CULTURA SCRISĂ ÎN ROMÂNIA –INDUSTRIE, · Definitie Un set de activităţi economice care asociaza funcţii de concepere, creaţie şi producţie funcţiilor industriale de manufacturare

CULTURA SCRISĂ ÎN ROMÂNIA –INDUSTRIE, CREATIVITATE ŞI CRIZĂ

Monica StroeCCCDC

Industria cărţii – o industrie culturală şi creativă în mişcare. Cultura pe timp de crizăBookfest 2010

9 iunie 2010

CUPRINS 1. Industrii culturale, industrii creative –terminologie şi clasificări

2. Industria cărţii şi industriile bazate pe copyright în România. Contribuţie economică.

3. Politici culturale recente ale creativităţii la nivel european: Carta Verde (aprilie 2010), Europa 2020 (martie 2010)

4. Statistici europene

5. Indicele culturii scrise

6. Practici de consum

7. Impactul crizei asupra culturii scrise

1. INDUSTRII CULTURALE, INDUSTRII CREATIVE –TERMINOLOGIE ŞI CLASIFICĂRI

Surse:

Alain de Toledo, Laurent Faibis, Du cout du livre au prix des idees, www2.culture.gouv.fr/culture/deps/2008/pdf/tdp_coutlivre1.pdf

KEA European Affairs The economy of culture in Europe (2006).

Studiu realizat pentru Comisia Europeană; http://ec.europa.eu/culture/key-documents/doc873_en.htm


Cartea - marfa şi bun colectiv

Ca toate produsele culturale, cartea se compune dintr-un suport şi uncontinut, ceea ce îi imprimă o dublă natură: cea de marfă şi cea de buncultural colectiv, ceea ce determină mai multe direcţii de elaborare a unorpolitici publice care să o cuprindă. În calitate de obiect material, cartea sesupune legilor clasice ale pieţei şi implicit obiectivului de maximizare aprofitului. Complementar analizei economice care poate fi aplicată cărţiidin această perspectivă, natura de bun colectiv implică legitimitateaintervenţiei autorităţilor publice (TVA diferenţial, preţul unic, dotareabibliotecilor publice).


Abordare EconomicăDefiniţie Acele industrii care îşi au originea în creativitate,

abilităţi şi talent individual şi care au potenţialul de a creea prosperitate şi locuri de muncă prin generareaşi valorificarea proprietăţii intelectuale

Criteriu Creativitatea ca input central al procesului de producţie; proprietatea intelectuală ca output

Arie de cuprindere Publicitate, arhitectură, pieţei de artă şi antichităţi,design de modă, film şi video, software de divertisment interactiv , muzică, arte performative, editare, servicii de software şi computer, radio şi TV.

Comparaţie cu alte definiţii Cea mai largă arie de cuprindere.

1. PERSPECTIVA INDUSTRIILOR CREATIVE (UK)


2. PERSPECTIVA FRANCEZĂ: INDUSTRII CULTURALE

Conotaţia negativă a formei de singular, impusă de Şcoala de la Frankfurt, a fost înlocuită de forma plurală într-un studiu publicat de John Myerscough în anii 70.

Abordare Economică/statisticăDefinitie Un set de activităţi economice care asociaza funcţii de concepere, creaţie şi

producţie funcţiilor industriale de manufacturare şi comercializare la scala largă, prin folosirea suporturilor materiale sau a tehnologiei comunicaţiilor.

Criteriu Output-uri centrate pe reproducere la scară largă, caracterizate prin copyright.Arie de cuprindere Editare (de carte, ziare, reviste şi periodice, muzică), comerţ cu carte, înregistrări

audio şi presă.Activităţi audiovizuale (producţia de filme televizate, producţia de filme publicitare şi instituţionale, producţia de teatru televizat, producţii tv si radio etc.).Activităţi conexe (agenţii de presă, multimedia, publicitate).

Comparaţie cu altedefiniţii

Nu cuprinde activităţi educative sau activităţile de management colectiv.


Abordare EconomicăCriteriu Experienţa, aşa cum este definită de consumatorArie de cuprindere Modă, arte vizuale, jucării şi divertisment, turism, cărţi, teatru,

radio si tv, arhitectură, industria sportului, design, media tipărită, film şi video, publicitate, edutainment, producţia de conţinut, evenimente, instituţii culturale.

Comparaţie cu altedefiniţii

Faţă de industriile creative, perspectiva include şi jucăriile şidivertismentul, turismul, sportul, edutainment .

3. PERSPECTIVA NORDICĂ: ECONOMIA EXPERIENŢEI

Mişcarea situaţionistă (Guy Debord): societatea spectacolului -> societatea experienţei(Gerhard Schulze) -> economia experienţei (B. Joseph Pine & Joseph H. Gilmore)

Etapa actuală a evoluţiei societăţii, după stadiul economiei agrare, industriale, a serviciilor,bazată pe punerea în scenă a experienţelor. În această perspectivă, valoarea produselorfizice constituie numai o fracţiune din preţ. Ceea ce se plăteşte de fapt este istoriaprodusului, decorul/ambianţa, într-un cuvânt experienţa oferită. (ex. cafea băută în piaţăSan Marco)


Abordare Statistică

Arie de cuprindere 9 categorii: -Patrimoniu cultural-Materiale tipărite şi literatură-Muzică-Arte performative-Media audio-Media audiovizuală-Activităţi socioculturale-Sporturi şi jocuri-Mediu şi natură5 procese de producţie culturală-Creaţie-Producţie-Distribuţie-Consum-Conservare

Comparaţie cu alte definiţii Singura clasificare care include mediul şi natura în aria de cuprindere a sectorului cultural.

4.1. DEFINIŢIILE INTERNAŢIONALE - CADRUL UNESCO PENTRU STATISTICI CULTURALE (FOLOSIT ÎN NOUA ZEELANDA, AUSTRALIA ŞI CANADA)

- introdus in 1986- 9 sectoare şi 5 funcţii ale procesului de producţie culturală


Abordare EconomicăDefiniţie Acele industrii care au ca obiect de activitate crearea, producţia şi

confecţionarea, perfomarea, transmiterea, comunicarea şi expunerea sau distribuţia şi vânzarea lucrărilor.

Criteriu Copyright-ul caracterizează output-urileArie de cuprindere Presă şi literatura, muzică, producţii teatrale, opera, radio şi tv, fotografie,

software şi baze de date, arte grafice şi vizuale, servicii de publicitate, societăţi de copyright şi management colectiv.

Comparaţie cu alte definiţii

Spre deosebire de industriile culturale, include bazele de date şi producţia de software, societăţile de copyright şi management colectiv.

4.2. DEFINIŢIILE INTERNAŢIONALE - ABORDAREA WIPO (WORLD INTELLECTUAL PROPERTY ORGANISATION): INDUSTRII BAZATE PE COPYRIGHT

IC nucleu (CORE)IC interdependente: susţin producţia CORE (producţia de echipament de tip TV, DVD player, camere foto etc.)IC parţiale: activităţi care au legătură cu materiale creative sau pot implica activităţi de creaţie, producţie şi prelucrare (arhitectură, bijuterii, mobilă, îmbrăcăminte, ingineria)

Sursa:Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright la economia României,

ORDA, CCCDC, IEN, cu asistenţă tehnică a Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală 2008

2. INDUSTRIA CĂRŢII ŞI INDUSTRIILE BAZATE PE COPYRIGHT ÎN ROMÂNIA. CONTRIBUŢIE

ECONOMICĂ.


ECONOMICĂ.Importanţa ridicată a industriilor creative la produsul intern brut (PIB), forţa

de muncă, comerţul exterior şi investiţii

– Creştere semnificativă în economia României, la 5,55% din PIB în 2005prin comparaţie cu 3,75% în 2002.

– Un număr de 180.450 de angajaţi la firmele din industriile creative în2005, adică 4.19% din forţa de muncă activă.

• Comparativ: 7.63% - construcţii; 7% - transport, depozitare,comunicare; 5.26 – tranzacţii imobiliare.

• Mai mult decît mineritul (117.000 persoane), hoteluri şi restaurante(133.000).


ECONOMICĂ.

• În perioada 2000-2005, numărul firmelor din industriile creative s-a mărit de peste 4,22 ori, de la 3873 la 16381.

• Cele mai importante creşteri au fost la:

• Producţia de filme cinematografice şi video (peste 12 ori);

• Creaţie şi interpretare artistică şi literară (9,5 ori);

• Consultanţă şi furnizare de alte produse software (7,6 ori);

• Publicitate (peste 6,5 ori);

• Editarea înregistrărilor sonore (6,2 ori);

• În perioada 2000-2005 a existat o tendinţă de scădere a rentabilităţii medii (de la 8,90% în 2000 la 5,83% în 2005), datorate creşterii numărului de firme şi a concurenţei, precum şi a reducerii preţurilor.


ECONOMICĂ.Componentele care au absorbit cel mai mare volum de

forţă de muncă în 2005 erau:

• Activităţi de tipărire – 15.013 salariaţi (14,75% din totalIC);

• Publicitate – 14.617 salariaţi (14,36% IC);

• Activităţi de radio şi televiziune – 12.486 salariaţi (12,27% IC);

• Editarea de programe – 12.409 salariaţi (12,19% IC);

• Editarea ziarelor – 5,949 salariaţi (5,84% IC);

• Editarea cărţilor – 4,871 salariaţi (4,78% IC).

Importăm mai mult decât exportăm - contributie importanţa la deficitul comercial al României.

In 2005: exporturi de 177 mil. Euro, importuri de 425 milioane Euro.

Editarea cartilor -18.17

Editarea revistelor şi periodicelor 3,02

Producţia de filme cinematografice şi video -47,32


ECONOMICĂ.

Balanţa comerţului exterior în 2005 (Sursa: INS)

Anul 2005Activităţi de radio şi televiziune 21,2%Activităţi fotografice 14,0%Alte activităţi de tipărire 14,0%Consultanţa şi furnizare de alte produse software 13,6%Editare de programe 13,4%Editarea cărţilor 4,5%Tipărirea ziarelor 3,1%

Contribuţii la valoarea adăugată a sectorului IC CORE

• Caracteristici proprii:

– Viaţa economică relativ scurtă a creaţiilor, bunurilor şi serviciilor culturale datorită schimbărilor rapide în tehnologie, ştiinţă şi modă;

– Risc ridicat de eşec;

– Concurenţă internaţională ridicată;

– Volatilitate a pieţei;

– Digitalizarea procesului de producţie;

– Interdependenţa cu alte sectoare economice cărora IC le asigură elemente de creativitate şi inovaţie.


ECONOMICĂ.

2000 2001 2002 2003 2004 2005CORE total 3873 7354 4866 8988 13277 16381Editarea cărţilor 328 675 389 598 746 819

2000 2001 2002 2003 2004 2005

CORE total 8,90 7,35 7,21 7,12 6,74 5,83Editarea cărţilor 7,97 9,39 6,36 8,26 7,03 6,25

Sursa: calcule CSCDC, pe baza datelor primare de la Camera de Comerţ şi Industriea României, Registrul Naţional al Comerţului.

Evoluţia numărului de firme în IC CORE 2000-2005

Evoluţia profitabilităţii IC CORE 2000-2005 (%)(Raport procentual între profit şi cifra de afaceri, pe baza datelor exprimate în preţuri constante 2000).


ECONOMICĂ.

Surse:Carta Verde (Green Paper) –

Eliberarea Potenţialului Industriilor Culturale şi CreativeBruxelles, 27.aprilie.2010

COM(2010) 183 finalhttp://ec.europa.eu/culture/our-policy-development/doc2577_en.htm

Comunicare a ComisieiEuropa 2020

O Strategie Europeană Pentru O Creștere Inteligentă, Ecologică Și Favorabilă IncluziuniiBruxelles, 3.martie.2010]

3. POLITICI CULTURALE RECENTE LA NIVEL EUROPEAN

http://ec.europa.eu/culture/our-policy-development/doc2577_en.htm






DEFINIŢII DE LUCRU

„Industriile culturale” sunt acele industrii care produc şi distribuie bunuri şi servicii care, atunci când sunt create, sunt considerate ca având o caracteristică, utilizare sau scopspecific care materializează sau transmite expresii culturale, independent de valoarea comercială pe care o pot avea. În afară de sectorul artelor tradiţionale (artele spectacolului, artele vizuale, patrimoniul cultural – inclusiv sectorul public), acestea includ filmele, DVD sau video, televiziunea și radiodifuziunea, jocurile video, noile mijloace de comunicare, muzică, presa şi cărţile. Acest concept este definit în raport cu mijloacele de expresie culturale în contextul Convenţiei UNESCO 2005 privind protecţia și promovarea diversităţii expresiilor culturale.

„Industriile creative” sunt acele industrii care utilizează cultura ca input și care au odimensiune culturală, chiar dacă producţiile lor sunt în principal funcţionale. Acesteainclud arhitectura și designul, care integrează elemente creative în procese mai ample, precum și subsectoare precum grafica, moda sau publicitatea.

Contribuţii la:• Strategia Europa 2020

• O Uniune a inovării,

• Agenda digitală,

• Schimbările climatice,

• Agenda pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă sau O politică industrială adaptată erei globalizării.

Unul dintre cele mai dinamice sectoare ale Europei:• circa 2,6% din PIB-ul UE,

• locuri de muncă de calitate pentru circa 5 milioane de persoane din UE-27.

Impact in mai multe sectoare:• regenerarea „brandurilor” pentru ţări, regiuni și orașe,

• dezvoltarea abilităţilor în domeniul tehnologiilor informaţiei și comunicaţiilor (TIC)

• încurajarea cercetării, comunicarea valorilor într-un mod accesibil, de la inovarea în domeniul produselor și al serviciilor la promovarea mediilor economice viabile și cu emisii scăzute de carbon, de la dialogul între generaţii la dialogul intercultural și la crearea de comunităţi.


DIVERSITATEA CULTURALĂ, TRECEREA LA DIGITAL SI GLOBALIZAREA: PRINCIPALII FACTORI AI DEZVOLTĂRII VIITOARE A ICC

O provocare a industriilor creative cu aplicabilitate directa in industria cartii:

• ICC trebuie să acopere costurile trecerii la digital (digitalizarea conţinuturilor, dezvoltarea competenţelor și actualizarea calificărilor personalului, precum și probleme complexe legate de administrarea corectă a drepturilor digitale etc.)

• să investească

• să testeze noi modele antreprenoriale

PREZENŢA CATALIZATORILOR ADECVAŢI

Sub influenţa noilor tehnologii, în special a celor digitale, au apărut:

• noi categorii de public,

• noi canale de distribuţie și noi modele de consum,

• frontierele dintre creatori și consumatori se estompează odată cu dezvoltarea unor tehnologii participative precum bloguri, wiki etc.,

• subculturi, rezultând o combinaţie multidisciplinară de forme și conţinuturiartistice noi și tradiţionale.


SPRE O ECONOMIE CREATIVĂ: EFECTELE DE PROPAGARE ALE ICC

• Oferă conţinuturi care alimentează dispozitivele și reţelele digitale și, astfel, contribuie la acceptarea și dezvoltarea viitoare a TIC, de exemplu în privinţa introducerii internetului în bandă largă. Fiind utilizatori intensivi de tehnologie, cererile lor determină frecvent adaptări și noi evoluţii tehnologice, oferind stimuli ai inovării pentru producătorii de tehnologii.

• Prin rolul lor specific, central pentru trecerea la digital și pentru noua tendinţă spre o „economie a experienţei”, precum și prin abilitatea lor de a crea sau de a amplifica tendinţe sociale și culturale și, prin urmare, cereri de consum, ICC aduc ocontribuţie importantă la crearea unui mediu favorabil inovării în Europa.


EUROPA 2020

Cum dorim să fie Europa în anul 2020?

Trei priorităţi:

• creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

• creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

• creștere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială și teritorială.


SURSE:Economie Du Livre. Le Secteur Du Livre. Chiffres-cle 2008-2009

Ministere De La Culture Et De La CommunicationService Du Livre Et De La Lecture

L’observatoire De L'économie Du Livre (MCC/DGMIC/SLL)Martie 2010

Eurobarometrul 2007 – Valorile Culturale Europene (Special Eurobarometer 278 –Wave 67 European Cultural Values)

4. STATISTICI EUROPENE


28%

71%

20%

14%

37%39%

58%

22%

13%

23%

Niciodată Minim o dată 1-2 ori 3-5 ori Mai mult de 5 ori

De câte ori aţi citit o carte în ultimele 12 luni?

UE27

RO

Care este primul lucru care vă vine în minte când vă

gândiţi la cuvântul „cultură”?

UE27 ROLocul în

clasamentulopţiunilor

Arte (vizuale şiperformative)

39% 37% 1

Literatură, poezie, dramaturgie, autori

24% 35% 2

Sursa: Eurobarometrul 2007

22% dintre români au utilizat o bibliotecă publică în ultimele 12 luni, faţă de 35% dintre europeni

FRANTA

Productia:

• 2007: 63.761 titres (+2,0%)

• 2008 69.658 titres (+9,7%)

• 2009 66 595 titres (-4,3%)source : BnF, entrees au Depot legal Livres

Tirajul mediu in 2008 9.340 exemplaresource : SNE, enquete de branche, echantillon 2008*

Numarul de titluri disponibile in 2009 619.800 referinte (+4%)source : OEL, interrogation base Electre

Numarul de exemplare vandute in 2008 468,3 milioane(-3,7%)source : SNE, enquete de branche, echantillon 2008*


Practicile de achizitie de carte in 2008

• 52,4% dintre francezi au cumparat cel putin o carte in 2008

• 25,1% - ,,- intre 1 si 4 carti

• 15,8% - ,, - intre 5 si 11 carti

• 11,5% - ,, - peste 12 cartisource : TNS-Sofres pour OEL/CNL, achats de livres d’un panel de 10.000 personnes de 15 ans et plus

Locurile de achizitionare a cartilor in 2008

• Librarii 24,5%

• Vanzari prin internet 9,6%

source : TNS-Sofres pour OEL/CNL, achats de livres d’un panel de 10.000 personnes de 15 ans et plus


Procentul de traduceri din productia comercializata in Franta

• in 2007 14,2%

• in 2008 14,0%

• in 2009 14,3% source : Livres Hebdo/Electre

Limbile cele mai traduse din productia comercializata in Franta (2009)

• engleza 62,0% din nr . total de traduceri

• japoneza 8,3%

• germana 6,2%


Cresterea medie a pretului cartilor in 2009: 0,8% (+0,1% pentru indicele general al preturilor de consum)

source : INSEE, indice des prix a la consommation, evolution en moyenne annuellesource : Livres Hebdo/Electre

Practici de lectura (2008)

• 70% dintre francezii de 15 ani si peste au citit (in afara lecturilor profesionale, dar inclusiv benzile desenate) minim o carte in ultimele 12 luni

• 39% de la 1 la 9 carti

• 14% de la 10 la 19 carti

• 17% peste 20 de cartisource : MCC/DEPS, Enquete sur les Pratiques culturelles des Francais 2008


Sursa: CCCDC - Indicele Vietii Culturale 1998-2007 (2009)

5. INDICELE CULTURII SCRISE

5. INDICELE CULTURII SCRISEEvoluţia unor subindici sectoriali ai vieţii culturale în România

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

cultura scrisă sectorul muzeal

sectorul cinematografic artele spectacolului

Evoluţia recentă a principalelor sectoare culturale în România (1998-2007)

Indicatori ai sectorului culturii scrise (sursa: INS)

• numărul total de biblioteci

• numărul de volume din biblioteci

• numărul de abonaţi la biblioteci

• numărul de volume împrumutate

• numărul de titluri de cărţi şi broşuri tipărite

• tirajul de cărţi şi broşuri tipărite

• numărul de titluri de ziare, reviste şi alte periodice

5. INDICELE CULTURII SCRISE

Indicatorii care au cunoscut o augmentare în intervalul analizat şi care prin aceasta au condus la diferenţa

de aproape zece puncte a indicelui culturii scrise sunt: numărul de titluri de cărţi şi broşuri tipărite, numărul

de volume existente în colecţiile bibliotecilor şi numărul de titluri de ziare, reviste şi alte periodice.

Graficele indică diferenţa în ceea ce priveşte evoluţia indicatorilor referitori la producţia de carte:

diversificarea ofertei editoriale (numărul de titluri de carte a crescut constant până în 2006), în timp ce

volumul editorial a urmărit o linie descendentă, oprită de creşteri abrupte în perioadele în 2001/2002 şi

2003/2005.

Sursa: Barometrul de Consum Cultural 2008

6. PRACTICI DE CONSUM

6. PRACTICI DE CONSUM

Sursele de consum domestic şi frecvenţa utilizării acestora

Lectura ocupă ultimul loc ca frecvenţă de practicare în rândul activităţilor domestice de timp liber:

34% din respondenţi nu citesc cărţi, articole, reviste de specialitate;22% citesc o dată sau de două ori pe lună.

Surse:

CCCDC - Efectele Crizei Economice asupra Operatorilor Culturali (2010)CCCDC - Efectele Crizei asupra Consumului Cultural - Barometrul De Consum

Cultural 2009

International Federation of Arts Councils and Culture Agencies (IFACCA) - Global financial crisis and recession: Impact on the arts (iunie 2009)

7. IMPACTUL CRIZEI ASUPRA CULTURII SCRISE

LA NIVEL INTERNAŢIONAL există două tipuri de abordări:

O parte a participanţilor la dezbatere contestă însăşi miza unei dezbateri despre criza în cultură, în sensul că nu există criză în cultură.

Altii sugerează că există chiar efecte pozitive: de exemplu, creşterea libertăţii de creaţie.

Linia mediană a dezbaterii face referire la efectele negative, cele mai frecvent citate fiind:

scăderea valorii finanţărilor publice;

reorientarea sponsorilor şi a investitorilor privaţi către domenii cu o mai mare popularitate şi vizibilitate;

scăderea consumului cultural.

Anumite evenimente indică prezenţa unei crize în plină desfăşurare:

în sudul Californiei, Orange County Opera Pacific îşi anulase stagiunea 2008-2009, iar în noiembrie 2009 făcea eforturi să nu îşi închidă definitiv porţile;

Festivalul de Poezie Geraldine R. Dodge din New Jersey, cel mai mare festival de profil din America de Nord, şi-a anulat ediţia bianuală din 2010.

7. IMPACTUL CRIZEI ASUPRA CULTURII SCRISE.PERSPECTIVE INTERNAŢIONALE

Studiul realizat în iunie 2009 de International Federation of Arts Councils and Culture Agencies (IFACCA). Global financial crisis and recession: Impact on the arts arată că:

1. cele mai problematice surse de finanţare vor fi sponsorizarea şi donaţiile filantropice;2. în activitatea organizaţiei se resimte necesitatea reducerii de personal, scăderea cererii

de produse noi şi eliminarea proiectelor riscante;3. sectoarele artistice cele mai vizate de criză sunt artele spectacolului şi artele vizuale, în

comparaţie cu literatura şi artele comunitare;4. sectorul privat sau organizaţiile care nu beneficiază de fonduri publice vor percepe mai

acut criza.

7. IMPACTUL CRIZEI ASUPRA CULTURII SCRISE.PERSPECTIVE INTERNAŢIONALE

7. IMPACTUL CRIZEI ASUPRA CULTURII SCRISE. CONSUMUL/ ACHIZIŢIA DE CARTE

Non-consumul de bunuriculturale (comparaţie 2008-2009): scădere mai lină aconsumului de carte,comparativ cu consumul altorbunuri culturale.

Achiziţionarea de cărţipână la sfârşitul anului 2009comparativ cu primajumătate a anului 2009 (pebaza estimărilorrespondenţilor).

53%

23%

11%7%

6%

deloc la fel mai putin mai mult NS,NR

Frecvenţa achiziţionării de cărţi până la sfârşitul anului, comparativ cu prima jumătate a anului

• În mod aparent paradoxal, consumatorii fideli de carte (cei cu 100-500 de volume în bibliotecă sau peste) şi-au intensificat achiziţiile în2009 (4, respectiv 3 procente comparativ cu 2008) iar cei cucomportament achizitiv slab au redus şi mai mult consumul.

Numărul de cărţi din locuinţă, în afară de reviste, ziare şi cărţi de şcoală

7. IMPACTUL CRIZEI ASUPRA CULTURII SCRISE. CONSUMUL/ ACHIZIŢIA DE CARTE

• Criza a început chiar în perioada cea mai profitabilă, octombrie-noiembrie 2008 .

• Efectele identificate in 2009 :

– Scăderea finanţării provenite din sursele publice şi de la sponsori;

– Creşterea costurilor pentru tipografie începând cu anul 2009;

– Scăderea vânzărilor cu 10%-30% în primul trimestru al lui 2009, faţă de aceeaşi perioadă din 2008;

– Reducerea unor posturi ca cele de redactor, tehnoredactor şi personal auxiliar.

– Creşterea cursului de schimb leu-euro şi leu-dolar; o mare parte din producţie o constituie traducerile (pentru care drepturile de cumpărare se plătesc în euro, dolari sau lire sterline);

– Piaţa este dominată de edituri mari, care reuşesc să apară şi în media foarte mult şi de aici s-a deformat percepţia cititorilor care au micşorat sfera lor de interes strict la aceste edituri;

– Vânzările sunt afectate şi de tirajele de carte ale cotidienelor (de sute de mii de exemplare), care ajung să acopere bugetele pentru carte ale potenţialilor cumpărători;

7. IMPACTUL CRIZEI ASUPRA CULTURII SCRISE.PERSPECTIVA EDITORILOR

EVOLUŢIA CRIZEI ÎN CULTURA SCRISĂ INTERVALUL URMĂTOR:

• Afectarea activităţii editurilor mici şi a librăriilor din oraşele mici care ar putea fi eliminate de pe piaţă sau absorbite de editurile şi librăriile mai mari;

„În piaţa de distribuţie de la noi există o caracteristică foarte importantă: sunt extrem de puţini, dacă nu, niciun jucător care trăieşte doar din carte (...) o mare parte din cifra lor de afaceri e reprezentată de alte lucruri decât de carte. Din aceste motive, lucruri care nu privesc piaţa de carte au inundat relaţiile noatre cu distribuitorii. Aceştia au probleme cu chiriile mari care sunt datorate locaţiilor pe care le iau în special pentru celelalte lucruri şi nu pentru carte, au dificultăţi cu creditele pentru dezvoltare etc. Şi toate aceste lucruri au încercat mulţi distribuitori să le verse în curtea editorilor prin mărirea costurilor de distribuţie care şi aşa sunt foarte mari pentru serviciile care le oferă” (reprezentant asociaţie editori).

• Un alt efect estimat este reducerea bugetelor alocate promovării cărţilor în ziare şi reviste;

• Concentrarea pe publicitatea prin contactul direct cu publicul la târguri şi canale mai ieftine, aşa cum este internetul.

• Nu se va schimba cererea pentru tipurile de produse editoriale.

• Cititorii vor fi mai selectivi/exigenţi în achiziţiile lor;


Sugestii formulate de respondenţi legat de cultura scrisă:

• creşterea achiziţiilor publice de către MCPN a cărţilor pentru biblioteci;• accesarea de fonduri europene;• realizarea de pachete de oferte pentru cititori (pachete de 2, 3, 4 cărţi la un

anumit preţ).

Principalul responsabil de contracararea efectelor crizei: Ministerul Finanţelor Publice.


• „*...+ mi se pare că efectul pentru industria cărţii va fi paradoxal şi mi se pare foarte interesant pronosticul, aşa că îl dau, făcând analogie cu ce s-a întâmplat pe vremea lui Ceauşescu, când oamenii citeau ca să-şi ofere o compensaţie pentru toate celelalte insatisfacţii. *...+ Omul va vedea că hrana lui spirituală cea mai ieftină e cartea şi va lua decizii în funcţie de asta.” (reprezentant editură)

• „Se reduce planul editorial, se scot mai puţine titluri, pe urmă se mai aşteaptă, de exemplu chiar dacă îmi lipseşte un anumit titlu cu o dinamică mai lentă, aştept să îl reeditez pentru toamnă şi prefer să aştept 2-3 luni până atunci. E vorba de o altă planificare în an. Sunt anumite perioade despre care ştii din start că sunt moarte. Chiar şi perioade adiacente, înainte sau după. Deci extindem această perioadă, acest gol.” (reprezentantă asociaţie de editori)


CONCLUZII

• Criza a afectat în mod particular consumul public de bunuri culturale(frecventarea teatrului, a cinematografului etc.), publicul reorientându-se către consumul domestic, ceea ce a protejat întrucâtva poziţia cărţii în rândul achiziţiilor culturale.

• Este posibil ca relativa stabilitate a consumului de carte să fie determinatăde colecţiile de carte lansate de cotidienele naţionale, care oferăpublicului o alternativă economică la cărţile publicate de edituri. De asemenea, pentru că aceste colecţii se bazează pe titluri clasice, ele pot fiatractive pentru o categorie mai largă de populaţie.

• Posibile evoluţii inegale ale editurilor mari faţă de editurile mici.• Reconsiderarea librăriilor ca principală interfaţă între edituri şi public.• Internetul ca potenţială infrastructură culturală alternativă în România, ca

suplinitor al infrastructurii fizice de acces la cultura scrisă.

SURSELE DATELOR

• Alain de Toledo, Laurent Faibis (2008) Du cout du livre au prix des idees, www2.culture.gouv.fr/culture/deps/2008/pdf/tdp_coutlivre1.pdf

• KEA European Affairs (2006) The economy of culture in Europe.

• Studiu realizat pentru Comisia Europeana; http://ec.europa.eu/culture/key-documents/doc873_en.htm Carta Verde (Green Paper) – Eliberarea Potenţialului Industriilor Culturale şi Creative. Bruxelles, 27.aprilie.2010. COM(2010) 183 final

• http://ec.europa.eu/culture/our-policy-development/doc2577_en.htmComunicare a Comisiei Europa 2020 - O Strategie Europeană Pentru O Creștere Inteligentă, Ecologică Și Favorabilă Incluziunii. Bruxelles, 3.martie.2010]

• Eurobarometrul 2007 – Valorile Culturale Europene (Special Eurobarometer 278 – Wave 67 European Cultural Values)

• Ministere De La Culture Et De La Communication, Service Du Livre et de la Lecture, L’observatoire de L'économie du Livre (MCC/DGMIC/SLL)(Martie 2010). Economie Du Livre. Le Secteur Du Livre. Chiffres-cle 2008-2009International Federation of Arts Councils and Culture Agencies – IFACCA (2009) - Global financial crisis and recession: Impact on the arts

•

• CCCDC (2009) - Indicele Vietii Culturale 1998-2007

• CCCDC (2008) - Barometrul de Consum Cultural 2008

• CCCDC (2010) - Efectele Crizei Economice asupra Operatorilor Culturali

CCCDC (2009) - Efectele Crizei asupra Consumului Cultural - Barometrul de Consum Cultural 2009

• ORDA, CCCDC, IEN (2008)- Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright la economia României. (cu asistenţătehnică a Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuala)

[email protected]

www.culturadata.ro

Mulţumesc!






http://www.culturadata.ro/



Documents

CULTURA SCRISĂ ÎN ROMÂNIA –INDUSTRIE, · Definitie Un set de activităţi economice care asociaza funcţii de concepere, creaţie şi producţie funcţiilor industriale de manufacturare