8/19/2019 CRONICILE 01

1/3

CRONICILE MOLDOVEI (SECOLELE XV-XVIII)

- selecţie -

AUTOR / TITLU TITLU (SECUNDAR)

PATERNITATE:

DETALII, CONTROVERSE, LĂMURIRI,OBSERVAŢII 

BIBLIOGRAFIE

L ETOPISEŢUL M OLDOVEI , ZIS

DE LA B  ISTRIŢA 

 Letopiseţul de când s-aînceput, cu voia lui Dumnezeu,Ţara Moldovei  

1359-1507 

versiune a cronicii alcătuite în limba slavonă de unul sau mai mulţi autori anonimi de la curtealui Ştefan cel Mare, în etape succesive. A fost descoperită de Ioan Bogdan la Tulcea, într -unmanuscris miscelaneu. Acest letopiseţ consemnează ştiri din istoria Moldovei dintre anii 1359 şi 1507. O parte dintre datele acestui letopiseţ au fost introduse, prin intermediul diferitelorredacţii, în cronica lui Grigore Ureche. 

Manuscrise:

 Repertoriul manuscriselor de cronici interne: sec. XV-XVIII privindistoria României, întocmit de I. Crăciun şi A. Ilieş, Bucureşti, 1963 , p.45.

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI publicate de Ion Bogdan,ediţie revăzută şi completată de P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1959 , p. 1-23.

L ETOPISEŢUL DE LA P UTNA I 1359-1526

versiune a cronicii scrise în limba slavonă la curtea lui Ştefan cel Mare, de unul sau mai mulţi

autori anonimi din a doua jumătate a secolului al XV-lea sau prima jumătate a secolului alXVI-lea. Se crede că această prelucrare se datorează unor putneni  şi  a fost realizată înintervalul 1517-1527 . Au fost găsite două variante asemănătoare de Ioan Bogdan la Kiev şi,respectiv, la Sankt Petersburg, în două culegeri manuscrise redactate în medio-bulgară . ÎnLetopiseţul de la Putna   sunt povestite evenimente din istoria Moldovei petrecute între anii1359 şi 1526, respectiv între 1359 şi 1518. Sunt foarte multe date despre istoria şi viaţa internăa Mănăstirii Putna. 

Manuscrise: Repertoriul manuscriselor… , p. 46-47;

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 53-73.

L ETOPISEŢUL DE LA P UTNA I I1359- 1518

C RONICA MOLDO - GERMANĂ  

Cronica scrisă pe scurt a lui Ştefan, din mila lui D umnezeuvoievod al ţărilor Moldovei şiValahiei

versiune scrisă în limba germană a cronicii lui Ştefan cel Mare. Expune evenimente dintre 1457 şi 1499. Este cea mai veche copie a letopiseţului scris la curtea lui Ştefan cel Mare, fiind,alături de Letopiseţul de la Bistriţa  una dintre versiunile cele mai apropiate de originalulslavon necunoscut. Se consideră că a fost scrisă în Moldova în anul 1502. 

Manuscrise:

 Repertoriul manuscriselor …, p. 45-46;

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 24-37.

C RONICA MOLDO -  POLONĂ  

Descrierea cronicii despre

Ţara Moldovei şi despredomnii ei, cum au venit mai

întâi românii în Ţara Moldoveişi cine a fost primul lor domnsau voievod, de la anul întâi dela facerea lumii 6860, iar de la

 Naşterea Domnului 1 352 

versiune în limba polonă a cronicii scrise la curtea lui Ştefan cel Mare, după o versiuneapropiată de Letopiseţul de la Putna. Cuprinde traducerea letopiseţului ţării între anii 1352-1552, la care autorul adaugă informaţii până la 1564 şi o anexă privind dregătoriile şi situaţiaadministrativă a Moldovei în secolul al XVI-lea. 

Manuscrise:

 Repertoriul manuscriselor… , p. 48-49;

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 113-123 .

versiune a cronicii de la curtea lui Ştefan cel Mare, a fost descoperită într  -o compilaţie decronici ruseşti din prima jumătate a secolului al XVI -lea. Se spune că varianta circula la curtea

Manuscrise: Repertoriul manuscriselor …, p. 47-48

8/19/2019 CRONICILE 01

2/3

C RONICA MOLDO -  RUSĂ   Povestire pe scurt despredomnii Moldovei de când s-aînceput Ţara Moldovei, în anul6867 (1359)  

marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea, înrudit cu Ştefan cel Mare. Cel mai probabil aajuns acolo în prima jumătate a secolului al XVI -lea. Ceea ce este particular la această cronicăeste faptul că are la început două legende referitoare la originea românilor şi, respectiv, laîntemeierea Ţării Moldovei. Legenda vânării bourului  şi a „descălecării” lui Dragoş sunt

 preluate şi de Grigorie Ureche, Miron Costin şi Dimitrie Cantemir. Cronica este apropiatăde Letopiseţul de la Putna şi cuprinde istoria Moldovei până la anul 1504. 

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 152-161.

C  RONICA SCURTĂ A

M OLDOVEI  1352-1451  

Cuprinde o listă a domnilor Moldovei în perioada 1352-1451

Manuscrise: Repertoriul manuscriselor …, p. 47; 

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 38-40.

C RONICA SÂRBO- 

 MOLDOVENEASCĂ  1359-1512  

Cronică universală ce cuprinde spre sfârşit informaţii despre Moldova  

Manuscrise: Repertoriul manuscriselor …, p. 49;

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 188-193.

C RONICA LUI M ACARIE   1504-1551  

a fost ucenic al mitropolitului Teoctist al II-lea  al Moldovei; 1523-egumen la Neamţ; 1531-episcop de Roman; 1550-1551 -scos din scaun de Iliaş Rareş; 1551-repus de Ştefan. Macarie afost cronicarul oficial al lui Petru Rareş. Letopiseţul să îl continuă pe cel scris la curtea luiŞtefan cel Mare şi prezintă istoria Moldovei între 1504  şi 1551. Împrumută mult de la Manasses

1.

Manuscrise:

 Repertoriul manuscriselor… , p. 50; 

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 74-105.

C RONICA LUI E FTIMIE  

se crede că a fost episcop de Rădăuţi; alţi cercetători că a fost egumen la Căpriana. Stiluleste plin de retorică, însă mai puţin încărcat decât cel al episcopului Macarie al Romanului.Modelul de domn creştin este Alexandru Lăpuşneanu. Eftimie utilizează pentru partea a doua aletopiseţului aceleaşi procedee retorice la care a recurs antecesorul său, Macarie. Fapteleistorice sunt abandonate în favoarea portretului alcătuit prin uzul multor metafore.  Cronica nu afost continuată, rămânând necunoscută atât lui Azarie, cât şi celorlalţi cronicari care i-ausuccedat. Textul se păstrează la Kiev  într -o copie manuscrisă care conservă o variantă dinLetopiseţul de la Putna şi versiunea scurtă a Cronicii lui Macarie. Pe filele manuscrisuluiapare inscripţionat numele copistului: Isaia de la Slatina, cel care în 1572 va ajunge episcopde Rădăuţi.

Manuscrise:

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. .

C RONICA LUI AZARIE   1551-1574  

începe să scrie în 1574, pe când era egumen la Golia. Scrie în prelungirea cronicii şi Macarie reluând şi refăcând din memorie şirul evenimentelor dintre 1552  şi 1574. Nu a cunoscutletopisețul lui Eftimie. Ştefan Rareş, omorât de boieri la Ţuţora în 1552, este compătimit;Alexandru Lăpuşneanu  văzut ca domn pios şi ctitor al Slatinei; Despot vodă a dept alluteranismului; defavorabil lui Ioan Vodă cel Cumplit, cel care a pierdut la Cahul şi din cauzatrădării lui Ieremia Golia, fratele lui Ioan Golia logofătul, al cărui om „de casă” era cronicarul.Informaţii şi relatări din cronica lui Azarie se regăsesc la Grigorie Ureche.

Manuscrise:

 Repertoriul manuscriselor… , p. 50-51; 

Ediţii critice:

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 146-168.

1 Stilul a fost preluat din cel al lui CONSTANTIN MANASSES (Κωνσταντῖνος Μανασσῆς, cca. 1130-cca. 1187), cel care a scris o cronică de la crearea lumii până la sfârşitul domniei lui Nichifor al III-lea Botaniates (1081). El a scris în timpul domniei luiManuel I Comnenul (1143-1180).

8/19/2019 CRONICILE 01

3/3

CRONICILE ŢĂRII ROMÂNEŞTI (SECOLELE XV-XVIII)-  selecţie -

AUTOR / TITLU TITLU (SECUNDAR)

PATERNITATE:DETALII, CONTROVERSE, LĂMURIRI,

OBSERVAŢII BIBLIOGRAFIE

P OVESTIRE GERMANĂDESPRE V LAD Ţ  EPEŞ

Date şi informaţii despre Vlad Ţepeş în timpul domniilor sale dintre 1456 -1462 şi, respectiv,

1476; a fost scrisă, cel mai probabil, de un sas din Sibiu sau Braşov înainte de anul 1486.   Manuscrise: Repertoriul manuscriselor… , p. 143.

Ediţii critice: 

Ioan Bogdan , Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseşti

asupra lui, Bucureşti, 1896, p. 85-105. 

  

Date şi informaţii despre Vlad Ţepeş în timpul domniilor sale dintre 1456 -1462 şi, respectiv,1476; cuprinde anecdote; a fost scrisă în slavă înainte de 1486 la Buda de un contemporan dinvremea lui Matei Corvin.

Manuscrise:

 Repertoriul manuscriselor… , p. 143-145.

Ediţii critice: 

Ioan Bogdan , Vlad Ţepeş şi naraţiunile germane şi ruseştiasupra lui, Bucureşti, 1896, p. 125-170.

Cronicile slavo-române din sec. XV -XVI , p. 24-37.P. Olteanu,  Limba povestirilor slave despre Vlad Ţepeş ,

Bucureşti, 1961, p. 355-365.

G AVRIIL P ROTUL VIAȚA ȘI TRAIUL SFINȚENIEI SAL E PărinteluiNostru Ni fon, Patriarhul

Ț ari gradulu i,carele a strălucitîntre multe patimi și ispite înȚarigrad și în Țara Muntenească, scrisă de kirGavriil Protul, adică mai marele Sfetagorei (Sfântu lui Munte) 

1495-1517  

GAVRIIL PROTUL a fost un cleric şi cărturar grec, trăitor la cumpăna secolelor  XV-XVI, care avieţuit o vreme şi în Ţara Românească; a fost „ protosul” (cârmuitorul) mănăstirilor din MunteleAthos.

din porunca lui Neagoe Basarab a scris (pe la 1520) lucrarea istorico-aghiografică Viaţa şi traiulsfinţiei sale părintelui nostru Nifon patriarhul Ţar igradului, carele au strălucit cu multe

 patimi şi ispite în Țarigrad sau în Ţara Muntenească . Expune viaţa fostului patriarh ecumenicNifon al II-lea, chemat de Radu cel Mare  pentru reorganizarea Bisericii din Ţ ara Românească(moare în 1503 şi este  canonizat 14 ani mai târziu), dar şi evenimentele politice petrecute întreanii 1504 şi 1520. A fost redactată fie în greaca bizantină, fie în slavonă.  

Manuscrise:

 Repertoriul manuscriselor… , p. 143-145.

Prima ediţie: (B. P. Haşdeu) 

Ediţii critice:

Viaţa Sfântului Nifon. O redacţie grecească inedită , editată, tradusă

şi însoţită cu o introducere de Vasile Grecu, Bucureşti 1944.  

Discuții privind autorul: 

 Niculae M. Popescu, Nifon I I patriarhul Constantinopolului,în AARMSI., s. II, t. XXXVI, 1914, p. 731- 798 (şi extras); 

D. Mazilu, Contribuţiuni la studiul vieţii Sf. Nifon patriarhulConstantinopolului , Bucureşti, 1928;

Petre S. Năsturel,  Recherches sur les redactions greco-roumaines de la Vie de Saint Ni phon  I I  patriarche de Constantinople ,în RESEE, V, 1967, nr. I- 2, p. 41 - 75.