Cuprins:

Argument ……………………………………………………………….3

Cap.1 Principalele specii de peşti din apele de munte ale Romaniei……...4

Cap.2 Pescuitul sportiv in apele de munte. Lucrari de amenajari de

albii………………………………………………………………………6

Cap. 3 Repopulari artificiale…………………………………………...9

Cap.4 Creşterea artificiala a pastravilor……………………….10

BIBLIOGRAFIE………………………………………………...…15

1

A R G U M E N T

Prin salmonicultura definim activitatea de creştere in captivitate a pastravilor,

dupa metode stabilite prin cercetare ştiintifica asupra fecundarii artificiale a icrelor,

conditiilor de viata, temperatura apei, debitele de apa necesare la un anumit efectiv

de material biologic, cu privire la hrana lor naturala şi artificiala, la combaterea bolilor

şi daunatorilor naturali.

Speciile de „pastravi", grupate sub numele generic de „Salmonide", se

caracterizeaza prin aripioara dorsafa, carnoasa, situata imediat deasupra cozii, numita

nodalca.

Activitatea omului desfaşurata in regiunea de munte schimba conditiile

normale de dezvoltare a salmonidelor, fie direct - prin braconaj, scoaterea pietrei şi a

pietrisului din albii, poluare a apei , fie indirect - prin schimbarea in timp a

microclimatului şi a ruperii echilibrului stabilit in mediul natural. Se produc astfel

puhoaie distruqatoare, zapoare de gheata, debitul nu mai este constant, apa se

incalzeşte şi de multe ori pastravul este obligat sa urce inspre izvoare, lasind loc liber

pestilor mai putin pretentioşi la mediu, ca: mreana vinata, scobarul etc. Urmarile

acestor stari de lucru duc la scaderea efectivului salmonicol sau la disparitia totala a

lui din unele ape.

Impotriva braconajului şi a celorlalte cauze care actioneaza direct asupra

efectivului piscicol se intervine printr-o paza susirinuta şi prin urmarirea aplicarii

legislatiei piscicole in vigoare (Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul).

Înlăturarea cauzelor şi a efectelor provocate indirect de activitatea omeneasca

constituie o problema mai complexa şi pentru rezolvarea ei trebuie luate masuri de

refacere a echilibrului biologic distrus, prin lucrari de impadurire, executarea de

baraje pentru regularizarea debitelor, corectarea torentilor etc.

Concomitent cu acestea, cei care au in gospodarire apele de munte aclioneaza

2

pentru refacerea efectivului piscicol.

Cunoscindu-se cauzele care provoaca depopularea unei ape de munte şi

factorii care influenteaza direct dezvoltarea salmonidelor, se pot lua masuri pentru

refacerea efectivului piscicol. In acest scop se poate actiona indirect, ajutind natura in

opera de refacere (refacerea naturala), sau direct, prin lucrari menite sa grabeasca şi

sa asigure reuşita acitiunii de refacere (refacerea pe cale artificiala).

Refacerea pe cale naturala a efectivului piscicol se bazeaza pe crearea

conditiilor naturale necesare dezvoltarii optime a salmonidelor si are ca scop

asigurarea reproducerii pe cale naturala prin mentinerea unui stoc normal de

reproducatori, sau protejarea unei specii reduse numeric. Masurile care se pot

lua in acest scop sint urmatoarele: interzicerea pescuitului pe anumite zone,

controlul practicarii pescuitului, oprirea pescuitului pentru anumite specii sau

limitarea perioadei de pescuit.

Interzicerea pescuitului in anumite zone (zone oprite) din fondurile de

pescuit se poate face pe 1/4-1/5 din suprafata luciului de apa al fondului

respectiv şi are menirea sa asigure stocul de reproducatori necesari producerii de

icre.

Zonele oprite se marcheaza la inceputul şi la sfirşitul lor cu tablite

indicatoare vizibile, purtind inscriptia „zona oprita, pescuitul interzis"!

Controlul practicarii pescuitului şi paza fondurilor de pescuit se ,efectueaza atit pentru a preveni comiterea actelor de braconaj cit şi pentru

ca apa sa nu fie secatuita de peste, printr-un pescuit abuziv.

Cel mai eficace sistem de paza este cel prin organizarea de patrule formate

din 3-4 oameni. Cu aceasta ocazie se controleaza fiecare pescar aflat pe malul

apei, verificindu-se autorizatia de pescuit şi, mai ales, urmarindu-se sa fie

respectate dispozitiile legale privind dimensiunea minima şi numarul de bucati

admis a se reline intr-o zi de pescuit.

Oprirea pescuitului unei specii sau limitarea perioadei de pescuit are ca scop

protejarea unei specii de salmonide care s-a imputinat (cazul lipanului) sau

prevenirea secatuirii apei de peşte.

Oprirea şi limitarea pescuitului pot fi facute pentru un fond, o specie sau

pentru mai multe specii.

3

CAPITOLUL I

Principalele specii de peşti din apele de munte ale

Romaniei

Pastravul indigen (Salrno trutta Fario L.) Coloratia este bruna pe spate şi alb

murdar pe flancuri şi burta. Are puncte negre brun inchise şi roşii. Este agil. iute. dar

fricos, lipsit de abilitate şi voracic. Prefera ape cu temperatura de 12-16°C. In lacuriie

de acumulare inregistreaza creşteri rapide şi mari. Boiştea are loc in octombrie-

noiembrie.

Pastravul de lac (Salmo trutta morfa lacustris L.) Este o forma a indigenului,

adaptat la viata lacustra. Corpul este mai scurt, gros, mai latit decat al pastravului

indigen, iar capul mic. Culoarea spatelui şi a capului este verzui oliv, flancurile şi

burta argintii decolorate, cu pete mari negre aproximativ in X Are o creşere

rapida. Boiştea incepe in septembrie.

Pastravul fantanel (Salvelinus fontinalis Mitchil). A fost adus in Europa din

America in jurul anului 1889. Este colorat pe spate in dungi şerpuinde

portocalii, pe fond masliniu, iar pe flancuri variaza intre argintiu, portocaliu şi roşu,

presarate cu stelute portocalii sau roşu carmin. Inotatoarele sunt roşiatice cu marginile

negre. Boiştea incepe in octombrie.

Pastravul curcubeu (Onchorynchis miikis Walbaum). Adus in Europa din

America in 1890. Forma Shasta Jordan este stationara, iar forma Irideus Gibbons

este migratoare. Prin incrucişarile repetate, forma rezultata la noi este predominant

migratoare. Coloratia pe spate verde cenuşiu albastrui, pe

flancuri argintiu şi pe burta albicioasa. Are linia laterala pronuntata cu iriz

culonle curcubeului Flancurile si spatele sunt punctate cu negru. Boiştea

incepe in martie.

Lostrita (Hucho hucho) Spatele este colorat cenuşiu verzui flancurile

4

cenuşiu argintiu. iar abdomenul şi partea inferioara a capului, al numeroase

puncte negre, mici, care la unele exemplare ajung şi pe oper Aripioarele

sunt roşietice verzui, iar nodalca brun roşcata. Corpul fusiform. Este cel mai

mare salmonid de la noi. Boiştea incepe la mijlocu apnlie

Lipanul (Thymallus thymallus). Nerapitor. Are forma alungita decat a

pastravului Solzii man argintii Inotatoarele inalte, cea do acopenta cu pete

negre. Spatele este verzui argintiu, cu mzatii arginti. Aripioara codala este

scobita ad anc şi are varfurile ascutite. Gura este m' bLizele fragile iar

limba este lipsita de dinti Traieşte in partea inferioa arealuiri, salmonidelor

boiştea are loc in aprilie-mai.

Coregonul (Coregonus alhula şi C. lavaretus marenoides Polyako

nasus Pelled) A fost adus incepand cu anul 1956. Traieşte in lacurile cu

rece Se aseamana cu lipanul, fara puncte negre pe laturile argintii. Nod este

foarte mica, gura este lipsita de dinti.

5

CAPITOLUL II

Pescuitul sportiv in apele de munte. Lucrari de amenajari de albii

La pescuitul sportiv in apele de munte se foloseşte un singur bat,

prevazut cu maxim 2 carlige. Se utilizeaza momeli artificiale. Exceptiile se comunica

anual la deschiderea sezonului de pescuit. Pescuitul se face de la rasaritul soarelui

pang la asfintit.

In vederea imbunatatirii conditiilor de viata şi a asigurarii puietilor pentru

repopulare, se executa anumite lucrari de constructii:

Toplita este construita pentru creşterea puietului din primavara pang toanina. Se

amplaseaza in apropierea albiilor in zone ferite de inundatii Pot fi alimentate cu

apa din izvoare permanente sau din paraie cu apa impede Si debite constante. In partea

din aval a toplitei, se construieşte un baraj de 1 0-1.2 m inaltime şi latimi variabile,

format din o casoaie dubla. umpluta cu pamant, fara piatra sau resturi vegetate bane

batut, in straturi de cca. 25 cm .n baraj se amplaseaza canalul de fund - prevazut cu o

vaneta pentru inchiderea apei dinspre interiorul toplitei; canalul deversor - pentru

evacuarea apei curente, situat la cca. 20 cm sub coronamentul digului: canalul

pentru preaplin - in vederea evacuarii surplusului de apa, se amplaseaza lateral,

chiar pe coronamentul digului. Ultimele doua canale sunt prevazute in partea

interioara cu plase pentru oprirea peştilor. Zilnic plasa se curata de frunze şi alte

materiale depose pe aceasta.

6

In toplita se introduc 5 puieti/m2 luciu de apa. Pe timpul iernii, apa se

evacueaza şi se face dezinfectie cu var nestins.

Cascadele podite se construiesc din lemn, p realizarii unor caderi de apa, cu

inaltimea de pang la 50 cm. Se amplaseaza in albiile cu fondul erozibil. Buşteanul

care se aseaza transversal pe albie, trebuie sa se sprijine cel putin din 2 in 2 m pe

suporti formati din bile de cca. 2 m lungime, aşezate longitudinal, pentru ca prin

erodarea fundului buşteanul

inaltimea malurilor.

transversal sa nu ramana suspendat şi astfel greutatea pe care o sustine (podina,

aluviunile şi apa) Sa duca la indoirea şi ruperea lui. 0 cascada este reuşita cand toata

apa trece peste podina acesteia.

Cascada simpla este formata din 1-2 buşteni suprapuşi, etanşati intre ei şi de

fund cu ajutorul unor fascine şi muşchi, precum şi cu incastrare in maluri. Pentru ca

apa sa fie concentrata spre firul principal al albiei, se fixeaza suprainaltari din

capete de buşteni, consolidate de buşteanul superior cu piroane, scoabe, cuie de lemn

etc.

Cascada de piatra se amplaseaza in albii cu fundul neerozibil. Se utilizeaza

piatra din apropiere. Deversorul asigura o cadere a apei de cca. 50 cm. Barajul

impanat intre rosturi, nu permite scurgerea apei. Coronamentul va fi suprainaltat

spre maluri şi incastrat in acestea.

Pintenii sunt lucrari de protejare a malurilor şi de dirijare a apei spre firul

principal al albiei. Se construiesc din buşteni suprapuşi, casoaie duble, zidarii de piatra

(uscata sau cu mortar de ciment), gabioane, betoane, avand

7

Arborii ancorati inlocuiesc şi pintenii. Se foloseşte arbore stufos, taiat partial

pentru a ramane legat de cioata. Se mai poate asigura eventual ş i prin cabluri

ancorate de arborii mai groşi din apropierea malurilor. Arborele se doboara cu

varful inspre aval, cu un unghi de cca. 45°.

8

CAPITOLUL III

Repopulari artificiale

Repopulari cu puieti crescuti in toplite de primavara pana toamna, in

perioada boiştei. Puietii crescuti se sorteaza in doua categorii de marime. Cei mari

se transfera in pastravarii, uncle formeaza viitorul lot de reproducatori, iar restul se

transporta in zonele de deversare marcate pe teren. Transportul se face in vase curate

din plastic, metal sau plastic armat cu fibre de sticla. Pe distante mari se

utilizeaza hidrobioane speciale, cu sau fara administrare de oxigen suplimentar.

Numarut de puieti care se introduc in toplita este de 5 bucati pe metru patrat

luciu de apa şi se considera reuşita buna cand, toamna, se pescuiesc 2-3

bucati/m luciu de apa.

Numarul de puieti care se introduc pe un fond de pescuit se calculeaza cu

ajutorul formulei de lansare: N=20BxL, in care N=numarul de puieti care se

introduc la km de rau; 20 este un coeficient; B=capacitatea biogenica;

L=latimea medie a zonei de populat. Capacitatea biogenica este stabilita de ICAS

pentru fiecare fond de pescuit constituit in apele de munte. Exemplu de calcul:

daca capacitatea biogenica este de 8şi latimea medie a paraului 6, se obtine:

N20BxL-20x8x6-960 puieti/km, in varsta de 5-6 luni

Deversarea se face cu putin timp inainte de bataie, in zonele de parau cu

conditii corespunzatoare pentru fecundarea icrelor şi protectia lor pana la eclozarea

lor şi apoi a alevinilor.

Popularea cu cutii Vibert

Icrele fecundate in pastravarie, se introduc in cutii din material plastic de 2x7x9 cm

avand pe toate laturile orificii de 10x3 mm pentru asigurarea

circulatiei apei printre icre. Cutiile se ingroapa in pietriş spalat, marunt, numai in

zonele uncle in mod natural se produce bataia. Deci zona nu trebuie sa fie

accesibila peştilor şi puietilor existenti in fauna naturala.

Reproducerea in liber a salmonidelor se realizeaza cu pierderi mari la

icre, motiv pentru care oroducerea puietilor se realizeaza numai prin fecundare

uscata a icrelor. Pentru aceasta sunt construite pastravarii.

9

CAPITOLUL IV

Creşterea artificiala a pastravilor

Pastravaria se compune din:

Priza de apa este situata in afara perimetrului pastravariei, intr-un loc astfel

ales pentru a fi ferit de distrugere in timpul viiturilor, precum şi pentru ca sa

capteze apa necesara chiar atunci cand debitele sunt minime. In alte situatii.

mai poate fi amplasata şi la izvoare cu debite suficiente, care sa asigure bunul

mers al pastravariei. Sunt cazuri cand alimentarea se poate face atat din rauri cat şi

din izvoare pentru aceea şi pastravarie.

Canalul de alimentare se executa din pamant, dulapi, zidarie din beton, beton

armat etc. Acesta poate fi deschis sau acoperit. Mai poate fi din tuburi de beton

armat, asbociment sau metalice;

Bazinul de distributie are menirea sa regleze debitul de apa pentru

diferitele sectiuni de bazine, casa incubatoarelor şi decantor. precum şi

pentru amestecul apei, in cazul ca sunt mai multe surse de apa cu temperaturi

diferite;

Decantorul este bazinul in care se decanteaza apa care alimenteaza

incubatoarele şi trocile pentru puieti. Are forma dreptunghiulara. In interior

sunt construite şicane pentru schimbarea directiei apei şi pentru depunerea

aluviuni fine. Se dimensioneaza in functie de debitul maxim de apa care circulă

prin ei.

Canalele de admisie transporta apa la filtrul casei incubatoarelor şi la bazine.

Asigura o cadere a apei de minim 0,5 mşi o eventuala dispersei a acesteia. care va cadea

pe tavile special construite, in scopul oxigenşrii ei. Canalele pot fi deschise sau din

tuburi cu caderea apei de sus ori prin stemartezian.

Bazinele difera ca suprafata şi adancime a apei in functie de destinatia lor. Ele

pot fi construite din pamant, zidarie de piatra, beton sau beton armat Dupa

folosinta. aceste bazine se impart in:

10

Bazinele de puieti construite din beton avand raportul dintre laturi de 10/1 (10 m

lungime şi 1 m latime) şi adancimea apei de 0,3-0,5 m la admisre ş,i 0,75-1,00 m la

evacuare. Panta este de 1/30 m;

Bazinele pentru reproducatori construite din beton cu fundul de pamant

impermeabil acoperit cu pietriş. Raportul intre laturi 10/2, iar suprafata de

100-200 m2. Adancimea apei 1,0-1,2 m la alimentare şi 1,5-2.C m la evacuarea

apei. Panta de scurgere cca. 1/30m;

Bazinele pentru pastravul de consum, cu raportul intre laturi 104-10/5 iar

suprafata de 200-500 m2. Adancimea apei 0,8 m la alimentare şi 1 5 m la evacuare.

Panta de scurgere 1/30;

Bazine pentru carantina, avand raportul intre laturi 10/3, cu panta de scurgere

mai mare ca la celelalte bazine pentru asigurarea evacuarii rapide a apei:

Bazine rotunde, cu diametrul de 3,5 m, adancimea apei 0,4 m la margine

şi 0,5 m la centru. Se folosesc la creşterea puietilor in pastravarie cu debite reduse de

apa;

Bazinul pentru pescuit sportiv, are raportul dintre laturi de 10/5 Cu

adancimea apei de 1 m la admisie şi 2 m la evacuare:

Calugarul, avand functiunea de reglare a nivelului apei in bazin şi de evacuare

controlata a acesteia, din stratul de la suprafata sau de la fundul bazinului. Acesta se

construieşte la toate tipurile de bazine;

Groapa de pescuit, se amplaseaza in amonte sau aval de calugar. Are

dimensiunile de cca. 1,Ox0,5 mşi adancimea de 0,5 m. Fundul acesteia trebuie sa

fie la cota de evacuare a calugarului sau a canalului de evacuare. Are drept scop

concentrarea peştelui pentru a putea fi luat cu minciocul.

Canalul de evacuare colecteaza apa uzata de la bazine şi o conduce in albia

paraului. Obişnuit se construieşte din beton armat, nu este acoperit, Pentru a se

putea captura peştii scapati din bazine;

Casa incubatoarelor se construieşte din matenale de constructii

diferite. Este dotata cu urmatoarele instalatii:

Materialul filtrant folosit in cele doua camere filtrante laterale este aşezat pe un gratar

situat la 20 cm de la fundul bazinului şi este format din 4 straturi de pietriş şi

nisip, cu grosimi de 25 cm. Pietrele au dimensiuni de 7-8 cm (h la stratul de jos,

11

peste care se aşeaza alte straturi de pietre de 4-5 cm q),urmatorul de 2-3 cm (1)

şi cel mai de sus din nisip grosier de 0,5-1,0 cm (1) . Filtrele sunt prevazute cu orificii

pentru spalare. In unele pastravarii sunt filtre cu 4 compartimente. Materialul filtrant

de aceeaşi dimensiune se aşeaza intrun compartiment, in primul cel cu diametrele mai

mari şi in ultimul nisipul fin.;

Ulucurile de distributie a apei la incubatoare şi cele de evacuare;

Postamentul, este construit din beton, pe care se aşeaza cutiile exterioare ale

incubatoarelor.

Cutiile exterioare ale incubatoarelor, sunt confectionate din cherestea, tabla

zincata, mase plastice armate cu fibre de sticla, iar cele fixe din beton armat.

Cutiile interioare ale incubatoarelor, sunt confectionate din acelaşi material cu

exceptia betoanelor. Se prefera cele din mase plastice armate cu fibra de sticla.

Tipurile de incubatoare folosite sunt Wacek universal pentru icrele de pastravi;

Zug (Weiss) pentru icrele de lipan şi coregon: cu curent vertical pentru pastravi.

Sopronul pentru troci, este construit pe stalpi de lemn sau beton armat, in

care se amplaseaza trocile din dulapi; mase plastice armate cu fibra de sticla; beton

armat. Troaca are dimensiunea de 200x60x25 cm şi este impartita prin 2 ecrane

de sita in trei compartimente, dintre care cel mare de 180 cm lungime şi este situat

la mijloc.

Instalatii anexe: bucataria de preparare a hranei, camera frigorifica, magazia

pentru pastrarea furajelor uscate, magazia de utilaje, drumuri de acces, instalatia

electrica, imprejmuirea, instalatia de alarmare la scaderea debitului de apa sub normal,

locuinta de serviciu a personalului pastravar.

In deceniul trecut s-a introdus şi la noi tehnologia de creştere a pastravului in

viviere flotante amplasate pe lacuri de acumulare. Viviera este construita din plase de

relon cu ochiuri de la 0,5 cm la 7-8 cm. Are aspectul unui bazin cu peretii şi

fundul din plasa de aceeaşi dimensiune a ochiurilor. Fundul are 6x8 m, iar laturile

de 6x4 respectiv 8x4 m. Plasele sunt ancorate pe cadre metalice fixate de plutitori,

care pot fi din tabla sau din mase plastice armate cu fibra de sticla. Prin gruparea a 30

viviere se realizeaza o platforma care formeaza unitatea de gospodarire a sistemului de

creştere a pastravilor similar cu o pastravarie clasica de uscat.

Realizarea pastravului de consum şi a puietilor de repopulare cuprinde

urmatoarele actiuni:

12

Alegerea de reproducatori din exemplarele dezvoltate, selectia incepand

de la trecerea puietilor in bazine. Aceştia se trateaza profilactic şi se hranesc

cu hrana de calitate superioara. Extragerea icrelor şi laptilor se face in cel mult

doua sezoane de la aceeaşi reproducatori, care apoi se casează sau

furnizează icre pentru consum in alimentatie, conservate cu sare.

Fecundarea artificială. Se extrag icrele de la 4-5 femele intr-un vas

emailat, se stropesc cu laptii de la 1-2 masculi. Se amestecă din cu pana de

gască, după cateva minute se toarna putina apa pentru antrenarea

spermatozoizilor spre icrelee ramaser nefecundate. Se amesteca din nou cu

pana de gască . Se face egalizarea temperaturii icrelor cu apa din

incubatoare, se spală icrele cu lapti cu apa care alimentează incubatoarele

pentru indepartarea laptilor, apoi se aşează icrele in incubatoare, pe mai

multe randuri.

Depunerea icrelor in incubatoare se face fara şocuri, dupa care se

regleaza debitul de apa care este de 3-5 litri/minut pana la embrionare şi 5-7

litri/minut de la embrionare pana la ecloziune, pentru fiecare 10000 bucati icre.

Ingrijire a icrelor din incubatoare se face prin scoaterea celor moarte

(albite) cu ajutorul unei pipete sau sortator electronic de icre; tratarea icrelor din

incubator cu solutie de malachit 5 g la 1000 litri de apa, timp de 20-30 minute.

Icrele se pot mişca in primele 24 ore de la fecundare şi apoi dupa embrionare,

pana la 3-5 zile inainte de eclozare.

Ecloziunea incepe dupa un anumit numar de zile, a caror temperaturi zilnice

adunate sa dea urmatoarele valori: indigenul 330-376; curcubeul 328387; lipanul

180-230; lostrita 250-300; coregonul 300-360. In perioada incubatiei se

inregistreaza zilnic temperatua apei, care insumata va indica data inceperii

ecloziunii.

In timpul ecloziunii se curata incubatoarele de rpsturile de la icre şi dupa ce

punga vitelina se resoarbe 2/3 şi alevinii se ridica la suprafata, cca. 25% din ei, se

va incepe hranirea lor. Exceptie fac puietii care urmeaza sa fie deversati In toplite,

pentru repopulare. '

Trecerea puietilor in troci are loc in per.ioada martie iunie (functie de

temperatura apei), dupa resorbtia totala a pungii viteline, cu conditia sa nu fie mai

multi alevini de 10000 bucati/incubator. In cazul depaşirii acestei cantitati, se

transfera in troci in momentul cand incepe hranirea. In prima luna se asigura

13

densitatea de 10000 puieti/m2 de troaca şi un debit de 30 litri/minut; in luna a doua se

raresc la 5000 puieti şi debitul creşte la 60 litri/minut.

Trecerea in bazinele de puieti se face dupa cca. 2 luni şi are loc prima sortare,

densitatea fiind de 200-1000 puieti/m2 luciu de apa; debitul de 3-6 litri/minut/1000

puieti. Dupa ultima sortare, toamna tarziu se lasa maxim 200 puieti/m2 şi se asigura

un debit de 6-12 litri/minut/1000 puieti.

In al doilea an de viata şi urmatorii se continua sortarea ori de cate ori apar

difente de talie intre exemplare şi se manifesta un canibalism pronuntat.

Hrana in pastravarii se administreaza proaspata, umeda, concentrata (in termen

de garantie) amesteca cu apa, dupa care se impraştie pe toata suprafata apei,

formand un nor de hrana diluata.

Ratia zilnica in primele zece zile este de 10grame/1000 bucati puieti; apoi 75

grame/1000 puieti pana la varsta de 45 zile. In luna a doua de stationare in

troci se da cca. 150 grame/1000 bucati puieti. Hrana pentru puieti de 3-6 luni este de

5 kg/10000 puieti, fiind formata din 40%. organe interne (splina, inima, ficat), 38%

carne de vita sau cal, 20% fainuri vegetale (grau, secara, tarate) şi 2% drojdie de bere.

Hrana pentru pastravul in al doilea an de viata este formata din 70% deşeuri

de abator sau carne cruda slaba de vita, 25% fainuri vegetale şi 5% drojdie de bere

furajera.

Hrana concentrata granulata este asigurata din import pentru puieti şi din intern

pentru peştele mai mare de 6 luni. Aceasta este formata din faina de peşte, faina

de carne, tarate, faina de grau, drojdie furajera, şrot de soia, ulei comestibil, carbonat de

calciu, fosfat dicalcic, faina de morcov uscat şi preremix.

14

BIBLIOGRAFIE:

1. H. ALMĂŞAN, C. POPESCU, P. DECEI, - ‘Economia

vânatului şi salmonicultura’ Editura didactică şi pedagogică,

Bucureşti-1977

2. REGIA NATIONALĂ A PĂDURARILOR – Cartea

Pădurarului

15