- existenţa unui număr limitat de producători, care deţin o parteimportantă din piaţă, în care sunt dificultăţi de intrare în ramură şi de control general asupra preţurilor.

8ligopolul se poate prezenta sub diferita forme şi poate îngloba mai multe tipuri de pieţe oligopoliste#a cartelul 5 un acord dintre mai mulţi producători, care îşi păstrează individualitatea şi se înţeleg între eicu privere la nivelul preţurilor şi la împărţirea pieţelor de desfacere)

b trustul 5 acord care prevede comansarea unor capitaluri grupate sub aceaşi conducere cu condiţia căunităţile participante pierd independenţa de producere şi comercială)c concernul 5 înţelegere ce cuprinde întreprinderi din mai multe ramuri grupate pe verticală sauorizontală)d conglomeratul 5 diversificarea activităţii, care asigură obţinerea profitului mai mare simultan pe maimulte pieţe, reducerea ricurilor legate de desfacera unui singur produs, asigurîndu-se maximizarea

profitului total.=. concurenţa de duopol 5 pe piaţă există 4 producători +vînzători.

0. concurenţă monopsonică. 'onopsonul 5 pe piaţă există un nr. mare de producători şi un singur cumpărător, care stabilesc volumul producţieie şi preţul de cumpărare.. concurenţa de duopson 5 pe piaţă există mai mulţi producători +vînzători şi numai 4 cumpărători careîşi impun condiţiile pe piaţă.?. concurenţă de oligopson 5 pe piaţă există cîţiva cumpărători cu o mare putere economică, avîndcapacitatea de a influenţa condiţiile de vînzare a unui bun economic.. concurenţă de monopol bilateral 5 pe piaţă există un singur vînzător al unui produs şi se confruntă cuun singur cupmpărător. 2egea concurenţei exprimă relaţiile dintre producători, precum şi dintre producători şi consumatori învederea asigurării unor condiţii cît mai favorabile pu producerea şi desfa-cerea bunurilor materiale şiserviciilor. *adrul de manifestare a legii concurenţei îl constituie ec. de sc$imb. Acţiunea ei şi formele demanifestare diferă în timp, de la o ţară la alta, şi de la o formă de piaţă la alta.

'etodele luptei de concurenţă#3. economice +concurenţa preţurilor, concurenaţa produselor 5 calitatea mărfii, vol. de vînzare,micşorarea preţului de producţie.4. extraeconomice +şanta"ul, integrări politice, furt de informaţie. u a evita situaţie de monopol +cînd preţul e fixat de producător, în toate ţările lumii există legislaţiiantimonopol. !n 9' în 34 a fost adoptată legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltareaconcurenţei. !n anul 4@@@ a fost adoptată legea privind protecţia concurenţei, elaborate de departamentul

politică antimonopol şi concurenţă a 'inisterului Ec. al 9'. Aceste legi se aplică firmelor ce deţin mai

mult de 0B dintr-o piaţă +'old%elecom, >ranzeluţa, Oitanta, 7ucuria.

3?


18/32

1+. 0N'!EP!IN-,'O!UL I !OLUL LUI 0N E#ONOMIA &E PIA,. P!O%I'UL #A!E#OMPEN", AL #APA#I',ILO! AN'!EP!ENO!IALE. !n condiţiile economiei de piaţă, activitatea unei întreprinderi moderne este indisolubilă lagată deîntreprinzător- organizatorul producţiei.

!ntreprinzătorul 5 persoană +sau un grup de persoane care organizează şi conduce o întreprindere înscopul obţinerii unui profit, asumîndu-şi riscul afacerii.

8rganizarea producţiei presupune mai multe corelaţii, şi anume# diagnosticarea situaţiei ec.,elaborarea unui plan de acţiuni, organizarea administrativă şi controlul executării planului. Cniţial, întreprinzătorul particular 5 proprietarul 5 întreprinzătorul 5 conducător constituia una şi aceeaşi

persoană 5 motorul oricărei activităţi productive. %reptat, pe măsura dezvoltării revoluţiei te$n.-şt., seconturează distincţia dintre întreprinzător şi ceilalţi ag. de producţie. !n prezent, te$nologia modernă,devenind complexă şi solicitînd un personal numeros şi specializat, determină ca deciziileîntreprinzătorului să depindă tot mai mult de studiile şi alegerile structurilor intermediare, denumite;te$nistructura< întreprinderii. !ntrprinzătorul contemporan trebuie nu numai să fie o autoritate, un creator, ci şi să aibă reacţii rapide,să-i placă noul şi asumarea riscului, să fie tenace şi perseverent.

!ntreprinzătorul e a"utat în acţiunile sale de managerii salariaţi 5 specialişti care exercită atributele

conducerii în virtutea obiectivelor.9olul întreprinzătorului#

ainiţiativa de producţie- a combina toţi factorii de producţie în vederea obţinerii rezultate-lor maximalobţinute)

borganizarea producţiei 5 diagnostica situaţiei, elaborarea unui plan, organizarea administrativă şi rolulîndeplinirii planului)crolul de inovator- realizează îmbinarea unor noi factori de producţie, confecţionarea de produse noi puclienţi, introducerea unor noi metode de producţie, a noi surse de materii primeetc)dasigură adaptarea permanentă a producţiei la cerinţele păieţei)eîşi asumă riscul afacerii, adoptă decizii şi suportă consecinţele)frealizează un mg. previzional)greprezintă autoritate în cadrul întreprinderii)$combină multiplele cerinţe şi exigenţe ale tuturor agec. 5 furnizori, proprietari 5 acţionari, salariaţi aiîntreprinderilor, mg-ri. salariaţi, sindicate, municipii, comune, stat. rofitul este rezultatul pozitiv al unei activităţi economice şi reprezintă diferenţa dintre veniturileobţinute şi c$eltuielile antrenate în activitatea ec. & O 5 *$ rofitul e caracterizat ca# cîştig în formă bănească realizat dintr-o operaţiune prin exerci-tarea uneiactivităţi umane legitime) formă de venit ce recompensează factorul de produc-ţie capital) diferenţa dintreceea ce obţin efectiv şi ceea ce aşteaptă utilizatorii factorilor de producţie) venit net al unei unităţieconomice) venit al întreprinzătorului pu abilitatea sa de a-şi sc$imba capitalul din forma inactivă în

factor de producţie efectiv, activ etc.>uncţiile profitului#aorientarea generală a activităţii economice)

bsursa principală de autofinanţare)cinstrument de stimulare economică)dinstrument de control al eficienţei economice)eindicator al activit. ec. în ansamblu. >actorii profitului#3. incertitudinea pieţei şi concurenţei) 4. evoluţia ratei dobînzii) . nivelul productivităţii muncii) =. preţulde vînzare) 0. nivelul costurilor de producţie) . volumul, structura şi calitatea producţiei.

3


19/32

ndicatorii profitului# profit legitim- suma de profit obţinută prin procedee legitime, ca urmare a progresului te$nico-ec., prinintermediul unor utila"e perfecţionate şi mai ieftine)

profit nelegitim- suma de profit obţinută prin procedee nelegitime# umflarea costurilor, esc$ivarea de la plata impozitelor şi taxelor etc.) profit total- venitul total minus c$eltuielile totale)

profit normal +minim- suma de profit necesară de obţinut în afacere pu a rămîne în ea) profit suplimentar- obţinut de acei ce reuşesc să scadă costurile sub cele medii pe pia-ţă, şi factorul principal în obţinerea lui îi revine funcţiei de manager.'asa profitului- suma totală dobîndită sub formă de profit, în perioadă determinată de timp +de obicei 3an, şi este & cu preţul de vînzare minus costul de producţie.9ata profitului- arată nivelul de rentabilitate a activităţii ec., este un raport procentual între masa

profitului şi costul de producţie# 9 prof & ' profitului * prod. V 3@@Brofitul brut- diferenţa dintre cifra de afaceri şi c$eltuielile de producţie) profitul necurăţit de impozite.rofit net- diferenţa dintre profitul brut şi pierderile înregistrate în activitatea desfăşu-rată, precum şi altereţineri prevăzute de lege +impozite şi plăţi obligatorii.

Alte forme de profit# profit de monopol- venitul obţinut de agec. ce deţin poziţii monopoliste în producţie sau pe piaţă şi vînd produsele lor la preţuri de monopol) profit neaşteptat- un cîştig nesperat, datorită unor con"uncturi ale vieţii economice şi politive) profit marginal- diferenţa dintre încasarea marginală şi costul marginal) profit industrial- realizat de întreprinzătorii industriali) profit comercial- încasat de comercianţi) profit bancar- obţinut de instituţiie bancare.

3


20/32

1. "ALA!IUL6 %O!MA!EA/ 'IPU!ILE/ "I"'EME &E "ALA!I-A!E. >actorul uman se vinde pe o piaţă numită ;piaţa forţei de muncăactorii ceinfluienţează mărimea s.real# mărimea salariului nimina) nivelul preţurilor) pu-terea de cumpărare a

banilor) revendicările înaintate de lucrători.. salariul minim- un munum de salarizare stabilit de lege în ec. sub care nu poate coborî remunerareamincii şi care trebuie să asigure un nivel normal de existenţă a lucrătorilor.=. salariu mediu- un indicator calculat ce arată nivelul mediu de salarizare în ţară. 'inimum de existenţă- suma de bani necesară pu a acoperi c$eltuielile minime pu existenţa unui

individ timp de o lună.>orma de salarizare 5 o modalitate prin care se determină mărimea şi dinamica salariului individual.

rincipalele forme de salarizare sunt# pe unitate de timp)salarizarea în acord)salarizare mixtă)salariu tarifar.3. salarizare pe unitate de timp-remunerarea conform timpului de muncă lucrat. :isteme de salarizare amuncii#a pe unitate de timp simplă- plata muncii se înfăptuieşte în formă de salarii lunare fixe)

bpe unitate de timp premială- la salariile fixe se plătescprime pu indicii calitativi.4. salarizare în acord- salarizare în dependenţă de volumul de muncă depus. :istemele salarizării în acordsunt#a în acord direct- toată producţia confecţionată în cadrul normei de producţie şi supra normă se plăteştecu aceleaşi tarife)

b în acord progresiv- producţia confecţionată supra norma de producţie se plăteştecu tari-fe ma"orate, progresive)c în acord premial- plătirea primelor pu indicii calitativi 5 economisirea materialelor, ca-litatea

producţiei.. salarizare mixtă- remunerarea fixă pe unitate de timp dar cu condiţia îndeplinirii unui anumit volum demuncă +norma.

=. salariu tarifar- +e legat cu salarizarea mixtă retribuirea muncii pe unitate de timp îndep-linind normade producţie, dar în funcţie de condiţiile de muncă a fiecărui lucrător. *oeficientul tarifal înmulţit cu bazade calcul formează salariul tarifar.

4@


21/32

1. AVUIA NAIONAL,6 #ONINU' I "'!U#'U!,. PO'ENIALUL E#ONOMI# AL!.M. remisele materiale favorabile pu crearea ec. naţionale#situarea geografică avanta"oasă a 9.'. 5 centrul Europei şi căile comerciale istorice,condiţiile climaterice favorabile pu dezvoltarea agriculturii)fertilitatea înaltă a solului)

potenţialul bogat de resurse de muncă) prezenţa resurselor materiale de construcţie) poporul cu experienţă de producţie şi cu tradiţii. remise materiale nefavorabile#lipsa resurselor naturale şi energetice)

baza te$nico-materială a agriculturii înapoiată)sistemul de transport neperfecţionat şi lipsa transportului naval)sistemul rutier slab dezvoltat)criza ecologică,situaţia demografică nefavorabilă. Economia naţională- ansamblul de ramuri şi subramuri ale sferelor materiale şi nemate-riale pe bazacărora se realizează mişcarea bunurilor materiale şi spirituale, se asigură funcţionarea economică şi

dezvoltarea societăţii. :tructura eonomiei naţionale#a reproductivă- împărţirea ec. naţ. în sferă productivă şi neproductivă, mi"loace de producţie şi obiectede consum)

b ramurală- dezmembrarea sferei productive pe ramuri)c teritorială- separarea ec. naţ. în zone climaterice, raioane economice, unităţi administra-tiv-teritoriale)d demografică-repartiţia forţei de muncă după gen, vîrstă, studii)e socială- împărţirea ec. naţ. pe sectoare 5 de stat, colectiv, privat, mixt)f te$nică- caracterizează nivelul te$nic şi al ec. naţ. într-o anumită perioadă de timp)g maerială- separarea activităţii economice în funcţie de specializarea producţiei)$ organizaţională- împărţirea activităţii ec. după principiul diri"ării 5 ramural, teritorial. otenţialul industrial al 9epublicii 'oldova# ansamblul capacităţilor de producţie ale întreprinderilor care participă la producerea bunurilor materile sau la prestarea serviciilor şi include peste 30@@ deîntreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare, constructoare de maşini şi prelucrarea metalului, aleindustriei de prelucrare a lemnului, industriei materialelor de construcţi atc. *ăile utilizării eficiente a potenţialului industrual#utilizarea raţională şi c$ibzuită capacităţilor de producţie)aplicarea te$nologiilor avansate)specializarea şi cooperarea producţiei)utilizarea economică a resurselor materiale)creşterea nivelului de industrie, aplicarea noilor forme de organizare a producţi-eişi muncii.

otenţialul agroindustrial# totalitatea capacităţilor de producţie ale intreprinderilor agricole şiindustriale care se ocupă cu producerea, colectarea, păsrarea, prelucrarea şi comercializarea producţieiagricole. El include# întreprinderi intregospodăreşti pu pro-ducerea cărnii, societăţi agricole pe acţiuni,coop. agricole, asociaţii ţărăneşti, gospodării fermiere privete, elevatoare, fabrici de conserve, de za$ăr,vinificare etc. *ăile utilizării eficiente a potenţialului agroindustrial# sporirea recoltei culturilor agrocole şi a

productivităţii animalelor) creşterea productivităţii muncii) utilizarea productivă a te$nicii) reducereac$eltuielilor materiale la unitatea de producţie) reducerea pierderilor producţiei agricole) sprorireacointeresării materiale ale lucrătorilor)

43


22/32

13. %UN#IILE "'A'ULUI 0N E#ONOMIA #ON'EMPO!AN,. POLI'I#ILE E#ONOMI#E#A IN"'!UMEN'E &E IN'E!VENIE A "'A'ULUI 0N E#ONOMIE :tatul în lumea contemporană este o instituţie inportantă de influenţare a vieţii economice.

Cnstituţia 5 ansamblul de reguli şi norme ce ordonează releţiile sociale într-un mod stabilit şi care suntacceptate sau inpuse tuturor membrilor societăţii date. !n instituţia gîndirii ec. distingem 4 abordări opuse privind funcţia statului în ec.#

2iberală-limitează foarte mult rolul statului în ec., el trebuind doar să apere mecanismele concurenţiale)Diri"istă +interveţionostă, Qeinesistă 5implicarea ma"oră a statului în ec. Ec. contemporană fiind de natură mixtă, are nevoie de o intervenţie moderată a statului în ec. *auzeleintervenţiei sunt# eleborarea cadrului legislativ de funcţionare a ec.) asigura-rea ec$ilibrului 'E)redistribuirea veniturilor şi asigurarea protecţiei sociale) protecţia mediuui ambiant) asigurarea cu bunuri

publice) asigurarea relaţiilor internaţionale. Asigurarea acestor obiective e posibilă prin promovarea unor politici economice specifice. oliticaeconomică 5 ansamblul de măsuri, norme, reguli stabilite de stat, care diri"ează viaţa economică puasigurarea creşterii soc-ec. a comunităţii date. rincipalele politici economice#3. politica fiscală- colectarea organizată a unei părţi din veniturile agenţilor economici +prin impozite şi

taxe)4. politica bugetară- midificarea proporţiilor şi structurii veniturilor şi c$eltuielilor statului). politica monetară- controlul masei monetare în circulaţie şi a puterii de cumpărare a banilor,reglementarea activităţii sistemului monetar-creditar.=. politica de preţuri- stabilirea preţurilor la unele bunuri şi servicii)0. politica de venituri- atenuarea diferenţierii veniturilor prin redistribuirea venitului naţional.. politica de mediu- optimizarea situaţiei privind mediul ambiant)?. politica socială- asigurarea cu bunuri publice şi a protecţiei sociale. Ansamblul politicilor economice anunţate de Kuvernul 9.'. în perioada ultimilor ani sunt# menţinereastabilităţii soc-ec.) extinderea sectorului privat) restructurarea întreprinderilor) înăsprirea disciplineifiscale) reducerea restanţelor salariale şi la pensii)asigurarea protecţiei sociale. !n politica de reformare a sistemului economic accentul este pus pe direcţii principale#3 reformarea proprietăţii şi demonopolizarea totală a proprietăţii de stat şi cooperatist-col$oznice)4 continuarea privatizării) liberalizarea activităţii economice şi diminuarea inflaţiei. olitica promovată părea să aibă şi anumite efecte pozitive. !n realitate însă astăzi 9ep. 'oldova esteuna dintre cele mai sărace ţări din Europa. De pe locul 0, pe care îl ocupa în 30 în clasamentul ţărilor monitorizate de 86(, a a"uns la 3@ în anul 4@@@. C7 este în continuă descreştere. Datoria externăconstituie circa @B din C7. *ota ec. subterane constituie aproape @B din C7. :alariul mediu acoperăcirca =@B din coşul minim de consum. !ntr-o situaţie critică se află sfera bugetar-socială# învăţămîntul,ocrotirea sănătăţii, arta, cultura.

44


23/32

14. %INANELE PU$LI#E. $U*E'UL &E "'A'6 #ONINU' I P!IN#IPII &E %O!MA!E.P!O$LEMA &A'O!IEI PU$LI#E 0N !.M. >inanţele publice- ansamblul relaţiilor economice în expresie bănească, care se stabilesc în societateîn legătură cu formarea şi utilizarea resurselor băneşti ale statului. :tructura finanţelor publice# bugetul naţional, finanţele întreprinderilor de stat, fondul asigurăriisociale, fondul asistenţei soc., mi"loacele creditare.

9elaţiile financiare- relaţiile ce se stabilesc în legătură cu necesitatea formării veniturilor de stat şi cuc$eltuielile necesare pu executarea funcţiilor organelor de stat. >uncţiile finanţelor publice#reproductivă- asigurarea financiară a circuitului capitalului fix şi circulant)de repartiţie- repartiţia şi redistribuirea produsului naţional net)de stimulare- stimularea pocesului de producţie şi a muncii lucrătorilor)de control- controlul asupra producţiei, repartiţiei, sc$imbului şi consumului bunurilor materiale, asupraexecutării disciplinei financiare.!n relaţiile financiare distingem#c$eltuieli publice- c$eltuielile statului pu îndeplinirea funcţiilor sale +întreţinerea aparatului de stat)scopuri sociale) c$eltuieli militare) c$eltuieli de cercetare dezvoltare)

venituri publice- veniturile însuşite de stat în procesul redistribuirii venitului naţional pu acoperireac$eltuielilor sale. Oeniturile publice pot fi#ordinare +curente- venituri obţinute sub formă de impozite de la agec.extraordinare- pu cazuri ieşite din comun +război, calamităţi, criză. :e acoperă din emisii suplimentaresau împrumuturi de stat. 7ugetul de stat- planul veniturilor şi c$eltuielilor unui stat pu o anumită perioadă de timp, confirmatde organele legislative.7ugetul include#a bugetul general +ordinar- veniturile şi c$eltuielile publice la nivel de stat)

b buget extraordinar- întocmite în perioadele unor dificultăţi financiare, provocate de creşterea unor c$eltuieli, care urmează să fie acoperite din împrumuturile de stat sau din emisia banilor)c bugete anexe- se întocmesc aparte de bugetul general de unele instituţii de stat ce dispun de autonomiefinanciară)d bugetele unităţilor administrativ-teritoriale +rurale, raionale, municipale. rincipii bugetare#3. anuitate- elaborat, aprobat de arlament şi executat anual)4. universalitate- bugetul include toate c$eltuielile şi veniturile publice). accesibilitate- accesibil pu toţi)=. ec$ilibru bugetar-veniturile trebuie să acopere integral c$eltuielile bugetare)0. publicitate- bugetul trebuie să fie publicat în presă în mod obligatoriu, după ce el capătă putere de lege. Diferenţa dintre veniturile şi c$eltuielile bugetului de stat reprezintă excedentul sau deficitul bugetar.

>inanţarea dificitului bugetar are loc prin# emisie monetară 5 suplementară) împrumuturi publice) şi unaşi alta. %otalitatea sumei împrumuturilor de stat nerambursată la un moment dat constituie datorie publică.Datoria publică poate fi# a internă) b externă. Datoria publică a statului reprezintă un credit publicsolicitat de stat de la mediul extern sau intern.

4


24/32

15. IMPO-I'UL6 E"ENA I %O!MELE LUI. POVA!A %I"#AL, 0N !M. Cmpozitul 5 suma de bani decontată în buget în mod obligatoriu, fără contraprestaţie şi nerambursabilă,conform cotelor stabilite din venituri sau din averea persoanelir fizice şi "uridice pu acoperireac$eltuielilor statului. >uncţiile impozitelor#

pîrg$ie ec. ce reglementează interrelaţiile dintre stat, întreprinderi şi cetăţeni)sursă principală de formare şi completare a veniturilor bugetului. rincipiile impozitării, formulate de A.:mit$#ac$itabil 5 capacitatea de plată a fiecărui contribuabil)economicos 5 impozitul nu trebuie să fie costisitor de administrat)comod, convenabil pu plătitor prin metoda şi frecvenţa plăţii)cert, sigur 5 plătitorul să fie sigur referitor la suma care trebuie plătită şi asupra termenului plăţiiimpozitului. 'etodele de impozitare#

proporţională 5 mărimea impozitului rămîne stabilă a dată cu creşterea sau reducerea venitului) progresivă 5 mărimea impozitului se modifică concomitent cu creşterea sau micşorarea venitului)

regresivă 5 mărimea impozitului se reduce cu sporirea venitului. %ipurile impozitelor#Directe 5 se plătesc direct din venitului sau averea subiectului impozitat. >ormele impozitelor directe#impozit pe venit de la persoanele fizice 5 se plăteşte din toate veniturile cetăţenilor)impozit pe venit de la persoanele "uridice 5 se ac$ită de societăţile pe acţiuni, societăţile pe acţiuni,societăţile cu responsabilitate limitată, instituţiile ce efectiează activitatea ec.impozit pe profit 5 se plăteşte din suma totală a profitului întreprinderilor)impozit rutier 5 se ac$ită de posesorii mi"loacelor de transport)impozit pe imobil 5 se plăteşte de posesorii averii imobile, la moştenire, la cumpărarea 5 vînzarea averii.Cndirecte 5 se stabilesc în cote proporţionale la preţul mărfurilor şi serviciilor sau ca sume fixe la unitateade măsură a mărfurilor. >ormele impozitelor indirecte#taxa pe valoare adăugată 5 se stabileşte pe baza valorii adăugate la marfă la fiecare

stadiu al ciclului de producţie)accizul 5 se percepe prin includerea lui în preţul de vînzare al bunurilor produse şi

comercializate în interiorul ţării)c taxă vamală 5 se stabileşte în forme de taxe speciale pu importul, exportul sau tranzitul de mărfuri) Cmpozite prelevate de administraţiile publice locale#taxă profesională 5 se stabileşte de persoanele profesiilor libere)taxă de locuire 5 stabilită pu fiecare locatar al locuinţei)

taxă funciară 5 se stabileşte de proprietarii caselor, clădirilor şi terenurile de pămînt sau numai de proprietarii pămîtului.*otizaţiile sociale se plătesc de către întreprinderi şi de salariaţi.

4=


25/32

27. IN%LAIA6 'IPU!ILE I IN&I#A'O!II EI. #ON"E#INELE IN%LAIEI I POLI'I#AAN'IIN%LAIONI"',. %ermenul inflaţia a apărut la sfîrşitul sec. MCM-lea şi era asociat cu dereglarea în circulaţia monetară.Deoarece inflaţia este un proces monetar, precizarea naturii lui se poate face în corelaţie cu formele de

bani cunoscute în evoluţia societăţii.Cnflaţia contemporană în mod sintetic poate fi definită ca un proces complex, cumulativ al cărei esenţă

constă în#dezec$ilibrarea dintre procesele monetare şi procesele ec. reale, dintre masa monetară şi masa mărfurilor şi serviciilor în circulaţie)creşterea generală a preţurilor)scăderea puterii de cumpărare a banilor. Cnflaţia reprezintă creşterea preţurilor peste un anumit prag admisibil. 'ărimea acestui prag admisibil este variabilă în spaţiu şi timp. u sec. trecut pragul era creşterea zeroa preţurilor) pu anii W0@ ai sec. al MM-lea 5 o creştere a preţurilor cuprinsă între 3 5 4B) în anii W@ 5 W?@

5 o creştere a preţurilor cu 5 =B) în prezent acest prag se ridică pînă la 0B. C. Din punctul de vedere al acestui prag şi al ritmului mediu anual de creştere a preţurilor deosebimurmătoarele forme ale inflaţiei#

inflaţie rampantă sau tîrîtoare 5 se caracterizează printr-o creştere medie a preţurilor cu 5 =B anual) -un proces normal pu ţările dezvoltate)inflaţie desc$isă sau maderată 5 creşterea preţurilor între 0 5 3@B anual)inflaţie rapidă 5 creşterea preţurilor cu peste 3@B anual, fiind însoţită de o creştere economică lentă sauc$iar de stagnare şi diminuare a producţiei)inflaţie galopantă 5 preţurile sporesc cu peste 30B anual)$iperinflaţia 5 mai mult de 0@B pe an)stagflaţia 5 creştere economică negativă şi inflaţie moderată)slumflaţia 5 situaţia de criză şi inflaţie rapidă sau galopantă.CC. *onform cauzelor generatoare inflaţia poate fi#infl. monetară- creşterea excesivă a masei monetare în circulaţie în raport cu masa bunurilor)infl. prin cerere 5 cererea agregată creşte iar oferta rămîine rigidă)infl. prim costuri 5 cînd salariile cresc mai mult decît productivitatea mincii)imfl. structurală 5 influienţată de alte cauze, inegalitatea de producere a bunurilor. *onsecinţele inflaţiei#contribuie la redistribuirea veniturilor în nefavoare celor săraci)descura"ează economisirea) scade volumul producţiei şi valitatea bunurilor +dacă *. este înaltă şi

preţurile sunt mari.influenţează relativ 9.E.C.favorizează E. de troc +barter.generează o atmosferă de nesiguranţă.

consecinţele inflaţiei sunt mai generale şi mai serioase decît cele a şoma"ului. olitici antiinflaţioniste +procese de lungă durată sunt de 4 tipuri#3. orientate la cererea agregată +controlul masei monetare, în circulaţie#- creşterea impozitului, pe venit şi profit şi altor impozite directe.- micşorarea c$eltuielelor publice.- creşterea rate dobînzi la depunerea banilor în cont.- îng$eţarea salariilor.- dezvalorizarea monetei naţionale.- indexarea salariilor +se acţionează asupra cererii agregate.4. stimularea ofertei agregate#- accesibilizarea creditului pu investiţii.

- politică fiscală, favorabilă pu producători +scutirea taxelor şi impezitelor la producere.

40


26/32

21. OMA8UL6 E"EN, I %O!ME. POLI'I#A AN'IOMA8 0N !M. Loma"ul 5 o stare negativă a economiei, concretizată într-un dezec$ilibru important al pieţei muncii,

prin care apare un excendent al ofertei forţei de muncă +cererea de locuri de muncă faţă de cerere +ofertade locuri de muncă. Lomeri - sunt considerate persoanele care fac parte din categoria populaţiei active dis-ponibile şi caredoresc să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă +atît persoanele care au avut un loc de muncă şi l-au

pierdut, cît şi noile generaţii de ofertanţi de muncă, care nu-şi găsesc un anga"ament.Cntensitatea şoma"ului 5 gradul în care este prezentă imposibilitatea de anga"are a persoanelor ce nu auloc de muncă. Durata şoma"ului 5 intervelul de timp din momentul pierderii locului de muncă pînă la reluarea normalăa muncii. :tructura şoma"ului relevă componentele acestuia ţinînd seama de diferite criterii# gradul de calificare

pe ramuri şi subramuri economice, vîrstă, rasă, sex etc. >ormele şoma"ului# 3 Din punctul de vedere al intensităţii# a şoma" total 5 constă în pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activităţii) b şoma" parţial 5 presupune diminuarea perioadei de muncă, în special prin reducerea duratei

săptămînii de lucru sub cea legală) c şoma"ul deg$izat 5 se referă la acele persoane care au o activitate aparentă cu o productivitatemică. 4 *onform originii şoma"ului# a şoma" con"unctural sau ciclic 5 ca rezultat al crizelor economice, în timpul fazelor de recensiune+criză. b şoma" structural 5 condiţionat de modificări în structura economiei naţionale +teritoriale, sociale,ale producţiei.şoma" te$nologic 5 drept consecinţă a înlocuirii te$nicii vec$i cu te$nologii avansate, a centralizării unor capitaluri şi unităţi economice)şoma" sezonier 5 în agricultură, construcţii, lucrării publice)şoma" de discontinuitate 5 persoanele care din motive obiective îşi întrerup activitatea +motive familiale,maternitatea)şoma" flotant 5 lucrătorii care au pierdut lucrul temporar în legătură cu sc$imbarea locului de lucru sautrai)şoma" latent 5 include lucrătorii din agricultură)şoma" speculativ 5 lucrătorii-şomeri, care primesc indemnizaţii de şoma", însă lucrează în sfera serviciilor sau în comerţ)şoma" stagnat 5 lucrătorii care şi-au pierdut calificarea şi trăiesc pe contul lucrului ocazional)şoma" imaginar 5 persoanele care se ocupă de gospodăria auxiliară sau educarea copiilor) Pinînd cont de ansamblul de cauze complexe#

a şoma" voluntar 5 presupune un nivel ridecat de dezvoltare economică şi salarii mai mari decîtsalariul de ec$ilibru) b şoma" involuntar 5 determinat de cauze care ţin de piaţă bunurilor şi a banilor, constiruie formadominantă a şoma"ului +F.GeHnes. olitici antişoma" 5 ansamblul de măsuri luate de către societate şi ag.ec. în vederea atenuăriiconsecinţelor şoma"ului şi diminuării sau c$ir resorbirii acestuia. olitici de reducere a şoma"ului#

politici care privesc nemi"locit şomerii) politici referitoare la populaţia ocupată)alte politici +contracte de scurtă durată etc..

4


27/32

22. #!E'E!EA I &E-VOL'A!EA E#ONOMI#,. %A#'O!II #!E'E!II E#ONOMI#E . *reşterea economică 5 concept cantitativ care arată ansamblul modificărilor rezultatelor 'E ce aulocîntr-un spaţiu economic şi într-o anumită perioadă de timp. *reşterea economică înseamnă o evoluţie

pozitivă ascedentă a ec. naţionale, dar care nu exclude oscilaţii con"uncturale, c$iar şi regrese economicetemporare.

Dezvoltarea economică- ansamblul transformărilor cantitative şi calitative ce survin în structurile soc-ec. şi te$nico-şt., în mecanismele economice, precum şi un model de gîndire, de comportament economical oamenilor. Efectul comun al creşterii şi dezvoltării economice este numit progres. !n bza progresului economic areloc şi progresul social, are loc trecerea de la trepte inferioare de dezvoltare la trepte superioare. Există 4 tipuri esenţiale de creştere economică#extensiv- creşte volumul factorilor de producţie utilizaţi)intensiv- creşte calitatea factorilor de producţie utilizaţi 5 productivitatea muncii, capitalul etc. 2a nivel 'E evoluţia are loc neuniform, adică natura dezvoltării economice este fluctuantă.

Deosebirea dintre creşterea economică şi dezvoltarea economică#creşterea ec. vizează latura cantitativă a activităţii economice, iar dezv. ec. 5 totalitatea mutaţiilor

cantitative şi calitative ce apar în structurile soc-ec. şi te$nico-şt., în mecanismele economice) procesul creşterii se refară la aspecte pur economice, iar dezvoltarea include şi probleme sociale,culturale, politice, ecologice etc. *reşterea economică e condiţionată de resursele şi de potenţialul existent, precum şi de alţi factori, cumar fi#factori direcţi# munca, natura, cpitalul şi neofactorii +progresul te$nic, inovaţia, informaţia etc.)factori indirecţi 5 cu acţiune mediată, care servesc ca catalizator pu naşterea şi combinarea factorilor nemi"lociţi. Cnclud# factori ştiinţifici, culturali, de politică administrativă, economică +politica acumulării,investiţiilor, financiară, monetară, bugetară şi fiscală) capacitatea de absorbţie a pieţei interne)sc$imburile internaţiinale etc. Atît factorii direcţi cît şi cei indirecţi au laturi cantitative şi calitative.3.>actorul uman influienţează mărimea venitului naţional prin cantitatea şi calitatea forţei de muncă,eficienţa utilizării acesteia 5 productivitatea muncii.4.>actorul material 5 resursele naturale atrase în procesele productive, te$nice şi te$nologice acumulateîndecursul timpului. Oolumul de capital poate creşte prin investiţii sau prin acumulare de capital.Dimensiunea calitativă a factorului material poate fluctua datorită unor influienţe de ordin te$nologic,economic, organizatoric..rogresul te$nic are un rol deosebit în creşterea economică, regăsindu-se încorporat în toţi factorii de

producţie. El determină mărimea randamentelor, eficienţa utilizării lor şi apor-tul acestora la creştereaeconomică.=. >actorul informaţie a devenit un factor distinct de producţie în procesul creşterii economice. :e

concretizează cantitativ prin proporţia investiţiilor pu cercetare-dezvoltare, prin C7) calitativ 5 prineficienţa directă, rentabilitatea cercetării.0.>actori politici +politica admunistrativă, economică, politica acumulării, investiţiilor, politica fiscală,

bancară, monetară etc. au o influienţă asupra creşterii şi dezvoltării economice

4?


28/32

2(. NA'U!A %LU#'UAN', A #!E'E!II E#ONOMI#E. 'IPOLO*IA #I#LU!ILO!.%A-ELE #I#LULUI &E#ENAL. Analiza activităţii economice de ansamblu ne demonstrează o evoluţie fluctuantă +oscilantă, avînddiferite surse şi forme de manifestare. *reşterea economică este concept cantitativ care arată ansamblul modoficărilor rezultatelor 'E ce auloc într-un spaţiu ec. şi timp.

2a nivel 'E evoluţia are loc neuniform prin alternarea perioadelor de creştere şi descreştere. Adicănatura dezvoltării economice este fluctuantă.>luctuaţile pot fi generate de cauze# economice, sociale, accidentale +război, calamităţi, sezoniere +ca

rezultat a unor factori naturali, sociali, inclusiv al unor tradiţii, obiceiuri, ciclici +determinaţi de factorieconomici ce au loc cu o anumită regularitate în timp. !ncepînd cu deceniul al CCC-lea al sec. MCM-lea fluctuaţiile economice cu caracter de criză au revenit cuo anumită regularitate, luînd formă de ciclul economic, iar mişcarea economică de 5 ciclicitate. *iclicitatea 5 formă de mişcare şi existenţă a activităţii economice în cadrul căreia fazele avîntului sealternează cu fazele decăderei şi depresiunii +stagnării, manifestînd repetabilitate în timp. *iclul economic 5 unitate de timp care separă 4 crize ec. sau perioada de la începutul unei crize pînăla începutul altei crize.

*iclul economic are 4 faze principale#3 avîntul# - ritmul înalt de dzvoltare economică)

- scăderea şoma"ului) - creşterea venitului sau a indicatorilor 'E)4 depresiunea 5 este invers la avînt. De la avînt spre depresiune se trece prin faza de contracţie. Dacă contracţia este bruscă şi grea, ea senumeşte criză economică. Dacă este lentă şi mai uşoară se numeşte recensiune. De la depresiune pînă laavînt se trece prin faţa relansare.

%ipologia ciclurilor economice#3. *icluri generale#a cicluri seculare sau cicluri lungi +Gondratieff 5 au o durată de 0@ de ani +le corespunde un anumitmod te$nic de producţie, care se afirmă şi apoi decade)

b cicluri decenale sau medii +ciclul Fuglar 5 cu o durată medie de 3@ ani +legate de progresul te$nico-şt.)c cicluri mici, con"uncturale +Gitc$in 5 de -= ani +legate de variaţia stocurilor, care se intercalează îninteriorul ciclurilor decenale.4. *icluri specifice#a ciclul construcţiilor-mişcarea capitalului imobilizat în construcţii)

b ciclul agricol- mişcarea capitalului imobilizat în producţia vegetală şi cea animală.

4


29/32

2+. PIAA MONE'A!,. 'IPOLO*IA #!E&I'ULUI I %O!MA!EA &O$0N-II. "I"'EMUL$AN#A! #!A&I'A! 0N !M. 'oneda în sens larg 5 totalitatea mi"loacelor de plată utilizate în mod direct pu efectuarea unor tranzacţii şi reglementări. 'asa monetară 5 cantitatea de monedă aflată în circulaţie, sub toate formele sale +stoc şi flux. 'asa monetară ca stoc, constituie ansamblul instrumentelor băneşti de care dispun agec. nonfinanciari

în ec. naţ. la momentul dat, destinate ac$iziţionării de bunuri materiale şi servicii, ac$itării datoriilor,constituirii economiilor în vederea investiţiilor şi altor plasa-mente. *a flux, masa monetară reprezintă masa medie de bani care funcţionează într-o anumită perioadă detimp +trimestru, an în economie. 'oneda constituie obiectul tranzacţiilor pe piaţa monetară. iaţa monetară constituie totalitatea tranzacţiilor cu monedă din confruntarea cererii şi ofertei demonedă în funcţie de preţul ei +rata dobînzii. Ea apare la locul de întîlnire a cererii şi şi ofertei demonedă. *reditul cedarea temporară de către o persoană altei persoane a mi"loacelor

Documents

Cospect La Econ Pol