Cultura Cerealelor Pe Glob

1/10

Piscarac Gabriel Facultatea de Relatii Economice Internationale

GEOGRAFIA AGRICULTURII

CULTURA CEREALELOR PE GLOB

Agricultura reprezinta una dintre cele mai vechi forme de activitate umana si joaca unrol vital in economia mondiala prin resursele economice asigurate.

Adevarul este ca astazi, ca si in alte perioade ale istoriei noastre, agriculturii ii revine unrol determinant in dezvoltarea economico-sociala a unei tari agrare si in dezvoltarea, prinpreluarea unor activitati din amontele si din avalul productiei agrare - in special, a fabricarii deunelte si prelucrare a produselor de catre tarile puternic industrializate, dar care, din diversemotive, nu au un potential agricol.

Este un lucru cert ca, inca de acum 8 � 10.000 ani i.Chr., civilizatiile din Extremul Orient(China, India), din Orientul Mijlociu si apropiat (Mesopotamia, Persia, Fenicia), cele din nordulAfricii (egiptenii) sau din sudul Europei (Grecia antica, Roma), iar mai tarziu civilizatiile dinAmerica precolumbiana (maya, incasa, azteca) au fost civilizatii agricole. Timp de mileniiagricultura, alaturi de cresterea animalelor, a constituit unica ocupatie a vechilor civilizatii. De-alungul timpului au existat o serie de momente cruciale privind evolutia, cele mai semnificativefiind: domesticirea animalelor, inventarea rotii, folosirea fortei animale in cultura plantelor,descoperirea irigatiilor, perfectionarea uneltelor si, mult mai recent, in epoca moderna, aparitiamasinilor, chimizarea, imbunatatirile funciare, iar acum implicarea stiintei (ingineria genetica sibiotehnologiile), ceea ce a facut ca agricultura sa constituie in prezent o ramura economica debaza pentru unele regiuni sau state.

Dezvoltarea agriculturii are cauze bine determinate, una dintre ele reprezentand-ocresterea exploziva a populatiei globului, de care este strans legata problema alimentara.

Agricultura asigura, in primul rand, resursele de hrana ale populatiei Terrei, hranapentru zootehnie, materii prime pentru industria usoara (textile, pielarie etc.) si alimentara siconcentreaza la nivel global aproximativ 47,5% din forta de munca mondiala., iar in unele taricu pronuntat caracter agrar (China, Thailanda, India s.a.) populatia ocupata in acest domeniueconomic depaseste chiar 70%, pentru multe din aceste tari produsele agricole fiind produsecomerciale importante.

Agricultura trebuie sa asigure hrana populatiei globului, dar productia agricola esteinegal repartizata pe diferite zone ale globului, aceasta neomogenitate a productiei,randamentelor si a fortei de munca agricole fiind determinate de evolutia factorilor naturali sieconomico-istorici, de dezvoltarea inegala a statelor lumii, de rolul industriei utilajelor agricolesi a stiintei. Acest lucru genereaza si mentine puternice decalaje sub aspectul posibilitatilor dealimentatie. Astfel, vom intalni pe glob numeroase tipuri de regiuni agricole, de la agriculturaprimitiva pana la regiuni agricole moderne, de mare randament, in care se aplica biotehnologiilecele mai recente.

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.fineprint.com

http://www.fineprint.com

2/10


Pentru reducerea decalajelor privind posibilitatile de alimentatie, in cadrul NatiunilorUnite a fost creata FAO (Organizatia Mondiala pentru Alimentatie si Agricultura), care este ceamai mare agentie autonoma, ce include 180 natiuni membre, plus Comunitatea Europeana.Obiectivele sale sunt reducerea saraciei si a foametei in lume prin promovarea unei dezvoltaridurabile in agricultura si in mediul rural, ameliorare nutritionala si securitate alimentara.Dintre domeniile in care FAO este activa putem enumera punerea in valoare a teritoriului si aresurselor de apa, productia vegetala si animaliera, investitii, crize alimentare si agricole, etc.

In acest sens, la 7 octombrie 1997, Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala aAdunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE ) a elaborat si discutat un proiect derecomandare si un raport asupra situatiei agricole si alimentare, pe plan mondial, in luminadeciziilor Conferintei la varf a Organizatiei Mondiale pentru Alimentatie si Agricultura (FAO)din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, care s-a desfasurat la Roma, intre 13 si 17 noiembrie1996. Printre altele, a fost prezentat paradoxul cu care se confrunta in prezent omenirea: intimp ce regiunile dezvoltate ale lumii cunosc o prosperitate fara precedent, foametea a atins oamploare nemaiintalnita nicicand in istorie in regiunile subdezvoltate. Organizatia NatiunilorUnite pentru Alimentatie si Agricultura indica existenta a 800 milioane de persoanesubalimentate, in prezent, cu tendinta probabila de agravare a acestei situatii, ca urmare afaptului ca, in anul 2020, populatia mondiala va spori de la 5,8 la 7,6 miliarde de locuitori.

Alarmati de aceasta situatie si de perspectiva urmatorilor 20 de ani, participantii laConferinta la varf de la Roma, din noiembrie 1996, si-au exprimat vointa de a eradica foameteasi de a reduce numarul de persoane subalimentate. Productivitatea activitatilor agricole acrescut considerabil, adesea cu un ritm mai rapid decat economia, in ansamblul ei. Agricultura adevenit in prezent o activitate tehnologica de varf si, in tarile dezvoltate, se bazeaza pe metode deproductie, prelucrare si comercializare cu o mare investire de capital, folosind pesticide siingrasaminte. Ca urmare, singura cale posibil de urmat, in tarile cele mai sarace, in careagricultura constituie, de regula, un sector esential al economiei, este adoptarea unei orientarisimilare cu cea existenta in tarile dezvoltate. In acest sens, APCE a recomandat Comitetului deMinistri sa invite guvernele statelor membre sa repartizeze, cat mai curand posibil, 0,7% dinPNB pentru asistenta agricola a tarilor beneficiare, conform obiectivului stabilit de ONU incadin anul 1970. Subliniind faptul ca ajutorul alimentar extern poate avea efecte negative asupraagriculturii tarilor in curs de dezvoltare, APCE a invitat Organizatia pentru Alimentatie siAgricultura (FAO) sa pregateasca o conventie internationala cu privire la libera circulatie sipatrundere a alimentelor destinate populatiei civile, in special in cazuri de urgenta, si sainfiinteze o Banca Alimentara care sa coordoneze colectarea, gestiunea si distribuireaajutoarelor alimentare solicitate de catre organizatiile si institutiile de profil, de diferitele tariaflate in necesitate sau urgenta.

In concluzie, se poate afirma ca agricultura reprezinta una dintre cele mai importantecomponente ale economiei mondiale, fiind extrem de diversificata in functie de factorii naturali,istorici si, nu in ultimul rand, de cei economico-sociali.

Factorii naturali care au un rol determinant in dezvoltarea agriculturii suntreprezentati de pozitia geografica a tarilor cultivatoare, relief si clima.

Pozitia geografica se refera la limitele latitudinale, intre care agricultura se poatedezvolta in mod natural, fara restrictii climatice. Se poate ajunge pana la 65° latitudine nordicain Alaska, 68 - 70° latitudine nordica in Siberia si 50 - 52° latitudine sudica in Patagonia. Dincolode aceste latitudini ponderea agriculturii este extrem de mica.



3/10


Relieful reprezinta suportul natural fara de care dezvoltarea agriculturii nu este posibila.Relieful influenteaza in mod direct culturile agricole. Astfel, campiile, deltele, dealurile sipodisurile de pana la 1000 m concentreaza peste 80% din terenurile arabile. Culturile agricole sepractica si in spatiile montane, pana la inaltimi apreciabile daca clima permite acest lucru. Deexemplu, in Muntii Anzi, intre 0° - 15° latitudine sudica graul se cultiva pana la 3700 m.

Clima determina o zonalitate a agriculturii pe glob, impartita in trei mari categorii:- zone climatice care permit o agricultura permanenta in climatele intertropicale,

subtropicale umede si temperat oceanice unde se pot obtine intre 2 � 3 recolte pe an;- zone climatice care permit o agricultura sezoniera in climatul temperat cu toate

nuantele sale si in climatul subpolar unde se poate obtine o recolta pe an;Ø zone climatice care nu permit o agricultura neprotejata sau neirigata cum ar fi zonele

foarte reci si cele aride tropicale.Peste 60% din suprafata uscatului, adica aproximativ 8,5 miliarde de hectare, insumeaza celedoua tipuri de climate.

Zonalitatea climatica se poate prezenta succint astfel:§ climatul ecuatorial (bazinul Amazonului si Zairului, Indonezia, Noua Guinee, etc.)

cuprinde culturi specifice, cum ar fi arborele de cauciuc (Malayezia, Brazilia) si decacao (Nigeria, Ghana, Cote d’Ivoire, Ecuador). Cerealele nu au conditii favorabile dedezvoltare din cauza umiditatii ridicate;

§ climatul subecuatorial (Podisul Mato Groso, sudul Zairului, nordul Guineei, etc.)necesita un aport suplimentar de apa in sezonul uscat;

§ climatul musonic (China, Bangladesh, Thailanda, India, etc.) are precipitatii bogate,alternante si o structura a culturilor in care predomina orezul la care se adauga,printre altele, porumbul si graul;

§ climatul tropical arid (Sahara, Namibia, Somalia, Podisul Arabiei, centrul Iranului,etc.) este lipsit aproape complet de precipitatii. Are o agricultura mai semnificativa inoaze;

§ climatul subtropical de tip mediteranean (Grecia, Cipru etc.) permite doua culturi pean. Este cunoscut prin culturile specifice de citrice si viticultura, alaturi de culturilecerealiere, printre porumbul si graul;



4/10


§ climatul subtropical musonic (sud-estul Chinei, sudul Japoniei). Se cultiva orez, ceai,etc.;

§ climatul temperat are o agricultura diversificata si intensiva. Se cultiva grau, secara,porumb, orz, ovaz. etc. In aceasta zona se afla tari cu o agricultura intensiva, de marerandament (Canada, SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda) si tari cu unpotential funciar ridicat si o agricultura in dezvoltare (CSI, China, Polonia,Romania);

§ climatul temperat � oceanic (Tarile de jos, Noua Zeelanda, nord-vestul SUA, etc.). Secultiva plante alimentare, etc.;

§ climatul temperat continental de tranzitie (Europa Centrala) ofera conditii favorabilepentru cerealele de toamna, inclusiv graul si porumbul;

§ climatul temperat continental (stepele ponto � caspice si central asiatice) constituiezonele cu cele mai intinse culturi agricole de pe glob, printre cele mai reprezentativefiind graul si porumbul;

§ climatul temperat rece (partea centrala a Canadei, Siberia central-sudica, sudulAmericii Latine, etc.) unde culturile nu se practica;

§ climatul subpolar si polar care afecteaza 1,9 miliarde de hectare de uscat si prezintaconditii deosebit de vitrege pentru agricultura.

Pe langa regimul termic, o importanta majora o au si precipitatiile, intre aceste douaelemente existand o stransa interconexiune. Datorita diferentelor in ceea ce priveste cantitateade precipitatii care variaza de la o zona la alta, pentru a suplini deficitul de umiditate din sol (inspecial in regiunile aride), dar si pentru a spori gradul de intensivizare a productiei, omulutilizeaza sistemele de irigatii. In amenajarea sistemelor de irigatii rolul determinant revinesurselor de apa. Volumul anual al apelor meteorice utilizabile pe intregul uscat este apreciat la38.000 km3, o treime din aceasta cantitate alimentand apele subterane, restul avand utilizarimultiple. Peste 300 milioane de hectare, ceea ce reprezinta 20% din suprafetele cultivate, suntirigate. La nivel mondial China, India si Pakistanul detin 58% din suprafata irigata. De altfel,ponderea o are continentul asiatic (70%), America de Nord (12%), Europa (10%) si Africa(4%).

Consumul specific de apa este diferentiat in functie de conditiile climatice si tehnologiilefolosite. Accesul la apa dulce nu este dintr-un bun inceput si intr-un mod natural echitabilpentru toate tarile, pentru ca exista o inegalitate in distributia cantitatilor de precipitatii pesuprafata Terrei. Pe Pamant sunt prezente zone aride, chiar si zone hiperaride. Din acest motiv,primele civilizatii agricole au aparut de-a lungul fluviilor (Huang He, Iantze - China, Mekong -Indochina, Gange - India, Nil - Egipt, etc.)Specialistii hidrologi si meteorologi din diverse organisme internationale atrag atentia de maimulti ani ca noul mileniu va fi marcat de acutizarea crizei mondiale de apa. Cauzele sunt multe:dublarea populatiei globului, care va ajunge la aproximativ zece miliarde in 2050, concentrareaacestei populatii in mari aglomerari urbane, poluarea atmosferei si implicit a apelor, crestereatemperaturii medii cu pana la 3,5 grade etc. Aplicand standardele occidentale, apa consumabilase dovedeste a fi devenit in zilele noastre o resursa naturala critica. Se recunoaste faptul ca multedin cauzele ce au dus la prezenta criza a apei pe glob au la origine un management defectuos alresurselor de apa in numeroase tari din lume, in acele faze ale ciclului apei ce interfereaza cuactivitatile umane. Pentru supravegherea inteligenta si eficienta a diverselor faze ale ciclului apeipe glob a fost infiintat un sistem mondial de observare denumit WHYCOS (World HydrologicalCycle Observing System).



5/10


De o importanta deosebita este si solul. Asa cum spunea si JEAN DORST "Cea maipretioasa bogate naturala este, fara indoiala, solul" Din pacate, solul nu este ceva inepuizabil.Din cele cinci tipuri de soluri (laterice, castanii de stepe aride, brune de padure si cernozomice,podzolice, turbo-gleice si aluviale) doar 11% sunt soluri deosebit de fertile, fara restrictii, in timpce majoritatea necesita o serie de lucrari speciale, inclusiv lupta impotriva eroziunii care numaiin ultimul secol a afectat aproximativ 27% din terenurile arabile.

produc 70% din productia mondiala de grau, Asia musonica care produce 90% din productiamondiala de orez, iar America de Nord si Sud asigura 60% din porumbul produs la nivelmondial. De altfel, concentrarea potentialului zonelor cerelariere se poate identifica si pe aceastaharta.

CULTURA CEREALELOR reprezinta pe glob o sursa de bazain hrana populatiei si a animalelor crescute de om, fiindraspandite pe o suprafata de 760 milioane ha, ceea cereprezinta 50% din terenurile arabile ale planetei noastre. Cuexceptia Antarticei, cerealele se cultiva practic pe toatecontinentele, chiar daca la nivel mondial repartitia acestoraeste influentata de factori ecologici si economico-istorici.Exista concentrari ale anumitor culturi cerelariere pecontinente cum ar fi: Europa si America de Nord care

ScazutModeratAcceleratIntensiv

Nivel:



6/10


Graul este cea mai importanta cereala, datorita calitatilor sale de panificatie. El seadapteaza la o gama larga de factori naturali (clima, sol), fiind una dintre cele mai raspanditeplante de cultura de pe glob. Originar din Orientul Mijlociu si apropiat a fost cultivat pentruprima data in Mesopotamia si Egipt de unde s-a raspandit in Europa inca din neolitic. Culturarelativ pretentioasa (prefera soluri de tip cernoziomic, precipitatii cuprinse intre 300-1000mm/anual etc.) are ca principala varietate graul comun (se cultiva toamna) si reprezinta bazaculturilor de grau (aprox. 90%) si graul de primavara care se cultiva doar in anumite regiuni.Datorita alternantei sezoanelor de cultura recoltarea se face diferentiat. Astfel, in perioadadecembrie - ianuarie au loc recoltari in Australia, Argentina, Africa de Sud, februarie - martie:India,martie - aprilie: Orientul Mijlociu, mai: Africa de Sud, sudul SUA, iulie-august: Canada,nordul SUA, Rusia, Europa Centrala si septembrie-octombrie: Scandinavia si nordul Rusiei.Mari zone producatoare de grau pe glob se gasesc in Rusia, in Ucraina, cursul mijlociu al Volgai,nordul muntilor Caucaz; in SUA (statele Dakota, Minessota). In Europa, graul are mareraspandire (Italia, Franta, estul Angliei, in nordul platoului Spaniei, cursul mijlociu al Dunarii(Campia Romana), Republica Moldova. Asia are doua zone importante de cultura a graului inN-E Chinei, in Delta Gangelui si Indului. In America de Sud, terenuri cultivate cu grau sunt inArgentina, Brazilia, Uruguay, Peru, Chile. In Australia graul este cea mai importanta cerealacultivata, detinand 2/3 din terenurile arabile (locul trei pe glob, la export). Dispunerea zonelor curecolte de grau de vara la nivel mondial arata astfel:

Crop

Legenda:zona partial profitabila zona moderat profitabila zona profitabila

zona foarte profitabila zona neprofitabila zona prohibitiva

Productia mondiala de grau a fost in anul 1996 de 584,874 mil. tone, remarcandu-se Asia(35%), Europa (21%), America de Nord si Centrala (17,4%), CSI (17,2%), iar ca mariproducatoare pe glob se remarca tarile cuprinse in tabelul si graficul de mai jos.



7/10


Tara Productia degrau

(mii tone) � 1996China 109,0S.U.A. 62,0India 62,6Franta 35,9Rusia 34,9Canada 30,4Australia 23,4Germania 18,9Turcia 18,5Pakistan 16,9

Sursa: FAO Production Yearbook, vol.50, 1996.

Orezul este o cereala specifica Asiei Musonice, fiind o planta pretentioasa la umiditate sicaldura. Necesita un mare volum de munca si sisteme complicate de irigatii in zonele cuprecipitatii insuficiente, regiunile cele mai favorabile acestei culturi fiind marile delte si campiilelitorale plane (delta comuna Gangelui, Mekong, etc.)

Exclusiv destinata consumului intern al statelor producatoare, cultura orezului esteconcentrata in Asia musonica si Madagascar, regiuni ce produc 93% din productia mondiala.Marii producatori sunt: China, India, Indonezia, Japonia, Thailanda si Bangladesh. De data mairecenta si de o importanta secundara cultura orezului este prezenta si in restul Africii, EuropaMediteraneeana si cele doua Americi. La nivelul anului 1992 situatia se prezenta astfel:

Africa Americade Nord

Americade Sud

Asia Europa CSI Oceania TOTAL

Suprafatacultivata

(ha)

5,5 1,8 7,3 126,9 0,4 0,6 0,1 142,9

Productia(mil.t.)

9,9 9,4 17,1 434,9 2,3 2,7 0,8 477 Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1994.

Producþia de grâu 1996 ChinaS.U.A.IndiaFrantaRusiaCanadaAustraliaGermaniaTurciaPakistan

P r o d u c þ i a d e o r e z 1 9 9 2

01 0 02 0 03 0 04 0 05 0 0

Africa

America

de N

ord

America

de Sud Asia

Europa CSI

Ocean

ia

S u p r a f a þ ac u l t i v a t ª ( h a )P r o d u c þ i a



8/10


Porumbul este o cereala la fel de importanta ca si graul si orezul, cultivandu-se in zonatemperata, chiar si in tipul de clima subtropicala al acestei zone. In emisfera nordica aceastaplanta se cultiva pana la paralela de 50� latitudine nordica, iar in emisfera sudica pana la 40�latitudinea sudica. Originar din America precolumbiana, unde s-a cultivat in urma cu aproape7000 de ani, porumbul s-a raspandit cu mare repeziciune datorita utilizarii sale atat in zootehniesau in industria alimentara, dar si in hrana populatiei.

Ca principal cultivator de porumb se evidentiaza SUA, care realizeaza mai mult de otreime din productia mondiala, urmat de China (Marea Campie Chineza) si, cu o pondere multmai mica, India si Indonezia.

Legenda:zona partial profitabila zona moderat profitabila zona profitabila

zona foarte profitabila zona neprofitabila zona prohibitiva

TaraProd.

porumb(mil. tone)

% dinproductiaglobal�

S.U.A. 236,0 40,9China 119,3 20,7

Brazilia 31,9 5,5Mexic 17,3 3,0Franta 14,4 2,5

Argentina 10,4 1,8Africa de Sud 10,3 1,8

Romania 9,6 1,7Malaiezia 8,9 1,5

Italia 8,7 1,5

Sursa: FAO Production Yearbook, vol.50, 1996

In Africa cel mai important producator este Egiptulsi Africa de Sud iar in Europa, unde a ajuns tarziu,dar a gasit excelente conditii - Franta, Italia siRomania si nu in ultimul rand Germania, Grecia,Ungaria, etc. In spatiul CSI ponderea o detine Rusia,Ucraina si Republica Moldova. Astfel, in anul 1996,productia mondiala a fost de 576,8 milioane tone, curepartizarea alaturata.Asa cum rezulta din datele prezentate, cele treicereale de baza - graul, orezul si porumbul - ocupapeste 70% din suprafetele mondiale cultivate si au



9/10


o importanta deosebita in economia agrara mondiala.

Dintre celelalte cereale, dar care sunt cultivate pe arii mult mai restranse se pot enumera:

§ secara, care este o cereala secundara, tipica Europei de Nord, Centrale si de Est. Este oplanta rezistenta la ger (- 20�C) ce se acomodeaza bine la solurile acide din zonele reci. Secultiva pe circa 30 milioane de hectare (CSI, Polonia, Germania) si este intrebuintata cafuraj, in panificatie si in industria alimentara;

§ orzul si orzoaica se suprapune ca arie de cultura cu graul, diferind de acesta prinperioada mai rapida de germinatie si exigentele termice mai reduse, ceea ce permiteextinderea culturilor atat in zone de mare altitudine cat si latitudine (Canada, Suedia).Acestea sunt plante cu largi intrebuintari in industria berii si hrana animalelor, cultivatecu precadere in Federatia Rusa, Ucraina, China, Canada, Germania, Franta si Turcia; Inanul 1996 peste 95% din productie a fost obtinuta in zonele temperate, peste 60% fiindrealizata de 6 state ex -URSS.

§ sorgul, care se cultiva intr-un climat cald si umed. Este o planta cu mare rezistenta laseceta. Culturi de sorg se regasesc in Africa (Etiopia, Sudan, Egipt), SUA (ca furaj) siAsia (China, India, etc.);

§ meiul � care a fost prima cereala cultivata de om (mil.VII i.Chr.) Este o cereala ce nupoate fi folosita in procesul de panificatie si are randamente modeste. Ca si sorgul, are omare rezistenta la seceta. Se cultiva mai ales in Asia (China, India), Africa (Nigeria,Sudan) si Federatia Rusa;

§ ovazul � cereala care este mai putin rezistenta la ger si prezinta cerinte de umiditaterelativ reduse. Se cultiva in Rusia, in statele baltice, in SUA si Europa (Germania,Polonia, Franta), dar intr-un ritm mult mai lent datorita intrebuintarii actuale limitate.

P r o d u c þ i a d e p o r u m b 1 9 9 6

0

5 0

1 0 0

1 5 0

2 0 0

2 5 0

S.U.A.

Brazilia

Franta

Africa d

e Sud

Malaiez

ia

P r o d u c þ i ep o r u m b ( m i l .t o n e )% d i n p r o d u c þ i ag l o b a l a



10/10


Ca o concluzie generala, putem spune ca plantele cerelariere si tot ceea ce deriva dinprelucrarea lor reprezinta o sursa de hrana indispensabila intregii planete. Toate tarilecultivatoare au inteles acest lucru, iar un potential uman urias deserveste aceasta importantaramura a economiei mondiale care este agricultura. Desi exista mari decalaje economice, fiecarestat sprijina propria cercetare agricola atat pentru satisfacerea nevoilor imediate dar si pentru aavea surse de export.

Bibliografie:

- Simion Teodor : Geoeconomia Terrei (Ed. Domino, Targoviste,1997

- Florin. Bran : Geografia resurselor economice (Ed. Atheneum, Bucuresti, 1993)

- Bebe Negoescu, Ghe. Vlasceanu : Terra - Geografie economica (Ed. Teora, Bucuresti, 1998)

- www. Nationalgeographic.com - Map Source: ESRI and WorldSat ; ESRI ArcAtlas - Our Earth; www.usada. gov

- Organizatia Mondiala pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) www.fao.org.

- Anuarul statistic al Romaniei, 1994



Documents

Cultura Cerealelor Pe Glob