7
Criza economica in sistemul de sanatate din Romania Rotaru Simina Alexandra Grupa 215, seria A Criza mondiala economica a afectat toate domeniile atat pe cele publice cat si pe cele private. Criza economica ar putea ameninta progresele inregistrate in materie de speranta de viata in Europa. "Un scenariu posibil si care ameninta progresele constante facute in privinta sperantei de viata in Europa rezulta din faptul ca recensiunea economica si crizele sociale aduc odata cu ele reducerea cheltuielilor legate de sanatate", afirma OMS in raportul sau despre Europa, potrivit 7sur7.be. Organizatia scoate in evidenta faptul ca, desi situatia sanitara s-a ameliorat in Europa, decalajele raman mari intre o tara si alta. In Spania, tara in care speranta de viata este cea mai ridicata din Europa, se traieste in medie 82,2 ani, pe cand in Kazahstan, aflata in partea de jos a grilei, speranta de viata este de doar 68,7 ani.” 1 In Romania situatia nu se prezinta mai bine deloc. Sistemul nostru de sanatate prezenta deficient inca dinainte de inceperea crizei economice mondiale, dar o data cu aceasta s-a accentuat. 1 Articol disponibil online la adresa http://www.manager.ro/articole/ultima- ora/organizatia-mondiala-a-sanatatii:-criza-economica-ameninta-speranta-de- viata-in-europa-31671.html,accesat la data de 6.04.2013.

Criza Economica in Sistemul de Sanatate Din Romania

Embed Size (px)

DESCRIPTION

economie

Citation preview

Criza economica in sistemul de sanatate din Romania

Rotaru Simina Alexandra Grupa 215, seria A

Criza mondiala economica a afectat toate domeniile atat pe cele publice cat si pe cele private. Criza economica ar putea ameninta progresele inregistrate in materie de speranta de viata in Europa. "Un scenariu posibil si care ameninta progresele constante facute in privinta sperantei de viata in Europa rezulta din faptul ca recensiunea economica si crizele sociale aduc odata cu ele reducerea cheltuielilor legate de sanatate", afirma OMS in raportul sau despre Europa, potrivit 7sur7.be. Organizatia scoate in evidenta faptul ca, desi situatia sanitara s-a ameliorat in Europa, decalajele raman mari intre o tara si alta. In Spania, tara in care speranta de viata este cea mai ridicata din Europa, se traieste in medie 82,2 ani, pe cand in Kazahstan, aflata in partea de jos a grilei, speranta de viata este de doar 68,7 ani.1 In Romania situatia nu se prezinta mai bine deloc. Sistemul nostru de sanatate prezenta deficient inca dinainte de inceperea crizei economice mondiale, dar o data cu aceasta s-a accentuat. Principalele cauze ale crizei sistemului sanitar romnesc : Principalele cauze ale crizei din sistemul sanitar romnesc sunt: sumele prea mici alocate anual sistemului de sntate de la Bugetul de Stat (23%), sistemul de decontare al serviciilor medicale (21%), lipsa dotrilor tehnice/aparaturii medicale performante (21%) i conducerea proast, ineficient a ntregului sistem sanitar (13%). Prerile medicilor legate de acest aspect sunt mai concentrate, unitare n jurul a dou cauze: conducerea proast, ineficient a ntregului sistem

1

Articol disponibil online la adresa http://www.manager.ro/articole/ultima-ora/organizatia-mondiala-a-sanatatii:criza-economica-ameninta-speranta-de-viata-in-europa-31671.html,accesat la data de 6.04.2013.

sanitar (74%) i sumele prea mici alocate anual sistemului de sntate de la Bugetul de Stat (19%).2 In Romania, criza economica ar fi putut la fel de bine surveni inca din 1990, caci in ceea ce priveste sanatatea, suntem intr-o criza permanenta de 20 de ani incoace, declara Sinziana MAIOREANU. Ceea ce este insa ingrijorator este faptul ca am atins cel mai de jos prag de performanta tocmai in plina criza financiara si politica.3 Aceasta criza nu s-ar fi datorat neaparat din cauza lipsei de bani ci mai degraba din cauza gestionarii foarte proaste a acestora. Spitalele nu sunt dotate asa cum trebuie, medicii au salarii mici si multi prefera sa plece in strainatate pentru un salariu mai bun. Inainte de 1989 exista un singur spital de urgenta, care facea fata in mod respectabil. Dupa 1989, aproape toate spitalele mari au devenit de urgenta. Aceasta titulatura se traduce in sporuri salariale, dar mai cu seama in multiplicarea numarului de posturi si de linii de garda, evident, bugetivor. In SUA, medicul de garda nu doarme, nici nu are unde, in plus este permanent monitorizat video, asa cum relateaza medicii nostri care au trecut oceanul. Recent, a fost aprobata strategia de rationalizare a spitalelor. In instrumentul de motivare al actului normativ se prevede ca prin strategie se urmareste descentralizarea actului decizional in materie de ingrijiri de sanatate curative si responsabilizarea comunitatii locale fata de nevoile de sanatate ale populatiei din zona respectiva.4 Prin aceasta strategie , Guvernul distruge si ce a mai ramas din asistenta medicala in mediul rural, desfiintand spitale chiar din mediul rural. La solicitarea Comisiei de Sanatate si familie din Camera Deputatilor, ministrul a precizat ca reorganizarea spitalelor va avea in vedere doua criterii, respectiv absenta liniei de garda si distanta mica, sub 50 km, fata de un spital mai bine dotat, implicand spital municipal sau judetean. In aceeasi sedinta a comisiei, s-a atras atentia ministrului ca spitalele nu pot sa decida si daca doresc, infiintarea unei linii de garda, intrucat angajarile sunt blocate de deciziile Guvernului. Astfel, exista o profunda contradictie. De asemenea, realitatea a aratat ca s-au inchis2

Marta Christina SUCIU, Cristian Adrian STAN, Luciana PICIORU, Cosmin Ionu IMBRIC, Sistemul de sntate postcriz: efectele crizei economice n Romnia, articol disponibil online la adresa http://store.ectap.ro/articole/728_ro.pdf, accesat la data de 7.04.2013. 3 Articol disponibil online la adresa http://www.primm.ro/216_sanatatea--in-contextul-crizei-economicemondiale.html, accesat la data de 6.04.2013. 4 MOTIUNE SIMPLASISTEMUL SANITAR DIN ROMANIA:ALARMA DE COD ROSU

spitale care se afla la peste 80 km distanta de un spital municipal/judetean, si in fapt la peste 2 ore distanta. Aceasta reforma nu a fost insa una de succes. Multe dintre aceste spitale care au fost inchise nu au fost amenajate ulterior ca azile de batrani asa cum s-a spus, iar multi oameni care aveau nevoie de ingrijiri medicale urgente nu le-au putut primi deoarece unitatile medicale aproapiate au fost inchise iar continuarea in cazul acesor persoane nu a fost una tocmai pozitiva, in cazul unora solndandu-se chiar cu moartea. Ce se intampla cu cele 67 de spitale inchise in doar cateva ore. Rapunsul e nimic. In ciuda promisiunii ca vor deveni camine de batrani, doar sapte au ajuns in aceasta situatie. Cat despre angajatii lor, unii n-au fost nici acum redistribuiti, asa cum le-a promis ministerul Sanatatii. De cateva zile, Spitalul Caritas din Capitala a devenit azil, cel putin in acte. La mai bine de patru luni dupa ce spitalul caritas a fost inchis, Primaria Capitalei a demarat lucrarile pentru noul camin unde vor fi cazati 80 de batrani. In alte judete, pe spitalele inchise au ramas lacatele puse. La Tandarei, din cei 102 angajati ai spitalului inchis, 40 au ramas pe drumuri. Infirmiere sau asistente nu au fost primite in niciun alt spital. 5 Tot datorita crizei economice multe spitale nu mai au fonduri nici pentru medicamente, astfel pacientii sunt trimisi sa-si cumpere medicatia necesara. Nici in alte tari din Europa situatia nu este cu mult mai buna. Spre exemplu raportul unui institut de cercetri sociologice din Italia arat c tratamentele cu plat i medicamentele necompensate nu mai sunt accesibile ceteanului de rnd. Raportul atrage atenia c n aceste condiii, sistemul public de sntate va fi tot mai solicitat i risc chiar s-i ating limitele fr finanri suplimentare. Din cauza crizei economice, un italian din cinci a fost nevoit anul acesta s renune la vizitele medicale, n mod deosebit la cele de la stomatolog. ntr-un raport privind starea de sntate a populaiei se arat c sunt tocmai cetenii cu puine resurse financiare cei care au nevoie cel mai mult de un dentist. Cum ns costurile nu

5

Articol disponibil online la adresa http://www.realitatea.net/mai-multe-spitale-desfiintatenu-au-fost-transformate-in-azile-de-batrani_865187.html, accesat 7.04.2013.

sunt acoperite de ctre sistemul public de sntate, muli sunt nevoii s se lase pgubai. O astfel de situaie nu se nregistra n Italia de ani buni. 6 Dar cu toate acestea criza in sistemul sanatatii din Italia nu a fost la fel de crunta ca sin cazul Romaniei. In Italia oamenii nu mor din cauza medicilornepregatiti, din cauza spitalelor inchise sau din cauza lipsei de medicamente si de bani. Asadar, criza economica mondiala a lasat amprente adanci asupa sistemului si Romania, dar si asupa celorlalte tari din Europa. Eforturile autoritatilor de pana acum nu au ajutat prea mult la redresarea sistemului. Autoritatilor competente nu le ramane decat sa caute solutii mai bune pentru rezolvarea acestei proleme destul de importante, iar noua, cetatenilor nu ne ramane decat sa asteptam..

Bibilografie 1. Marta Christina SUCIU, Cristian Adrian STAN, Luciana PICIORU, Cosmin IonuIMBRIC, Sistemul de sntate postcriz: efectele crizei economice n Romnia

2. MOTIUNE SIMPLASISTEMUL SANITAR DIN ROMANIA:ALARMA DE COD ROSU 3. http://www.manager.ro/articole/ultima-ora/organizatia-mondiala-a-sanatatii:-criza-economicaameninta-speranta-de-viata-in-europa-31671.html

4. http://www.primm.ro/216_sanatatea--in-contextul-crizei-economice-mondiale.html 5. http://www.realitatea.net/mai-multe-spitale-desfiintate-nu-au-fosttransformate-in-azile-de-batrani_865187.html

6. http://www.realitatea.net/mai-multe-spitale-desfiintate-nu-au-fosttransformate-in-azile-de-batrani_865187.html

6

Articole disponibil la adresa http://www.romaniaactualitati.ro/efectele_crizei_asupra_sistemului_de_sanatate_din_italia-7785, accesat la data de 7.04.2013.