Croaia i Uniunea Europeana

Croaia i Uniunea Europeana

Croaia

Croaia (n croat Hrvatska) oficial Republica Croaia (n croat Republika Hrvatska) este o republic parlamentar unitar i democratic din Europa, aflat la rscrucea ntre Europa Central, Balcani, i Mediterana. Capitala i cel mai mare ora al rii este Zagreb. ara este mprit n 20 de cantoane i oraul Zagreb. Croaia acoper 56.594 km i are o clim divers, predominant temperat continental i mediteranean. Coasta croat a Adriaticii are peste o mie de insule. Populaia rii este de 4,29 milioane de locuitori, majoritatea croai i majoritatea romano-catolici.

Suprafata: 56 691 km;Limbi oficiale: CroataSistem politic: Republica- Presedinte: Ivo Josipovi- Prim Ministru: Zoran MilanoviIndependenta : - 25 Iunie 1991Populatie: 4 800 000;Densitate : 75,9 loc/kmCapitala: Zagreb, 950 000 locuitori;Moneda: KunaApe teritoriale: 31 067 km;Litoral: 5 835 km din care 4 057 pe insule si faleze;Insule: 1185 din care 66 locuite, cele mai mari fiind Krk si CresDrapelul Croaiei e format din trei benzi orizontale de dimensiuni egale n culorile pan-slave rou, alb i albastru. n centru se afl Stema Croaiei

Croaia se afl n Europa Central i de Sud-Est, se nvecineaz cu Ungaria la nord-est, cu Serbia la est, cu Bosnia i Heregovina la sud-est, cu Muntenegru la sud-est, cu Marea Adriatic la sud-vest i cu Slovenia la nord-vest. Ea se afl n principal ntre paralelele de 42 i 47 latitudine nordic i ntre meridianele de 13 i 20 longitudine estic. O parte din teritoriul din sudul extrem din jurul Dubrovnikului este o exclav legat de restul teritoriului doar prin ape teritoriale, pe uscat fiind separat de acesta printr-o fie ce aparine Bosniei i Heregovinei, n jurul oraului Neum. Croaia ntreine relaii diplomatice cu 174 de ri. n 2009, Croaia avea o reea de 51 de ambasade, 24 de consulate i opt misiuni diplomatice permanente n strintate. Mai mult, exist 52 de ambasade i 69 de consulate strine n Republica Croaia pe lng birourile organizaiilor internaionale cum ar fi Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare, Organizaia Internaional pentru Migraie, OSCE, Banca Mondial, Organizaia Mondial a Sntii (OMS), Tribunalul Penal Internaional pentru fosta Iugoslavie (ICTY), Programul pentru Dezvoltare al Naiunilor Unite, naltul Comisariat al Naiunilor Unite pentru Refugiai i UNICEF.

Din 2003, politica extern a Croaiei s-a orientat i ctre ndeplinirea scopului strategic de aderare la Uniunea European (UE). n 2011, Croaia a ncheiat negocierile de aderare la UE i a semnat tratatul de aderare la Uniune la 9 decembrie 2011. Croaia va deveni membru al UE ncepnd cu 1 iulie 2013, acesta fiind sfritul unui proces iniiat n 2001 prin semnarea Acordului de Asociere i Stabilizare i cu depunerea candidaturii pentru aderare n 2003Un obstacol permanent n cadrul negocierilor a fost cooperarea Croaiei cu TPI (Tribunalul Penal International) i blocarea negocierilor de ctre Slovenia din cauza disputelor de frontier. Cea din urm s-a rezolvat printr-un acord de arbitraj la 4 noiembrie 2009, aprobat de parlamentele naionale din cele dou ri i printr-un referendum n Slovenia. Un alt obiectiv strategic al politicii externe a rii pentru anii 2000 a fost aderarea la NATO. Croaia a fost inclus n Parteneriatul pentru Pace n 2000, a fost invitat s adere la NATO n 2008 i a aderat oficial la alian la 1 aprilie 2009. Croaia a devenit membru al Consiliului de Securitate al Naiunilor Unite n mandatul 20082009, deinndu-i preedinia n decembrie 2008. ara se pregtete s adere la Spaiul Schengen pn n 2015.

Analiza economica a croatieiProdus Intern Brut ( Gross Domestic Product) Structura produsului intern brut al Croaiei este comparabil cu cea a vechilor state membre UE: pondere redusa a agriculturii, sector dezvoltat al serviciilor.Valoarea Produsului Intern Brut in 2011 a fost de 61.822 miliarde dolari si raportat la rata puterii de cumparare a avut valoarea de 80.95 miliarde de dolari, inregistrand o crestere medie fata de anul 2010 cand raportat la rata puterii de cumparare PIB-ul a avut o valoare de 78.52 miliarde de dolari (locul 79 in lume). Din acest punct de vedere, Croatia a inregistrat pierderii atat in anul 2010 fata de 2009 cat si in anul 2009 fata de 2008, deoarece in 2009 valoarea pib-ului raportat la paritatea puterii de cumparare a fost de 79.64 miliarde de dolari, iar in 2008, valoarea a fost de 84.54 miliarde de dolari. Raportat la rata oficiala de schimb, in 2010, PIB-ul a avut valoarea de 59.92 miliarde de dolari. Tot in 2010 valoarea PIB-ului pe cap de locuitor a fost de 13.999 dolari.

Dupa cum am spus din structura produsului intern brut al Croatiei observam ca detin un sector dezvoltat al serviciilor si o pondere redusa a agriculturii, astfel:PIB - ponderea sectoarelor de activitate:

2010agricultur: 6.8% industrie: 27.2% servicii: 66% (2010)2011agricultura: 5,5%industria: 24,4%servicii: 70,1%

Conform eurostat, facand o comparatie intre media pib-ului in uniunea europeana si valoarea pib-ului in croatia putem observa ca in 2007 ambele au inregistrat cresteri majore dupa care valorile au inceput sa scada atingand in ambele cazuri, punctual critic in 2009 cand au inregistrat cele mai mici valori ale PIB-ului. Incepand cu 2010 Uniunea Europeana reuseste sa se redreseze, inregistrand valori mai mari decat 0, pe cand Croatia continua sa mentina valoarea PIB-ului sub 0 chiar daca inregistreaza cresteri. In 2011, Croatia atinge valoarea de 0% pe cand Uniunea Europeana inregistreaza o scadere, insa se mentine la o valoare pozitiva de aproximativ 1,5 %.In 2012, atat Uniunea Europeana cat si Croatia ajung la valori negative ale cresterii reale a PIB-ului, Croatia fiind mai grav afectata cu o valoare a cresterii reale a PIB-ului de -1,9 %.Rata omajuluiConform urmatorului tabelului urmator rata somajului este in continua crestere, astfel incat pe parcursul a 4 ani a crescut cu mai bine de 4 procente, acest factor fiind unul negativ pentru economia Croatiei.

2009 2010 2011 2012 * 9.1% 12.2% 13,2% (2009) 13,5% Conform Eurostat rata medie anuala a inflatiei atat in Uniunea Europeana cat si in Croatia au atins cota maxima in anul 2008, dupa care in 2009 a scazut la mai mult de jumatate in ambele cazuri. In 2010 in Uniunea Europeana rata medie anuala a inflatiei creste pe cand in Croatia scade, urmand ca in 2011 sa creasca in ambele cazuri.

Indicele preturilor de consum armonizat (IAPC=HICP)Unemployment rate este destinat compararilor international ale inflatiilor. Dupa cum se poate observa in Figura 4, exista o comparatie facuta de catre Eurostat intre Uniunea Europeana si Croatia incepand cu luna noiembrie a anului 2011 si finalizanduse cu luna octombrie a anului 2012. Putem observa astfel ca variatiile acestui indice sunt foarte mici atat in Uniunea Europeana cat si in Croatia, astfel ca in Uniunea Europeana variaza intre valorile 110 si 120, fara sa treaca sau sa atinga valoarea de 120 iar in Croatia, variatiile au un spectru mai larg, intre 110 si 130, incepand sa treaca peste valoarea de 120 din luna martie a anului 2012.

Datoria public (datoria public brut, ca% din PIB)Prin datorie public se nelege datoria pe care o are statul fa de teri, precum persoane private, persoane juridice, bnci, intreprinderi, din ar sau din strintate, care au cumprat obligaiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.Astfel, conform Tabelului 4 putem observa ca datoria publica a Croatiei este in crestere , ajungand in 2012 la o valoare mai mare decat jumatate din produsul intern brut.

2008 20092010 2011 2012* 29.2% 35.1% 41.2%

45.6% 52.8% Deficitul public (Balana bugetar / mprumut ca% din PIB)Deficitul public sau deficitul bugetar apare atunci cand cheltuielile unei entitati (guvern) depasesc incasarile.In Croatia, dupa cum arata Tabelul 5 deficitul public are valoare negative, fiind in crestere pana in 2011 si ajungand sa scada in 2012, insa valoarea a ramas tot negative.

2008 2009 2010 2011 * 2012**-1,3% -4,1% -4,9% -5,5% -4,7% Indicele dezvoltrii umane (IDU, Human Development Index n englez) este o msur comparativ a speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului de trai. n acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei ri dect PIB-ul pe cap de locuitor, care msoar doar prosperitatea material i nu ali indicatori socioeconomici.In Tabelul 6, Indicele Dezvoltarii Umane al Croatiei este comparat cu cel al Europei si Asiei Centrale, cel al lumi si cu un indice al dezvoltarii umane foarte inalt. Astfel putem observa ca Croatia avea in 2011 un indice al dezvoltarii umane mai ridicat decat media lumii si cea a Europei si Asiei Centrale, insa nu a atins pragul tarilor cu cel mai inalt grad de dezvoltare umana.Aceste lucruri pot fi observate si in anii precedenti, si tot o data se mai poate observa ca de-a lungul a 5 ani acest indice nu a crescut decat cu 0,004 in Croatia ceea ce reprezinta o cifra destul de mica.

YearCroatiaVery high human developmentEurope and Central AsiaWorld20110.7960.8890.7510.6822010n.a.n.a.0.7480.67920090.7930.8850.7440.67620080.7950.8850.7450.67420070.7910.8820.7410.670Uniunea European reprezint o entitate economic i politic complet n societatea globalizat de azi. Astfel, aceasta rmne singura garanie a securitii i prosperitii n ntreaga Europ, a afirmat Jadranka Kosor, prim-ministrul Croaiei. Suntem, desigur, contieni de problemele actuale ale UE. Cu toate acestea, rmnem convini c acestea nu pot fi depite dect prin eforturi comune i n spirit de solidaritate.Pn la aderare, Croaia va fi observator, fr dreptul de a lua cuvntul, la majoritatea grupurilor de lucru ale Consiliului i la reuniunile Consiliului i ale Consiliului European, precum i n cadrul comitetelor Comisiei. Acest lucru va permite reprezentanilor Croaiei s se familiarizeze cu metodele de lucru ale instituiilor UE i s se implice n procesul de luare a deciziilor.Dup aderarea la Uniunea European, Croaia va avea 7 voturi n Consiliu, dintr-un total de 352. Vor fi necesare minimum 260 de voturi pentru adoptarea legislaiei prin majoritate calificat. Croata va fi recunoscut drept limb oficial a UE i toate actele UE vor fi redactate, de asemenea, n limba croatConform statistici realizate de Eurostat, in functie de valoarea reala a PIB-ului inregistrata in 2012, Croatia va ocupa locul 23; 5 dintre statele membre UE, avand o crestere reala a PIB-ului mai mica de -1,9, acestea fiind: Grecia, Italia, Cripru, Portugalia, si Slovenia.

Dupa cum putem observa conform Eurostat, in functie de rata inflatiei calculata pe anul 2011, dupa aderarea la Uniunea Europeana, Croatia va fi pe locul 5, doar Irlanda, Suedia, Slovenia si Cehia, avand rata inflatiei mai mica decat aceasta.

Bibliografie

www.epp.eurostat.ec.europa.euhttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00115 cu titlul Real GDP growth ratehttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00114 cu titlul GDP per capita in PPShttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=teicp000&tableSelection=1&plugin=1 cu titlul Inflation (monthly)http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tec00118&tableSelection=1&footnotes=yes&labeling=labels&plugin=1 cu titlul Inflation rate (annual)www.hnb.hr/eindex.htmwww.scientia.ro - http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limba-romana/1999-croatia-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatii-transporturi-sistem-aparare-nationala.html - cu titlul Croatiahttp://euobserver.com/http://www.european-council.europa.eu http://mfa.sites.mfa.gov.md/gae/ghid.croatia.html - cu titlul Ghid de Afaceri Croatiahttp://hdrstats.undp.org/en/countries/profiles/HRV.html - cu titlul Croatia Country Profile: Human Development Indicatorshttp://en.wikipedia.org/wiki/Croatia - cu titlul Croatia

Asadar, dupa cum indica si Figurile precedente, Croatia nu este un stat slab care dupa aderare va trage Uniunea Europeana in jos, ci este un stat de rang mediu cu posibilitati de dezvoltare ce poate da sfaturi in anumite domenii celorlalte tari, membre UE dar care totodata are nevoie de suport pentru a evolua in anumite domenii.