CUPRINS

cuprins

Intriducere........Principii de functionare........Clasificarea separatoarelor...... Separatoare bifazice....... Separatoare bifazice verticale...... Separatoare bifazice orizontale ...... Separatoare sferice ....... Separatoare cu filtru ....... Dispozitivele interioare ale unui separator ..... Separatoare trifazice ...... Separatoare trifazice verticale ..... Separatoare trifazice orizontale .......Dimensionarea separatoarelor bifazice .....Dimensionarea separatoarelor bifazice orizontale ....Dimensionarea separatoarelor bifazice verticale ......Dimensionarea separatoarelor trifazice ....Dimensionarea separatoarelor trifazice orizontale .....Dimensionarea separatoarelor trifazice verticale .....Exemplu de calcul pentru separatoare bifazice ..... Separatoare bifazice verticale...... Separatoare bifazice orizontale ......Exemplu de calcul pentru separatoare trifazice ...... Separatoare bifazice orizontale .... Separatoare bifazice verticale......Bibliografie .......

INTRODUCERE

Productia sondelor, sub forma de amestec de titei, apa si gaze, se colecteaza pe zone si calitati de titei, in parcuri de separatoare si rezervoare.Numarul de sonde care se leaga intr-un parc variaza in functie de distanta dintre sonde, conditiile topografice ale terenului si natura titeiului ( vascozitate, densitate, compozitie, punct de congelare ).Prima operatie efectuata asupara amestecului de faze fluide ( titei, apa si gaze ) extrase din sonde, care contine si un anumit procent de impuritati solide, o constituie separarea acestor faze operatie ce se realizeaza in parcul de separatoare. Amestecul de fluide care vine de la sonde la parc prin conductele de amestec, este dirijat printr-o claviatura la diferitele separatoare, de etalonare si de total, unde se separa diferitele faze dupa cum urmeaza : Faza gazoasa este masurata si dirijata in conductele de colectare si trimisa dupa caz la punctele de utilizare sau la statiile de tratare gaze ( uscare, degazolinare, dezumificare ) ; Faza solida este compusa din titei ( curat, emulsie ) si apa libera care functie de instalatia existenta de separare, avem deci o separare a apei de titei in cazul separatoarelor trifazice sau a titeiului impreuna cu apa in cazul separatoarelor bifazice.Colectarea, separarea si taransportul productiei de titei, apa si gaze se realizeaza in sistem deschis sau inchis astfel : In cazul sistemului deschis, cand lichidul ajunge in rezervorul atmosferic, gazele dizolvate se degaja si se pierd, antrenand totodata si unele fractiuni uscate de titei, aceste pierderi fiind uneori de 3 5 % ; In cazul sistemului inchis de transfer, nuexista aceste pierderi, deoarece titeiunl nu vine in contact cu atmosfera in circuitul sau, dar impune controlul automat al productiei, automatizarea complexa si sincronizarea productiei sondelor cu capacitate de prelucrare.Pentru a reduce la minimum pierderile de fractiuni usoare, se poate aplica se separarea in trepte.Pentru ca un separator sa fie eficient trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : Capacitatea separatorului sa fie suficienta pentru a face fata cresterilor bruste de debit ; Dimensiunile geometruce sa fie suficient de mari ( inaltimea pentru separatoarele verticale si lungimea pentru cele orizontale ) pentru a permite decantarea picaturilor de lichid, evitand antrenarea acestora ; Sa fie prevazut cu dispozitiv pentru mentinerea unui nivel constant de lichid ; Turbulenta din corpul separatorului sa nu fie prea mare pentru a se putea realiza decantarea ; Sectiunea spatiului de separare sa fie suficient de mare pentru separarea integrala a lichiudului ; Sa existe retinatoare de ceata , care avan efect de coalescenta sa retina picaturile cele mai fine de lichid din curentul de gaze .

PRINCIPII DE FUNCTIONARE

Fluidele venite de la sonda, intra in claviatura parcului, dupa care in separatoare, unde, datorita reduceri vitezei de deplasare ca efect al cresteri sectiunii, incepe un proces de separare gravitationala. Astfel, gazele fiind mai usoare merg in partea de sus a recipientului, iar lichidul cade in partea de jos a acestuia. Astfel sunt separate cele doua faze : faza lichida ce consta in titei + apa si faza gazoasa, care sunt evacuate separat in conductele respective.Presiunea din interiorul separatorului constituie o caracteristica de baza a procesului de separare. Acesta poate sa varieze in limite largi, dupa nevoile exploatarii, intre presiunea atmosferica si 40 70 bar. In cazul cand presiunea de separare este mai mare, o parte din gaze ramane dizolvata in titeiul care paraseste separatorul.Vuteza de deplasare a curentului de gaze este un alt element caracteristic al separatoarelor. Daca aceasta viteza este mare, gazele antreneaza si picaturi mici de lichid, si din acest motiv, intre viteza v a curentului de gaz, intr-un separator vertical si viteza de cadere libera w a unei picaturi de titei, de diametru d < 0,1 mm, sa existe relatia :Vg = ( 0,7 ..... 0,8 ) wIn continuare avem reprezentata diagrama de variatie a vitezei admisubile a gazelor in interiorul separatorului in functie de presiunea de separare p .

Fig.1.1. CLASIFICAREA SEPARATOARELOR

Din punct de vedere constructiv separatoarele se clasifica astfel : separatoare vertical e ; separatoare orizontale ; separatoare sferice.Din punct de vedere al numarului de faze separate : separatoare bifazice ; separatoare trifazice .

DISPOZITIVELE INTERIOARE ALE UNUI SEPARATOR

deflectoare de intrareAcestea pot fi de tip ecran si de tip ciclon.Cele de tip ecran pot fi o semisfera concava, con sau ori ce alt obstacol care realizeaza o modificare brusca in directia si viteza fluidului, avand ca rezultat separarea lichidului de gaze.Cele de tip ciclon utilizeaza mai mult forta centrifuga decat agitarea mecanica pentru separarea lichidului de gaze.Majoritatea modelelor utilizeaza un ajutaj de intrare dimensionat, astfel incat sa creieze o viteza a fluidului de circa 6 m/s, de-a lungul unui cos al carui diametru reprezinta 2/3 din diametrul separatorului.

a) b) Fig.2. deflectoare de intrare : a) de tip ecran ; b) de tip ciclon deflectoare antivaluriSe instaleaza la separatoarele orizontale si sunt niste deflectoare verticale simple, dispuse perpendicular pe curent, in interfata gaz lichid. placi antispumanteSpuma apare la suprafata de separare gaz lichd atunci cand bulele de gaz ies din solutie. Stabilizarea spumei se poate face prin trecerea fortata a acesteia printr-o serie de placi paralele inclinate ( fig. ) sau tuburi, care favorizeaza fuzionarea bulelor de gaz.

Fig. 3. Placi antispumante

deflectoare antiturbionareAceasta ( fig. ) previne dezvoltarea turbioanelor care pot conduce la reantrenarea gazelor in lichidul de iesire, atunci cand regulatorul de nivel se deschide.

Fig. 4. Deflectoare antiturbionare retinatoare de ceataAcestea sunt alcatuite din saltele formate din :1. impletituri de sarma ;2. infasurate din benzi striate ;3. demistere cu aripioare.O saltea din impletituri de sarma este confectionata din retele de ochiuri fine de sarma din otel inoxidabil, infasurate strans intr-un cilindru. Picaturile de lichid se lovesc de reteaua de sarma si fuzioneaza.Eficacitatea impletiturilor de sarma depinde in mare masura de viteza gazelor. Daca viteza este prea mare, picaturile vor fi reantrenate de curentul de gaze. Daca viteza este prea mica, picaturile trec prin ochii retelei, fara sa se loveasca unele de altele si sa se uneasca. Grosimea impletituri este de 3 pana la 7 inch.O saltea din impletitura de sarma poate retine 99% din picaturile cu diametru de 10 microni sau mai mare. Acestea sunt mai ieftine dar se pot infunda mai usor ca celelelte tipuri.Infasurarile din benzi striate sunt alcatuite din cilindrii ondulati concentric, dispusi in asa fel incat picaturile se lovesc de striatii si se unescDemisterele cu aripioare imprima curentului de gaze schimbari de directie, atunci cand acesta trece prin placile paralele.Picaturile se lovesc de suprafetele placilor, se unesc si cad in zona de colectare a lichidului. Acestea sunt dimensionate in asa fel incat sa asigure o cadere de presiune minima.

1. 2. 3.Fig 5. Retinatoare de ceata

1.1. SEPARATOARE BIFAZICE

Separatoarele bifazice pot fi : separatoare verticale ; separatoare orizontale ; separatoare sferice.

1.1.1. SEPARATOARE BIFAZICE VERTICALE

Separatoarele bifazice verticale sunt recipiente cilindrice realizate in constructie sudata, di tabla de otel, in regim de recipiente sub presiune. In tara noastra separatoarele verticale se clasifica dupa presiunea de lucru, in urmatoarele tipuri : separatoare de joasa presiune ( pentru 8 si respectiv 16 bar presiune de lucru ) ; separatoare de medie presiune ( pentru 40 bar presiune de lucru ) ; separatoare de inalta presiune ( pentru 70 bar presiune de lucru ) .

Aceasta gama de separatoare permite, unde este cazul, separarea in mai multe trepte de presiune. De alfel separarea in trepte este indicata in toate cazurile, deoarece se mareste cantitatea de lichid recuperata, se reduc pierderile prin evaporare si se evita trecerea vaporilor in rezervorul de depozitare, unde acestia ar creea o stare de turbulenta, care ar mari pierderile. Separarea in trepte se foloseste si atunci cand este necesar sa se separe gazele la o presiune apropiata de cea a zacamantului pentru a putea fi folosite la gaz lift, injectie sau transport la mare distanta.Pentru stabilirea numarului de trepte, calculul se face in functie de raportul intre presiunile celei de a doua trepte succesive de separare.

Fig. 6. Separator vertical bifazic SVB

La separatoarele verticale procesul de separare are loc in trei etape, astfel : prima separare are loc la intrarea tangentiala a amestecului , unde datorita fortei centrifuge cea mai mare parte din lichih iese din amestec. La unele tipuri de separatoare se obtine acelasi efect prin schimbarea brusca a directiei de curgere, cu ajutorul unor deflectoare ; In a doua etapa, in zona centrala a separatorului de produce separarea picaturilor de lichid sub actiunea gravitatiei. Separarea se produce in conditii optime cand dimensiunile separatorului corespund debitului, iar viteza ascensionala a gazelor este sub viteza critica ( cand pot fi antrenate picaturi de lichid in gaze ). Efectul de separare se imbunatateste prin folosirea unor dispozitive de rectilinizare a curentului de gaze ; In a treia etapa se produce separarea picaturilor fine de lichid care ramane in masa gazelor sub forma de ceata . separarea lor se face in dispozitive numite retinatoare de ceata, care de fapt sunt niste placi lamelate, o serie de site, cicloane.

Separatorul vertical de titei si gaze tip SG 8 si SG 16 se compune din urmatoarele parti principale : Mantaua exterioara ; Mantaua interioara ; Clopotul de separare ; Caloriferul ; Armaturile de control si reglare.

Mantaua exterioara este prevazuta cu capace bombate la ambele extremitati. In partea superioara mantaua este prevazuta cu un racord de 4 , prin care intra amestecul, iar in partea inferioara cu un racord de 4 , prin care iese titeiul si care este fixat la 90 sau la 180 fata de racordul de intrare amestec.

Gazele ies pe la partea superioara printr-o legatura de 6 prevazuta cu un racord curbat pentru supapa de siguranta, iar impuritatile se scurg pe la partea inferioara printr-o teava de scurgere.

Pentru accesul in interior, mantaua exterioara este prevazuta cu o gaura de vizitare ( manoclu ) si o deschidere pentru montarea regulatorului de nivel.Mantaua interioara, concentrica cu cea exterioaraeste si ea prevazuta in partea superioara cu o deschidere pentru intrarea amestecului, iar in partea inferioara cu ferestre longitudinale numite sicane pentru reducerea vitezei particulelor de titei.

Fig.7. Separator vertical de titei si gaze tip SG8 si SG16

De capacul superior este sudat, in interior, clopotul de separare cu baza in sus, cu pereti tripli si concentrici. Pereti sunt prevazuti cu deschideri dispuse diferit unele fata de celalalte, iar partea inferioara in forma de palnie se prelungeste cu o teava care coboara pana la nivelul de lichid.Pentru incalzirea titeiului in vederea unei separari optime a celor doua faze, este prevazut un calorifer care este fixat in capacul gurii de vizitare.Amestecul gaze titei venit de la sonda prin claviatura parcului intra tangential prin racordul de intrare in spatiul inelar dintre cele 2 mantale si datorita fortelor centrifuge care iau nastere, particulele de titei care au o masa mai mare sunt proiectate pe mantaua separatorului, de unde se scurg in jos.Gazele eliberate din amestec trec in interiorul separatorului si astfel picaturile de titei care au mai ramas in gaze sunt oprite ( prin lovirea de sicane ) si se preling in jos pe mantaua interioara a separatorului.Gazele, la randul lor, inainte de a intra in conducta de evacuare trec prin deschiderile celor trei cilindri concentrici fixati in capacul superior. Prin schimbarea sensului de curgere a gazelor la trecerea prin deschideri, acestea sunt curatite de ultimele picaturi de titei, care sunt colectate intr-o teava care coboara in nivelul de lichid al separatorului.In ordinea greutati specifice, pe fundul separatorului se vor depune mai intai nisip si impuritatile mecaniceapoi apa sarata si apoi titeiul.Separatoarele sunt dotate cu dispozitive de siguranta, pentru reglarea si controlul functionarii si anume : supapa de siguranta de tipul, cu parghie si contragreutati reglate pentru presiunea de lucru ; indicator de nivel ; dispozitiv pentru reglarea nivelului care poate fi mecanic sau pneumatic.

Dispozitivul pentru reglarea nivelului are rolul de a mentine nivelul de lichid constant in separator si este important ca acesta sa fie in functionare continua, pentru a evita patrunderea titeiului in conducta de evacuare a gazelor sau a gazelor in conducta de titei.Un regulator mecanic este construit din : plutitor care actioneaza un ventil dublu de pe conducta de evacuare a titeiului, printr-un sistem de parghii reglabile. La cresterea nivelului plutitorului se ridica, parghia coboara si deschide ventilul de pe conducta de evacuare a titeiului. La coborarea nivelului in separator, tot prin intermediul sistemului de parghii ventilul se inchide.

Fig. 8. Regulator mecanic

Dispozitivul pneumatic de reglare a nivelului este cel mai raspandit si este alcatuit din regulatorul de presiune cu membrana, plutitorul si sistemul de parghii reglabile, care actioneaza distribuitorul de gaze. Gazele necesare actionarii regulatorului provin di conducta de evacuare a separatorului. Gazele din drumul lor, catre regulatorul de presiune trec prin urmatoarele elemente componente : teava ; caneaua ; regulator de presiune ; filtru si alte doua tevi ( Fig. 9. ).

Fig .9. Dispozitiv pneumatic

Atunci cand nivelul de lichid, in separator creste, plutitorul de ridica, iar sistemul de parghii deschide distribuitorul de gaze, permitand astfel accesul gazelor in regulator. Datorita presiunii gazelor care apasa pe membrana regulatorului, tija acestuia se deplaseaza in jos, comprima arcul de sub ea si deschide ventilul dublu, permitand astfel evacuarea titeiului. Atunci cand nivelul de lichi coboara, distribuitorul inchide intrarea gazelor si le evacuiaza in atmosfera pe cele de deasupra membranei, astfel ca ventilul se inchide. Pozitia nivelului in separator poate fi reglata cu ajutorul contragreutatilor de pe bratul sistemului de parghii.Sistemul din imaginea urmatoare ( fig. 10. ) mai este prevazut, fata de separatorul tip SG, cu un dispozitiv pentru controlul nivelului cu semnalizator electric pentru semnalizarea nivelului maxim si respectiv minim admis, cu un termometru cu bimetal, iar la partea superioara cu retinatoare de ceata a caror umplutura se incarca prin doua guri de umplere.

Fig . 10.In tabelul din pagina urmatoare sunt prezentate caracteristicile tehnice ale separatoarelor verticale bifazice construite in tara noastra.Valorile din acest tabel, privind capacitatea de separare a gazelor si a lichidului, corespund urmatoarelor conditii : densitatea relativa a gazelor = 0,65 ; densitatea lichidului = 850 kg/m ; temperatura de lucru trebuie sa fie peste temperatura de formare a hidratilor si peste punctul de roua ; vascozitatea lichidului 1,5E ; ( = ( 7,31E 6,31 / E ) 10* 10 [m/s] debitul constant fara rafale ; titeiul nu spumeaza.

SimbolulseparatoruluiSVB81200 * 3SVB 161000 * 3SVB 40800 * 3SVB 70600 * 3

Presiunea max. de lucru bar8164070

Temperatura max. de lucru C60606060

Capacitatea de separare gazeQg mN/ziLa diferite presiuni de lucru p barPQgPQgPQgPQg

2345678120000150000190000220000260000290000330000468101214161300001800002400002800003300003900004300001020304018000035000048000058000010305070100000270000310000460000

Capacitatea de separare lichid m/zi200014501000610

Diametrul interior al recipientului , mm12001000800600

Inaltimea nominala H1, mm3000300030003000

Inaltimea totala H, mm4180413838653532

Diametrul nominal al racordului, mmIntrare amestec15010010080

Iesire gaze15015010080

Iesire lichid100505050

Masa separatorului, kg1920168013501550

Masa separatorului inclusiv armaturile, kg2270197016001830

1.1.2. SEPARATOARE BIFAZICE ORIZONTALE

Aceste separatoare sunt prevazute cu urmatoarele elemente : un deflector de intrare care realizeaza, datorita inertiei si fortelor centrifuge, o prima separare a gazelor de lichid ; un fascicul de rectilinizare care separa picaturile de lichid din curentul de gaze, prin reducerea turbulentei si micsorarea distantei de cadere a picaturilor ; un retinator de ceata ; deflectoare antivaluri , placi antispumante si deflectoare antiturbionare; dispozitiv pentru spalarea depunerilor solide cu jeturi de apa ; serpentina pentru incalzire cu aburi ; armaturi ; dispozitive si aparate de masura si control a parametrilor de functionare si mentinere automata a nivelului constant de lichid.

Astfel se dispune de : robinet de reglare actionat pneumatic ; dispozitiv pentru controlul nivelului ; supapa de siguranta ; semnalizator de nivel maxim ; manometru ; termometru ; indicator de nivel ; grup de filtrare si reducere pentru gazele de actionare ; robinet de inchidere .Reglarea presiunii si a nivelului se face ca la separatoarele verticale.Separatoarele orizontale ( Fig. 11), se folosesc mai mult deoarece pentru acelasi volul al separatorului au o capacitate de separare de 1,6 2 ori mai mare decat a celor verticale, fapt ce se datoreaza, pe de o parte, faptului ca suprafata de lichid di separatorul orizontal este mai mare decat la cel vertical si creste cu lungimea separatorului, iar pe de alta parte utilizari mai bune a efectului gravitatiei in separare, intrucat particulele de fluid parcurg intreaga lungime a separatorului fara sa fie in contracurent cu gazele, asa cum se intampla la separatoarele verticale.De asemenea, volumul compartimentului de lichid asigura un timp de stationare a lichidului suficient pentru eliminarea completa a gazelor.In mod normal, separatoarele orizontale sunt utilizate cu nivelul lichidului la jumatate, pentru a mari suprafata de separatie ( interfata gaz lichid ).

Fig. 11. Separator orizintal

In general, separatoarele orizontale sunt mai eficiente pentru separarea normala si mai ales in cazul emulsiilor, productiei in rafale, spumelor sau ratiei gaze titei ridicate.

Separatoarele orizontale prezinta si unele inconveniente care conduc la alegerea separatoarelor verticale in unele situatii si anume : ocupa o suprafata de teren mai mare decat cele verticale echivalente ; au capacitatea de mentinere a nivelului lichidului mai mica.

La o modificare data a nivelului lichidului rezulta o crestere superioara a volumului de lichid pentru un separator orizontal fata de unul vertical, dimensionat pentru acelasi debit.Geometria separatorului orizontal necesita ca dispozitivul de contrul al nivelului maxim sa fie plasat aproape la nivelul de lucru.La separatoarele vertucale dispozitivul poate fi plasat mult mai sus, permitand dispozitivului de reglare a nivelului si robinetului de descarcare sa aiba un timp mai mare de reactie in vederea mentinerii nivelului.In plus, modificarile de nivel in separatoarele orizontale pot crea valuri care sa actioneze dispozitivul de control al nivelului maxim ; evacuarea particulelor solide se face mai greu, ca la separatoarele verticale.In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile tehnice ale separatoarelor orizontale, fabricate in tara noastra.

Valorile privind capacitatea de separare a gazelor si a lichidului, corespund urmatoarelor conditii : densitatea relativa a gazelor = 0,65 ; densitatea lichidului = 850 kg/m ; temperatura de lucru trebuie sa fie peste temperatura de formare a hidratilor si peste punctul de roua ; vascozitatea lichidului 1,5E ; ( = ( 7,31E 6,31 / E ) 10* 10 [m/s] debitul constant fara rafale ; titeiul nu spumeaza.

SimbolulseparatoruluiSVB40800 * 3SVB 70700 * 3SVB 40500 * 3SVB 8700 * 3SVB 81200 * 3SVB 81800 * 4.5SVB 161200 * 3SVB 161400 * 4.5

Tipul bifazicbifazicbifazictrifazictrifazictrifazictrifazictrifazic

Presiunea max. de lucru bar40701408881616

Temperatura max. de lucru C6060606060606060

Capacitatea de separare gazeQg mN/ziLa diferite presiuni de lucru p barPQgPQgPQgPQgPQgPQgPQgPQg

1520304029000038000051000060000040506070480000550000620000700000701001201402060002470002670002850002468250003600054000730002468750001000001600002100002468165000240000360000460000481216105000215000314000430000481216143000294000430000530000

Capacitatea de separare lichid m/zi45040065025076025007601600

Diametrul interior al recipientului , mm8007005007001200180012001400

Lungimea nominala a recipientului, mm*10333334.534.5

Dimens.de gabarit, mmLungime5500550059306360813067628500

Inaltime2422233021703054452030573200

Latime 1750175015002450305024502450

Diametrul nominal al racordurilor, mmIntrare am10010080100150200200200

Iesire g10010080100150200200200

Iesire titei505050501001505050

Iesire apa---501001505050

Masa aprox, kgInclusiv sania si armaturile31755285297256409700563015071

1.1.3. SEPARATOARE BIFAZICE SFERICE

Separatorul sferic ( fig. 12 ) este mai compact si mai ieftin decat separtorul orizontal si decat cel vertical. Principiul separari este la fel ca la celelalte doua, dar in schimb capacitatea de separare si posibilitatea de a functiona in mod corespunzator, in cazul unor variatii bruste de debit, sunt mai reduse. Din aceasta cauza si datorita dificultatilor de fabricatie, astfel de separatoare isi gasesc o aplicabilitate mult mai redusa.

Fig. 12. separatorul sferic

SEPARATOARELE FILTRU

Acestea pot fi orizontale ( fig. 13 ) sau verticale.pe masura ce gazele trec prin tuburile de filtrare, particulele fine de lichid fuzioneaza in particule mai mari, care sunt retinute la trecerea prin retinatoarele de ceata.Aceste separatoare pot separa 100 % particulele cu diametru mai mare de 2 microni si 99 % particulele cu diametru de circa 0,5 microni.Se utilizeaza la intrarile compresoarelor din statiile de compresoare, la intrarea in coloanele de contact cu glycol si in situatia cand gazele sunt folosite drept combustibil.

Fig. 13. Separatoarele filtru

2. SEPARATOARE TRIFAZICE

Separatoarele trifazice ( numite si separatoare de apa libera ) separa faza gazoasa de faza lichida, iar faza lichida o separa in titei si apa, denumita apa libera .Separatoarele trifazice se utilizeaza, in special, ca separatoare de etalonare, deoarece permit determinarea simultana a debitului de gaze, titei si apa libera a unei sonde.In cazul in care deshidratarea titeiului se face la parcul de separatoare, se foloseste, de asemenea, un separator trifazic de total care separa apa libera, titeiul emulsionat mergand singur la instalatia de tratare. Separatoarele trifazice se construiesc atat verticale, orizontale cat si sferice. Cele mai utilizate sunt cele orizontale.

2.1. SEPARATOARELE RTIFAZICE VERTICALE

Amestecul intra in separator si loveste un deflector de intrare si astfel se separa cea mai mare parte a gazelor. Pentru a nu deranja procesul de decantare, lichidul este trecut printr-o teava prin interfata titei gaze, care are iesirea la interfata titei apa pentru a facilita separarea apei. De asemenea, separatorul este prevazut cu un cos pentru egalizarea presiunii gazelor intre sectiunea superioara si cea inferioara.

Fig. 14 Separator trifazic vertical

Separatoarele trifazice verticale ( fig 15 ) mai pot fi confectionate si din altfel de variante constructive care se disting in functie de modul in care se realizeaza procesul de reglare astfel :

Fig. 15. Separatoare trifazice verticale

2.2. SEPARATOARELE TRIFAZICE ORIZONTALE

Un separator clasic este cel cu deversor si regulator de interfata ( fig. 16 ).Amestecul intra in separator si loveste un deflector de intrare. Aceasta schimbare brusca de viteza si directie realizeaza separarea initiala a lichidelor si gazelor. Deversorul mentine nivelul titeiului, iar regulatorul de nivel pe cel al apei. Titeiul curge peste deversor. Nivelul titeiului in aval de deversor este reglat de un regulator de nivel care actioneaza robinetul de evacuare a titeiului.

Fig. 16. Separator trifazic orizontal clasic

Regulatorul de interfata sesizeaza inaltimea interfetei titei apa si actioneaza robinetul de evacuare a apei, astfel incat interfata titei apa sa se mentina la o inaltime constanta. La separatoarele trifazice timpul de stationare a lichidului este mai mare pentru a asigura separarea celor doua faze.Gazele sunt evacuate printr-un retinator de ceata, la un robinet de reglare a presiunii care mentine presiunea constanta in separator. Nivelul interfetei gaze titei poate varia de la din diametru pana la , in functie de importanta relativa a separarii lichid gaze. Cea mai obisnuita configuratie este de din diametru.Aceste separatoare pot fi prevazute in interior si cu tevi pentru spalare in cazul utilizari la sondele care produc cu nisip.La separatorul orizontal cu doua deversoare ( fig. 17 ) regulatorul de interfata este inlocuit cu un flotor. Acest tip de separator se foloseste in cazul unor volume mari de emulsii sau parafine care pot perturba buna functionare a regulatorului de interfata.

Fig. 17. Separator trifazic orizontalcu doua deversoare

Titeiul se revarsa peste deversorul de titei intr-o cupa de titei , unde nivelul este reglat printr-un regulator de nivel care actioneaza robinetul de evacuare a titeiului. Apa trece pe sub cupa de titei si apoi peste deversorul de apa. Nivelul apei este reglat de un regulator de nivel care actioneaza robinetul de evacuare a apei.Inaltimea deversorului de titei regleaza nivelul de lichid din separator, iar diferenta de inaltime dintre cele doua deversoare regleaza grosimea stratului de titei datorita greutatilor specifice diferite ale celor doua faze. Este necesar ca nivelul deversorului de apa sa fie suficient de jos, sub nivelul deversorului de titei pentru ca grosimea stratului de titei sa asigure un interval suficient de timp, pentru separarea titeiului. Daca insa nivelul deversorului de apa este mai jos, iar diferenta dintre greutatile specifice nu este prea mare, grosimea stratului de titei poate sa creasca si acesta sa se reverse peste deversorul de apa. De obicei, cele doua deversoare sunt ajustabile, pentru a se putea compensa modificarile de debit sau de greutati specifice.

2.3. SEPARATOARELE TRIFAZICE SFERICE

3. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR BIFAZICE

Un separator are o capacitate de separare bine determinata, atat pentru gaze cat si pentru lichid.Capacitatea de separare a gazelor pentru un separator vertical este direct proportionala cu sectiunea sa transversala si nu depinde decat in mica masura de inaltimea lui. Astfel, daca inaltimea unui separator creste de la 3 la 4,5 m, capacitatea sa de separare creste cu circa 5 % , iar daca inaltimea scade de la 3 la 2 mcapacitatea sa de separare scade cu 3 % .Capacitatea de separare a lichidului depinde de volumul de lichid stocat in separator si timpul de separare a acestuia. Inaltimea lichidului in separator nu trebuie sa depaseasca de 1 pana la 3 ori diametrul acestuia. Timpul de stationare depinde de natura titeiului ( creste cu vascozitatea ) si de presiunea de separare ( scade cand presiunea de separare creste ) .Pentru titeiurile care au tendinta sa formeze spuma , timpul de stationare va creste in functie de stabilitatea spumei. In majoritatea cazurilor sunt suficienti timpi de stationare de la 30 secunde la 3 minute. Daca titeiul are tendinta de a spuma, este necesar ca timpul de stationare sa fie de 4 ori mai mare.Pentru conditii normale de separare si presiuni cuprinse intre 0 si 42 bar, timpul de stationare este de 1 minut, pentru presiuni cuprinse intre 42 si 70 bar timpul de stationare este de minimul 50 secunde, iar peste 70 bari timpul de stationare este de minimum 30 secunde.Capacitatea de separare a gazelor pentru un separator orizontal depinde de suprafata prin care curg gazele. Cresterea lungimi peste 3 m nu mareste cu mult aceasta capacitate, cu exceptia cazului titeiului care spumeaza.Capacitatea de separare a lichidului depinde, de asemenea, de volumul de lichid din separator, deci este in functie de diametrul separatorului, de lungimea lui si de inaltimea coloanei de lichid. Se obderva, deci, ca la aceste separatoare, pentru un diametru dat capacitatile de separare a gazului si a lichidului variaza in sens invers, in functie de inaltimea coloanei de lichid din separator.In calculul de dimensionare a separatoarelor pentru picaturile ce se separa gravitational se considera un diametru de 100 microni. Picaturile cu dimensiuni mai mici, pana la 10 microni, vor fi retinute prin efect pelicular in retinatoarele de ceata ale separatoarelor. Separarea se considera buna atunci cand in masa gazelor nu se gasesc particule de lichid cu diametru mai mare de 10 microni, iar cantitatea de lichid antrenata de gaze este mai mica de 0,135 dm la 1000 Nm gaze.O particula de lichid care cade sub actiunea fortei gravitationale se accelereaza pana cand forta rezultata din frecarea ei cu gazele devine egala cu greutatea particulei. In acest moment particula incepe sa cada cu o viteza constanta ( care este viteza de depunere ) . Cand particulele sunt mici, ele ajung repede la aceasta viteza de depunere, care se ia in calcul pentru dimensionarea separatoarelor.Pentru a asigura depunerea unei particule trebuie ca greutatea proprie sa fie mai mare ca forta rezistenta, deci vl > vg . Forta de rezistenta care actioneaza asupra particulei datorita miscarii relative a acesteia prin faza gazoasa este data de relatia : ( 1 )

unde avem : este coeficientul de rezistenta ; aria sectiunii transversale a particulelor, m ;g densitatea gazelor, kg/m ;i viteza picatirii, m/s .

Greutatea proprie a particulei de lichid, tinand seama de flotabilitatea ei in gaze, este data de relatia :

( 2 )

In care avem :d diametrul particulei, m ;l densitatea lichidului , kg/m ;g acceleratia gravitationala, m/s .

Viteza de cadere a particulei de lichid se determina egaland cele doua relatii de mai sus.

Daca miscarea gazelor este laminara, avem : = 24/Reiar pentru viteza de depunere a particulei de lichid rezulta urmatoarea relatie ( relatia lui Stokes ) : ( 3)unde :g - fiind vascozitatea cinematica a gazelor , Ns/m .

Daca miscarea gazelor este turbulenta, ( 4 )Egaland cele 2 relatii ( 1 ) si ( 2 ) rezulta, pentru viteza de depunere a particulei, urmatoatea relatie : ( 5 )sau pentru diametrul particulei exprimata in microni ( 6 )

Ecuatia ( 4 ) si ( 5 ) pot fi rezolvate printr-o metoda iterativa deoarece : = f () iar = f (Re) si Re = f ()3.1. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR BIFAZICE VERTICALE

dimensionare consta in determinarea diametrului interior al separatorului si a inaltimi functie de debitele de gaze si lichid vehiculate prin acesta.Diametrul trebuie astfel ales incat sa permita picaturilor de lichi sa se separe din curentul ascendent de gaze. De asemenea, timpul de stationare a lichidului necesita o combinatie intre diametrului si inaltimea volumului de lichid din separator.Capacitatea de separare a lichidului Ql, tinand seama de volumul de lichid din separator si de timpul de stationare, este data de relatia :

( 7 )

in care : D diametrul interior al separatorului, m ; h inaltimea volumului de lichid, m ; t timpul de stationare, min .Pentru determinarea capacitatii de separare a gazelor se pleaca de la conditia ca viteza ascensionala a curentului de gaze sa reprezinte 70.....80 % din viteza de cadere libera a unei particule de lichid. Tinand seama de relatia ( 6 ) dat fiindca practic in separator exista un regim turbulrnt de curgere, relatia ia forma :

( 8 )

Debitul de gaze care curge prin separator, in m/zi, este egal cu :

Exprimand pe Q in conditii de suprafata si tinand seama de relatia ( 8 ) se obtine :

( 9 )

Din relatia ( 9 ) se observa cresterea capacitati de separare odata cu cresterea presiunii p din separator si odata cu cresterea temperaturi T .Pentru diametrul interior al separatorului, din relatia ( 9 ) se observa :

( 10 )

Pentru un diametru al particulei de lichid egal cu 100 de microni relatia de mai sus devine : ( 11 )

Valoarea constantei C pentru separarea picaturilor de diametru de 100 microni poate fi determinata cu ajutorul diagramei din ( fig.18 ), in functie de greutatea relativa a gazelor in raport cu aerul rg , presiunea absoluta p [bar] si temperatura t in [C] .

Pentru diametrul separatorului se alege o valoare mai mare decat cea minima necesarapentru separarea gazelor care este data de relatia ( 11 ).Pentru determinare inaltimii totale a separatorului se va tine seama de inaltimea volumului de lichid din separator, de inaltimea necesara pentru zona de separare a gazelor, retinatorul de ceata. Inaltimea totala poate fi calculata aproximativ cu relatia :

H = h + 2 m ( 12 )

Procedeul de dimensionare este urmatorul :

pentru diferite valori ale lui t se calculeaza diferite combinatii D , h , H cu ajutorul relatiilor ( 7 ) si ( 12 ) ; se calculeaza coeficientul de zveltete H/D. Acesta trebuie sa aiba valori cuprinse intre 3 si 4 ; se reprezinta grafic D = f ( H ) si se alege un separator cu dimensiuni convenabile, dar care sa aiba diametru mai mare decat cel necesar pentru separarea gazelor, calculate cu relatia ( 11 ).

3.2. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR BIFAZICE ORIZONTALE

dimensionarea consta in determinarea diametrului interior si a lungimii separatorului.Aceasta dimensionare trebuie sa tina seama de debitul de gaze si sa permita separarea picaturilor de lichid pe masura ce gazele strabat separatorul. De asemenea, trebuie sa asigure un timp suficient de stationare pentru lichid.Capacitatea de separare a lichidului pentru un separator plin pe jumatate cu lichid este data de relatia : ( 13 )in care: L este lungimea efectiva de separare.

Lungimea efectiva de separare L trebuie sa fie aproximativ 75% din lungimea totala Lt a separatorului, pentru a permite aparitia turbulentei la intrare si amplasarea ajutajului la iesire.In cazul separatoarelor orizontale particulele de lichid sub influienta fortei gravitationale, neglijand miscarea de rotatie, urmeaza o traiectorie normala pe directia curentului de gaze si nu cad in contracurentul de gaze, asa cum se intampla la separatoarele verticale.Considerand o particula de lichid P ( x, y ) ( fig. 19 ), ecuatiile miscarii acestei particule sunt date de relatiile :

Fig. 19. ( 14 )

in care h reprezinta distanra pe verticala dintre intrarea amestecului in separator si nivelul de lichid din acesta.Eliminand timpul t din relatia de mai sus, rezulta, pentru ecuatia traiectoriei particulei de lichid P, urmatoarea expresie : ( 15 )

Conditia de separare este ca pentru y = 0, x = L ( particula se va depune pe distanta L).Tinand seama de aceasta conditie, din relatia ( 15 ) rezulta : ( 16 )

Debitul de gaze care curge printr-un separator orizontal plin pe jumatate cu lichid este dat de relatia : ( 17 )

In care este un coeficient de utilizare a sectiunii de separare ( = 0,8... 0,9 ).Inlocuind valorile din relatiile ( 6 ) si ( 16 ) in relatia ( 17 ) ( h= D/2 ) si exrpimand pe Qg in conditii de suprafata, rezulta capacitatera de separare a gazelor :

( 18 )

Deoarece L > D, din relatiile ( 9 ) si ( 18 ) rezulta ca, pentru acelasi diametru al separatorului, daca ceilalti parametri raman neschimbati.

Din relatia ( 18 ), rezulta urmatoarea expresie pentru produsul DL : ( 19 )

sau pentru un diametru al particulei de 100 microni, ( 20 )

constanta C determinanduse cu ajutorul diagramei din ( fig 20 ) :

fig. 20Procedeul de dimensionare este urmatorul : pentru diferite valori ale lui D, cu ajutorul relatiei ( 20 ), se calculeaza valorile corespunzatoare Lt in funtie de Qg0 ; pentru diferite valori ale lui t se calculeaza diferitele combinatii D, Lt cu ajutorul relatiei ( 13 ), in functie de Ql ; se calculeaza coeficientul de sveltete Lt / D. acesta trebuie sa aiba valori cuprinse intre 3 si 4 ; se reprezinta grafic D = f (L) si de alege un separator cu dimensiuni convenabile care sa aiba diametrul si lungimea corespunzatoare capacitatilor de separare pentru gaze si lichide.In cazul separatoarelor orizontale, capacitatea de separare pentru gaze nu este predominanta in dimensionarea separatorului, o influienta mai mare o are capacitatea de separare a lichidului.

4. DIMENSIONAREA SEPARATOARELORTRIFAZICE

curgerea in jureul particulelor de titei care se separa din apa sau a particolelorde apa din titei este laminara, astfel ca in acest caz ramane valabila relatia ( 3 ), unde in loc de g se foloseste vascozitatea dinamica a fazei continue.Este greu de precizat care este dimensiunea particulei de apa care trebuie sa se separeu de titei pentru o separare optima. Prin calculul de dimensionare se va considera pentru diametrul particulei , valoarea de 500 de microni. Acesta valoare va conduce la un procent de apa in titei de 5 10 %, care nu necesita o tratare chimica deosebita.Referitor la dimensiunea particulei de titei, din relatia ( 3 ) se observa ca separarea particulei de titei din apa se face mai usor decat separarea particulei de apa din titei. Aceasta deoarece vascozitatea titeiului este de la 5 pana la 20 de ori mai mare decat a apei si deci viteza de separare a particulei de apa este mai mica. Practic s-a constatat ca continutul in titei a apei reziduale provenite de la separatorul trifazic dimensionat pentru separarea apei din titei este intre cateva sute pana la 2000 mg/l, apa care va fi tratata in continuare. Dimensionarea particuilelor de titei nu este deci un criteriu important pentru separarea lor din apa.Timpul de separare vafi cuprins dintre 3 30 minute, in functie de datele de la laborator. Daca nu se dispune de asemenea date se va considera un timp de separare pentru titei de 10 minute ( este necesar, de asemenea, un interval de timp pentru a avea siguranta ca majoritatea picaturilor mai mari de titei au timp suficient pentru a se uni si a se ridica la interfata titei apa) . Timpul de separare pentru apa, in functie de datele de laborator va fi de 3 30 minute. Daca nu se dispune de asemenea date se recomanda un timp de separare de 10 minute.

4.1. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR TRIFAZICE verticale

in cazul separatoarelor trifazice verticale, la fal si in cazul separatoarelor bifazice, trebuie sa se deermine un diametru minim Dmin, pentru a se asigura o capacitate de separare adecvata pentru gaze. Valoarea acestui diametru se determina cu ajutorul relatiilor ( 10 ) si ( 11 ). In plus, pentru separatoarele trifazice verticale mai trebuie determionat un diametru minim care sa permita decantarea particulelor de apa. Valoarea acestuia se determina punand conditia :

Tinand seama de relatia ( 3 ) rezulta pentru Dmin urmatroarea expresie : ( 21 )

sau pentru un diametru al particulei de apa da = 500 microni ( 22 )

Grosimea stratului de titei, ht si a celui de apa, ha functie de timpi de separare pentru cele doua faze, tinand seama de relatie ( 7 ) va fi : ( 23 )

( 24 )Ca si in cazul separatoarelor bifazice, inaltimea totala a separatorului poate fi calculata aproximativ cu relatia :

Pentru diametru se alege orice valoare mai mare decat cea calculata cu relatia ( 11 ) si ( 22 ) dar care sa stisfaca relatiile ( 23 ) si ( 24 ) .

Metodologia de dimensionare este urmatoarea : se calculeaza diametrul minim necesar pentru a se asigura capacitatea de separare pentru gaze cu relatia ( 11 ) ; se calculeaza diametrul minim necesar pentru decantarea particulelor de apa cu diametrul de 500 microni cu relatia ( 22 ) ; se calculeaza grosimea stratului de titei si de apa cu relatia ( 23 ) si ( 24 )pentru diferite valori ale diametrului ( mai mari decat Dmin ) ; se calculeaza inltimea separatorului corespunzator valorilor ht si ha determinate anterior. Rezulta astfel diferite combinatii D, H ; se calculeaza coeficientul de sveltete H/D . acesta trebuie sa aiba valori cuprinse intre 1,5 si 3 ; se alege un separator cu dimensiuni convenabile.

4.2. DIMENSIONAREA SEPARATOARELORTRIFAZICE ORIzONTALE

relatiile de calcul determinate pentru cazul separatoarelor orizontale bifzice , privind capacitatea de separare a gazelor, relatia ( 18 ) si produsul D L, relatiile ( 19 ) si ( 20 ), raman valabile si in cazul separatoarelor orizontale trifazice. Capacitatea de separare a lichidului in functie de debitul de titei Qt si de apa Qa pentru un separator plin pe jumatate cu lichid, tinand seama de relatia ( 13 ) este egala cu :

( 25 )

unde : tt timpul de separare pentru titei, exprimat in minute ; ta timpul de separare pentru apa, exprimat in minute.

Pentru a determina diametrul maxim al separatorului se pleaca de la conditia ca picatura de apa cu diametrul de 500 microni sa se poata separa ( decanta ) din stratul de titei intr-un timp t. se procedeaza astfel : se determina grosimea maxima a stratului de titei ht max in functie de timpul de stationare pentru titei tt :

unde : va viteza de depunere a partriculelor de apa, m/s .Tinand seama de relatia ( 3 ) rerzulta :

( 26 )

Pentru un diametru al particulei de apa da = 500 microni, relatia de mai sus devine : ( 27 )unde :a - densitatea apei, [ kg/m3 ] ;t densitatea titeiului, [ kg/m3 ] ;tt timpul de separare pentru titei, [ minute ] ;t vascozitatea titeiului, [ N s/ m2 ].

se determina fractiunea din suprafata transversala a separatorului ocupat de apa : ( 28 )

unde : A reprezinta aria sectiuni transversale a separatorului ; Aa este aria sectiunii transversale ocupate de apa

se determina raportul : cu ajutorul graficului urmator ( fig. 21 ):

Fig. 21.

se determina diametrul interior maxim al separatorului

( 29 )

Metodologia de dimensionare este urmatoarea : pentru diferite valori ale lui D, cu ajutorul relatiei ( 20 ) se calculeaza valorile corespunzatoare pentru L si Lt in functie de Qg0 ; se calculeaza grosimea maxima a stratului de titei cu relatia ( 27 ) ; se claculeaza diametrul maxim cu relatia ( 29 ) ; se calculeaza diferitele combinatii D, Lt cu ajutorul relatiei ( 25 ) in functie de Qt si Qa ; se calculeaza coeficientul de sveltete Lt/D . acesta trebuie sa aiba valori cuprinse intre 3 si 5 ; se reprezinta garfic D = f ( Lt ) functie de limitarea impussa de timpul de separare a lichidelor si se alege o dimensiune convenabila care sa tina seama de capacitatea de separare pentru gaze sau grosimea stratului de titei.

f {1:

S*#****r xnti*,t*isrl*r*A*e,*te {flg. { t } pr*xirle d*::*#tare* tur*ls**e{cr *ars p*t s*nd{}ffi la

rea*tr*nare* gaxelor in lichiduf de ie*ire . atunsi*a*d r*gulaft*.rtde ninei *eS*s*hid*.

+i{+3Flei*

iis.t 1

I*

f {1:

S*#****r xnti*,t*isrl*r*A*e,*te {flg. { t } pr*xirle d*::*#tare* tur*ls**e{cr *ars p*t s*nd{}ffi la

rea*tr*nare* gaxelor in lichiduf de ie*ire . atunsi*a*d r*gulaft*.rtde ninei *eS*s*hid*.

+i{+3Flei*

iis.t 1

I*

iis" 13

-*-* \. \;

SHF*EF-TSARE YRIF*EI*E

$eparat*rare-le trifaaice {n*mite *i *tperatsar* de apa libera } separa faa,a**x*asa d* f*za lichk*a , iar fa=a ti*ftida o seBaGI i* titei si ape , denl.lmita ,,apfrtibe.ra'- .

*p*rxt*areie trifa=ic* se utiliee*=a . !n spial , ***erat**re de etal.e*ar* "

d***rsce p*nrlit delenrf*ar*a sirnsatana a de.bik*lui d+ *aae . titei si apa iihere aun*i s***e

"

tn eazul in care deshidratarea titerului se face la parcul de separatoare , se

f*{c**ste , de a**rnensa , uri seprater trifa:ic de t*tal fi*rs $spd}r& apa libera .tit*l*ll #rfir.,{$i*nat rnergand singur ta instal*tic d* tratere . $*paratu*rel* tr*f*xise*e **nstruie** etat ve#cat* . *rir**tal* *at si *f*rim .*,ei* m*i uti*ie*{* sunt eele*rix ritcfe

"

!i*#

31

iis" 13

-*-* \. \;

SHF*EF-TSARE YRIF*EI*E

$eparat*rare-le trifaaice {n*mite *i *tperatsar* de apa libera } separa faa,a**x*asa d* f*za lichk*a , iar fa=a ti*ftida o seBaGI i* titei si ape , denl.lmita ,,apfrtibe.ra'- .

*p*rxt*areie trifa=ic* se utiliee*=a . !n spial , ***erat**re de etal.e*ar* "

d***rsce p*nrlit delenrf*ar*a sirnsatana a de.bik*lui d+ *aae . titei si apa iihere aun*i s***e

"

tn eazul in care deshidratarea titerului se face la parcul de separatoare , se

f*{c**ste , de a**rnensa , uri seprater trifa:ic de t*tal fi*rs $spd}r& apa libera .tit*l*ll #rfir.,{$i*nat rnergand singur ta instal*tic d* tratere . $*paratu*rel* tr*f*xise*e **nstruie** etat ve#cat* . *rir**tal* *at si *f*rim .*,ei* m*i uti*ie*{* sunt eele*rix ritcfe

"

!i*#

31

dep*zitare , unde acestia sr cresfr * sisre *e turbulent&, care ar mari pi*rderile '

$epar*r*a in trepte *e fal*se$te si atun*i *and e*te pe**sar $a $e s*Faregarele la * pre*iu** apr*piatx de c*a & za*arvrsntului pentru a putea fifolo*lt* tagar*litt , inj*cti* sau tran*p*rt la rnare distanta -

p*ntru stahilir*a numarul*i de trept*, wl*ulul se fa*e in functis $erap*rtutr intre presiunile a daua trept* stl***siw de s*parare.

\iIi

Ir I

-t*l

t

SEPARATSH VTRTICAL BIFAEIC - SVS

Mantau* int*ri*ara , csnffiniri*a CU c*a eXierioara este Si ea prevazda in

pa**a sup*ri*ara cu * descftid*re per*tru inkare* am*stecului ' iar in Frtea

infurioar* eu {ercetre longitudinal* numit* sicane p*ntrru redr'cerea vitezei

Farticr:l*lar d* titei .

supapa de sigurant*

clopat de seParar*mantaua exterinara

deschidere inlrare amestee

mantaua interi*araracsrd intrare amestsc

indieat*r de nivel

deschidere regulator de nivel

di*pozitiv r*glare nivel

gura d* vieitarecal*rifer racgrd de 4'-

t*ava de *clrg*re irnPuritati

$TPANATCIR VERTICAL NH.TITEI SI GAXE TIF SG8 *iTlP $Gle

psfitru tt evita patrufiderea titeiului in c*ndu*ta d* ev*cuare a gazelar sau agazelor in conducta de titei .

Un r_*ff$lats{ il?sq.ryis {fi$.?} este c*nstituit din ; pluti*or *ar* actioneaza unventil dublu d* p* ***du*ta de eva*"r.*ar*.4 titei*fxi printr*un *islem de parghiir*gl*bile * l-a *resterea niv*iutui plutit*rul *e ridi*a , parghia s*bcara *i deschideventilul d* pe condu*ta de evacuare a titeiului t-a e*borarea nivelului in*eparatcr . tot prin interrnediul sistemul*ide parghiiv*ntilut ** inchid* .

fiu.?.

*ie*prjtiyul qneumalis de reglare a niveluk:i este cel mai raspandit si este*lcatuit din r*gulat*rulde presiun* eu membrana , piutitorut *i sisteruui de parghiireglabiie care aclioneau* distribuitorut de Saze Gaesl* n**ssare actianariir*gulat*rului pr*vin din co*dueta de evaeuare a *eparatcrului . Gaeele in drumu*l*r caire regulatarul d* presiune trec prin urmatoarele *lernente ccmpon*nt* ;teava , sanaua , regulat*r d* pr**iune , filtru si alte d*ua tevi {fig-3} .

IT

I

1 * regulat*r de pre*iune *umernbrana2

- plutitor

3 * sistem de parghii reElabi{e4 * distribuitsr de gaee5

- f*ava

6 * *an*7 * regulat*r de presiuneI * filtruI

- manometru

10, 1t *teava12

- memhirana

13 -

tija14

- ar*

15 -

ve*til dublu.1$ - **ntragreutati

fis3Atunci cand nivelul de lichid in separator creste , ptutitorul se ridica , iar

sistemul de parghii deschide distribuitarul de gaze , pennitand astfel accesulgazeler in regulator . Datofta presiunii gazelor cere apasa pe membr*naregulatorului

. tija aeestuia se deplaseaza in jos , comprima arcul d* *ub ea si

d*schide v*ntilul dublu , perrnitand astfel eyasuar*a tjteiului " Atunci eand nivel*lde lichid c*b*ara , distribuitorul inchide intrareh ga;*lor si le *vaeu*aza inatmssfera pe cele d* deaoupra membranei astfel m ventilui s* inchide . Paritianivelultti in separat*r p*ale fi reglata eu ai*torul contragreutatilor de p* bratulsi*tamxluid* p*rghii

"

I{l

Ittt

tIIlIItlIIIIIIIIIttII

$*para&:rul din im*g*neat:rm*toar* ifi*.Cl m*i *stepr*xarut, fxta de eep*mt*rultipS*

" *u'ur Si*,pcxjtiv p-**tru

c**tr*trul n*v*Iutui *t"r senl*&iixat*r*le*tri* pentru semn*liunrsanrvelului maxim si respectiv minimadrnis, sil u* term*m*1ru *ubimetal. rar la partea superioara cursti**t*sr* d* c*ata a **r*rumplxt*rx *e i*ear*a prin.*au* guride umplereJn t*b*t**din p*gina urrnstCIaresu*l pr*:*ntat* earae,teristi*ilelehnrce ale separatoarelor uertrcalebifsiric* ***etruit* in tara r;*a*trs .Valoril,e Sin ac*e,t tabel . privind*apa*it*tea de *eparar* a g,ax*l*f*i a ti*hidului, **re-spundx rffi *t*arelor ery-hd itii :-dsn*it*tea relativa a ga=ekr=0,65- **n*rtat** Iichldului =85$ k#m3-t*rnp*r*fura S* lueru tre*uie sa fieF*si* t*rnprxtur* d* f*,n*are a h*ratiJer si Fte pun;tual de r**a

lis" 4

*vase*ritate* Iletridutr.ri :,S*fr; r ={T,3tsE - S,31 f sg } tf [m*,*]d*b* **nstxrtt far* rafal*-titeiutn{J spumeaua

**parata,sr*l* oriz*rrtat* d*n {fig.S}, s* f$l*sese mai xrult **oar**e p*r*rua*ei**i v*ll*6 *l **pamt*rului a* * *ap**itat* de *epsr*r* d* 1.S - 2 ori rnairnfif* d**at a e**cr v*rti*ai*. fmpt c* ** dxt*r**x.* , ps * * Part* - fap*tlu* *a*upratata Ss {i*hiS di* sepxr*t**,** *r*a*rlt*l *st* rn*i rnar* S*stt Ia *el vsdi**t ei*r*st* *u l*ngin+*a *epsr*tnrul*i , iar' p* *e aits parte utilisarfi mai bune a*fe*{uiui gravitatiei in separare , intrucat particule}e de fluid F*rfiJrS intrexg*Iungi*re * s*paratorului fara sa f,re in esntra*urgnt eu gaeele , *sa c$m s*intampla la separatoarele verticale

** as*rytet}ea - v*lu{flu} **,n'rp*rtinr*ntului ds li*hid axigxra un timp d*ststi**are a licfli*uiui sufidle*t p*ntrx elim*r:*rea cmrpk:t* a gae*lrr -

In 6** n*qrat , x*p*rat*cret* *ria*ntale ea*t uti*ixat* ** niv*lu} *i*ltiduluit* iurnatate, pentru * *nari *upmf*ta d* *ep*mtira { *nt*rfaia g*x-l**l*iS }"

lntrq3re

D*f tecbrintrare

. ft*hir**trrylry*

Rrtia*t*r ffi*lurl*

Habinetrqgtqfenrvet

*g-$

irl gene.r*l , **parat*arel* *rix*ntale scnt mai *fi*iente p**1ru sep,arsf*a;r*rmai* xl mq,i *l*s in *exul snmulsiii*r , pr*dusti'*i in rafal* " sBum*i *au r*tii*n,rg*e*-tit*ir*#i**te

"

lfI cbctfi E[r--"*IES.lr'

$ g'ffi qffiretti

tresirrh llchid

34

- tsiffi-l:oiil- . sotrr- . s.rrrr

tOo. j ?(x, .i i{xr .t 7r$. j l:(trI 1 tr{{tu -r.-i l:Ofi -1 l.l.x} r-i.1.1 :

.=:---;-----!:i rnrri hli*2. hris'- hri.yr- lnlr/Ll*i:lt*r

. &rt-*.ia : fail=ra : {nlEz}a : Irii&,i{, Iigui b;irzrt . !ii=:r . h:iii.i!

,*E=ie!E::=at.dcl:r