WATMAN - SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR

Etapa 1

Caiet de Sarcini pentru achiziia unuiContract la cheie de furnizare, servicii i lucrri pentru proiectul "Watman SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR - Etapa I".FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA / FONDUL DE COEZIUNE

INVESTITII IN INFRASTRUCTURAWATMAN SISTEM INFORMATIONAL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL APEI - Etapa IProiect finanat prin POS MediuCCI NR. 2012RO161PR004

CUPRINS51.Informaii generale

51.1.Denumire proiect

51.2.Denumire contact

51.3.Autoritatea contractant

51.4.Beneficiar

51.5.Sursa de finantare proiect

61.6.Durata contractului de servicii

61.7.Date privind procedura aplicat

72.Obiectivele proiectului

72.1.Obiectivul general al proiectului

92.2.Obiectivele specifice proiectului

92.3.Obiectivele specifice contractului

123.Scopul activitatilor

123.1.Avize, Acorduri i Autorizaii

133.2.Proiectare

163.3.Execuia lucrrilor

173.4.Teste si probe pentru punere in funciune

173.5.Programul de instruire (training) a personalul operatorului

183.6.Programul lucrarilor

183.7.Graficul de executare a lucrarilor

183.8.Programul de naintare a documentelor de ctre Contractor

203.9.Documentaii

213.9.1.Documentaia existent

213.9.2.Desenele i propunerile din ofert

223.9.3.Propunerile de execuie

223.9.4.Documentaii minime ce se vor prezenta la faza de ofertare

223.9.5.Documentaia pe timpul execuiei

233.9.6.Organizare de antier, utiliti i lucrri temporare

233.9.6.1.Organizare de antier

253.9.6.2.Ci de acces provizorii la organizarea de antier

253.9.6.3.Surse de utiliti

253.9.6.4.Depozitarea i transportul echipamentelor i materialelor necesare execuiei

253.9.6.5.Servicii sanitare

263.9.6.6.Curenia n antier

263.9.6.7.Lucrri temporare

273.9.6.8.Biroul Consultantului Supervizare

284.Descrierea proiectului

284.1.Obiectul de investiie 1, Marirea gradului de sigurana la constructiile hidrotehnice

284.1.1.Staii automatizate cu senzori pentru marirea gradului de sigurana a barajelor

314.1.2.Staii automate cu senzori pentru masurarea stratului de zapada si staii hidrometrice pentru debite afluente, prize si derivaii

314.1.3.Software si hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor Hidrotehnice

314.1.4.Echipamente si piese de schimb

324.2.Obiectul de investiie 2 Cresterea capacitatii de interventie in caz de calamitati naturale a A.N. Apele Romane

324.2.1.Centre de Coordonare si Centre de Intervenie Rapida

334.2.1.1.Centrele de Coordonare

334.2.1.2.Centre de Intervenie Rapida

354.2.2.Statii Automatizate, dotate cu senzori pentru Monitorizarea Calitatii Apei

354.2.3.Componente de schimb

365.Specificatii tehnice

365.1.Obiectul de investitie I - Mrirea gradului de siguranta la constructiile hidrotehnice

365.1.1.Staii automatizate cu senzori pentru marirea gradului de sigurana a barajelor

375.1.1.1.Traductor nivel acumulare

395.1.1.2.Echiparea cu celule piezometrice a forajelor executate n fundatia barajului

415.1.1.3.Telependul

435.1.1.4.Adaptor cap rocmetru si traductor liniar de deplasare

445.1.1.5.Automatizare citire celule de presiune interstitiala existente

455.1.1.6.Foraje piezometrice noi echipate cu celule de presiune interstitiala

475.1.1.7.Deversor triunghiular

485.1.1.8.Senzor pozitie stavila/vana/stavila clapet

505.1.1.9.Debitmetru ultrasonic prize acumulari

515.1.1.10.Traductor precipitatii lichide

535.1.1.11.Traductor temperatura mediu ambiant

545.1.1.12.Datalogger, echipament achizitie si transmisie date baraj

565.1.1.13.Cofret de alimentare cu energie electrica CATD baraj

585.1.1.14.Imprejmuire platforma senzori PT baraj

595.1.1.15.Sistem supraveghere, efractie si control acces

605.1.1.16.Modem GSM

615.1.1.17.PC achizitie date

615.1.1.18.Cabluri si fibra optica utilizate

635.1.2.Staii automate cu senzori pentru masurarea stratului de zapada si staii hidrometrice pentru debite afluente, prize si derivaii

635.1.2.1.Cabluri si fibra optica utilizate

645.1.2.2.Statii automatizate pentru masurarea stratului de zapada

645.1.2.2.1.Constructie punct hidrometric pentru masurarea temperatura, precipitatii solide si lichide

655.1.2.2.2.Datalogger, echipament achizitie si transmisie date post hidrometric

675.1.2.2.3Traductor strat de zapada

685.1.2.2.4Traductor precipitatii lichide

695.1.2.2.5Traductor temperatura mediu ambiant

715.1.2.2.6Modem GSM

725.1.2.3.Statii automatizate posturi hodrometrice pentru debite afluente

725.1.2.3.1.Constructie punct hidrometric pentru debite afluente

735.1.2.3.2.Datalogger, echipament achizitie si transmisie date post hidrometric

755.1.2.3.3.Traductor nivel in rau

765.1.2.3.4.Traductor precipitatii lichide

775.1.2.3.5.Traductor temperatura mediu ambiant

795.1.2.3.6.Modem GSM

805.1.2.4.Statii automatizate posturi hodrometrice pentru senzori prize

805.1.2.4.1.Post hidrometric senzori prize

815.1.2.4.2.Camin debitmetru pentru senzori prize

825.1.2.4.3.Datalogger, echipament achizitie si transmisie date pentru senzori prize

845.1.2.4.4.Traductor debit derivat sub presiune pentru senzori prize

865.1.2.4.5.Modem GSM

875.1.2.5.Statii automatizate posturi hodrometrice pentru senzori debite derivatii cu nivel liber

875.1.2.5.1.Punct hidrometric debite derivatii cu nivel liber

895.1.2.5.2.Traductor nivel in canal derivatie cu nivel liber

905.1.2.5.3.Datalogger, echipament achizitie si transmisie date post hidrometric

925.1.2.5.4.Traductor debit ultrasonic pentru derivatii cu nivel liber

935.1.2.5.5.Modem GSM

945.1.2.6.Statii automatizate posturi hidrometrice pentru senzori debite derivate sub presiune

945.1.2.6.1.Post hidrometric debite derivate sub presiune

955.1.2.6.2.Camin debitmetru pentru senzori debite derivate sub presiune

965.1.2.6.3.Datalogger, echipament achizitie si transmisie date pentru senzori debite derivate sub presiune

985.1.2.6.4.Traductor debit derivat sub presiune pentru senzori prize

1005.1.2.6.5.Modem GSM

1025.1.3.Software si hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor Hidrotehnice

1025.1.3.1.Descrierea lucrarilor pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor Hidrotehnice

1035.1.3.2.Necesitati nationale la Nivelul 1 (ANAR)

1085.1.3.3.Necesitati la nivelul sub-bazinal 2 (ABA)

1095.1.3.4.Necesitati la nivelul sub-bazinal 3 (SGA/SHI)

1105.1.3.5.Necesitati la nivelul 4 (Dispecerat baraj si senzori)

1165.1.4.Echipamente si piese de schimb

1165.2.Obiectul de investitie II Cresterea capacitatii de interventie in caz de calamitati naturale a A.N. Apelor Romane

1165.2.1.Centre de Coordonare si Centre de Intervenie Rapida

1165.2.1.1.Centrele de Coordonare

1195.2.1.2.Centre de Intervenie Rapida

1535.2.2.Statii Automatizate dotate cu senzori pentru Monitorizarea Calitatii Apei

1535.2.2.1.Descrierea lucrarilor necesare pentru statiile automate solicitate

1535.2.2.2.Cabluri si fibra optica utilizate

1555.2.2.3.Constructie punct hidrometric pentru monitorizarea calitatii apei

1565.2.2.4.Datalogger, echipament achizitie si transmisie date senzori pentru masurarea calitatii apei

1585.2.2.5.Post hidrometric pentru masurarea calitatii apei

1605.2.2.6.Traductor pelicula petrol

1615.2.2.7.Modem GSM

1625.2.3.Componente de schimb

1625.2.3.1.Descrierea sistemelor existente

162SIMIN

166DESWAT

168WIMS

171Managementul proiectului

171Structura responsabil

171Structura de management

171Faciliti oferite de ctre Autoritatea contractant i celelalte pari

172Implementarea proiectului

172Project management

173Proiectare tehnic i de sistem

173Implementare sistem i execuie lucrri

173Teste de acceptanta

174Intrarea in productie

174Responsabilitati experti

179Instruire utilizatori

180Suport n perioada de garantie

182Asigurarea si controlul calitii pe durata proiectului

183Garantie

183Livrabile

183Raportari

184Vizit de studiere a planurilor detaliate si ale obiectivelor din cadrul proiectului

184Ofertare

185Definitii si Abrevieri

1.INFORMAII GENERALE

Caietul de sarcini face parte integrant din documentaia de atribuire a contractului i constituie ansamblul cerinelor minime i obligatorii pe baza crora se elaboreaz, de ctre fiecare ofertant, propunerea tehnic.

Cerinele impuse vor fi considerate ca fiind minimale. n acest sens, orice ofert prezentat, care se abate de la prevederile Caietului de sarcini, va fi luat n considerare, dar numai n msura n care propunerea tehnic presupune asigurarea unui nivel calitativ superior cerinelor minimale din caietul de sarcini. 1.1. Denumire proiect

WATMAN (Etapa 1) - Sistem informaional pentru managementul integrat al apelor

1.2. Denumire contact

Contract la cheie de furnizare, servicii i lucrri pentru proiectul "Watman SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR - Etapa I".1.3. Autoritatea contractant

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

B-dul Liberttii nr. 12, Sector 5, Bucureti

1.4. Beneficiar

Administraia Naionala Apele Romane

Strada Edgar Quinet Nr. 6, Sector 1, Bucuresti

Telefon: +40213101131, Fax: +40213122174

1.5. Sursa de finantare proiect

Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu), Axa Prioritar 5 Dezvoltarea infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la riscPrezenta documentaie de atribuire se refera la achiziia unui Contract la cheie de furnizare, servicii i lucrri pentru proiectul "Watman SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR - Etapa I".1.6. Durata contractului

12 de luni ns nu mai trziu dect 31.12.2014.

1.7. Date privind procedura aplicat

Tinnd seama de prevederile cuprinse n Contractul de Finanare i dispoziiile OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i de valoarea estimat a contractului de servicii de informare i publicitate, procedura de atribuire a acestui contract este licitatie deschisa prin mijloace integral electronice cu faza finala de licitatie electronic.

2.Obiectivele proiectului

2.1. Obiectivul general al proiectului

WATMAN - Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Apei va imbunatati conformitatea cu Directiva Cadru a Apei si urmeaza indeaproape Strategia Nationala de Management al Dezastrelor Naturale si standardele impuse de reglementarile UE, implementand masuri de care beneficiaza populatia din Romania.

Administratia Nationala a Apelor "Apele Romane" (ANAR) este institutia responsabila cu gestionarea resurselor de apa in Romania, si are sub conducerea sa:

78905 km de cursuri de apa;

122 de lacuri naturale;

307 stocari de apa cu volumul de peste 7.2 mii de milioane metrii cubi;

9365 baraje pentru prase, sate si protejare terenuri;

6600 km lucrari de stabilire a cursurilor de apa;

1100 km de statii de canal si pompare.

Romania a suferit intr-o mare masura de consecintele distructive ale inundatiilor din ultimul deceniu. Astfel dezvaluind punctele slabe ale autoritatilor nationale si locale, atat in tehnici de protectie impotriva inundatiilor cat si, in capacitati de raspuns dupa aparitia inundatiilor. Proiectul WATMAN raspunde direct punctelor slabe ale sistemului actual.

Proiectul WATMAN integreaza si raspunde la prevederile Strategiei Nationale de Management A Dezastrelor Naturale, atat in Etapa I (sub rezerva de a prezenta Formularul de aplicatie), precum si in etapa a II-a a proiectului WATMAN, pentru care etapa I a adoptat masuri ce vor constitui baza punerii in aplicare a etapa II.

Ca stat membru al Uniunii Europene, Romania este obligata sa puna in aplicare in legislatia sa, Directiva 2007/60/CE privind gestionarea riscurilor de inundatii si evaluarea Parlamentului European si a Consiliului, adoptata la 23 octombrie 2007, si sa respecte dispozitiile sale.

Prin componentele sale, Proiectul WATMAN trebuie contribuie cel putin la rezolvarea, partiala, a unor concluzii ale Parlamentului European si ale Consiliului Uniunii Europene, care reprezinta bazele Directivei-cadru a apelor 2000/60/CE.

In mod specific, prin instalarea de statii automatizate de masurare a calitatii apei si crearea de Centre de raspuns rapid pentru interventie in caz de inundatii sau poluari accidentale cauzate de inundatii, parte din Obiectul de Investitii Nr. 2 din proiectul WATMAN, ANAR contribuie la reducerea progresiva a emisiilor de substante periculoase in apa (Concluzia CE nr. 22) si raspunde la necesitatea de a preveni sau a reduce impactul incidentelor, in care apa este poluata accidental (Concluzia CE nr. 39), in sensul ca senzorii vor fi instalati in apropierea potentialilor poluatori si vor transmite in timp real informatii despre calitatea apei. n cazul poluariii, ANAR va fi capabila sa intervina, in scopul de a atenua efectele poluarii, de a aplica amenzi - poluatorul plateste - ANAR ar putea folosi datele colectate de la senzori in vederea imbunatatirii din punct de vedere calitativ si de a gestiona din punct de vedere cantitativ sursele de apa aflate in domeniul sau de activitate.

De asemenea, prin punerea in aplicare a altor tipuri de statii automatizate, cum ar fi statii automatizate dotate cu senzori pentru cresterea gradului de siguranta a barajelor, statii automate de senzori pentru precipitatii solide si lichide, statii automate de senzori pentru masurarea pe afluenti, statii automate de senzori pentru evacuarile utilizatorilor si senzori automati pentru evacuari si devieri - statii necesare pentru a furniza date utile care vor ajuta la imbunatatirea actiunilor ANAR de prevenire si reducere a inundatiilor, astfel Proiectul WATMAN va contribui la obiectul e din Directiva Apelor care contribuie la atenuarea efectelor inundatiilor.

Avand in vedere evolutia si tendintele in producerea fenomenului de inundatii si, mai ales consecintele acestui fenomen, sunt solicitate schimbari in modul de abordare a problemei de protectie impotriva inundatiilor, pentru trecerea de la actiunile defensive la cele de gestionare a riscului de inundatii. Experienta mai multor lucrari de protectie, inclusiv a celor efectuate in Romania, al carui scop a fost protectia impotriva inundatiilor, arata ca acestea au avut, de asemenea, efecte negative asupra zonelor din aval, amonte si in zonele adiacente. Coridoarele cursurilor au fost adesea fragmentate, de asemenea zonele riverane fiind separate de cursurile de apa. Undele de viitura nu mai sunt atenuate, continutul de nutrienti si substante organice in apa raului cresc temperatura apei, iar echilibrul cursului de apa este intrerupt, numarul de habitate este redus si astfel, numarul de subspecii scade, iar biodiversitatea se diminueaza. Desi inundatiile constituie un fenomen natural, acestea pot creste in intensitate, datorita mediului, ca de exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apei din cauza urbanizarii, practicile agricole necorespunzatoare si despaduririle. Acestea sunt unele din cauzele pentru care, in cele mai multe cazuri de inundatii, impactul este exprimat in termeni de viata si sanatate umana, dar si in termeni de pierderi economice. De curand, a fost asumat un nou mod de abordare a problemei de protectie impotriva inundatiilor.

Masurile de protectie non-structurale impotriva inundatiilor vizate prin intermediul Strategiei Nationale de Gestionare a Riscului de Inundatii, precum si contributiile aduse de prezentul proiect sunt prezentate mai jos:

"Dezvoltarea sistemelor de avertizare si de informare in caz de inundatii si a sistemelor decizionale pentru actiunie operative din timpul si dupa producerea inundatiilor", in acest sens, sistemul de prognoza de inundatii va fi imbunatatit prin prezentul proiect - WATMAN, etapa I. Datele colectate prin intermediul investitiilor puse in aplicare din proiectele prezentate in sectiunile de mai jos (Sistemul National de Meteorologie SIMIN, Sistemul de Monitorizare a Dezastrelor Cauzate de Apa DESWAT, Sistemul Informatic de Management al Apei WIMS), impreuna cu datele de la statiile automate incluse in WATMAN vor constitui datele de intrare pentru prognozele de prevenire a inundatiilor care vor avea loc prin punerea in aplicare a proiectului WATMAN. Mai mult, un sistem de avertizare este planificat pentru a fi implementat in cursul etapei a II-a a proiectului WATMAN;

"Stabilirea unor reguli de functionare a stocarilor, pe baza informatiilor prognosticate cu privire la caracteristicile inundatiilor, durata si momentul aparitiei"; Obiectele de investitii I si II contribuie la atingerea acestui obiectiv.

"Planificarea si gestionarea teritoriului expus la inundatii prin interzicerea construirii in zonele inundabile si planificarea utilizarii adecvate a terenurilor agricole"; Obiectele de investitii I si II contribuie la atingerea acestui obiectiv.

"Dezvoltarea cadrului legal de functionare si coordonare a institutiilor responsabile de elaborarea strategiilor si deciziilor operative bazinale la nivel local, regional si national"; Obiectul de Investitii II contribuie la atingerea acestui obiectiv.

"Elaborarea si / sau actualizarea planurilor de lege si modele de raspuns pentru cazuri de inundatii diverse, precum si sisteme de cooperare cu Apararea Civila si populatia"; Obiectul de Investitii II contribuie la atingerea acestui obiectiv.

"Activitati de constientizare la nivel decizional (de la nivel local si comunal la nivel central), precum si activitatile de informare a populatiei situate in zonele inundabile despre amploarea riscului de inundatii, potentiale pagube, pericolul pierderii de vieti omenesti, nivelul de raspuns si caile de protectie impotriva inundatiilor, precum si efecte, mijloace si metode de atenuare, respectiv"; Obiectul de Investitii II, utilizand datele de intrare ale Obiectului de Investitii I, contribuie la atingerea acestui obiectiv.2.2. Obiectivele specifice proiectului

Obiectivele specifice proiect Watman - Etapa I sunt urmatoarele:

Furnizarea infrastructurii updatate la zi, necesare pentru a monitoriza la distant timp de 24 de ore / zi comportarea a 95 de baraje mari de pe tot cuprinsul trii administrate de ANAR, pentru a preveni avariile produse la aceste constructii hidrotehnice;

Monitorizarea calittii apei la 51 de statii hidrometrice situate aval de principalii poluatori, parte integrata a managementului inundatiilor

Monitorizarea nivelului de precipitatii lichide si solide si parametrilor de ap amonte si aval de baraje, pe rauri si derivatii, in vederea prevenirii si atenurii efectelor polurii, asociate inundatiilor;

Transmiterea si prelucrarea in timp real a tuturor datelor colectate de la senzori si statii automate la factorii de decizie, Centrele de Coordonare - (Administratiile Bazinale de Ap ABA - Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut-Barlad si Dobrogea-Litoral), sediile ANAR, Ministerul Mediului si Padurilor, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) si Inspertoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU).

Realizarea de prognoze mai precise a viiturilor si polurilor generate de inundatii intr-o perioad scurt de timp, prin folosirea datelor colectate, pentru a preveni aceast situatie sau pentru a reduce daunele potentiale;

Intervenirea pentru atenuarea efectelor inundatiilor si polurii associate inundatiilor cu ajutorul echipamentelor si dotrilor specifice n zonele cele mai vulnerabile.

2.3. Obiectivele specifice contractului

Etapa I a proiectului WATMAN, ETAPA I cuprinde dou obiecte principale de investiii:

Obiectul de investiii I - Mrirea gradului de siguran la construciile hidrotehnice;

Obiectul de investiii II - Creterea capacitii de interventie n caz de calamiti naturale a A.N. Apelor Romane.Obiectul de investiie I - Mrirea gradului de siguran la construciile hidrotehnice, prevede infrastructura necesar instalrii staiilor automate cu senzori dup cum urmeaz:

Staii automatizate cu senzori pentru creterea gradului de siguran a barajelor - prevede infrastructura i instalarea unor staii automate cu senzori care s monitorizeze sigurana barajelor i s asigure colectarea de date pentru a ajuta la luarea de msuri n caz de inundaii.

Investiiile propuse includ senzori automai i echipamente complementare pentru creterea gradului de siguran a 68 de baraje mari (categoria A&B) i 21 de baraje de categoria C din toat ara.

Staii automate cu senzori pentru msurarea debitelor (a stratului de zpad, posturi hidrometrice pentru debite afluente, prize si derivaii), care sunt menite a furniza date timp real cu privire la parametrii de ap din zonele cheie ajutd ANAR s ia decizii mai bune n asigurarea prevenirii/atenurii viiturilor printr-un management controlat al apelor timpul inundaiilor.

Staiile cu senzori sunt de tipul:

125 - Staii pentru msurarea precipitaiilor solide i lichide;

31 - Staii hidrometrice pentru msurarea debitelor afluenilor;

41 - Staii automatizate pentru msurarea debitelor folosinelor (populaie i industrie);

36 - Statii automatizate pentru msurarea debitelor pe derivatii;

Software i hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor hidrotehnice, obiect ce prevede achiziia i utilizarea de software i hardware specializate pentru urmrirea comportarii construciilor barajelor, software de coordonare i control la nivelul Administraiilor Bazinale de Ap (ABA), a Sistemelor de Gospodarire a Apelor (SGA), a Sistemelor Hidrotehnice Independente (SHI) i la barajele monitorizate.

Echipamente i piese de schimb.

Obiectul de investitie II Creterea capacitatii de intervenie n caz de calamiti naturale a A.N. Apele Romane (ANAR) include urmtoarele investiii principale:

Realizarea infrastructurii a 13 Centre de Coordonare aflate n subordinea ANAR i 23 Centre de Intervenie Rapid situate n centrele de greutate ale bazinelor hidrografice, asigurnd dotri software i hardware pentru un sistem de decizie structurat optim la nivel naional, ct i echipamente i materiale necesare de intervenie n caz de inundaii pentru a reduce efectele negative ale acestora.

51 - Staii automate cu senzori pentru monitorizarea calitii apei, menite a asigura informaia esenial pentru o intervenie mai bun i mai rapid n vederea reducerii efectelor viiturilor.

Echipamente i piese de schimb.

Astfel, investiiile propuse n prezentul proiect reprezint:

Infrastructura pentru prevenirea inundaiilor i reducerea consecinelor distructive;

Senzori i instalatii de msurare a parametrilor de sigurant, echilibrul apei i integrarea datelor hidrologice i meteorologice n Reteaua Naional de Gospodrire a Apelor.

Tabelul de mai jos prezinta un rezumat al rezultatelor fizice ale activitatilor structurale propuse de proiect, precum si avantajele calitative ale proiectului referitoare la rezultatele asteptate si a indicatorilor de rezultate. Nr. CrtIndicator FizicU.M.Cantitate

Obiect Investitie 1

1Barajele din categoriile A&B monitorizate din punct de vedere al parametrilor structurilor de siguranta in sustem automat, furnizate cu sistem de monitorizare anti-vandalism.Buc.68

2Baraje categoria C monitorizare pentru parametrii structurali de siguranta in sistem automatBuc.21

3Statii dotate cu instrumente de masuraBuc.31

4Statii de masurare a cantitatilor de precipitati si zapadaBuc.125

5Statii de masurare a descarcarilor sau devierilorBuc.36

6Echipamente de masura instalate la gurile de alimentare (cu un coeficient de masurare mai mare de 0.2)Buc.41

7Sasiuri blade cu servere, stocare si protectie UPS la sediul ANARBuc.1

8Statii de monitorizare si coordonare la nivelul ANARBuc.4

9Aplicatii software la nivelul ANARBuc.11

10Software pentru monitorizarea barajelor si senzori la nivelul ABA, coordonare si interventieBuc.46

11Hardware pentru monitorizarea barajelor si senzori la nivel ABA, coordonare si interventieBuc.22

12Software si hardware pentru monitorizare si vizualizare GIS la nivel SGA/SHIBuc.46

13Software si hardware pentru monitorizare si inserare manuala a datelor la nivelul barajelor

(furnizate pentru toate barajele importante, categorii de importanta: A&B)Buc.89

Obiect Investitie 2

14Centre de CoordonareBuc.13

15Centre de Raspuns Rapid cu echipamente specializate de interventie in caz de inundatii si acidente asociateBuc.23

16 Statii automatizate pentru masurarea parametrilor de calitateBuc.51

Obiectivele urmrite pentru investiiile suplimentare pentru operare i exploatare n siguran compuse din software i hardware pentru controlul i coordonarea construciilor hidrotehnice, echipamente i piese de schimb:

mbuntatirea sistemului de comunicare ntre toi factorii de decizie la nivel naional pentru sisteme de alarmare n aval de baraje: 13 Centre de Coordonare, unul la fiecare Administraie Bazinal de Ap, unul la Administraia National "Apele Romane" i unul la Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrire a Apelor.

Planuri de reducere a Riscurilor Naturale i Msuri Aplicabile, inclusiv de informare public i de reducere a riscului de formare: 23 de centre de reactie rapid dotate cu echipamente specializate de intervenie. Proiectul prevede noi locuri de munc la nivel naional specializate n coordonarea sistemului i intervenie rapid n caz de accidente (inundaii).

3. scopul activitatilor

ntruct contractul oferit cuprinde att proiectare ct i execuie i procurare de echipamente, Contractorul va fi si Proiectant conform legislatiei n vigoare. Contractorul este responsabil pentru ntocmirea proiectelor pentru toate specialitile i pentru toate obiectele incluse n prezentul contract. ntocmirea proiectelor se va face n conformitate cu legislaia europeana i naionala n vigoare

Verificatorii de proiecte vor fi pui la dispozitie de ctre Contractor.

Ofertantul va transmite odat cu oferta toate informaiile, inclusiv detaliile tehnice pe care le ia n considerare, pentru realizarea proiectrii, a lucrrilor de execuie, a tuturor serviciilor asigurate de Contractor, de for de munc, bunuri, pregtire personal, echipamente, scule i dispozitive utilizate la montaj i la construcii, att cele permanente ct i cele de natur temporar (acolo unde este cazul).

Nici o lucrare efectuat de Ofertant-Contractor nu va necesita lucrri sau costuri suplimentare din partea Beneficiarului .

Excepiile, dac exist, vor fi stabilite clar de ctre Ofertant, mpreun cu toate cerinele pentru datele de interfa incluse ca parte a Contractului.

n responsabilitatea Contractorului se vor regsi urmtoarele activiti:

3.1. Avize, Acorduri i Autorizaii

Contractorul va ntocmii toate documentaiile tehnice necesare obinerii de avize i acorduri conform Certificatelor de Urbanism , n vederea obinerii Autorizaiei de Construire.

Certificatele de Urbanism au fost obinute de catre Beneficiar la nivel de Studiu de Fezabilitate sunt prezentate n cadrul Documentaiei de Atribuire.

Deasemenea Beneficiarul a obinut la nivel de Studiu de Fezabilitate urmtoarele documente, care sunt prezentate n cadrul Documentaiei de Atribuire:

Decizia Etapei de ncadrare nr. 30/04.12.2012 emis de Agenia Naionala pentru Protecia Mediului

Avizul de Gospodarirea a Apelor nr. 91/14.06.2012;

Declaraia Autoritii Responsabile de Monitorizarea Siturilor Natura 2000 nr.1/3701/MF/11.12.2012 Obinerea tuturor avizelor, acordurilor i autorizaiilor intr n atribuia Beneficiarului. De asemenea, taxele aferente obinerii tuturor avizelor, acordurilor i autorizaiilor necesare i cotele legale (Inspecia de stat n Construcii i Casa Social a Constructorilor) vor fi suportate de ctre Beneficiar.

3.2. Proiectare

n cadrul activitii de proiectare, Contractorul va avea sarcina s realizeze urmtoarele documentaii:

Proiectul Tehnic i Detaliile de ExecuieProiectul tehnic cuprinde ntocmirea tuturor documentaiilor ce includ concepia de realizare a unui obiectiv de investiii, pe baza crora se execut (sau dup caz se demoleaz) lucrrile de construcii autorizate, se urmrete i se controleaz calitatea acestora.

Proiectul tehnic se elaboreaz pe specialiti, conine piese scrise i desenate privind realizarea obiectivului de investiii: execuia lucrrilor, montajul echipamentelor, utilajelor sau instalaiilor tehnologice, aciunile de asigurare i certificarea calitii, aciunile de punere n funciune i teste, precum i aciunile de predarea obiectivului ctre beneficiar.

Proiectul tehnic trebuie s fie astfel elaborat nct s fie clar, s asigure informaii tehnice complete privind viitoarea lucrare i s corespund cerinelor tehnice, economice i tehnologice ale Beneficiarului.

Proiectul tehnic se elaboreaz pe baza studiului de fezabilitate, etap n care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, elementele i soluiile principale ale lucrrii n care au fost obinute toate avizele i acordurile de principiu, n conformitate cu prevederile legale.

Coninutul cadru al proiectului tehnic este conform instruciunilor de aplicare a unor prevederi din Hotrrea Guvernului nr. 28/2008.

Proiectul tehnic se verific pentru cerinele eseniale de calitate, funcie de categoria de importan a cldirilor, de specialiti atestai de Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinei n condiiile legii.

Categoria de importan a obiectivului se stabilete n temeiul Legii 10 / 1995 privind calitatea n construcii, a Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor, aprobat prin HGR nr.766 / 1997 i a Metodologiei pentru stabilirea categoriei de importan a construciilor, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31 / N / 1995.

Elaborarea detaliilor de execuie se va face n conformitate cu datele cuprinse n proiectul tehnic referitoare la materialele i tehnologia de execuie, cu respectarea strict a acestuia fr a fi necesar suplimentarea cantitilor de lucrri i fr a se depi costul lucrrii stabilit n studiul de fezabilitate.

Proiectele tehnice P.Th. i documentaiile tehnice D.T., se elaboreaz de colective tehnice de specialitate, se nsuesc i se semneaz de cadre tehnice cu pregtire superioar numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construciilor i instalaiilor pentru construcii, astfel:

a) de arhitect cu diplom recunoscut de statul romn, pentru proiectarea prii de arhitectur pentru obiective de investiii cuprinse la toate categoriile de importan a construciilor supraterane i a celor subterane;

b) de ingineri constructori i de instalaii, cu diplom recunoscut de statul romn, pentru prile de inginerie n domeniile specifice, pentru obiective de investiii cuprinse la toate categoriile de importan a construciilor supraterane i subterane, precum i la instalaiile aferente acestora;

c) de conductor arhitect, urbanist i/sau de subinginer de construcii, cu diplom recunoscut de statul romn, pentru cldiri de importan redus i aflate n afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

Proiectul tehnic, detaliile de execuie i dispoziiile de antier se verific pentru cerinele eseniale de calitate, funcie de categoria de importan a cldirilor, de specialiti atestai de Ministerul Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinei n condiiile legii.

Documentaie pentru obtinerea avizelor solicitate in certificatul de urbanism Certificatul de urbanism este ACTUL DE INFORMARE prin care autoritile:

a) fac cunoscute solicitantului informaiile privind regimul juridic, economic i tehnic al terenurilor i construciilor existente la data solicitrii, n conformitate cu prevederile planurilor urbanistice i ale regulamentelor aferente acestora, avizate i aprobate potrivit legii;

b) stabilesc cerinele urbanistice care urmeaz s fie ndeplinite n funcie de specificul amplasamentului;

c) stabilesc lista cuprinznd avizele/acordurile necesare n vederea autorizrii;

d) ncunotineaz investitorul/solicitantul cu privire la obligaia de a contacta autoritatea competenta pentru protecia mediului, n scopul obinerii punctului de vedere i, dup caz, al actului administrativ al acesteia, necesare n vederea autorizrii.

Certificatului de urbanism nu ine loc de autorizaie de construire/desfiinare i nu confer dreptul de a executa lucrri de construcii.

Coninutul-cadru pentru documentaiile necesare emiterii avizelor i acordurilor se stabilete de ctre fiecare emitent n parte conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii 50/1991 republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.

Avizele i acordurile care fundamenteaz investiia sunt cele privind amplasamentul reelelor edilitare i asigurarea cu utiliti emise de administratorii reelelor i serviciilor.

Documentaiile pentru avizele i acordurile care fundamenteaz investiia se ntocmesc distinct pentru fiecare tip de reea edilitar sau serviciu urban i cuprind: Certificatul de urbanism, inclusiv planurile anex, vizate spre neschimbare, cererea, dovada dreptului de proprietate.

Restul avizelor/acordurilor cuprinse n certificatul de urbanism se ntocmesc n baza documentaie tehnice D.T. al crei coninut-cadru este prevzut n anexa nr. 1 la Legea nr. 261/2009 aprobat cu OUG nr. 214/2008 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii.

Avizele i acordurile stabilite prin Certificatul de urbanism se solicit de ctre investitor/beneficiar i se obin de la autoritile competente n domeniu naintea depunerii documentaiei pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii la autoritile administraiei publice.

Avizele i acordurile stabilite prin Certificatul de urbanism, mpreuna cu punctul de vedere al autoritii competente pentru protecia mediului sau, actul administrativ al acesteia, se anexeaz i devin parte integranta din Autorizaia de construire.

Documentaia tehnic pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii DTAC/DTAD/DTOE cuprinde totalitatea documentelor prevzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 261/2009 i constituie dosarul ce se depune la autoritile administraiei publice locale prevzute la art. 4 n vederea emiterii autorizaiei de construire.

Documentaia tehnic D.T. pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii se ntocmete pentru:

autorizarea executrii lucrrilor de construire D.T.A.C.;

autorizarea executrii lucrrilor de desfiinare D.T.A.D.;

autorizarea executrii organizrii lucrrilor D.T.O.E. Documentatie pentru obtinerea autorizatiei de constructie (DTAC) Procedura de autorizare a executrii lucrrilor de construcii ncepe odat cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism n scopul obinerii, ca act final, a autorizaiei de construire i cuprinde urmtoarele etape:

a) emiterea certificatului de urbanism;

b) emiterea punctului de vedere al autoritarii competente pentru protecia mediului pentru investiiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;

c) emiterea avizelor si acordurilor, precum si a actului administrativ al autoritii pentru protecia mediului competente privind investiiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului; d) elaborarea documentaiei tehnice necesare pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii; f) depunerea documentaiei pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii la autoritatea administraiei publice competente; g) emiterea autorizaiei de construire.

Taxele pentru eliberarea avizelor, acordurilor i autorizaiei de construire se suport de catre Beneficiar.

Managementul de mediu

Pentru evaluarea impactului potenial asupra mediului legat de construcia lucrrilor, Contractorul va trebui s pregteasc un Program de Management al Mediului (PMM) care s fie structurat pe activitile desfurate n cadrul contractului att n timpul execuiei, ct i remedierea/aducerea terenului la starea initial la sfritul contractului, astfel ncat sa fie respectare cerinele din Decizia de mediu emisa de ANPM.

Alte documentaii

n afara documentaiilor menionate anterior, Contractorul va realiza i preda ctre Beneficiar urmtoarele documentaii aferente lucrrilor realizate la obiectibele proiectului:

Documentatie AS BUILD pentru lucrrile realizate; Cartea tehnica a construciei; Instructiuni de exploatare; Plan de securitatea muncii i sntii 3.3. Execuia lucrrilor

Contractorul va executa lucrrile conform proiectului tehnic (P.Th.), a Caietelor de Sarcini pe categorii de lucrri (CS) i detaliilor de execuie, cu respectarea normelor i normativelor n vigoare specifice categoriei de lucrri i a indicaiilor productorului i furnizorului privind execuia i punerea n oper a materialelor.

nainte de nceperea execuiei unei categorii de lucrri se va verifica dac au fost finalizate toate lucrrile a cror posibil execuie ulterioar ar putea mpiedica executarea n condiii de calitate a lucrrilor respective.

Execuia lucrrilor va fi asigurat de personal calificat, specializat pentru fiecare tip de lucrare i va fi urmrit atent de reprezentanii Contractorului i de Diriginii de antier.

Precizrile i recomandrile cuprinse n documentatia de atribuire pe categorii de lucrri nu sunt limitative, Contractorul putnd lua orice msur pe care o consider necesar, care se nscrie n prevederile normelor i normativelor n vigoare n vederea asigurrii sau creterii calitii lucrrilor.

Orice modificri fa de soluia iniial privind materialele i condiiile de execuie cuprinse n documentaii se vor face numai cu acordul Proiectantului i aprobarea Beneficiarului.

Pe parcursul execuiei, calitatea lucrrilor se va verifica, pe toate categoriile de lucrri, nainte ca ele s devin ascunse, la terminarea unei faze de lucru, pe faze determinante, precum i la recepia preliminar.

Metodele de control i documentele care stau la baza atestrii calitii sunt cuprinse n normative, proiectul tehnic i detaliile de execuie.

Respectarea condiiilor de calitate trebuie controlat n primul rnd de efii formaiilor de lucru i de personalul anume nsrcinat cu conducerea lucrrilor de execuie. Aceste controale nu sunt substituite de controalele efectuate de proiectant, Beneficiar i Inspecia de stat n construcii, la fazele determinante.

Pentru lucrrile care au caracter de lucrri ascunse, calitatea lor se va verifica de ctre Beneficiar mpreun cu executantul, pe msura execuiei lor, ncheindu-se procese verbale de lucrri ascunse care s confirme: calitatea materialelor folosite, calitatea suportului, succesiunea corect a operaiilor, corectitudinea execuiei.

Pentru fiecare categorie de lucrri probele, testele i verificrile necesare specifice n vederea certificrii calitii lucrrilor, pe baza crora se ncheie procesele verbale care consemneaz verificrile efectuate, rezultatele obinute i concluziile cu privire la posibilitatea continurii lucrrilor sunt prezentate pentru fiecare tip de lucrri n documentaia de atribuire pe categorii de lucrri.

Registrul cuprinznd procesele verbale de lucrri ascunse, rezultatele probelor, testelor i verificrilor efectuate, procesele verbale ntocmite la ncheierea fiecrei etape de execuie i documentele care certific calitatea materialelor puse n oper vor fi puse la dispoziia comisiei la recepia preliminar a lucrrilor.

Se vor respecta prevederile HGR nr. 273/1994 privind Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente i Normele de ntocmire a Crii tehnice a construciei pentru fiecare obiect de construcii n parte.3.4. Teste si probe pentru punere in funciune

Testele premergtoare drii n exploatare vor fi executate cnd toate componentele i funciile: civile, mecanice, electrice i de control sunt finalizate iar rezultatele sunt n concordan cu condiiile din contract i acceptate de Consultantul de Management si Supervizare, gata pentru exploatare. Remedierea defeciunilor se va face n concordan cu decizia Consultantul de Management si Supervizare, naintea sau n timpul testelor de dare n exploatare.

Testele se vor executa conform prevederilor normativelor i standardelor naionale aplicabile relevante n vigoare sau, in lipsa acestora, conform normativelor internaionale relevante. Cerinele privind probele i testele la punerea n funciune, precum i cerinele privind probele de performan i garanii..

Punerea n funciune trebuie s urmeze dup ncheierea lucrrilor de montaj. Scopul punerii n funciune este s demonstreze recepia calitativ a instalaiei i s certifice urmtoarele:

echipamentele funcioneaz corespunztor cerinelor;

instalaia funcioneaz ca o entitate;

instalaia funcioneaz n condiii de siguran n toate regimurile de funcionare;

instalaia funcioneaz n parametrii proiectai.

Contractorul va realiza punerea n funciune i va demonstra testele de performan i garaniile funcionale.

3.5. Programul de instruire (training)

Contractorul va instrui pe cheltuiala sa personalul Beneficiarului care va opera echipamentele i construciile care fac obiectul acestui Contract. Instruirea se va face n conformitate cu Programul de instruire (training) care va fi elaborat de ctre Contractor i aprobat de ctre Beneficiar. Programul d einstruire va include minim urmtoarele seciuni: Activitile de instruire, locul i perioada de desfurare a lor;

Lista materialelor de instruire;

Lista personalului care va fi instruit;

Metodele de testare / verificare a cunotinelor dobndite n urma instruirii (unse este cazul).

Programul de instruire va fi predat de ctre Contractorul Beneficiarului spre aprobare cu minim 30 de zile nainte de desfurarea sesiunilor de instruire.

3.6. Programul lucrarilor

Contractorul este responsabil de proiectarea i de executarea tuturor lucrrilor solicitate n cadrul Documentaiei de atribuire.

Programul lucrrilor cuprinde perioada total de finalizare a lucrrilor de 24 luni, incluznd:

perioada de execuie a lucrrilor este de 12 luni i include: perioada alocat proiectrii i obinerii tuturor avizelor, acordurilor i autorizaiilor; perioada de fabricaie , procurare, construcie i testare (inclusiv recepia la terminarea lucrrilor); perioda de notificare a defectelor este de 12 luni de la data emiterii Certificatului de Receptie la Terminarea Lucrarilor. Perioada este condiionata de indeplinirea condiiilor de calitate garantate.

3.7. Graficul (programul) de executare a lucrrilor

Conform cerinelor Contractului, Contractorul va ntocmi un program complet al tuturor lucrrilor necesare pentru indeplinirea acestuia la timp i n bune condiiuni. Se vor utiliza programe/instrumente software adecvate, ca de exemplu MS Project sau Primavera.

n cadrul programului de executare a lucrrilor se vor prezenta n mod obligatoriu resursele materiale i umane alocate pentru ndeplinirea activitilor. Rmne la latitudinea Contractorului s organizeze activitile de aa manier nct s nceap ct mai repede posibil lucrrile de construcie i s utilizeze eficient perioada de execuie alocat. Primul punct de referin pentru perioada de execuie prevede ca lucrrile de execuie s nceapa la cel mult 15 zile de la obinerea Autorizatiei de construire.

Graficul de execuie se va actualiza permanent pe tot parcursul derulrii lucrrilor, innd cont de situaia real din teren precum i de observaiile sau recomandrile Consultantului de Management i Supervizare.

3.8. Programul de naintare a documentelor de ctre Contractor

Principale documente tehnice i de planificare, care vor fi naintate conform Contractului de ctre Contractor spre aprobare Consultantului de Management si Supervizare sunt identificate n tabelul urmtor.

Documentele vor fi elaborate i naintate n conformitate cu legislaia naional i n formatul i cantitile indicate n tabel, pentru fiecare document n parte. Ofertantul va include n oferta sa termenele de predare (graficul de timp) pentru fiecare din documente prezentate n tabelul urmtor, termen care va fi calculat n sptmni de la data emiterii ordinului administrativ de ncepere a lucrrilor: Nr.DocumentulNumr exemplareLimbaTermenul de predare

GENERALE

A 1

Plan de Asigurare a Calitii*2 hrtie

1 digitalRomn

A 2

Plan de control al calitii2 hrtie

1 digitalRomn

A 3

Programul de Management de Mediu*2 hrtie

1 digitalRomn

A 4

Documentaie pentru

obinerea autorizaiei

executrii organizrii

lucrrilor (organizarea de santier)2 hrtie

1 digitalRomn

A 5

Rapoarte investigaii i msurtori2 hrtie

1 digitalRomn

PROIECTARE

B 1

Proiectul tehnic i Detalii de execuie Lucrri de Construcii2 hrtie

1 digitalRomn

B2Detalii de execuie instalaii electrice i de automatizare2 hrtie

1 digitalRomn

B3Documentaie pentru

obinerea avize si acorduri solicitate prin CU2 hrtie

1 digitalRomn

B4Documentaie pentru

obinerea autorizaiei

de construire2 hrtie

1 digitalRomn

EXECUIE

C1Graficul de naintare a documentaiei2 hrtie

1 digitalRomn

C2Graficul detaliat de execuie a lucrrilor2 hrtie

1 digitalRomn

C3Graficul detaliat de livrare a utilajelor i a echipamentelor2 hrtie

1 digitalRomn

C4Programul de inspecie i testare2 hrtie

1 digitalRomn

MANUALE, DOCUMENTE INSTRUIRE, DOCUMENTE AS-BUILT

D 1

Manuale de operare4 hrtie

1 digitalRomn

D 2

Manuale de ntreinere4 hrtie

1 digitalRomn

D 3

Relevee lucrri executate2 hrtie

1 digitalRomn

D 4

Planul de instruire2 hrtie

1 digitalRomn

D 5

Documentaii as built pentru lucrrile realizate4 hrtie

1 digitalRomn

* n versiunea actualizat fa de versiunea prezentat n oferta tehnic.

3.9. Documentaii

Procedura pentru prezentarea, verificarea i/sau aprobarea desenelor i a documentelor va trebui s fie asumat aa cum aceasta este prezentat mai jos, cu meniunea c Consultantul de Management i Supervizare are dreptul de a opera modificri n aceast procedur n timpul desfurrii lucrrilor, atunci cnd consider c este necesar pentru asigurarea controlului proiectului.

Toate informaiile furnizate n desene, calcule sau n legatur cu Contractul vor trebui s fie exprimate n uniti de msur aparinnd Sistemului International (SI).

Contractorul se va asigura c planurile naintate spre aprobare sunt tiprite pe hrtie cu dimensiuni internaionale. Urmtoarele dimensiuni sunt acceptate:

- A0 (841 mm x 1189 mm)

- A1 (594 mm x 841 mm)

- A2 (420 mm x 594 mm)

- A3 (297 mm x 420 mm)

- A4 (210 mm x 297 mm).

Nu vor fi utilizate dimensiuni de planuri mai mari de A0, cu excepia cazului n care se convine altfel cu Consultantului de Mangement si Supervizare.

Fiecare desen va trebui s cuprind denumirea proiectului, numele proiectantului de specialitate, numele Consultantului de Mangement si Supervizare, Contractorului, Beneficiarului, mpreun cu denumirea desenului, numrul i data acestuia i alte date relevante, precum numrul i data revizuirii documentului n colul din dreapta jos.

Toate calculele vor fi naintate pe hrtie A4.

Contractorul va avea responsabilitatea s verifice toate documentaiile subantreprenorilor si de lucrri civile, electrice, mecanice, etc precum i a furnizorilor i productorilor echipamentelor mecanice, electrice i comand, precum i cerinele de interferen care sunt necesare.

n momentul n care va constata corectitudinea documentaiilor, acesta l va informa pe Consultantul de Mangement si Supervizare n consecin, prin naintarea copiilor documentaiilor spre aprobare.

Consultantul de Mangement si Supervizare i va da acordul cu privire la planuri i documente numai n scris, prin adrese sau rapoarte specifice.

n cazul n care documentaiile nu sunt aprobate, o copie va fi returnat Contractorului, avnd marcate modificrile necesare. La momentul acordrii aprobrii finale, o copie va fi marcat Aprobat de ctre Consultantului de Mangement si Supervizare i returnat Contractorului.

Dup aprobarea documentaiilor, Contractorului va furniza nc o copie tiprite dup toate planurile de lucrri civile, mecanice i electrice pentru a fi utilizate de ctre Consultantului de Mangement i Supervizare, pentru a fi utilizat la urmrirea execuiei lucrrilor.

Orice lucrare fcut nainte ca Consultantului de Mangement si Supervizare s aprobe desenele i/sau documentele va fi pe riscul Contractorului.

Aprobarea Consultantului de Mangement si Supervizare nu trebuie considerat ca reprezentnd punctul de vedere al acestuia cu privire la eficiena sau durabilitatea unei componente de lucrri i c aceast aprobare nu l va elibera pe Contractor de responsabilitile i obligaiile sale ce rezult din Contract.

n situaia n care materialele livrate pe antier este identificat ca fiind defect, nesatisfctor sau acesta nu funcioneaz corespunztor n timpul testelor din perioada execuiei sau/i probelor de punere n funciune, acesta va fi nlocuit de ctre Contractor pentru a fi acceptat de ctre Consultantului de Mangement si Supervizare.

Contractorul va fi responsabil pentru orice discrepane, erori sau omisiuni n desene i n alte detalii furnizate de ctre el, indiferent dac aceste desene i detalii au fost aprobate sau nu de ctre Consultantului de Mangement si Supervizare, cu condiia ca aceste discrepane, erori sau omisiuni s nu se datoreze unei informaii inexacte sau unor detalii eronate furnizate n scris Contractorului de ctre Beneficiar sau de ctre Consultantul de Mangement si Supervizare.

3.9.1. Documentaia existent

Specificaiile tehnice, planurile i documenaiile originale sunt prezentate Ofertanilor pentru a uura pregtirea ofertelor pentru licitaie.

Acolo unde documentaia original nu este disponibil sau nu este util, Contractorul va realiza orice evaluri, msurtori, calcule etc., care sunt necesare, pentru a obine suficiente informaii actuale i corecte pentru a ndeplini cerinele din Caietul de Sarcini i ale Contractului. Datorit vrstei, calitii i posibilei nvechiri a documentaiei originale existente, Contractorul, prin inspecii, msurtori sau calcule, va verifica toate datele, dimensiunile, interfeele etc., utilizate pentru lucrri.

3.9.2. Desenele i propunerile din ofert

Oferta va include propunerile scrise cu privire la bazele i principiile de proiectare ale lucrrilor, cu o atenie special acordat standardelor i ghidurilor practice.

Propunerea va cuprinde informaii privind organizarea i metodologia prevzut pentru activitatea de proiectare.

O dat cu naintarea propunerii sale, asociat cu programul propus pentru execuia lucrrilor, Ofertantul va prezenta o programare ealonat n timp a fazelor necesare proiectrii, identificnd n mod clar durata fazelor de proiectare (proiect tehnic i detalii de execuie, elaborarea documentaiei pentru acorduri, avize i autorizatia de construcie etc).Contractorul trebuie s ntocmeasc documentaia necesar obinerii autorizaiilor, avizelor i acordurilor solicitate prin Certificatul de Urbanism precum i celor care se pot solicita ulterior de alte instituii. Se ia not de faptul c documentaia referitoare la avize i autorizaii nu este limitat la ceea ce este solicitat prin Certificatul de Urbanism. Dac sunt necesare avize ulterioare pentru autorizaia de construcie, n aceleai costuri, Contractorul va ntocmi documentaiile aferente.

3.9.3. Propunerile de execuie

Propunerile scrise cu privire la executarea lucrrilor tuturor componentelor importante, cu o atenie special acordat:

Materialelor pentru execuia lucrrilor

Materialelor pentru toate componentele structurale principale

Metodelor de execuie pentru lucrrile principale (fundaii, suprastructuri, confecii metalice, instalaii electrice i de automatizare etc.)

Procedurilor pentru teste, montaj i ncercri.

3.9.4. Documentaii minime ce se vor prezenta la faza de ofertare

Informaii tehnice / fie tehnice, care dup acceptarea de ctre Beneficiar vor deveni parte a Contractului;

Listele de cantitati;

Planul de asigurarea calitii;

Programul de management de mediu;

Lista preliminar a tuturor probelor ce se vor realiza la productor i pe antier, prezentate pe categorii;

Limite de livrare: precizarea subansamblelor livrate la limita echipamentelor (piese de prindere de partea de construcie etc);

Liste preliminara a materialelor; Graficul de realizare a activitilor proiectului (in format Gantt).3.9.5. Documentaia pe timpul execuiein timpul derulrii Contractului, Antreprenorul va documenta n faa Consultantului de Mangement i Supervizare i a organelor naionale abilitate faptul c Lucrrile corespund cerinelor de asigurare a calitii stipulate prin Contract sau aprobate n timpul derulrii Contractului, inclusiv definirea fazelor determinante ce urmeaz s fie vizate de Inspectoratul de Stat n Construcii.

n consecin, n timpul executrii lucrrilor, bazndu-se pe planurile aprobate, Contractorul va desfura i documenta controlul calitii i conformarea sa cu cerinele stipulate.

Desfurarea i documentarea controlului calitii nu limiteaz responsabilitatea Contractorului pentru executarea lucrrilor potrivit Contractului.

Toate activitile de control specificate n Planul de control a calitii trebuie documentate.

Planurile de control a calitii, precum i toate celelalte documente legate de Sistemul de Asigurare a Calitii, vor fi pstrate i meninute de Contractor n sistemul de gestiune a documentelor proiectului, la locaiile principale ale poiectului (la nivel de ABA), pe toat perioada desfurrii lucrrilor.

nainte ca lucrrile s nceap, pe baza planurilor de calitate i Planurilor de control a calitii, Contractorul va realiza registrele, listele de verificare i formele necesare pentru nregistrarea documentelor.

Toate documentele vor avea menionate minimal urmtoarele atribute: informaii de identificare, data i semntura persoanei responsabile pentru documentaie. Informaiile de identificare vor cuprinde cel puin: numele proiectului, numrul activitii dup cum este definit n Planul de control a calitii, ora i locul activitii de control.

Consultantul de Management i Supervizare va avea acces permanent i integral la sistemul de control al calitii i poate, fr a fi necesar un preaviz, s ntreprind activiti de auditare a calitii.

Eventualele remedieri ale lucrrilor efectuate n Perioada de Garanie vor face obiectul acelorai condiii de control ca i lucrrile de execuie.

Cntractorul va ntocmi pe cheltuiala proprie Cartea Construciei n conformitate cu reglementrile naionale i o va nainta spre aprobare Consultantului de Mangement si Supervizare.

Contractorul va pstra toate copiile documentelor care fac parte din Cartea Construciei cel puin 5 ani dup ncheierea perioadei de garanie.

La momentul livrrii materialelor i bunurilor, Contractorul va nainta Consultantului de Mangement si Supervizare urmtoarea documentaie, n original:

toate certificatele, documentele testelor, ale materialelor i bunurilor ce urmeaz a fi folosite la execuia lucrrilor; toate documentele care certific c inspecia, controlul i testele efectuate sunt n concordan cu normele metodologice aplicabile; listele de identificare pentru materiale i bunuri, cu identificarea documentelor aferente acestora.Simultan cu avansarea lucrrilor pe antier, Contractorul va trebui s pregteasc documentaia AS-BUILT (desenele lucrrilor executate, notele de antier etc.), care vor fi cerute spre aprobare i vor fi utilizate pentru supraveghere, ntreinere, reparaii etc.3.9.6. Organizare de antier, utiliti i lucrri temporare

3.9.6.1. Organizare de antier

Organizarea lucrrilor de antier se va desfura n spaii special amenajate n acest scop, cu respectarea legislaiei n vigoare.

Componentele organizrii de antier sunt construcii provizorii tip barac pentru birouri, ateliere, vestiare, spaii de depozitare, platforme tehnologice, platforme de preasamblare, etc., care vor funciona numai pe perioada de execuie a investiiei, urmand a fi dezafectate la terminarea lucrrilor.

Obiectele cu care va fi mobilat organizarea de antier la obiect au caracter de provizorat i vor funciona numai pe perioada execuiei, fiind dezafectate la terminarea lucrrilor.

Pentru o bun desfurare a execuiei, va fi necesar separarea provizorie a zonelor de lucru cu panouri.

Protejarea lucrrilor executate pn la recepia preliminar este n sarcina Contractorului. Se vor proteja mpotriva furtului, vandalismului, distrugerilor i mpotriva intrrilor neautorizate incintele organizrii de antier la obiect i zonele punctelor de lucru (locul de desfurare a lucrrilor).

Pentru activitile de producie i tehnologice, executantul va utiliza baza sa de producie.

La terminarea lucrrilor, executantul va elibera suprafeele de teren folosite pentru organizarea de antier la obiect i va asigura curirea acestora, redndu-le funcionalitatea anterioar.

Cheltuielile necesare lucrrilor de organizare antier sunt cuprinse n fondul de organizare de antier, ce este inclus n valoarea investiiei.

Se va iniia un program coordonat cu sistemul de paz i protecie al Beneficiarului, la locul de desfurare a proiectului, dac lucrrile se execut pe terenuri sau n incinte aparinnd Beneficiarului.

Se va menine programul pe toat perioada realizrii lucrrilor, pn la preluarea de ctre Beneficiar a ntregii instalaii.

Se va restriciona intrarea persoanelor i a vehiculelor n incinta antierului i a facilitilor existente. Accesul persoanelor i mijloacelor auto ale Contractorului se va face n baza unei convenii administrative ncheiate ntre contractor i Beneficiar.

Se va permite numai accesul personalului autorizat.

Se va pstra un registru pentru angajai i vizitatori, care poate fi pus la dispoziia Beneficiarului, la cererea acestuia. Beneficiarul va putea controla accesul persoanelor i vehiculelor care au legtura direct cu aciunile sale.

Se vor pune la dispoziia personalului autorizat legitimaii de identificare pentru accesul n incint. Legitimaia trebuie sa conin: fotografia persoanei, numele i un numr de legitimaie, angajatorul.

Se va pstra o list cu persoanele autorizate care, la cerere, se va pune la dispoziia Beneficiarului.

Antreprenorul va organiza serviciul de paz pentru supravegherea non-stop (24 ore din 24) a antierului.

3.9.6.2. Ci de acces provizorii la organizarea de antier

Transportul pentru realizarea lucrrilor se va efectua cu mijloace auto pe drumurile existente n incinta i n zonele nvecinate.

3.9.6.3. Surse de utiliti

Organizarea de antier i punctele de lucru ale executantului vor fi asigurate cu utiliti (ap, energie electric etc), prin racorduri provizorii din reelele existente.

Localizarea tuturor utilitilor existente, n limitele lucrrilor de execuie propuse i, de asemenea, nainte de nceperea oricrei lucrri semnificative, va fi responsabilitatea total a Contractorului. Nici o solicitare de la Contractorului sosit cu informaii incomplete nu va fi luat n considerare de ctre Consultantului de Management si Supervizare.

Contractorul va trebui s aib grij n timpul desfaurrii lucrrilor pentru a evita defeciuni sau interferene cu utilitile i va fi responsabil pentru orice defeciuni ulterioare cauzate de el sau de reprezentanii si, rezultate, direct sau indirect, din ceva fcut sau omis.

Fiecare birou i spaiu de depozitare se va dota cu instalaie de stins incendiu adecvat spaiului respectiv.

3.9.6.4. Depozitarea i transportul echipamentelor i materialelor necesare execuiei

Materialele, echipamentele i instalaiile tehnologice procurate vor fi depozitate pn la montare n depozitul de echipamente existent pus la dispozitie de beneficiar.

Contractorul va stabili modul de transport subansamblelor i echipamentelor noi, coordonat cu ritmul de introducere la montaj.

Pentru depozitarea temporar a subansamblelor i echipamentelor noi, Contractorul va amenaja o suprafa special de depozitare a materialelor i echipamentelor, va realiza o platform de depozitare temporar, dotat cu utilaje de ridicat i o magazie special cu spaii pentru depozitarea echipamentelor sensibile (aparatur de automatizare, hardware etc). Construciile mobile sau portabile, sau cele construite cu pardoseli deasupra solului, se vor amplasa astfel nct s respecte normele de protecia i igiena muncii, ct i normele PSI. Se vor fixa rigid pe platforme betonate i vor avea trepte/scri cu balustrade la uile de acces din exterior.

Contractorul trebuie s furnizeze toate echipamentele de lucru, de ridicat i de transport, necesare execuiei, i este responsabil pentru disponibilitatea instalaiilor proprii necesare pentru execuia lucrrilor.3.9.6.5. Servicii sanitare

Asigurarea igienico-sanitar a antierului de construcii-montaj se va face astfel:

organizarea de antier va fi mobilat cu vestiare care vor fi dotate cu grupuri sanitare, acolo unde este cazul; se va prevedea iluminatul birourilor cu lmpi de iluminat adecvate la nlimea birourilor i iluminat exterior la fiecare ua de acces.

se va asigura nclzirea i rcirea, n funcie de condiiile de temperatur, a aerului n birouri prin echipamente automatem, pentru a se menine temperaturile ambientale necesare.

antierul va fi dotat la punctele de lucru cu o trus de prim ajutor complet.

va fi nominalizat o persoan care va fi instruit n acordarea primului ajutor n caz de eventuale accidente.

3.9.6.6. Curenia n antier

Avndu-se n vedere c aceste lucrri se vor realiza n zone cu instalaii ce pot fi n funciune, executantul este obligat s pstreze permanent curenia n antier, s degajeze zonele de lucru de resturile de materiale i de utilaje care nu mai sunt necesare execuiei.

La ieirea din antier, autovehiculele vor fi curate obligatoriu, dac va fi cazul.

Contractorul va prevedea modul n care subansamblele i materialele vechi rezultate din lucrrile de demontare i dezafectare vor fi manevrate pentru a fi scoase, evacuate i depozitate.

Contractorul va asigura serviciile de ntreinere/curenie curent pentru birouri.

La terminarea lucrrilor de reabilitare se vor ndeprta, dezafecta i demola barcile i se vor dezafecta platformele betonate, utilitile aferente organizarii de santier.

Se va cura terenul ocupat de organizarea de antier de obiectele de antier i de deeuri rmase n urma demolrilor i dezafectrilor i se va reamenaja terenul din aceast zon.

3.9.6.7. Lucrri temporare

Contractorul va trebui s proiecteze, pe cheltuiala sa, toate lucrrile temporare care pot fi cerute pentru execuia lucrrilor. El va trebui s prezinte cu 15 zile n avans orice program al lucrrilor temporare, desenele detaliate i calculele suport pentru acestea considerate eseniale de ctre Consultantul de Management si Supervizare. n timp de 10 zile dup prezentarea desenelor mai sus menionate i a calculelor, Consultantul de Management si Supervizare va trebui s transmit observaii sau s aprobe lucrrile temporare relevante.

Pentru proiectarea oricrei lucrri temporare, chiar daca exist aprobarea din partea Consultantul de Management si Supervizare, Contractorul rmne responsabil pentru eficiena acestora, sigurana, ntreinerea i pentru toate obligaiile privind aceste lucrri, specificate sau implicite n contract, pn la demontarea acestora.

n cazul n care cheltuielile nu sunt prevzute n listele de preuri, acestea vor fi considerate incluse la alte articole n listele de preuri i nu vor fi decontate i nici pltite separat.

3.9.6.8. Faciliti pentru Consultantul de management i Supervizare

Pe perioada desfurrii lucrrilor, Contractorul va amenaja i va ntreine pe cheltuiala sa, n cadrul organizrii de santier, un spaiu adecvat pentru activitile desfurate de Consultantul de Management i Supervizare (vizite, inspecii, edine, etc). Spaiul trebuie s aib dotrile i utilitile necesare derulrii activitilor: birou / mas de edin, scaune, iluminat, nclzire / rcire, etc.Contractorul va pune la dispoziia Consultantul de Management si Supervizare echipament de protecie pentru 4 persoane, incluznd minimum cti de protecie, cti pentru protecia auzului, mnui de protecie, cizme de protecie.

Contractorul va asigura, n cadrul organizprii de antier, mijloacele necesare pentru tiprirea i scanarea i multiplicarea documentelor n format A4.4. descrierea proiectului

WATMAN Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Apei - Etapa I este un proiect care are drept scop stabilirea unei baze de infrastructuri adecvate la nivel national pentru prevenirea inundatiilor si reducerea consecintelor distructive ale inundatiilor. Lucrarile de infrastructura propuse, piese de echipamente si dotari, vor fi instalate in puncte distincte pe intreg teritoriul romanesc, in toate cele 11 Bazine Hidrologice (ABA): Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut-Barlad si Dobrogea-Litoral.

Punerea in aplicare a prezentului proiect urmeaza indeaproape Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii, proiectul incluzand masuri non-structurale propuse pentru prevenirea inundatiilor viitoare si riscurile asociate cu acestea, dezvoltarea unui management operational eficace in timpul inundatiilor, precum si atenuarea efectelor inundatiilor precum poluarea, etc.

Intensitatea distructiva a inundatiilor produse in cea mai mare parte din ultimul deceniu a subliniat necesitatea unei abordari integrate si durabile a managementului riscului de inundatii pentru a reduce severitatea pagubelor produse de inundatii in viitor. Inundatiile din 2005 si 2006, cand cele mai multe rauri din Romania au atins limitele istorice, ducand la efecte de natura catastrofica (peste 1,5 milioane de persoane au fost afectate, inundatiile extreme au condus la moartea a 93 de persoane, si daune severe ale infrastructurii). O statistica succinta prezinta efectele negative vaste ale inundatiilor din ultimii ani, si nevoia accentuata pentru prevenirea inundatiilor si atenuarea efectelor inundatiilor din Romania, recunoscuta atat de catre UE prin Directiva Cadru privind Apa, Orientarile Strategice si Regulamente, precum si de Guvernul roman care a stabilit si pus in aplicare Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii in 2010 (prin HG 846/2010).

Proiectul de fata raspunde direct la situatia actuala, cu masurile propuse pentru prevenirea inundatiilor in viitor si reducerea efectelor inundatiilor, obiectivul general al proiectului fiind reducerea riscurilor de inundatii, cu efecte asupra populatiei din zonele cele mai vulnerabile.

Prevenirea inundatiilor si infrastructura atenuarii efectelor inundatiilor propusa de obiectul proiectului sunt impartite in doua Obiecte de Investitii:

Obiectul de Investitii 1 Cresterea gradului de siguranta a structurilor hidrotehnice;

4.1. Obiectul de Investitii 2 Cresterea capacitatii de reactie ANAR in caz de dezastre naturale.

4.2. Obiectul de investiie 1, Marirea gradului de sigurana la constructiile hidrotehnice

Marirea gradului de sigurana la constructiile hidrotehnice va fi posibila prin investirea in infrastructura si in echipamente necesare colectarii datelor din teren si prin transmiterea lor la factorii de decizie (de exemplu sediile ANAR, Centre de Coordonare)

Investiiile propuse in cadrul Obiectului 1, Marirea gradului de sigurana la constructiile hidrotehnice includ lucrarile de proiectare pentru amplasarea staiilor automatizate cu senzori, lucrarile de construcie/montaj, inclusiv incintele aferente acestora, echipamente si piese de schimb, dupa cum sunt prezentate mai jos.

4.1.1. Staii automatizate cu senzori pentru marirea gradului de sigurana a barajelor

Aceste staii sunt prevazute la un total de 89 baraje mari in proprietatea ANAR in toate Bazinele Hidrografice cu excepia Dobrogea Litoral, clasificate dupa importana ca 68 de baraje de tipul A si B si 21 de baraje de tipul C. In plus, sisteme ce urmeaza a fi instalate difera de la un baraj la altul pe baza tipului de baraj si fenomenul propus a fi urmarit pentru a preveni ruperea barajului. Pentru monitorizarea acumularilor aflate in administratia ANAR, sunt necesare sisteme anti-efracie de monitorizare video cu circuit inchis (STCI) in locaii selectate. Sistemul opereaza in timp real prin transmiterea informaiilor la Staia Dispecer local si inregistrarea digitala pe structura DVR montata in punctul de control.

Principalele tipuri de baraje sunt urmatoarele:

Tip A. Baraj arcuit;

Tip B. Baraj arcuit;

Tip G. Baraj de greutate sau cu contraforti;

Tip C. Baraj cu contraforti;

Tip AA. Baraj anrocamente cu nucleu de argila;

Tip AM. Baraj anrocamente cu masca amonte;

Tip AM. Baraj anrocamente cu masca amonte;

Tip PO. Baraj pamant omogen;

Tip PO. Baraj pamant omogen;

Tip PA. Baraj pamant cu nucleu de argila;

Tip PM. Baraj pamant cu pereu amonte;

Tip S/P. Baraj stavilar (baraj cu corp deversant din beton si diguri de inchidere de pamant).Baraj tip A&B. Baraj din beton arcuit Barajele din beton in arc sunt urmarite prin masurarea urmatoarelor elemente:

Deplasari ale coronamentului si ale fundatiei masurate cu penduli si rocmetre;

Debite exfiltrate totale masurate cu deversor triunghiular dotat cu celula de presiune;

Debitele exfiltrate se masoara cu deversor triunghiular cu celula de presiune.

Deplasarile barajului sunt masurate cu ajutorul pendulilor directi si inversi montati in ploturi caracteristice pentru fiecare baraj in parte. In prezent masuratorile se executa cu ajutorul unui aparat optic manual. Trebuie furnizat si efectuata montarea unui telependul optic, care trebuie montat pe suportul existent. Pentru masurarea deplasarilor in roca de fundatie s-au montat rocmetre la fiecare baraj. Toate barajele selectate de acest tip sunt dotate cu aceste tipuri de aparate. Trebuie efectuata automatizarea acestora, ceea ce presupune numai cheltuielile pentru instalarea partii de automatizare. Baraj tip G, C. Baraj din beton, de greutate sau cu contraforti Pentru acest tip de baraj este necesar sa se masoare urmatoarele elemente:

Deplasari baraj masurate cu penduli si rocmetre;

Presiune pe talpa barajului masurate cu celule de presiune interstitiale;

Debite drenate si exfiltrate totale masurate cu ajutorul unui deversor triunghiular dotat cu o celula de presiune.

In acest caz, toate barajele au fost dotate de la proiectare cu aparate pentru masurarea acestor parametrii si in consecinta s-au prevazut cheltuieli minime pentru instalarea aparatului de citire a acestor date.

Deplasarile barajului sunt masurate cu penduli directi si inversi montati in ploturi caracteristice pentru fiecare baraj in parte. In prezent masuratorile se executa cu ajutorul unui aparat optic manual. Trebuie efectuata montarea unui telependul optic, care se monteaza pe suportul existent.

In situatia barajelor care nu au un astfel de aparat, s-a prevazut executarea unui pendul direct care sa fie prevazut cu telependul.

Pentru masurarea deplasarilor in roca de fundatie s-au montat rocmetre, care trebuie automatizate.

Presiunile trebuie sa fie masurate prin intermediul celulelor de presiune deja montate pe talpa barajului. Pentru aceasta trebuie furnizat si instalat un aparat de citit celule de presiune cu coarda vibranta. Practic aparatul trebuie racordat la tablourile existente, astfel incat cheltuielile de instalare sa fie minime.

Variatia in timp a debitelor totale drenate si exfiltrate trebuie sa se masoare cu ajutorul unui deversor triunghiular. Acesta trebuie sa fie dotat cu o celula de presiune pentru citirea nivelului din amonte de deversor. Cu nivelul astfel cunoscut trebuie folosita cheia de debit a deversorului determinand debitul total. Baraj tip AA. Baraj din anrocamente cu nucleu de argila Trebuie efectuata masurarea presiunii apei interstitiale din nucleul de argila al barajului. Acestea se masoara cu ajutorul celulelor de presiune interstitiale (celule piezometrice). In cazul in care acestea nu exista, trebuie livrate si efectuata montarea unor celule de presiune, conform Anexa 1 - Liste Cantitati. Baraj tip AM, PO, PM. Baraj din anrocamente sau din pamant cu masca amonte Acest tip de baraje sunt baraje din anrocamente sau din pamant omogen, cu masca amonte din beton armat sau din beton asfaltic. Pentru acest tip de baraj importanta este masurarea debitelor totale exfiltrate prin corpul barajului, datorate in general, defectiunilor de etansare ale mastii amonte. Pentru masurarea acestora trebuie livrat si instalat un deversor triunghiular cu celula de presiune. Baraj tip AA, PA. Baraj din anrocamente sau din pamant cu nucleu de argila Fata de tipul anterior, in acest caz se impune si masurarea presiunii apei interstitiale din nucleul de argila al barajului. Acestea se masoara cu ajutorul celulelor de presiune interstitiala (celule piezometrice). n cazul in care acestea nu exista, trebuie livrate si efectuata montarea unor celule de presiune in foraje nou executate, conform Anexa 1 - Liste Cantitati. Baraj tip S/P. Baraj stavilar (baraj cu corp deversant din beton si diguri de inchidere de pamant)Acest tip de baraj este format dintr-o parte de beton cu rol de evacuare a apelor (evacuator) si restul barajului fiind din anrocamente sau pamant omogen cu amontele din beton armat.

Pentru descarcatorul de ape mari (evacuatorul) trebuie efectuata masurarea deplasarilor si a subpresiunilor. Deplasarile trebuie sa fie masurate numai in cazul acumularilor cu inaltimea peste 20 m. In situatia de fata toate barajele din cadrul proiectului fac parte din aceasta categorie.

Supravegherea comportarii barajelor in timpul construciei, la prima punere sub sarcina si pe toata durata exploatarii reprezinta garaniei siguranei lor si a prevenirii unor accidente sau ruperii acestora, care pot genera mari unde de viitura, cu efecte catastrofale din punct de vedere al pierderilor economice, sociale si de viei omenesti.

Supravegherea comportarii barajelor se realizeaza prin inspecii vizuale si activiti de masurare efectuate cu aparatura de masura si control specializata, de personal calificat, urmata de intrepretarea datelor obinute din prelucrarea parametrilor relevani colectati de la aparatura de masura si control.

Pe baza datelor colectate manual, vizual sau prin masuratori cu aparatura specifica, atunci cand se realizeaza inspeciile de catre personalul de intreinere si de exploatare specializat, se iau masuri pentru remedierea deformaiilor, fisurilor, infiltraii de apa, pete umede, grifoane.

De asemenea, intr-o serie de seciuni si sectoare importante pentru urmarirea comportamentului digului, se instaleaza instrumente hidrometrice de masurare (mire) care ofera informaii personalului de exploatare, care este prezent in permanen pe timpul viiturii in sectoarele de risc respective, iar parametrii apei (debitul si nivelul) sunt transmisi catre dispeceratul care gestioneaz digurile si are capacitatea sa dea dispoziii in vederea luarii masurilor necesare pentru mentinerea si exploatarea in siguranta a digurilor.

Cu ajutorul datelor si informatiilor furnizate de sistemele actuale (SIMIN, DESWAT, WIMS), dar si a datelor pe care le va furniza proiectul WATMAN, in situatii de inundatii, ANAR va asigura conducerea grupului de suport tehnic catre echipele operative din teren indicatii in privinta masurilor ce trebuie intreprinse pentru prevenirea sau diminuarea efectelor inundatiilor.

Printre aceste indicatii, se pot numara, actiuni de pregolire a acumularilor, astfel incat sa nu se suprasolicite barajul acumularii. Majoritar, in amonte de zonele amenajate cu diguri de protectie si aparare impotriva inundatiilor, sunt realizate acumulari permanente si nepermanente, prin intermediul carora, determinat si de realizarea de prognoze si avertizari din bazinul de recepie al acestora la interventia personalului de exploatare a acestora se pot face pregoliri in vederea realizarii de volume de atenuare. Astfel, aval de aceste acumulari, vor fi pregolite din acumulari debite in limitele clasei de asigurare a digurilor, respectandu-se cele 3 marimi caracteristice de aparare in caz de inundatii: cota de atentie, cota de inundatie si cota de pericol.

O lista cu locaiile unde aceste staii automate vor fi instalate si tipul lor, se afla in Anexa 1 - Liste Cantitati, parte integranta a prezentei documentatii.

4.1.2. Staii automate cu senzori pentru masurarea stratului de zapada si staii hidrometrice pentru debite afluente, prize si derivaii

Dimensionarea, proiectarea si estimarea infrastructurii pentru instalarea echipamentelor si senzorilor pentru colectarea si transmiterea datelor, trebuie sa aibe in vedere monitorizarea datelor de management al apelor de la unitaile hidrotehnice.

4.1.3. Software si hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor Hidrotehnice

Lista echipamentelor hardware si software prevazute in cadrul acestui obiect de investitii se regaseste in Anexa 1 - Liste Cantitati, parte integranta a prezentei documentatii.

Infrastructura IT formata din echipamente hardware si software, este prevazuta la toate cele 4 nivele de raspundere operaionala a structurilor de gospodarire a apelor din Romania, dupa cum urmeaza:

La nivel de senzori Nivel 4;

La nivel de sub-bazin(SGA/SHI) - Nivel 3;

La nivel de bazin(ABA) Nivel 2;

La nivel naional(ANAR) Nivel 1.

In cadrul acestui obiect de investitie sunt prevazute elemente de software si hardware specializat care vor asigura infrastructura IT necesara pentru colectarea automata a datelor din teren de la senzorii si statiile automatizate instalate, crearea unei baze de date, accesul tuturor factorilor implicati la aceleasi informatii in timp real si posibilitatea de a lua decizii informate in timp real.

Este de mentionat faptul ca la fiecare nivel trebuie sa se asigure instruirea specifica a personalului pentru noile elemente de software si hardware achizitionate.

4.1.4. Echipamente si piese de schimb

Echipamentele si cantitaile totale prevazute in proiectul Watman, Etapa I pentru implementarea Obiectului I la nivel naional sunt dupa cum urmeaza:

Staii automatizate cu senzori pentru marirea gradului de sigurana a barajelor;

Staii automate cu senzori pentru masurarea stratului de zapada si staii hidrometrice pentru debite afluente, prize si derivaii;

Staii automate cu senzori pentru precipitaii solide si lichide, care includ:

Staii automate cu senzori pentru staii hidrometrice pe aflueni (debite in acumulari);

Staii automate cu senzori pentru debite folosine;

Staii automate cu senzori pentru debite pe derivaii;

Software si hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor Hidrotehnice.

Lista locaiilor selectate si cantitatea propusa de echipamente pentru fiecare Bazin Hidrografic conform Obiectul de Investiie 1 se afla in Anexa 1 - Liste Cantitati, parte integranta a prezentei documentatii.

4.3. Obiectul de investiie 2 Cresterea capacitatii de interventie in caz de calamitati naturale a A.N. Apele Romane

4.3.1. Centre de Coordonare si Centre de Intervenie Rapida

Obiectul de investiie 2.1. propune infiintarea a 13 Centre de coordonare si 23 de Centre de Intervenie Rapida in intreaga ara.

Termenul de Intervenie Rapida se refera la momentul producerii inundaiei si perioada imediat de dupa inundaie, acolo unde capacitatea de intervenie poate ajuta la reducerea pagubelor produse de inundaii.

Centrele de Intervenie Rapida incluse in proiectul WATMAN reprezinta o masura clara a gestionarii situaiilor de urgena si planificarii identificate drept Aciunea H4 din HG nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naionale de Management impotriva Riscurilor la Inundaii pe Termen Mediu si Lung.

A.N.A.R. este raspunzatoare de avertizarea in caz de viituri si in prevenirea lor, cat si de atenuarea impactului inundaiilor asupra daunelor produse. In cazul inundaiilor, sunt necesare echipamente pentru intervenie la lucrarile hidrotehnice cat si pentru lucrari de protecie civila.

Aceste echipamente constau in echipamente de construcie, cum ar fi excavatoare, dragline, camioane si altele. In mare masura, prezentul echipament din dotarea ANAR satisface doar cerinele minime de asistena in timpul viiturilor, deoarece el este insuficient, invechit si de mobilitate redusa. Ca parte a planurilor de imbunataire a capacitaii de gestionare a situaiilor extreme si criza in domeniul apelor, s-a solicitat ca una dintre principalele activitai de management a apei ar trebui sa se axeze pe masuri de reacie si de atenuare a viiturilor si poluarilor accidentale cauzate de acestea.

Obiectul de investiie 2.1 raspunde in mod direct la obiectivul proiectului de a infiina infrastructura corespunzatoare unei intervenie rapid in vederea prevenirii si atenuarii efectelor cauzate de inundaii. In acest scop, masurile incluse in Obiectul de investiie 2.1 urmaresc crearea unui sistem operational optim pentru prevenirea inundatiilor prin instruirea specializata a personalului desemnat, cat si constructia si echiparea corespunzatoare a Centrele de Intervenie Rapida cu echipamente de intervenie pentru a stopa si reaciona la poluarea cauzata de inundaii.

A fost demonstrat statistic faptul ca aparitia fenomenelor de inundatii conduc si la alte accidente, cum ar fi poluarile cu petrol sau alte substante periculoase eliminate necontrolot in timpul unor astfel de evenimente.

Centrele de interventie rapida va indeplini fuctiunea de interventie rapida in cazul acestor poluari accidentale, iar mobilizarea se va face prin sistemul de avertizare-alarmare ANAR.

4.2.1.1. Centrele de Coordonare

Cele 13 Centre de Coordonare (CC) sunt in fapt centre operaionale de decizie care trebuie sa fie infiinate la fiecare Administraie Bazinala (11 in total), si cate unul la sediile ANAR si INHGA. Nu sunt necesare construcii pentru infiinarea acestor centre, ci doar dotari software si hardware specifice si personal specializat care trebuie sa fie instruit sa monitorizeze colectarea de date si sa reacioneze in caz de viituri la Nivel Bazinal, avand autoritate de decizie asupra zonelor locale din cadrul Bazinului, si subordinate nivelelor centrale ANAR si avand posibilitatea de a coordona informatiile esentiale cu INHGA. Instruirea personalului care va deservii Centrele de Coordonare se va realiza in cadrul prezentului contract.Centrele de Coordonare vor fi direct raspunzatoare de coordonarea reaciei in caz de viituri si poluare cauzate de evenimente de inundaii, si de asemenea de sistemul de alarmare in Etapa II a proiectului WATMAN. Centrele de Coordonare vor avea de asemenea capacitatea tehnica de a realiza modelarea inundaiilor si poluarea asociata din zonele de risc si vor ofer suportul necesar Centrelor de Intervenie Rapida (CIR).

Totodata, CC-urile vor avea acces la bazele de date privind substanele periculoase si vor fi capabile sa comunice si sa ofere consultana de specialitate CIR in legatura cu tipurile de poluare. In plus, personalul CC va conlucra cu administraia locala si regionala in domeniul relaiilor publice si comunicarilor. In cazul unei poluari accidentale, opinia publica va fi instiinata in mod corespunzator.

Lista cu dotarile propuse de software si hardware pentru Centrele de Coordonare este prezentata in Anexa 1 - Liste Cantitati, parte integranta a prezentei documentatii.

4.2.1.2. Centre de Intervenie Rapida

Centrele de Intervenie Rapida (CIR) reprezinta construcii de 500 m2 in locaii selectate din ara pe terenul in proprietatea ANAR, echipate cu echipamente si materiale de intervenie specifica pentru a atenua efectele inundaiilor si poluarii asociate viiturilor, cat si cu echipament de comunicare si computerizat pentru a primi informaii de la Centrele de Coordonare si pentru a putea sa urmareasca procedurile corecte in caz de viituri si poluare asociata. Personal special instruit va fi prezent in locaie la Centrelor de Interventie Rapida pentru a monitoriza datele si pentru a gata sa intervina in caz de inundaii.

Depozitul pentru fiecare CIR trebuie sa fie construit pe un singur nivel, parter si trebuie sa aibe o forma rectangulara de 16,30 m x 30,70 m cu o suprafaa construita de 500 m2.

Dimensiunea facilitatii se bazeaza pe urmatoarele cerinte:

Spatiu suficient pentru depozitarea echipamentelor si dotarilor ce vor fi achizitionate in cadrul proiectului WATMN si alte materiale pentru prevenirea inundatiilor care vor fi achizitionate in viitor.

Spatiu suficient pentru gestionarea materialelor, adapostirea masinilor si camioanelor si spatiu suficient pentru incarcarea si descarcarea in conditii de siguranta.

Centrele de Interventie Rapida vor fi echipate pentru interventie in caz de viituri si pentru a reactiona la poluare cauzata de inundatii.

Pe baza documentelor deja existente, respectiv a Planului de amenajare a teritoriului national sectiunea a V-a, zone de risc natural si Planuri Management realizate pentru fiecare bazin hidrografic, ANAR a identificat zonele cele mai vulnerabile la inundatii.

Principalul scop al Centrelor de Interventie Rapida este acela de a furniza un spatiu de stocare dotat cu echipamente de raspuns in caz de interventii, in puncte regionale.

In urma acestei evaluari, s-a concluzionat necesitatea absoluta si oportunitatea existentei a 23 de depozite de materiale pentru interventie in caz de inundatii si poluari cauzate de acestea. Astfel, materialele si echipamentele de interventie necesare la nivel national pentru eforturile de reducere a inundatiilor si a efectelor acestora, urmeaza a fi impartite in cele 23 de depozite pe intreg teritoriul tarii, denumite in continuare Centre de Interventie Rapida (CIR). Locatiile depozitelor de materiale au fost stabilite in amplasamente in proprietatea si gestiunea ANAR, aflate in apropierea zonelor vulnerabile la inundatii, facilitand astfel interventiile, fara a fi situate in incidenta undelor de inundatii. S-a urmarit astfel atat asigurarea acoperirii tuturor zonelor cu potential ridicat de inundatii la nivel national, cat si protectia depozitelor si a dotarile acestora.

O lista a locaiilor si fiecarui tip de CIR se poate gasi in Anexa 1 - Liste Cantitati, parte integranta a prezentei documentatii.

Personalul trebuie sa fie instruit pentru masuri de intervenie in caz de accidente si va participa la instruiri pentru a putea sa utilizeze softul specializat pentru recepionare-transmiterea datelor intre CC si CIR, instruire ce va fi asigurata in cadrul contractului.Planul de aciune de reacie rapida in caz de viituri este prezentat mai jos:

Cele 23 de CIR-uri se vor construi pe terenurile detinute de Administratiile Bazinale de Apa (terenuri libere de sarcini) pentru evitarea riscului de avariere sau furt, care astfel este eliminat deoarece fiecare sediu ABA are angajati care se ocupa de paza si protectia obiectivelor si personalului ce alcatuieste ABA. De asemenea, locatiile CIR-urilor nu se afla in zone cu risc potential la inundatii, ci in apropierea acestora, situatie ce nu pune in pericol operativitatea CIR-urilor.

4.3.2. Statii Automatizate, dotate cu senzori pentru Monitorizarea Calitatii Apei

Acesti senzori reprezinta sisteme de avertizare pentru poluarea accidentala cauzata de inundatii. n vederea protejarii si conservarii resurselor de apa de suprafata, evacuarile in aceste ape sunt reglementate, printr-o abordare combinata, prin stabilirea si punerea in aplicare a unui sistem de control al emisiilor bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau stabilirea unor limite de valori pentru emisii, sau in caz de poluare difuza, de control si de cele mai bune practici din punct de vedere al mediului, stabilite conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006; Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile evacuarilor de ape uzate in mediul acvatic, cu modificarile si completarile ulterioare; Hotararea de Guvern nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, cu modificarile si completarile ulterioare; Hotararea de Guvern nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a