Universitatea Creqtini rrDimitrie Cantemiro' Bucureqti

Facultatea de DrePt Cluj-NaPoca

SIDONIA CULDA CAMELIA REGHINIGABRIELNASUI SORJNASISERMANMIHNEA-DAN RADU ILIE URS

IOANA VASIU

TESTE-GRILA PENTRU

EXAMENUL DE TICENTA

LA FACUTTATEA DE DREPT

CoordonatorELENA-MIHAELA F'ODOR

I

Copyright O 2020, Editura Pro Universitaria

Toate drepturile asupra prezentei edilii aparlinEditurii Pro Universitaria

Nicio parte din acest volum nu poate fi copiati firiacordul sctis al Editurii Pro Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiTeste-grili pentru examenul de licenfi la facultatea de

drept / SidoniaCulda, Camelia Reghini, Gabriel Ndsui, ... ; coord.: Elena-

Mihaela Fodor. - Bucureqti : Pro Universitaria, 2020

Conline bibliografiersBN 978-606-26- 1 190-3

I. Culda, SidoniaII. Reghini, CameliaIII. Ndsui, GabrielIV. Fodor, Elena Mihaela (coord.)

378

SIDONIA CULDAMIHNEA-DANRADU

CAMELIAREGHINIILIE URS

IOANAVASruGABRIEL NASUISORINA SISERMAN

Contribu{ia autorilor:Drept civil. Partea generald

Drept civil. DrePturi realeDrept civil. ObligaliiDrept penal, Partea generala

Drept civil. ContracteDrept civil. SuccesiuniDrept penal. Partea specialaDrept procesual civilDrept procesual penal

Lucrarea are in vedere legislafla apdrutd in Rom6nia pdn61a data de 0l 03.2020.

Responsabilitatea pentru conlinutul lucrdrii aparline in intregime autorilor

Lucrarea apare sub egida Facultdlii de D(ept, Cluj-Napoca

Universitatea CreltinA,,Dimitrie Cantemir" BucureSti

CUPRINS

TESTE GRILADREPT CIVIL. PARTEA GENERAL4..................,...,........... 8

DREPT CIUL. DREPTURILE REALE............... ................. 24

DREPT CIVIL. OBLIGATII..... ...................41DREPT CIV[. CONTRACTE SPECIALE.......................,... 59

DREPT CIV[. SUCCESIUNI.., ..................19DREPT PENAL. PARTEA GENERAL4................,............. 98

DREPT PENAL. PARTEA SPECIALA .............................. 148

DREPT PROCESUAL CIVIL.,.. ...,....,....... 191

DREPT PROCESAL PENAL. PARTEA GENERALA....... 2 14

DREPT PROCESAL PENAL. PARTEA SPECTAL 4...,..... 222

ni.spuNSunl TESTE GRILADREPT CIVIL. PARTEA GENERALA.......... ............... 230

DREPT CIV[. DREPTURILE REALE.....................-.... 230DREPT CTVIL. OBLIGATII..... ......-......231DREPT CIVL. CONTRACTE. .............237DREPT CIVIL. SUCCESILINI.. ,............232DREPT PENAL. PARTEA GENERAL4............,....,....,.. 232DREPT PENAL. PARTEA SPECIALA...... ..................-. 233DREPT PROCESUAL CIVL.... ............234DREPT PROCESUAL PENAL.. ............235

1.

2-

DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA

Capacitatea de a incheia actul juridic civil este: a) o

stare de drept, spre deosebire de discem[mdnt, care este o

stare de fapt; b) o parte a capacitdtii de exercifiu; c) o

condilie de fond, esen{iali, de eficacitate 9i generald a

actului juridic civil.

Capacitatea de a incheia actul iuridic civil este:

a) aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular

de drepturi gi obligalii civile prin incheierea de acte

juridice civile b) o modalitate de exteriorizare a

consimlemantului; c) o manifestare de voinld frcutb cu

intenlia de a produce efecte juridice.

Principiul libertlfii actelor juridice civile exprimi

ideea ci: a) subiectele de drept civil sunt libere sd incheie

sau nu un act juridic civil; b) pdr{ile nu pot, ulterior prin

acordul 1or, sd modifice actul juridic pe care l-au incheiat

anterior; c) pdrJile nu sunt libere, ca prin acordul lor, s[

pund capdt actului pe care l-au incheiat anterior.

Constituie cerin{e de valabilitate ale consimf ImAntului:

a) sd provinb de la o persoana cu capacitate de exerci{iu;

b) sd fie exprimat cu intenlia de a produce efecte juridice;

c) sd nu fie exteriorizat'

5. Ca regul5, viciile de consimfdmint: i) atxag nulitatea

absolutS; b) ahag nulitatea relativd; c) nu afecteazd ?n nici

un fel valabilitatea actului juridic.

-t.

4.

6.

.|

Nu existi un element obiectiv in structura: a) erorii;

b) dolului; c) violen{ei.

Falsa reprezentare a realitifii la incheierea unui act

juridic atrage nulitatea relativl a acestuia in cazul incare priveqte: a) un act juridic bilateral; b) cdnd se referd

la un fapt juridic stricto sensu c) poate atrage anularea

actului juridic, in condiliile legii.

Dolul, ca viciu de consimflmAnt: a) este aplicabil gi

actelor juridice unilaterale; b) nu afecteazd va.labilitatea

contractului atunci cdnd provine de la reprezentantul

cocontractantului; c) cel incident ahage nulitatea relativd.

Violenfa constituie viciu de consimflmflnt dac5:

a) ameninlarea nu este just6; b) provine numai de lapersoana cu care s-a contractat; c) este indiferentd.

Leziunea, ca viciu de consirn{imdnt, poate fi invocati,in cazul minorului, dar daci este vorba despre un act

juridic care indeplineEte urmitoarele condifii: a) este un

act juridic de administrare, bilateral, cu titlu oneros, comuta-

tiv, pdgubitor, incheiat de minorul intre 14-18 ani singur,

{hrd incuviin{area ocrotitorului legal; b) este un act juridic

translativ de proprietate, bilateral, cu titlu oneros, comutativ,

pdgubitor, incheiat de minorul intre 14-18 ani singur, fbriincuviinlarea ocrotitorului legal; c) este un act juridic de

administrare, comutativ, p[gubitor, incheiat de minorul intre

14-18 ani singur, fird incuviinlarea ocrotitorului legal;

Constituie cerinle generale ale valabilitifii obiectului

actului juridic civil: a) obiectul sd fie real; b) existen{a

autoriza[iei administrative; c) obiectul sd fie determinat

sau determinabil.

8.

9.

10.

11.

13.

Pentru a Ii valabili, cauza actului juridic trebuie sd fie'

printre altele: a) posibild; b) licitd 9i morall; c) sd poatd fi

probatd.

Principalele acte juridice pentru care legea pretinde

forma solemnd (de reguli, forma autentici) sunt urmi-

toarele: a) contractul de donafie, testamentul, revocarea

expresd a unui legat, conhactul de intrelinere; b) contractul

de societate, contractul de asigurare, contractul de dona{ie;

c) contractul de agenlie, subroga{ia in drepturile credito-

ru1ui, inscrierea in cartea funciard a declaraliei de rezolu-

liune sau de reziliere.

Principiile care guverneazi efectele actelor juridice

sunt urmitoarele: a) principiul forlei obligatorii,

principiul retroactivitdlii, principiul anuldrii actului

subsecvent ca ufinare a anuldrii actuiui inilial; b) principiul

forlei obligatorii, irevocabilitatea qi relativitatea efectelor

actului juridic civil; c) principiul for,tei obligatorii,

principiul rdspunderii civile delictuale.

15. Este vorba despre o exceplie de la principiul pocta sant

semanda,in cazul in care: a) pd(ile at prevdzut posibili-

tatea reinnoirii contractului; b) s-ar acorda prin lege un

termen de amAnarea executdrii unor obligalii contracfuale de

cdtre o anumitA categorie de debitori; c) pdrlile au previzut

o ciauzd de dezicere.

16, in categoria excepliilor de la irevocabilitatea actului

juridic bilateral includem, printre altele: a) revocarea

dona,tiei intre so!i, denunlarea contractului de locaiiune

incheiat pe duratd nedeterminat[; b) testamentul, promisi-

unea publicd de recompensd; c) legatul'

14.

10I1

17. in categoria excepfiilor de la irevocabilitatea actuluijuridic unilateral includem, printre altele: a) testamentul,

legatul, promisiunea public5 de recompensS; b) consimld-

m6ntul pdrintelui firesc 1a adoplia copilului, denunlarea

contractului de consum de cdtre consumator; c) revocarea

imputemicirii date comisionarului pdnd in momentul in

care acesta a incheiat actul cu terlul.

18. in categoria avAnzilor-cauz5 trebuie incluqi, printre

alfii: a) reprezentanlii convenlionali ai pd(ilor; b) toli cei

care, dupd incheierea actului juridic, au contractat cu

pdrlile acestuia; c) succesorii cu titlu universal al pd4ilor.

19. Stipulafia pentru altul este: a) o modalitate de schimbare

a persoanei debitorului; b) o exceplie aparentd de la princi-

piul relativitdfi efectelor actului juridic; c) o exceplie reald

de 1a principiul relativitilii efectelor actului juridic civil.

20, Categoria excepliilor aparente de la principiul

relativitifii efectelor actului juridic civil includeo

printre altele: a) novalia; b) cesiunea de creanld;

c) contractul in favoarea unei alte persoane.

2L. Categoria excepliilor de la opozabilitatea actuluijuridic include: a) simulali a; b) avdnzii catzd; c\

gestiunea de afaceri.

22. in funcfie de modul de consacrare legislativS, nulitililese clasificl in: a) nulitdli absolute gi relative; b) nulitdli de

drept qi judiciare; c) nulitdli exprese gi virtuale.

23. in funcfie de natura interesului ocrotit, nulitifile se

clasificd in: a) nulitdli absolute 9i relative; b) nulitn{i de

drept 9i nulitnii judiciare; c) nulitili totale qi parliale.

24. Nulitatea absolutl: a) poate fi invocatd de cdtre orrce

persoand interesatd 9i chiar de cdtre instan{a din oficiu;

b) este expres prevdzntd de lege; c) desfiinfeazd in

intregime actul juridic.

25. Nulitatea relativi: a) poate fi invocatd doar de c[tre

persoana al cirui interes a fost vdtdmat; b) desfiinleazi

actul numai in raporturile dintre pdriile contractante; c) nu

poate fi acoperitd Prin confirmare.

26. Nulitatea absolutl intervine in cazul: a) neacceptdrii

ofertei de cdtre destinatarul acesteia; b) lipsei totale a

consimldmAntului; c) erorii asupra calitdlilor substanliale

ale obiectului actului juridic civil.

27. Nulitatea absoluti intervine: a) inc[lclrii principiului

specialitdlii capacitdlii de folosinld a persoanei juridice;

b) violenfei; c) nerespectarea dispoziliilor legale referi-

toare 1a capacitatea de exerciliu.

28. Intervine nulitatea relativi in cazul: a) lipsa

discemdmdntului in momentul incheierii actului juridic

civil; b) neexecutarea culpabild a obliga{iei asumate prin

conffact; c) nerespectarea formei ad probationem

29. Violenfa ca viciu de consim{dmflnt, este alcituiti din:

a) un element obiectiv (exterior); b) un element obiectiv 9i

un element subiectiv c) un element subiectiv (intem)'

30. Este imprescriptibili: a) nulitatea absolutA; b) nulitatea

relativd; c) nulitatea totald.

31. Actul juridic de confirmare: a) este o conven{ie prin care

se ratificd un act juridic sanclionat cu nulitatea relativA;

b) valideazd retroactiv actul juridic anulabil; c) presupune

refacerea de citre pdrli a actului anulabil'

72l3

32.

33.

34.

Principiile efectelor nulitn{ii sunt: a) retroactivitatea,

repunerea in situalia anterioard, anularea actului subsec-

vent aa urrnare a anuldrii actului iuridic inilial; b) retroacti-

vitatea, relativitatea; c) inopozabilitatea, conversiunea

actului juridic civi1.

Excep{iile de la principiul retroactiviti{ii efectelor

actului juridic civil, includ urmitoarele: a) cdsdtoria

putativd, cazul minorului de bund-credinld la incheierea

cdsdtoriei; b) cazul locatorului de bun5-credin{d; c) can

actelor de conservare sau de administrare a bunului.

Conversiunea actului juridic: a) inseamnd inlocuirea

vechii obligalii cu o noui obligafie, intre cele douiobligalii existAnd un element de diferenld; b) este posibild

gi in cazul nulitdlii absolute; c) poate interveni indiferent

de intinderea nulitSlii.35. Efectele nulitifii sunt inliturate de: a) principiul

restitutio in integrum; b) regula etor communis facit jus;

c) principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.

36. Principiul etor commanis facit jus este aplicabil inmaterie de: a) acte de stare civil6; b) carte funciard;

c) mdrturie.

37. Aseminirile dintre nulitate ti rezolufiune sunt, printrealtele: a) ambele ahag ineficacitatea actului $i produc, inprincipiu, efecte retroactive; b) ambele pot interveni ca

rrmare a unei hotdrdri judecdtoreqti; c) se aplici aceloragi

tipuri de acte juridice civile.38. Deosebirile dintre nulitate qi rezolutiune sunt' printre

'altele: a) momenful in care existd catza de ineficacitate;

b) efectele pentm trecut, pe care le produc; c) imprejuririle

faptice care le determind.

39. Deosebirile dintre nulitate qi inopozabilitate includ

printre altele: a) momentul in care existd cauzele de

ineficacitate; posibilitatea sau imposibilitalea de a ftacoperite prin confirmarelratifrcare; b) nulitatea este

aplicabild tuturor actelor juridice, iar inopozabilitatea

numai liberalit5lilor excesive; c) imprejurarea care

determind cauza de ineficacitate este intotdeauna strdind

voinlei autorului actului.

Prerogativa urmlririi: a) constb in posibilitatea

titularului oricdrui drept patrimonial de a urmdri bunul in

mAinile oricdrei persoane s-ar afla; b) constd in

posibilitatea titularului unui drept real de a fi satisfrcut cu

prioritate fald de alli titulad; c) este specificd dreptului

real. nu 9i dreprului de creanld.

Dreptul real Ei dreptul de creanfi se aseamini printre

altele, prin aceea ci: a) au determinate ambele subiecte -atAt cel activ, cAt qi cel pasiv; b) au un confinut economic;

c) sunt inso{ite de prerogativa preferinlei.

Prin obligalie de a da se infelege: a) indatorirea de a

preda un lucru; b) indatorirea de a transmite sau constitui

Lrn drept reall c) indatorirea de a presta un serviciu.

Constituie obligafie de mijloace: a) obligalia asumata de

catre avocat de a cAgtiga un proces; b) obligalia de a preda

un anumit bun mobil; c) obligalia pe care qi-o asumd

beneficiarul unei lucr[ri de a achita preful .

Prescripfia extinctivi este: a) o sancfiune de drept civil;

b) un beneficiu al legii; c) o cauzd de ineficacitate'

Efectul prescripliei extinctive este urmitorul: a) stinge

dreptul subiectiv civil gi obligafia corelativd; b) stinge

40.

41.

42.

43.

44,

45.

14

<,'

15

46-

dreptul la acliune in sens material; c) permite creditorului

sd puni in intdrziere pe debitorul sdu.

Principiile efectului prescrip{iei extinctive sunt

urmhtoarele: a) odat[ cu stingerea dreptului la acliune

privind un drept subiectiv principal se stinge gi dreptul la

acjiune privind drepturile subiective accesorii, in cazsl

prestaliilor succesive, dreptul la acfiune se stinge pentru

fiecare prestalie separat; b) Repunerea pdrlilor in situalia

anterioard; c) Resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis.

Domeniul prescripfiei extinctive cuprinde: a) drepturile

de creanjd si drepturile reale accesorii; b) drepturile de

creanld, drepturile reale, drepturile nepatrimoniale;

c) drepturile nepatrimoniale gi drepturile reale principale.

Este imprescriptibili extinctiv, printre altele: a)

acjiunea in apdrarea dreptului de administrare; b) acfiunea

de partaj si acliunea negatorie; c) acliunea confesorie.

Este prescriptibili ac{iunea: a) in nulitatea relativi a

r.rnui act juridic nepatrimonial; b) acliunea in grdnifuire;

c) acliunea negatorie.

Este imprescriptibili ac{iunea: a) in repararea prejudiciului

moral; b) ac{iunile mixte; c) acliunile de carte funciard.

Este prescriptibili extinctiv: a) acfiunea prin care se

urmdrette radiere unui drept concurent de cdtre cel care

este in&eptdlit sI inscrie in folosul sdu un drept real;

b) acfiunea in rectificarea notdrii in cartea funciard;

c) ac{iunea in rectificarea intabulirii sau inscrierii provizorii.

Este prescriptibili extinctiv: a) revocarea renunldrii la

succesiune, solicitatd de cdtre creditorii succesibilului care

a renunlat la succesiune in frauda drepturilor creditorilor;

41.

48.

49.

50.

51.

b) petilia de ereditate; c) acliunea prin care se solicitd

constatarea masei succesorale, a calit[lii de moqtenitor qi a

cotelor succesorale.

53. Este imprescriptibil5 acfiunea: a) in declararea nulitdlii

legatului; b) privind lichidarea cheltuielilor de inmormAntare;

c) in constatarea nulitdlii absolute a certificatului de

moqtenitor, dacd obiectul sAu il constituie fie stabilirea

masei succesotale, fie partajul succesoral, sub condilia

acceptdrii mogtenirii in termenul prevdzut de lege'

54. Termenul de prescripfie extinctivi este unul: a) esen-

lialmente legal; b) esenlialmente convenlional; c) stabilit

de lege sau de cetre PA(i.55. Este prescriptibili in 10 ani: a) acliunea avocalilor,

impotriva clienlilor, pentu plata onorariilor qi cheltuielilor;

b) acfunea privitoare la drepturile reale, care nu sunt

declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui

termen de prescriplie; c) acliunea izvorAti dintr-un contract

de transport de bunuri terestru, aerian sau pe apd, indreptatd

impotri va transportatorului.

56. Este prescriptibili in termen de 1an: a) acfiunea

medicilor, moagelor, asistentelor 9i farmaciqtilor, pentru

vizite, opetalii sau medicamente; b) acliunea pentru

repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei

persoane pdn torturi ori acte de barbarie; c) acliunea

pentru repararea prejudiciului adus mediului inconjurdtor'

5?. Cursul prescripliei extinctive incepe de la: a) data

rdm6nerii defrnitive qi irevocabile a hotdr6rii judecdtoreqti;

b) data nagterii dreptului la ac{iune; c) data cAnd titularul

dreptului 1a acliune a cunoscut sau, dupd imprejurlri,

trebuia s[ cunoasci na$terea lui'

16t'7

58. in cazul obligafiilor contractuale de a da sau de a face,

prescripfia incepe si curgi de la: a) data cdnd obligalia

devine exigibild; b) data la care incepe sd curga termenul;

c) data neindeplinirii condiliei suspensive.

59. in cazul asigurlrilor contractuale, prescripfia incepe sicurgi de Ia: a) data stabilitd de cdtre pdrli; b) data

prevazlrtd in lege; c) expirarea termenelor prevdzute de

lege sau stabilite de pdr,ti pentru plata primei de asigurare,

respectiv pentru plata indemnizaliei sau, dupd caz, a

despigubirilor datomte de asigurdtor.

60. Prescripfia dreptului la ac{iune in repararea pagubei

caruzate printr-o fapti ilicitn incepe sii curgi de la:

a) data cAnd p5gubitul a cunoscut sau trebuia si cunoasci

atdt paguba, cdt gi pe cel care rispunde de ea; b) data

implinirii termenului suspensiv; c) data incetdrii faptei ilicite.

61. Prescripfia dreptului Ia ac{iunea in anulare, in caz de

violenfi, incepe si curgi: a) din ziua cdnd aceasta a

incetat; b) din ziua cAnd a fost descoperitd; c) de la data

cAnd ce1 indreptdfit, sau cel chemat sd-i incuviin{eze sau

sd-i autoizeze actele a cunoscut violen1a.

62. Prescripfia dreptului la ac{iunea in anularea contractului

(sau in reducerea obliga{iilor) pentru leziune, incepe sicurgi de Ia: a) data stabilita de cdtre pnrli; b) data incheierii

contrachrlui; c) data ?mplinirii termenului suspensiv.

63. Prescriplia dreptului la acliunea in rlspunderea pentru

vicii aparente, incepe sI curgi de la: a) data preddrii sau

recepliei finale a bunului sau a lucrdrii; b) de la data

descoperirii viciilor; c) la trei ani de la procesul verbal de

constatare a viciilor.