Upload
others
View
12
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
1
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE ................................................................................................................ 5
1.1. Titularul proiectului ........................................................................................................................ 5
1.2. Elaborator atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului................................ 5
1.3. Denumirea proiectului .................................................................................................................... 5
1.4. Modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, utilizarea curentă și planificată a terenului. .................................................................................................................... 5
1.5. Descrierea proiectului .................................................................................................................... 7
Traseul in plan: ............................................................................................................................................. 9
Profil longitudinal: ........................................................................................................................................ 9
Profil transversal ........................................................................................................................................ 10
Structura rutiera.......................................................................................................................................... 10
Intersectii cu drumuri publice clasificate: ................................................................................................ 11
Lucrari de poduri si pasaje: ....................................................................................................................... 12
Reintegrarea retelei de drumuri locale ..................................................................................................... 16
Interactiunea cu caile ferate ...................................................................................................................... 16
Sistemul propus de colectare si evacuare a apelor de suprafata si a apelor subterane: .................... 17
Drumuri de access pentru intretinere ....................................................................................................... 25
Lucrari de terasamente si consolidare: .................................................................................................... 25
Lucrari hidrotehnice ................................................................................................................................... 26
Perdele forestiere ....................................................................................................................................... 32
Sistem de protectie impotriva inzapezirilor .............................................................................................. 32
Semnalizari si marcaje: .............................................................................................................................. 32
Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului: ................................................. 34
Iluminat exterior .......................................................................................................................................... 35
Spații de Servicii de Scură Durată............................................................................................................. 36
Sistem rutier spatii de servicii: .................................................................................................................. 36
Sistemul rutier al trotuarului: .................................................................................................................... 36
Centru de intretinere .................................................................................................................................. 37
1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii producţiei ...................................................................................... 39
1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă .......................................................................................................................................... 42
1.8. Estimarea, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare ........................................................................................................................................................ 46
2. Descrierea alternativelor realizabile analizate de către titularul proiectului, relevante pentru
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
2
proiectul propus, precum și caracteristicile specifice ale proiectului și indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv compararea efectelor acestora asupra mediului. ........................................................................................................... 58
3. Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază - și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat . 59
3.1. Mediu fizic şi natural. Stare actuală. Scenariul de bază ........................................................... 59
Punctele de evacuare a apelor menajere colectate de la grupurile sanitare din spațiile de servicii de scură durată sunt direcționate către un rezervor vidanjabil de apă uzată menajeră. ............. 64
3.2. Mediul socio-economic şi cultural ............................................................................................ 101
3.3. Analiza stării medului pe traseul variantei de ocolire ............................................................. 101
3.4. Zonele critice ............................................................................................................................... 102
3.5. Scenariul fără realizarea proiectului ......................................................................................... 102
4. Descriere a factorilor de mediu susceptibili de a fi afectați de proiect: populația, biodiversitatea (fauna și flora), terenurile, solul, apa, aerul, clima, impacturile relevante pentru adaptare, bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, și peisajul, și interacțiunea dintre aceștia. ................................................ 102
4.1. Apa ............................................................................................................................................... 103
4.1.1. Condiții hidrogelogice și hidrologice ale amplasamentului ................................................... 103
4.1.2. Alimentarea cu apă ..................................................................................................................... 106
4.1.3. Impactul in perioada de executie .............................................................................................. 107
4.1.4. Impactul in perioada de operare ............................................................................................... 111
4.1.5. Managementul apelor uzate ....................................................................................................... 117
4.2. Aerul ............................................................................................................................................. 122
4.2.1. Date generale privind clima si conditiile meteorologice ........................................................ 122
4.2.2. Impactul in perioada de executie .............................................................................................. 123
4.2.3. Impactul in perioada de operare ............................................................................................... 129
4.3. Zgomot si vibratii ........................................................................................................................ 135
4.4. Solul ............................................................................................................................................. 139
4.4.1. Date generale .............................................................................................................................. 139
4.4.2. Impactul in perioada de executie .............................................................................................. 144
4.4.3. Impactul in perioada de operare ............................................................................................... 146
4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................................ 147
4.5.1. Impactul in perioada de executie .............................................................................................. 148
4.5.2. Impactul in perioada de operare ............................................................................................... 152
4.6. Peisajul ........................................................................................................................................ 152
4.6.1. Impactul prognozat in perioada de executie ............................................................................ 152
4.6.2. Impactul prognozat in perioada de operare ............................................................................. 153
4.7. Mediul social şi economic ......................................................................................................... 153
4.7.1. Date generale .............................................................................................................................. 153
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
3
4.7.2. Impactul prognozat ..................................................................................................................... 161
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ..................................................................... 168
4.8.1. Date generale .............................................................................................................................. 168
4.8.2. Impactul prognozat ..................................................................................................................... 168
5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului ........ 169
5.1. Soluri și geologie: ....................................................................................................................... 172
5.2. Ape de suprafața și subterane .................................................................................................. 174
5.3. Calitatea aerului .......................................................................................................................... 175
5.4. Zgomot și vibrații ........................................................................................................................ 176
5.5. Populația și sănătatea umană: .................................................................................................. 177
5.6. Fauna ........................................................................................................................................... 178
5.7. Flora ............................................................................................................................................. 179
5.8. Concluziile Studiului de Evaluare Adecvată ............................................................................ 181
5.9. Peisajul ........................................................................................................................................ 184
5.10. Evaluarea efectelor cumulative ................................................................................................. 185
6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultățile întâmpinate cu privire la colectarea informațiilor solicitate, precum și o prezentare a principalelor incertitudini existente. ................................................................................................................ 187
7. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse - de exemplu, pregătirea unei analize postproiect, program de monitorizare. ............................................. 192
7.1. Măsuri de prevenire şi protecţie a mediului în timpul perioadei de construcţie .................. 192
7.1.1. Mediul acvatic şi solul ................................................................................................................ 192
7.1.2. Mediul biologic (flora şi fauna) .................................................................................................. 196
7.1.3. Mediul atmosferic ....................................................................................................................... 199
7.1.4. Mediul acustic ............................................................................................................................. 201
7.1.5. Peisaj ............................................................................................................................................ 201
7.1.6. Mediul socio – economic ........................................................................................................... 202
7.2. Măsuri de prevenire şi protecţie a mediului în perioada de exploatare ................................ 203
7.2.1. Mediu acvatic şi sol .................................................................................................................... 203
7.2.2. Mediul acustic ............................................................................................................................. 205
7.2.3. Mediul atmosferic ....................................................................................................................... 205
7.2.4. Peisajul ........................................................................................................................................ 206
7.2.5. Mediul socio – economic ........................................................................................................... 206
8. Descrierea efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză. .......................................................................... 207
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
4
8.1. Posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului ................... 207
8.2. Masuri de prevenire a accidentelor ........................................................................................... 217
8.3. Planuri pentru situații de risc .................................................................................................... 219
9. MONITORIZAREA ........................................................................................................................ 234
9.1. Monitorizarea in perioada de executie ...................................................................................... 234
9.2. Monitorizarea in perioada de operare ....................................................................................... 236
10. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ..................................................................................................................................... 238
11. REZUMAT NETEHNIC ................................................................................................................. 240
11.1. Descrierea proiectului ................................................................................................................ 240
11.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului ........................................... 247
11.3. Impactul prognozat asupra mediului ........................................................................................ 251
11.4. Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul ................................................ 264
11.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu ............................................. 264
11.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ................... 278
11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact ................................................................................................ 280
12. REFERINȚE / BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................... 281
ANEXE ...................................................................................................................................................... 283
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
5
1. INFORMATII GENERALE 1.1. Titularul proiectului
• numele companiei: C.N.A.I.R. S.A. prin D.R.D.P. BRAȘOV
• adresa postala: str. M. Kogalniceanu nr. 13, bl. C2, scara 1, Brasov, judeţul Brasov
• numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet: telefon
0268547688, fax 0268547695, E-mail : [email protected]
• reprezentanti legali/imputerniciti, cu date de identificare: S.C. TPF INGINERIE S.R.L.
− Adresa: B-dul Alexandru loan Cuza nr. 44, et. 4 ap. 10, Sector 1 Bucureşti,
− Telefon: 0748110737 fax 0369815764;
− E-mail :[email protected]
1.2. Elaborator atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului
Cristina Măruntu – Expert de Mediu, înregistrat în Registrul Național al Elaboratorilor de
Studii pentru Protecția Mediu, la poziția 280 și în Lista experților care elaborează studii de
mediu la poziția 537 pentru RIM, RM, EA
1.3. Denumirea proiectului
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA
VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
1.4. Modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, utilizarea curentă și planificată a terenului.
Din punct de vedere al încadrării în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului,
terenul, pe care va fi amplasată varianta de ocolire a municipiului Reghin, este încadrat
astfel:
• Conform reglementărilor PUG Municipiul Reghin imobilul partial in extravilan
(nereglementat urbanistic) și partial in intravilan (reglementat in UTR 7,58,53, 54,
51).
• Conform reglementărilor PUG Comuna Petetea imobilul se aftă in intravilan,
reglementat in UTR nr.8.
• Conform reglementărilor PUG Comuna Sotovăstru și PUG Comuna Suseni, imobilul
se aftă in extravilan, nereglementat urbanistic.
Utilizarea curenta a terenului Categoriile existente de folosinta a terenurilor afectate de realizarea proiectului sunt
prezentate in tabelul nr. 1.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
6
Tabelul nr. 1. - Categoriile existente de folosinta a terenurilor afectate de realizarea proiectului
SUPRAFEȚE (mp)
Categoria de folosință
UAT Reghin UAT Suseni UAT Solovăstru UAT Petelea
ARABIL 369,178 9484 18185 8533
PĂȘUNI/FÂNEȚE 94,600 12619 8492 9113
CURȚI ȘI CONSTRUCȚII
30,270 - - -
DRUM 2,517 - - 2972
CANAL 3,220 - - -
TUFĂRIȘ 2,230 - - -
APE 5,900 572 - -
TEREN FORESTIER - 193 49351 -
TEREN NEPRODUCTIV
- 114 - -
CFR - - - 3600
TOTAL PE UAT 507,915 22,982 76,028 24,218
TOTAL GENERAL 631,143
Terenul pe care se realizează proiectul este situat in intravilanul și extravilanul
Municipiului Reghin, intravilanul satului Petelea, Comuna Petelea, extravilanul comunelor
Solovăstru și Suseni, domeniu public si în proprietatea persoanelor juridice și fizice. De
asemenea, folosința actuală este încadrată în următoarele categorii: teren arabil, fâneață,
tufișuri, ape curgătoare și diguri, teren neproductiv (teren viran cu vegetația secundară
afectată antropic), curți și construcții, linii de cale ferată, drumuri, amplasamentul fiind afectat
de activități socio-economice, culturi agricole, drumuri și activități antropice legate de acestea.
Estimarea suprafetelor ce vor fi defrisate: Pentru realizarea proiectului va fi necesară curățarea vegetației apărute spontan, de
tipul tufișurilor, cu excepția suprafeței de aproximativ 3,4 ha, în zona cuprinsă între km
8+290 și km 9+440, suprafață care va fi defrișată după ce va fi scoasă din fondul forestier.
Figura nr. 1 – Traseul proiectului în raport cu aria protejată ROSCI0320-Mociar, cu
identificarea suprafeței ce necesită defrișare din cadrul UP X Mociar
Suprafața este înregistrată în fondul forestier proprietate publică a statului administrat
de Ocolul Silvic Gurghiu – Direcția Silvică Mureș (UP X Mociar – fosta unitate amenajistică 7
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
7
B%) și în fondul forestier proprietate publică a Municipiului Reghin, pentru care nu există
amenajament silvic (fosta unitate amenajistică 7 B%).
Fitocenoze forestiere au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA
7B din cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320 Mociar.
Structura specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona industrializată,
fiind situată la marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor silvo-culturale efectuate, este
puternic afectată de factorul antropic.
În acest sens, au fost demarate procedurile la nivelul Gărzii Forestiere Brașov, având
în vedere că Beneficiarul va definitiva procedurile complexe de scoatere din fondul forestier,
înainte de obținerea autorizației de construire.
Utilizarea planificată a terenului Terenul ocupat de proiect va fi utilizat pentru amplasarea elementelor stabilite, respectiv
parte carosabilă, poduri, pasaje, structuri casetate, podețe, bazine decantoare, separatoare
de hidrocarburi, parcări de scurtă durată, centru de întreținere, lucrări hidrotehnice, lucrări de
consolidare, elemente de semnalizare și marcaj rutier, amenajarea peisagistică etc..
Prezentăm mai jos sintetizat, bilanțul teritorial estimativ, pentru suprafața de aproximativ
631,143 mp, afectată de proiect:
• parte carosabilă – 127310 mp
• taluz înierbat – 90554 mp
• teren amenajat între șant și drum tehnologic – 5084 mp
• amenajare intersectii – 59570 mp
• lucrări de artă - 15754 mp
• lucrări scurgerea apelor – 48763 mp
• Drumuri tehnologice – 69314.16 mp
• lucrări consolidare – 171813 mp
• parcari de scurtă durată
o suprafețe betonate – 11289 mp
o spațiu verde – 21222 mp
• centru întreținere
o suprafețe betonate / construite – 2190 mp
o spațiu verde – 8280 mp
1.5. Descrierea proiectului a) Rezumatul Proiectului
Proiectul analizat propune realizarea unei variante ocolitoare a Municipiului Reghin prin
partea de sud facand legatura intre DN16, DN15A si DN15. Infrastructura propusă are 1
banda/sens si o lungime de 12,731 km.
b) Justificarea necesitatii proiectului
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
8
In scopul eliminarii traficului de tranzit din zona locuita a Municipiului Reghin se propune
realizarea unei variante ocolitoare prin partes de sud facand legatura intre DN16, DN15A si
DN15.
Implementarea proiectului va conduce la degrevarea retelei stradale urbane de fluxurile de
trafic de tranzit, atat in cazul celor compuse din vehicule de marfa, cat si in cea priveste
autoturismele.
In consecinta, prin degrevarea retelei interne de aceste autovehicule, alocarea fluxurilor de
trafic la nivel local va cunoaste alte trasee, rezultand economii din reducerea duratelor de
deplasare si a parcursului total al vehiculelor, aspect care se reflecta in cresterea eficientei
economice, respectiv in imbunatatirea gradului de accesibilitate la nivelul sistemului de
transport urban.
c) Amplasamentul obiectivului:
Varianta se desprinde din intersectie dintre DN15A si DN16 km 0+000 in partea de vest a
municipiului Reghin si se desfasoara prin partea de sud a municipiului, intersecteaza DN15
Targu Mures – Reghin si se finalizeaza la intersectia cu DN15 Reghin – Toplita km 110+000
la iesire din municipiul Reghin, județul Mureș. Lungimea este de 12,731km.
Figura nr. 2 – Amplasamentul proiectului
Amplasamentul pe care va fi realizat obiectivul se afla situat in intravilanul și
extravilanul Municipiului Reghin, intravilanul satului Petelea, Comuna Petelea, extravilanul
comunelor Solovăstru și Suseni, domeniu public si în proprietatea persoanelor juridice și
fizice.
Conform O.G. 49/1998 noua artera ce urmeaza a fi construita se va incadra in
categoria de drum national european, cu viteza de proiectare cuprinsă între 40 și 100 km/h,
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
9
în funcție de caracteristicile terenului și elementele proiectate ale variantei de ocololire, si va
avea o lungime de 12,732 km.
Proiectul se incadreaza in prevederile PUG Municipiul Reghin, PUG Comuna Petelea,
PUG Comuna Solovăstru.
Proiectul este amplasat în apropierea ariilor protejate incluse în rețeaua ecologică
europeană Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și
Periș și ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și
1239 m.
Proiectul nu afectează habitate și specii protejate, având în vedere că lucrările
prevăzute în prezentul proiect se realizează într-o zonă cu activități antropice, care au
modificat compoziția vegetală a zonei. În zonă se desfășoară trafic rutier specific activităților
de tranzit, pe străzi și drumuri comunale/județene.
Avand in vedere localizarea proiectului si caracteristicile acestuia, nu va exista un
impact transfrontalier.
Coordonatele Stereo 70 sunt prezentate în Anexa nr. 2, iar planurile cu
amplasamentul și elementele proiectului sunt prezentate în Anexa nr. 3.
d) Valoarea investitiei
Valoarea investiției a fost estimată la aproximativ 593.805.270 mil lei (valoarea include TVA):
menționăm că valoarea a fost revizuită pentru a include valori ale materialelor de construcții
și ale activităților de execuție cât mai apropiate de valoarea reală din piață, asigurându-se
astfel premisele corecte pentru finanțarea și realizarea proiectului.
e) Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului
Varianta se desprinde din intersectie dintre DN15A si DN16 km 0+000 in partea de
vest a municipiului Reghin si se desfasoara prin partea de sud a municipiului, intersecteaza DN15 Targu Mures – Reghin si se finalizeaza la intersectia cu DN15 Reghin – Toplita km 110+000 la iesire din municipiul Reghin. Lungimea este de 12,731km.
Traseul in plan: Varianta de ocolire va avea carteristicile unui drum de clasa tehnica III corespunzator
unui drum national principal. Elementele geometrice ale axei in plan corespunde unei viteze de proiectare de
80km/h, conform STAS 863/85, exceptie facand curba 4, aflata in imediata apropiere a nodului rutier cu DN15, pentru care viteza de proiectare este de 40km/h. Traseul este compus dintr-o succesiune de curbe, avand raza minima de 250m si raza maxima 3000m.
Profil longitudinal: Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite astfel incat sa se
asigure viteza de proiectare de 80km/h, conform STAS 863/85. Astfel, valoarea minima a razelor este 1000m, iar cea maxima este 15000m
In vederea evitarii fenomenului de acvaplanare, s-a impus ca declivitatea sa aibe valoare minima de 0.3%. De asemenea, pentru a evita scaderea semnificativa a vitezei de circulatie a vehiculelor grele, declivitatea a fost limitata la valoarea de 4%.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
10
Traseul a fost realizat astfel incat sa se asigure o inaltime de rambleu de minim 2.00m.
Profil transversal In profil transversal, au fost prevazute:
➢ Parte carosabila cu latime 2 x 3.50m = 7m latime ➢ Banda de incadrare cu latime de 0.75m de fiecare parte – 2x0.75m=1.50m ➢ Acostament – 2x0.75m= 1.5m ➢ Acostamente cu Parapete metalic zincat, avand W=1.70m
Drumurile de acces au latime de 3.0m, exceptie facand zonele unde s-au suprapus cu drumurile agricole / de exploatare relocate. Pe aceste sectoare, latimea drumurilor este de 4.0m.
Pe toata lungimea traseului a fost prevazut parapete metalic zincat, precum si rigola de acostament. Pentru asigurarea lucrarilor de intretinere periodica, s-au prevazut drumuri de acces cu latime de 3m, amplasate pe ambele partii ale variantei. Aceste drumuri se intorc pe sub lucrarile de arta, iar acolo unde acest lucru nu se poate se va realiza o platforma de intoarcere sub forma patrata de 10.00m X 10.00m, avand acelasi sistem rutier ca si drumul de acces.
Taluzul drumului proiectat va avea valoare de 2:3 pentru inaltime de pana in 6.0m, iar pentru valori de peste 6.0m, taluzul are o valoare de 1:2.
Pe toata latimea variantei, este prevazuta imprejmuirea cu gard de plasa. Structura rutiera Structura rutiera a fost proiectata conform HG 2139/2004 – pentru aprobarea
Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe si conform Normativului AND 584/2012. Sarcina pe osia standard este de 11.50 tone.
Structurile rutiere au fost dimensionate pentru traficul de perspectiva pe 20 de ani pentru structurile rutiere suple si semirigide, respectiv 30 de ani pentru structuri rutiere rigide.
Sistemul rutier pentru spatiile de servicii tip S1, precum si pentru Centrul de intretinere este de tip rigid. Benzile de accelerare/decelerare au fost prevazute cu acelasi tip de sistem rutier precum varianta de ocolire.
Pe sectoarele de drum afectate de amenajarea intersectiior sau relocari de drumuri clasificate, sistemul rutier va fi identic cu cel prevazut pe varianta de ocolire.
Conform Caietului de sarcini, dimensionarea structurii rutiere a fost realizata pentru 4 solutii distincte de sistem rutier : rigid, rigid ranforsat cu mixtura asfaltica in strat de uzura, semirigid si suplu.
Structura rutieră supla si semirigida a fost dimensionată în conformitate cu "Normativul pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analitică)” – PD 177-2001.
Structura rutiera rigida si semirigida a fost verificata în conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionare a structurilor rutiere rigide, NP 081 – 2002
Structura rutieră a fost dimensionată și verificata la acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț, conform STAS 1709/1 și STAS 1709/2.
Structura rutieră supla adoptată pe varianta de ocolire este următoarea:
➢ 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură (SMA16 rul 50/70); ➢ 6cm BAD22.4 beton asfaltic deschis cu criblură, în strat de legătură (BA22.4
leg 50/70); ➢ 14cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază (BA31.5
bază 50/70); ➢ 25cm piatră spartă, în strat superior de fundație; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de formă din materiale necoezive;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
11
Sistem rutier pe drumuri de exploatare (DE) si drumuri agricole (DA): ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast;
Sistem rutier pe drumurile judetene(DJ) ➢ 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură (SMA16 rul 50/70);; ➢ 8cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază (SMA16 rul
50/70); (BA31.5 bază 50/70); ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast; ➢ 20cm strat de formă din pamanturi tip P5, stabilizate cu var;
Sistem rutier pe drumuri de acces pentru intretinere: ➢ 15cm strat de baza din piatră spartă; ➢ 20cm strat de fundatie din balast;
Sistem rutier spatii de servicii si centru de intretinere: ➢ 22cm BcR4,0, în strat de baza; ➢ hartie Kraft; ➢ 3cm nisip; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de forma din materiale necoezive;
Intersectii cu drumuri publice clasificate: Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16, km 0+000 al variantei, respectiv km
0+000 al drumului national DN15A si km 86+800 al drunului national DN16 Aceasta intersectie este in forma actuala amenajata sub forma de intersectie giratorie,
iar in situatia proiectata se prevede accesul variantei in ea. Razele de intrare in giratie au valoare de 15m, iar cele de iesire din sensul giratoriu au
valoare de 25m. Banda de acces in intersectie are latime de 4.0m, iar cea de iesire are valoare de
4.5m. Insulele de separare a fluxului de circulatie se vor realiza din borduri denivelate. Pentru relatia de iesire de pe varianta si acces spre Reghin am creat o banda speciala
de viraj la dreapta.
Intersectie cu Drumul national DN15 la km 5+500 pe varianta respectiv km 103+100 a drumului national DN15 , prin care se asigura accesul spre Targu Mures sau spre partea de sud a municipiului Reghin
In situatia existenta, DN15 este in palier, la nivel si in aliniament. Partea carosabila a drumului national este de 8.50m, incadrat de acostamente
pietruite cu latime de 75cm. In situatia proiectata se propune realizarea unui nod rutier cu patru bretele de
intrare/iesire pe varianta de ocolire din/in DN15 iar de asemenea la distanta de 300m de intersectia celor artere adica spre Reghin respectiv Targu Mures se va realiza doua
intersectii giratorii . Raza insulei centrale de 12.00 m si zona de siguranta de 1.40m. Calea inelara are
latime de 7.0m, cu dever de 2.5%, marginita de banda de incadrare, acostament.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
12
Razele de intrare in giratie au valoare de 25m, iar cele de iesire din sensul giratoriu au valoare de 25m.
Banda de acces in intersectie are latime de 4.0m, iar cea de iesire are valoare de 4.5m. Insulele de separare a fluxului de circulatie se vor realiza din borduri denivelate.
Intersectie cu Drumul judetean DJ154E la la km 9+440 al variantei respectiv km
2+300 al drumului judetean DJ154E, prin care se asigura accesul catre partea de est a municipiului Reghin precum si spre Sovata
In situatia existenta, DJ154E are o declivitate de 0.70%, fiind la nivel si intr-o curba la stanga cu raza de aproximativ 150m
Partea carosabila a drumului national este de 6.50m, incadrat de acostamente pietruite cu latime de 75cm.
In situatia proiectata, se propune realizarea unei intersectii giratorii, raza insulei centrale de 12m si zona de siguranta de 1.40m. Calea inelara are latime de 7.0m, cu dever de 2.5%, marginita de banda de incadrare, acostament si parapete.
Razele de intrare in giratie au valoare de 25m, iar cele de iesire din sensul giratoriu au valoare de 25m.
Banda de acces in intersectie are latime de 4.0m, iar cea de iesire are valoare de 4.5m. Insulele de separare a fluxului de circulatie se vor realiza din borduri denivelate.
Intersectie cu Drumul national DN15, la km12+731 al variantei respectiv km 110+000 al drumului national DN15.
In situatia existenta, DJ154E are o declivitate de 0.70%, fiind la nivel si intr-o curba la stanga cu raza de aproximativ 150m
Partea carosabila a drumului national este de 6.50m, incadrat de acostamente pietruite cu latime de 75cm.
In situatia proiectata, se propune realizarea unei intersectii giratorii, raza insulei centrale de 12m si zona de siguranta de 1.40m. Calea inelara are latime de 7.0m, cu dever de 2.5%, marginita de banda de incadrare, acostament si parapete.
Razele de intrare in giratie au valoare de 25m, iar cele de iesire din sensul giratoriu au valoare de 25m.
Banda de acces in intersectie are latime de 4.0m, iar cea de iesire are valoare de 4.5m. Insulele de separare a fluxului de circulatie se vor realiza din borduri denivelate.
Pentru relatia de iesire de pe varianta si acces spre Toplita am creat o banda speciala de viraj la dreapta.
Toate intersectiile au fost prevazute cu stalpi de iluminat. Lucrari de poduri si pasaje: Pe traseul analizat, se intalnesc urmatoarele lucrari de arta:
Pod peste canalul Morii Km 3+495 Drumul supratraverseaza canalul Morii cu un pod avand o singura deschidere. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 36,10m din care
suprastructura are 24m. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de
24.00m. Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii
carosabile de 7.80 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 11.50m.
La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B” si la marginea trotuarelor parapeti metalici pietonali.
Pentru scurgerea apelor de pe pod au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
13
➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie
Culeele sunt masive de tip “perete” din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.
Canalul Morii va fi amenajat cu pereu din beton.
Pod peste raul Mures Km 5+120 Drumul supratraverseaza raul Mures cu un pod de 5 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 213,55m din care
suprastructura are 202,25m. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de
40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din patru benzi 4*4.25 m, cu o latime totala a partii
carosabile de 17.00 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 20.70m.
La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B” si la marginea trotuarelor parapeti metalici pietonali.
Pentru scurgerea apelor de pe pod au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:
➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie
Culeele sunt de tip “inecat” cu elevatii formate din pereti si rigla la partea superioara din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Elevatia pilelor este din beton armat, lamelara, cu rigla la partea superioara pentru rezemarea grinzilor si cu fundatie indirecta realizata cu piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.
Pasaj peste DN 15 si CF 405 km 5+681 Drumul supratraverseaza CF si DN15 cu un pod de 14 deschideri. Pasajul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 516,95m din care
suprastructura are 505,70m. Suprastructura pasajului este alcatuita astfel:
➢ Pe deschiderile 1 si 2 din grinzi monolite simplu rezemate de 29.80m, respectiv 29.60m.
➢ Pe deschiderile 3-5 din grinzi prefabricate simplu rezemate de 40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare.
➢ Pe deschiderile 6-10 din grinzi prefabricate simplu rezemate de 36.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare.
➢ Pe deschiderea 11 din grinzi monolite simplu rezemate de 19.60m ➢ Pe deschiderile 12-14 din grinzi prefabricate simplu rezemate de 40.00m,
continuizate la nivelul placii de suprabetonare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
14
➢ Suprastructura bretelei Cluj - Mures este alcatuita dintr-o grinda monolita continua pe 3 deschideri avand lungimea de 90.00m
➢ Suprastructura bretelei Reghin - Cluj este alcatuita dintr-o grinda monolita continua pe 3 deschideri avand lungimea de 90.00m
➢ Suprastructura bretelei Mures - Toplita este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de 36.00m continuizate pe 4 deschideri la nivelul placii de suprabetonare. Lungimea suprastructurii este L=145.50m
➢ Suprastructura bretelei Toplita - Reghin este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de 36.00m continuizate pe 4 deschideri la nivelul placii de suprabetonare. Lungimea suprastructurii este L=145.50m
Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii carosabile de 7.80 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 11.50m.
Calea pe pod in zona culeelor este alcatuita din patru benzi 5.00+2*3.50+5.00m, cu o latime totala a partii carosabile de 17.00 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 20.70m.
Calea pe bretele este alcatuita dintr-o banda de 5.00m incadrata de un trotuar cu latimea de 1.50m si o lisa de parapet de 80cm cu tot cu bordura. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 7.65m.
La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B” si la marginea trotuarelor parapeti metalici pietonali.
Pentru scurgerea apelor au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:
➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie
Culeele sunt de tip “inecat” cu elevatii formate din pereti si rigla la partea superioara din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Elevatia pilelor este din beton armat, lamelara, cu rigla la partea superioara pentru rezemarea grinzilor si cu fundatie indirecta realizata cu piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.
Pod peste DJ1 53 si paraul Mocear km 6+874 Drumul supratraverseaza DJ153 si paraul Mocear cu un pod de 3 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 85,60m din care
suprastructura are 73m. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de
24.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii
carosabile de 7.80 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 11.50m.
La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B” si la marginea trotuarelor parapeti metalici pietonali.
Pentru scurgerea apelor de pe pod au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:
➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
15
Culeele sunt masive de tip “perete” din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Elevatia pilelor este din beton armat, lamelara, cu rigla la partea superioara pentru rezemarea grinzilor si cu fundatie indirecta realizata cu piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.
Pod peste paraul Gurghiu km 10+705 Drumul supratraverseaza paraul Gurghiu cu un pod de 3 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 132,80m din care
suprastructura are 121m. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de
40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din patru benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii
carosabile de 7.80 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 11.50m.
La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B” si la marginea trotuarelor parapeti metalici pietonali.
Pentru scurgerea apelor de pe pod au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:
➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie
Culeele sunt de tip “inecat” cu elevatii formate din pereti si rigla la partea superioara din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Elevatia pilelor este din beton armat, lamelara, cu rigla la partea superioara pentru rezemarea grinzilor si cu fundatie indirecta realizata cu piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.
Pasaj peste CF 405 si DJ 154A km 11+532 Drumul supratraverseaza CF si DN15 cu un pod de 6 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 253.80m din care
suprastructura are 242.50m. Suprastructura pasajului este alcatuita astfel din grinzi prefabricate simplu rezemate
de 40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii
carosabile de 7.80 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 11.50m.
La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B”.
Pentru scurgerea apelor au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:
➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
16
Culeele sunt de tip “inecat” cu elevatii formate din pereti si rigla la partea superioara din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m.
Elevatia pilelor este din beton armat, lamelara, cu rigla la partea superioara pentru rezemarea grinzilor si cu fundatie indirecta realizata cu piloti forati de diametru mare d=1.20m.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con
Pod peste raul Mures km 12+240 Drumul supratraverseaza raul Mures cu un pod de 3 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 133,30m din care
suprastructura are 121m. Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate simplu rezemate de
40.00m, continuizate la nivelul placii de suprabetonare. Calea pe pod este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii
carosabile de 7.80 m si este incadrata de doua trotuare cu latimea de 1.50m fiecare. Latimea totala a suprastructurii in sectiune transversala este de 11.50m.
La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu care asigura un nivel de protectie “H4B” si la marginea trotuarelor parapeti metalici pietonali.
Pentru scurgerea apelor de pe pod au fost prevazute guri de scurgere. Sistemul rutier pe pasaj are urmatoarea alcatuire:
➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie
Culeele sunt masive de tip “perete” din beton armat si sunt fundate indirect prin intermediul unor piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Elevatia pilelor este din beton armat, lamelara, cu rigla la partea superioara pentru rezemarea grinzilor si cu fundatie indirecta realizata cu piloti forati de diametru mare d=1.20m solidarizati la partea superioara cu radier din beton armat.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse, placi de racordare de 6.00m si sferturi de con. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.
Reintegrarea retelei de drumuri locale Varianta de ocolire intersecteaza o serie de drumuri agricole si de exploatare, iar
pentru ca acestea sa nu traverseze la nivel noul drum au fost prevazute, asa cum s-a mai aratat, structuri casetate cu deschideri de 5.00m, acestea fiind amplasate in punctele cele mai joase ale terenului sau, s-a ridicat linia rosie pentru a se obtine o inaltime libera de 4.00m.
Prin realizarea acestor structuri casetate ce permit trecerea drumurilor agricole sau de exploatare prin ele, circulatia populatiei din zonele respective catre diverse parcele de teren din zona nu este obstructionata.
Sistem rutier pe drumuri de exploatare (DE) si drumuri agricole (DA): ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast;
Interactiunea cu caile ferate
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
17
Pe traseul variantei de ocolire intersectam in doua locuri calea ferata.Intersectiile se realizeaza denivelat, varianta de ocolire trecand printr-un pasaj superior peste calea ferata. Solutiile adopatate sunt prezentate mai jos.
Pasaj superior la ( km 5+570 al variantei) Drumul supratraverseaza CF si DN15 cu un pod de 14 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 516.95m din care
suprastructura are 505.70m. Pasajul traverseaza calea ferata sub un unghi de maxim 100. Distanta dintre linia CF si pilele pasajului este de 15.90m pe partea stanga si 15.10m
pe partea dreapta. Pasaj superior la ( 11+465 al variantei ) Drumul supratraverseaza CF si DJ154A cu un pod de 6 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 253.80m din care
suprastructura are 242.50m.Pasajul traverseaza calea ferata sub un unghi de maxim 100. Distanta dintre linia CF si pilele pasajului este de 11.20m pe partea stanga si 19.60m
pe partea dreapta. Sistemul propus de colectare si evacuare a apelor de suprafata si a apelor
subterane: Problema scurgerii apelor a fost rezolvată în funcție de condițiile pe care le oferă
terenul natural, elementele geometrice în profil longitudinal și ținând cont de măsurile care trebuie luate pentru asigurarea unei pre-epurări a apei înaintea deversării în emisari sau pe terenul înconjurător.
Lucrările de scurgere a apelor constau în principal din următoarele: ➢ Șanțuri pereate cu beton de ciment clasa C30/37, cu adancime de 50cm; ➢ Rigole de acostament și casiuri de descărcare până la șanțul de la piciorul
taluzului, pentru a împiedica scurgerea directă a apelor pluviale pe taluz, ambele vor fi realizate din beton de ciment de clasa C30/37;
➢ Rigole carosabile din beton acoperite cu placuta din beton de ciment clasa C30/37
Intrucat evacuarea apelor pluviale din șanțurile sau rigolele variantei nu s-a putut face în emisarii existenți (văi, pâraie, râuri, etc.), canalele de desecare, aceasta s-a prevăzut a se face în mediu prin intermediul unor bazine de dispersie.
Tipurile de lucrări prevăzute înainte de descărcare, pentru epurarea apelor pluviale care spală poluanții depuși pe platforma variantei sunt:
➢ Bazine decantoare și separatoare de grăsimi; ➢ Apele se vor descărca după epurarea lor, în mediul înconjurător prin
intermediul unor bazine de dispersie. În vederea drenării și evacuării apelor din sistemul rutier, s-a prevăzut prelungirea
stratului granular până la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate în fundație descărcarea pe taluzuri sau în dispozitivele de scurgere din lungul variantei.
La intersectiile cu drumurile agricole s-au prevazut structuri casetate 5.00x4.00m. La intersectiile cu drumurile agricole si cu canale unde acestea erau foarte apropiate
unul de altul s-au prevazut doua structuri casetate 5.00x4.00m. La intersectiile cu canale s-au prevazut podete cu lumina de 2.00m. La intersectia cu DJ153C s-a prevazut structura casetata de 9.00m. La intersectia drumurilor tehnologice cu canale s-au prevazut podete tubulare
1000mm. La intersectia drumurilor agricole cu santurile betonate ale variantei de ocolire s-au
prevazut podete tubulare 600mm. Debitul proiectat al podețelor a fost determinat în conformitate cu reglementările
actuale în vigoare, și cu verificarea evacuării si, unde este cazul, dimensionarea hidraulică a fost făcută în conformitate cu „Normativul PD 95-2002 pentru proiectarea hidraulică a podurilor și podețelor”.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
18
Aplicabilitatea lucrarilor de drenaj si scurgere ape pluviale: Pe tot traseul variantei de ocolire sunt prevăzute rigole de acostament pentru
preluarea apelor de pe partea carosabila, casiuri de descarcare a acestora si santuri trapezoidale betonat la baza taluzului unde se descarca atat apa din casiuri cat si cea care vine de pe taluz din precipitatii.
La km 8+300 pe partea dreapta, datorita prezentei limitelor de proprietate destul de aproape de traseul variantei pe o lungime de 45m se va amplasa un zid de sprijin iar la baza lui vom avea o rigola carosabila, iar la km 9+375 pe partea stanga datorita tot prezenteri limitelor de proprietate aproape de traseul variantei avem de asemenea rigola carosabila.
La traversarea diverselor obstacole, canale, vai, drumuri sau prevezut podete din cadre prefabricate de tip P2, C2 si D5, structure casetate 5.00x4.00.
Pentru supratraversarea DJ153C se va realiza o structura casetata cu deschiderea de 9.00m (distanta dintre fetele interioare ale peretilor casetei).
Structura casetata are lungime de aproximativ 45m, incluzand si aripile din beton. Suprastructura casetei este alcatuita dintro dala monolita. Calea pe caseta este alcatuita din doua benzi 2*3.90 m, cu o latime totala a partii
carosabile de 7.80 m. La marginea partii carosabile au fost prevazuti parapeti de siguranta tip foarte greu
care asigura un nivel de protectie “H4B”. Sistemul rutier pe caseta are urmatoarea alcatuire:
➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau MAS16 PMB rul 45/80 - AND 546/2013 ➢ 4cm asfalt turnat dur – ATD16 sau BAP 16 leg 50/70 ➢ 3cm protectie hidroizolatie - BA8 ➢ min. 10 mm hidroizolatie
Peretii si radierul casetei sunt din beton armat. Fundarea se realizeaza direct prin intermediul radierului comun care impreuna cu dala si peretii formeaza structura casetata.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu aripi din beton armat si placi de racordare de 6.00m. Sunt prevazute scari de acces si casiuri.
Toate structurile se vor proteja cu beton turnat monolit sau cu dale din beton si un pinten din beton, pe lungimea de 5.0m amonte si 5.0m aval.
Dupa aceasta protectie, unde este cazul, se va face racordarea la albia/canalul existent pe o lungime de min 5m amonte aval.Unde este cazul este prevazut canalul/ devierea canalului conform tabelului de mai jos :
Nr.
Crt.
Poziție
km
Lucrare
propusa L (m) hpref (m) Descriere amenajare
1 2 3 4 5
1 km 0+037 Podet Beton 2.00 2.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
2 km 0+575 Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
19
3 km 0+575 Structura
casetata 5.00 4.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
4 km 1+145 Podet Beton 5.00 2.80
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
5 km 1+295 Podet Beton 2.00 1.20
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
6 km 1+450 Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
7 km 1+870 Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
9 km 1+870 Structura
casetata 5.00 4.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
10 km 1+995 Podet Beton 5.00 2.80
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
11 km 2+145 Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
20
12 km 2+145 Structura
casetata 5.00 4.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
13 km 2+265 Podet
Beton 2.00 1.20
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
14 km 2+380 Podet
Beton 2.00 1.20
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
15 km 2+410 Podet
Beton 2.00 1.20
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
16 km 2+580 Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
17 km 2+650 Podet
Beton 5.00 2.80
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
18 km 2+905 Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
19 km 2+932 Podet
Beton 2.00 1.20
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
21
20 km 3+875 Podet
Beton 5.00 2.80
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
21 km 4+705 Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
22 km 4+705 Structura
casetata 5.00 4.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
23 km 7+125 Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
24 km 7+340 Podet
Beton 5.00 2.80
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
25 km 7+558 Podet
Beton 5.00 2.80
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
26 km 7+684 Podet Beton 2.00 2.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
27 km 8+290 Structura
casetata 9.00 6.00
La intrare/iesre din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
22
28 km 9+495 Podet
Beton 2.00 2.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
29 km 9+656 Podet
Beton 5.00 2.80
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
30 km
10+010
Podet
Beton 2.00 2.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
31 km
10+241 Podet Beton 2.00 2.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
32 km
10+475
Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
33 km
10+490 Podet Beton 2.00 2.00
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
4m,h=2m, panta 2:3 pe o lungime
de min 5 m dupa pintenul de
beton.
34 km
10+883
Structura
casetata 5.00 4.00
La intrare/iesire din structura
casetata pe o portiune de 25m
drumul se va amenaja cu sistem
rutier prevazut categorai din care
face parte
35 km
11+057 Podet Beton 2.00 1.20
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
23
36 km
11+197 Podet Beton 2.00 1.20
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
37 km
12+512 Podet Beton 2.00 1.20
Racordare la albia/canalul
existent cu o sectiune
trapezoidala cu baza de
1.5m,h=1m, panta 2:3 pe o
lungime de min 5 m dupa pintenul
de beton.
Aplicabilitate podete Ø600
Km. Locatia
0+575 – 2 buc Drum agricol
1+449 – 2 buc Drum agricol
1+870 – 2 buc Drum agricol
2+145 – 2 buc Drum agricol
2+580 – 2 buc Drum agricol
2+905 – 2 buc Drum agricol
4+360 – 2 buc Drum agricol
4+705 – 2 buc Drum agricol
4+975 – 1 buc Drum de acces
5+500 – 2 buc Drum de acces
5+825 – 1 buc Drum de acces
6+850 – 1 buc DJ153
7+125 – 2 buc Drum agricol
8+290 – 2 buc DJ153C
10+750 – 2 buc Drum de acces
10+883 – 2 buc Drum agricol
11+425 – 1 buc Drum de acces
11+650 – 2 buc Drum de acces
12+200 – 1 buc Drum de acces
12+300 – 1 buc Drum de acces
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
24
Aplicabilitate podete Ø1000
Km. Locatia
0+037 – 2 buc Drum de acces
0+575 – 2 buc Drum de acces
1+144 – 2 buc Drum de acces
1+296 – 2 buc Drum de acces
1+870 – 2 buc Drum de acces
1+994 – 2 buc Drum de acces
2+145 – 2 buc Drum de acces
2+264 – 2 buc Drum de acces
2+378 – 2 buc Drum de acces
2+410 – 2 buc Drum de acces
2+651 – 2 buc Drum de acces
2+931 – 2 buc Drum de acces
3+873 – 2 buc Drum de acces
4+705 – 1 buc Drum de acces
5+500 – 4 buc Bretele nod rutier DN15
7+338 – 2 buc Drum de acces
7+560 – 2 buc Drum de acces
7+679 – 2 buc Drum de acces
9+425 – 3 buc DJ154E
9+497 – 2 buc Drum de acces
9+667 – 2 buc Drum de acces
10+145 – 2 buc Drum de acces
10+241 – 2 buc Drum de acces
10+489 – 2 buc Drum de acces
11+057 – 2 buc Drum de acces
11+197 – 2 buc Drum de acces
12+512 – 2 buc Drum de acces
Structuri casetate și podețe cu elemente pentru utilizarea de către amfibieni
și mamifere mici:
• Podeț din beton la km 3+875
• 2 Structuri casetate la km 4+705
• Structură casetată la km 7+125
• Podeț din beton la km 7+340
• Podeț din beton la km 7+558
• Podeț din beton la km 7+684
• Structură casetată la km 8+290
• Podeț din beton la km 12+512
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
25
Bazine de retentie
Km. Locatia
4+975 – 1 buc Pod peste Raul Mures
5+875 – 1 buc Pasaj peste DN15 si CF405
10+625 – 2 buc Pod peste Paraul Gurghiu
11+425 – 1 buc Pasaj peste CF405 si DJ154A
11+650 – 2 buc Pasaj peste CF405 si DJ154A
12+200 – 1 buc Pod peste Raul Mures
Bazine decantoare si separatoare de hidrocarburi: 118 bucati Drumuri de access pentru intretinere Pentru asigurarea lucrarilor de intretinere periodica, s-au prevazut drumuri de acces
cu latime de 3m, amplasate pe ambele partii ale variantei. Aceste drumuri se intorc pe sub lucrarile de arta, iar acolo unde acest lucru nu se
poate se va realiza o platforma de intoarcere sub forma patrata de 10.00m X 10.00m, avand acelasi sistem rutier ca si drumul de acces.
Sistem rutier pe drumuri de acces pentru intretinere: ➢ 15cm strat de baza din piatră spartă; ➢ 20cm strat de fundatie din balast;
Lucrari de terasamente si consolidare: In vederea stabilirii factorilor de siguranta la alunecare pe traseul propus au fost
efectuate calcul de stabilitate in zonele de inaltime maxima a rambleului considerand parametrii fizico-mecanici minimi ai terenului.
Calculele au fost efectuate cu respectarea standardelor si normelor in vigoare. In urma verificarilor de stabilitate au fost identificate zone unde datorita parametrilor
fizico-mecanici redusi ai terenului de fundare a fost necesara ranforsarea bazei rambleului cu o perne de balast ranforsata cu doua randuri de geogrile, pe o lungime totala de 723 m.
In zonele in care este necesara ranforsarea bazei rambleului cu geogrile, dupa excavarea solului vegetal se va realiza o perna din material local tratata cu lianti hidraulici in procent de min. 2%. Perna se va amenaja astfel incat sa se asigure o panta de min. 4 % din axul rambleului catre margine. Perna de balast armata cu geogrile se va aseza peste stratul de material local tratat cu lianti hidraulici. Aceasta va fi protejata atat la partea inferioara cat si la partea superioara cu un geotextil cu rol anticontaminant.
Caracteristicile minime ale geogrilelor utilizate la ranforsarea pernei de balast sunt: ➢ rezistenta la rupere in sens longitudinal min. 200kN/m ➢ alungire la rupere longitudinal < 12%. ➢ rezistenta de calcul pentru o durata de viata de 120ani min. 105kN/ml
Rezistenta de calcul se va considera pentru un material de umplutura granular grosier, la o temperatura de 30°. Factori de reducere vor fi certificati BBA.
De asemenea pe zona de debelu protectia taluzelor se va face cu geocelule umplute su sol vegetal si fixate cu ancore de otel tip J
La km 8+300 pe partea dreapta, datorita prezentei limitelor de proprietate destul de aproape de traseul variantei pe o lungime de 45m se va amplasa un zid de sprijin iar la baza lui vom avea o rigola carosabila.
De asemenea la km 4+850 pe partea stanga datorita prezentei unui balti aproape de drum pe o lungime de 12m s-a pus la baza taluzului gabioane, iar la km 10+575 pe partea
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
26
dreapta de asemenea datorita prezentei unei balti aproape de drum pe o lungime de 44m s-a pus la baza taluzului gabioane.
Lucrari hidrotehnice Din punct de vedere al incadrarii lucrarilor hidrotehnice in clase de importanta conform
STAS 4273/83 pct. 2.11 (Tabelul 11), categoria constructiei hidrotehnice aferenta drum national este 3 (traversari si aparari in zona cursurilor de apa). Conform STAS 4273/83 pct. 5.1 (Tabelul 13) clasa de importanta a constructiilor hidrotehnice in functie de categoria 3, durata de exploatare definitiva si rol functional principal, este III.
Conform STAS 4068/2/87 pct. 2.1 functie de clasa de importanta a constructiei hidrotehnice III si conditii normale de exploatare, lucrarile hidrotehnice se dimensioneaza pentru debitul cu probabilitatea anuala de depasire de 2%.
La stabilirea solutiilor lucrarilor de aparare se tine seama de urmatoarele elemente: ➢ conditii specifice de curgere a apei: debit, viteza maxima, panta hidraulica,
rugozitate; ➢ configuratia albiei: ingusta sau larga, limitata de constructii sau obstacole
naturale; ➢ traseul albiei, sinuos sau meandrat si stabilitatea lui; ➢ natura terenurilor din albie si din maluri, morfologia albiei naturale (afuieri,
colmatari); ➢ tehnologia de realizare; ➢ posibilitatile de aprovizionare locala cu material si utilitati; ➢ caracterul dupa durata de exploatare - definitiv; ➢ mentinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic.
Lucrarile hidrotehnice necesare constau din aparari de mal, aparari ale taluzului drumului, devieri si recalibrari ale albiilor, praguri de fund, descarcari in trepte pe taluz.
Proiectarea hidraulica a Podurilor, Podetelor si in zona Pasajelor Podurile vor fi dimensionate la clasa a III a de importanţă, conform STAS 4273-83 şi
4068-87 care stipuleaza ca debitul de calcul al drumului este de 2%. Tablierul inferior al podurilor va corespunde nivelului maxim la debitul cu
probabilitatea de 2%, la care s-a adaugat o garda de 1,00m, prevazuta de norme. Garda lasata se datoreaza viiturilor, pentru tranzitarea plutitorilor, ingheturilor ce se produc iarna etc.
Debitul proiectat al podetelor va fi determinat in conformitate cu reglementarile actuale in vigoare si cu verificarea evacuarii si, unde este cazul, dimensionarea hidraulica va fi facuta in conformitate cu „Normativul PD 95-2002 pentru proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor”.
Calculele hidraulice efectuate pentru podurile si podetele proiectate, in vederea determinarii gabaritelor acestora si a nivelului corespunzator debitului de calcul cu asigurarea de 2%, au fost realizate cu ajutorul modelului matematic asigurat de programul HEC-RAS. Acest program permite integrarea numerica a ecuatiei Bernoulli, transpusa pentru curenti unidimensionali si reproduce curbele suprafetei libere a apei in regim permanent de scurgere. Programul incepe calculul din aval catre amonte recalculand de la profil la profil panta hidraulica si curba suprafetei libere a apei.
Datele de intrare necesare pentru realizarea calcului hidraulic sunt: ➢ Debitul maxim de calcul cu asigurarea de 2%; ➢ Conditiile de margine, introduse pentru toate profilele sunt panta amonte şi
aval pentru adancime normala a apei. ➢ Geometria albiei raului; ➢ Geometria raului existent in regim natural; ➢ Geometria podetului proiectat in regim natural; ➢ Coeficienti de pierderi de sarcina locala la intrarea si iesirea din podet.
Calculul se face pentru un regim de curgere subcritic, atat pentru regimul natural cat si pentru regimul cu podet (nr. Froude<1).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
27
Tipurile de lucrari hidrotehnice: Functie de viteza apei, de nivelul apei, de zona care trebuie aparata (rambleul
drumului, malul cursului de apa, albia amonte, aval poduri, albia amonte, aval podete, curs de apa deviat, etc.) se proiecteaza tipul de lucrare hidrotehnica.
Protectie taluz cu pereu din beton Taluzul drumului compactat cu panta variabila se protejeaza cu pereu din beton pana
la nivelul corespunzator debitului cu asigurarea de 2% plus garda. Pereul din beton, turnat in campuri de 2 mp este asezat pe un strat filtrant si filtru din
geotextil. La partea inferioara pereul reazema pe o grinda din beton. Protectie albie cu pereu din beton Pe zonele unde sunt necesare lucrari de dirijare a cusurilor de apa, amonte si/sau
aval de poduri au fost prevăzute lucrări de protectie ale albiilor. Malurile cu panta variabila se prevad pereate cu pereu din beton pe strat filtrant si
filtru din geotextil. La partea inferioara pereul reazema pe o grinda din beton. Recalibrari si devieri ale albiei In zonele unde albia cursului de apa este meandrată, cu eroziuni şi depuneri, unde
albia este instabila, in zona podurilor unde pilele si culeile sunt obstacole, unde se constata deformări ale fundului albiei, unde sunt necesare modificari ale traseului in plan, se prevad recalibrari si/sau devieri ale cursului de apa.
Materialul rezultat din săpătura noi albii se va depozita în vechea albie pentru a evita revenirea cursului de apă la cel iniţial.
Praguri de fund Pentru stabilizarea talvegului albiilor, in special in dreptul podurilor, se prevad praguri
de fund din gabioane si saltele de gabioane. Aceste lucrari au scopul de a prelua posibile afuieri si mentinere a cotelor in dreptul
traversarilor cursurilor de apa. Descarcari in trepte Pentru preluarea apelor de pe vai (cu panta terenului mai mare de 5%) prin podete se
prevad amenajari in trepte. Sectiunea de scurgere se prevede pereata cu beton pe strat drenant, cu trepte de cca 0,50 m inaltime din beton.
Tipurile de lucrări prevăzute înainte de descărcare, pentru epurarea apelor pluviale care spală poluanții depuși pe platforma drumului, astfel încât apele deversate in emisari sa fie curate, sunt:
➢ Bazine decantoare și separatoare de hidrocarburi; ➢ În cazul în care nu există emisari, apele se vor descărca după epurarea lor, în
mediul înconjurător prin intermediul unor bazine de dispersie/retentie
Tabelul nr. 2. - Tabel bazine decantoare, separatoare și bazine de retenție
Nr.
Crt. Pozitia
DECANTOARE
SEPARATOR
l/s
BAZIN DE RETENTIE
l/s
Qbypass
(l/s)
ne
adunate
Qtot =
Qnominal
+
Qbypass
(l/s)
1
km
0+037
D1 11 11 11
2 D2 67 67 67
3 D3 11 11 11
4 D4 67 67 67
5 km
0+575
D1 67 67 67
6 D2 71 71 71
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
28
7 D3 67 67 67
8 D4 71 71 71
9
km
1+145
D1 71 71 71
10 D2 22 22 22
11 D3 71 71 71
12 D4 22 22 22
13
km
1+295
D1 22 22 22
14 D2 23 23 23
15 D3 22 22 22
16 D4 23 23 23
17
km
1+450
D1 22 22 22
18 D2 75 75 75
19 D3 22 22 22
20 D4 75 75 75
21
km
1+995
D1 59 59 59
22 D2 22 22 22
23 D3 59 59 59
24 D4 22 22 22
25
km
2+145
D1 22 22 22
26 D2 17 17 17
27 D3 22 22 22
28 D4 17 17 17
29
km
2+265
D1 17 17 17
30 D2 18 18 18
31 D3 17 17 17
32 D4 18 18 18
33 km
2+380
D1 17 17 17
34 D3 17 17 17
35
km
2+410
D1 9 9 9
36 D2 33 33 33
37 D3 9 9 9
38 D4 33 33 33
39
km
2+650
D1 33 33 33
40 D2 39 39 39
41 D3 33 33 33
42 D4 39 39 39
43
km
2+932
D1 39 39 39
44 D2 70 70 70
45 D3 39 39 39
46 D4 70 70 70
47
km
3+495
D1 70 70 70
48 D2 50 50 50
49 D3 70 70 70
50 D4 50 50 50
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
29
51
km
3+875
D1 50 50 50
52 D2 93 93 93
53 D3 50 50 50
54 D4 93 93 93
55 km
4+705
D1 93 93 93
56 D3 93 93 93
57 km
4+975
D2 67 67 67 Q bazin de retentie=134 l/s
58 D4 67 67 67
59 km
5+175
D1 41 41 41
60 D3 41 41 41
61 km
5+825
D1 96 96 96 Q bazin de retentie=192 l/s
62 D3 96 96 96
63 km
6+874
D2 116 116 116
64 D4 139 139 139
65
km
7+340
D1 61 61 61
66 D2 32 32 32
67 D3 61 61 61
68 D4 32 32 32
69
km
7+558
D1 32 32 32
70 D2 18 18 18
71 D3 32 32 32
72 D4 18 18 18
73
km
7+684
D1 18 18 18
74 D2 187 187 187
75 D3 18 18 18
76 D4 187 187 187
77
km
9+495
D1 20 20 20
78 D2 24 24 24
79 D3 20 20 20
80 D4 24 24 24
81
km
09+656
D1 23 23 23
82 D2 49 49 49
83 D3 23 23 23
84 D4 49 49 49
85
km
10+010
D1 49 49 49
86 D2 33 33 33
87 D3 49 49 49
88 D4 33 33 33
89
km
10+241
D1 34 34 34
90 D2 35 35 35
91 D3 34 34 34
92 D4 35 35 35
93 km
10+475
D1 32 32 32 Q bazin de retentie=127 l/s
94 D2 41 41 41
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
30
95 D3 32 32 32
96 D4 22 22 22
97 km
10+705
D1 41 41 168
98 D2 52 52 52 Q bazin de retentie=104 l/s
99 D4 52 52 52
100
km
11+057
D1 43 43 43
101 D2 20 20 20
102 D3 43 43 43
103 D4 20 20 20
104
km
11+197
D1 20 20 20
105 D2 30 30 30
106 D3 20 20 20
107 D4 30 30 30
108
km
11+532
D1 29 29 29 Q bazin de retentie=58 l/s
109 D2 71 71 71 Q bazin de retentie=71 l/s
110 D3 29 29 29
111 D4 71 71 71 Q bazin de retentie=71 l/s
112
km
12+240
D1 76 76 76 Q bazin de retentie=152 l/s
113 D2 38 38 38
114 D3 76 76 76
115 D4 38 38 38
116
km
12+512
D1 38 38 38
117 D2 57 57 57
118 D3 38 38 38
119 D4 57 57 57
Prezentăm mai jos pozitia kilometrica si caracteristicile constructive ale bazinelor de
retenție: TABEL DIMENSIUNI BAZINE DE RETENTIE
Nr.crt. Km
Volum
necesar
(m3)
panta
p1 (1:n)
panta
p2 (1:n)
h
(m)
b
(m)
l
(m)
B
(m)
L
(m)
1 4+990 169 1.5 1.5 2 5 5 11 11
2 5+808 307 1.5 1.5 2 5 13 11 19
3 10+643 243 1.5 1.5 2 5 10 11 16
4 10+751 150 1.5 1.5 2 4 6 10 12
5 11+439 113 1.5 1.5 2 3 6 9 12
6 11+657 139 1.5 1.5 2 3 8 9 14
7 11+658 139 1.5 1.5 2 3 8 9 14
8 12+191 252 1.5 1.5 2 5 10 11 16
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
31
In jurul lucrarilor de arta care traverseaza cursuri de apa, se vor respecta solutiile tehnice descrise mai jos:
Solutia tehnica amplasata peste Canalul Morii (Mures Apalina), km 3+495, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 24 m.
➢ Lungimea: 31 m ➢ Lumina: 22 m ➢ Latimea partii carosabile 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 355.50 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% : 353.50 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate, L=24m. ➢ La aceasta pozitie este prevazuta o calibrare de albie cu o sectiune
trapezoidala cu baza b=5m, inaltimea h=2m si panta taluz 2:3, alcatuita din 10 cm beton amplasati peste 10 cm balast, amplasata pe o lungime de 192 m conform plan.
➢ Limita de inundabilitate a asigurarii de 2% este de 50 m stanga si dreapta amonte-aval, in aceasta situatie taluzul drumului protejandu-se conform profil tip cu pereu din beton.
Solutia tehnica amplasata peste R. Mures, km 5+120, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 5x40 m.
➢ Lungimea: 214 m ➢ Lumina:200 m ➢ Latimea partii carosabile : 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 363.00 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% : 357.25 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate, L=40 m ➢ Deoarece la acest obstacol nu s-au prevazut lucrari hidrotehnice, albia
existenta nu va fi afectata. ➢ Limita de inundabilitate a asigurarii de 2% este de 100 m stanga si dreapta
amonte-aval, in aceasta situatie taluzul drumului protejandu-se conform profil tip cu pereu din beton.
Solutia tehnica amplasata peste Pr. Mocear, km 6+874, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 3x24 m.
➢ Lungimea: 82 m ➢ Lumina:71 m ➢ Latimea partii carosabile : 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 379.50 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% :365.05 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate, L=24m. ➢ La aceasta pozitie kilometrica, pentru acest parau este prevazuta o calibrare
de albie cu o sectiune trapezoidala cu baza b=6m, inalimea h=2m si panta taluz 2:3, alcatuita din 10 cm beton amplasati peste 10 cm balast, amplasata pe o lungime de 140 m conform plan.
➢ Limita de inundabilitate a asigurarii de 2% este de 50 m stanga si dreapta amonte-aval, in aceasta situatie taluzul drumului protejandu-se conform profil tip cu pereu din beton.
Solutia tehnica amplasata peste Pr. Gurghiu, km 10+705, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 3 x 40 m.
➢ Lungimea: 138 m ➢ Lumina: 120 m ➢ Latimea partii carosabile 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 378.00 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% : 372.17 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate,L=40 m
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
32
➢ Deoarece la acest obstacol nu s-au prevazut lucrari hidrotehnice, albia existenta nu va fi afectata.
➢ Limita de inundabilitate a asigurarii de 2% este de 50 m stanga si dreapta amonte-aval, in aceasta situatie taluzul drumului protejandu-se conform profil tip cu pereu din beton.
Solutia tehnica amplasata peste R. Mures, km 12+240, este definitivata ca un pod din beton armat cu o deschidere de 3x40 m.
➢ Lungimea: 133 m ➢ Lumina:120 m ➢ Latimea partii carosabile 7.8 m ➢ Cota intradosului grinzilor : 376.30 m ➢ Nivelul apei pentru Q2% : 372.49 m ➢ Suprastructura podului este alcatuita din grinzi prefabricate, L=40 m ➢ La acest kilometru s-a prevazut o protectie a culeilor dintr-un un zid de
gabioane cu inaltimea h=2m, amplasat pe o saltea din gabione, cu o lungime de 50 m, pe ambele maluri, amonte si aval conform planului de situatie, amenajarea continuandu-se cu 50 m protectie taluz drum conform plansa tip cu pereu din beton.
Aceste lucrari au caracter permanent, dupa terminarea executiei lucrarilor constructorul luandu-si angajamentul ca podurile sa nu afecteze curgerea raurilor sau paraurilor.
Perdele forestiere In urma analizarii conditiilor existente de mediu, respectiv studiul geotehnic, studiul
topografic si roza vanturilor, solutia adoptata impotriva inzapezilor este de a realiza un rambleu cu inaltime mai mare. Astfel, nu au fost prevazute perdele forestiere sau alte sisteme parazapezi.
Sistem de protectie impotriva inzapezirilor Avand in vedere situatia climatica a zonei si de asemenea caracteristicile geografice,
precum si din informatiile pe care le avem de la autoritatile locale, in zona nu s-au produs inzapeziri / avalanse, astfel incat sa fie necesara protejarea cailor de comnunicatie cu sisteme de protectie impotriva inzapezirilor.
Cu toate acestea pentru evitarea anumitor blocaje datorate inzapezirilor s-au proiectat ramble cu inaltimi de min 2.00 m.
Suplimentar fata de cele mentionate, pe zona de debleu s-au prevazut pante mai mici ale taluzelor astfel incat intretinerea sa fie mai usoara, reducand riscul de inzapezire.
Mentionam ca in zonele de debelu, in imediata lor apropiere, se afla o perdea forestiera naturala care protejeza deja terasamentul debelului contra inzapezirii. Propunerea proiectantului pentru situatiile deosebite ce s-ar putea inregistra pe traseul
variantei de ocolire atat pe zona de rambleu cat si pe zona de debleu, este ca in aceste
cazuri beneficiarul sa amplaseze parazapezi asezate in imediata apropiere a drumurilor de
acces pentru intretinere. Aceste sisteme de protectie impotriva inzapezirilor se vor amplsata
pe intreaga lungime a variantei, mai putin pe zona lucrarilor de arta.
Semnalizari si marcaje: Semnalizari si marcaje Proiectele de Reglementarea circulației rutiere prin indicatoare și marcaje rutiere se
realizează în conformitate cu prevederile Convenției Europene asupra semnalizării rutiere (Viena - 8 Noiembrie 1968), Ordonanței de Urgență privind circulația pe drumurile publice nr. 195 din 12 decembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare și Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 și a Standardelor românești SR 1848-1,2,3/2011 și SR 1848-7/2015.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
33
Semnalizarea rutieră Semnalizarea rutieră verticală pe varianta conține următoarele elemente:
➢ Indicatoare de avertizare; ➢ Indicatoare de reglementare; ➢ Indicatoare de orientare și informare.
Formatele indicatoarelor rutiere sunt reglementate prin Standardul român SR 1848-2-2011 „Semnalizare Rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Partea 2: Condiții tehnice”, funcție de categoria drumului, după cum urmează:
➢ Indicatoare foarte mari – pe unele trasee de drumuri „E”, stabilite de către administratorul drumului;
➢ Indicatoare mari – pe restul drumurilor naționale; ➢ Indicatoare normale – pe drumuri județene, comunale, străzi, pe drumuri
private deschise circulației publice și pe unele drumuri vicinale cu trafic mai important.
Folia retro-reflectorizantă utilizată la confecționarea indicatoarelor rutiere pe varianta și pe nodurile rutiere va fi obligatoriu de clasa III (Diamond Grade).
Marcaje rutiere Marcajele rutiere se realizează în conformitate cu Acordul European privind
marcajele rutiere pentru completarea „Convenției asupra semnalizării rutiere” (1 mai 1971) și Standardul român SR 1848-7/2015 „Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere”.
În funcție de locația unde acestea se aplică și de rolul marcajului în ghidarea traficului, vor fi prevăzute câteva tipuri de marcaj:
➢ Marcaje longitudinale; ➢ Marcaje de delimitare a părții carosabile; ➢ Marcaje transversale; ➢ Marcaje diverse; ➢ Marcaje laterale.
Marcajele rutiere pe varianta se vor realiza utilizând materiale cu durată lungă de viață, respectiv doi componenți sau termoplastic.
Marcajul lateral se realizează cu efect rezonator, fiind aplicat într-o singură trecere, cu o înălțime a stratului de baza de 3mm și o înălțime a elementelor rezonatoare de 6mm.
Marcajul lateral se va întrerupe din 10,00m în 10,00m, pe câte 5,00cm, pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale, evitându-se astfel apariția acvaplanării.
Distanța dintre două elemente rezonatoare succesive va fi de circa 150mm, iar lungimea elementului rezonator va fi de circa 50mm.
Detaliile privind semnalizarile si marcajele se vor stabili la urmatoarea faza de proiectare. La etapa Studiu de fezabilitate, au fost prezentate conceptul de proiectare si propunerile tehnice schematice.
Lucrari auxiliare – Semnalizari si marcaje pe timpul executiei lucrarilor Pe timpul executiei lucrarilor se vor executa marcaje cu caracter provizoriu si
semnalizare cu indicatoare speciale si pilotti de dirijare a circulatiei in zona de realizare inersectiilor cu drumurile publice. Aceasta se va realiza conform normelor in vigoare.
Detalierea lucrarilor de semnalizare provizorie ce se vor realiza pe perioada executiei, se vor detalia la o faza de proiect ulterioara cand se va intocmi si planul de managent al traficului in timpul executiei.
Parapete de siguranta Pentru siguranța traficului, proiectul include parapete de siguranță pe toata lungimea
variantei, precum și parapete pietonal. Latimea de lucru este W5 =1.70m. Pe rampele structurilor si pe structuri s-a prevazut parapete tip H4B. In cale curenta, s-a prevazut parapete tip H1, H2 si H3 functie de inaltimea
rambleului si geometria traseului. Tipul de parapet a fost stabilit în conformitate cu prevederile următoarelor standarde
și normative: SR EN 1317-1:2011 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 1: Terminologie şi prevederi generale pentru metodele de încercare); SR EN 1317-2:2010
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
34
(Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 2: Clase de performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru parapetele de siguranţă); SR EN 1317-3:2011 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 3: Clase de performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru atenuatorii de impact); SR EN 1317-5+A2:2012 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 5: Cerinţe referitoare la produse şi evaluarea conformităţii pentru dispozitivele de retenţie a vehiculelor); AND 591 – Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi; STAS 1948/1-1991 (Lucrări de drum. Stâlpi de ghidare și parapeți de siguranță. Prescripții generale pentru proiectare și poziționarea pe drum); SR 1948-2:1995 (Lucrări de drum. Parapete pe poduri. Prevederi generale pentru proiectare și poziționare).
Pe parapetele de siguranță de montează elemente retro-reflectorizante (catadioptrii, fluturași reflectorizanți sau alte elemente reflectorizante).
Pentru protejarea traficului pietonal (incluzând personalul de întreținere în caz de accidente rutiere) parapetul pietonal va fi amplasat pe ambele părți ale lucrărilor de artă la limita trotuarului.
De asemenea la nodul rutier pe bretele de iesire din flux s-au prevazut atenuatori de soc.
Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului: Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului, va fi compus din
cel putin urmatoarele: ➢ Panouri cu mesaje variabile (VMS) de ruta, care vor afisa simultan imagini si
text. VMS-urile de ruta trebuie sa fie de tip Matrice, full color. VMS- urile tip I vor fi amplasate inaintea nodurilor rutiere, inaintea parcarilor, inaintea podurilor si a viaductelor cu o lungime mai mare de 500 m;
➢ Panouri cu mesaje variabile (VMS) de bretea, care vor afisa simultan imagini si text. VMS-ul instalat trebui sa fie de tip Matrice, full color. VMS- urile de bretea vor fi amplasate inainte de intrarile catre varianta ocolitoare (acolo unde este necesar), precum si la iesirile din parcari ;
➢ Se vor prevedea statii METEO complete (cu senzori de aer si cate doi senzori in asfalt, cate unul pe fiecare sens de mers), si senzori de polei independenti, montati in asfalt, in paralel, in tubulaturi separate, atat cat specificatiile tehnice o permit pe ambele sensuri de mers pe poduri, viaducte cu o lungime mai mare de 100 m sau zone mlastinoase, precum si alte zone predispuse la factori perturbatori ce pot influenta calitatea caii de rulare; Acestia se instaleaza la o distanta nu mai mare de 900 m de Punctul de conexiune (Punctul de concentrare) PC descris mai jos
➢ Bucle de trafic ce vor fi incastrate in stratul asfaltic actionand ca si contoare automatizate de trafic, prevazute in general la 500 m in apropierea intersectiilor. Acestea vor masura si viteza vehiculelor, facand clasificarea acestora, precum si directia si distanta intre vehicule in secunde. Sistemul va permite definirea a cel putin 8+1 clase de viteza si lungime, conform standardelor TLS. Buclele inductive vor putea detecta atat autovehicule care se deplaseaza in sensul normal de circulatie, cat ii autovehicule care se deplaseam pe contrasens. Plaja de masuratori de viteza va fi cuprinsa intre 10 si 200 km/h (limita superioara poate fi extinsa cu o rezolutie de 1 km/h). Buclele inductive pentru bretele vor monitoriza traficul pentru toate bretelele de intrare si iesire din fiecare nod rutier de pe sectorul de drum respectiv (varianta ocolitoare);
➢ Estimarile de costuri vor include preturile unitare utilizate; ➢ Desene specifice indicand numarul conductelor necesare sistemului de
comunicare. Ca o conditie minima, Prestatorul va permite patru conducte de comunicare longitudinale si trei conducte pentru cabluri de energie electrica.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
35
Proiectul va permite separarea fizica a celor doua tipuri de conducte, separare care este necesara din motive de securitate si sanatate. Proiectul va include camine separate de vizitare pentru tubulatura de comunicare respectiv energie electrica;
➢ La podurile de peste 100 de m obligatoriu se vor prevedea senzori de detectie polei;
➢ Proiectantul va realiza o vizualizare a traseului si va propune solutiile optime care sa respecte Caietul de Sarcini;
➢ Toate intersectiile si dotarite variantei de ocolire trebuie presemnalizate; In cazul proiectului de fata, intrucat nu exista date exacte privind sistemele de
operare / softurile, etc., necesare pentru a realiza transferul de date cat mai fiabil intre sistemele ITS amplasate pe drumurile importante din zona, prin proiect, impreuna cu beneficiarul lucrari, prestatorul a estimat o valuare a lucrarilor de canalizare necesare pentru implementarea acestor sisteme in lungul variantei de ocolire, fara a cuprinde si partea de dotari si echipamente in sine.
Acestea din urma se vor stabili la o data ulterioara implementarii proiectului si nu fac obiectul studiului de fezabilitate prezent.
Prestatorul care va implementa aceste sisteme / subsisteme, trebuie sa se asigure ca echipamentele de comunicare pentru varianta de ocolire sunt agreate de catre beneficiar (CNAIR), in scopul de a asigura compatibilitatea cu alte proiecte de variante de ocotire / autostrazi si / sau drumuri expres in curs de desfasurare.
Implementarea sistemelor si a subsistemelor adiacente vor respecta legislatia nationala ai europeana aferenta.
Iluminat exterior Intersectii / noduri rutiere si poduri / pasaje cu lungimea de peste 100 m Iluminatul sensurilor giratorii, podurilor si pasajelor se va realiza cu corpuri de
iluminat tip stradal cu 1 brat sau 4 brate, montate pe stalpi metalici de 12m. Pentru realizarea unui iluminat ecologic si pentru economia de energie ,stalpii de iluminat vor fi echipati cu panou solar, controler, acumulator ,inversor de sursa.
Iluminatul nodului rutier de la km 5+500 se va realiza cu corpuri de iluminat tip stradal cu 1 brat sau 4 brate, montate pe stalpi metalici de 12m, fara panouri solare.
Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin racordarea la SEN (Sistemul Energetic National) prin realizarea unui racord electric nou care consta in extinderea LEA 20KV existenta in zona si amplasarea a cate unui post de transformare in anvelopa de de beton (100kVA) pentru nodul rutier. Din Postul de transformare se vor alimenta corpurile de iluminat din zona nodului rutier.
Centru de intretinere si spatii de servicii Iluminatul incintei se va realiza cu corpuri de iluminat tip stradal (1, 2, 3 si 4 aparate
de iluminat cu LED de 110W si 150W, conform planului de situatie anexat), montate pe stalpi metalici de 8m.
Instalatia electrica de iluminat din incinta se va alimenta din postul de transformare din incinta, prin intermediul unui tablou electric de protectie si comanda. Din acest tablou electric se va face comanda iluminatului artificial, atat automat (prin intermediul unei fotocelule) cat si cu posibilitatea comandarii manuale a acestuia, prin intermediul unei chei de selectie a modului de comanda.
Dotari varianta de ocolire:
In lungul traseului propus au fost amplasate 2 spatii de servicii de scurta durata la km 4+175, partea dreapta si la km 4 +550, partea stanga, precum si un centru de intretinere la km 4+550.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
36
Spații de Servicii de Scură Durată Constructia va fi realizata avand regim de înaltime – parter, iar din punct de vedere
functional, cladirea cuprinde functiuni distincte şi anume:
• grup sanitar femei
• grup sanitar barbati
• grup sanitar persoane cu disabilitati
• sas intrare
• centrala termica Din punct de vedere constructiv structura cladirii este prevazuta din zidarie portanta,
cu samburi din beton armat. Din punct de vedere al legislatiei în vigoare cladirea se încadreaza în:
• categoria de importanta “C” normala, conform HG 766/97
• clasa de importanta III, conform P 100-1/2013 Sistematizare verticala In interiorul incintei au fost amenajate 24 locuri de parcare auto cu dimensiunea
2.5x5m, din care 2 locuri sunt pentru persoane cu disabilitati, precum si 13 locuri de parcare pentru TIR, precum si un corp de toaleta publica.
Au fost prevazute si 5 locuri de parcare cu puncte de incarcare electrica. Sistematizarea incintei s-a corelat cu profilul longitudinal al variantei de ocolire. Panta
platformei variaza intre 0.30% si 2%. Partea carosabila a fost delimitata de zona verde cu borduri prefabricate, avand
dimensiuni 20x25, din beton de clasa C30/37. Sistem rutier spatii de servicii:
➢ 22cm BcR4,0, în strat de baza; ➢ hartie Kraft; ➢ 3cm nisip; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de forma din materiale necoezive;
Sistemul rutier al trotuarului: ➢ 6cm pavele autoblocante; ➢ 10cm strat de beton C12/15; ➢ 10cm strat de balast;
In cadrul spatiului de serviciu s-au amenajat parcari atat pentru autoturisme cat si pentru camioane. In zona de parcare a autoturismelor s-au amenajat si parcari pentru persoanele cu handicap.
Pe zonele verzi din cadrul spatiului de serviciu peste umplutura de pamant s-a plantat iarba.
Scurgerea apelor de pe intreaga platforma a spatiului de serviciu se realizeaza cu ajutorul pantelor longitudinale si transversale care dirijeaza apa la bordura de unde este preluate prin guri de scurgere amplasate in punctele de minim si directionata prin canalizarea pluviala catre sistemul de colectare a apelor amplasat in lungul variantei de ocolire (sant/bazine de retentie).
De asemenea in cadrul spatiului de serviciu s-au amplasat si spatii de odihna compuse din mese si banci. Aceste spatii sunt amplasate pe partile laterale astfel incat accesul catre ele sa nu incurce circulatia vehiculelor din incinta spatiului de serviciu.
In cadrul parcarilor de scurta durata tip S1 au fost prevazute si parcarile pentru cantarire. Proiectare aamplasamentelor de control ale vehiculelor cu depasiri ale maselor si/sau dimensiunilor maxime admise, care sa corespunda Normei metodologice legala -NML 059 – 05 din 23 noiembrie 2005 „ Instalatii portabile pentru determinarea sarcinii pe axa la vehicule rutiere”.
Amplasamentele au fost semnalizate printr-un indicator de informare tip G63 – Cantar pentru autovehicule.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
37
Centru de intretinere Centrul de intretinere este destinat activitatilor de supraveghere si intretinerii
sectoarelor de drum arondate, avind rolul de mentinere in stare corespunzatoare de exploatare a drumului si de asigurare a securitatii circulatiei rutiere,sustinand si reparatia utilajelor de intretinere din dotare.
Conform caietului de sarcini, au fost prevazute urmatoarele constructii si amenajari cu functiuni corespunzatoare unui centru de intretinere:
➢ cladire operationala - p+1 ➢ atelier reparatii - p ➢ depozit materiale - p ➢ depozit sare si fondanti chimici /rezervor substante chimice lichide - p ➢ statie alimentare carburanti ➢ statie spalare cu rampa ➢ cabina paza ➢ platforma cantar ➢ platforma silozuri sare ➢ platforma depozitare materiale antiderapante ➢ platforme parcare ➢ sopron depozitare indicatoare rutiere ➢ rezervor de stocare apa potabila si apa de incendiu ➢ statie de pompare apa potabila si apa de incendiu ➢ rezervor apa uzata menajera ➢ statie pompare apa uzata menajera ➢ post trafo ➢ platforma gunoi ➢ statie pompare apa pluviala ➢ separator de hidrocarburi ➢ imprejmuire plasa bordurata zincata h=2.00m ➢ porti metalice ➢ spatii verzi
Sistematizare verticala Sistematizarea incintei s-a corelat cu profilul longitudinal al variantei de ocolire. Panta
platformei variaza intre 0.30% si 2%. Partea carosabila a fost delimitata de zona verde cu borduri prefabricate, avand
dimensiuni 20x25, din beton de clasa C30/37. Sistem rutier centru de intretinere:
➢ 22cm BcR4,0, în strat de baza; ➢ hartie Kraft; ➢ 3cm nisip; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de forma din materiale necoezive;
Sistemul rutier al trotuarului: ➢ 6cm pavele autoblocante; ➢ 10cm strat de beton C12/15; ➢ 10cm strat de balast;
Pe zonele verzi din cadrul spatiului de serviciu peste umplutura de pamant s-a plantat iarba. Scurgerea apelor de pe intreaga platforma a centrului de intretinere si se realizeaza
cu ajutorul pantelor longitudinale si transversale care dirijeaza apa la bordura de unde este
preluate prin guri de scurgere amplasate in punctele de minim si directionata prin canalizarea
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
38
pluviala catre sistemul de colectare a apelor amplasat in lungul variantei de ocolire
(sant/bazine de retentie).
f) principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului
Având în vedere specificul proiectului, respectiv construirea variantei de ocolire a
municipiului Reghin, în etapa de funcționare a proiectului principala activitate va fi cea de
desfășurare a traficului rutier pe varianta de ocolire.
Prezentăm mai jos sinteza traficului prognozat în studiul de trafic, cu mențiunea că viteza de
deplasare pe varianta de ocolire a fost proiectată la 80 km/h.
Tabelul nr. 3. - Trafic prognozat
Anul de bază Prognoză
2020 2025 2030 2040 2050
(Car) Autoturisme 56171 62891 72946 93299 120681
(LGV) Vehicule ușoare de marfă 6667 6907 8106 11187 14492
(HGV) Vehicule grele de marfa 3652 3663 4071 5401 6568
(PrT) Total vehicule fizice 66490 73461 85123 109887 141741
Pentru proiectele de infrastructură durata de funcționare poate depăși 30 de ani, mai ales în
condițiile în care proiectele de infrastructură suferă de cele mai multe ori modernizări,
reabilitări și reparații capitale.
Singurele situații de dezafectare sunt cele generate intempestiv de fenomene meteorologice
extreme (inundații, viituri) sau declanșate de acestea (alunecări de teren), iar acestea sunt
cazuri extrem de rare, cel mai frecvent, chiar și în cazul afectării majore a infrastructurii
rutiere, se decide reparația și aducerea la starea de folosință.
În situația extrem de puțin probabilă în care se va decide dezafectarea proiectului, aceasta
va fi realizată în baza unor proiecte specifice și expertize detaliate, care vor stabili exact
etapele de demontare / demolare / distrugere a elementelor proiectului.
În acest moment putem prezenta doar etape specifice cunoscute la nivel general:
• etapa de studiere a soluțiilor de dezafectare
• etapa de demontare a elementelor metalice și prefabricate, cu recuperarea
materialelor
• etapa de decopertare și curățare a spațiilor verzi, cu replantarea în alte zone a
vegetației care permite această acțiune
• etapa de frezare a straturilor rutiere, cu recuperarea materialelor
• etapa de demolare a fundațiilor și a elementelor care nu permit demontarea, cu
evacuarea deșeurilor specifice
• etapa de pregătire pentru utilizarea ulterioară stabilită
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
39
g) Durata etapei de funcţionare
Perioada de realizare a proiectului este de 24 luni. La stabilirea solutiilor se vor avea in
vedere prevederile Normativului privind administrarea, exploatarea, intretinerea si repararea
drumurilor publice AND 554/2002.
In functie de solutiile corespunzatoare stabilite pentru traseul studiat, durata normala de
exploatare va fi in concordanta cu traficul si se va incadra in prevederile anexei 4.1 a
Normativului AND 554 -2002.
In general caile de comunicatie, cum sunt variantele de ocolire, sunt proiectate sa
functioneze pe perioade cuprinse intre 15 si 30 de ani, in conformitate cu prevederile anexei
4.1 a Normativului AND 554 -2002, pana la prima reabilitare sau reparatie capitala.
1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii producţiei
În perioada de realizare a Variantei de ocolire Reghin, se estimează că vor fi necesare
următoarele categorii de resurse :
Tabelul nr. 4. - Informatiile privind materiile prime și producția
Nr crt denumire material UM cantitate
1. Fundatie din balast m.c. 29791.1
2. Balast m.c. 151937.6
3. Piatra sparta m.c. 61873.83
4. Mixtura asfaltica MAS16 rul 50/70 m.p. 108724.8
5. Beton asfaltic BA8 rul 50/70 m.p. 0.00
6. Beton asfaltic BAD 22,4 rul 50/70 t 19954.79
7. Anrobat bituminos AB31,5 t 21477.6
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Nr. crt Denumirea
Cantitatea pentru perioada de execuție a proiectului
Denumirea Cantitatea pentru perioada de execuție a proiectului
1 mixtura asfaltica 108724.8 m2
pacura 21 t
bitum 5041 t
energie electrica 26 MW
aditivi mixturi asfaltice
72 t
2 beton asfaltic 19954.79 tone energie electrica 17.53 MW
ciment 7820 t
3 anrobate bituminoase 21477.6 tone
4 balast 181728.7 m3
5 piatra spartă 61873.83 m3
6 vopsea marcaje 48312 I
7 parapeti confectii metalice 48612 ml
8 transport materiale 9487947 m3/km
combustibil 2776608 l 9 utilaje pe amplasament 546 ore de functionare/ utilaj
10 total consum apa 83323 m3
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
40
Aprovizionarea se va face doar de la firme autorizate, având în vedere și distanța
optimă față de obiectiv.
Potențialele locații cu resurse de materiale care vor fi utilizate pentru realizarea
proiectului au fost identificate și sunt prezentate în tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5. - Potentialele locatii cu resurse de materiale
Nr
crt Locatie – Agent exploatare Tip Rezerve
Distanta pana la
amplasament (km)
1 Gornești, Județul Mureș – DRUMURI ȘI
PODURI MUREȘ S.R.L. Nisip și pietriș 14
2 Panet, Județul Mureș – GEIGER
TRANSILVANIA S.R.L. CRISTESTI
Nisip și pietriș. Produs
rezidual minier 41
3 Ogra, Județul Mureș – LANDMANIA
S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 55
4 Panet, Județul Mureș – GEIGER
TRANSILVANIA S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 41
5 Sâncraiu de Mureș, Județul Mureș –
ASTOR COM S.R.L. TG. MUREȘ Nisip și pietriș 34
6 Sânpaul, Județul Mureș – LANDMANIA
S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 51
7 Unghieni, Județul Mureș – SAMIR S.R.L.
SANCRAIU DE MUREȘ Nisip și pietriș 42
8 Unghieni, Județul Mureș – LIVIU
PANTRANS S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 42
9 Sovata, Județul Mureș – SILICOM
TRADE S.R.L. TREI SATE
Andezit industrial și de
construcții. Produs rezidual
minier
42
10 Iernut, Județul Mureș – LANDMANIA
S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 62
11 Reghin, Județul Mureș – GEIGER
GROUP ROMANIA S.R.L. BUCURESTI Nisip și pietriș 6
12 Viforoasa, Județul Mureș – INDUSTRIE
MICA SI SERVICII S.A. TG. MURES Argila comuna 59
13 Sovata, Județul Mureș –TRANSTRADE
SRL LUPENI
Andezit industrial și de
construcții 42
14 Stanceni-Mestera, Județul Mureș –
HODACO PRODCOMPEX S.R.L.
Andezit industrial și de
construcții 54
15 Stanceni, Județul Mureș – ANDEZITUL
STANCENI SRL
Andezit industrial și de
construcții 58
16 Petelea, Județul Mureș – GEIGER
TRANSILVANIA S.R.L. CRISTESTI Nisip și pietriș 6
17
Reghin-Petelea, Județul Mureș –
GEIGER GROUP ROMANIA S.R.L.
BUCURESTI
Nisip și pietriș 6
Dupa cum se poate observa din tabelul nr. 5, distanta de la sursele de materiale
identificate in zona proiectului, pana la varianta de ocolire este cuprinsa intre 6 km si 62 km,
fata de amplasamentul proiectului. Sursele de materiale nu sunt amplasate in interiorul ariilor
protejate Natura 2000.
Materialul excavat poate completa materialul utilizat pentru constructia variantei de
ocolire, in conditiile in care calitatile si proprietatile lor sunt conforme cu cerintele prestabilite.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
41
Informatiile privind substantele sau preparatele chimice
Tabelul nr. 6. - Informatiile privind substantele sau preparatele chimice
Denumirea materiei
prime, a substantei
sau a preparatului
chimic
Cantitatea
anuala
estimata
Clasificarea si etichetarea substantelor sau a
preparatelor chimice
Categorie
Periculoase/
Nepericuloase
(P/N)
Periculozitate** Fraze de risc**
Pacura* 21 t P Inflamabil, toxic R10;R36,38,43
Ciment* 7820 t N - -
Motorina* 2 776 608 l P Grad ridicat de
inflamabilitate R12-51/53-65-66-67
Bitum 5041 t P Inflamabil, toxic R36,38,43
Aditivi mixturi asfaltice 72 t P Inflamabil, toxic R36,38,43
Vopsea marcaje 48312 l P Inflamabil, iritant R36/37/38,43 *Materii prime din instalatiile furnizorilor. **Conform HG nr.1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase
Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi
necesar in incinte special amenajate si in afara zonelor sensibile din punct de vedere al
mediului.
Amplasarea incintelor de alimentare cu carburanti sau de realizare a lucrarilor de intretinere
utilaje vor fi stabilite de Antreprenorii lucrarilor.
Aceste zone vor fi localizate în afara amplasamentului proiectului, la distanță considerabile și
sunt deja utilizate pentru acest tip de activități.
Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, cu
reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti realizate in conformitate cu prevederile
programului de intretinere ale utilajelor.
Schimbarea lubrifiantilor se va realiza dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate,
localizate în afara amplasamentului proiectului, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri
hidraulice si de transmisie. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau
schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci in ateliere
specializate din afara zonei de influență a proiectului, unde se vor efectua si schimburile de
anvelope.
Pentru limitarea riscurilor de aparitie a poluarilor accidentale, se va elabora in conformitate
cu prevederile legale, planul de prevenire a poluarilor accidentare, completat cu procedurile
de interventie in situatii de urgenta.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
42
1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă
Toate activitatile desfasurate in perioada de executie pentru transportul materialelor si
manevrarea acestora sunt surse de emisii de praf, poluanti specifici de gaze de esapament,
de zgomot si vibratii.
Ca urmare a realizarii variantei de ocolire, vor exista urmatoarele tipuri de poluare:
• poluare fonica;
• poluarea atmosferei;
• poluarea solului;
• poluarea apei;
Informatiile despre poluantii fizici si biologici care pot afecta mediul, generati de realizarea
proiectului sunt prezentate in Tabelul nr. 1. - Informatiile privind poluantii fizici si biologici
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
43
Tabelul nr. 7. - Informatiile privind poluantii fizici si biologici
Tipul poluării Sursa de
poluare
Nr. surse
de poluare
Poluare
maximă
permisă
(limita
maximă
admisă
pentru om şi
mediu)
Poluare de
fond
Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere
Pe zona
obiecti-
vului
Pe zone de
protecţie
aferente
obiecti-
vului
conform
legislaţiei
in vigoare
Pe zone rezidenţiale, de
recreere sau alte zone protejate
cu luarea in considerare a
poluării de fond Măsuri de
eliminare/
reducere a
poluării
Fără măsuri
de eliminare/
reducere a
poluării
Cu
implementarea
măsurilor de
eliminare/
reducere a
poluării
Poluare
fonică
Perioada
de
construcţie
Funcţionarea
utilajelor de
construcţie şi
traficul in
zonele de
lucru
Corespunz
ator
numărului
utilajelor şi
maşinilor
de
transport
folosite
Cf. SR
10009:2017
Poluarea
specifică zonelor
străbătute de
varianta de
ocolire
(accentuată in
intersecţiile cu
drumuri
naţionale)
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor incadra
in limitele
admise
Se vor incadra in
limitele admise
Evitarea lucrului in
timpul orelor de
odihnă (pe
tronsoanele aflate
in imediata
apropiere a zonelor
locuite)
Perioada
de
exploatare
Traficul rutier
pe Varianta de
ocolire a
municipiului
Reghin
Conform
prognozei
de trafic
Cf. SR
10009:2017
Poluarea
specifică zonelor
străbătute
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor incadra
in limitele
admise
Se vor incadra in
limitele admise
Construcția unor
ramblee înalte care
asigură protecție
fonică
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
44
Poluare
a
atmosfe
rica
Perioada
de
construcţie
activitatea
utilajelor de
constructie
Corespunz
ator
numărului
utilajelor şi
maşinilor
de
transport
folosite
conform Legii
nr. 104/2011 si
STAS 12574/
87
Poluarea
specifică zonelor
străbătute de
varianta de
ocolire
(accentuată in
intersecţiile cu
drumuri
naţionale)
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor incadra
in limitele
admise
Se vor incadra in
limitele admise
Viteza de circulatie
va fi restrictionata,
iar suprafata
drumurilor va fi
stropita la intervale
regulate
Perioada
de
exploatare
Traficul rutier
pe Varianta de
ocolire a
municipiului
Reghin
Conform
prognozei
de trafic
conform Legii
nr. 104/2011 si
STAS 12574/
87
Poluarea
specifică zonelor
străbătute
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor incadra
in limitele
admise
Se vor incadra in
limitele admise
realizarea de
inspectii perioadice
ale autovehiculelor;
amenajare
peisagistică
Poluare
a solului
Perioada
de
construcţie
Funcţionarea
utilajelor de
construcţie şi
traficul in
zonele de
lucru
Corespunz
ator
numărului
utilajelor şi
maşinilor
de
transport
folosite
conform
Ordinului
756/1997
Poluarea
specifică zonelor
străbătute de
varianta de
ocolire
(accentuată in
intersecţiile cu
drumuri
naţionale)
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor incadra
in limitele
admise
Se vor incadra in
limitele admise
Curatarea terenului
si refacerea
vegetatiei
Perioada
de
exploatare
Traficul rutier
pe Varianta de
ocolire a
municipiului
Reghin
Conform
prognozei
de trafic
conform
Ordinului
756/1997
Poluarea
specifică zonelor
străbătute
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor incadra
in limitele
admise
Se vor incadra in
limitele admise
pentru a proteja
solul si subsolul din
zona parcărilor de
scurtă durată și a
centrului de
întreținere,
suprafetele
acestora se vor
betona
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
45
Poluare
apei
Perioada
de
construcţie
Evacuarea
necontrolată a
apelor uzate
menajere din
organizarea de
santier,devers
area
accidentala a
materialelor in
apropierea
cursurilor de
apa
Ord.nr.
161/2006
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor incadra
in limitele
admise
Se vor incadra in
limitele admise
Sunt prevazute
bazine de
decantoare, bazine
de rețenție și
separatoare de
hidrocarburi pentru
apele pluviale
colectate
Perioada
de
exploatare
Evacuarea
necontrolată a
apelor
menajere
rezultate din
zonaparcărilor
de scurtă
durată și a
centrului de
întreținere
Ord.nr.
161/2006
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor
incadra in
limitele
admise
Se vor incadra
in limitele
admise
Se vor incadra in
limitele admise
Mentinerea in stare
de functionare a
lucrarilor de
colectare si drenare
a apelor pluviale,
prin curatarea
periodica a
namolului, precum
si a bazinelor de
decantare si
separare de
hidrocarburi
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
46
1.8. Estimarea, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare
a) Procese tehnologice si activitati de dezafectare
Realizarea lucrarilor de constructii se va face conform prevederilor proiectului de
executie, caietelor de sarcini, procedurilor tehnice de executie, reglementarilor legale si
planurilor de management al proiectului, utilizand materiale de constructii corespunzatoare
din punct de vedere al aptitudinii de utilizare conform cerintelor esentiale stabilite prin Legea
nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, utilaje si echipamente adecvate, personal calificat
si instruit, cu respectarea normelor de protectie a mediului si de sanatate si securitate a
muncii.
Prepararea betoanelor si mortarelor de ciment, a balastului stabilizat cu ciment si a
mixturilor asfaltice se face in statii centralizate, in conditii controlate de calitate, mediu,
sanatate si securitate in munca. Aceste stații vor fi amplasate în afara zonei de influență a
proiectului, în locații utilizate deja pentru acest tip de activitate și autorizate în acest sens.
Transportul materiilor prime, materialelor, prefabricatelor, semifabricatelor,
ansamblurilor si subansamblurilor, deseurilor, carburantilor, apa, alimente si personal se va
face cu mijloace de transport adecvate si va respecta in totalitate planul de management al
traficului in santier.
Lucrarile de constructii ale proiectului sunt alcatuite in principal din:
Defrisare, curatirea terenului si decaparea stratului vegetal
În urma analizei zonei proiectului, au fost identificați arbusti și arbori fără valoare
conservativă, în culoarul de expropiere pentru realizarea proiectului, urmând ca în baza
avizelor de specialitate emise de autoritățile silvice să se implementeze măsuri specifice de
protecție, cu respectarea condițiilor stabilite în aceste avize.
Menționăm că este vorba de vegetație crescută spontan (cu excepția zonei de
vegetație forestieră de pe suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X
Mociar) în zone afectate de activități antropice, iar suprafețele care vor fi curățate/defrișate
nu sunt în interiorul ariilor protejate Natura 2000.
Fitocenoze aparţinând speciilor Querco robori-Carpinetum au fost identificate pe
suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul
proiectului, dar în afara ROSCI0320 Mociar. Structura specifică a acestor fitocenoze, dată
fiind proximitatea faţă de zona industrializată, fiind situată la marginea corpului de pădure,
dar şi a lucrărilor silvo-culturale efectuate, este puternic afectată de factorul antropic.
Lucrarile specifice defrisarii constau din marcarea, doborarea si extragerea arborilor,
prelucrarea si transportul materialului lemnos, curatirea terenului de resturi lemnoase.
Curatirea terenului consta in indepartarea oricaror materiale, dezafectarea si
demolarea oricaror elemente de constructii, inclusiv a fundatiilor acestora, situate pe
amplasamentul lucrarilor si transportul acestora in locuri special desemnate.
Stratul vegetal va fi decopertat pe toata ampriza drumului, cu ajutorul utilajelor de
sapare. Stratul vegetal corespunzator a fi refolosit va fi depozitat separat si va fi reutilizat
pentru protejarea taluzurilor si refacerea terenurilor afectate in timpul executarii lucrarilor.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
47
Sapaturi
Pentru realizarea terasamentelor in profil de debleu sunt necesare lucrari de sapaturi.
Lucrarile de sapaturi se vor executa in principal mecanizat, cu utilaje de sapat: excavatoare,
buldozere, gredere, screpere, etc. Pentru lucrari de volum mic, acolo unde utilajele nu pot
avea loc de manevra, pentru finisarea sapaturilor executate mecanizat sau in zona retelelor
subterane existente, lucrarile de sapaturi se vor executa manual, cu scule obisnuite: lopata,
cazma, tarnacop, spit, ranga, ciocan de abataj, etc.
In functie de adancimea de sapare, daca sapaturile nu se pot realiza cu taluz natural
datorita existentei unor constructii in imediata vecinatate sau din alte considerente
economice, lucrarile de sapaturi se vor realiza utilizand sprijiniri.
Materialul rezultat din sapaturi va fi incarcat in mijloace de transport si daca este
corespunzator va fi utilizat pentru realizarea lucrarilor de umpluturi iar in caz contrar va fi
depozitat separat si va fi refolosit pentru umpluturi in gropile de imprumut.
Umpluturi
Pentru realizarea terasamentelor in profil de rambleu sunt necesare lucrari de
umpluturi. Lucrarile de umpluturi se vor executa in principal mecanizat, cu utilaje terasiere:
buldozere, gredere, screpere, etc. Pentru lucrari de volum mic, acolo unde utilajele nu pot
avea loc de manevra, pentru finisarea umpluturilor executate mecanizat sau in zona retelelor
subterane existente lucrarile de umpluturi se vor executa manual, cu scule obisnuite: lopata,
sapa, etc.
Realizarea umpluturilor consta in descarcarea materialului de umplutura din mijlocul
de transport, intinderea, nivelarea si finisarea suprafetei cu ajutorul utilajelor terasiere,
udarea suprafetei cu apa din autocisterna si compactarea cu ajutorul utilajelor de
compactare.
Protectia taluzului rambleelor se face utilizand stratul vegetal rezultat din decopertari
sau prin inierbare cu insamantarea taluzurilor cu specii locale sau recomandate in urma
studiului de amenajare peisagistica.
Suprastructura drumului
Suprastructura drumului este partea din corpul drumului care cuprinde sistemul rutier
si amenajarea acostamentelor. Sistemul rutier este ansamblul de straturi asezate pe patul
drumului si care constituie structura de rezistenta a drumului. Straturile rutiere sunt alcatuite
in principal din straturi de agregate nelegate cu liant sau slab legate cu lianti hidraulici care
alcatuiesc straturile de fundatie si din straturi de mixturi asfaltice cu diverse roluri: de baza,
de legatura si de rulare (uzura). Acostamentele se realizeaza in mod uzual din balast
compactat.
Executia straturilor de fundatie din balast sau piatra sparta consta in descarcarea
agregatelor din mijlocul de transport, imprastierea, nivelarea si finisarea suprafetei cu
ajutorul utilajelor terasiere, udarea suprafetei cu apa din autocisterna si compactarea cu
ajutorul utilajelor de compactare.
Executia stratului de fundatie din balast stabilizat cu ciment consta in prepararea
amestecului de balast, ciment si apa in statii centralizate, transportul pe santier cu mijloace
de transport, repartizarea si finisarea stratului cu ajutorul unui utilaj specializat – repartizator
- finisor –, si compactarea cu ajutorul utilajelor de compactare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
48
Executia straturilor de mixturi asfaltice consta in prepararea mixturii in statii
centralizate (amplasate în afara zonei de influență a proiectului), transportul pe santier cu
mijloace de transport adecvate – camioane cu prelata, cu sau fara incalzire, repartizarea si
finisarea stratului cu ajutorul unui utilaj specializat – repartizator-finisor, si compactarea cu
ajutorul utilajelor de compactare.
Anterior executiei fiecarui strat rutier se procedeaza la asternerea cu ajutorul unui
utilaj specializat a unei pelicule de liant – emulsie bituminoasa – care are rol de imbunatatire
a aderentei intre straturile rutiere succesive.
Sisteme de scurgere a apelor
Sistemele de scurgere a apelor sunt alcatuite in principal din drenuri, santuri, rigole,
casiuri.
Drenurile se executa in scopul evacuarii apelor subterane din terasamentele
drumurilor, consolidarii stabilitatii taluzurilor. Executia drenurilor consta in sapatura, executia
radierului, montarea tubului de dren, executia filtrului invers si a umpluturilor, realizarea
capacului de dren si a capului de dren.
Santurile, rigolele si casiurile servesc evacuarii apelor pluviale de pe suprafata
drumului, taluzuri si versanti. Se executa in general din prefabricate din beton sau din beton
turnat continuu cu ajutorul unor utilaje complexe. Sapatura se executa in general mecanizat,
corectarea si finisarea sapaturii realizandu-se la nevoie manual.
Lucrari de consolidari
Lucrarile de consolidari constau in general din lucrari de imbunatatire pe o anumita
grosime a terenului de fundare prin adaos de var sau ciment, realizarea de perne de balast,
utilizarea de materiale geosintetice – geotextile, geogrile, etc. –, executia de drenuri si lucrari
de sprijin – ziduri de sprijin, piloti forati, gabioane, etc. – pentru consolidarea versantilor.
In functie de specificul lucrarii de consolidare, pot fi necesare lucrari de sapaturi,
umpluturi, asternerea materialelor granulare sau geosintetice, lucrari de compactare, lucrari
de cofrare, armare, turnare beton sau montare prefabricate din beton sau otel.
Poduri, pasaje, podete
Podurile sunt constructii care sustin o cale de transport deasupra unui obstacol,
lasand un spatiu liber pentru asigurarea continuitatii obstacolului traversat. Pasajele sunt
poduri care traverseaza o cale de comunicatie. Podetele sunt poduri care au deschiderea
sau suma deschiderilor mai mica de 5,00 m.
Suprastructura este partea din pod care contine calea si structura ce reprezinta
elementul principal de rezistenta. Elementele principale ale suprastructurii sunt grinzile
principale, antretoazele si platelajul. In mod uzual, elementele principale ale suprastructurii
se realizeaza din beton armat prefabricat sau turnat monolit sau din otel. Executia
suprastructurii consta in lucrari de cofrare, armare, turnare beton sau montare prefabricate
cu macaraua, executie uzinata a elementelor metalice, asamblarea prin sudura pe santier si
montarea elementelor metalice prefabricate, lucrari de hidroizolatii, lucrari de protectie si
vopsitorii.
Suprastructura reazema pe infrastructura prin intermediul aparatelor de reazem, care
realizeaza transmiterea incarcarilor de la suprastructura la infrastructura, cu asigurarea
mobilitatii.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
49
Infrastructura este partea din pod care sustine suprastructura si transmite incarcarile
la terenul de fundatie. Elementele principale ale infrastructurii sunt culeele si pilele. In mod
uzual, elementele principale ale infrastructurii se realizeaza din beton armat prefabricat sau
turnat monolit sau din otel. Executia infrastructurii consta in lucrari de sapaturi, umpluturi,
executie piloti forati, executie batardouri, epuizmente, cofrare, armare, turnare beton sau
montare prefabricate cu macaraua, executie uzinata a elementelor metalice, asamblarea
prin sudura pe santier si montarea elementelor metalice prefabricate, lucrari de hidroizolatii,
lucrari de protectie si vopsitorii.
Podetele au rolul de a asigura subtraversarea apelor colectate de santuri, rigole si
casiuri in scopul deversarii acestora in emisari. Se executa in mod curent din beton turnat
monolit, prefabricate din beton sau tabla cutata din otel. Executia podetelor consta in lucrari
de sapaturi, cofrare, armare, turnare beton sau montare prefabricate cu macaraua, lucrari de
umpluturi.
Siguranta circulatiei, semnalizare rutiera si marcaje
Pentru siguranta circulatiei se executa lucrari de montare parapet metalic de
protectie pe acostament si pe poduri/pasaje.
Se executa lucrari de semnalizare rutiera prin montarea de indicatoare si semne de
circulatie pe stalpi, console si portaluri, borne kilometrice si hectometrice, panouri de afisare
informatii trafic.
Se executa lucrari de marcaje rutiere orizontale – longitudinale si transversale – si
verticale cu rol de ghidare si avertizare.
Pentru siguranta circulatiei, semnalizare rutiera si marcaje se executa lucrari de
sapaturi, cofrare, armare, turnare beton sau montare elemente prefabricate din beton,
montare stalpi, console si portaluri din otel, lucrari de executie marcaje rutiere cu utilaje de
marcare specializate.
Stabilirea locatiei gropilor de imprumut utilizate se va realiza cu respectarea
urmatoarelor conditii:
• sa nu fie amplasate la o distanta mai mica de 1 km fata de arii naturale protejate
ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și
ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin
• sa nu se ocupe terenuri de folosinta agricola;
• sa nu fie amplasate in zonele identificate cu risc de alunecarile a terenului;
• sa nu implice defrisari;
• sa nu fie amplasate in zone inundabile sau mlastinoase;
• este interzisa amplasarea gropilor de impumut pe suprafata siturilor arheologice sau
a monumentelor ale naturii;
• este interzisa amplasarea gropilor de impumut in zona de siguranta a infrastructurii
feroviare (20 m stanga - dreapta axului CF) o terenurilor de calitati superioare;
• sa nu fie amplasate in vecinatatea cursurilor de apa
Organizarea de santier
Pentru realizarea lucrărilor proiectate pentru acest proiect, este prevăzută o
organizare de șantier. Locația va fi stabilită de Antreprenorul lucrărilor, cu respectarea
tuturor reglementarilor si normativelor privind protectia factorilor de mediu si a biodiversitatii.
Recomandam zona nodului rutier care se va construi la km 5+500
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
50
Suprafata ocupata temporar de organizarea de santier este estimată la 2.6 ha
Amplasarea organizarilor de santier se va face cu respectarea urmatoarelor conditii:
• sa nu fie amplasate in apropierea zonelor locuite;
• sa nu fie amplasate la o distanta mai mica de 1 km fata de arii naturale protejate
ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și
ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin
• sa nu fie amplasate in vecinatatea cursurilor de apa
Pentru amenajarea organizarilor de santier sunt necesare urmatoarele lucrari:
• delimitarea incintei;
• pregatirea suprafetei in vederea amplasarii dotarilor prevazute prin lucrari de
destelenire, nivelare, indepartarea resturilor vegetale;
• imprejmuirea incintei organizarii de santier si a bazei de productie;
• realizarea acceselor;
• asigurarea utilitatilor: energie electrica prin racord la LEA, alimentarea cu apa
potabila si tehnologica in functie de conditiile locale;
• asigurarea colectarii si epurarii apelor uzate menajere si tehnologice in functie de
conditiile locale.
Dotarile principale ale organizarilor de santier:
− cabina poarta;
− cantar (pod bascula) – piesa metalica uzinata pe platforma de beton;
− constructii administrative (birouri, birouri topo, cantina, laborator, dormitoare, punct
de prim ajutor, spatii de parcare autoturisme, magazie). Birourile sunt constructii
metalice tip container;
− padocuri pentru depozitarea materialelor pe sorturi.
Activități de dezafectare/demolare
Pentru realizarea proiectului va fi necesară demolarea următoarele elemente:
• La km 8+300 traseul variantei intalneste DJ153C pe care il traverseaza denivelat
cu ajutorul unei structure casetate. Dupa aceasta intersectie există o platformă
din beton pe care sunt amplasate depozite dezafectate si care se vor demola.
• De asemenea la km 9+375 pe partea dreapta la iesire din padure există un
buncar care necesită demolare.
Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de
executia investitiei
La finalizarea lucrarilor de constructie, antreprenorul are obligatia reconstructiei
ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate si situate de-a lungul traseului.
Astfel, zonele afectate de lucrarile de constructie vor fi reabilitate prin ecologizare,
stabilizarea solului, asternerea de pamant vegetal, plantare vegetație specifica zonei
(taluzuri, organizare de santier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare, gropi de
imprumut).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
51
Dupa finalizarea executiei lucrarilor pentru variant de ocolire se vor reface zonele
afectate, lucrari ce constau in ansamblu din urmatoarele:
• organizarea de santier va fi inchisă, constructiile si instalatiile existente vor fi
demontate si evacuate, iar amplasamentul va fi amenajat in vederea utilizării pentru
realizarea nodului rutier de la km 5+500;
• deseurile de produse petroliere rezultate din pierderi accidentale vor fi eliminate prin
intermediul firmelor abilitate;
• dupa executia lucrarilor proiectate pentru spatiile de parcare/odihna, centrele de
intretinere, noduri rutiere sunt prevazute lucrari de refacere a zonei care constau in
principal din colectarea si evacuarea deseurilor tehnologice si menajere depozitate
necontrolat si amenajarea terenurilor adiacente respectand proiectele de amenajare
peisagistica prevazute pentru aceste amplasamente. Amenajarea peisagistica va
consta in plantarea de arbori si arbusti precum si inierbarea taluzelor;
• in cadrul lucrarilor de refacere vor fi incluse si plantarile de copaci in compensarea
defrisarilor, stabilite în procedurile de scoatere din fondul forestier și defrișare a
suprafeței de aproximativ 3,4 ha. Se vor aloca sumele necesare pentru lucrarile de
plantare in compensarea defrisarilor cu respectarea condițiilor stabilite de Romsilva
si autoritatile locale de protectia mediului;
• Activitatile legate de integrarea noilor lucrari in mediu si peisaj se vor baza in
principal pe utilizarea solului, restaurarea vegetatiei existente si integrarea
infrastructurii rutiere in peisaj.
b) Gestionarea deşeurilor
• In perioada de executie
Conform H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru
agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a
tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se tine pe baza listei nationale
de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata in H.G. nr.856/2002.
Principalele surse de deseuri in perioada de executie a lucrarilor sunt:
• procesele tehnologice aferente executiei lucrarilor pentru realizarea variantei de
ocolire;
• activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier;
• activitatile desfasurate de angajatii constructorului si personalul in tranzit.
In urma activitatilor de executie a lucrarilor vor rezulta rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
• 20 01 08 Deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine
• Deseuri de ambalaje:
• 15 01 01 ambalaje de hartie si carton;
• 15 01 02 ambalaje de materiale plastice;
• 15 01 03 ambalaje de lemn;
• 15 01 04 ambalaje metalice;
• 15 01 07 ambalaje de sticla.
• 20 01 01 Hartie si carton;
• 20.03.04 Namol din fose septice;
• 16 06 Baterii si acumulatori;
• 16 01 03 Anvelope scoase din uz;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
52
• 16 01 12 Placute de frana, altele decat cele specificate la 16 01 11;
• 16 01 17 Metale feroase;
• 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere;
• Deseuri din constructii si demolari:
• 17 01 01 beton;
• 17 01 02 caramizi;
• 17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice, altele
decat cele specificate la 17 01 06;
• 17 02 01 lemn;
• 17 02 02 sticla;
• 17 02 03 materiale plastice;
• 17 03 02 asfalturi, altele decat cele specificate la 17 03 01;
• 17 05 04 pamant si pietre, altele decat cele specificate la 17 05 03;
• 17 09 alte deseuri de la constructii si demolari;
• 17 09 04 amestecuri de deseuri de la constructii si demolari, altele decat cele
specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03.
Categoriile de lucrari si categoriile de deseuri care vor fi produse sunt prezentate in
tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8. - Informatiile privind Categoriile de lucrari si categoriile de deseuri
Categorii de lucrari Categorii de deseuri
Lucrari de execuție pe etape specifice
(lucrări de drum, lucrări de poduri, lucrări
de fundații etc.)
Deseuri solide, pulverulente
Reparatii curente la echipamente Uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii,
deseuri metalice
Organizari de santier Deseuri menajere, hartie, ambalaje
Din tabelul categoriilor de deseuri care pot rezulta din lucrarile de realizare a variantei de
ocolire, se constata ca nu sunt generate deseuri periculoase prin lucrarile de constructie
proiectate.
Cantitatile de deseuri rezultate in perioada de executie a lucrarilor sunt prezentate in tabelul
nr. 9.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
53
Tabelul nr. 9. - Cantitatile de deseuri rezultate in perioada de executie
Denumire
deseu*
Cantitate
prevazuta
a fi
generata
Starea
fizica
(Solid-S
Lichid-L,
Semisolid
-SS)
Cod
deseu*
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
**
Cod
clasifi-
care
statis-
tica
Managementul deseurilor
- cantitate prevazuta a fi
generata
Valori-
ficata Eliminata
Ramasa
in stoc
Pamant si pietre
Alte deseuri de
la constructii si
demolari
323155
m3
496m3
S
17.05.04
17.09
- 12.13 196201 m3
126954
m3
496 m3
-
Deseuri de
ambalaje (hartie
si carton,
materiale
plastice,
metalice, sticla )
0.5 t S
15 01 01
15 01 02
15.01 04
15 01 07
H6 06.31 0.5 t - -
Hartie si deseuri
specifice
activitatii de
birou
4 kg/luna S 20 01 01 4 kg/luna
Menajer sau
asimilabile
(Deseuri
biodegradabile
de la bucatarii si
cantine)
6.9 t S 20 01 08 - 10.11 - 6.9 t -
* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
** Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor cu completarile si modificarile ulterioare
*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25.11.2002 privind statisticile
asupra deseurilor
• In perioada de exploatare
Principalele surse de deseuri in perioada de operare a variantei de ocolire:
• spatiile de servicii;
• intretinerea si curatarea instalatiilor de epurare pentru ape pluviale si ape uzate din
spatiile de servicii si centrele de intretinere si coordonare;
Deseurile care pot fi generate in perioada de operare sunt:
• deseuri menajere si asimilabile (de tipul hartie, plase, plastic, sticle, deseuri alimentare, resturi vegetale);
• deseuri tehnologice de tipul: deseuri metalice, inclusiv deseuri rezultate din reparatii curente ale echipamentelor, deseuri din lemn;
• namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
54
Cantitatile de deseuri rezultate in perioada de operare sunt prezentate in tabelul nr. 10
Tabelul nr. 10. - Cantitatile de deseuri rezultate in perioada de operare
Denumire
deseu*
Cantitat
e
prevazut
a a fi
generata
Starea
fizica
(Solid-S
Lichid-L,
Semisoli
d-SS)
Cod
deseu*
Cod
privind
principala
proprietat
e
periculoas
a **
Cod
clasificar
e
statistica
***
Managementul
deseurilor
- cantitate prevazuta a fi
generata
Valorifi
-cata
Elimi
-nata
Ramas
a in
stoc
Namol din bazine
vidanjabile 10 t/an S
20.03.0
4 - 11.11 -
10
t/an -
Deseuri de
ambalaje (hartie
si carton,
materiale
plastice,
metalice, sticla )
0.45 t/an S
15 01
01
15 01
02
15.01
04
15 01
07
H6 06.31 0.45
t/an - -
Hartie si deseuri
specifice
activitatii de birou
0.23
kg/luna S
20 01
01
0.23
kg/luna
Menajer sau
asimilabile 0,09 t/an S
20 01
08 - 10.11 -
0,09
t/an -
* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii
deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
** Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor cu completarile si modificarile ulterioare.
*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25.11.2002 privind statisticile asupra
deseurilor.
Titularul va incheia contract cu operatori de salubrizare si va asigura preluarea periodica a
deseurilor din activitatile de operare a variantei de ocolire.
Deseurile rezultate din restul activitatilor care se vor desfasura in apropierea platformei
drumului vor fi cele legate in primul rand de stationarea temporara si utilizare de scurta
durata a acestora.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
55
• Modul de colectare si evacuare deseuri
Modul de colectare si evacuare a deseurilor sunt prezentate in tabelul nr. 11
Tabelul nr. 11. - Modul de colectare si evacuare a deseurilor
Amplasament Tipuri deseu Mod de colectare/evacuare Observatii
Organizarea
de santier Menajere si asimilabile
Parţile reciclabile sunt colectate selectiv si predate
operatorilor autorizaţi
Fracţiile amestecate se elimina prin serviciile de
salubritate ale localitaţilor din zona, în baza
contractului încheiat de Antreprenor
Se vor organiza puncte de colectare prevazute cu
containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de
catre operatori autorizaţi si transportate la
depozitele de deseuri sau la staţiile de transfer ale
localitaţilor.
Se vor pastra evidente stricte privind datele
calendaristice, cantitatile eliminate si
identificarea mijloacelor de transport utilizate
(cf. Prevederilor H.G. nr.349/2005 privind
depozitarea deseurilor, cu modificarile si
completarile de ulterioare)
Hartie si deseuri
specifice activitaţii de
birou
Vor fi colectate si depozitate separat, în vederea
valorificarii prin operatori autorizaţi.
Santierul va fi dotat cu o instalaţie de tocat hartie.
Se vor pastra evidenţe privind cantitaţile
eliminate
Deseuri de ambalaje
(de hartie si carton,
de materiale plastice,
metalice, de sticla)
Vor fi colectate si depozitate selectiv, in vederea
valorificarii prin operatori autorizaţi
Santierul va fi dotat cu instalaţii de presat cutii
metalice, pet-uri
Se vor pastra evidenţe privind cantitaţile
eliminate
Deseuri metalice
Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme
si/sau in containere specializate. Vor fi valorificate in
mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari
servicii.
Se vor pastra evidente cu cantitatile
valorificate in conformitate cu Legea
211/05.11.2011, privind regimul deseurilor cu
completarile si modificarile ulterioare.
Deseuri din materiale
de constructii
Aparitia acestei categorii de deseuri implica o
abordare specifica. Din punct de vedere al
potentialului contaminant aceste deseuri nu ridica
probleme deosebite (fiind vorba in special de resturi
de beton, mortar, mixturi asfaltice). In ceea ce
priveste valorificarea si eliminarea lor, in functie de
contextul situatiei se pot propune mai multe metode:
valorificarea locala in pavimentul drumurilor de
exploatare;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
56
depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota
finala de exploatare.
utilizarea ca material de acoperire intermediara in
cadrul depozitelor de deseuri utilizate in zona.
Deseuri de lemn
Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv,
ele urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni
ca accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de
constructii.
Conform H.G. nr.2293/2004 privind
gestionarea deseurilor rezultate in urma
procesului de obtinere a materialelor
lemnoase.
Acumulatori uzati
Deseurile de baterii si acumulatori care prezinta
deteriorari ale carcaselor sau pierderi de electrolit
trebuie sa fie colectate separat de cele care nu
prezinta deteriorari sau pierderi de electrolit, in
containere speciale, pentru a fi predate operatorilor
economici care desfasoara, pe baza de contract, o
activitate de tratare si/sau reciclare
Se vor tine evidente cu cantitatile valorificate
in conformitate cu prevederile H.G. 1132/2008
privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al
deseurilor de baterii si acumulatori cu
completarile si modificarile ulterioare.
Anvelope uzate
Nu se abandoneza pe sol, prin ingropare, in apele e
suprafata si se vor preda persoanelor juridice care
comercializeaza anvelope noi si/sau anvelope uzate
destinate reutilizarii ori persoanelor juridice
autorizate sa le colecteze si/sau sa le valorifice
conform HG.170/2004
Se vor tine evidente cu cantitatile eliminate si /
sau valorificate conform H.G.170/2004 privind
gestionarea anvelopelor uzate
Namol colectat in
instalațiie de decantare
și epurare primară
Retinerile solide din bazinele de retenție și bazinele
decantoare cu separator de hidrocarburi vor fi
periodic evacuate si transportate fie catre depozitele
de deseuri autorizate să primească și să trateze
acest tip de deșeu. Namolurile organice (din
bazinele vidanjabile/ stațiile de epurare monobloc
care deservesc grupurile sociale) vor fi in mod
obligatoriu transportate cu vidanja in statii de
epurare sau vor fi preluate de firme autorizate în
acest sens, in conformitate cu prevederile HG nr.
352/2005 privind modificarea si completarea HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor
Se vor tine evidente cu cantitatile vidanjate si
locul de descarcare pentru a evita deversarea
necontrolata pe terenurile adiacente si emisari
in conformitate cu prevederile Ordinului nr.
708/2004 referitoare la aprobarea Normelor
tehnice privind protectia mediului si in special
a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de
epurare in agricultura.
Se vor respecta prevederile HG nr. 352/2005
privind modificarea si completarea HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descarcare in mediul
acvatic a apelor uzate.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
57
uzate.
Fronturi de lucru
pe traseul
Variantei de
ocolire Reghin
Menajer sau asimilabile
Colectare selectiva in pubele acoperite si
transportate periodic la statii de transfer sau la
depozitele de deseuri autorizate.
Se vor pastra evidente cu cantitatile
valorificate in conformitate cu H.G.
nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu
modificarile si completarile de ulterioare.
Deseuri metalice
Pe masura generarii vor fi transportate in incintele
organizarilor de santier urmand a fi obligatoriu
valorificate.
Se vor pastra evidente cu cantitatile
valorificate in conformitate cu Legea
211/15.11.2011,privind regimul deseurilor
Rumegus si material
lemons marunt
(material
biodegradabil)
Funcţie de calitatea materialului lemnos marunt,
acesta va putea fi valorificat:
- ca lemn de foc pentru populaţia din zona (după
prelucrarea în bricheti)
- sau va fi depozitat
Rumegusul si materialul lemons marunt, sunt
deseuri biodegradabile si vor putea fi depozitate
pe o rampa de gunoi sau utilizat în activitățile
silvice, în zone specificate de personalul silvic.
Rumegusul va fi colectat si livrat firmelorspecializate
in valorificarea acestui tip de deseu.
Rumegusul nu va fi depozitat pe malul apelor
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
58
2. Descrierea alternativelor realizabile analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus, precum și caracteristicile specifice ale proiectului și indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii făcute, inclusiv compararea efectelor acestora asupra mediului.
Traseul variantei de ocolire a municipiului Reghin a fost studiat la nivelul studiului de fezabilitate
elaborat în anul 2004. La acel moment au fost studiate 2 variante de traseu și a fost realizată
analiza multicriterială.
În perioada scursă între studiul de fezabilitate din 2004 și contractul de completare a studiului de
fezabilitate, Beneficiarul a făcut mai multe analize și a ales să optimizeze varianta aleasă în cadrul
analizei multicriteriale din 2004.
Astfel, în cadrul cerințelor Beneficiarului din anul 2019, s-a solicitat completarea studiului de
fezabilitate pe varianta aleasă de Beneficiar și prezentată în caietul de sarcini.
Nefiind posibilă studierea altor variante de traseu, ca urmare a constrângerilor contractuale și
administrative, în cadrul studiilor și analizelor de completare a studiului de fezabilitate, au fost
analizate mai multe variante ale soluțiilor constructive și tehnice, pe care le prezentăm mai jos:
1. Sistem rutier: Au fost analizate 4 tipuri de sisteme rutiere: rigid, semirigid, suplu si rigid
ranforsat cu strat de uzura din mixtura asfaltica.
Varianta 1 (varianta recomandată): Structura rutieră supla adoptată este următoarea:
• 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură;
• 6cm BAD22.4 beton asfaltic deschis cu criblură, în strat de legătură;
• 14cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază;
• 25cm piatră spartă, amestec optimal, în strat superior de fundație;
• 30cm balast, în strat inferior de fundație;
• 15cm strat de formă din materiale necoezive;
Varianta 2: Structura rutieră rigida adoptată este următoarea:
• 24cm BcR4,5, în strat de uzură;
• hartie Kraft;
• 3cm nisip;
• 25cm piatră spartă, amestec optimal, în strat superior de fundație;
• 30cm balast, în strat inferior de fundație;
• 20cm strat de formă din pamanturi tip P5, stabilizate cu var;
Varianta 3: Structura rutieră semirigida adoptată este următoarea:
• 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură;
• 6cm BAD22.4 beton asfaltic deschis cu criblură, în strat de legătură;
• 8cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază;
• 20cm agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici, în strat superior de fundație;
• 30cm balast, în strat inferior de fundație;
• 15cm strat de formă din materiale necoezive;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
59
Varianta 4: Structura rutieră rigida, avand strat de uzura din mixtura asfaltica adoptată,este
următoarea:
• 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură
• 26cm BcR4,0, în strat de baza;
• hartie Kraft;
• 3cm nisip;
• 25cm piatră spartă, amestec optimal, în strat superior de fundație;
• 30cm balast, în strat inferior de fundație;
• 20cm strat de formă din pamanturi tip P5, stabilizate cu var;
2. Structuri lucrări de poduri și pasaje: Au fost analizate 2 solutii constructive:
• Grinzi prefabricate din beton armat (soluția recomandată)
• Grinzi metalice.
3. Descrierea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază - și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat
3.1. Mediu fizic şi natural. Stare actuală. Scenariul de bază
A. APA
a) Date privind corpurile de apă pe care se prevăd lucrări de artă
Amplasamentul Variantei de ocolire a municipiului Reghin este localizat in bazinul hidrografic al
raului Mureș si afectează următoarele corpuri de apă, prin traversarea cu lucrări de artă adaptate:
• Denumire Râul Mureș (cod cadastral IV.1), cod. RORW4.1_B4
• Denumire Pârâul Gurghiu (cod cadastral IV.1.54), cod. RORW4.1.54_B2
• Denumire Pârâul Mocear (cod cadastral IV.1.55), cod. RORW4.1.55_B1
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
60
În cadrul proiectului au fost incluse următoarele poduri ce traverseaza un curs de apa: N
r. C
rt.
Pozitie
km
Debite p
rim
ite s
au
calc
ula
te
Lucrare propusa Tip curs apa Descriere Lungime
racordari/devieri
canale/ albii
existente
Lucra
re p
ropusa
Inaltim
e
medie
apa in
ax
drum
Inaltim
e lib
era
efe
ctiva in p
od
-
gard
a
(hgard
a=
1.2
5 m
)
Q2% hmed hpref
-
hmed
-h
garda
amont
e
aval
(mc/s) (m) (m) (m)
0 1 2 3 6 7 8 9 10
1 km
3+495
31.30 pod,
L=40.00
m
1.68 3.6
1
bazin
hidrografi
c B1.3
Canalul
Morii
(Mures
Apalina
)
La acest km
drumul
intalneste un
fir de vale
necadastrat
a fiind
necesare
lucrari de
amenajare a
albiei ce
constau in
lucrari de
pereere a
fundului
albiei.
Dimensiunil
e canalului
vor fi b=5 m,
h=2 si panta
2:3
100 92
2 km
5+120
985.0
0
pod,
L=202.2
5 m
4.16 2.7
2
rau
cadastrat,
apartine
A.N.A.R
R.
Mures
La acest km
drum
intalneste un
fir de vale
cadastrata
ce nu are
nevoie de
lucrări
hidrotehnice
deoarece
podul nu
afectează
albia minoră
a văi.
- -
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
61
3 km
6+874
50.80 pod,
L=24.50
m
0.93 4.9
0
rau
cadastrat,
apartine
A.N.A.R
Pr.
Mocear
La acest km
drum
intalneste un
fir de vale
cadastrata
fiind
necesare
lucrari de
recalibrare
ce constau
in lucrari de
corectare si
de largire a
cursului de
apa.
70 70
4 km
10+70
5
320.0
0
pod,
L=121.0
0 m
2.98 1.1
2
parau
cadastrat,
apartine
A.N.A.R
Pr.
Gurghiu
La acest km
drum
intalneste un
fir de vale
cadastrata
ce nu are
nevoie de
lucrări
hidrotehnice
deoarece
podul nu
afectează
albia minoră
a văi.
- -
5 km
12+24
0
820.0
0
pod,
L=132.3
0 m
4.30 1.2
1
rau
cadastrat,
apartine
A.N.A.R
R.
Mures
La acest km
drum
intalneste un
fir de vale
cadastrata
ce nu are
nevoie de
lucrări
hidrotehnice
deoarece
podul nu
afectează
albia minoră
a văi.
- -
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
62
Starea ecologică/potențial ecologic și starea chimică a corpurilor de apă de suprafață
Denumire corp apă
Codul corpului de
apă de suprafață
Stare chimică An evaluare stare
Grupare stare chimică
Starea chimică bună așteptată în
2015
Râul Mureș, conf. Toplița – conf. Pietriș
RORW4.1_B4 2 2013 Da
Pârâul Gurghiu, conf. Orșova – conf.
Mureș
RORW4.1.54_B2
2 2013 Da
Pârâul Mocear RORW4.1.55_B1
2 2013 OE Da
În planul de management actualizat al spațiului hidrografic Mureș, se menționează că
pentru râurile naturale, analiza efectuată indică faptul că, la nivelul în spațiului hidrografic Mureș,
corpurile de apă această categorie sunt în stare chimică bună. SCM-urile din Directiva SCM nu au
fost depășite la nivelul spațiului hidrografic Mureș pentru această categorie de corpuri de apă.
Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu
precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz
Numele CA Codul CA Zone protejate Obiectiv de mediu
Tipul Obiectivul Stare ecologică
Stare chimică
Râul Mureș, conf. Toplița – conf. Pietriș
RORW4.1_B4 Zone de protecție pentru specii acvatice. Zone de protecție pentru habitate și specii
HG 202/2002, OUG 57/2007
Stare ecologică bună
Stare chimică bună
Pârâul Gurghiu, conf. Orșova – conf.
Mureș
RORW4.1.54_B2
Zone de protecție pentru captări. Zone de protecție pentru habitate și specii
L 107/1996, HG 930/2005, HG 100/2002, OUG 57/2007
Potențial ecologic bun
Stare chimică bună
Pârâul Mocear RORW4.1.55_B1
Zone de protecție pentru habitate și specii
OUG 57/2007
Stare ecologică bună
Stare chimică bună
Denumire corp de apă Codul corpului de apă de suprafață
Stare/Potenţial (S /P)
Starea ecologică/potenţialul ecologic
Râul Mureș, conf. Toplița – conf. Pietriș RORW4.1_B4 S B
Pârâul Gurghiu, conf. Orșova – conf. Mureș
RORW4.1.54_B2 P B
Pârâul Mocear RORW4.1.55_B1 S B
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
63
Numele CA Atingerea obiectivului de mediu - Stare ecologică/potențial ecologic
Atingerea obiectivului de mediu - Stare chimică
Termenul de atingere al obiectivului de mediu
2021 Stare ecologică/potențial ecologic
Stare chimică
Râul Mureș, conf. Toplița – conf. Pietriș
DA DA
Pârâul Gurghiu, conf. Orșova –
conf. Mureș
DA DA
Pârâul Mocear DA DA
În planul de management actualizat al spațiului hidrografic Mureș se estimează că până în
2027 majoritatea corpurilor de apă îşi vor atinge obiectivele de mediu (inclusiv obiective de mediu
mai puţin severe).
În zona proiectului nu au fost identificate obiective de mediu, ce pot fi influențate negativ de
realizarea proiectului.
b) Alimentarea cu apă
Modul de alimentare cu apa in prezent
Locuintele apropiate de drumul proiectat se alimenteaza cu apa din reteaua publica de alimentare
cu apa sau individual, din fantani (apa provenind din acviferul freatic).
Alimentarea apa in perioada de executie
In perioada de executie, punctele de lucru sunt alimentate cu apa din retelele de publice existente,
iar acolo unde nu este posibil, se vor utiliza cisterne pentru transport si rezervoare pentru stocare,
cantitatile de apa fiind obtinute din reteaua de alimentare cu apa a localitatii celei mai apropiate.
Necesarul de apa pentru perioada de executie este alcatuit din consumurile tehnologice, (in
special pentru prepararea betoanelor – cu mențiunea că această activitate nu se va realiza pe
amplasamentul proiectului), si din consumul menajer al personalului implicat in realizarea lucrarilor
de executie.
Alimentare apa in perioada de operare
In perioada de operare, pentru activitatile specifice de intretinere a drumului, nu este necesara
prevederea unei retele de alimentare cu apa. Alimentarea cu a apa a spațiilor de parcare și a
centrului de intretinere se va face prin rezervor de stocare apa potabila si apa de incendiu, iar apa
va fi utilizată prin intermediul statie de pompare apa potabila si apa de incendiu.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
64
c) Puncte de evacuare a apelor colectate de pe terasamentul variantei ocolitoare sau din
parcări
Punctele de evacuare a apelor colectate de pe partea carosabilă și terasamentul variantei de
ocolire sunt dotate cu bazine decantoare și separatoare de hidrocarburi, așa cum sunt prezentate
în tabelul nr. 2 de la capitolul 1.5 e).
Punctele de evacuare a apelor menajere colectate de la grupurile sanitare din spațiile de servicii de scură durată sunt direcționate către un rezervor vidanjabil de apă uzată menajeră.
Scurgerea apelor pluviale de pe intreaga platforma a spatiilori de serviciu se realizeaza cu ajutorul pantelor longitudinale si transversale care dirijeaza apa la bordura de unde este preluate prin guri de scurgere amplasate in punctele de minim si directionata prin canalizarea pluviala catre sistemul de colectare a apelor amplasat in lungul variantei de ocolire (sisteme de colectare/bazine decantoare și de retentie, separatoare de hidrocarburi).
În cadrul centrului de intretinere au fost prevazute urmatoarele lucrări de alimentare cu apă și lucrări
de colectare, epurare primară și evacuare ape uzate:
➢ rezervor de stocare apa potabila si apa de incendiu ➢ statie de pompare apa potabila si apa de incendiu ➢ rezervor apa uzata menajera ➢ statie pompare apa uzata menajera ➢ statie pompare apa pluviala ➢ separator de hidrocarburi
Scurgerea apelor de pe intreaga platforma a centrului de intretinere si se realizeaza cu
ajutorul pantelor longitudinale si transversale care dirijeaza apa la bordura de unde este preluate
prin guri de scurgere amplasate in punctele de minim si directionata prin canalizarea pluviala catre
sistemul de colectare a apelor amplasat in lungul variantei de ocolire (sant/bazine de retentie).
B. AER
a) Situația actuală privind calitatea aerului în zona de implementare a proiectului
Având în vedere că în zona proiectului nu au fost identificate stații din rețeaua națională de
monitorizare a calității aerului, dar și necesitatea evaluării unor date relevante, au fost analizate
date înregistrate de rețele independente de monitorizare a calității aerului și au fost realizate calcule
privind dispersia poluanților specifici prin softuri specializate, pentru a asigura obiectivitatea datelor
și temperarea lor, în funcție de coeficienții particulari privind amplasamentul proiectului și traficul
înregistrat.
Prezentăm mai jos rezultatele modelărilor privind calitatea aerului, pentru cele 4 puncte considerate
importante în evaluarea calității aerului:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
65
Punctul nr. 1 - km 0+000 - Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16
NO2 SO2
Pulberi in suspensie
2020 mg/m³ mg/m³ mg/m³
Ianuarie 0.0752 0.0531 0.0770
Februarie 0.0500 0.0367 0.0531
Martie 0.0445 0.0322 0.0492
Aprilie 0.0377 0.0274 0.0419
Mai 0.0357 0.0244 0.0373
Iunie 0.0206 0.0156 0.0238
Iulie 0.0384 0.0253 0.0387
August 0.0436 0.0214 0.0327
Septembrie 0.0468 0.0335 0.0512
Octombrie 0.0488 0.0236 0.0361
Noiembrie 0.0513 0.0371 0.0568
Decembrie 0.0531 0.0292 0.0447
Medie Anuala 0.0455 0.0299 0.0452
2021 mg/m³ mg/m³ mg/m³
Ianuarie 0.0443 0.0312 0.0477
Februarie 0.0423 0.0213 0.0327
Martie 0.0327 0.0195 0.0298
Aprilie 0.0251 0.0211 0.0323
Mai 0.0196 0.0153 0.0235
Iunie 0.0153 0.0133 0.0203
Iulie 0.0201 0.0192 0.0293
Medie Anuala 0.0285 0.0201 0.0308
Medie Ponderata 0.0370 0.0250 0.0380
2020 - 2021
Punctul nr. 2 - km 5+500 - Intersectie Drumul national DN15
Zona Organizare de șantier recomandată
NO2 SO2
Pulberi in suspensie
2020 mg/m³ mg/m³ mg/m³
Ianuarie 0.0557 0.0252 0.0416
Februarie 0.0444 0.0232 0.0382
Martie 0.0423 0.0231 0.0381
Aprilie 0.0317 0.0213 0.0352
Mai 0.0264 0.0182 0.0301
Iunie 0.0206 0.0125 0.0205
Iulie 0.0232 0.0133 0.0219
August 0.0222 0.0119 0.0196
Septembrie 0.0233 0.0142 0.0233
Octombrie 0.0332 0.0155 0.0256
Noiembrie 0.0321 0.0170 0.0281
Decembrie 0.0311 0.0175 0.0289
Medie Anuala 0.0322 0.0177 0.0293
2021 mg/m³ mg/m³ mg/m³
Ianuarie 0.0343 0.0171 0.0288
Februarie 0.0323 0.0134 0.0225
Martie 0.0227 0.0126 0.0211
Aprilie 0.0201 0.0117 0.0196
Mai 0.0166 0.0117 0.0197
Iunie 0.0123 0.0109 0.0183
Iulie 0.0152 0.0091 0.0153
Medie Anuala 0.0219 0.0124 0.0208
Medie Ponderata 0.0270 0.0150 0.0250
2020 - 2021
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
66
Punctul nr. 3 - km 9+440 - Intersectie cu Drumul judetean DJ154E
NO2 SO2
Pulberi in suspensie
2020 mg/m³ mg/m³ mg/m³
Ianuarie 0.0602 0.0384 0.0538
Februarie 0.0540 0.0354 0.0495
Martie 0.0518 0.0312 0.0436
Aprilie 0.0457 0.0263 0.0368
Mai 0.0336 0.0241 0.0338
Iunie 0.0256 0.0156 0.0218
Iulie 0.0254 0.0232 0.0325
August 0.0236 0.0203 0.0284
Septembrie 0.0268 0.0314 0.0439
Octombrie 0.0370 0.0236 0.0330
Noiembrie 0.0375 0.0271 0.0380
Decembrie 0.0331 0.0232 0.0325
Medie Anuala 0.0378 0.0266 0.0373
2021 mg/m³ mg/m³ mg/m³
Ianuarie 0.0460 0.0201 0.0282
Februarie 0.0393 0.0132 0.0185
Martie 0.0322 0.0129 0.0180
Aprilie 0.0259 0.0117 0.0163
Mai 0.0234 0.0117 0.0164
Iunie 0.0242 0.0129 0.0180
Iulie 0.0346 0.0113 0.0158
Medie Anuala 0.0322 0.0134 0.0188
Medie Ponderata 0.0350 0.0200 0.0280
2020 - 2021
Punctul nr. 4 - km 12+731 - Intersectie cu Drumul national DN15
NO2 SO2
Pulberi in suspensie
2020 mg/m³ mg/m³ mg/m³
Ianuarie 0.0731 0.0385 0.0963
Februarie 0.0557 0.0367 0.0917
Martie 0.0515 0.0326 0.0814
Aprilie 0.0426 0.0309 0.0772
Mai 0.0277 0.0264 0.0659
Iunie 0.0226 0.0199 0.0496
Iulie 0.0254 0.0232 0.0580
August 0.0216 0.0259 0.0647
Septembrie 0.0252 0.0314 0.0785
Octombrie 0.0438 0.0353 0.0883
Noiembrie 0.0455 0.0376 0.0941
Decembrie 0.0385 0.0338 0.0845
Medie Anuala 0.0394 0.0310 0.0775
2021 mg/m³ mg/m³ mg/m³
Ianuarie 0.0457 0.0274 0.0658
Februarie 0.0323 0.0211 0.0464
Martie 0.0227 0.0126 0.0289
Aprilie 0.0221 0.0117 0.0268
Mai 0.0166 0.0117 0.0270
Iunie 0.0143 0.0109 0.0250
Iulie 0.0191 0.0091 0.0209
Medie Anuala 0.0247 0.0149 0.0344
Medie Ponderata 0.0320 0.0230 0.0560
2020 - 2021
b) Poluanți specifici din zona de influență cu care se poate genera un impact cumulat
În zona de influență a proiectului, în prezent există emisii poluante specifice traficului rutier pe
drumurile din zona, care vor fi conectate prin intersecții la varianta de ocolire. De asemenea, există
emisii specifice activităților agricole.
Poluanții specifici acestor activități pot genera un impact cumulat, însă acesta va fi unul extrem de
redus și limitat la anumite perioade determinate de intensificarea temporară a traficului, de
intensificarea activităților agricole, precum și de condițiile meteorologice particulare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
67
C. CLIMA
Condițiile de climă și microclimat în zona proiectului
Zona proiectului aparţine sectorului cu climă continental-moderată.
Dispunerea reliefului în trepte, modul de orientare al principalelor forme de relief, cât şi
prezenţa culoarelor de văi, introduc o serie de variaţii topoclimatice. Iernile sunt reci, umede şi mai
lungi, decât în mod obişnuit. Verile sunt răcoroase, cu precipitaţii abundente.
Circulaţia aerului se caracterizează prin predominarea advecţiilor de aer temperat oceanic
din W şi NW, la care se adaugă influenţele şi modificările introduse de configuraţia principalelor
trepte de relief.
Influenţele circulaţiei aerului din direcţiile E şi S sunt extrem de slabe datorită barajului
natural creat de culmile înalte ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali.
Principalele caracteristici meteorologice observate în zonă sunt următoarele:
Figura nr. 3 – Zonarea Climatică și hărțile cu precipitațiile medii în lunile reprezentative din punct de vedere climatic
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
68
Temperatura aerului C
Temperatura medie anuală 9C
Temperatura medie a lunii celei mai reci -5C
Temperatura medie a celei mai calde 16-19C
Temperatura maximă absolută 40,6C
Temperatura minimă absolută -32,8C
Precipitații mm
Cantităţi medii anuale 600 mm
Cantităţi medii lunare cele mai mari 120 mm
Cantităţi medii lunare cele mai mici 30 mm
Cantitatea maximă căzută în 24 de ore 145 mm
Prima ninsoare apare în general în ultima decadă a lunii noiembrie, iar fenomenul de
ninsoare se înregistrează între 20 – 30 zile pe an.
Îngheţul este prezent într-un interval mediu de 120 – 130 zile pe an.
Adâncimea de îngheţ în terenul natural, conform STAS STAS-6054-85, este de 90 cm.
Figura nr. 4 – Zonarea duă adâncimea de îngheț
Proiectul va avea un impact extrem de redus asupra climei, neavând potențialul să
influențeze schimbări climatice sau variații ale indicatorilor climatici pe amplasament.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
69
Având în vedere prevederile ghidurilor de bună practică existente privind evaluarea
impactului schimbărilor climatice asupra proiectelor de infrastructură, precum și prevederile
directivei 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a
Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra
mediului, am evaluat la nivel sintetic vulnerabilitatea proiectului față de schimbărle climatice.
Prezentăm mai jos sinteza analizei de vulnerabilitate pentru proiect.
Variabilele climatice
identificate in zona
proiectului
Vulnerabilitatea Actuală Vulnerabilitatea Viitoare
Cresterea temperaturii
medii
scazuta scazuta
Cresterea temperaturilor
extreme
medie medie
Schimbari ale mediei
precipitatiei
medie medie
Schimbari ale
precipitatiilor extreme
medie medie
Viteza medie a vantului scazuta medie
Radiatii solare scazuta scazuta
Perioade cu temperaturi
foarte scazute
medie medie
Ceata medie medie
Concluzia acestei analize este că proiectul nu este vulnerabil la schimbările climatice și nu
necesită lucrări suplimentare de protecție și adaptare la schimbările climatice.
D. SOLURI ȘI GEOLOGIE
Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul cercetat se găseşte în cadrul
Depresiunii Reghinului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
70
Figura nr. 5 – Traseul proiectului pe hărțile geomorfologice
Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Reghin se află la 46°46'33" latitudine nordică și
22°42'30" longitudine estică. Altitudinea medie la care este situat orașul este de 395 m, punctul
geografic cel mai de jos fiind râul Mureș la 350 m iar cel mai înalt Pădurea Rotundă la 455 m.
Municipiul Reghin se situează la periferia bazinului Transilvaniei în zona premontană a acesteia,
caracterizată prin slaba ondulare a suprafeţelor interfluviale. Orașul s-a dezvoltat pe terasele
Mureșului extinzându-se masiv spre lunca aluvionară și mai răzleț spre zona deluroasă.
Câmpia Transilvaniei este alcătuită dintr-o succesiune de culmi domoale despărţiete prin văi
largi cu lunci joase, altitudinea sa generală fiind mai coborâtă în comparaţie cu Podişul Târnavelor.
Interfluviile au aspectul unor spinări domoale orientate în toate direcţiile, care se încadrează
într-un nivel de eroziune modelat în argile şi nisipuri, cu altitudini de peste 450 m. Deasupra acestuia
câţiva martori de erozine cu altitudini de 550 - 600 m rezistă factorilor modelatori externi prin rocile
mai dure care îi alcătuiesc: calcare şi tufuri vulcanice.
Geologie
Din punct de vedere geologic zona municipiului Reghin se încadrează în marea unitate a
Depresiunii Transilvaniei.
Depresiunea Transilvaniei s-a format şi a evoluat pe un fundament rigid, începând din
Paleogen. În structura de ansamblu a acestuia se distinge fundamentul cristalin cu învelişul
sedimentar preterţiar şi formaţiunile terţiare ale depresiunii propriu-zise.
Pe traseu nu au fost identificate aflorimente (excepție câteva săpături tip microcariere de balast)
datele geologice de suprafață fiind culese din literatura de specialitate respectiv din interpretarea
lucrărilor de foraj de pe întregul traseu.
Pentru identificarea elementelor geologice, s-a consultat harta geologică scara 1:200.000 foaia
11. Bistrița, ediţia 1967.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
71
Coloana stratigrafică Legenda
Figura nr. 6 – Zona proiectului pe hărțile geologice
Depozitele care formează umplutura Depresiunii Transilvaniei aparţin Paleogenului şi
Miocenului. Într-o prima etapă, care a durat până la Miocenul inferior, spaţiul transilvan se
identifică cu platforma epicontinentală a fundamentului cristalin de la marginea nord-vestică a
bazinului. În asemenea condiţii au luat naştere depozitele de şelf. Într-o a doua etapă,
începând din Badenian, partea central - estică a Depresiunii Transilvaniei a fost supusă unei
subsidenţe accentuate şi a fost umplută cu depozite de molasă.
Formaţiunea geologică de bază, cât şi cea de suprafaţă din zonă este alcătuită din
depozitele pannoniene-sarmațiene.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
72
PALEOGENUL
Paleogenul a fost caracterizat prin mişcări de basculare a fundamentului bazinului, care în
suita sedimentară se reflectă în alternanţa pe verticală a depozitelor de facies continental-
lacustru cu depozite de facies marin.
Eocenul include depozite continental-lagunare şi marine, fiind reprezentate prin depozite
argiloase, marnoase, calcaroase şi grezoase.
Oligocenul în Depresiunea Transilvaniei aflorează pe arii întinse mai ales în partea nord-
vestică, fiind reprezentat prin depozite marine de facies salmastru şi depozite continentale.
NEOGENUL
Este reprezentat prin depozite Miocene şi Pliocene.
1. MIOCENUL acoperă o bună parte din Depresiunea Transilvaniei.
Acvitanianul este reprezentat prin stratele de Sânmihai alcătuite din argile roşii şi gresii
cu cărbuni, care urmează peste stratele de Zimbor. Aceste depozite au caracter regresiv şi
încheie ciclul de sedimentare al Oligocenului.
Burdigalianul marchează o transgresiune importantă şi este reprezentat în bază de
nisipuri, gresii şi conglomerate, descrise strate de Coruş, urmate de argile cu foraminifere
denumite strate de Checiş.
Helveţianul include depozite de molasă (conglomerate, gresii, nisipuri) descrise strate de
Hida. Acestea sunt regresive şi cu ele se încheie primul ciclu de sedimentare al Miocenului.
Badenianul marchează începutul unui nou ciclu de sedimentare şi începutul celei de a
doua etapedin evoluţia Depresiunii Transilvaniei. Condiţiile de acumulare au fost similare cu cele
de la exteriorul Carpaţilor, încât se întâlnesc aceleaşi entităţi litologice. Astfel, se individualizează
un prim complex reprezentat prin tufuri, marne, brecii, denumit tuful de Dej ce poate atinge 500 m
grosime.
Peste tufurile dacitice se situează formaţiunea saliferă, în care sarea se găseşte ca o
pătură continuă în toată depresiunea, având o grosime medie de 400 m. Datorită plasticităţii şi
mobilităţii, sarea migrează spre suprafaţă în zonele cu rezistenţă mai mică, cum ar fi axele de
anticlinal, formând structurile diapire din zonele marginale ale Depresiunii Transilvaniei, cum sunt
cele de la Ocna Dej, Ocna Mureş, Praid, Sovata, Mereşti şi Sânpaul.
Badenianul superior cuprinde marne argiloase compacte, peste care urmează bancuri de
nisip cu intercalatii de argile marnoase cenuşii, gresii şi tufuri dacitice.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
73
Sarmaţianul (Buglovian - Volhynian - Bassarabianul inferior) urmează în continuitate
de sedimentare peste Badenian, iar limita dintre aceste două etaje este marcată de un strat subţire
de tuf, denumit tuful de Borşa.
Prezintă o litologie relativ monotonă, incluzând marno-argile şi nisipuri în care apar şi
câteva intercalaţii de tufuri.
2. PLIOCENUL
Pannonian
Aceste depozite au grosimi până la 1600 m, grosimile mai mari fiind în partea nord-estică a
Depresiunii Transilvaniei, cu extindere regională pe trei orizonturi:
- orizontul inferior este alcătuit dintr-o succesiune de argile marnoase cenuşiu-albăstrui, fin
micacee în alternanţă cu nisipuri cenuşii, cu resturi vegetale carbonizate.
- orizont mediu se caracterizează prin depozite detritice grosiere: nisipuri gălbui, gresii şi
conglomerate cu matrice nisipoasă. Materialul care constituie aceste conglomerate provine
exclusiv din zona cristalino-mezozoică şi zona flişului Carpaţilor Orientali. Fauna este reprezentată
prin Congeria banatica Hoernes, Melanopsis vindobonensis Fuchs, ostracode.
- orizontul superior este constituit din argile marnoase cu intercalaţii subordonate de nisipuri
gălbui şi roşcate. Fauna acestui orizont cuprinde: Congeria banatica Hoernes, Paradacna lenzi
Hoernes, Melanopsis sturii Fuchs etc.
Cu depozitele în facies pannonic se încheie suita formaţiunilor Depresiunii Transilvaniei.
Spre est acestea sunt acoperite de formaţiunea vulcanogen-sedimentogenă care constituie
infrastructura edificiului vulcanic Călimani-Gurghiu-Harghita.
FORMAŢIUNI SEDIMENTARE CUATERNARE
Pleistocenul inferior este reprezentat prin depozite de terasă cu altitudini relative în jurul a
100 m în lungul văii Mureşului.
Pleistocenul superior este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri, între care spre nord de Tg.
Mureş au fost remarcate şi intercalaţii loessoide.
Holocenului îi aparţin toate depozitele care alcătuiesc terasele joase cu altitudini cuprinse
între 5 şi 10 m şi depozitele aluvionare, formaţiuni superficiale - eluviale, deluviale şi proluviale.
Formaţiunea geologică de bază şi parţia de suprafaţă în zona municipiului Reghin este
alcătuită din depozite sedimentare pannoniene – sarmaţiene, reprezentate prin argile marnoase cu
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
74
intercalaţii de mai multe strate de nisipuri. Local s-au semnalat nivele de gresii dure, calcare
dolomitice şi nivele de tufuri dacitice, cu dezvoltare redusă.
Fondul geologic al municipiului Reghin este alcătuit preponderant din depozitele aluvionare
de-a lungul văii Mureşului, formate din bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri andezitice, precum şi din
depozte de terasă de pe malul drept al râului, de vârstă Pleistocen superior, alcătuite din pietrişuri,
nisipuri + argiloase andezitice.
Situația concretă de pe amplasament
Începând de la intersecție (punct cotă maximă 395 m) traseul treversează zone agricole cu
pantă lină spre medie pe terasele joase de pe partea dreaptă a Mureșului. Substratul este alcătuit din
argile prăfoase nisipoase, consistente cantonate peste depozitele de terasă veche ale râului.
După aproximativ 1,8 km panta în coborâre devine mai accentuată în jurul km 2 atingând nivelul
luncii aluvionare a Mureșului inclusiv punctul minim al cotei traseului aflat la ≈348 m în apropierea
albiei Mureșului. Pe această porțiune se intersectează și cu canalul Morii la km ≈3+500. Depozitele
specifice acestei morfologii sunt argile nisipoase/ nisipuri argiloase dispuse pe depozite necoezive
grosiere formate din pietrișuri și nisipuri în proporții variabile. În zonă există vechi exploatări de balast
în care s-au format iazuri sau mici lacuri cu vegetație hidrofilă (papură, trestie…).
De aici traseul proiectat traversează albia majoră a râului Mureș apărat de diguri de protecție
contra inundațiilor pe malul drept. Râul Mureș este intersectat în jurul km 5+000 unde se va proiecta
un pod cu deschidere mare.
De la malul stâng al Mureșului până la DN 15 (spre direcția Târgu Mureș) este zonă agricolă cu
substrat alcătuit din argile nisipoase / nisipuri argiloase dispuse pe depozite necoezive grosiere
formate din pietrișuri și nisipuri în proporții variabile, Primăvara sau în perioade cu precipitații
abundente zona devine moale chiar mlăștinoasă. Canalele de drenare ale apelor superficiale nu sunt
întreținute corespunzător, având multe zone colmatate fapt care favorizează băltirea apelor.
De la DN 15 până la intersecția cu calea ferată ≈km 5+800 terenurile conțin umpluturi mixte
până la km ≈6+000, unde se încheie lunca aluvionară și încep depozitele de terasă joasă (inferioare)
ale Mureșului.
De la km ≈6+000 până la km ≈6+800 (intersecția cu DJ 153 spre Beica) este traversată o altă
zonă agricolă cu substrat alcătuit din argile nisipoase / nisipuri argiloase dispuse pe depozite
necoezive grosiere formate din pietrișuri și nisipuri în proporții variabile.
De la km ≈6+800 DJ 153 până la km ≈8+300 DJ 153 C, traseul trece pe o zonă cu umiditate
destul de mare, chiar excesivă primăvara sau în perioadele cu precipitații, din cauza terenului argilos
ce menține apele timp îndelungat la suprafață.
Urmează zona dintre km ≈8+300 DJ 153 C și km ≈9+500 str. Ierbușului (spre Solovăstru)
desfășurat în mare parte la liziera pădurii de foioase Mociar, dinspre E și spatele platformei industriale
Kastamonu pe un drum de serviciu. Aici a fost terasament de cale ferată industrială cu zonă
mlăștinoasă spre curtea platformei industriale. Terenurile sunt alcătuite din argile nisipoase cu pietriș,
pe această zonă vor fi necesare lucrări de debleere cu sprijiniri corespunzătoare spre pădure.
La intersecția cu strada Ierbușului se va amenaja un sens giratoriu care presupune o serie de
lucrări speciale din cauza nivelului ridicat al apelor freatice.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
75
Începând de la km ≈9+500 str. Ierbușului spre N până la km 10+300 până în apropiere de
drumul de serviciu al stației de epurare al orașului, terenul este mlăștinos primăvara și în perioadele
cu precipitații abundente, nivelul freatic al apelor situându-se la un nivel ridicat între -0,50/0,80 m.
Terenul este alcătuit din argile ± prăfoase ce țin apele la suprafață situate peste nisipuri cu pietriș în
proporții variabile.
Spre N urmează o zonă agricolă bine drenată pe lunca aluvionară a Gurghiului alcătuită din
argile prăfoase slab nisipoase saturate peste pietrișurile văii Gurghiului, care are diguri de protecție
pe ambele maluri. La km 10+700 se intersectează traseul cu pârâul Gurghiu unde se va proiecta un
pod cu deschidere moderată spre mare.
Zona dintre pârâul Gurghiu și CF (magistrala 400) respectiv DJ 154 A (≈km 11+700) este un
teren plan orizontal, fiind o zonă agricolă fără exces de umiditate, alcătuit din argile prăfoase slab
nisipoase dispuse peste nisipurile cu pietriș în proporții variabile (aluviuni al Gurghiului).
De la 154 A traseul intră în lunca aluvionară de pe malul stâng al Mureșului, cu care se
intersectează la km ≈12+300, unde se va proiecta un pod cu deschidere mare peste râul Mureș.
Terenul este alcătuit din argile prăfoase slab nisipoase dispuse peste nisipurile cu pietriș în proporții
variabile (aluviuni ale Mureșului).
Zona de pe malul drept al Mureșului are o ușoară urcare cu pantă foarte lină până la capătul
traseului care se încheie în intersecția cu sens giratoriu proiectată pe DN 15.
Această ultimă porțiune este o zonă destul de umedă cu nivel hidrostatic la -1,2/2,0 m, alcătuit
din argile prăfoase situate peste nisipuri argiloase dispuse peste pietrișurile aluviunilor râului Mureș.
Este o zonă de trecere de la lunca aluvionară spre terasele inferioare ale Mureșului care se află la V
de DN 15.
Poziții km-ice aproximate
Descriere morfologică
Puncte reper Stratificație și observații
0+000÷0+500 Zonă de trecere între 2 terase inferioare, pantă medie coborâre spre SE
Sens griratoriu DN 16- DN15A / Drum de acces
Argile nisipoase peste depozite de terasă vechi
Teren agricol
0+500÷2+000 Terasă inferioară orizontală cu zonă de trecere spre lunca aluvionară pantă medie cu coborâre spre SE
Drum de acces / drum de expl. agricolă
Argile nisipoase peste depozite de terasă vechi
Teren agricol
2+000÷3+500 Luncă aluvionară cvaziorizontală dir. SE/E
drum de expl.agricolă/ Canalul Morii
Argile nisipoase-nisipuri argiloase, peste pietrișuri cu nisip în bază fundamentul marnos
Teren agricol, local exploatări vechi de balast și iazuri cu vegetație hidrofilă
3+500÷6+000 Albia majoră a râului Mureș cvaziorizontal dir. NE/E la capăt pantă cu urcare spre zona de terasă inferioară
Canalul Morii / Râul Mureș / DN15 / CF 400
Argile nisipoase-nisipuri argiloase, peste pietrișuri cu nisip în bază fundamentul marnos
Teren agricol cu canale neîntreținute înmuiere în perioade cu umidități excesive, între DN 15
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
76
și CF zonă cu umpluturi mxte
6+000÷6+800 Terasă inferioară cvaziorizontală cu direcția spre N/NE
CF 400 / DJ 153 Argile nisipoase-nisipuri argiloase, peste pietrișuri cu nisip în bază fundamentul marnos
Teren agricol
6+800÷8+300 Terasă inferioară cu morfologie cvaziorizontală ușor ondulatorie cu direcția spre N/NE
DJ 153/DJ153 C Argile nisipoase-nisipuri argiloase, peste pietrișuri cu nisip în bază fundamentul marnos
Teren agricol, înmuiere în perioade cu umidități excesive din cauza argilelor de la suprafață și a morfologiei ondulate
8+300÷9+500 Treasă medie cu ușoară urcare spre N/NE-NE
DJ153 C / str Ierbușului
Zona dintre liziera pădurii Mociar spre E și platforma Kastamonu V
Argile nisipoase peste depozite de terasă vechi
Terasament CF industrial vechi zone mlăștinoase, necesare lucrări de debleere cu sprijiniri spre E
9+500÷10+300 Lunca aluvionară pârâul Gurghiu, cvaziorizontal cu direcția spre N
Str. Ierbușui / DE stația de epurare
Argile prăfoase peste depozite de pietriș cu nisip
Multe zone mlăștinoase din cauza argilei de la suprafață și nivelul freatic ridicat 0,50-0,80
10+300÷11+700 Lunca aluvionară Gurghiu cvaziorizontal cu direcția spre NV
DE stația de epurare / râul Gurghiu / CF 400 / DJ 154 A
Argile prăfoase peste depozite de pietriș cu nisip
Drenaj al apelor de suprafață asigurat
11+700÷12+950 Lunca aluvionară și albia majoră a Mureșului, cvaziorizontal spre V/NV cu ușoară urcare lină spre DN 15 (capăt traseu)
DJ 154 A / râul Mureș / DN 15 (Toplița – Reghin)
Argile nisipoase prăfoase peste depozite de luncă aluvionară grosiere ale Mureșului
Se va construi un pod cu deschidere mare peste râul Mureș
Conform STAS 2916-84, pământurile întâlnite sub solul vegetal în patul amprizei drumuli
sunt
- Tip P5 (argile nisipoase sau prăfoase ± pietriș rar bolovâniș pl consistentă) este foarte
sensibilă la îngheţ-dezgheţ, având adâncimea de îngheţ de: 99 cm.
- Tip P4 (prafuri argiloase sau nisipoase ± pietriș răzleț de consistență medie) este foarte
sensibilă la îngheţ-dezgheţ, având adâncimea de îngheţ de: 107 cm.
- Tip P3 (nisipuri argiloase sau prăfoase ± rar pietriș cu îndesare medie) este foarte
sensibilă la îngheţ-dezgheţ, având adâncimea de îngheţ de: 110-113 cm.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
77
- Tip P2 (pietriș mixt rar bolovăniș în matrice argiloasă/prăfoasă/nisipoasă sau interspații
nisipoase ↔argiloase) care este sensibilă la îngheţ-dezgheţ, având adâncimea de
îngheţ de: 136 cm
Descrierea pământului din patul structurii rutiere
Tip pământ de fundare conf.
stas 1709/2-90 P1 P2 P3 P4 P5
Condiţii hidrologice Defavorabile
Regim hidrologic 2b 2b 2b 2b 2b
Tip climatic II II II II II
Modul de elasticitate
dinamic MPa 100 80 65 70 70
Sensibilitate la îngheț Insensibil Sensibil Foarte
Sensibil
Foarte
Sensibil
Foate
sensibil
Indice de îngheț ( sistem
rutier nerigid tarfic greu și f
greu)
I3/30med
700 700 700 700 700
Adâncimea de îngheț cm 136 110-
113 107 99
Conform 1709/1-90 se poate conclude, că pe întreg traseul străzilor proiectate, terenul
natural din bază, stratul superior, este de tip P2, P3, P4 sau P5 , sensibil sau foarte sensibil la
îngheţ, caracterizate prin modul de elasticitate dinamic de 65-80 Mpa, cu capacitate portantă
medie, iar valorile coeficientului Poisson este între 0,27-0,42.
Stablitatea actuală și fenomene de erozine ale suprafeței:
Din punct de vedere al stabilităţii, precizăm că traseul cercetat se prezintă în condiţii bune de
stabilitate, sectorul de teren nefiind afectat de fenomene de alunecare, eroziune, sau alte
fenomene geologice care să pună în pericol stabilitatea obiectivului proiectat;
Concluziile și recomandările studiului geotehnic
Având în vedere situația geomorfologica a amplasamentului prezentată mai sus se
recomandă:
- inlăturarea stratului vegetal și a umpluturilor si pământurilor moi de pe platforma
drumului;
- ampriza drumului va avea ușoare pante catre lateral cu scopul eliminării băltirii apelor
pe perioada execuției;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
78
- se recomanda compactarea patului drumului și incorporarea prin compactare a unui
strat de 10 cm din piatra spartă;
- se recomanda eliminarea sau luarea măsurilor necesare atunci când in ampriza
drumului se intâlnesc pământuri tip 4d sau argile cu umiditațti ridicate;
- in toate zonele sau de traversări de văi si cursuri de apa înaintea realizării podețelor
sau lucrărilor de gospodărire a apelor, cât si rambleului sau infrastructurii drumului se
recomandă cosolidarea terenului prin incorporarea prin compactare a unui strat de
minim 15 cm din patra spartă;
- se recomandă eliminarea zonelor concave de pe ampriza drumului si acostamentul
drumului, care concentreaza ape de suprafață si duc la înmuierea patului drumului și
realizarea lucrărilor de preluare și evacuare rapidă a apelor de suprafață, cu eliminarea
riscului băltirii apelor pe platforma drumului sau în apropierea acestuia;
- realizarea și asigurarea functionalității rigolelor laterale pentru preluarea si eliminarea
rapidă a apelor din precipitații;
- realizarea de podete si asigurarea functionalitatii acestora pentru asigurarea
subtraversarii drumului cu concentrările de ape de suprafață din rigole sau depresiunile,
văile si cursurile naturale de apă;
- în umpluturi se recomanda a se utiliza numai pamanturi conforme ;
- realizarea umpluturilor cu pământuri rele 4d (anorganice) sau 4e (cu materii organice
peste 5%) trebuie sa aibă în vedere măsuri de imbunătățire a acestor terenuri;
- pământurile argiloase din amplasament se pot folosi pentru umpluturi doar în amestec
cu materiale granulare 30 – 50 % sau cu ciment sau var in proportie de 3- 5% pentru
imbunătățirea, stabilizarea acestora;
- este interzisă a se folosi la realizarea umpluturilor de pământuri moi, mâluri sau bulg[ri;
- estie interzisă utilizarea de pământuri cu un conținut de materii organice mai mare de
6% sau cu conținut degradabil sau biodegradabil;
- pământurile ce se vor folosi la realizarea rambleelor trebuie sa corespundă conform
STAS 2914-84 respectiv pot fi categoriile 1a,1b,2a,2b,3a,3b,4a si 4b;
- pământurile necoezive se pun in operă de preferință la suprafața rambleelor obligatoriu
in straturi orizontale pe toata lățtimea rambleului, sau cu ușoare pante către exterior;
- se va evita formarea unor depresiuni sau pungi din pământuri necoezive in patul
drumului sau in corpul umpluturilor, in care s-ar putea aduna ape de infiltrație sau
meteorice;
- înalțimea de ridicare a apei prin capilaritate este hcr = 2 - 4 ms, deci exista riscul
inmuierii si deteriorarilor patului drumului prin inghet dezghet;
- taluzurile debleelor se recomanda a avea pante de maxim 1/1 pentru adancimi pana in
4m si minim 1/1.5 pentru adancimi mai mari pina in 8 m;
- taluzurile rambleelor se recomandă a avea pante de maxim 1/1.5 pentru înălțimi pana in
6 m;
- pentru inălțimi mai mari de taluze in debleu sau in rambleu panta va fi determinata
conform normativelor in vigoare;
- toate taluzele de ramblee sau deblee se recomanda a fi compactate, nivelate, inierbate
si protejate mai ales pentru inaltimi mai mari;
- cu scopul reducerii riscului șiroirilor si cresterii stabilitatii se recomana realizarea de
berme intermediare pentru inaltimi mai mari de 6 m;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
79
Lucrări de debleere se preconizează a se executa sub liziera pădurii Mociar din spatele
platformei Kastamonu km 8+600-9+400 (F42-F46)
În zonele unde se vor executa lucrări de debleere se vor face calcule de stabilitate pentru
găsirea de soluții privin taluzurile laterale rezultate în urma lucrărilor de debeere.
Dacă înălțimea taluzului permite se pot realiza taluzuri naturale în diferite unghiuri care
ulterior se vor înierba pentru stabilzarea suprafeței.
Toate forajele executate pentru debleuri au întâlnit sub solul vegetal depozite argiloase
prăfoase/nisipoase de consistență medie eventual intercalații subțiri nisipoase.
În momentul investigațiilor geotehnice toate zonele adiacente debleurilor prezentau o
stabilitate generală bună fără urme de alunecări sau prăbușiri.
În urma executării debleurilor stabilitatea versanților poate fi afectată în funcție de
proprietățiile fizico-mecanice a materialelor ce urmează a fi excavate.
Stablizarea taluzurilor se va face cu cleionaje, geogrile sau geocelule.
Taluzurile debelurilor se vor cacula în funcție de adâncimea săpăturii și proprietățile
stratelor excavate. Stabilizarea lor se va face prin metoda optimă recomandată de proiectant iar la
adâncimi excavate mari se propune realizarea lor în mai multe trepte.
Litologia interceptatǎ în forajele geotehnice sub stratul de sol vegetal (cu porozitate
mare/afânate-foarte afânate), impun fundarea viitoarei Variante de ocolire a municipiului Reghin pe
un teren îmbunătăţit cu material necoeziv, dupǎ decaparea stratului de sol vegetal.
Pentru traseul Variantei de ocolire a Municipiului Reghin, se recomandă fundarea directă
sub adâncimea de îngheţ, în complexul argilos/argilos-prăfos/nisipos, cu luarea în calcul a unei
valori pentru presiunea acceptabilă de maxim 150-180 kPa (pământuri compactate) care trebuie
analizată prin raport cu deformaţia ce corespunde limitei domeniului de comportare elastică.
Ţinând seama de stratificaţia terenului prin raport cu morfologia actuală a
amplasamentului, pentru platforma drumului ce se va realiza, se recomandă fundarea directă cu
descarcare pe teren îmbunătăţit cel puţin prin compactare (terasamente compactate).
În funcţie de cota ±0.00 se vor alege pantele de drenaj de pe viitorul drum.
Totodată în funcţie de sistemul rutier se recomandă urmatoarele:
- stratul suport poate fi realizat dintr-un amestec de materiale locale compactate
corespunzător (material în loc sau din sursă de împrumut, scarificat, destructurat,
desensibilizat, compactat în stare naturală sau cu agent stabilizant); în cazul
materialelor argiloase improprii utilizării în terasamente se va îmbunătăţii natura
acestora prin adaos de material necoeziv (nisip şi/sau var);
- stratul de formă a cărui natură, geometrie şi calitate se vor analiza de către Proiectantul
de Specialitate în raport cu prevederile STAS 12253/84, acesta putând fi pietriş cu nisip
şi/sau piatră spartă din carierele existente în apropierea perimetrului cercetat.
Săpăturile pentru fundarea platformei drumului vor necesita în primul rând evacuarea
stratului de sol vegetal, în grosime de 30÷40 cm, și a eventualelor strate moi cu aspect mâlos
conform fişelor de foraj şi observaţiilor din teren.
Adâncimea acestor săpături va depinde de asigurarea înălţimii substratului de rezistenţă,
din balast sau piatră spartă, în funcţie de portanţa necesară pentru îmbrăcămintea exterioară
decisă prin Proiectul Tehnic şi conform prevederilor din specificaţiile de specialitate care se referă
la lucrările de drumuri. În faza de proiectare se va ţine seama de adâncimea de îngheţ.
Suprafaţa săpăturilor generale se va compacta înainte de a se realiza primul strat rezistent
de sub structuri sau înainte de executarea umpluturilor de completare până la nivelul bazei
stratului rezistent.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
80
Terenul natural din amplasament (sub solul vegetal sau sub terasamentele existente)
conform STAS 2914-84 este un material de tip 4b /4 c/ 4d pe terasa stângă a râului Olt; conform
STAS 1709/2-90 este un material de tip P3//P4/P5, foarte sensibil la îngheţ-dezgheţ, mediocru
pentru realizarea umpluturilor în corpul terasamentelor, dar se poate îmbunătăţi prin tratamente
adecvate (stabilizare mecanică şi sau chimică: adaos de ciment, var, enzime, etc.). Se recomandă
protejarea suprafeţelor excavaţiilor împotriva precipitaţiilor pentru a evita fenomenele de şiroire şi
modificare de stare de consistenţă a terenului din baza excavaţiei.
Pentru terasamente (teren îmbunătăţit în loc sau material coeziv de aport) şi pentru
umpluturile de rezistenţă din alcătuirea sistemului rutier va fi necesară în prealabil stabilirea
parametrilor corespunzători de compactare (încercarea Proctor Normal sau Modificat) pe probe de
materiale care efectiv vor fi folosite. Pe probele compactate la umiditatea optimă se vor determina
parametrii mecanici specifici comportării sub efort de compresiune (compresibilitate), de forfecare
(rezistenţă la forfecare) cu considerarea variaţiilor de umiditate (sensibilitate la umezire);
rezultatele obţinute (modul de deformaţie, coeficient de reacţie, presiune de umflare - opţional,
permeabilitate, unghi de frecare internă şi coeziune) vor fi utilizate în faza de proiectare a
terasamentelor şi structurilor rutiere.
Sensibilitatea la variaţii de umiditate a pământurilor din amplasament (argila contractilă de
pe terasa sau lunca aluionară a râului Mureș) poate conduce la utilizarea în corpul terasamentelor
a materialelor geosintetice (cu rol de drenaj şi armare).
Materialul granular din umpluturile controlate va avea curba distributiei granulozităţii
continuă până la 60 mm şi va fi compactat cu verificare pe tronson experimental, pentru care se
recomandă următoarele valori de calcul: greutate volumică γ =20.5 kN/m3, unghi de frecare internă
de φ= 30÷31º, modulul de deformaţie liniară de cel puţin 50000 kPa.
Realizarea platforme drumului este condiţionată de sistematizarea terenului atât pe
verticală cât şi pe orizontală.
Pe tot parcursul lucrărilor de săpături şi umpluturi vor trebui urmărite şi consemnate în scris
starea respectiv calitatea terenului de fundare şi parametrii referitor la umpluturi conform normelor
tehnice în vigoare.
Pentru a nu crea căi preferenţiale de infiltrare a apelor din precipitaţii în zonele cu umpluturi
generate de realizarea lucrărilor se va urmări calitatea execuţiei şi se vor avea în vedere
recomandările anterioare.
In zonele de ramblee sau deblee, având în vedere faza de proiectare actualǎ – Studiu de
fezabilitate, se recomandă următoarele:
- panta rambleelor / debleelor să fie de maxim 2/3 ;
- dacă înălţimea rambleului depăşeşte 2,00 m se recomandă realizarea unor trepte cu
palier (bermǎ) de minim 1.50 m fiecare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
81
Categoria de teren la săpătură pentru lucrările de terasamente după normativul “TS 1995”
funcţie de modul de comportare la săpare, este pentru formaţiunile întâlnite:
Denumirea rocii Categorie de teren dupa modul de comportare la săpat
manual mecanic
Pământ vegetal uşor I
Praf argilos mijlociu I
Argilă prăfoasă, argilă mijlociu II
Argila nisipoasa tare I
Nisip usor II
Nisip argilos mijlociu I
Nisip prăfos mijlociu I
Pietriş cu bolovăniş colmatat cu
nisipuri argiloase şi argile nisipoase
foarte tare III
Marnă foarte tare III
O atenţie deosebită trebuie acordată evacuării apelor pluviale din zona drumului, prin
executarea de impermeabilizări a taluzelor rambleelor/debleelor, şi chiar drenuri pentru ca apele
să nu se infiltreze în viitoarele terasamente şi să le degradeze.
E. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII
Arealul traversat de varianta de ocolire este caracterizat în principal de activități agricole sau
conexe, iar traseul a luat în considerare afectarea redusă a zonelor locuite, pentru a asigura
scoaterea traficului rutier în afara municipiului Reghin și implicit protecția populației.
Proiectul nu afecteaza direct zone locuite.
Având în vedere că varianta de ocolire este proiectată în scopul fluidizării traficului din zonă și
că zona proiectului este afectată și în prezent de trafic rutier, localnicii care vor derula activități
agricole nu vor fi afectați semnificativ, nici în perioada de execuție, nici în cea de operare a variantei
de ocolire.
Fauna identificată în apropierea amplasamentului proiectului a suferit adaptări pe parcursul
anilor, existând infleunța antropică de peste 50 de ani în zonă, astfel că nu se preconizează efecte
semnificative asupra faunei din zona proiectului.
Pentru evaluarea nivelului zgomotului au fost realizate modelări în zona celor 4 intersecții
prevăzute în proiect, luând în considerare caracteristicile amplasamentului.
Rezultatul modelărilor este prezentat în tabelul nr. 37.
Având în vedere tehnologiile utilizate, riscul de apariție a vibrațiilor este redus și limitat în
perioada de execuție a lucrărilor.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
82
F. BIODIVERSITATE
• identificarea zonelor importante din punct de vedere al florei și faunei.
Având în vedere zona de dezvoltare a proiectului și faptul că terenurile ocpuate permanent sunt
afectate în prezent de activități antropice (zone de culturi agricole, grădini, drumuri de acces etc.),
au fost considerate zonele importante din punct de vedere al biodiversității zonele în care traseul
este în apropierea ariilor naturale protejate.
De asemenea, a fost considerată importantă și zona cu vegetație forestieră, care trebuie scoasă
din circuitul silvic pentru realizarea proiectului, luându-se în considerare cele mai bune soluții de
optimizare pentru ocuparea unei suprafețe cât mai reduse.
Proiectul este amplasat în apropierea ariilor protejate incluse în rețeaua ecologică europeană
Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și ROSCI0368
– Râul Mureș între Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și 1239 m.
Figura nr. 7 – Traseul proiectului în raport cu ariile protejate Natura 2000 din apropierea acestuia
În raport cu ariile, proiectul se află la următoarele distanțe estimative:
o ROSCI0320 – Mociar – traseul este la o distanță cuprinsă între 120 și 384 m, față de
aria protejată, pe sectorul cuprins între km 6+850 – km 9+440
o ROSCI0368 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – pe o lungime de aproximativ 134
m, proiectul este la limita ariei, în zona podului peste Mureș de la km 12+240.
o ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin – traseul este la o distanță cuprinsă
între între 130 și 227 m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 11+645 –
km 12+400
o ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – traseul este la o distanță cuprinsă
între 446 și 1239m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 3+400 – km
5+000
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
83
În urma studiilor de teren pentru analiza habitatelor și speciilor, proiectul nu afectează areale
sensibile sau zone cu potențial optim pentru utilizarea ca habitate de către speciile protejate. De
asemenea, nu au fost identificate specii protejate pe amplasamentul propus pentru realizarea
variantei de ocolire sau în apropierea acestui amplasament.
Suprafața de aproximativ 3,4 ha, în zona cuprinsă între km 8+290 și km 9+440, suprafață
ce necesită defrișare, este înregistrată în fondul forestier proprietate publică a statului administrat
de Ocolul Silvic Gurghiu – Direcția Silvică Mureș (UP X Mociar – fosta unitate amenajistică 7 B%)
și în fondul forestier proprietate publică a Municipiului Reghin, pentru care nu există amenajament
silvic (fosta unitate amenajistică 7 B%).
Fitocenoze forestiere au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA 7B din
cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320 Mociar. Structura
specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona industrializată, fiind situată la
marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor silvo-culturale efectuate, este puternic afectată de
factorul antropic.
În acest sens, au fost demarate procedurile la nivelul Gărzii Forestiere Brașov, având în
vedere că Beneficiarul va definitiva procedurile complexe de scoatere din fondul forestier, înainte
de obținerea autorizației de construire.
• Identificarea și reprezentarea relației cu ariile protejate și descrierea caracteristicilor
acestora.
ROSCI0320 – Mociar
In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, au fost identificate următoarele
informații:
Suprafața sitului: 3943.90 ha
Situl se suprapune cu rezervațiile naturale Pădurea Mociar și Poiana cu Narcise Gurghiu,
însă proiectul variantei de ocolire a Municipiului Reghin nu afectează direct aceste rezervații,
proiectul fiind localizat la aproximativ 6.3 km față de rezervația naturală Pădurea Mociar și la
aproximativ 10 km față de rezervația naturală Poiana cu Narcise Gurghiu.
Figura nr. 8 – Traseul proiectuluiîn raport cu rezervațiile naturale Pădurea Mociar și Poiana cu narcise
Gurghiu
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
84
Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului conform formularului standard
Tipuri de habitate Evaluare
Cod Acoperire
(Ha)
Pesteri
(nr.)
Calit.
Date
AIBICID AIBIC
Rep. Supr.
rel.
Status
conserv.
Eval.
globala
1530 Pajiști și
mlaștini sărăturate
panonice și ponto-
sarmatice
0 Bună C C B B
6410 Pajiști cu
Molinia pe soluri
calcaroase, turboase
sau argiloase
(Molinion caeruleae)
1 Bună B C B B
6440 Pajiști aluviale
ale văilor râurilor din
Cnidion dubii
4 Bună B C B B
9130 Păduri de fag
de tip Asperulo-
Fagetum
157 Bună B C B B
9170 Paduri de stejar
cu carpen de tip
Galio-Carpinetum
78 Bună B C B B
91I0 Vegetație de
silvostepă
eurosiberiană cu
Quercus spp.
985 Bună A C B B
91Y0 Paduri dacice
de stejar si carpen
591 Bună A C B B
Specii prevazute la art. 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in anexa II la
Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului, conform formularului standard
Specie Populație Sit
Grup Cod Denumire
Stiintifica
Tip Categ Calit.
date
AIBICID AIBIC
CIRIVIP Pop. Conserv. Izolare Global
A 1166 Triturus
cristatus
P P C B C B
A 4008 Triturus vulgaris
ampelensis ()
P P C B C B
I 4050 Isophya stysi P P C B C B
I 1084* Osmoderma
eremita
P P C B C B
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
85
Caracteristici generale ale sitului
Cod Clase habitate Acoperire
(%)
N07 Mlaștini, turbării 1.01
N12 Culturi (teren arabil) 3.99
N14 Pășuni 33.94
N15 Alte terenuri arabile 8.91
N16 Păduri de foioase 50.30
N23 Alte terenuri artificiale (localități,
mine..)
0.36
N26 Habitate de păduri (păduri în
tranziție)
1.49
Pentru această ariei nu există plan de management.
Printre amenintările și presiunile majore identificate la nivelul ariei se numără următoarele:
- Curățarea pădurii
- Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare
- Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală
Așadar traficul rutier și infrastructura rutieră din zonă nu sunt identificate printre
amenințările și presiunile majore pentru această arie protejată.
ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin
In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, au fost identificate următoarele
informații:
Suprafața sitului: 470.80 ha
Specii prevazute la art. 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in anexa II la
Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului, conform formularului standard
Specie Populație Sit
Grup Cod Denumire
Stiintifica
Tip Categ Calit.
date
AIBICID AIBIC
CIRIVIP Pop. Conserv. Izolare Global
M 1355 Lutra lutra P P C C C C
A 1193 Bombina
variegata
P P D
A 1166 Triturus
cristatus
P P C B C B
A 4008 Triturus vulgaris
ampelensis ()
P P C B C B
F 1130 Aspius aspius
(Aun)
P P C B C C
F 1138 Barbus
meridionalis
(Câcruse)
P P C B C B
F 1149 Cobitis taenia
(Zvârlugă)
P P C B C C
F 1163 Cottus gobio P P C B C B
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
86
(Zglavoc)
F 2511 Gobio kessleri
(Petroc)
P P C B C B
F 1122 Gobio
uranoscopus
(Chetrar)
P P C B C B
F 1105 Hucho hucho
(Lostrița)
P B B A B
F 1159 Zingel zingel
(Fusar mare,
Pietrar)
P C B C B
Caracteristici generale ale sitului
Cod Clase habitate Acoperire (%)
N06 Râuri, lacuri 53.09
N12 Culturi (teren arabil) 19.89
N14 Pășuni 0.73
N15 Alte terenuri arabile 23.27
N16 Păduri de foioase 1.60
N23 Alte terenuri artificiale (localități, mine..) 1.43
Planul de management al ariei este în pregătire.
Printre amenintările și presiunile majore identificate la nivelul ariei se numără următoarele:
- Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeurilor provenite din baze de agrement
- Infrastructuri agricole, construcții în peisaj
Așadar traficul rutier și infrastructura rutieră din zonă nu sunt identificate printre
amenințările și presiunile majore pentru această arie protejată, mai ales în condițiile în care
proiectul prevede în aproierea acestei arii un pod pentru traversarea râului Mureș și podețe
adaptate pentru trecerea amfibienilor și mamiferelor mici, asigurându-se astfel
permeabilitatea pentru speciile protejate de amfibieni și protecția speciilor de pești.
ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș
In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, au fost identificate următoarele
informații:
Suprafața sitului: 235.90 ha
Specii prevazute la art. 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in anexa II la
Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului, conform formularului standard
Specie Populație Sit
Grup Cod Denumire
Stiintifica
Tip Categ Calit.
date
AIBICID AIBIC
CIRIVIP Pop. Conserv. Izolare Global
M 1355 Lutra lutra P P C C C C
A 1166 Triturus cristatus P P C B C C
A 4008 Triturus vulgaris
ampelensis ()
P P C B B B
F 1130 Aspius aspius
(Aun)
P P C B C C
F 1138 Barbus P P C B C C
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
87
meridionalis
(Câcruse)
F 1149 Cobitis taenia
(Zvârlugă)
P P C B C C
F 1124 Gobio
albipinnatus
(Porușor de nisip)
P P C B C B
F 2511 Gobio kessleri
(Petroc)
P P C B C B
F 1134 Rhodeus
sericeus amarus
(Boarcă)
P P C B C B
F 1146 Sabanejewia
aurata (Dunarică)
P C B C B
F 1159 Zingel zingel
(Fusar mare,
Pietrar)
P C B C B
Caracteristici generale ale sitului
Cod Clase habitate Acoperire (%)
N06 Râuri, lacuri 57.32
N12 Culturi (teren arabil) 23.93
N14 Pășuni 14.26
N15 Alte terenuri arabile 4.45
Pentru această ariei nu există plan de management.
Printre amenintările și presiunile majore identificate la nivelul ariei se numără următoarele:
- Fabrici
- Depozitarea deșeurilor menajere/ deșeurilor provenite din baze de agrement
- Alte tipuri de depozitări
- Infrastructuri agricole, construcții în peisaj
Așadar traficul rutier și infrastructura rutieră din zonă nu sunt identificate printre
amenințările și presiunile majore pentru această arie protejată, mai ales în condițiile în care
proiectul prevede în aproierea acestei arii un pod pentru traversarea râului Mureș și podețe
adaptate pentru trecerea amfibienilor și mamiferelor mici, asigurându-se astfel
permeabilitatea pentru speciile protejate de amfibieni și protecția speciilor de pești.
Habitatele de interes comunitar semnalate în formularul standard ale siturilor Natura 2000 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice Distribuţie pe amplasamentul proiectului: Atât pe pe amplasamentul proiectului cât şi în imediata
apropiere a acestuia nu au fost identificate fitocenoze aparţinând acestui tip de habitat.
Condiții și factori limitativi: habitatul este influentat de creşterea sau scăderea salinităţii din sol. În cazul în care salinitatea creşte, se instaleaza pajistile de Salicornia europaea, iar în caz de scădere a salinităţii se instalează pajişti cu Agrostis stolonifera. Pe timpul verii, adesea, odata cu scaderea umiditatii în straturile superficiale ale solului, apar crăpături adânci (dale de tip “catâre”).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
88
Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: Conform formularului standard Natura 2000 habitatul are o
reprezentativitate semnificativă. Cu toate acestea, considerăm că, în lipsa unui plan de
management bazat pe inventarierea şi cartarea, în totalitate, a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar, evaluarea din Formularul Standard se poate dovedi inexactă, reprezentativitatea
acestui putând să fie nesemnificativă.
Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: Proiectul, atât în faza de implementare
cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 1530*.
6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
Distribuţie pe amplasamentul proiectului: Atât pe pe amplasamentul proiectului cât şi în imediata
apropiere a acestuia nu au fost identificate fitocenoze aparţinând acestui tip de habitat.
Condiții și factori limitativi: Preferă depresiunile şi terasele situate între 300 m şi 900 m alt. în climat cu temperatura medie anuală între 6°C şi 9°C şi precipitaţii între 700 mm şi 950 mm/an. Solurile sunt brune luvice şi brune acide, adesea gleice sau uneori turboase. Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: Conform formularului standard Natura 2000 habitatul are o
reprezentativitate bună. Cu toate acestea, considerăm că, în lipsa unui plan de management bazat
pe inventarierea şi cartarea, în totalitate, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, evaluarea
din Formularul Standard se poate dovedi inexactă, reprezentativitatea acestui putând să fie
nesemnificativă.
Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: Proiectul, atât în faza de implementare
cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 6410.
6440 Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii
Distribuţie pe amplasamentul proiectului: Atât pe amplasamentul proiectului cât şi în imediata
apropiere a acestuia, la periferia oraşului Reghin au fost identificate suprafeţe de aproximativ 10
ha ocupate cu fitocenoze edificate de Deschampsia caespitosa, dar aceste fitocenoze, dată fiind
lipsa speciilor caracteristice alianţei Agrostion stolonifere, considerăm că nu pot fi încadrate în
acest tip de habitat.
Aşa cum se poate observa în tabelul 1, din structura acestor fitocenoze lipsesc speciile
caracteristice alianţei şi clasei, fitocenozele edificate de Deschampsia caespitosa fiind pajişti
degradate ca urmare a unui regim de exploatare necorespunzător, neasigurându-se o încărcătură
optimă de animale/hectar. Ca urmare a subpăşunatului, Deschampsia caespitosa, fiind o specie
competitoare, şi profitând de condiţiile staţionale adecvate (umiditate crescută ca urmare a
prezenţei pânzei de apă freatică la suprafaţă, aportul suplimentar de azot şi fosfor, subpăşunatul,
lipsa tasării solului etc.) s-a dezvoltat de-a lungul timpului, ajungând specie monodominantă şi
eliminând majoritatea speciilor caracteristice fitocenozelor de pajişti pe care le-a înlocuit. Astfel, în
lipsa nucleului cenotic care să permită circumscrierea acestor fitocenoze într-o asociaţie vegetală
caracteristică tipului de habitat 6440, considerăm că aceste fitocenoze nu pot fi încadrate în acest
tip de habitat, ele reprezentând un stadiu succesional ca urmare a subpăşunatului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
89
Tabelul nr. 12. - Structura fitocenozelor edificate de Deschampsia caespitosa
Nr. Releveu 4 5
Suprafaţa (mp) 25.00 25.00
Altitudine 367 368
Expoziţie - -
Pantă 0 0
Acoperirea generală 100 100
Mod de folosinţă păşune vite păşune vite
Latitudine 46.758450 46.760140
Longitudine 24.724470 24.725250
Număr de specii 15 14
Deschampsia cespitosa 5 4
Alopecurus pratensis + 1
Agrostis capillaris 1
Poa angustifolia 1 1
Rumex crispus r +
Lathyrus pratensis + 1
Convolvulus arvensis + Dipsacus laciniatus + +
Ranunculus acris + +
Cirsium vulgare r +
Rorippa kerneri r Cornus sanguinea + Epilobium hirsutum + Galium aparine + Lactuca saligna + Matricaria perforata + +
Juncus effusus +
Carex vulpina 1
Carex riparia +
Polygonum lapathifolium +
Condiții și factori limitativi: Preferă terenurile plane sau slab înclinate, în lunci şi pe terase, între 100 m şi 550 m alt., pe pe soluri humico-gleice de pe depozite aluviale şi nisipuri umede. Clima cu temperatura medie anuală cuprinsă între 70C si 100C şi precipitaţii între 550 mm si 800 mm/an. Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: Conform formularului standard Natura 2000 habitatul are o
reprezentativitate bună. Cu toate acestea, considerăm că, în lipsa unui plan de management bazat
pe inventarierea şi cartarea, în totalitate, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, evaluarea
din Formularul Standard se poate dovedi inexactă, reprezentativitatea acestui putând să fie
nesemnificativă.
Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: Dat fiind faptul că fitocenozele edificate
de Deschampsia caespitosa, identificate pe amplasamentul proiectului dar şi în imediata
proximitate a acestuia, nu pot fi încadrate la habitatul 6440, dar şi prezenţa acestora în afara
ROSCI0320 Mociar, considerăm că proiectul, atât în faza de implementare cât şi în faza de
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
90
exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 6440 şi a obiectivelor de conservare
a ROSCI0320 Mociar.
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: relevanță bună. Conform formularului standard Natura
2000 habitatul ocupă 157 hectare la nivelul ROSCI0320 Mociar.
Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: Proiectul, atât în faza de implementare
cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 9130, pe
amplasamentul proiectului şi în imediata apropiere a acestuia nefiind identificate fitocenoze
aparţinând acestui tip de habitat.
9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: relevanță bună. Conform formularului standard Natura
2000 habitatul ocupă 78 hectare la nivelul ROSCI0320 Mociar.
Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: Proiectul, atât în faza de implementare
cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 9170, pe
amplasamentul proiectului şi în imediata apropiere a acestuia nefiind identificate fitocenoze
aparţinând acestui tip de habitat.
91I0* Păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.
Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: relevanță excelentă. Conform formularului standard
Natura 2000 habitatul ocupă 985 hectare la nivelul ROSCI0320 Mociar.
Efectul implementării proiectului asupra habitatului: Proiectul, atât în faza de implementare cât şi în
faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 91I0*, pe amplasamentul
proiectului şi în imediata apropiere a acestuia nefiind identificate fitocenoze aparţinând acestui tip
de habitat.
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
Relevanţa sitului pentru tipul de habitat: relevanță excelentă. Conform formularului standard
Natura 2000 habitatul ocupă 985 hectare la nivelul ROSCI0320 Mociar.
Efectul implementării proiectului asupra tipului de habitat: Proiectul, atât în faza de implementare
cât şi în faza de exploatare nu va avea nici un fel de impact asupra habitatului 91Y0, pe
amplasamentul proiectului şi în imediata apropiere a acestuia nefiind identificate fitocenoze
aparţinând acestui tip de habitat.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
91
Alte tipuri de vegetaţie naturală şi seminaturală identificate pe amplasamentul proiectului şi
în imediata proximitate a acestuia
Pe amplasamentul proiectului Centurii Ocolitoare Reghin, dar şi în imediata apropiere a
acesteia au mai fost identificate următoarele tipuri de fitocenoze vegetale, naturale şi seminaturale,
care nu au corespondenţă în sistemul de clasificare al habitatelor Natura 2000:
1. CLASA QUERCO-FAGETEA Br.-Bl. et Vlieger 1937 em. Soo 1964, QUERCETALIA
ROBORI-PETRAEAE Tx. 1931, Carpinion betuli (Issler 1931 p.p.) Soo 1962 - Querco
robori-Carpinetum Soo et Pocs (1931) 1957
Fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi
amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320
Mociar. Structura specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona
industrializată, fiind situată la marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor silvo-culturale
efectuate, este puternic afectată de factorul antropic.
2. CLASA MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937, ARRHENATHERETALIA Pawl.
1928, Cynosurion cristati Br.-Bl. et Tx. 1943 - Agrostio tenuis-Festucetum rupicolae
Csuros-Kaptalan (1962) 1964
Suprafeţe ocupate de fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate intercalate
între culturile agricole, fiind probabil utilizate ca fâneţe, dar la ora actuală având un aspect de
pajişti abandonate, fapt subliniat şi de prezenţa şi extinderea speciilor de tufărişuri.De asemenea,
se poate observa, în structura specifică, şi influenţele antropice din trecut, prin prezenţa speciilor
nitrofile şi destructurarea acestor fitocenoze. Valoarea conservativă a acestor pajişti este una
redusă, în structura lor nefiind identificate specii prezente pe listele roşii naţionale sau europene.
3. Poo angustifoliae-Agrostetum tenuis Soo et Csuros 1947
Fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate pe suprafaţa păşunii de lângă
Apalina, fiind păşunate cu bovine.
4. CLASA PLANTAGINETEA MAJORIS Tx. Et Prsg. 1950, PLANTAGINETALIA
MAJORIS Tx. (1947) 1950, Agropyro-Rumicion crispi Nordh. 1940 - Trifolio repenti-
Lolietum perennis Krippelova 1967, Resmeriţă et Pop 1967
Fitocenozele aparţinând acestei asociaţii sunt strâns legate de utilizarea lor ca păşune
pentru bovine, acestea fiind prezente pe suprafeţele intens păşunate pe care se produce şi o
tasare accentuată a solului. Valoare conservativă a acestora este redusă, nefiind identificate specii
aflate pe listele roşii naţionale şi europene.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
92
PEȘTI
Specii de pești de interes comunitar, prezente în proximitatea proiectului
Tabelul nr. 13. - Prezența/absența speciilor de pești de interes comunitar din formularele standard, în
proximitatea proiectului
Sit NATURA 2000/Specii Prezență/ absență ROSCI0368
Aspius aspius A
Barbus meridionalis A
Barbus petenyi P
Cobitis taenia A
Cottus gobio A
Gobio kessleri A
Gobio uranoscopus A
Hucho hucho A
Rhodeus amarus P
Romanogobio kesslerii P
Romanogobio uranoscopus P
Romanogobio vladykovi P
Sabanejewia balcanica P
Zingel zingel P
Sit NATURA 2000/Specii Prezență/ absență ROSCI0369
Aspius aspius A
Barbus meridionalis A
Barbus petenyi P
Cobitis taenia A
Gobio albipinnatus A
Gobio kessleri A
Rhodeus sericeusamarus P
Romanogobio kesslerii P
Romanogobio vladykovi P
Sabanejewia aurata A
Zigel streber A
Tabelul nr. 14. - Lista speciilor de pești identificate în sectorul sudic al ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și
Reghin, respectiv sectorul nordic al ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș
Mureș anexa II la Directiva
92/43/CEE
Statut de conservare
in ROSCI0368
conform FS
Statut de conservare
in ROSCI0369 conform FS
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
93
Alburnoides bipunctatus
Alburnus alburnus
Barbatula barbatula
Barbus barbus
Barbus petenyi x B-bună
C – conservare
medie, partial
degradata
Carassius gibelio
Chondrostoma nasus
Cobitis elongatoides
Esox lucius
Gobio gobio
Lepomis gibbosus
Perca fluviatilis
Pseudorasbora parva
Rhodeus amarus x B-bună B-bună
Romanogobio kesslerii x B-bună B-bună
Romanogobio uranoscopus x B-bună B-bună
Romanogobio vladykovi x B-bună B-bună
Rutilus rutilus
Sabanejewia balcanica x B-bună B-bună
Squalius cephalus
Vimba vimba
Zingel streber x B-bună B-bună
Ape stătătoare: lacuri în zona Ideciu de Jos, Petelea
Carassius carassius
Cobitis elongatoides
Esox lucius
Lepomis gibbosus
Rutilus rutilus
Scardinius erythrophthalmus
Barbus petenyi– moioagă, mreană vânătă
Prezența în zona proiectului
În evaluările în teren, efectuate în cursul anului 2021 prin metoda capturării, în sectorul sudic al
ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, respectiv sectorul nordic al ROSCI0369 Râul Mureș
între Iernuțeni și Periș, specia a fost identificată ca prezentă. Specia este prezentă și în râul
Gurghiu, în zona confluenței cu Râul Mureș și este absentă în pârâul Mocear.
Impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ, întrucât acesta nu prevede lucrări în albia
râului Mureș, nefiind afectată conectivitatea longitudinală a acestuia.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
94
În vederea evitării încărcării cu suspensii a corpurilor de apă, în perioada lucrărilor, care pot
genera o disturbare a populațiilor de pești, se recomandă ca acestea să fie efectuate în afara
perioadei 1 martie-15 Iunie, când are loc boiștea.
Ronanogobio kessleri (porcuşor de nisip)
Prezența în zona proiectului
În evaluările în teren, efectuate în cursul anului 2021 prin metoda capturării, în sectorul sudic al
ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, respectiv sectorul nordic al ROSCI0369 Râul Mureș
între Iernuțeni și Periș, specia a fost identificată ca prezentă. Specia este prezentă și în râul
Gurghiu, în zona confluenței cu Râul Mureș și este absentă în pârâul Mocear.
Impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ, întrucât acesta nu prevede lucrări în albia
râului Mureș, nefiind afectată conectivitatea longitudinală a acestuia.
În vederea evitării încărcării cu suspensii a corpurilor de apă, în perioada lucrărilor, care pot
genera o disturbare a populațiilor de pești, se recomandă ca acestea să fie efectuate în afara
perioadei 1 martie-15 Iunie, când are loc boiștea.
Romanogobio uranoscopus (Chetrar, Petroc)
Prezența în zona proiectului
În evaluările în teren, efectuate în cursul anului 2021 prin metoda capturării, în sectorul sudic al
ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, respectiv sectorul nordic al ROSCI0369 Râul Mureș
între Iernuțeni și Periș, specia a fost identificată ca prezentă. Specia este prezentă și în râul
Gurghiu, în zona confluenței cu Râul Mureș și este absentă în pârâul Mocear.
Impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ, întrucât acesta nu prevede lucrări în albia
râului Mureș, nefiind afectată conectivitatea longitudinală a acestuia.
În vederea evitării încărcării cu suspensii a corpurilor de apă, în perioada lucrărilor, care pot
genera o disturbare a populațiilor de pești, se recomandă ca acestea să fie efectuate în afara
perioadei 1 martie-15 Iunie, când are loc boiștea.
Sabanejewia balcanica (dunăriţa, câra, fâţa)
Prezența în zona proiectului
În evaluările în teren, efectuate în cursul anului 2021 prin metoda capturării, în sectorul sudic al
ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, respectiv sectorul nordic al ROSCI0369 Râul Mureș
între Iernuțeni și Periș, specia a fost identificată ca prezentă. Specia este prezentă și în râul
Gurghiu, în zona confluenței cu Râul Mureș și este absentă în pârâul Mocear.
Impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ, întrucât acesta nu prevede lucrări în albia
râului Mureș, nefiind afectată conectivitatea longitudinală a acestuia.
În vederea evitării încărcării cu suspensii a corpurilor de apă, în perioada lucrărilor, care pot
genera o disturbare a populațiilor de pești, se recomandă ca acestea să fie efectuate în afara
perioadei 1 martie-15 Iunie, când are loc boiștea.
Zingel streber (fusar ciobănaş, fâsar, peşte de piatră, prundar, râp)
Prezența în zona proiectului
În evaluările în teren, efectuate în cursul anului 2021 prin metoda capturării, în sectorul sudic al
ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, respectiv sectorul nordic al ROSCI0369 Râul Mureș
între Iernuțeni și Periș, specia a fost identificată ca prezentă. Specia este prezentă și în râul
Gurghiu, în zona confluenței cu Râul Mureș și este absentă în pârâul Mocear.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
95
Impactul proiectului asupra speciei va fi nesemnificativ, întrucât acesta nu prevede lucrări în albia
râului Mureș, nefiind afectată conectivitatea longitudinală a acestuia.
În vederea evitării încărcării cu suspensii a corpurilor de apă, în perioada lucrărilor, care pot
genera o disturbare a populațiilor de pești, se recomandă ca acestea să fie efectuate în afara
perioadei 1 martie-15 Iunie, când are loc boiștea.
Alte specii identificate:
• Barbatula barbatula lângă Reghin, 2021
• Cobitis elongatoides, lângă Reghin, 2021
• Esox lucius lângă Reghin, 2021
• Gobio gobio lângă Reghin, 2021
• Squalius cephalus lângă Reghin, 2021
AMFIBIENI
Bombina variegata – buhai de baltă cu burtă galbenă
Date existente asupra populației speciei din arealul de raportare: nu există informații
calitative sau cantitative publicate, referitoare la acest aspect. Mihăilescu și colab (2015) dau
specia ca prezentă în arealul proiectului, dar fără a preciza mărimea efectivului populațional. În
formularul standard ale ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, specia este menționată ca
fiind prezentă fără a se preciza mărimea efectivului populațional, iar starea de conservare a
speciei este în prezent neevaluată.
Pe amplasamentul proiectului: specia a fost identificată numai la liziera pădurii Mociar,
deși ea nu este listată în Formularul Standard al acestei arii protejate, în habitate acvatice
temporare și antropogene, care sunt acumulări de apă în urme ale vehiculelor.
Triturus cristatus –triton cu creastă
Date existente asupra populației speciei din arealul de raportare: nu există informații
calitative sau cantitative publicate, referitoare la acest aspect. Mihăilescu și colab (2015) dau
specia ca prezentă în arealul proiectului, dar fără a preciza mărimea efectivului populațional. În
formularele standard ale ROSCI0320 Mociar, ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin și
ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș, specia este menționată ca fiind prezentă fără a se
preciza mărimea efectivului populațional pentru nici una dintre ariile protejate menționate, iar
starea de conservare a speciei este considerată a fi favorabilă în toate cele trei arii protejate.
Pe amplasamentul proiectului: nu au fost realizate observații asupra acestei specii. În
cea mai mare parte a traseului nu există nici habitate potențiale pentru această specie. Astfel, de
la începutul variantei ocolitoare, din DN 16, traseul proiectului trece peste terenuri agricole, se
apropie apoi de pădurea Mociar după trecerea DJ 153, zona eventual propice pentru specie fiind
localizată numai la această margine de pădure pîna la trecerea variantei ocolitoare peste strada
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
96
Ierbușului. Câteva habitate acvatice permanente există la sud de Barajul Gurghiu, însă în toate
acestea a fost identificată specia invaziva Lepomis gibbosus, care este prădător, iar tritonul cu
creastă nu colonizează habitatele în care trăiesc pești.
Triturus vulgaris ampelensis – triton transilvan
Date existente asupra populației speciei din arealul de raportare: nu există informații
calitative sau cantitative publicate, referitoare la acest aspect. Mihăilescu și colab (2015) dau
specia ca prezentă în arealul proiectului, dar fără a preciza mărimea efectivului populațional. În
formularele standard ale ROSCI0320 Mociar, ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin și
ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș, specia este menționată ca fiind prezentă fără a se
preciza mărimea efectivului populațional pentru nici una dintre ariile protejate menționate, iar
starea de conservare a speciei este considerată a fi favorabilă în toate cele trei arii protejate.
Pe amplasamentul proiectului: la fel ca și în cazul tritonului cu creastă, specia nu a fost
identificată în teren nici pe traseului proiectului și nici în vecinătatea acestuia. De asemenea, la fel
ca în cazul tritonului cu creastă, în cea mai mare parte a traseului nu există nici habitate potențiale
pentru această specie.
MAMIFERE MICI ACVATICE
Pentru studiul speciei Lutra lutra s-a folosit metoda camerelor video cu declanșare automată, care
au fost instalate în vecinătatea traseului proiectului, lângă ariile protejate cu care se învecinează
sau chiar în interiorul acestora. Aau fost amplasate astfel 5 asemenea camere, una pe Valea Morii
(Apalină), a doua pe cursul Mureșului între amplasamentul proiectului și limita ariei protejate
ROSCI0369, a treia pe râul Gurghiu, amonte de baraj, în interiorul sitului ROSCI 0320, a patra pe
un pârâu afluent al Gurghiului și a cincea în interiorul ariei protejate ROSCI0368. Camerele au fost
active timp de trei săptămâni
Lutra lutra - vidră
Date existente asupra populației speciei din arealul de raportare: nu există informații
calitative sau cantitative publicate, referitoare la acest aspect. Mihăilescu și colab (2015) dau
specia ca prezentă în arealul proiectului, dar fără a preciza mărimea efectivului populațional. În
formularele standard ale ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin și ROSCI0369 Râul Mureș
între Iernuțeni și Periș, specia este menționată ca fiind prezentă fără a se preciza mărimea
efectivelor populaționale, iar starea de conservare a speciei, conform acestor formulare standard
este considerată nefavorabilă.
Pe amplasamentul proiectului: nici una dintre camerele amplasate nu au înregistrat
prezența speciei. De asemenea nu au fost observate nici semne ale prezenței speciei precum
urme, lăsături sau jeleu anal. Cu toate acestea Râul Mureș reprezintă habitat favorabil pentru
specie și cu siguranță că specia este prezentă atât în în ROSCI0369, atât pe cursul Mureșului cât
și foarte posibil pe cursul pârâului Apalina, dar și ROSCI0368 și chiar în ROSCI0320 amonte de
barajul de pe râul Gurghiu.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
97
ALTE SPECII IDENTIFICATE ÎN TEREN
Mamifere: Capreolus capreolus, Sus scrofa, Lepus europaeus;
Păsări: Larus ridibundus, Ardea cinerea, Anas plathyrhynchos, Phasianus colchicus,
Charadrius dubius, Lanius collurio, Buteo buteo, Fringilla coelebs, Corvus frugilegus, Corvus
cornix, Pica pica, Falco tinnunculus;
Amfibieni: Rana ridibunda.
Nici una dintre ele nu este specie de interes comunitar.
G. PEISAJ
Prezentarea tipurilor de peisaj existente în zonă
În zona proiectului peisajul este puternic influențat de activitățile antropice din zonă, în
special activitățile agricole.
Foto 1. Aspect general al fitocenozelor edificate de Deschampsia caespitosa (foto. M. Bărbos)
Foto 2. Aspect general al fitocenozelor edificate de Deschampsia caespitosa (foto. M. Bărbos)
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
98
În zona km 8+290 și km 9+440 a fost identificat pe amplasament un peisaj de tip forestier
ce aparține fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, zonă care va necesita
defrișare.
Pe amplasamentul proiectului Centurii Ocolitoare Reghin, dar şi în imediata apropiere a
acesteia au fost identificate următoarele tipuri de fitocenoze vegetale, naturale şi seminaturale:
1. CLASA QUERCO-FAGETEA Br.-Bl. et Vlieger 1937 em. Soo 1964, QUERCETALIA
ROBORI-PETRAEAE Tx. 1931, Carpinion betuli (Issler 1931 p.p.) Soo 1962 - Querco
robori-Carpinetum Soo et Pocs (1931) 1957
Fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi
amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320
Mociar. Structura specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona
industrializată, fiind situată la marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor silvo-culturale
efectuate, este puternic afectată de factorul antropic.
Foto 3. Aspect general al fitocenozelor edificate de Quercus robur şi Carpinus betulus (foto. M.
Bărbos)
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
99
Foto 4. Aspect general al fitocenozelor edificate de Quercus robur şi Carpinus betulus (foto. M.
Bărbos)
2. CLASA MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937, ARRHENATHERETALIA Pawl.
1928, Cynosurion cristati Br.-Bl. et Tx. 1943 - Agrostio tenuis-Festucetum rupicolae
Csuros-Kaptalan (1962) 1964
Suprafeţe ocupate de fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate intercalate
între culturile agricole, fiind probabil utilizate ca fâneţe, dar la ora actuală având un aspect de
pajişti abandonate, fapt subliniat şi de prezenţa şi extinderea speciilor de tufărişuri.De asemenea,
se poate observa, în structura specifică, şi influenţele antropice din trecut, prin prezenţa speciilor
nitrofile şi destructurarea acestor fitocenoze. Valoarea conservativă a acestor pajişti este una
redusă, în structura lor nefiind identificate specii prezente pe listele roşii naţionale sau europene.
Foto 5. Aspect general al fitocenozelor edificate de Agrostis capillaris şi Festuca rupicola (foto. M.
Bărbos)
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
100
Foto 6. Aspect general al fitocenozelor edificate de Agrostis capillaris şi Festuca rupicola (foto. M.
Bărbos)
3. Poo angustifoliae-Agrostetum tenuis Soo et Csuros 1947
Fitocenoze aparţinând acestei asociaţii au fost identificate pe suprafaţa păşunii de lângă
Apalina, fiind păşunate cu bovine.
4. CLASA PLANTAGINETEA MAJORIS Tx. Et Prsg. 1950, PLANTAGINETALIA
MAJORIS Tx. (1947) 1950, Agropyro-Rumicion crispi Nordh. 1940 - Trifolio repenti-
Lolietum perennis Krippelova 1967, Resmeriţă et Pop 1967
Fitocenozele aparţinând acestei asociaţii sunt strâns legate de utilizarea lor ca păşune
pentru bovine, acestea fiind prezente pe suprafeţele intens păşunate pe care se produce şi o
tasare accentuată a solului. Valoare conservativă a acestora este redusă, nefiind identificate specii
aflate pe listele roşii naţionale şi europene.
Foto 7. Aspect general al fitocenozelor edificate de Trifolium repens şi Lolium perenne (foto. M.
Bărbos)
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
101
Foto 8. Aspect general al fitocenozelor edificate de Trifolium repens şi Lolium perenne (foto. M.
Bărbos)
3.2. Mediul socio-economic şi cultural
Amplasamentul prezentului proiectului este afectat deja de activități antropice. Având în
vedere că limitele proiectului sunt amplasate la o distanță considerabilă de zonele locuite, în
perioada de executie a lucrarilor locuitorii nu vor fi deranjati de emisiile de substante poluante si de
nivelul de zgomot.
În zona proiectului nu au fost identificate monumente, obiective istorice sau situri
arheologice.
Proiectul nu afecteaza direct zone locuite.
Categoriile de folosință a terenurilor din zona proiectului sunt prezentate în capitolul 1.4 al
acestui raport.
3.3. Analiza stării medului pe traseul variantei de ocolire
Starea mediului pe amplasamentul variantei de ocolire este una bună, cu puternice
influențe antropice.
Realizarea proiectului nu va genera un impact semnificativ asupra stării mediului în zonă.
În capitolele specifice am prezentat toate analizele, evaluările și modelările pe fiecare factor
de mediu, air acestea demonstrează menținerea la un nivel acceptabil a tuturor parametrilor.
De asemenea, în acest raport sunt propuse măsuri operaaționale specifice pentru
asigurarea limitării și reducerii impactului asupra factorilor de mediu.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
102
3.4. Zonele critice
Pe amplasament au fost identificate următoarele zone critice:
• În zona km 8+290 și km 9+440 a fost identificat pe amplasament un peisaj de tip forestier
ce aparține fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, zonă care va necesita
defrișare.
• În zona km 6+850 – km 9+440– traseul este la o distanță cuprinsă între 120 și 384 m, față
de aria protejată ROSCI0320 – Mociar
• În zona podului peste Mureș de la km 12+240 – pe o lungime de aproximativ 134 m,
proiectul este la limita ariei ROSCI0368 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș.
• În zona km 11+645 – km 12+400 – traseul este la o distanță cuprinsă între între 130 și 227
m, față de aria protejată ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin.
• În zona km 3+400 – km 5+000 – traseul este la o distanță cuprinsă între 446 și 1239m,
față de aria protejată ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș.
Pentru aceste zone au fost prevăzute lucrări specifice și măsuri operaționale, care vor asigura o
protecție maximă a biodiversității.
În cazul suprafeței ce va fi defrișată, se vor respecta toate condițiile actelor de reglementare ale
autorităților silvice și se vor lua toate măsurile pentru limitarea impactului.
3.5. Scenariul fără realizarea proiectului
În cazul în care proiectul nu se va realiza, traficul în zonă se va intensifica, dar neavând un traseu
proiectat să asigure o fluentizare, se va realiza într-un mod neorganizat și va genera o creștere a
emisiilor din zonă, prin majorarea timpilor de deplasare și prin limitările de viteză existente.
Deși în perioada de execuție, proiectul este susceptibil a genera un impact negativ, acesta nu va fi
unul semnificativ, în condițiile respectării măsurilor din acest raport, iar în perioada de operare va
genera o creștere a condițiilor de siguranță și o îmbunătățire a vieții locuitorilor din apropiere.
4. Descriere a factorilor de mediu susceptibili de a fi afectați de proiect: populația, biodiversitatea (fauna și flora), terenurile, solul, apa, aerul, clima, impacturile relevante pentru adaptare, bunurile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, și peisajul, și interacțiunea dintre aceștia.
DESCRIEREA SI ANALIZA IMPACTULUI TRANSFRONTIERA
Varianta de ocolire a municipiului Reghin este situat la o distanta de aproximativ 190 km fata de
granita cu Ucraina, în partea de nord a țării noastre, si la distante mult mai mari fata de celelalte
granite.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
103
Avand in vedere localizarea proiectului si caracteristicile acestuia, nu va exista un impact
transfrontalier.
4.1. Apa
4.1.1. Condiții hidrogelogice și hidrologice ale amplasamentului
Reţeaua hidrografică a întregii zone este drenată de râul Mureş.
Figura nr. 9 – Cursul râului Mureș
Valea Mureşului, aval de defileul Topiţa-Deda, se lărgeşte treptat, formând un culoar
de eroziune larg în Podişul Transilvaniei. Fundul culoarului este larg (1-3 km), valea având
secţiune transversală de formă trapezoidală. În urma pantelor longitudinale mici (0,75 m/km)
s-au format numeroase meandre, insule. Mureşul traversează numeroase formaţiuni de
domuri brachianticlinale şi cute marginale. În locul traversării anticlinalelor valea Mureşului se
îngustează, panta longitudinală şi viteza apei cresc, iar în sinclinale procesele se inversează
şi se observă aluvionări locale.
Densitatea reţelei hidrografice variază între 0,6 – 0,8 km/km2, caracteristic zonei
dealurilor subcarpatice şi de podiş.
Afluenţii râului Mureş pe teritoriul municipiului sunt: râul Gurghiu afluent de stânga,
pârâul Trandafirilor şi pârâul Temniței afluenţi de dreapta. Deasemenea orașul este străbâtut
de canalul Morii și canalul Gurghiului.
Apele freatice, condiţiile de acumulare şi de răspândire sunt determinate, pe lângă
condiţiile hidrometeorologice locale şi de caracterul geomorfologic al zonei, fiind în legătură directă
cu structura tectonică şi cu caracterul petrografic al formaţiunilor sedimentare care alcătuiesc
cadrul geologic.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
104
Acumulările de ape freatice sunt legate de depozitele aluviale şi de unele acumulări locale
ale văilor fluviatile actuale şi vechi, de formaţiunile superficiale: eluviale, deluviale şi proluviale ale
spaţiilor interfluviale.
În cazul depozitelor eluviale, deluviale şi proluviale, datorită predominaţiei în substrat a
rocilor impermeabile, este favorizată scurgerea apei în detrimentul infiltraţiei, astfel încât pânzele
freatice capătă un caracter superficial.
Orizontul acvifer freatic, cantonat în în aceste depozite, este alimentat de precipitaţiile
căzute pe suprafeţele versanţilor; regimul hidrogeologic al acestuia este condiţionat de cantitatea
de precipitaţii care se produce în bazinul de recepţie. Datorită permeabilităţii reduse, apa infiltrată
are o circulaţie lentă spre baza versanţilor sau se infiltrează în rocile de bază.
Depozitele de terasă sunt constituite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri de vârstă
holocenă, având o dezvoltare maximă în terasele râului Mureş datorită aportului masiv de material
terigen grosier adus din munţii Gurghiu şi Călimani. Adâncimea freaticului se cantonează la
adâncimi variabile, de aprox. 10 - 15 m, având caracter discontinuu.
Nivelul apelor freatice în aluviuni se găseşte la adâncimi relativ mici, la 2-6 m, iar în zonele
interfluviale la 10-15 m.
Alimentarea pânzei de apă freatică din bazinul Mureşului se face din precipitaţiile căzute
pe versanţi şi direct, pe suprafeţele aferente luncilor şi teraselor.
Apele freatice au, de obicei, o mineralizaţie redusă, de tip hidrocarbonatic, calcic,
magnezian şi sodic, ele fiind ape dulci, potabile, cu excepţia unor zone locuite unde, în special
factori poluanţi organici (nitriţi, nitraţi, amoniu) fac ca aceste ape să nu se încadreze în limitele
indicatorilor de potabilitate.
Proiectul prevede realizarea unor lucrări de artă pe următoarele corpuri de apă de suprafață:
• Denumire Râul Mureș (cod cadastral IV.1), cod. RORW4.1_B4
• Denumire Pârâul Gurghiu (cod cadastral IV.1.54), cod. RORW4.1.54_B2
• Denumire Pârâul Mocear (cod cadastral IV.1.55), cod. RORW4.1.55_B1
Corpurile de apă de suprafață traversate de proiect sunt amplasate în bazinul hidrografic al râului
Mureș
Prezentarea succintă a Bazinul hidrograficMures
Suprafaţa totală a bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier), conform ArcGIS, este de 28418 km2
(confrom Atlasului cadastral al apelor din România, suprafața este de 28310 km 2 ), reprezentând o
pondere de 11,97% din suprafaţa ţării.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
105
Reţeaua hidrografică cuprinde un număr de 798 de cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală
de 10861 km şi o densitate medie de 0,39 km/ km 2.
Raul Mures izvoraste din Muntii Hasmasul Mare, un lant de munti vulcanici din Carpatii Orientali, cu
altitudini cuprinse intre 1600 - 1700 m, situati in estul Romaniei. Raul Mures formeaza un defileu
intre Muntii Caliman si Muntii Gurghiu, traverseaza bazinul Transilvania spre sud-vest, dupa care
trece Carpatii Occidentali, peste Dealurile Lipovei si campiile Arad si Tisa, inainte sa se varse in raul
Tisa, la Szeget in Ungaria.
Reteaua hidrografica totala a Muresului este in jurul a 10.800 km de cursuri de apa. Suprafata de
captare include de asemenea si un numar de baraje, lacuri naturale si suprafete de retinere/de
acumulare.
Figura nr. 10 – Bazinul hidrografic al râului Mureș – căi de comunicație și cursuri de apă
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
106
Apele subterane
Proiectul nu afectează direct corpuri de apă subterană. Singurul corp de apă subterană este
ROMU23 - Târgu Mureş – Reghin, care are o bună protectie naturală la sursele potenţiale de
poluare, conform planului de management al Bazinului Hidrografic Mureș.
4.1.2. Alimentarea cu apă
Modul de alimentare cu apa in prezent
Locuintele apropiate de varianta de ocolire proiectată se alimentează cu apa din reteaua publica
de alimentare cu apa sau individual, din fantani (apa provenind din acviferul freatic).
Alimentarea apa in perioade de executie
In perioada de executie, punctele de lucru sunt alimentate cu apa din retelele de publice existente,
iar acolo unde nu este posibil, se vor utiliza cisterne pentru transport pentru apa necesară în
procesele tehnologice, cantitatile de apa fiind obtinute din reteaua de alimentare cu apa a localitatii
celei mai apropiate. Pentru consumul personalului se va asigura apa îmbuteliată.
Necesarul de apa pentru perioada de executie este alcatuit din consumurile tehnologice si din
consumul menajer al personalului implicat in realizarea lucrarilor de executie
Tabelul nr. 15. - Bilantul consumului de apa (m3/an) in perioada de constructie
Proces tehnologic Consum apa
(m3/an) Sursa de apa
Prepararea
betoanelor (în
amplasamente deja
afectate de acest tip
de activitate, nu se va
realiza zona de
influență a
proiectului)
33570
Retea publica de
alimentare cu
apa/Cisternă
Spalare vehicule la
ieșirea din șantier 2500
Retea publica de
alimentare cu
apa/Cisternă
Stropiri platforma
tehnologica 4091.5
Retea publica de
alimentare cu
apa/Cisternă
Consumul menajer al
personalului implicat
in realizarea lucrarilor
de executie
1500 Comert – Apă
Îmbuteliată
Total/An 41661.5
Total Perioada
Execuție 83323
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
107
Alimentare apa in perioada de operare
In perioada de operare, pentru activitatile specifice de intretinere a drumului, nu este necesara
prevederea unei retele de alimentare cu apa. Alimentarea cu a apa a spațiilor de parcare și a
centrului de intretinere se va face prin rezervor de stocare apa potabila si apa de incendiu, iar apa
va fi utilizată prin intermediul statie de pompare apa potabila si apa de incendiu.
Tabelul nr. 16. - Bilantul consumului de apa (m3/an) in perioada de operare pentru spatiile se serviciu
si intretinere
Sursa
Consum
Menajer
m3/an
Sistemul de
alimentare
propriu din
rezervor
31000
4.1.3. Impactul in perioada de executie
Surse de generare a apelor uzate in timpul constructiei variantei de ocolire
In perioada de constructie a structurii rutiere sursele posibile de poluare a apelor sunt
cauzate de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarea de santier. Astfel
principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de:
• apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari;
• ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si spalarea
padocurilor in care sunt depozitate temporar anrocamentele, agregatele etc – cu mențiunea
că prepararea betoanelor nu se va realiza pe amplasamentul proiectului;
• apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier,
• scurgerile accidentale de la statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor
si mijloacelor de transport – cu mențiunea că alimentarea cu carburanți nu se va realiza pe
amplasamentul proiectului;
• manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a
utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari
accidentale;
Lucrarile de terasamente determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot
ajunge in apele de suprafata. Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,
bitum, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de
constructie.
Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si
utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de
materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor
deversari accidentale in acestea.
Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrari de constructie de drumuri nu
sunt neglijabile. Dupa datele din literatura de specialitate, volumul eroziunilor specifice executiei
drumurilor poate fi de cca. 20 t/km. Eroziunea pamantului, cu efect negativ asupra apelor de
suprafata, se manifesta si in prezent si se va manifesta cu intensitate marita in perioada de
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
108
executie a drumului. Eroziunea afecteaza terenurile naturale, taluzele neprotejate si platforma
drumului in lucru.
In cazurile in care lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa pot produce direct
poluarea acestora. De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si
astfel, indirect, acestea ajung in cursul de apa.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, piatra sparta etc.)
determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se pot produce
pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului.
Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in
atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie etc). De
asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri).
Atmosfera este si ea spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori
de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc).
In ceea ce priveste organizarea de santier, la stabilirea locatiei acesteia s-a tinut cont de
zonele sensibile.
Statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor si mijloacelor de
transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane, insa tinand cont de
necesitatile proiectului, acestea nu vor fi amplasate in interiorul organizării de santier.
In acest fel impactul produs de activitatile desfasurate la punctul de alimentare cu
carburanti din santier asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ.
In categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea accidentala
rezultata din posibilele accidente de circulatie in care sunt implicate cisterne.
Impactul a fost evaluat, in baza experientei privind proiecte similare, luand in
considerare scenariul cel mai pesimist in propunerea masurilor de limitare, reducere si
eliminare a impactului.
Surse de poluare a apei datorita lucrarilor de defrisare
Lucrarile specifice defrisarii prin utilajele tehnologice si mijloacele de transport sunt
generatoare de particule solide si noxe care prin intermediul mediului de dispersie aer, se pot
depune pe suprafata apelor, si deci pot polua mediul acvatic.
Accidentele in care sunt implicate mijloacele de transport si utilajele care transporta materialul
lemnos pot conduce la poluarea mediului acvatic - datorita taierilor de padure se reduce
evapotranspiratia, crestere debitul de suprafata in timpul precipitatiilor puternice, se produc viituri,
creste cantitatea de sedimente in suspensie (datorita antrenarii de suspensii solide de pe sol sau
maluri), se pot produce modificari importante in albiile raurilor, se pot produce modificari in
alimentarea apelor subterane, in sensul reducerii cantitatii volumului de apa pluviala care ajunge in
freaticul apelor subterane.
Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate in perioada de
executie
Apa uzata menajera
Concentratiile poluantilor de interes pentru apele menajere sunt estimate la urmatoarele valori:
• Csusp ≈ 250 mg/l,
• CCBO5 ≈ 25 mg/l,
• Cgrasimi ≈ 25 mg/l.
In aceste conditii debitele masice de ape uzate menajere provenite de la personalul muncitor in
fronturile de lucru ale variantei de ocolire sunt urmatoarele:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
109
• materii in suspensii: 1500 mc/an x 0.80 x 250 mg/l = 300000 mg/l = 300 kg/l
• CBO5: 1500 mc/an x 0.80 x 25 mg/l = 30000 mg/l = 30 kg/l
• Grasimi: 1500 mc/an x 0.80 x 25 g/mc = 30000 mg/l = 30 kg/l
Constatam ca apele uzate provenite din incinta organizarii de santier prezinta depasiri (in cazul
apelor uzate menajare) la suspensii, fiind necesara preepurarea inainte de evacuarea in mediu cu
respectarea conditiilor impuse de NTPA 001/2005.
Apele uzate menajere provenite din organizarea de santier urmeaza sa fie evacuate in mediu (cu
indeplinirea conditiilor impuse de NTPA 001/2005) dupa preepurare in decantorul cu separator de
grasimi si hidrocarburi. Aceste decantoare se vor curata periodic prin intermediul firmelor abilitate.
Recomandam ca instalatia de preepurare sa fie un bazin decantor cu separator de produse
petroliere.
Eficienta unei astfel de instalatii este urmatoarea:
• Materii in suspensie 90%;
• CBO5: 75%;
• Grasimi si hidrocarburi : 95%.
Luand in considerare eficienta bazinelor de decantare, concentratia poluantilor din apa uzata
menajara epurata a fost calculata si este prezentata in tabelul nr. 17Error! Reference source not
found..
Tabelul nr. 17. - Concentratia de apa uzata menajera epurata
Indicator chimic Concentratia poluantilor din
apa epurata mg/l
Materii in suspensie 25
CBO5 6.25
Grasimi 1.25
Trebuie precizata obligatia constructurilor de a prevedea toalete ecologice in fronturile de lucru, in
bazele de productie si in organizarile de santier. Existenta acestor instalatii permite reducerea
concentratiei CBO5 din apele uzate manajere colectate din incinta organizarilor de santier.
Apa uzata tehnologica
Pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate incarcate cu
particule de ciment, aditivi si parte fina din agregate. Aceste pierderi sunt apreciate la 2% din
cantitatea de apa (aproximativ 670 m3/an).
Apa pluviala
Apele meteorice spala suprafetele betonate, padocurile cu anrocamente si agregate, antreneaza
particulele solide, pulberile si eventualii poluanti proveniti din pierderile de la utilaje, constituind in
felul acesta o sursa de poluare a mediului, in special pentru apele subterane si de suprafata.
Apele uzate generate in perioada de executie a drumului nu se refolosesc.
Poluantii pentru ape proveniti din traficul de santier au fost estimate pentru 60 de treceri vehicule
grele in incinta pe zi si pentru volumul de precipitatii specific zonei, având în vedere faptul că pe
șantier vor fi simultan maxim 15 utilaje/mijloace de transport, iar într-o zi fiecare utilaj poate derula
maxim 4 activități complete, în condiții de siguranță tehnică. Rezultatele sunt prezentate in tabelele
nr. 18 – 20. si reprezinta debitele masice de poluanti proveniti din incinta organizarii de santier la o
ploaie cu intensitatea de 80 mm pentru o medie de 15 zile, pentru apa pluvială, apa brută și apa
epurată.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
110
Tabelul nr. 18. - Debite masice ale poluantilor in apa pluviala
Indicatori chimici Debite masice ale poluantilor
(kg/km 15 zile)
Particule in suspensie 0.120
CCO 0.060
Plumb 0.00018
Zinc 0.00034
Hidrocarburi 0.0087
Tabelul nr. 19. - Concentratia poluantilor in apa bruta mg/l (debitul de apa meteorica Q = 32 l/s)
Indicatori chimici Concentratia NTPA 001/2005 NTPA 002/2005
Particule in suspensie 3.33 60 350
CCO 1.67 125 500
Zinc 0.009 0.5 1
Produse petroliere 0.24 5 20
Tabelul nr. 20. - Concentratiile poluantilor din apa epurata (mg/l)
Indicatori chimici Concentratia NTPA 001/2005 NTPA 002/2005
Particule in suspensie 0.333 60 350
CCO 0.42 125 500
Zinc 0.0014 0.5 1
Produse petroliere 0.012 5 20
Sistemul de colectare a apelor uzate in perioada de executie
Pentru gestionarea eficienta a apelor uzate se recomanda utilizarea unui sistem format din bazin
decantor cu separator de grasimi pentru apele tehnologice, iar pentru apele impurificate cu
caracter menajer a unui rezervor etans acoperit, va fi vidanjat periodic.
De asemenea se recomanda adoptarea urmatoarelor masuri generale de management:
• Prevederea unui sistem de colectare a apelor uzate menajere provenite de la lavoare si
evacuarea acestor ape in bazine etanse vidanjabile;
• Prevederea de toalete ecologice in fronturile de lucru si in organizarea de santier;
• Prevederea unui sistem de colectare a pierderilor lichide din fluxul tehnologic si evacuarea
acestor lichide intr-un decantor, cu indeplinirea conditiilor impuse de NTPA 001/2005.
Impactul produs in perioada de executie
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului,
de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau indirect in apele de
suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de
calitate a apei.
In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca aceasta va fi relativ
redusa, având în vedere că depozitarea carburantilor și alimentarea utilajelor, precum și
intretinerea acestora se va face în zone deja afectate de acest tip de activitate, situate în afara
zonei de influență a proiectului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
111
Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea
limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA –001/2005 – in cazul puțin probabil in care
acestea se vor evacua dupa epurare intr-un curs de apa.
Apele uzate se vor vidanja și se vor evacua in reteaua de canalizare existenta în localitățile din
apropierea proiectului, iar concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA –
002/2005 “Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor”.
Valorile maxime estimate pentru factorul APA, in perioada de constructie a variantei de ocolire si in
cea de operare sunt prezentate in tabelul nr. 24.
Se constata ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si de la manipularea si
punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau
subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei.
In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca aceasta va fi
minima.
Pe toata perioada executiei se vor respecta conditiile din Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de
Administrația Bazinale Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, cu mențiunea că toate
condiționării tehnice și măsurile recomandate în acest aviz au fost integrate în proiect.
Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apa
nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. Numai prin deversarea accidentala a
unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune
mediului acvatic.
Concluzie finala: Activitatea de realizare a proiectului nu va genera un impact negativ asupra
apelor evacuate, asupra apelor de suprafata si/sau ape subterane.
4.1.4. Impactul in perioada de operare
Surse de poluare a apei si emisii de poluanti in timpul exploatarii variantei de ocolire
Dupa realizarea variantei de ocolire sursele potentiale de poluare ale apelor sunt
urmatoarele:
• apele pluviale colectate de pe suprafata carosabila a variantei de ocolire daca sunt
deversate neepurate sau insuficient epurate direct in emisari pot afecta ecosistemul
acvatic;
• functionarea defectuoasa a sistemului de canalizare reprezentat prin rigolele de colectare a
apelor pluviale si a sistemului de preepurare (decantor-separator de produse petroliere);
• lucrarile de intretinere ale variantei de ocolire in perioada de operare, in special prin
deseurile produse si care pot contamina apele de suprafata;
• apele uzate rezultate de la spatiile de parcari
• apele pluviale colectate de pe platforma zonelor de parcari;
• accidentele rutiere in care sunt implicate cisterne care transporta substante periculoase
genereaza poluarea apelor de suprafata si subterane conducand la afectarea in mod
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
112
semnificativ a mediului acvatic
Poluarea potentiala poate fi determinata de urmatoarele activitati:
• depunerea directa pe luciul apei de poluanti rezultati de la traficul rutier;
• deversari de ape uzate neepurate, direct in emisari; se considera ape uzate, apele pluviale
ce spala platforma drumului;
• deversari in emisari ale apelor potential poluate cu substante toxice si/sau periculoase
rezultate din accidente rutiere;
• deversari accidentale ale apelor potential poluante rezultate din activitatile de spalare a
vehiculelor utilizate la intretinerea variantei de ocolire in perioadele de iarna.
Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe
perioada de executie a lucrarilor se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005 privind
conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare. Apele uzate rezultate de la toaletele ecologice vor fi evacuate prin vidanjarea de către
firme special autorizate în acest sens.
Activitatile de alimentarea cu carburanti si intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport
sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane. De aceea, aceste activitati se
vor realiza in spatii special amenajate si autorizate, situate în afara amplasamentului proiectului.
Pentru estimarea cantitativa a impurificarii apelor pluviale care spala drumul si se scurg in santurile
laterale, s-a pornit de la metodologia de calcul SETRA (Serviciul de Studii Tehnice pentru Drumuri
si Autostrazi - Franta) elaborat de Ministerul Transportului din Franta. Pe baza studiilor privind
incarcarea apelor pluviale drenate de pe platforma drumurilor se recomanda valorile de calcul ale
concentratiilor poluantilor prezentate in tabelul nr.21, pentru un trafic maxim de 2.000 vehicule/zi.
Se face mentiunea ca exista o relatie liniara intre emisiile de poluanti si trafic.
Tabelul nr. 21. - Poluanti antrenanti in apele pluviale de pe platforma drumurilor
Poluantul Emisii in apa
(kg/km 15 zile)
Materii de suspensie 4
CCO 2
Plumb 0.006
Zinc 0.0115
Hidrocarburi 0.29
Pe baza acestor factori de emisie au fost calculate debitele masice de poluanti antrenati de pe
platforma drumului tinand cont de volumul de trafic prognozat.
Traficul preconizat pe varianta de ocolire este prezentat in tabelul nr.3. din cap 1.5 f).
Debitele masice si natura substantelor poluante provenite din accidente rutiere, posibil poluatoare
pentru cursurile de apa sau apele subterane, nu pot fi evaluate. In cazuri de accidente rutiere,
rapiditatea interventiei si eficienta acesteia reprezinta elementele principale de reducere a riscului
de poluare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
113
Debitul de ape meteorice a fost calculat pentru o frecventa normala a precipitatiilor de 2/1 (numar
de ploi/numar de luni) si o intensitate stabilita conform STAS 9470/73 – “Ploi maxime, intensitati,
durate, frecvente” pentru zona drumului.
Debitul de apa meteorica se calculeaza cu formula:
Q = S x i x ф, in care:
Q = debitul de apa meteorica (l/s);
S = suprafata bazinului de pe care se colecteaza apa in sectorul drumului (ha);
i = intensitatea ploii de calcul (l/s,ha);
ф = coeficient scurgere, pentru terenuri asfaltate este 0.9
In cazul platformei de 26 m, tinand cont si de latimea santurilor, suprafata bazinului aferent este S
= 2.6 ha.
Durata de curgere a apelor se ia de 25 minute in cazul drumurilor cu pante mai mici de 0.5%.
Q = 2.6 ha x 80 l/s ha x 0,9 = 187.2 l/s
Concentratiile de poluanti in apa meteorica s-au calculat cu formula urmatoare:
c = K / V (mg/l)
K – cantitatea de poluant (Kg);
V- volumul de apa in care aceasta este cuprinsa(I).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
114
Tabelul nr. 22. - Emisiile de poluanti in ape, proveniti din traficul rutier si antrenati de apele meteorice pentru traficul prognozat, la fiecare ploaie
(kg/km/ploaie)
Poluant Emisii in ape (kg/km/ploaie)
Anul 2020 Anul 2025 Anul 2030 Anul 2040 Anul 2050
Pulberi in suspensie 6.349 7.015 8.128 10.493 13.535
CCO 3.174 3.507 4.063 5.246 6.766
Plumb 0.009 0.010 0.011 0.015 0.019
Zinc 0.018 0.020 0.023 0.030 0.038
Hidrocarburi 0.460 0.508 0.589 0.760 0.981
Tabelul nr. 23. - Concentratia estimata a principalilor poluanti atrenati de apele meteorice inainte de intrarea in sistemul decantor-separator de
produse petroliere (mg/dm3)
Poluant
Debite masice evacuate in sistemul decantor-separator
produse petroliere (mg/dm3) Valori admise
Cf. NTPA 001/2005
Valori admise
Cf. NTPA 002/2005
2020 2025 2030 2040 2050
Pulberi in suspensie 226.10 249.80 289.46 373.67 481.99 60 mg/dm3 350 mg/dm3
CCO 113.03 124.88 144.71 186.80 240.95 125 mg O2/dm3 500 mg O2/dm3
Plumb 0.34 0.38 0.44 0.56 0.72 0.2 mg/dm3 0.5 mg/dm3
Zinc 0.65 0.72 0.83 1.07 1.39 0.5 mg/dm3 1.0 mg/dm3
Hidrocarburi 16.38 18.10 20.97 27.07 34.92 5 mg/dm3 20 mg/dm3
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
115
Valorile care se pot inregistra in urma epurarii se regasesc in tabelul nr. 25 - Concentratii poluanti
din apa epurata estimate pentru traficul prognozat.
Analizand estimarile de concentratii ale poluantiilor in apa antrenata de pe structura rutiera a
variantei de ocolire se constata:
• in comparatie cu NTPA 002/2005 valorile estimate depasesc limitele admise la evacuarea
in reteaua de canalizare pentru traficul prognozat pentru 2040 și 2050;
• in comparatie cu NTPA 001/2005 incepand cu 2020 sunt necesare masuri suplimentare
pentru protectia apelor; pentru preepurarea apelor inainte de evacuare se prevad bazine de
sedimentare si separatoare de uleiuri minerale.
Apele pluviale impurificate de pe structura rutiera dupa epurarea prealabila inainte de evacuare va
trebui sa se incadreze in conditiile de descarcare in mediu acvatic (emisar natural sau intr-un
sistem de canalizare adiacent) a apelor uzate:NTPA 001/2005 – privind stabilirea limitelor de
incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuare in receptori naturali si
NTPA 002/2005 – privind conditiilor de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si direct in statiile de epurare al retelele de canalizare ale localitatilor.
Punctele de monitorizare a apei au fost alese coreland informatiile privind cursurile de apa
existente in zona proiectului cu traseul variantei de ocolire. Astfel, suprapunand traseul variantei
de ocolire cu cele mai importante cursuri de apa existente in zona proiectului, au fost realizate
estimari pentru emisii pe acestea, atat in perioada de executie cat si de operare a variantei de
ocolire (conform tabel nr. 24).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
116
Tabelul nr. 24. - Valorile estimate pentru factorul APA, in perioada de constructie a variantei si in cea de operare
Nr Punct de monitorizare Parametru
analizat
Valoare estimată inainte
de constructie
Valoare maximă estimata
pe perioada de constructie
Valoarea maximă estimata
dupa realizarea constructiei
Valoare admisa
Ord.nr. 161/2006
Unitatea de
masura
1
Raul Mures
Pod peste Raul Mures
km 5+120
pH 5,78 7.12 7,02 6.5 - 8.5 -
CBO5 5.63 6.23 5.89 5 > 7 mgO2/l
CCO-Cr 18.2 25.6 18.3 25 > 50 mgO2/l
Azotiti <0.02 0,03 0,00 0.03 > 0.06 mg/N/l
Azotati 1,07 2,40 1,30 3 > 5.6 mg/N/l
Cloruri 18.4 19.7 18.2 50 > 250 mg/l
Fenol 1.7 2.5 1.5 5 > 20 mg/l
2
Paraul Mocear
Pod peste DJ153 si
Paraul Mocear km
6+874
pH 5,23 6.02 6,54 6.5 - 8.5 -
CBO5 5.33 6.13 5.91 5 > 7 mgO2/l
CCO-Cr 16.7 23.6 16.3 25 > 50 mgO2/l
Azotiti <0.02 0,03 0,00 0.03 > 0.06 mg/N/l
Azotati 1,07 2,40 1,30 3 > 5.6 mg/N/l
Cloruri 18.4 19.7 18.2 50 > 250 mg/l
Fenol 1.7 2.5 1.5 5 > 20 mg/l
3
Paraul Gurghiu
Pod peste Paraul
Gurghiu km 10+705
pH 5,73 7.02 5,97 6.5 - 8.5 -
CBO5 5.45 6.14 5.73 5 > 7 mgO2/l
CCO-Cr 17.1 20.8 17.3 25 > 50 mgO2/l
Azotiti <0.02 0,03 0,00 0.03 > 0.06 mg/N/l
Azotati 1,07 2,40 1,30 3 > 5.6 mg/N/l
Cloruri 18.4 19.7 18.2 50 > 250 mg/l
Fenol 1.7 2.5 1.5 5 > 20 mg/l
4
Raul Mures
Pod peste Raul Mures
km 12+240
pH 5,78 7.12 7,02 6.5 - 8.5 -
CBO5 5.63 6.23 6.01 5 > 7 mgO2/l
CCO-Cr 18.2 25.6 18.3 25 > 50 mgO2/l
Azotiti <0.02 0,03 0,00 0.03 > 0.06 mg/N/l
Azotati 1,07 2,40 1,30 3 > 5.6 mg/N/l
Cloruri 18.4 19.7 18.2 50 > 250 mg/l
Fenol 1.7 2.5 1.5 5 > 20 mg/l
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
117
Concluzie: Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional
curate se vor incadra in limitele impuse in normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de
evacuare a apelor uzate din retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare (HG 352/2005 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate),
situandu-se sub pragurile de alerta corespunzatoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si cel specific
lucrarilor de executie în perioada de executie, precum și cele provenite de la traficul rutier si
cel specific lucrarilor de intretinere din perioada de exploatare) care ar putea ajunge direct
sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu
modifica incadrarea in categoriile de calitate a apei.
4.1.5. Managementul apelor uzate
Conform NTPA 001/2005, valorile limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in
receptori naturali sunt:
• MTS (materii totale in suspensie): 35mg/l
• CCO (consum chimic de ozigen): 70 mg/l
• Pb: 0.2 mg/l
• Zn: 0.5 mg/l
Lucrarile de colectare, dirijare si evacuare a apelor prevazute in acest proiect sunt:
• canale colectoare deschise;
• rigole;
• canale de scurgere;
• canale drenaj.
Apele meteorice de pe platforma variantei de ocolire care contin particule de praf si
hidrocarburi, sunt colectate si dirijate prin santuri, catre sistemele cu decantor, cu separator
de uleiuri minerale produse petroliere si rezervor, unde sunt tratate si apoi evacuate in
emisari naturali.
Se estimeaza ca pentru apele pluviale descarcate in emisarii naturali valorile indicatorilor de
calitate se vor incadra in limitele normativului NTPA 001/2005 - privind stabilirea limitelor de
incarcare a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali- si sub
pragurile de alerta corespunzatoare – Ord. Min. APPM nr. 756/1997.
Debitele de ape uzate menajere, din perioada de constructie, au fost calculate in functie de
numarul de organizare de santier.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
118
Aceste debite vor fi evacuate in reteaua de canalizare a localitatilor din apropiere sau in
sisteme vidanjabile, in functie de conditiile amplasamentului organizarilor de santier.
Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate pe
perioada de constructie se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005 privind
conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in
statiile de epurare.
Se vor respecta prevederile H.G. 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor
uzate.
In cazul in care aceste ape uzate epurate se evacueaza pe terenurile inconjuratoare se vor
incadra in limitele stabilite de STAS 9450/1988 “Conditii tehnice de calitate a apelor pentru
irigarea culturilor agricole”.
Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa
Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit, in perioada de executie si in perioada
de operare, in cursurile de apa nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa.
Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale
de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic.
Masurile de colectare si evacuare a apelor uzate prevazute de proiectant vor asigura
reducerea la minim a riscului de afectare a sistemelor acvatice si a folosintelor.
Vor fi instalate decantoare si separatoare de produse petroliere pentru apele pluviale
colectate de pe varianta de ocolire, astfel incat apele contaminate vor fi colectate si tratate
inainte de a fi evacuate in receptorii naturali.
Pentru protectia apelor, vor fi prevazute solutii tehnice specifice astfel incat sa se reduca la
minim impactul asupra cursurilor de apa, pentru a reduce eroziunea si a mentine calitatea
apei in limite admisibile inainte de a fi descarcate in receptorii naturali, toate in conformitate
cu NTPA 001 aprobat prin HG 188/2002 modificata de HG 352/2005. Eficienta masurilor
adoptate trebuie verificata in perioada de operare a obiectivului.
Efecte posibile pozitive pentru calitatea apelor
Prin masurile proiectate (rigole, decantoare, produse petroliere) de colectare si evacuare
dirijata a apelor din precipitatii se apreciaza ca eroziunea solului si sedimentarile
necontrolate din zona drumului se vor reduce. Comparativ cu situatia actuala, cantitatile si
concentratiile de particule in suspensie din apele desiroire se vor reduce, ceea ce va
conduce la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata la indicatorul „materii in suspensie”.
Prognozarea Impactului produs in perioada de operare
Incarcarea bruta cu poluanti a acestor ape a fost prezentata in tabelul nr. 18. Se constata ca
apele provenite de pe platforma structurii rutiere depasesc valorile limita impuse de NTPA -
001/2005 începând cu anul 2020 si necesita epurare inainte de evacuare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
119
Sunt prevazute bazine de sedimentare si separatoare de ulei mineral pentru apele pluviale
colectate, astfel incat apele contaminate vor fi colectate si tratate inainte de a fi evacuate in
receptori naturali cu respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform legislatiei in
vigoare.
Un impact semnificativ in perioada de operare asupra calitatii apei ar putea aparea in cazul
accidentelor rutiere provocate de vehicule care transporta substante periculoase, in conditiile
in care nu se respecta prevederile planurilor de reactie in situatii de urgenta.
Impactul surselor de poluare identificate pentru perioada de operare se poate manifesta
asupra apelor de suprafata, prin emisii de praf sau pulberi metalice, care se pot depune pe
suprafata apei.
In ceea ce priveste impactul asupra regimului de scurgere a apelor, realizarea podurilor
peste cursurile de apa, nu va modifica dinamica scurgerii apelor. Realizarea sectiunilor de
scurgere, in baza calculelor de afuiere pentru pilele amplasate in albia cursurilor de apa, va
asigura tranzitarea debitelor in siguranta la asigurarea normata.
Nu va fi modificata scurgerea apelor de suprafata nici in perioada de executie, nici in
perioada de operare a variantei de ocolire.
Impactul asupra apelor subterane
Substantele poluante ce pot genera impact asupra apelor subterane pentru care au fost
prevazute masuri corespunzatoare, de protectie a factorilor de mediu, sunt reprezentate de
scurgeri de combustibili, lubrifianti, in situatii de accidente, care pot ajunge accidental in
apele subterane.
In ceea ce priveste impactul desfasurarii traficului rutier asupra calitatii apei subterane si a
apelor de suprafata, acesta va fi nesemnificativ, intrucat in conditiile realizarii lucrarilor de
colecatare, dirijare si evacuare a apelor riscul de contaminarea a apelor subterane este unul
extrem de redus.
Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane, legislatia romaneasca nu prevede
evaluarea dispersiei poluantilor. Normativul NTPA – 002/2005 stabileste limitele maxime de
incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in retelele de canalizare. Dispersia poluantilor
de tip emisii de praf si pulberi in bazinele cursurilor de apa este redusa. Substantele posibil
poluante care vor ajunge in corpurile de apa nu vor modifica calitatea acestora.
Se estimeaza ca pentru apele pluviale descarcate in emisarii naturali valorile indicatorilor de
calitate se vor incadra in limitele normativului NTPA 001/2005- privind stabilirea limitelor de
incarcare a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali- si sub
pragurile de alerta corespunzatoare – Ord. Min. APPM nr. 756/1997.
Pentru construirea lucrarilor in albie, se vor lua masuri speciale pentru a nu afecta curgerea
libera a apelor, pentru a nu genera cresterea debitelor solide, precum si masuri pentru
executarea lucrarilor in conditii de siguranta. Toate aceste masuri au fost mentionate in
Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de Administrația Bazinale Mureș - Sistemul de
Gospodărire a Apelor Mureș, iar toate condiționării tehnice și măsurile recomandate în acest
aviz au fost integrate în proiect.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
120
In perioada de operare, principala sursa de poluare o reprezinta apele pluviale care spala
structura rutiera. Apele care se scurg de pe structura rutiera contin o serie de poluanti cum
ar fi metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cd etc.), hidrocarburi (uleiuri minerale, grasimi, petrol), iar in
perioadele de iarna sare (NaCl) folosita ca agent de indepartarea ghetii. Concentratia
acestor poluanti depinde de volumul traficului si este majorata initial de efectele „primei
spalari" (referindu-ne aici la concentratia mai mare de poluanti in timpul primei faze de
scurgere a apei).
Tratamentul standard consta in retinerea hidrocarburilor si a suspensiilor cu ajutorul
separatoarelor de produse petroliere prin flotatie si sedimentare. Din bazinul de sedimentare
se descarca in mod normal in emisarul natural printr-un dispozitiv de reglare care
controleaza fluxul la un debit constant indiferent de nivelul din rezervor. Bazinele de
sedimentare servesc si la atenuarea locala a unor viituri.
Se va proiecta un sistem de colectare cu epurarea primară a apei pluviale impurificate
colectate de pe platforma variantei de ocolire, au fost adoptate urmatoarele solutii:
Apa pluviala este canalizata printr-un decantor si separator de produse petroliere cu trapa
de sedimentare spre un rezervor de retinere, de unde este deversata In receptorul natural.
In cazul in care este nevoie, viteza de deversare este reglata printr- un dispozitiv cu valve
pentru a nu afecta curgerea naturala.
Pentru spatiile de parcare/odihna si centrele de intretinere sunt prevazute bazine vidanjabile
si/sau instalatii de epurare a apelor uzate menajere. Sunt prevazute separatoare de produse
petroliere pentru apele uzate colectate de pe parcari.
Principiul de functionare al sistemului este urmatorul:
Apa pluviala impurificata cu poluantii antrenati de pe structura rutiera, colectata in santurile
laterale ale variantei de ocolire se evacueaza in sistemul de preepurare compus din bazin
decantor si separator de produse petroliere.
• In bazinul decantor se produce depunerea poluantilor solizi (plumb, zinc, materii in
suspensie);
• Hidrocarburile se retin in separatorul de hidrocarburi;
• Apa limpezita se evacueaza in emisar sau in campurile limitrofe.
Se considera ca eficienta bazinelor decantoare si separatorelor de produse petroliere este
urmatoare:
• Pentru materii in suspensie e = 90%
• Pentru consumul biochimic de oxigen e = 75%
• Pentru plumb e = 85%
• Pentru zinc e = 85%
• Pentru hidrocarburi e = 95%
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
121
e = (Ci - Ce)x100/Ci
in care:
• e = eficienta
• Ci = concentratia poluantului in influent
• Ce = concentratia poluantului in enfluent
Luand in considerare eficienta bazinelor de decantare, concentratia din apa uzata epurata
provenita de pe platforma drumului a rezultat conform datelor prezentate in tabelul nr. 25.
Tabelul nr. 25. - Concentratii poluanti din apa epurata estimate pentru traficul prognozat
Poluant
Debite masice evacuate in sistemul decantor-
separator produse petroliere (mg/dm3)
2020 2025 2030 2040 2050
Materii in
suspensie 22.61 24.98 28.95 37.37 48.20
Consum chimic
de oxygen 28.26 31.22 36.18 46.70 60.24
Plumb 0.05 0.06 0.06 0.08 0.11
Zinc 0.09 0.10 0.12 0.15 0.19
Hidrocarburi 0.81 0.89 1.04 1.34 1.73
Tabelul nr. 26. - Valorile limita admise conform NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005
Poluant Valori admise Cf.
NTPA 001/2005
Valori admise Cf.
NTPA 002/2005
Materii in
suspensie 60 mg/dm3 350 mg/dm3
Consum chimic de
oxigen 125 mg O2/dm3 500 mg O2/dm3
Plumb 0.2 mg/dm3 0.5 mg/dm3
Zinc 0.5 mg/dm3 1.0 mg/dm3
Hidrocarburi 5 mg/dm3 20 mg/dm3
Se constata ca in cazul prevederii bazinelor de decantare si separatoarelor de produse
petroliere, concentratiile poluantilor din apa epurata se incadreaza in limitele admise de
legislatia in vigoare pentru traficul prognozat.
Pentru spatiul de parcare/odihna si centrele de intretinere de pe varianta de ocolire sunt
prevazute bazine vidanjabile si/sau instalatii de epurare a apelor uzate menajere, care
rezulta din activitatile desfasurate in aceste zone sau din descarcarile rulotelor de vacanta.
De asemenea vor fi prevazute separatoare de produse petroliere pentru apele uzate
colectate de pe parcari.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
122
Vehiculele utilizate pentru imprastirea sarii si a nisipului in perioada de iarna trebuie curatate
in spatii special amenajate, unde apa poate fi tratata corespunzator inainte de evacuare.
Concluzie: Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional
curate se vor incadra in limitele impuse in normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de
evacuare a apelor uzate din retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare (HG 352/2005 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate),
situandu-se sub pragurile de alerta corespunzatoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997.
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale privind clima si conditiile meteorologice
Zona proiectului aparţine sectorului cu climă continental-moderată.
Dispunerea reliefului în trepte, modul de orientare al principalelor forme de relief, cât
şi prezenţa culoarelor de văi, introduc o serie de variaţii topoclimatice. Iernile sunt reci,
umede şi mai lungi, decât în mod obişnuit. Verile sunt răcoroase, cu precipitaţii abundente.
Circulaţia aerului se caracterizează prin predominarea advecţiilor de aer temperat
oceanic din W şi NW, la care se adaugă influenţele şi modificările introduse de configuraţia
principalelor trepte de relief.
Influenţele circulaţiei aerului din direcţiile E şi S sunt extrem de slabe datorită
barajului natural creat de culmile înalte ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali.
Principalele caracteristici meteorologice observate în zonă sunt următoarele:
Temperatura aerului C
Temperatura medie anuală 9C
Temperatura medie a lunii celei mai reci -5C
Temperatura medie a celei mai calde 16-19C
Temperatura maximă absolută 40,6C
Temperatura minimă absolută -32,8C
Precipitații mm
Cantităţi medii anuale 600 mm
Cantităţi medii lunare cele mai mari 120 mm
Cantităţi medii lunare cele mai mici 30 mm
Cantitatea maximă căzută în 24 de ore 145 mm
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
123
Prima ninsoare apare în general în ultima decadă a lunii noiembrie, iar fenomenul de
ninsoare se înregistrează între 20 – 30 zile pe an.
Îngheţul este prezent într-un interval mediu de 120 – 130 zile pe an.
4.2.2. Impactul in perioada de executie
Constructia variantei de ocolire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de
alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse
petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale
mijloacelor de transport folosite. De asemenea, pentru lucrarile executate monolit, instalatiile
de preparare mixturi astfaltice, preparare betoane, mortar reprezinta surse importante de
poluanti atmosferici, in perioada de executie a lucrarilor. Menționăm că stațiile de preparare
betoane/mixturi asfaltice sunt localizate în afara amplasmentului proiectului.
Surse de poluanti generati in perioada de executie
Executia constructiilor rutiere poate avea un impact important asupra calitatii atmosferei din
zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Ea constituie, pe de o parte, o sursa de
emisii de praf, iar pe de alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii
combustibililor fosili (produse petroliere distilate).
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa
cum urmeaza:
• activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal,
decaparea straturilor de pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in corpul
drumului din pamant si balast, executia sistemului rutier, santurilor, etc );
• transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;
• datorita folosirii utilajelor si mijloacelor de transport a materiei lemnoase pentru
realizarea curățării terenului, sunt emise noxe, pulberi, emisii de hidrocarburi volatile
rezultate de la manipularea combustibililor pentru aceste utilaje si mijloace de
transport, al caror impact se manifesta prin reducerea capacitatii de filtrare a aerului
si deci, de modificare a calitatii aerului.
• manipularea materialelor;
Trebuie specificat ca in termenul generic de „pulberi” se inteleg particule materiale
solide, in suspensie si sedimentabile (inclusiv PM10 – particule avand diametrul mai mic de
10 μm) care pot ajunge în sistemul respirator uman.
La executia proiectelor de infrastructură, degajarea pulberilor din activitatile de
excavatie si punerea in opera a umpluturilor pentru ramblee nu are un impact semnificativ,
intrucat se lucreaza cu materiale coezive avand umiditatea naturala sau la optimul de
captare.
Pulberile sunt generate si prin eroziunea eoliana din depozitarea temporara de
material excavat. Pe traseul variantei de ocolire materialele excavate sunt din categoria:
argilelor nisipoase și prafoase cafenii de consistență, materiale cu coeziune care sunt mai
greu antrenabile de vant.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
124
Principala arie de emisie a poluantilor in atmosfera este amplasamentul variantei de
ocolire, iar sursele de emisie sunt incluse in urmatoarele tipuri:
• surse la sol sau in apropierea solului, cu inaltimi efective de emisie de pana la 4 m
fata de nivelul solului;
• surse deschise, deoarece implica manevrarea pamantului;
• surse mobile, constand in ansamblul utilajelor si mijloacelor de transport folosite.
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilajele de lucru depind, in principal, de
urmatorii factori:
• consumul de carburanti (substante poluante: NOx, CO2, CO, COV, particule materiale
din arderea carburantilor etc.);
• puterea motorului;
• capacitatea utilajului si varsta motorului/utilajului;
• aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante - particule materiale
in suspensie si sedimentabile),
• distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe
suprafata drumurilor).
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie,
modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari
de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.
Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti,
intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata
cu conditia respectarii normelor, mai ales în condițiile în care aceste activități se vor
desfășura în afara ariei de influență a proiectului.
Nu se iau in consideratie emisiile de particule rezultate prin eroziunea vantului din
depozitele de agregate, din circulatia mijloace de transport si activitatea utilajelor, aceste
emisii fiind apreciate global in cadrul activitatii utilajelor de constructie si mijloacelor de
transport.
Poluarea specifica activitatii in statia/statiile de productie de prepare a mixturilor
asfaltice nu este relevant, deoarece toate activitățile de producere a mixturilor asfaltice se
vor desfășura în afara zonei de influență a proiectului.
Se au in vedere emisiile rezultate din arderea combustibilului necesar incalzirii
bitumului si agregatelor (poluanti - NOx, CO, COV, SO2), cu mențiunea că această activitate
este situată în afara amplasamentului proiectului, în zone deja afectate de acest tip de
activitate. Materialele ajung pe amplasamentul variantei de ocolire gata de punere în operă.
Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de construire a variantei de ocolire sunt
reduse si afecteaza arii reduse, asa cum se prezinta si in estimarea valorilor pentru perioada
de executie.
Pentru mentinerea la un nivel minim a emisii de poluanti atmosferici se
recomanda realizarea monitorizarii calitatii aerului, in conformitate cu planul de
monitorizare a factorilor de mediu propus in acest studiu.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
125
Prognozarea impactului
Atmosfera este considerata cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate
afectand direct si indirect, la mica si la mare distanta, atat elementul uman cat si toate
celelalte componente ale mediului natural si artificial (construit).
Emisiile datorate arderii combustibililor cuprind poluanti comuni (NOx, SO2, CO, particule),
substante cu potential cancerigen (cadmiu, nichel, crom si hidrocarburi aromatice
policiclice), protoxid de azot (N2O) - substanta incriminata in epuizarea stratului de ozon
stratosferic, metan - care impreuna cu CO2 au efecte la scara globala asupra mediului, fiind
gaze care contribuie la aparitia efectului de sera.
Emisiile de praf variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii,
de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
Emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai avansate, tendinta la ora
actuala in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de putere
si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.
Pentru mijloacele de transport, incadrate in categoria vehiculelor grele (heavy duty vehicles
conform metodologiei CORINAIR) sunt valabile, de asemnea, corelatiile dintre emisiile de
poluanti si nivelul tehnologic al motorului, consumul de carburant pe unitate de putere sau la
100 km, varsta vehiculului, viteza de rulare, etc. Se mentioneaza ca basculantele de 16 t
fabricate in Romania au un consum de carburant ridicat, de 40 - 45 l/100 km in timp ce
metodologia CORINAIR estimeaza pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un
consum mediu 2, estimeaza pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un consum
mediu de 29,9 l/100 km. Consumul real al vehiculelor foarte grele ce transporta 40 - 45 t nu
depaseste 50 - 55 l/100 km. Consumul specific, raportat la 1 tona material transportat, este
de aproximativ 2 ori mai mic comparativ cu consumul basculantelor de 16 t. Pentru
constructia obiectivului se face ipoteza ca vor fi folosite vehicule grele cu caracteristici medii:
capacitate 30 t si consum 40 l/100 km.
Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si mijloacelor de
transport se considera ampriza lucrarii extinsa lateral, de o parte si de cealalta a axului
drumului cu cca 30 m, ceea ce conduce la o fasie de cca. 60 m latime.
Luand in considerare aspectele mentionate mai sus, au fost estimate urmatoarele valori
pentru perioada de constructie a variantei de ocolire.
Debite masice si concentratii de substante poluante in aer
Arderea carburantilor (motorina) in motoarele utilajelor de constructie si vehiculelor grele de
transport.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament
evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a
motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4),
oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,
Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
126
Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera odata cu gazele de
esapament contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta, pe
langa poluantii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substante cu potential cancerigen
evidentiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a Sanatatii si
anume: cadmiul, nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).
Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si mijloacelor de
transport se considera ampriza lucrarii extinsa lateral deoparte si de cealalta a drumului cu
circa 30 m, ceea ce conduce la o fasie de circa 60 m latime.
Concentratiile maxime de poluanti se realizeaza in cadrul acestei arii. Studii de dispersie
completate cu masuratori arata ca, in exteriorul ariilor circulate, concentratiile de substante
poluante in aer se reduc substantial. Astfel la 20 m in exteriorul culoarului de transport
concentratiile se reduc cu 50 % si la peste 50 m reducerea este de 75 %. In incinta
santierului si in lungul culoarului de transport, repartizarea poluantilor se considera uniforma.
Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare.
Utilajele, in schimb se deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de lucru.
Evaluarile consumurilor de carburanti pe perioada executiei au fost efectuate pe baza
volumelor de lucrari prezentate anterior si a informatiilor privind productia si necesarul
resurselor energetice.
Conform acestor date, consumurile zilnice de carburanti in perioadele cele mai active, au
rezultat:
• Pentru mijloacele de transport 1998 l.
• Pentru utilaje 1806 l.
• TOTAL 3804 l.
Trebuie precizat ca alegerea utilajelor, organizarea santierului, tehnologia de executie, fluxul
lucrarilor, toate acestea intra in atributiile Constructorilor desemnati.
Evaluarea noxelor rezultate din arderea carburantilor in motoarele utilajelor si
ale mijloacelor de transport
Noxele emise in atmosfera prin functionarea utilajelor sunt prezentate in tabelul urmator.
Consumul zilnic de motorina al utilajelor a fost calculat la 1806 l (1625 kg), iar al mijloacelor
de transport la 1998 l (1798 kg).
Debitele masice sunt prezentate în tabelele următoare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
127
Tabelul nr. 27. - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea
carburantilor in motoarele utilajelor.
Natura poluantului Emisii
(gr/kg)
Emisii zilnice
(g)
Emisii orare
(g)
NOx 6.50 81.24 8.12
CO 2.60 32.50 3.25
COV 1.04 13.00 1.30
Pulberi (inclusiv PM10) 0.52 6.50 0.65
SO2 1.30 16.25 16.25
CH4 0,032 0.394 0.039
N2O 0,016 0.195 0.019
Tabelul nr. 28. - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din din circulatia
mijloacelor de transport.
Natura poluantului Emisii
(gr/kg)
Emisii zilnice
(g)
Emisii orare
(g)
NOx 6.08 84.71 8.47
CO 5.24 72.92 7.29
COV 1.17 16.25 1.63
Pulberi (inclusiv PM10) 0.58 8.01 0.80
SO2 1.44 19.99 2.00
CH4 0,035 0.486 0.047
N2O 0,018 0.245 0.101
In ipoteza concentrarii activitatilor de constructie, emisiile din arderea carburantilor vor avea
valorile incluse in tabelul nr. 29.
Tabelul nr. 29. - Emisiile specifice rezultate din arderea carburantilor
Natura
poluantului
Emisii zilnice (g/zi) Emisii orare (g/ora)
Mijloace de
transport Utilaje Total
Mijloace de
transport Utilaje Total
NOx 84.71 81.24 165.95 8.47 8.12 16.59
CO 72.92 32.50 105.42 7.29 3.25 10.54
COV 16.25 13.00 29.25 1.63 1.30 2.93
Pulberi (inclusiv
PM10)
8.01 6.50 14.51 0.80 0.65 1.45
SO2 19.99 16.25 36.24 2.00 16.25 18.25
CH4 0.486 0.394 0.88 0.047 0.039 0.09
N2O 0.245 0.195 0.44 0.101 0.019 0.12
O prima apreciere a emisiilor specifice in perioada de constructie conduce la concluzia ca
acestea, in punctele de lucru sunt foarte reduse si nu vor avea un impact notabil.
Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US - EPA/AP - 42 (1999). Pentru drumuri
nepavate, emisiile (kg/km) se apreciaza dupa urmatoarea relatie:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
128
E = factor de emisie
K = factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor
K = 1,0 pentru d = 30m
s = continutul in praf al suprafetei drumului (S = 12)
S = viteza medie a autovehiculelor (S = 25 km/h)
W = greutatea vehiculelor (W = 16 - 40 t ~ 25 t)
w = numarul de roti (w = 6)
p = numarul zilelor uscate (p = 132)
E = 2,05 kg/km ~ 2 kg/km.
Conform evaluarilor din traficul mediu zilnic de santier in perioada de executie in zona
variantei de ocolire este apreciat la 15 vehicule grele/zi.
Emisiile zilnice de particule in suspensie pentru un sector de 1 km rezulta de 27.27 kg.
Emisiile zilnice totale, pentru sectorul in lucru de 4 treceri x 12 km = 48 km, rezulta un maxim
de 1309 kg.
Aceste valori ale emisiilor trebuie considerate maxime. Ele se realizeaza in perioadele lipsite
de precipitatii, pe drumuri de pamant, fara stropirea platformei drumului. In santier, pentru
reducerea emisiilor de particule (praf) in aer, pe drumuri se asterne balast si se practica
udarea carosabilului.
Se va circula, de asemenea, pe suprafete betonate sau asfaltate.
In conditii nefavorabile meteorologice (vant cu viteza egala sau mai mica de 1 m/sec) pe
sectoarele pe care se realizeaza ipotezele de calcul avute in vedere si emisiile de particule
(praf) in aer sunt de ordinul a 1100 kg/zi/km, concentratia de particule in suspensie (SP) in
aer poate depasi valoarea CMA de 0,5 mg/m3.
In vecinatatea traseelor mijloacelor de transport se pot realiza valori de 0.56 – 0.98 mg/m3.
Sunt necesare masuri de reducere a emisiilor.
Valoarea CMA pentru pulberi este foarte restrictiva si se aplica ariilor protejate. Fiind vorba
de drumurile de santier; depasirea temporara a valorii CMA poate fi acceptata, doar
ocazional.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
129
Emisiile de particule in suspensie rezultate din activitatea utilajelor de
constructii
Conform evaluarilor din US -EPA - AP - 42, emisiile de particule in suspensie (inclusiv
PM10) rezultate din activitatea utilajelor pot fi apreciate, pe santierele de constructii, la 2,69
t/ha/luna.
Apreciind ca lucrarile de constructie se desfasoara intr-o fasie de 60 m latime si pe o
lungime de cca. 10 km, emisiile lunare de particule pe acest sector sunt de:
- 60 ha x 2,69 t/ha = 161,4 t/luna respectiv 16,14 t/km/luna ceea ce corespunde la un maxim
potențial de 650 kg/km/zi.
Emisiile sunt apropiate ca valoare de cele rezultate din circulatie.
Pe sectorul/sectoarele pe care se manifesta aceste emisii de particule in suspensie, sector
considerat de 10 km lungime, in conditii meteorologice defavorabile (vant cu viteza egala
sau mai mica de 1 m/sec) valorile concentratiei de particule in aer pot depasi CMA.
Se pot realiza valori ale concentratiei de 1,0 - 1,2 mg/m3. Particulele in suspensie in aer
provenite din activitatea utilajelor se adauga celor provenite din mijloacele de transport, pe
sectoarele pe care se desfasoara ambele activitati.
Aprecierile de mai sus privind concentratiile de particule materiale (praf) in aer corespund
celor mai nefavorabile situatii meteorologice si tehnologice. Prin monitorizarea lucrarilor de
constructie se vor preciza perioadele, sectoarele si masurile adecvate pentru incadrarea
activitatii in limitele legale din punct de vedere al concentratiei de particule in aer.
4.2.3. Impactul in perioada de operare
Sursele de poluanti generati in perioada de operare
Traficul rutier este principala sursa de impurificare a atmosferei in perioada de
operare a variantei de ocolire.
Poluantii emisi in atmosfera, caracteristici arderii interne a combustibililor fosili in
motoarele vehiculelor rutiere sunt reprezentati de un complex de substante anorganice si
organice sub forma de gaze si de particule, continand: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi
de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, metan, mici cantitati de amoniac, compusi organici
volatili nonmetanici (inclusiv hidrocarburi rezultate din evaporarea benzinei din carburatoare
si rezervoare), particule incarcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn).
Emisiile au loc in apropierea solului (nivelul gurilor de esapament) dar, turbulenta
creata de deplasarea vehiculelor in stratul de aer de langa sol si de diferenta de temperatura
dintre gazele de esapament si aerul atmosferic, conduc la o inaltime de emisie de circa 2 m
(conform informatiilor din literatura de specialitate).
Traficul pe varianta de ocolire Reghin se va desfasura fluent de la intrarea pe acest
tronson pana la capatul acestuia.
Ca urmare, sursa reprezentata de traficul rutier pe varianta de ocolire Reghin este o
sursa liniara cu inaltimea efectiva de emisie de circa 2 m, libera.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
130
Ratele de emisie vor fi, desigur, variabile in timp, fiind functie de intensitatea si de structura
(categoriile de vehicule) traficului in perioada de operare. Este deosebit de dificil sa se
estimeze o variatie temporala a emisiilor, deoarece aceasta este dependenta de o
multitudine de variabile independente este, a priori.
Ca urmare, estimarea ratelor de emisie (debite masice) s-a facut luand ca baza de timp o zi
(24 h) si considerand-o ca medie pentru un an. De altfel, aceasta baza de timp a fost
utilizata si pentru prognoza traficului.
Desigur, se poate aprecia ca, in decurs de 24 ore intensitatea traficului si, respectiv ratele de
emisie, vor fi mai mari ziua. De asemenea, se poate aprecia ca in cursul anului intensitatea
traficului si deci ratele de emisie a poluantilor vor fi mai mari in sezonul estival.
Debitele masice de poluanti rezultati din traficul rutier pe varianta de ocolire Reghin s-au
determinat cu metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-2007 (metodologia simpla). Se
mentioneaza faptul ca nu s-a putut utiliza Programul COPERT (metodologia detailata)
datorita lipsei bazei de date cerute de acest program, baza de date care nu exista nici la
nivel national. Totusi, in masura posibilului s-au luat in considerare multe elemente din
programul COPERT (de exemplu: consumul de carburanti in functie de viteza, reducerea
emisiilor in functie de sistemele de control si in acord cu legislatia UE).
Calculul debitelor masice de poluanti s-a facut pe baza datelor furnizate de Beneficiar privind
prognoza traficului si pe baza urmatoarelor elemente:
• structura traficului pe categorii de vehicule;
• viteza de circulatie: 100 km/h;
• conditii de circulatie: varianta de ocolire.
Referitor la structura traficului, intrucat datele furnizate de studiul de trafic sunt insuficiente
pentru calculul emisiilor (nu contin detalieri pe capacitati si pe tipuri de carburanti), s-a
procedat la detalierea lor astfel:
• automobile:
• 60% pe benzina;
• 40% pe motorina.
• vehicule ușoare cu 2 axe:
• 100% vehicule pe motorina.
• TIR-uri:
• 100% vehicule grele pe motorina.
• Autobuze:
• 100% vehicule pe motorina.
Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator. Studiile trafic s-au efectuat pe artelele de
drum deja existente, in functie de acestea s-au facut estimarile pe traseul variantei de
ocolire.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
131
Tabelul nr. 30. - Debitele masice ale emisiilor in atmosfera provenite din traficul prognozat la
nivelul anului 2020-nivel inițial
Nr. veh.
categorie Categorie
Emisii [mg/zi]
NOx CO PM
33702.6 Automobile
benzina 17559.05 370728.6 2342.331
22468.4 Automobile Diesel 191543.1 103107.5 12582.3
6667 Vehicule ușoare
de marfă 2 axe 56836.18 30594.86 3733.52
3652 Tiruri 143332.2 3359.84 730.4
Total 409270.5 507790.8 19388.55
Tabelul nr. 31. - Debitele masice ale emisiilor in atmosfera provenite din traficul prognozat la
nivelul anului 2030-nivel operare
Nr. veh.
categorie Categorie
Emisii [mg/zi]
NOx CO PM
43767.6 Automobile
benzina 17069.36 481443.6 3041.848
29178.4 Automobile
Diesel 80886.61 133899.7 16339.9
6907 Vehicule ușoare
de marfă 2 axe 19147.17 31696.22 3867.92
4071 Tiruri 90322.06 3792.666 814.2
Total 207425.2 650832.2 24063.87
Tabelul nr. 32. - Emisii ponderate pentru traficul prognozat la nivelul anului 2020-nivel inițial
Categorie Emisii [mg/m3]
NOx CO PM
Automobile
benzina
0.013 0.280 0.002
Automobile Diesel 0.145 0.078 0.010
Vehicule ușoare
de marfă 2 axe
0.043 0.023 0.003
Tiruri 0.108 0.003 0.001
TOTAL 0.309 0.384 0.015
Tabelul nr. 33. - Emisii ponderate pentru traficul prognozat la nivelul anului 2030-nivel operare
Categorie Emisii [mg/m3]
NOx CO PM
Automobile
benzina
0.013 0.364 0.002
Automobile
Diesel
0.061 0.101 0.012
Vehicule ușoare
de marfă 2 axe
0.014 0.024 0.003
Tiruri 0.068 0.003 0.001
TOTAL 0.157 0.492 0.018
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
132
Este cert ca, in conditiile atingerii nivelurilor de trafic estimate, debitele masice de poluanti
prezentate in tabele anterioare reprezinta o maximizare a situatiei, cel putin pentru anul
2035.
Alte surse potentiale de poluare a aerului ar putea fi activitatile desfasurate in cadrul
obiectivelor economice, sociale, turistice, etc., care se vor construi ulterior la marginea
variantei de ocolire.
Dispersia poluantilor in atmosfera
Evaluarea impactului surselor specifice perioadei de operare a variantei de ocolire calitatii
aerului s-a facut in conformitate cu metodologia prezentata in sectiunea anterioara.
Sursa specifica acestei perioade este traficul rutier pe varianta de ocolire.
Tabelul nr. 34. - PLANSA DISPERSIEI TRAFICULUI IN BAZA MODELARII MATEMATICE A
CONCENTRATIILOR CU MODELUL TRAFIC
Evolutia frontului de poluare pentru
concentratiile de CO
(Valoare limita conform Legii nr.
104/2011 - 0.10 mg/m3)
Evolutia frontului de poluare pentru
concentratiile de NOx
(Valoare limita conform Legii nr.
104/2011 - 0.20 mg/m3)
Evolutia frontului de poluare pentru
concentratiile de PM10
(Valoare limita conform Legii nr.
104/2011 - 0.05 mg/m3)
La nivelul anului
2020
La nivelul anului
2030
La nivelul anului
2020
La nivelul anului
2030
La nivelul anului
2020
La nivelul
anului 2030
50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m 50 m 150 m
0.096
mg/m3
0.038
mg/m3
0.123
mg/m3
0.049
mg/m3
0.077
mg/m3
0.031
mg/m3
0.039
mg/m3
0.016
mg/m3
0.004
mg/m3
0.001
mg/m3
0.005
mg/m3
0.002
mg/m3
Calculul si reprezentarea grafica a rezultatelor a fost facuta pentru urmatorii poluanti:
• NOx, CO si particule in suspensie (ca PM10), pentru anul 2020 si pentru încărcarea
operațională a traficului - anul 2030.
Astfel, cele mai mari valori ale concentratiilor pot atinge valorile prezentate mai sus.
Tabelul nr. 35. - Concentratiile estimate ale poluantilor rezultati din traficul rutier pe
varianta de ocolire respectiv Valorile limita si pragurile de evaluare ale concentratiei
poluantilor in atmosfera (μg/mc)
Natura poluantului
Concentratii medii pe termen scurt
Concentratii medii pe termen lung µg/mc
Limita pentru protectia sanatatii
Prag superior pentru protectia sanatatii
Prag inferior pentru protectia sanatatii
NOx 54 µg/mc (medie orara)
14.5 µg /mc 200 µg/mc
140 µg/mc
100 µg/mc
CO 0.0293
µg/mc(medie pe 8 ore)
- 10 µg/mc
7 µg/mc
5 µg/mc
PM10 19 µg/mc (medie orara)
3.1 µg /mc 50 µg/mc
30 µg/mc
20 µg/mc
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
133
Din examinarea datelor din tabelelor de mai sus se constata ca, poluantii atmosferici
generati de traficul rutier pe varianta de ocolire se incadreaza sub limitele admise.
In concluzie, se poate aprecia ca poluarea aerului in zona variantei de ocolire a
municipiului Reghin se va incadra in limitele admise.
Din substantele poluante specifice traficului rutier, pulberile si NOx sunt in
concentratie semnificativa, insa se situeaza mult sub CMA.
Pentru poluantii cu actiune sinergica nu se depaseste limita admisa.
Se mentioneaza ca valorile mici a emisiilor de CO rezultate din calculele de dispersie
se datoreaza medierii la 8 ore si a utilizarii in calcule a factorilor de emisie pentru motoare tip
euro 4 si 5.
Punctele de monitorizare a aerului au fost alese în intersecțiile prevăzute în proiect,
deoarece în aceste puncte este posibil să existe depășiri și este necesară o monitorizare
eficientă.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
134
Tabelul nr. 36. - Valorile estimate pentru factorul AER, in perioada de constructie a variantei de ocolire si in cea de operare
Nr Punct de
monitorizare Descriere
Parametru
analizat
Valoare
estimată
inainte de
constructie –
pentru 24h
(mg/m3)
Valoare
estimata in
perioada de
constructie –
pentru 24h
(mg/m3)
Valoare
estimata dupa
realizarea
constructiei –
pentru 24h
(mg/m3)
Valoare limita
conform Legii
nr. 104/2011
valoarea limita
pentru 24h
Valoare limita
conform
STAS 12574/87 –
concentratie
maxima
admisibila zilnica
1 km 0+000
Intersectie cu
Drumul
national
DN15A si
DN16
Pulberi in
suspensie 0,038 0,048 0,027 0,05
NH3 <0,003 0,000 0,000 0,1
NO2 0,037 0,085 0,056 0,20
SO2 0,025 0,066 0,047 0,35
2 km 5+500
Intersectie cu
Drumul
national DN15
Zona
Organizare de
șantier
recomandată
Pulberi in
suspensie 0,025 0,055 0,020 0,05
NH3 <0,003 0,000 0,000 0,1
NO2 0,027 0,063 0,032 0,20
SO2 0,015 0,056 0,033 0,35
3 km 9+440
Intersectie cu
Drumul
judetean
DJ154E
Pulberi in
suspensie 0,028 0,036 0,019 0,05
NH3 <0,003 0,000 0,000 0,1
NO2 0,035 0,043 0,041 0,20
SO2 0,020 0,045 0,038 0,35
4 km 12+731
Intersectie cu
Drumul
national DN15
Pulberi in
suspensie 0,056 0,069 0,045 0,05
NH3 <0,003 0,000 0,000 0,1
NO2 0,032 0,071 0,046 0,20
SO2 0,023 0,078 0,041 0,35
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
135
4.3. Zgomot si vibratii Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii
locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in perioada
constructiei.
In perioada de operare este posibil ca pe amplasamentul variantei de ocolire - in anumite
momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile
la limita mediului protejat. La reducerea zgomotului vor contribui elementele de ecranare
propuse prin proiect.
Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie
Etapa de construcție va genera zgomot si vibratii prin activitatile propriu-zise (inclusiv
manipularea materialelor de constructii utilizate) si prin transportul materialelor, care se va
suprapune peste fondul existent. Totusi, sursele de zgomot si vibratii pe durata lucrarilor de
executie vor actiona temporar, eliminandu-se dupa terminarea constructiei.
Principala sursa de zgomot o constituie activitatea care se desfasoara in cadrul
santierului si pe fronturile de lucru.
O alta sursa de zgomot in perioada de executie a lucrarilor este reprezentatat de
circulatia mijloacelor de transport care asigura materiile prime necesare realizarii lucrarii,
precum si de traficul utilajelor de constructie din cadrul santierului.
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin
deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
Apreciem ca in acest moment numarul de utilaje implicate in realizarea variantei de
ocolire Reghin va fi de maxim 63 de vehicule si utilaje, ce vor genera un zgomot proportional
cu numarul lor. Menționăm că acest număr se referă la toate utilajele ce for participa la
execuția lucrărilor, iar pe amplasament în funcție de procesele tehnologice realizate se vor
afla simultan maxim 15 utilaje în locații apropiate între 200 și 400 m.
Utilajele nu vor fi concentrate pe acelasi sector de execuție, ci vor fi utilizate specific
activitatii in care sunt necesare.
In cazul statiilor de mixturi asfaltice si betoane, sursele de zgomot sunt date de
functionarea: arzatoarelor, compresoarelor, ventilatoarelor, grupurilor electrogene,
malaxoarelor, motoarelor.
In general, functionarea unei statii de mixturi asfaltice determina un nivel de zgomot
de 70 – 75 dB(A), in vreme ce de la statia de betoane rezulta la nivelul malaxorului un nivel
de zgomot de cca 80 dB(A).
Menționăm că mixturile asfaltice și betoanele necesare, vor fi transportate de la stații de
mixturi/betoane deja autorizate și funcționale în afara zonei de influență a proiectului,
acestea vor fi aduse pe amplasament gata de punere în operă. În concluzie stațiile de
mixturi/betoane nu vor fi amplasate în zona de influență a proiectului.
Surse de zgomot si vibratii in perioada de operare
In perioada de operare, principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de
traficul rutier generat pe variant de ocolire.
De asemenea, surse zgomot si vibratii pot fi reprezentate de zgomotul produs de
accesul in spatiile de servicii / parcare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
136
Punctele de monitorizare a zgomotului au fost alese în intersecțiile prevăzute în proiect,
deoarece în aceste puncte este posibil să existe depășiri și este necesară o monitorizare
eficientă.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
137
Tabelul nr. 37. - Valorile estimate pentru factorul Zgomot, in perioada de constructie a variantei de ocolire si in cea de operare
Nr.
crt. Punct de monitorizare
Indicator
analizat U.M.
Valoare
estimată
inainte de
constructie
Valoare
estimata pe
perioada de
constructie
Valoarea
estimata
dupa
realizarea
constructiei
Valori limita
admisibile
STAS 10009-
88
Metoda de
analiza folosita
1
Intersectie cu Drumul
national DN15A si
DN16 – km 0+000
Leq dB 59,85 90,12 65,40 75 - 85
SR ISO 1996 -
1:2008
SR ISO 1996 -
2:2008
2
Intersectie cu Drumul
national DN15
Zona Organizare de
șantier recomandată –
km 5+500
Leq dB 48,35 89,23 64,96 75 - 85
SR ISO 1996 -
1:2008
SR ISO 1996 -
2:2008
3
Intersectie cu Drumul
judetean DJ154E – km
9+440
Leq dB 43,56 88,56 63,85 75 - 85
SR ISO 1996 -
1:2008
SR ISO 1996 -
2:2008
4
Intersectie cu Drumul
national DN15 – km
12+731
Leq dB 58,97 90,23 65,15 75 - 85
SR ISO 1996 -
1:2008
SR ISO 1996 -
2:2008
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
138
Functie de tipul de utilaje de constructie si mijloace de transport, se pot compara nivelurile
de zgomot ale utilajelor de acelasi tip, si de asemenea se pot preciza puterile acustice ale
diferitelor tipuri de utilaje.
Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele
de transport folosite la executia variantei de ocolire, conform prevederilor legale aplicabile,
modelul GIS utilizează urmatoarea relatie adaptată la caracteristicile proiectului:
Ns = Nsw - 10*log(r2) - 8
in care:
Ns – nivelul de zgomot
Nsw – puterea acustica
r – distanta fata de sursa de zgomot (se utilizeaza in cazul propagarii zgomotului de
la o sursa punctiforma pe un teren plat).
8 – coeficient pentru drum cu 1 bandă pe sens, pe o lungime între 10 și 20 km
In tabelul urmator sunt enumerate cateva puteri acustice caracteristice utilajelor de
constructie si mijloacelor de transport folosite la executia variantei de ocolire:
Tabelul nr. 38. - Puterea acustica caracteristica utilajelor de constructie si mijloacelor de
transport folosite la executia variantei de ocolire
Tipul de Utilaj
Nivel de zgomot la
15 m distanta
(dB(A))
Buldozer 68-80
Excavator 68-80
Basculanta 54-66
Betoniera 54-66
Compactor 68-80
Finisor 68-80
Troliu 68-80
Compresor 48-62
In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul utilajelor de
constructie si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este influentat de
mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau
artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de masurare. In acesta situatie,
intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci de
metri fata de sursa.
In cazul in care se determina nivelul de zgomot pentru utilajele situate la cateva sute
de metri distanta fata de surse, trebuie sa fie luate in consideratie influentele externe, si
anume: viteza si directia vantului, absorbtia aerului in functie de presiune, temperatura,
umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografie, tip de vegetatie.
Pe baza datelor din tabelul nr. 38 si pe baza relatiei mentionata anterior, prevazuta in
Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot, se pot
determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele de transport folosite la
executia variantei de ocolire a municipiului Reghin la diferite distante fata de sursa de
zgomot (tabelul nr. 39).
Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport
mentionate mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele de zgomot
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
139
in zona fronturilor de lucru variaza intre 24-80 dB. De asemenea, se poate constata ca, de
fiecare data cand se dubleaza distanta de la sursa punctiforma de zgomot, nivelul de
presiune acustica scade cu 6 dB. Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerintele
minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de
zgomot, valoarea limita de expunere la zgomot este de 87 dB.
Pentru a nu fi depasite valorile limita la expunere a angajatilor la zgomot se recomanda:
• alegerea unor echipamente de muncă adecvate, care să emită, ţinând seama de
natura activităţii desfăşurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv
posibilitatea de a pune la dispoziţia lucrătorilor echipamente care respectă cerinţele
legale al căror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot;
• informarea şi formarea adecvată a lucrătorilor privind utilizarea corectă a
echipamentelor de muncă, în scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la
zgomot;
• programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi
a sistemelor de la locul de muncă;
• organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi
intensităţii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpul
programului de lucru.
Tabelul nr. 39. - Imisii de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele de
transport folosite la executia drumurilor
Distanta fata
de sursa de
zgomot (m)
Utilaje si mijloace de transport (dB)
Buldozer Excavator Basculanta Betoniera Compactor Finisor Troliu Compresor
0 80 80 66 66 80 80 80 62
10 74 74 60 60 74 74 74 56
20 68 68 54 54 68 68 68 48
50 62 62 48 48 62 62 62 42
100 56 56 42 42 56 56 56 36
200 50 50 36 36 50 50 50 30
300 44 44 30 30 44 44 44 24
4.4. Solul
4.4.1. Date generale
Tipurile de sol din zona afectata de constructia variantei de ocolire a municipiului Reghin
sunt cele identificate in conformitate cu harta solurilor la nivel national.
În Culoarul Depresionar al Mureșului apar soluri aluviale, pe luncă şi cernoziomuri cambice
(levigate) şi argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regulă cu textură fină.
Relieful colinar de podiş se caracterizează printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri
cambice (cu levigare slabă), soluri închise şi brune (inclusiv eu-mezobazice),
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
140
pseudorendzine până la soluri argiloiluviale brune podzolite (dominante la contactul cu
muntele), la care se adaugă diferitele faze de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile.
Figura nr. 11 – Harta de soluri 1:1 000 000, realizată de ICPA, sub conducerea Dr. Ioan Munteanu, între 1994-1998, în cadrul unui proiect internaţional care a condus la crearea Bazei de
date Europene de Soluri (1998) și Harta de soluri 1:200 000, generalizată (Munteanu şi colab., 2005)
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
141
Calitatatea solului
Starea actuala a poluarii solului in zona variantei de ocolire a municipiului Reghin a fost
identificată pe baza analizelor efectuate în teren, în cadrul studiului geotehnic, iar pentru
realizarea unei monitorizări eficiente au fost propuse puncte de monitorizare care să asigure
identificarea situațiilor critice.
Punctele de monitorizare a solului au fost alese în intersecțiile prevăzute în proiect,
deoarece în aceste puncte este posibil să existe depășiri și este necesară o monitorizare
eficientă.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
142
Tabelul nr. 40. - Valorile estimate pentru perioada de constructie a variante de ocolire si de operare pentru factorul SOL
Nr Punct de
monitorizare Descriere
Parametru
analizat
Valoare
estimată
inainte de
constructie
(ppm)
Valoare
estimata in
perioada de
constructie
(ppm)
Valoare
estimata
dupa
realizarea
constructiei
(ppm)
Valori
normale
conform
Ordinului
756/1997
Praguri de
alerta pentru
soluri mai
putin
sensibile
conform
Ordinului
756/1997
Praguri de
interventie
pentru
soluri mai
putin
sensibile
conform
Ordinului
756/1997
1 km 0+000
Intersectie
cu Drumul
national
DN15A si
DN16
cadmiu <0.05 0.08 0.06 1 5 10
cupru 11.36 11.42 11.40 20 250 500
mangan 32.12 41.20 31.88 900 2000 4000
nichel 12.74 12.09 12.07 20 200 500
plumb 14.15 15.46 13.44 20 250 1000
zinc 20.22 20.90 19.88 100 700 1500
2 km 5+500
Intersectie
cu Drumul
national
DN15
Zona
Organizare
de șantier
recomandat
ă
cadmiu <0.05 0.06 0.04 1 5 10
cupru 12.22 12.42 12.33 20 250 500
mangan 22.42 29.90 28.88 900 2000 4000
nichel 15.54 16.12 15.03 20 200 500
plumb 14.25 15.43 14.32 20 250 1000
zinc 18.24 19.75 17.68 100
700 1500
3 km 9+440
Intersectie
cu Drumul
judetean
cadmiu <0.05 0.06 0.04 1 5 10
cupru 11.12 12.32 11.15 20 250 500
mangan 15.42 17.80 14.73 900 2000 4000
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
143
DJ154E nichel 10.83 11.89 11.05 20 200 500
plumb 12.15 12.46 11.44 20 250 1000
zinc 15.20 15.92 14.28 100 700 1500
4 km 12+731
Intersectie
cu Drumul
national
DN15
cadmiu <0.05 0.07 0.05 1 5 10
cupru 12.36 13.42 12.56 20 250 500
mangan 28.72 35.76 27.68 900 2000 4000
nichel 15.74 15.09 14.87 20 200 500
plumb 16.15 16.46 15.44 20 250 1000
zinc 21.25 21.79 20.83 100 700 1500
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
144
Concluzii privind calitatea solului
Examinand rezultatele estimărilor comparativ cu Ordinul MAPM 756/1997 se
constata toate concentrațiile se situează sub limitele stabilite de pragurile de alertă și de
intervenție.
4.4.2. Impactul in perioada de executie
Surse de poluare a solului si subsolului
Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante
potential poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi
carburantii, combustibilii, vopselele etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor
cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor
de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. Însă având în vedere că alimentarea cu
combustibil se va realiza în stații special autorizate aflate în afara zonei proiectului, impactul
va fi substanțial redus la activitățile de depozitare.
O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata
de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot
pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de
poluare a solului si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele
afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor
de ani.
In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie sunt
grupati dupa cum urmeaza:
• Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar
in timpul functionarii defectuoase a utilajelor, etc. La acestea se adauga pulberile
rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului
pentru terasamente.
• Poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea
poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea
utilajelor de constructii, etc.
• Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de
lucru sau cailor de acces.
• Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.
Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact
sesizabil la nivelul solului sint SO2, NOx si metalele grele.
Trebuie mentionat si faptul ca lucrarile de terasamente desi nu sunt poluante, conduc
la degradarea solului si induc modificari structurale in profilul de sol. Poluantii emisi in timpul
perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in solurile din vecinatatea
fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara activitati in perioada de executie.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
145
Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si cei colectati in apa pluviala ulterior
decantata.
Se apreciaza ca terasamentele drumului vor absorbi 50 % din depunerile de poluanti.
Restul de 50 % se regasesc in zonele limitrofe pe distante ce variaza pina la 30 – 50 m.
De asemenea lucrarile de defrisare genereaza modificari structurale in profilul de sol.
Însă având în vedere că în zonă se va curața vegetația apărută spontan și că zona este
afectată de activități agricole, acest impact va fi unul redus-moderat.
Pentru suprafața ce necesită scoatere din circuitul forestier se vor respecta toate
condițiile stabilite de autoritățile silvice în acest sens.
Datorita lipsei aportului de materie organica moarta provenita din arboret va rezulta
degradarea solurilor si scaderea clasei de fertilitate activitatea utilajelor si mijloacelor de
transport aferente activitatii de defrisare este generatoare de poluanti care prin intermediul
factorului de dispersie aer se pot depune pe suprafata solului conducand la modificari
calitative ale solului.
Scurgerile accidentale de la utilajele tehnologice si mijloacele de transport utilizate in
activitatea de defrisare pot conduce la modificari structurale in profilul de sol, si deci la
modificarea calitatii solurilor.
Fenomenul de eroziune de manifesta mai intens in perioada de construire.
Prognozarea impactului
Formele de impact identificate in perioada de executie in zona variantei de ocolire ;I a
organizarii de santier pot fi:
• inlaturarea stratulul de sol vegetal si construirea unui profil artificial prin lucrarile executate pe ampriza drumului;
• eroziunea ca efect a siruirii apelor pluviale pe taluzurile rezultate din excavatiile in debleu si de la rambleele variantei de ocolire, unde nu au fost finalizate lucrarile de protectie a taluzurilor;
• pierderea caracteristicilor naturale a stratulul de sol fertil prin depozitare neadecvata a acestuia in depozitarea de sol rezultata din decopertari;
• izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea platformelor tehnologice din organizarea de santier si de pe platforma variantei de ocolire;
• deversari acidentale ale unor substante/compusi, utilizati in procesul de executie a variantei de ocolire, direct pe sol;
• potentiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/colectare ape uzate.
Dintre poluantii atmosferici, cei mai periculosi pentru contaminarea solului sunt particulele in
suspensie, NOx si SOx.
• particulele in suspensie rezultate din excavatii, manevrarea materialelor de constructie si arderea combustibililor - modifica pH-ul si structura solului susceptibile de modificari structurale.
• din punct de vedere al poluarii solului, depasirile CMA in aer ale particulelor in suspensie nu ridica probleme, atata timp cat aceste sunt generate la manevrarea volumelor de pamant. Însa pe suprafata particulelor sunt acumulate cantitati
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
146
considerabile de poluanti (in principal metale grele sau particule de ciment) care prin depunerea particulelor sedimentabile ajung pe sol.
• SOx si NOx preveniti de traficul vehiculelor de la fronturile de lucru si incinta organizarii de santier - duc la acidifierea solului. Aceste gaze pot forma in contact cu lumina solara si vaporii de apa compusi acizi sau pot antrena praf sau particule care ajung in sol in forma uscata. Depunerile acide pot aparea insa la distante variabile, in general fiind greu de identificat sursa exacta si de cuantificat concentratiile la nivelul solului.
Având în vedere aspectele prezentate mai sus, zona sensibilă din acest punct de vedere a
fost estimată pe o distanță de maxim 30 m fata de operatiunile de executie desfasurate.
Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei
mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor dverse asupra
solului si subsolului in perioada executiei obiectivului.
4.4.3. Impactul in perioada de operare
Surse de poluare a solului si subsolului
Posibilele sursele de poluare a solului in perioada de operare a variantei de ocolire
sunt:
• traficul auto - conduce la generarea unor concentratii semnificative de poluanti,
poluanti a caror efect direct cumulativ asupra solului reprezinta principalul factor
cauzator de dezagremente. Dintre acestia, NOx, SO2 si metalele grele (in special
Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului;
• precipitatiile - odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe
sol, spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre emisari. Totodata
precipitatiile favorizeaza si poluarea solului in adancime precum si a apei freatice;
• operatiile de intretinere a variantei de ocolire din perioada de iarna (operatiile pentru
dezapezlre si dezghet). In perioada de iarna, pentru topirea ghetii de pe carosabll si
pentru curatarea acestuia de zapada, unitatile de administrare rutiera folosesc sare
sau fondanti chimici. Acestia pot fi imprastiati prin circulatia rutiera in afara variantei
de ocolire si santurile colectoare, iar in acest fel pot avea un impact negativ asupra
solului din zona adiacenta variantei de ocolire;
• depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din
activitatile desfasurate in zona spatiile de odihna/parcare si servicii de
intretinere/mentenanta.
In vederea protejarii solului si subsolului in perioada de operare se impune respectarea
masurilor recomandate in capitolul 7.
Prognozarea impactului
Poluantii ce caracterizeaza calitatea aerului in perioada de exploatare, rezultati ca urmare a
traficului auto, au o influenta mare asupra poluarii solului. Dintre acestia, NOx, SO2 si
metalele grele sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
147
In tara noastra, pana in prezent nu s-a evidentiat poluarea terenurilor ca rezultat al circulatiei
rutiere cu exceptia unor perimetre urbane. Concentratiile de Pb, Ni, Zn in sol in vecinatatea
drumurilor s-au incadrat in prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluarii
mediului, respectiv au rezultat mai mici decat pragurile de alerta pentru soluri mai putin
sensibile.
Din emisiile totale de poluanti rezultati ca urmare a traficului se estimeaza ca 90 % se vor
depune pe distante de pana la 50 m pe solul din ambele parti ale carosabilului. Se va putea
totodata delimita o zona sensibila, ca fiind aceea cuprinsa pe o latime de 30 m in ambele
parti ale drumului si pe intreaga lungime a acesteia (aici va avea loc depunerea majoritatii
cantitatilor de poluanti - circa 80 %).
Debitele masice de Pb vor inregistra o scadere considerabila in timp datorita reducerii
numarului de utilizatori ai benzinei cu Pb. Plumbul se acumuleaza in sol, avand o remanenta
de pana la sute de ani.
Un rol important la incarcarea solului cu diversi poluanti il au si precipitatiile. Se mentioneaza
ca precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe sol,
spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre emisari. Totodata precipitatiile
favorizeaza si poluarea solului in adancime precum si a apei freatice.
Se recomanda urmarirea periodica a calitatii solului, pentru identificarea situatilor de
depasire a concentratiilor de metale grele in zona de influenta a drumului, in conformitate cu
prevederile planului de monitorizare a factorilor de mediu, propus in acest studiu.
4.5. Biodiversitatea
Proiectul este amplasat în apropierea ariilor protejate incluse în rețeaua ecologică europeană
Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și
ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și 1239 m.
În raport cu ariile, proiectul se află la următoarele distanțe estimative:
o ROSCI0320 – Mociar – traseul este la o distanță cuprinsă între 120 și 384 m,
față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 6+850 – km 9+440
o ROSCI0368 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – pe o lungime de
aproximativ 134 m, proiectul este la limita ariei, în zona podului peste Mureș
de la km 12+240.
o ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin – traseul este la o distanță
cuprinsă între între 130 și 227 m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins
între km 11+645 – km 12+400
o ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – traseul este la o distanță
cuprinsă între 446 și 1239m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între
km 3+400 – km 5+000
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
148
Terenul pe care se realizează proiectul este situat in intravilanul și extravilanul
Municipiului Reghin, intravilanul satului Petelea, Comuna Petelea, extravilanul comunelor
Solovăstru și Suseni, domeniu public si în proprietatea persoanelor juridice și fizice. De
asemenea, folosința actuală este încadrată în următoarele categorii: teren arabil, fâneață,
tufișuri, ape curgătoare și diguri, teren neproductiv (teren viran cu vegetația secundară
afectată antropic), curți și construcții, linii de cale ferată, drumuri, amplasamentul fiind afectat
de activități socio-economice, culturi agricole, drumuri și activități antropice legate de acestea.
În urma studiilor de teren pentru analiza habitatelor și speciilor, proiectul nu afectează
areale sensibile sau zone cu potențial optim pentru utilizarea ca habitate de către speciile
protejate. De asemenea, nu au fost identificate specii protejate pe amplasamentul propus
pentru realizarea variantei de ocolire sau în apropierea acestui amplasament.
4.5.1. Impactul in perioada de executie
Impactul se va manifesta in principal in faza de executie si consta in modificari fizice
ale cadrului natural actual, inerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor.
Impactul direct este corelat cu urmatoarele aspecte:
- Nu vor fi pierderi ale habitatului natural pe suprafata pe care va fi construita Varianta
de Ocolire a Municipiului Reghin. Proiectul este amplasat în apropierea ariilor
protejate incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar,
ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și ROSCI0368 – Râul Mureș între
Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și 1239m.
Proiectul nu afectează habitate și specii protejate, având în vedere că lucrările
prevăzute în prezentul proiect se realizează într-o zonă cu activități antropice, care
au modificat compoziția vegetală a zonei. În zonă se desfășoară trafic rutier specific
activităților de tranzit, pe străzi și drumuri comunale/județene.
- Nu se va reduce posibilitatea de deplasare a speciilor protejate in zona proiectului,
doar temporar in perioada de executie a lucrarilor, prin conectivitate redusa si
fragmentare temporara a habitatelor utilizate de speciile de amfibieni;
- Nu vor fi perturbate activitatile fiziologice si sociale normale in perioada de executie a
lucrarilor;
- Nu vor fi distruse prin schimbarea categoriei de folosinta unele parti ale habitatului,
care prin reabilitare nu pot ajunge la caracteristicile initiale, având în vedere că
proiectul se realizează într-o zonă cu activități antropice, care au modificat
compoziția vegetală a zonei.
Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea,
sunt in unele zone reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta
conservativa, deoarece zona de desfasurare a proiectului este puternic antropizata.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
149
Impactul indirect se va manifesta asupra speciilor identificate in amplasamentul proiectului si in apropierea acestuia, cu urmatoarele efecte:
- evitarea perimetrul ocupat de proiect, mai ales in perioada de executie a lucrarilor proiectate;
- degradarea habitatelor aflate in imediata apropiere a traseului variantei de ocolire, prin contaminarea cu substante poluante, pulberi si specii vegetale invazive;
- fragmentarea habitatelor prin inducerea unui obstacol important in deplasarea normala a indivizilor speciilor afectate, pe durata de realizare a variantei de ocolire;
- alterarea biologica a ecosistemelor din imediata apropiere a variantei de ocolire.
Impactul potential al Variantei de Ocolire Reghin poate fi unul semnificativ in lipsa
adoptarii unor masuri operationale de limitare si reducere in perioada de executie. Insa prin
realizarea acestui proiect se vor rezolva problemele de management al traficului la nivel
local, regional și national, fapt care va conduce la cresterea sigurantei in trafic, la un confort
ridicat al utilizatorilor si la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, in localitatile traversate
de drumuri nationale, judetene sau locale.
Impactul fazei de constructie este echivalent cu impactul pe termen scurt datorita
depunerilor de praf, zgomotului si perturbarilor locale, acesta finalizandu-se la terminarea
lucrarilor.
In această faza putem vorbi de un impact direct si un impact indirect.
Impactul direct in faza de executie se va manifesta atat asupra elementelor abiotice
(sol, aer), cat mai ales asupra elementelor biotice (specii de fauna afectate accidental in
fronturile de lucru, specii de plante (arbori si arbusti, specii erbacee)), care vor fi afectate
prin lucrarile de decopertare si eliminare a stratului vegetal, de excavatie si realizare a
terasamentelor, de realizare a umpluturilor.
Proiectul nu va afecta direct suprafețe incluse în ariile naturale protejate Natura
2000.
Impactul direct asupra suprafețelor ocupate permanent este generat de lucrarile
de executie pe traseul proiectului prin:
• construirea unei variante de ocolire pe o lungime de 12,731 km;
• realizarea a 4 intersecții amenajate cu intersecții giratorii sau noduri rutiere;
• realizarea lucrarilor de arta: 7 poduri/pasaje;
• realizarea a 2 spatii de servicii de scurta durata tip S1 la km 4+175, partea dreapta
si la km 4+550;
• amenajarea a unui centru de intretinere pentru varianta de ocolire, amplasat la km
4+550
• realizarea dispozitivelor de dirijare, colectare si evacuare a apei pluviale, pe toata
lungimea variantei de ocolire;
• realizarea lucrarilor de siguranta a circulatiei pe toata lungimea variantei de ocolire;
• realizarea imprejmuirii pe toata lungimea variantei de ocolire.
In perioada de executie a lucrarilor proiectate, se va avea in vedere un management
riguros al suprafetelor ocupate temporar, astfel incat sa se limiteze la maximum impactul
direct.
La finalizarea lucrarilor se vor realiza lucrari de reabilitare ecologica a zonelor
afectate temporar si readucerea lor la starea si functionalitatea initiala.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
150
Proiectul nu afectează direct suprafețe incluse în ariile protejate Natura 2000 –
ROSCI0320, ROSCI038 și ROSCI0369.
Impactul indirect. Acest impact se refera la modul cum biodiversitatea din zonele
invecinate va fi influentata pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie si
poate fi sintetizat astfel:
❑ perturbarea speciilor/ habitatelor atat prin prezenta personalului de lucru, a
utilajelor si a materialelor de constructii, implicit prin realizarea propriu-zisa a
activitatii de constructie si montaj – in cazul habitatelor forestiere defrisarea pe o
suprafata de aproximativ 3,4 ha. Taierile de padure conduc la cresterea capacitatii de
infiltrare a apei pluviale in sol, concomitent cu cresterea timpului de concentrare a
apelor pluviale rezultand eroziunea accelerata a solului si determina scurgeri de
suprafata mai mari conducand la cresterea incidentei alunecarilor de teren, precum si
a volumului de aluviuni in suspensie;
❑ generare de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitatile de
decopertare a solului si orizonturilor pedologice, excavare a fundatiilor, depozitarea
materialului excavat in gramezi, realizarea umpluturilor, amenajarea drumurilor de
acces, deplasarea utilajelor si personalului de lucru. Pentru diminuarea acestora se
va proceda la stropirea periodica cu apa a drumurilor de acces si a fronturilor de
lucru;
❑ alterarea populatiilor vegetale datorita poluarii. Formatiunile vegetale din
apropierea zonelor de lucru sunt potential expuse alterarii, datorita poluarii provocate
de pulberile antrenate de mijloacele mecanice utilizate in faza desfasurarii lucrarilor.
Efectele adverse care apar in faza lucrarilor de constructie sunt limitate si reduse ca
intensitate, deoarece sunt provocate modificari de scurta durata ale functionalitatii
fiziologice a plantelor afectate;
❑ utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatile din santier si
pentru activitatea de defrisare, precum si transportul materialului lemnos determina
emisii potentiale de polanti precum: NOx, CO, SO2, COVNM, particule in suspensie si
particule sedimentabile;
❑ aceste utilaje sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in
suspensie si particule sedimentabile care prin intermediul ploilor care spala suprafata
pe care se desfasoara activitatea de defrisare se pot depune in apele de suprafata;
❑ conform literaturii de specialitate se estimeaza ca particulele in aer care sa
prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:
• pe distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul exploatarii
acestora;
• pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului in
perioadele de concentrare maxima a lucrarilor de executie;
• pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.
❑ impactul asupra vegetatiei si faunei creat de poluantii existenti in perimetrul de
lucru se va datora urmatoarelor componenete:
• particule solide.
• dioxidul de sulf.
• oxizii de azot.
• metale grele.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
151
❑ generare deseuri menajere, materiale de constructie (nisip, pietris, deseuri
metalice, lemn, ambalaje, uleiuri / lubrifianti uzati). Se mentineaza ca deseurile vor fi
colectate selectiv, pe categorii de folosinta, si vor fi depozitate/ eliminate
corespunzator normelor legislative in vigoare, in baza unui contract incheiat intre
Executantul lucrarilor si un operator specializat in preluarea, evacuarea si distrugerea
acestor deseuri;
❑ generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate
prin toalete ecologice mobile si transportate in afara amplasamentului prin societati
specializate;
❑ ocuparea suprafetelor de teren prin realizarea lucrarilor de constructie/montaj,
a fundatiilor si anexelor drumului, depozitarea utilajelor si materialelor de constructie,
depozitarea materialelor excavate. Acest impact va fi in cea mai mare parte
temporar, la finalizarea executiei terenurile afectate vor fi aduse la starea initiala;
❑ generarea zgomotului si vibratiilor prin functionarea utilajelor si vehiculelor, prin
manevrarea materialelor de constructie, prin procesele specifice de executie. Vor fi
luate toate masurile astfel incat sa nu fie depasite limitele maxim admise pentru
incinte si spatii industriale (65 dB (A)) prin utilizarea unor echipamente si utilaje
performante si silentioase;
❑ lucrarile de defrisare (taierea arborilor, doborarea, curatarea de ramuri,
fasonarea, sortarea, stivuirea si depozitarea) sunt generatoare de particule solide
(puberi) care se pot depune in apele de suprafata. Procesele tehnologice aferente
activitatii de defrisare sunt generatoare de deseuri de natura lemnoasa (resturi de
cioate, aschii, crengi etc);
❑ degradari ale solului prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor,
defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport folosite in activitatea de
defrisare, precum si accidentele;
❑ modificari stucturale in profilul de sol pe toate suprafetele ocupate;
❑ modificari structurale ale solului generate de scurgeri de combustibili si ulei
care se pot depune pe sol;
Pentru a diminua efectele generatoare de impact negativ asupra mediului
Constructorul va elabora un plan de actiune in care vor fi stabilite cu rigurozitate masurile
operationale de reducere si eliminare a impactului.
Un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de executie, este
zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna
(insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact
este temporar, deoarece o dată cu încetarea lucrarilor de executie, biodiversitatea va putea
incepe procesul de regenerale si readaptare la parametrii normali de existenţă.
Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe
amplasamentul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi unul
moderat in perioada de executie a lucrarilor proiectate la Varianta de ocolire Reghin, care
necesita aplicarea unor masuri operationale de limitare si reducere, precum si de o
monitorizare eficienta, pentru interventia rapida in cazul producerii de accidente sau situatii
neprevazute.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
152
4.5.2. Impactul in perioada de operare
Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se
manifesta in perioada de operare a variantei de ocolire prin:
- pulberile degajate in atmosfera, depuse ulterior pe sol si in apa, provenite din
manipularea materialelor in lucrarile de intretinere specifice;
- emisiile in atmosfera de la arderea carburantilor;
- apele pluviale incarcate cu poluanti de pe platforma variantei de ocolire;
- poluarea sonora datorata traficului vehiculelor ce vor utiliza varianta de ocolire.
In perioada de operare a lucrărilor impactul negativ asupra mediului scade şi tinde
către o situatie normala în care creşte ponderea influenţelor pozitive faţă de cele negative.
Influenţele pozitive se manifestă în plan social, prin creşterea încrederii populaţiei şi a
agenţilor economici din zonă în legătură cu mărirea gradului de protecţie a vieţilor şi bunurilor
lor.
Prin Caietele de Sarcini elaborate pentru executia lucrarilor proiectate, se vor asigura,
toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului conform obligaţiilor
impuse de legislatia in vigoare, privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Lucrarile proiectate induc efecte negative suplimentare fata de situatia actuala,
asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului
sau peisajului.
Prin implementarea masurilor de limitare si gestionarea eficienta a lucrarilor, prin
executia de constructii pentru reducerea impactului zgomotului asupra zonelor limitrofe
variantei de ocolire, prin includerea solutiilor de protectie a apelor de suprafata impotriva
poluarii atmosferice, a solutiilor de dirijare, colectare si evacuare a apelor pluviale incarcate
cu poluanti de pe platforma variantei, impactul va fi unul moderat redus.
4.6. Peisajul
4.6.1. Impactul prognozat in perioada de executie
Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca echilibrul
natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor.
Impactul important în această perioadă va fi generat de activitățile de mișcare a pământului
și materialelor de construții, excavații și umpluturi pentru realizarea elementelor proiectului
In perioada de executie nu este necesar sa se prevada amenajari peisagistice.
O data cu realizarea variantei de ocolire schimbarea in peisaj este radicala si definitiva.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
153
4.6.2. Impactul prognozat in perioada de operare
Suprafata ocupata definitiv de proiectul de variantei de ocolire cu elementele componente
(ampriza drumului, spatii de parcare si odihna, santuri colectoare) este de aproximativ
539,371 mp, suprafata formata din teren arabil, fâneață, tufișuri, ape curgătoare și diguri,
teren neproductiv (teren viran cu vegetația secundară afectată antropic), curți și construcții,
linii de cale ferată, drumuri, amplasamentul fiind afectat de activități socio-economice, culturi
agricole, drumuri și activități antropice legate de acestea.
Suprafata ocupata temporar in perioada de executie a proiectului este de circa 2.6 ha.
(suprafața ocupată de organizarea de șantier), această suprafață este inclusă în suprafața
ocupată de proiect, iar la finalizarea lucrărilor aici va fi amplasat nodul rutier, parte
componentă a variantei de ocolire.
A fost aleasă această soluție, pentru a diminua impactul permanent asupra suprafețelor din
zona proiectului. De asemenea, această soluție permite și o eficientizare a activităților, prin
utilizarea corpului drumului pentru transportul materialelor de la organizarea de șantier către
fronturile de lucru, utilizarea optimă a materialelor și reducerea activității conexe a utilajelor
și mijloacelor de transport.
Prin realizarea variantei de ocolire va disparea zona arabila afectata si in peisaj vor aparea o
serie de componente antropice:
• Lucrări de artă, poduri, pasaje, podețe, structuri casetate
• Construcții ale centrului de întreținere
• Suprafete betonate pentru parcarile de scurtă durată;
• Rambleu înalt, ce va fi amenajat cu vegetație specifică zonei.
4.7. Mediul social şi economic
4.7.1. Date generale Traseul variantei de ocolire a municipiului Reghin are o lungime de aproximativ 12.731 km,
se desfășoară pe teritoriul administrativ al județului Mureș și trece pe teritoriile administrative
ale urmatoarelor localitati:
- Municipiul Reghin
- Comuna Petelea
- Comuna Solovăstru
- Comuna Sușeni
În apropierea traseului variantei de ocolire nu sunt amplasate zone locuite, existând doar
izolat locuințe rezidențiale și activități economice, în special în apropierea intersecțiilor
variantei de ocolire cu drumurile naționale. Aceste locuințe sunt afectate și în prezent de
traficul rutier de ep drumul national.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
154
Aceste zone vor fi protejate de rambleul înalt proiectat, iar dacă, în urma monitorizărilor în
perioada de execuție și în perioada de operare a variantei, se vor constata depășiri, vor fi
adoptate măsuri suplimentare de protecție.
Prezentăm mai jos zonele în care locuințele se află la mai puțin de 300 m față de limita
culoarului de expropiere a variantei de ocolire:
- În zona km 3+000 – 3+275, pe partea stângă, sunt identificate o locuință la distanța
de 145 m și halele unei societăți comerciale la distanțe cuprinse între 71 și 240 m.
- În zona km 5+050, pe partea dreaptă, este identificată o locuință la distanța de 293
m.
- În zona km 7+125 – 8+175, pe partea stângă, sunt identificate două locuințe, la
distanță de 408 m și respective de 286 m, precum și gardul și hala unei societăți
comerciale la distnațe cuprinse între 105 și 146 m.
- În zona km 8+825 – 9+375, pe partea stângă, sunt identificate halele unor societăți
comerciale, la distanțe cuprinse între 45 și 92 m.
- În zona km 9+450 – 9+975, pe partea dreaptă, sunt identificate locuințe la distanțe
cuprinse între 30 și 35 m.
- În zona km 10+350, pe partea stângă, este identificată hala unei societăți comerciale
la distanța de 98 m.
- În zona km 12+375 – 12+700, pe partea stângă, sunt identificate locuințe la distanțe
cuprinse între 34 și 47 m.
- În zona km 12+500 – 12+700, pe partea dreaptă, sunt identificate locuințe la distanțe
cuprinse între 77 și 110 m.
Caracteristici demografice și etnico-culturale
Din păcate la nivel județean informațiile sunt neactualizate, cele mai recente fiind din anul
2002. De asemenea, la nivel de municipiu sau comună informațiile sunt segmentate și
neactualizate, dar sunt situații în care informațiile sunt mai recente de anul 2002.
Prezentăm mai jos o sinteză a informațiilor analizate.
Zona proiectului este caracterizată prin densități medii ale populației, cu excepția
municipiului Reghin care are are o densitate de peste 200 loc/km2, (comunele Petelea și
Solovăstru au între 50 și 100 loc/km2, comuna Sușeni între 25 – 50 loc/km2).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
155
Figura nr. 12 – Densitatea populației în județul Mureș, conform Planului de Amenajare a Teritoriului
Judetean Mureș
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Reghin se ridică la 33.281
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
36.126 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (62,57%). Principalele minorități
sunt cele de maghiari (24,79%) și romi (6,22%). Pentru 5,68% din populație nu este
cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici
(7,92%), greco-catolici (5,14%) și adventiști de ziua a șaptea (1,96%). Pentru 5,76% din
populație nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Figura nr. 13 – Evoluția demografică a populației în Municipiul Reghin, conform datelor publice
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
156
Din punct de vedere confesional, a fost identificată următoarea structură:
Etnii:
- români: 23.527
- maghiari: 10.540
- romi: 1.830
- altele: 276
Limba materna:
- români: 23.907
- maghiari: 10.538
- romi:1.287
- altele: 441
Religie:
- Ortodoxa: 22.115
- Reformata: 7.136
- Greco-Catolica: 2.101
- Romano-Catolica: 3.274
- Altele: 1.547
Populatia comunei Petelea conform datelor finale ale Recensamantului Populației și
Locuințelor 2011 se ridica la un numar de 2.977 de locuitori reprezentând 0,540 % din
populația județului Mureș, în crestere față de Recensământul anterior din anul 2002 cand se
înregistrau 2.780 de locuitori. Din cei 2.977 de locuitori inregistrati la recensamantul din anul
2011, 1.473 sunt de sex masculin și 1.504 de sex feminin.
Desi la nivel judetean perioada 2002-2007 a fost caracterizata de un deficit natural
considerabil, comuna Petelea alaturi de alte unitati administrativ-teritoriale a inregistrat o
evolutie demografica pozitiva. Observand evolutia populatiei comunei se constata o crestere
lenta in perioada 1992-2011.
Figura nr. 14 – Evoluția demografică a populației în Comuna Petelea, conform datelor publice
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
157
La nivelul comunei Solovăstru au fost sintetizate următoarele date:
Populația Comunei Solovăstru este de 2951 de locuitori:
- SATUL SOLOVĂSTRU, reşedinta comunei
• Suprafaţa totală: 160,30 ha
• Populaţia: 1662 persoane
- SATUL JABENIŢA
• Suprafaţa totală: 140,00 ha
• Populaţia: 1241 locuitori
Din punct de vedere confesional structura comunei se prezintă astfel:
- romani-2515
- maghiari-14
- rromi-420
- germani-2
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suseni se ridică la 2.253 de
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.319
locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (57,21%). Principalele minorități sunt cele de
maghiari (26,85%) și romi (12,29%). Pentru 3,42% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,78%),
dar există și minorități de reformați (25,3%), adventiști de ziua a șaptea (3,42%) și romano-
catolici (2,04%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
La nivelul Județului Mureș, a fost identificată următoarea structură confesională a populației:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
158
Activități economice identificate în zona Municipiului Reghin
INDUSTRIA PRELUCRĂRII LEMNULUI:
Remex S.A., cu o vastă experiență acumulată în domeniu, este producător de mobilier din
stejar masiv.
SC Bucin Mob SRL Reghin s-a înfiinţat în anul 1993 ca o firmă de familie.
Compania Larix Mobila, cu sediul în Reghin, judeţul Mureş. Pe plan local, antreprenorul şi-a
dezvoltat propria reţea de magazine – Naturlich –, dar colaborează şi cu distribuitori de
mobilă. Compania are o fabrică specializată în producţia de scaune, la Reghin, Larix Mobila
deţine două fabrici specializate în producţia de mobilier tapiţat.
Mobila Dalin este o companie românească, producătoare de mobilier tapițat care activează
pe piața din România începând cu anul 1992.
Kastamonu Romania este unul dintre cei mai mari producători de feţe de uşi (panouri din
HDF pentru uşi celulare).
Amis Mob SA produce o gamă largă de mobilă din lemn pentru sufragerie, dormitoare,
holuri, bucătărie.
INDUSTRIA PRELUCRĂRII INSTRUMENTELOR MUZICALE:
HORA S.A. a fost înființată în anul 1951 de către lutierul Roman Boianciuc, fiind cea mai
veche și cea mai mare fabrică de instrumente muzicale din Europa.
Gliga Instrumente Muzicale S.A. este înființată în anul 1992; o altă fabrică de instrumente
muzicale care a dus renumele orașului Reghin peste hotare.
INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI ȘI UTILAJE AGRICOLE ȘI FORESTIERE:
IRUM este o companie specializată în construcţii de maşini și utilaje.
MAVIPROD a fost fondată în 1993 din capital integral privat, de către familia Oltean,
specificul de bază al societății fiind comercializarea pieselor de schimb pentru utilajele
agricole și forestiere.
INDUSTRIA FABRICĂRII ÎNCĂLȚĂMINTEI:
ALPINA SHOE PRODUCTION SRL specializată în încalțămintea sport.
REGSAN PRODIMPEX SRL - cu profil producție încălțăminte numai din piele, confecționată
manual.
Activități economice identificate în zona Comunei Petelea
- Cultivarea cerealelor;
- Creșterea animalelor
În comună funcționează activități economice de următoarele tipuri:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
159
- Fabricarea mobilei
- Lucrări de construcții clădiri rezidențiale și nerezidențiale
- Întreținerea și repararea autovehiculelor
- Comerț
- Extracția pietrișului și nisipului
Activități economice identificate în zona Comunei Solovăstru
Pe teritoriul comunei funcționează Băile Sărate Jabeniţa, care este o microstaţiune
reinfiinţată în 1997 pe un teren de aproximativ 4 ha, într-o zonă liniştită, cu un peisaj
extraordinar şi apreciat foarte mult de cei care o cunosc, aflat la intrarea în satul Jabeniţa.
În incinta microstaţiunii veţi găsi o ambianţă plăcută, muzică, servire la masă sau "la pătura",
terasa descoperită, terasa acoperită, televiziune prin cablu sau direct via satelit - digital, mult
soare şi deopotrivă multă umbră.
Activități economice și specific zonei identificate în zona Comunei Sușeni
- Agricultură
- Legumicultură – Suseni
- Zootehnie – creşterea animalelor – Luieriu
- Prelucrarea lemnului
- Exploatarea pietrişului din Mureş
- Prelucrarea produselor agricole
- Dezvoltarea culturii și prelucrarea produselor din zootehnie și legumicultură
Date statistice privind mișcarea naturală a populației în zona proiectului.
Tabelul nr. 41. - Născuți vii în zona proiectului
Județ Localitati/
Comune
Număr persoane
Anul
1990
Anul
1995
Anul
2000
Anul
2005
Anul
2010
Anul
2015
Anul
2020
Mures
114809
MUNICIPIUL
REGHIN
625 325 402 462 359 305 295
118799
PETELEA 61 38 38 38 49 38 52
119590
SOLOVASTRU 38 28 26 27 27 30 32
119723
SUSENI 32 24 23 28 20 17 23
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
160
Tabelul nr. 42. - Rata de natalitate în zona proiectului
Județ Medii de
rezidenta
Nascuti vii la 1000 locuitori
Anul
1990
Anul
1995
Anul
2000
Anul
2005
Anul
2010
Anul
2015
Anul
2020
Mures
TOTAL 13,7 10,1 11,1 10,8 10,1 9,9 9,2
Urban 12,6 8,6 9,1 10 9,3 8,5 7,9
Rural 14,7 11,7 13,2 11,8 11,1 11,5 10,6
Tabelul nr. 43. - Rata de mortalitate în zona proiectului
Județ Medii de
rezidenta
Nascuti morti la 1000 nascuti vii si morti
Anul
1990
Anul
1995
Anul
2000
Anul
2005
Anul
2010
Anul
2015
Anul
2020
Mures
TOTAL 7,1 7,2 6 5,2 3,7 5,6 5,9
Urban 8,5 8,8 6,3 4,9 2,3 8,2 4,5
Rural 5,8 6 5,8 5,5 5,1 3,4 6,9
Tabelul nr. 44. - Sporul natural în zona proiectului
Județ Medii de
rezidenta
Număr persoane
Anul
1990
Anul
1995
Anul
2000
Anul
2005
Anul
2010
Anul
2015
Anul
2020
Mures
TOTAL 1757 -1331 -153 -788 -1035 -1351 -2860
Urban 1408 -145 65 -30 -330 -617 -1597
Rural 349 -1186 -218 -758 -705 -734 -1263
Tabelul nr. 45. - Durata medie a vietii pe medii de rezidență și sexe în zona proiectului
Județ Sexe Medii de
rezidenta
Număr persoane
Anul
1990
Anul
1995
Anul
2000
Anul
2005
Anul
2010
Anul
2015
Anul
2020
Mures
TOTAL TOTAL 70,03 69,65 69,99 71,54 73,58 75,19 75,92
Masculin 66,94 65,68 66,43 67,93 69,95 71,83 72,44
Feminin 73,33 74,03 73,78 75,35 77,39 78,64 79,57
TOTAL Urban : : 71,27 72,77 74,96 76,45 77,24
Masculin : : 67,99 69,08 71,59 73,17 74,1
Feminin : : 74,6 76,61 78,32 79,64 80,21
TOTAL Rural : : 68,66 70,3 72,04 73,77 74,43
Masculin : : 64,89 66,69 68,19 70,38 70,64
Feminin : : 72,85 74,36 76,36 77,51 78,82
Notă:
• ':' - date lipsa;
• 9999,00 - normal - date definitive;
• 9999,00 - ingrosat subliniat - date semidefinitive;
• 9999,00 - ingrosat - date revizuite;
• 9999,00 - subliniat - date provizorii
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
161
4.7.2. Impactul prognozat
Dezavantajele nerealizarii variantei de ocolire sunt:
• Drumurile existente traverseaza zonele locuite - in prezent traficul în zona Reghin
este deservit de tronsoane de drum cu doua benzi, care traversaează localitatile.
Populatia din zonele traversate va fi afectata de poluarea atmosferica si fonica
datorata traficului rutier;
• Viteza medie de deplasare pe aceste drumuri este de 60 km/h ca urmare a
restrictiilor de viteza impuse de zonele locuite;
• Cresterea traficului rutier ceea ce duce la intensificarea poluarii fonice si atmosferice
in zonele locuite - se estimeaza ca traficul rutier va creste pe aceste drumuri.
Prin realizarea variantei se estimeaza ca traficul rutier pe drumurile nationale care
traverseaza zonele locuite se va reduce cu peste 35%, zgomotul se va reduce cu pana la 20
dB deoarece traficul greu va fi dirajat in afara localitatilor, poluarea atmosferica datorata
traficului rutier in zonele traversate de aceste drumuri se va reduce cu procente cuprinse
între 25-45%.
Schimbari economice si demografice posibile
Analiza investitiei propuse a identificat un impact pozitiv determinat prin crearea unui numar
suplimentar de locuri de munca atat in perioada de construire a drumului, cat si ulterior, in
perioada de operare.
Schimbari in utilizarea terenului ca urmare a implementarii proiectului.
Schimbarea folosintei terenului pe care se va realiza varianta de ocolire este definitiva.
Influente asupra agriculturii
S-a precizat ca activitatile economice de baza din amplasamentul variantei de ocolire sunt
agricultura (culturi de cereale, plante tehnice si de nutret, floarea soarelui, legume etc.) si
cresterea animalelor. Avand in vedere masurile de protectie a solului si subsolului prevazute
in proiect, calitatea solului si a vegetatiei nu va fi influentata si deci aceasta activitate nu va fi
afectata semnificativ de realizarea proiectului.
Impactul asupra cailor de comunicatie rutiera
Realizarea variantei de ocolire, dincolo de imbunatatirea conditiilor de viata din localitațile
afectate în prezent de trafic, prin scaderea traficului auto in apropierea locuintelor, va
contribui si la imbunatatirea legaturilor pentru traficul comercial care patrunde spre diferite
directii si cel generat de zonele comerciale.
Influente asupra pietii muncii (ocuparea fortei de munca, calificarea acesteia)
Forta de munca locala va putea fi ocupata prin crearea unor noi locuri de munca atat in
perioada de realizare a variantei de ocolire, cat si ulterior, pe perioada de operare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
162
Aceste locuri de munca vor fi pentru profesii variate precum si pentru nivele de pregatire
diferite, de la muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta.
Totodata, prin aparitia acestor noi locuri de munca ce necesita diverse calificari, o parte din
populatia tanara, fara calificare, se va putea califica in diverse meserii (muncitori calificati in
constructii, pentru perioada de executie si muncitori pentru prestari diverse servicii pentru
perioada de operare). Pe plan local, piata muncii va fi astfel influentata in sens pozitiv, in
favoarea muncitorilor calificati, micsorandu-se categoria de muncitori necalificati.
Influente asupra investitiilor in zona rezidentiala, comerciala, industriala
Analiza impactului asupra calitatii aerului si a altor componente ale mediului natural, a
demonstrat ca investitiile in aceasta zona nu vor fi influentate negativ de aparitia variantei de
ocolire pe traseul proiectat.
Zgomotul
Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii
locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in perioada
constructiei.
In perioada de operare este posibil ca pe amplasamentul variantei de ocolire - in anumite
momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile
la limita mediului protejat. La reducerea zgomotului vor contribui elementele de ecranare
propuse prin proiect, respectiv ramblee înalte, care pe lângă protecția fonică, vor avea rol de
ecranare a emisiilor poluante și de integrare în cadrul natural al proiectului.
Se estimeaza ca nivelul de zgomot generat in zona in faza de operare a acestui drum, va fi
mai mic decat cel existent, in primul rand datorita reducerii traficului prin localitati si
descongestionarii circulatiei pe aceste artere.
Impactul potential al activitatii propuse asupra populatiei locale in perioada de
executie
Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de realizarea variantei de
ocolire proiectate se manifesta in perioada de executie prin:
• prezenta santierului provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane, marcat
prin zgomot, concentratia de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;
• posibile conflicte de circulatie datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta
materialele de constructii la punctele de lucru;
• deseurile solide generate de activitatile de constructii depozitate necorespunzător.
In acest capitol este descris efectul principalilor poluanti ce caracterizeaza calitatea aerului
ambiental in perioada de executie a variantei de ocolire, asupra comunitatilor umane din
localitatile invecinate.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
163
Particule in suspensie
Acestea sunt particulele solide netoxice cu diametru de max 20 pm. Dintre acestea, cele cu
diametre micronice si submicronice patrund prin tractul respirator in plaman, unde se depun.
Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi
eliminata in mod natural apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii
respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza
instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardiorespiratorii.
In cazul in care particulele contin substante toxice (metale, HAP, acestea devin foarte
agresive eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici; sau a radicalilor organici grei
conducand in functie de metal si de doza, la tulburari accentuate.
Valorile limita de calitate a aerului stabilite de O.M.S. prin coroborarea studiilor
epidemiologice efectuate in Europa si S.U.A. furnizeaza o baza stiintifica pentru protectia
sanatatii publice impotriva efectelor adverse ale poluarii aerului. In cazul particulelor valorile
limita sunt de 120 mg/m3 pentru media de 24 de ore si respectiv 50 pg/m3 pentru media
anuala. Aceste valori trebuie respectate impreuna cu cele ale SO2 datorita efectului sinergic
al acestor doua substante.
Asa cum reiese si din evaluarile efectuate in studiu, concentratiile maxime de particule pe
perioada scurta de mediere, ce rezulta din organizarea de santier pot depasi limita
prevazuta de legislatia in vigoare.
Avand in vedere amplasarea variantei de ocolire in afara localitatilor si faptul ca organizarea
de santier nu va fi amplasată în zonele locuite, se poate aprecia ca particulele rezultate din
activitatile desfasurate in organizarea de santier nu au un impact semnificativ asupra
sanatatii localnicilor.
Aceste forme de poluare sunt pe termen scurt de mediere si pot fi apreciate ca moderate
raportandu-se la legislatia actuala.
Monoxidul de carbon
Studiile epidemiologice au pus in evidenta patru tipuri de efecte asupra sanatatii umane,
asociate cu expunerile la monoxid de carbon (in special cele care produc niveluri ale
carboxi-hemoglobinei COHb sub10%):
• efecte cardiovasculare;
• efecte neurocomportamentale;
• efecte asupra fibrinolizei;
• efecte perlnatale.
Hipoxia cauzata de CO determina deficiente in functiile organelor senzoriale si a tesuturilor.
In ceea ce priveste efectele cardiovasculare, si anume scaderea capacitatii de preluare a
oxigenului si scaderea rezultanta a capacitatii de munca, acestea s-au pus in evidenta,
incepand de la o concentratie de 50% a COHb.
Efectele cardiovasculare pot avea implicatii asupra sanatatii populatiei sub aspectul reducerii
potentialulul fizic in timpul activitatilor profesionale sau recreative.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
164
Un segment important al populatiei asupra caruia se manifesta efectele cardiovasculare ale
expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angina pectorala. La acestia. agravarea
anginei apare la 2,9 - 4,5% COHb, iar uneori chiar sub 2% COHb.
Nivelurile ridicate ale COHb determina si efecte secundare, ca de exemplu schimbari in pH-
ul sangelui si in fibrinoliza, reducerea greutatii fatulul la nastere si dezvoltarea postnatala
intarziata.
Alte segmente ale populatiei supuse unui risc crescut sunt:
• femeile insarcinate, copii mici si varstnicii;
• bolnavii de bronsita cronica si enfizem pulmonar;
• tinerii cu tulburari cardiace sau respiratorii grave;
• persoanele cu tulburari hematologice;
• persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu reducerea
capacitatii de oxigenare;
• persoanele tratate cu medicamente depresive.
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un nivel de 2,5 - 3,0 COHb pentru protectia
sanatatii populatiei, incluzand si grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentratiile de CO in
aer nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori (recomandate ca valori-ghid pentru
protectia sanatatii populatiei):
• 60.000 Mg/m3 pentru 30 minute;
• 30.000 Mg/m3 pentru 1 ora;
• 10.000 Mg/m3 pentru 8 ore.
In ceea ce priveste incarcarea aerului atmosferic cu CO, generat de activitatile din
amplasamentul organizarii de santier, se apreciaza ca acesta nu va afecta (prin raportare la
toate cele 3 grupe de norme pentru calitate) sanatatea populatiei, indiferent de localizarea
organizarii de santier. Situatia va fi cu atat mai buna cu cat amplasamentul se departeaza de
zonele locuite.
Concentratiile de CO din atmosfera localitatilor invecinate cu amplasamentul variantei de
ocolire nu vor fi influentate de lucrarile de constructie desfasurate aici. Se estimeaza ca la
distanta de 100 m fata de aceste lucrari nivelul de impurificare cu CO va fi de 40 de ori mai
mic decat CMA si de 400 ori mai mic decat valorile ghid ale OMS.
Dioxidul de sulf
Calea de patrundere a bioxidului de sulf in orgamsm este tractul respirator.
Efectele atat la expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cat si la expunerea pe termen
mediu (24 ore) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii.
In concentratii peste 1000 Mg/m3 (numai la locul de munca), timp de 10 minute pot apare
efecte severe ca: bronhoconstrictie, bronsite si traheite chimice. La concentratii de 2600 -
2700 Mg/m3 pe 10 minute creste riscul aparitiei spasmului bronsic la astmatici. De remarcat
ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO2 a subiectilor umani.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
165
Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen
lung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special la fumatori.
Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte in special asupra subiectilor
sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta).
In ceea ce priveste aerosolii acizi (acid sulfuric si sulfati), trebuie spus ca expunerea la
aerosolii de acid sulfuric si la aerosolii de sulfat duce la cresterea morbiditatii prin afectiuni
pulmonare ca: bronsite astmatice alergice si bronsite cronice.
Dioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti
(prezenti simultan in gazele de ardere de la centrale termice) conduce la cresterea
mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardiorespiratorii si a deficientelor functiei pulmonare.
La copii care traiesc in zone industrializate s-a remarcat scaderea capacitatii vitale. Efectul
sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat si la cea pe termen lung.
Valorile limita stabilite de O.M.S pentru SO2 sunt:
• 350 Mg/m3 medie orara;
• 125 Mg/m3 medie zilnica;
• 50 Mg/m3 medie anuala,
Valorile ghid stabilite de O.M.S. pentru expunerea combinata la SO2 si particule sunt
prezentate in tabelul nr. 46.
Tabelul nr. 46. - Valorile ghid stabilite de O.M.S. pentru expunerea combinata la SO2 si
Particule – de verificat Legea 104/2011
Expunerea
Perioada
de
mediere
Dioxid de
sulf
Evaluarea
reflectarii:
fum negru
(pg/m3)
Evaluarea gravimetrica
Particule
totale in
suspensie
(mg/m3)
Particule
respirabile
(mg/m3)
Pe termen
scurt h 125 125 125 70
Pe termen
lung Nu au 50 50
Incarcarea atmosferei cu dioxid de sulf rezultat in urma activitatiior din organizarea de
santier se situeaza sub limita Legea 104/2011, cu precizarea ca nici in interiorul
amplasamentului aceasta limita nu este depasita.
Impurificarea cu SO2 provenit din lucrarile desfasurate pe amplasamentul variantei de
ocolire, nu va afecta calitatea aerului din localitati considerand ca pentru perioada de
executie a fost estimata o concentratie de 10 ori mai mica decat CMA la o distanta de 50 m
fata de aceste surse.
In privinta efectelor sinergice trebuie spus ca nivelul manifestarii acestora se situeaza la 100
m de lucrarile din amplasament sub limita impusa de norme. Ca si in cazul altor poluanti nu
exista riscul ca efectul sinergic al particulelor in suspensie si al dioxidului de sulf sa fie
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
166
resimtit in zonele localitatilor intrucat acestea sunt situate la o distanta mai mare de 100 m
de traseul variantei de ocolire, cu excepția unor situații punctuale, în care se vor adopta
soluții specifice de protecție, având în vedere că sunt amplasate în zona intersecțiilor cu
drumurile naționale și sunt afectate și în prezent de efectele traficului rutier.
Formaldehida
Este un compus cu efecte iritante. S-au evidentiat efecte cancerigene la animale, dar testele
pe subiecti umani nu au condus la conciuzii certe. Formaldehida face parte din grupa 2B a
substantelor cancerigene (conform IARC).
Concentratia la care apare iritatia este de 100 jg/m3 pe 30 minute, dar efecte semnificative
apar de la 300 jg/m3. Nivelul de detectie olfactiva este de 60 jg/m3.
Valorea limita stabilita de O.M.S este de 100 jg/m3 (medie oe 30 de minute). Concentratiile
de HCOH din atmosfera localitatilor riverane nu vor determina situatii critice.
Hidrocarburile aromatice policiclice
Hdrocarburiie polinucleare (sau policiclice) aromatice reprezinta un numeros grup de
compusi organici cu doua sau mai multe radicaluri benzenice. Au o solubilitate relativ
scazuta in apa dar sunt absorbiti usor de particule.
Caile de patrundere in organismul uman sunt reprezentate atat de aer (prin inhalare) cat si
de apa de baut si mancare.
Efectele la nivelul organismului uman sunt toxicologice si carcinogene. HAP - urile inhalate
sunt susceptibile de producerea cancerului pulmonar. Datorita potentialului lor cancerigen,
pentru HAP nu poate fi recomandat nici un nivel de siguranta.
Agentia de mediu a Statelor Unite a estimat riscul aparitiei cancerului prin expunerea la
HAP, in special la Benzo (a) piren care este cea mai studiata hidrocarbura aromatica
policiclica. Se apreciaza astfel ca 62 de persoane dintr-un total de 100.000 expuse de-a
lungul vietii la 1 jg HAP/m3, pot fi afectate de cancer. Considerand ca 0,71% din aceste
emisii sunt ale BaP, se poate estima ca 9 persoane din cele 100.000 pot avea cancer prin
expunerea la 1 pg/m3 de-a lungul intregii vieti.
Se apreciaza ca data fiind perioada limitata a emisiilor de HAP, riscul prezentat pentru
populatia din localitatile invecinate este redus.
Impactul asupra muncitorilor
In sensul prevenirii aparitiei imbolnavirilor profesionaie, este obligatoriu a se respecta limitele
stabilite prin concentratii admisibile de substante toxice si pulberi in atmosfera zoneior de
munca, limite prevazute in cadrul "Normelor generale de protectie a muncii" elaborate de
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii si al Institutului de Igiena
si Sanatate Publica.
Concentratiile admisibile (medii si de varf) sunt concentratiile maxime admise in mediul de
munca si pentru poluantii de interes sunt prezentate în tabelul nr. 47. Concentratia
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
167
admisibila de varf este concentratia noxelor in zona de munca ce nu trebuie depasita in nici
un moment al zilei de lucru. Concentratia admisibila medie rezulta dintr-un numar de
determinari reprezentativ pentru locul de munca respectiv in diferite faze tehnologice: nu
trebuie depasita pe perioada unui schimb de munca.
In locurile de munca in care se gasesc mai multe substante toxice avand un efect sinergic
de tip aditiv, aprecierea riscului si a masurilor de protectia muncii necesare se face avand in
vedere actiunea combinata a acestora. Se considera ca au efect sinergic de tip aditiv
substantele toxice care au ca tinta a agresivitatii lor acelasi organ sau sistem al
organismului, ori care au acelasi mecanism de actiune.
Analizand datele, privind evaluarea emisiilor si comparandu-le cu limitele admise se
constata ca in perioadele de executie concentratiile estimate pe amplasament se situeaza
sub limitele prevazute de N.G.P.M.
Tinand cont de aceasta afirmatie precum si de durata de executie (de expunere pentru
muncitori) se poate afirma ca impactul asupra muncitoriior in perioada de executie a
variantei de ocolire este minor.
Tabelul nr. 47. - Concentratiile maxime admise de pulberi in atmosfera zonei de munca
Nr.crt. Denumirea pulberilor
Concentratia admisa –
maxima
CMA
1 Pulberi cu continut de SiO2 liber cristalin, intre 1
si 5% 8 mg/m
2 Pulberi cu continut de SiO2 amorf (pamant de
diatomee natural-necalcitan, etc.) 8 mg/m
3 Pulberi de alta natura 15 mg/m
In perioada de executie a variantei de ocolire nu se constata depasiri ale concentratiilor
maxim admise de substante toxice in atmosfera zonei de munca pentru nici una din fazele
tehnologice. Considerand totodata perioada scurta de executie a lucrarilor propuse se poate
aprecia ca nu exista riscul aparitiei unor boli profesionale prin expunerea la noxele generate
de aceste activitati. Concentratiile maxime de particule pe 30 de minute in zona gropilor de
imprumut ating valorile cele mai mari - 5 mg/m3. Analizand valorile din tabelul de mai sus se
constata ca acestea se incadreaza in concentratiile maxim admise de pulberi in atmosfera
zonei de munca.
Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de realizarea variantei de
ocolire se manifesta in perioada de executie prin:
• prezenta santierului provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane, marcat
prin zgomot, concentratia de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;
• posibile conflicte de circulatie datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta
materialele de constructii la punctele de lucru;
• deseurile solide generate de activitatile de constructii depozitate necorespunzător;
• schimbarea folosintei terenului pe care se va proiecta varianta de ocolire.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
168
In perioada de operare
Poluantii atmosferici, prezenti ca urmare a traficului rutier desfasurat pe varianta de ocolire si
care pot afecta locuitorii din localitatile limitrofe sunt: plumbul (Pb), oxizii de azot (NOx),
dioxidul de sulf (SO2), ozonul (O3), particulele in suspensie, compusii organici volatili (COV),
cadmiul (Cd), cromul (Cr) si nichelul (Ni). Ar putea fi afectate de prezenta acestor substante
locuintele situate la mai putin de 100 m de drum.
Un alt factor care ar putea afecta confortul populatiei este zgomotul rezultat din traficul rutier.
Traseul propus pentru varianta de ocolire ocoleste zonele locuite, trecand la distante mai
mari de 100 m de zone locuite, cu excepția unor situații punctuale în apropierea intersecțiilor
cu drumurile naționale (prezentate în capitolul 4.7.1 Date generale). Sanatatea populatiei din
aceste zone nu va fi afectata de traficul rutier de pe traseul propus.
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
4.8.1. Date generale
In temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000 cu modificarile si completarile sale - privind
protejarea patrimoniului cultural national mobil, cu modificarile si completarile ulterioare, si
Legii nr. 422/2001 cu modificarile si completarile sale - privind protejarea monumentelor
istorice, cu modificarile si completarlle ulterioare, beneficiarul/executantul investitiei asigura
finantarea pentru executarea sapaturilor arheologice preventive si de salvare, avand
obligatia, dupa caz, de a reveni asupra proiectului daca descoperirile arheologice necesita
conservarea in situ cu marcarea la suprafata (reconstructie) a bunurilor mobile de patrimoniu
arheologic.
In perioda anterioara realizarii constructiei, a fost efectuată cercetarea preliminară din punct
de vedere arheologic a terenului.
În zona proiectului nu au fost identificate monumente, obiective istorice sau situri
arheologice.
4.8.2. Impactul prognozat
Având în vedere că nu au fost identificate pe amplasamentul variantei de ocolire sau în
apropierea amplasamentului, situri arheologice, obiective istorice sau monumente, impactul
asupra condițiilor culturale și a patrimoniului cultural va fi unul extrem de redus.
Totuși pentru a asigura tratarea acestor aspecte, Constructorul este obligat să încheie o
convenție cu una dintre unitățile agreate de Ministerul Culturii pentru a monitoriza aspectele
arheologice și pentru a acționa în scopul protecției eventualelor elemente descoperite în
timpul lucrărilor de excavații la varianta de ocolire.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
169
5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului
Referindu-ne strict la proiectele de infrastructură rutieră, respectiv la constructia variantelor
de ocolire, care face obiectul acestui raport se poate constata ca impactul se poate
manifesta ca impact negativ, dar in acelaşi timp ele au si un insemnat impact pozitiv asupra
economiei.
Impactul negativ consta in fragmentarea habitatelor si in poluare, iar cel pozitiv in facilitarea
schimburilor de bunuri materiale și a dezvoltării economico-sociale.
Ambele categorii de impact se manifesta diferit in perioadele de executie si de operare a
variantei de ocolire.
A. EFECTE POZITIVE.
In perioada de constructie a variantei de ocolire
• Dezvoltarea unor activitati economice legate de constructia variantei de ocolire: procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate, aprovizionarea cu carburanţi si lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor. Menționăm că aceste activități se vor dezvolta în afara ariilor protejate, la o distanță de minim 4 kilometri de zona proiectului.
• Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente pentru personalul implicat in executia lucrarilor.
• Crearea temporara de locuri de munca pentru populaţia autohtona, concomitent cu posibilitatea pentru o parte din aceasta de a se califica intr-o meserie noua, mai profitabila.
• Ridicarea intr-o oarecare masura a nivelului economic, de civilizare si informare al populaţiei locale.
In perioada de exploatare a variantei de ocolire
• Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: creşterea vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanţi prin scaderea accelerarilor si decelerarilor dar si a regimului de funcţionare a motoarelor, a blocajelor in traseu in special la parcursul prin localitati.
• Diminuarea pericolului de accidente, cauzate de depaşiri si tranzitare prin localitati cu circulaţie pietonala importanta.
• Reorganizarea generala a reţelei rutiere din zonele strabatute, cu creşterea fluentei in circulaţie si imbunatatirea legaturilor intre asezari.
• Dezvoltarea unor activitati economice noi, de exemplu, parcari care pot crea noi locuri de munca in zona.
• Asigurarea unor condiţii de confort sporite pentru pasageri si conducatorii auto prin facilitatile obtinute: parcari cu dotari sanitare, de alimentatie publica și odihna.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
170
B. ASPECTE SENSIBILE.
In perioada de constructie a variantei de ocolire
In prezent datorita tehnologiilor de execuţie moderne, a utilizarii unor materiale puţin
agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, impactul din perioada de execuţie s-a
diminuat considerabil, insa acest impact nu poate fi eliminat in totalite. Aspectele sensibile
pot fi sintetizate astfel:
• Mişcari importante de terasamente, deblee si/sau ramblee cu excavaţii in traseu ori in gropi de imprumut, care genereaza modificari in straturile superioare ale solului, în echilibrul lor natural si schimbari ale peisajului natural.
• Emisii importante de praf si noxe produse de gazele de eşapament de la motoarele extrem de puternice ale mijloacelor mecanice de transport si utilajelor.
• Perturbarea prin zgomot si noxe a habitatelor, faunei si florei, uneori pe benzi laterale de cateva zeci de metri, din axul lucrarilor.
• Scoaterea din circuitul agricol si silvic de suprafeţe insemnate.
• Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executarii lucrarilor de constructii cum ar fi praf la betonari, zidarii, sau gaze in cazul betoanelor bituminoase.
• Perturbarea temporară a scurgerii naturale a apelor în timpul execuției lucrărilor de la poduri si aparari de maluri.
• Posibilitatea intersectării unor situri arheologice necunoscute, scoase la iveala de lucrari, care presupun masuri de salvare, ce ingreuneaza sau intarzie programul de execuţie. În urma analizei preliminare, acest risc este unul minim, dar nu poate fi exclus în totalitate.
• Disconfort prin poluare fonica, luminoasa, vibraţii si emiterea de noxe, cauzat populaţiei din asezarile situate in apropierea fronturilor de lucru.
In concluzie in perioada de execuţie are loc un impact important, care trebuie limitat prin
masurile operationale si redus la un nivel suportabil pentru receptorii din zona.
In perioada de exploatare a variantei de ocolire
• Fragmentarea definitiva a habitatelor cu posibilitatea afectării semnificative a unor populaţii de animale sau unor forme de flora.
• Concentrarea importanta a traficului pe noile coridoare astfel create cu noxe insemnate si perturbari ale mediului dar si al populaţiei riverane.
• Creşterea pericolului de accidente pe traseu ca urmare a vitezelor sporite de circulaţie acceptate, cu efecte asupra participanţilor la trafic.
• Circulaţia in comun, cu viteze mari, a autoturismelor si mijloacelor de transport greu.
• Modificarea prin deviere sau anulare a unor rute de transport tradiţionale si bine cunoscute, ceea ce poate perturba activitati economice sau sociale bine consolidate in timp.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
171
a) construirea și existența proiectului, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare;
Efectele posibile generate asupra factorilor de mediu de construirea și de operarea variantei
de ocolire sunt prezentate mai jos pe fiecare factor de mediu în capitolele 5.1 – 5.7, 5.9.
b) utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei și a
biodiversității, având în vedere, pe cât posibil, disponibilitatea durabilă a acestor
resurse;
Utilizarea resurselor este prezentată în capitolul 1.6, iar efectele asupra factorilor de mediu
din amplasament va fi unul redus, având în vedere că nu se vor utiliza resurse naturale din
zona de influență a proiectului, nu vor fi afectate direct arii protejate naturale, iar materialele
necesare realizării proiectului vor fi aduse din locații autorizate și deja utilizate în acest scop.
Efecte semnificative vor fi asupra terenurilor ocupate permanent de varianta de ocolire,
terenuri care în prezent sunt utilizate pentru activități agricole. De asemenea, un efect
important va fi generat asupra straturilor superficiale ale solului.
Având în vedere că se va asigura utilizarea stratului cu potențial fertil în amenajările
peisagistice ale variantei de ocolire, efectele vor fi substanțial diminuate.
c) emisia de poluanți, zgomot, vibrații, lumină, căldură și radiații, crearea de efecte
negative și eliminarea și valorificarea deșeurilor; descrierea efectelor posibile ca
urmare a implementării proiectului;
Concentrațiile de poluanți au fost prezentate în detaliu în capitolele 1.8 și 4, iar efectele
acestor emisii vor fi unele reduse în condițiile respectării măsurilor operaționale și specifice
pentru limitarea și reducerea impactului.
Efectele posibile generate asupra factorilor de mediu de implementarea proiectului variantei
de ocolire sunt prezentate mai jos pe fiecare factor de mediu în capitolele 5.1 – 5.7, 5.9.
d) riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural sau pentru mediu
Riscurile pentru sănătatea umană, pentru patrimoniul cultural și pentru factorii de mediu sunt
prezentate în capitolul 8.
e) cumularea efectelor cu cele ale altor proiecte existente și/sau aprobate, ținând
seama de orice probleme de mediu existente legate de zone cu o importanță
deosebită din punctul de vedere al mediului, care ar putea fi afectate, sau de
utilizarea resurselor naturale;
Evaluarea efectelor cumulative sunt prezentate succint în capitolul 5.10.
f) impactul proiectului asupra climei și vulnerabilitatea proiectului la schimbările
climatice;
Impactul proiectului asupra climei și vulnerabilitatea proiectului la schimbările climatice este
prezentat în capitolul 3.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
172
g) tehnologiile și substanțele folosite.
Tehnologiile și substanțele folosite sunt prezentate în capitolele 1.6 și 1.8.
EFECTE POSIBILE, PREZENTATE SUCCINT PE COMPONENTE DE MEDIU
Factorii de mediu ce pot fi afectați de realizarea proiectului, precum și evaluarea
impactului asupra acestora pentru perioadele de execuție și de operare sunt
prezentate în capitolul 4 al acestui raport.
5.1. Soluri și geologie:
Efecte posibile în etapa de execuție:
• Schimbarea temporară a folosinței terenurilor (loturile ocupate de șantier, punctele
de lucru și drumurile de acces și de transport, stocarea pământului vegetal etc.) și
efectele sale.
Pentru a evita afectarea temporară a unor suprafețe suplimentare față de suprafețele
ocupate permanent de proiect, a fost aleasă soluția amplasării organizării de șantier în zona
în care va fi construit ulterior nodul rutier de la km 5+500 al variantei de ocolire.
Această locație permite și transportul materialelor pe terasamentul variantei de ocolire, cu
utilizarea minimă a drumurilor existente.
Tot în această zonă vor fi amplasate și depozitele de materiale, pentru acele materiale care
vor fi puse în operă în maxim 2-3 zile, având în vedere că majoritatea materialelor ajung pe
șantier gata de punere în operă și nu sunt produse pe amplasament.
Luând în considerare aspectetele prezentate, efectele vor fi unele reduse și limitate în timp.
• Degradarea solului în zona săpăturilor: decopertarea și îndepărtarea solului vegetal,
compactarea solurilor.
Lucrările la varianta de ocolire vor genera efecte importante asupra solului, generate de
săpături, decopertare straturi pedologice și compactarea solului. Aceste efecte vor fi
permanente doar pentru suprafețele ocupate permanent de elementele proiectului.
• Poluarea solului și modificarea în continuare a calității solului sub acțiunea poluanților
din cauza:
Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante potential
poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
173
carburantii, combustibilii, vopselele etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor
cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor
de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.
Însă având în vedere că alimentarea cu combustibil se va realiza în stații special autorizate
aflate în afara zonei proiectului, efectele ce pot fi generate vor fi reduse.
O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata
de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot
pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de
poluare a solului si subsolului.
Se recomandă verificarea periodică a utilajelor și mijloacelor de transport, iar această
măsură operațională va limita la minim efectele potențiale de contaminare a solului ca
urmare a activității utilajelor și mijloacelor de transport materiale.
Depunerile atmosferice de substanțe poluante vor avea efecte minime asupra calității
solului.
Efecte posibile în etapa de operare:
• Schimbări permanente ale categoriilor de utilizare a terenului.
Nu se preconizează schimbări permanente de utilizare a terenurilor, în afara suprafețelor
ocupate permanent de elementele variantei de ocolire.
• Poluări accidentale ca urmare a accidentelor sau defecțiunilor, scurgerilor
accidentale de substanțe utilizate în cadrul lucrărilor de întreținere.
În perioada de operare a variantei de ocolire există riscul de poluare accidentală, generat de
accidente ale mijloacelor de transport care utilizează varianta de colire sau de utilaje care
acționează pentru lucrări de întreținere.
Există planuri specifice de intervenție, stabilite prin legislația în vigoare, iar Beneficiarul va
asigura respectarea acestora.
Efecte posibile în etapa de dezafectare:
Efectele sunt similare celor din perioada de execuție.
Caracterul și durata impactului
Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată, cu excepția suprafețelor ocupate permanent
de elementele proiectului.
Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
174
Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de
elementele proiectului pentru care impactul va fi continuu și direct.
Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung
Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire, cu excepția
suprafețelor ocupate permanent de elementele proiectului pentru care impactul va fi
permanent și pe termen lung.
Impactul este reversibil sau ireversibil
Impactul va fi reversibil, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de elementele
proiectului pentru care impactul va fi ireversibil.
Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte
semnificative.
5.2. Ape de suprafața și subterane
Efecte posibile în etapa de execuție:
• Poluarea apelor de suprafață și contaminarea apei subterane
Au fost prevăzute măsuri de limitare și reducere a impactului, care vor asigura limitarea la
minim a efectelor de poluare a apelor de suprafață/ contaminare a apei subterane.
Având în vedere tipicul lucrărilor prevăzute în cadrul proiectului, aceste efectele nu vor fi
semnificative.
Efecte posibile în etapa de operare:
• Poluări accidentale ale apelor de suprafață și subterane cu substanțe poluante ca
urmare a accidentelor sau defecțiunilor (mai ales din transportul mărfurilor lichide),
scurgerilor accidentale de substanțe utilizate în timpul acțiunilor de întreținere /
intervenție.
În perioada de operare a variantei de ocolire există riscul de poluare accidentală, generat de
accidente ale mijloacelor de transport care utilizează varianta de colire sau de utilaje care
acționează pentru lucrări de întreținere.
Există planuri specifice de intervenție, stabilite prin legislația în vigoare, iar Beneficiarul va
asigura respectarea acestora.
Efecte posibile în etapa de dezafectare:
Efectele sunt similare celor din perioada de execuție.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
175
Caracterul și durata impactului
Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată, cu excepția suprafețelor ocupate permanent
de elementele proiectului.
Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect
Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de
elementele proiectului pentru care impactul va fi continuu și direct.
Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung
Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire, cu excepția
suprafețelor ocupate permanent de elementele proiectului pentru care impactul va fi
permanent și pe termen lung.
Impactul este reversibil sau ireversibil
Impactul va fi reversibil, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de elementele
proiectului pentru care impactul va fi ireversibil.
Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte
semnificative.
5.3. Calitatea aerului
Efecte posibile în etapa de execuție:
• Creșterea emisiilor de poluanți atmosferici generate de traficul de șantier.
Efectele generate de creșterea temporară generată de anumite activități specifice de pe
șantier nu vor avea un caracter semnificativ, având în vedere că au fost stabilite măsuri
operaționale de limitare a acestor emisii și de reducere a activităților în anumite intervale.
• Emisii de pulberi potențial contaminate cu poluanți rezultate din săpături, încărcarea
și descărcarea materiilor prime etc.
Efectele generate de emisiile de pulberi din anumite activități specifice de pe șantier nu vor
avea un caracter semnificativ, având în vedere că au fost stabilite măsuri operaționale de
limitare a acestor emisii și de reducere a activităților în anumite intervale.
Efecte posibile în etapa de operare:
Traficul de pe varianta de ocolire nu va genera creșteri semnificative ale emisiilor de poluanți
atmosferici, față de situația actuală, având în vedere că se va asigura fluența traficului.
De asemenea, emisiile se vor încadra în limitele admise de legislația specifică.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
176
Efecte posibile în etapa de dezafectare:
Efectele sunt similare celor din perioada de execuție.
Caracterul și durata impactului
Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată.
Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect
Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect.
Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung
Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire.
Impactul este reversibil sau ireversibil
Impactul va fi reversibil.
Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte
semnificative.
5.4. Zgomot și vibrații Efecte posibile în etapa de execuție:
• Creșterea nivelului de zgomot ca urmare a circulației vehiculelor motorizate și
activităților utilajelor de construcție.
Efectele generate de creșterea temporară generată de anumite activități specifice de pe
șantier nu vor avea un caracter semnificativ, având în vedere că au fost stabilite măsuri
operaționale de limitare a acestor emisii și de reducere a activităților în anumite intervale.
• Vibrații generate în faza de construcție.
Efectele generate de vibrații generată de anumite activități specifice de pe șantier nu vor
avea un caracter semnificativ, având în vedere că au fost stabilite măsuri operaționale de
limitare a vibrațiilor.
Efecte posibile în etapa de operare:
Traficul de pe varianta de ocolire nu va genera creșteri semnificative ale nivelului de zgomot,
față de situația actuală, având în vedere că se va asigura fluența traficului.
De asemenea, nivelul de zgomot se va încadra în limitele admise de legislația specifică.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
177
Efecte posibile în etapa de dezafectare:
Efectele sunt similare celor din perioada de execuție.
Caracterul și durata impactului
Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată, cu excepția suprafețelor ocupate permanent
de elementele proiectului.
Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect
Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de
elementele proiectului pentru care impactul va fi continuu și direct.
Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung
Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire, cu excepția
suprafețelor ocupate permanent de elementele proiectului pentru care impactul va fi
permanent și pe termen lung.
Impactul este reversibil sau ireversibil
Impactul va fi reversibil, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de elementele
proiectului pentru care impactul va fi ireversibil.
Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte
semnificative.
5.5. Populația și sănătatea umană:
Efecte posibile în etapa de execuție:
Efectele importante ale impactului negativ generat de realizarea variantei de ocolire
proiectate se manifesta in perioada de executie prin:
• prezenta santierului provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane, marcat
prin zgomot, concentratia de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;
• posibile conflicte de circulatie datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta
materialele de constructii pe fronturile de lucru.
Emisiile atmosferice și nivelul de zgomot vor fi ținute sub control prin implementarea
măsurilor recomandate în acest raport.
Având în vedere că activitățile se vor realiza pe cât posibil pe terasamentul variantei de
ocolire, iar organizarea de șantier a fost prevăzută într-o zonă aflată la o distanță
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
178
considerabilă de locuințe, efectele asupra populației și sănătății umane, nu vor fi
semnificative.
Efecte posibile în etapa de operare:
Emisiile atmosferice și nivelul de zgomot vor fi ținute sub control prin implementarea
măsurilor recomandate în acest raport.
În perioada de operare efectele generate de traficul rutier vor fi reduse și nu vor genera un
impact semnificativ asupra populației și sănătății umane.
Efecte posibile în etapa de dezafectare:
Efectele sunt similare celor din perioada de execuție.
Caracterul și durata impactului
Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată, cu excepția suprafețelor ocupate permanent
de elementele proiectului.
Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect
Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de
elementele proiectului pentru care impactul va fi continuu și direct.
Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung
Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire, cu excepția
suprafețelor ocupate permanent de elementele proiectului pentru care impactul va fi
permanent și pe termen lung.
Impactul este reversibil sau ireversibil
Impactul va fi reversibil, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de elementele
proiectului pentru care impactul va fi ireversibil.
Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte
semnificative.
5.6. Fauna Efecte posibile în etapa de execuție:
• Perturbarea activităților speciilor ca urmare a iluminatului pe timp de noapte, creșterii
nivelului de zgomot și vibrații din zonele de construcție.
În zona proiectului au fost identificate specii de faună comune, care s-au adaptat la prezența
activităților antropice.
Nu vor fi afectate specii protejate de interes comunitar.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
179
Pentru a limita la minim efectele asupra speciilor de faună din zonă, zona organizării de
șantier va fi împrejmuită și se va utiliza iluminat optim, care să nu perturbe activitatea
speciilor.
Sunt prevăzute și elemente temporare de colectare și traversare a speciilor de amfibieni din
zona proiectului, până la finalizarea podețelor și structurilor casetate cu elemente specifice.
Efecte posibile în etapa de operare:
• Creșterea ratei de mortalitate în cadrul populațiilor de animale prin coliziunea cu
autovehiculele.
Efectele vor fi extrem de reduse și cu totul accidentale, având în vedere că proiectul include
soluții tehnice pentru asigurarea conectivității în zona proiectului.
• Perturbarea activității speciilor prin creșterea nivelului de zgomot și vibrații, în special
în rândul păsărilor și mamiferelor mici.
În zona proiectului au fost identificate specii de faună comune, care s-au adaptat la prezența
activităților antropice, iar nivelurile de zgomot și vibrații nu vor crește semnificativ și nu vor
genera impact suplimentar față de situația actuală.
Efecte posibile în etapa de dezafectare:
Efectele sunt similare celor din perioada de execuție.
Caracterul și durata impactului
Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată.
Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect
Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect.
Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung
Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire.
Impactul este reversibil sau ireversibil
Impactul va fi reversibil.
Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte
semnificative.
5.7. Flora Efecte posibile în etapa de execuție:
• Pierderi de habitate ca urmare a ocupării permanente cu construcții.
Efectele vor fi reduse și limitate la suprafețele ocupate permanent de elementele proiectului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
180
• Alterarea habitatelor ca urmare a intervențiilor temporare și/sau pătrunderii de specii
alohtone/invazive.
Efectele vor fi extrem de reduse și cu totul accidentale, având în vedere că au fost prevăzute
măsuri operaționale specifice de limitare și reducere a impactului potențial.
• Alterarea habitatelor ca urmare a contaminării accidentale a solului, apelor de
suprafață/subterane.
Efectele vor fi extrem de reduse și cu totul accidentale, având în vedere că au fost prevăzute
măsuri operaționale specifice de limitare și reducere a impactului potențial.
Efecte posibile în etapa de operare:
• Alterarea habitatelor ca urmare a depunerii poluanților atmosferici și/sau contaminării
accidentale a solului, apelor de suprafața/subterane.
Efectele vor fi extrem de reduse și cu totul accidentale, având în vedere că au fost prevăzute
măsuri operaționale specifice de limitare și reducere a impactului potențial. De asemenea,
au fost implementate soluții constructive specifice care să asigure conectivitatea habitatelor
din zona proiectului.
Efecte posibile în etapa de dezafectare:
Efectele sunt similare celor din perioada de execuție.
Caracterul și durata impactului
Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată, cu excepția suprafețelor ocupate permanent
de elementele proiectului.
Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect
Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de
elementele proiectului pentru care impactul va fi continuu și direct.
Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung
Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire, cu excepția
suprafețelor ocupate permanent de elementele proiectului pentru care impactul va fi
permanent și pe termen lung.
Impactul este reversibil sau ireversibil
Impactul va fi reversibil, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de elementele
proiectului pentru care impactul va fi ireversibil.
Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte
semnificative.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
181
5.8. Concluziile Studiului de Evaluare Adecvată
Traseul variantei de ocolire a municipiului Reghin s-a stabilit dupa studierea
terenului.
Studiul de evaluare adecvata a avut la baza elementele studiului de fezabilitate
pentru varianta de ocolire a municipiului Reghin.
În cadrul analizei preliminare de mediu, s-a analizat posibilitatea modificarii traseului,
insa conditiile specifice ale terenului parcurs de traseul variantei de ocolire, nu permit
modificarea acestui traseu, fara generarea unui impact semnificativ mai mare pentru speciile
si habitatele protejate.
Evaluarea s-a făcut dinstinct pentru perioada de executie şi pentru perioada de
exploatare/operare. S-au evaluat sursele de poluare a apei, a aerului, a solului şi subsolului,
a florei şi faunei, de poluare sonoră, gospodărirea deşeurilor, substanţelor toxice şi
periculoase. In continuare s-a analizat şi cuantificat impactul produs asupra speciilor si
habitatelor protejate. S-au analizat măsurile propuse în proiect şi s-au recomandat măsuri
suplimentare pentru limitarea, diminuarea si/sau eliminarea impactului negativ produs
asupra acestora şi încadrarea efectelor adverse în limite admisibile. In cadrul acestor
măsuri de o atenţie deosebită s-a acordat pastrarii conectivitatii pentru speciile protejate, cu
accent asupra speciilor de amfibieni, pentru care s-au studiat si propus adaptarea
structurilor casetate și podețelor pe anumite sectoare astfel încât să includă elemente
specifici pentru asigurarea tranzitului.
Evaluarea impactului asupra speciilor protejate identificate pe amplasamentul
proiectului este sintetizat mai jos.
Pentru speciile de mamifere mici (Lutra lutra) Etapa de construcție – în această etapă impactul se manifestă prin cresterea influentei
antropice in zona și disturbarea activitatilor normale. Pentru limitarea la minim a impactului,
au fost propuse măsuri operaționale pentru protecția speciei, astfel că în final impactul
rezidual va fi unul redus-moderat, cu respectarea masurilor operationale si a graficului
esalonat.
Fragmentarea rutelor de deplasare va persista doar temporar și ocazional pe durata de
executie a lucrarilor, insa tinand cont ca lucrarile vor fi executate in baza unui grafic de
executie esalonat.
Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra vidrei, poate fi unul izolat de
mortalitate indusa de traficul rutier, insa acesta este extrem de limitat, deoarece varianta de
ocolire va fi imprejmuita, iar in apropierea zonelor utilizate pentru trecere vor fi prevazute
masuri suplimentare.
În cadrul masurilor de pastrare a conectivitatii au fost prevazute solutii tehnice pentru
mentinerea rutelor de deplasare, consideram ca impactul rezidual asupra rutelor de
deplasare, după aplicarea măsurilor de protecție, in perioada de operare va fi va fi unul
redus, cu asigurarea utilizarii lucrarilor prevazute in acest sens.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
182
Pentru speciile de amfibieni Etapa de construcție – în această etapă impactul asupra populațiilor de amfibieni se
manifestă prin distrugerea habitatelor și omorârea indivizilor, fie direct în timpul lucrărilor de
execuție a variantei de ocolire, fie indirect prin traficul rutier mult crescut în zonă. Pentru
limitarea la minim a impactului, au fost propuse măsuri operaționale și bariere temporare cu
locații de colectare a indivizilor și eliberarea lor în habitate apropiate. Astfel în perioada de
construcție impactul rezidual va fi unul redus, în condițiile respectării corecte a măsurilor
propuse în acest studiu.
Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra populațiilor de amfibieni este
reprezentat de omorârea ocazională unor indivizi în cadrul traficului rutier, insa tinand cont
ca varianta de ocolire va fi imprejmuită, acest risc este redus semnificativ.
De asemenea pentru a reduce impactul privind fragmentarea cauzată de varianta de ocolire
în perioada de funcționare au fost incluse lucrări specifice, respectiv adaptarea podețelor din
zona în care proiectul este în apropierea ariilor Natura 2000. Aceste lucrari au fost prevăzute
în zonele cu potențial de distribuție a speciilor de amfibieni, pentru a asigura deplasarea
optimă a speciilor și a împiedica pătrunderea lor pe partea carosabilă.
Impactul rezidual va fi unul extrem de redus, în condițiile respectării corecte a măsurilor
propuse în acest studiu.
Pentru speciile de pești Etapa de construcție – în această etapă impactul asupra populațiilor de pesti se manifestă
prin degradarea habitatelor. Au fost recomandate măsuri operaționale și împrejmuirea zonei
de desfășurare a lucrărilor de execuție, astfel incat sa se reduca la minim impactul asupra
habitatelor naturale învecinate. Impactul rezidual va fi unul extrem de redus, în condițiile
respectării corecte a măsurilor propuse în acest studiu.
Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra populațiilor de pesti va fi unul
extrem de redus, in conditiile respectarii masurilor recomandate.
Pentru speciile de nevertebrate Etapa de construcție – în această etapă impactul asupra speciilor de nevertebrate se
manifestă prin degradarea habitatelor si prin fragmentarea rutelor de migrare. Au fost
recomandate măsuri operaționale și împrejmuirea zonei de desfășurare a lucrărilor de
execuție, astfel incat sa se reduca la minim impactul asupra habitatelor naturale învecinate.
Impactul rezidual va fi unul extrem de redus, în condițiile respectării corecte a măsurilor
propuse în acest studiu.
Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra speciilor de nevertebrate va fi
unul extrem de redus, in conditiile respectarii masurilor recomandate.
Pentru Habitate Etapa de construcție – în această etapă impactul se manifestă prin degradarea habitatelor
de pe amplasamentul proiectului și din apropierea acestuia. Au fost recomandate măsuri
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
183
operaționale și împrejmuirea zonei de desfășurare a lucrărilor de execuție, astfel incat sa se
reduca la minim impactul asupra habitatelor naturale învecinate. Impactul rezidual va fi unul
extrem de redus, în condițiile respectării corecte a măsurilor propuse în acest studiu.
Etapa de funcționare – în această etapă impactul asupra habitatelor va fi unul extrem de
redus, in conditiile respectarii masurilor recomandate.
Prin masurile recomandate impactul negativ al obiectivului va fi diminuat substantial,
valorile prognozate ale concentratiilor de poluanti in aer, ape, sol si subsol, precum si ale
nivelurilor de zgomot si vibratii incadrandu-se in limite admisibile.
Măsurile generale nu soluţionează toate problemele legate de protecţia
biodiversitatii, tinand cont ca executia solutiilor recomandate, precum si modul de
monitorizare si intretinere a acestora sunt aspecte extrem de importante, care in conditiile in
care sunt realizate corect pot asigura reducerea impactului la un nivel minim.
Având in vedere elementele prezentate in fiecare capitol din acest studiu si luând in
considerare analiza detaliata a aspectelor care au fost prezentate, se poate considera ca
varianta de ocolire respecta reglementările si principiile protectiei biodiversitatii, iar impactul
va fi unul moderat – redus, in conditiile respectarii masurilor recomandate.
Constructorul desemnat are responsabilitatea alegerii şi dimensionării parcului auto,
amplasării organizărilor de şantier, procurării instalaţiilor corespunzătoare, stabilirii fluxului
lucrărilor de execuţie, etc, astfel încât să se respecte măsurile recomandate în acest studiu.
Constructorul îi revine si responsabilitatea monitorizarii activitătii de santier în
vederea respectarii prevederilor legale privind protectia mediului. Monitorizarea trebuie
realizata printr-o persoana juridica atestata, neutra, in baza planului de monitorizare propus
in acest studiu.
De asemenea, Constructorul desemnat va elabora planul de management al
mediului, care va contine toate masurile recomandate in studiul de evaluare adecvata si in
studiul de evaluarea a impactului asupra mediului, iar acest plan va fi avizat de Beneficiar.
Pentru perioada de operare, analiza globală a efectelor pozitive şi a celor negative
conduce la o concluzie certă în favoarea primelor, respectiv efectelor benefice. In această
analiză globală nu s-au subevaluat efectele adverse în perioada de operare, efecte
generate prin gazele de eşapament, zgomotul circulaţiei autovehiculelor, separarea
proprietăţilor, modificarea peisajului.
Prin măsurile adoptate (rambleuri înalte, solutii constructive cu elemente pentru
păstrarea conectivității habitatelor din zona proiectului, înierbări şi amenajări peisagistice,
etc), impactul negativ al obiectivului a fost diminuat substanţial, valorile prognozate ale
concentraţiilor de poluanţi în aer, ape, sol şi subsol, precum şi ale nivelurilor de zgomot şi
vibraţii încadrându-se în limite admisibile.
Realizarea proiectului nu va distruge relatiile ecologice, structurale sau functionale
din cadrul siturilor Natura 2000, in conditiile respectarii masurilor recomandate si a
solutiilor tehnice complexe, pentru a se asigura conectivitatea pentru speciile protejate si
limitarea impactului la un nivel moderat – redus.
Având în vedere concluziile studiilor de identificare a biodiversității realizate pe
amplasamentul proiectului, impactul asupra habitatelor și speciilor protejate nu este unul
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
184
semnificativ, însă au fost prevăzute soluții tehnice și măsuri operationale specifice, care
să asigure menținerea conectivității și protecția speciilor în zona proiectului.
5.9. Peisajul În zona proiectului peisajul este puternic influențat de activitățile antropice din zonă,
în special activitățile agricole.
În zona km 8+290 și km 9+440 a fost identificat pe amplasament un peisaj de tip
forestier ce aparține fostei unităţi amenajistice UA 7B din cadrul UP X Mociar, zonă care va
necesita defrișare.
Construcția elementelor variantei de ocolire va genera modificări permanente pentru
suprafețele ocupate permanent.
Efectele vor fi importante în perioada de execuție a lucrărilor, având în vedere
utilizarea mijloacelor de transport și a utilajelor, precum și activitățile de mișcare a volumelor
de pământ.
Aceste efecte vor fi limitate la perioada de construcție a elementelor variantei de
ocolire.
În perioada de funcționare a variantei de ocolire, efectele asupra peisajului vor fi
minime, deoarece proiectul include soluții constructive moderne cu integrare armonioasă în
peisajul existent.
Caracterul și durata impactului
Impactul va fi unul temporar și limitat ca durată, cu excepția suprafețelor ocupate permanent
de elementele proiectului.
Impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional, direct, indirect
Impactul va fi intermitent/ocazional, indirect, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de
elementele proiectului pentru care impactul va fi continuu și direct.
Impactul va fi temporar, pe termen scurt , mediu sau lung
Impactul va fi temporar, pe termen scurt – limitat pe perioada de construire, cu excepția
suprafețelor ocupate permanent de elementele proiectului pentru care impactul va fi
permanent și pe termen lung.
Impactul este reversibil sau ireversibil
Impactul va fi reversibil, cu excepția suprafețelor ocupate permanent de elementele
proiectului pentru care impactul va fi ireversibil.
Eventualele efecte indirecte, secundare, izolate: Nu vor fi generate efecte indirecte
semnificative.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
185
5.10. Evaluarea efectelor cumulative
Limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative
Impactul cumulativ a fost apreciat in amplasamentul traseului variantei de ocolire a
municipiului Reghin si vecinatati, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in
proiect. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte
activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat.
Impactul cumulat al proiectului cu componentele sale, identificate în
apropierea ariilor protejate Natura 2000
o ROSCI0320 – Mociar – traseul este la o distanță cuprinsă între 120 și 384 m, față de aria
protejată, pe sectorul cuprins între km 6+850 – km 9+440:
➢ Elementele proiectului:
• Realizare parte carosabilă, cu structura rutieră proiectată
• Realizarea dispozitivelor de colectare și dirijare a apelor pluviale
• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E la la km 9+440 al variantei
• Pod peste DJ153 si Paraul Mocear km 6+874
• Zid de sprijin km 8+300 – km 8+345
• Rigolă carosabilă km 8+300 – km 8+345
• Structură casetată la km 7+125
• Podeț din beton la km 7+340
• Podeț din beton la km 7+558
• Podeț din beton la km 7+684
• Structură casetată la km 8+290
➢ Defrisări:
• Suprafața de 3.4 ha, pe sectorul cuprins între km 8+290 și km 9+440, în
apropierea ROSCI0320, fitocenoze aparţinând speciilor Querco robori-
Carpinetum au fost identificate pe suprafaţa fostei unităţi amenajistice UA 7B din
cadrul UP X Mociar, aflată pe traseul proiectului, dar în afara ROSCI0320 Mociar.
Structura specifică a acestor fitocenoze, dată fiind proximitatea faţă de zona
industrializată, fiind situată la marginea corpului de pădure, dar şi a lucrărilor
silvo-culturale efectuate, este puternic afectată de factorul antropic.
➢ Măsuri specifice pentru protecția speciilor protejate:
• Structurile casetate și podețele de beton vor avea toate elementele necesare
astfel încât să asigure utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici,
respectiv treaptă umedă, treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.
• Datorita multitudinii de solutii constructive (tubulare, casetate, prefabricate etc),
tipul acestora va fi stabilit de Antreprenori, cu acordul Beneficiarului cu
respectarea urmatoarelor conditii:
o Sa aiba treapta umeda mediana si trepte uscate laterale de aproximativ 20 –
40 cm
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
186
o Sa fie amplasati parapeţi care au o suprafaţă alunecoasă, directionata catre
zona de traversare;
o ROSCI0368 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – pe o lungime de aproximativ 134 m,
proiectul este la limita ariei, în zona podului peste Mureș de la km 12+240:
➢ Elementele proiectului:
• Pod peste Raul Mures km 12+240
➢ Măsuri specifice pentru protecția speciilor protejate:
• Lucrarile de infrastructrura ale podului in zona albiei minore se vor executa cu
asigurarea unei zone de realizarea la uscat a infrastructurilor, fără obturarea
albiei.
• Pe timpul executiei se vor lua toate masurile necesare pentru a nu deversa in mod
accidental produse petroliere, uleiuri, sau alte produse care sa polueze apele, cu
efecte negative asupra populatiei piscicole.
o ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin – traseul este la o distanță cuprinsă între
între 130 și 227 m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 11+645 – km
12+400:
➢ Elementele proiectului:
• Realizare parte carosabilă, cu structura rutieră proiectată
• Realizarea dispozitivelor de colectare și dirijare a apelor pluviale
• Pod peste Raul Mures km 12+240
• Podeț din beton la km 12+512
➢ Măsuri specifice pentru protecția speciilor protejate:
• Structurile casetate și podețele de beton vor avea toate elementele necesare
astfel încât să asigure utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici,
respectiv treaptă umedă, treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.
• Datorita multitudinii de solutii constructive (tubulare, casetate, prefabricate etc),
tipul acestora va fi stabilit de Antreprenori, cu acordul Beneficiarului cu
respectarea urmatoarelor conditii:
o Sa aiba treapta umeda mediana si trepte uscate laterale de aproximativ 20 –
40 cm
o Sa fie amplasati parapeţi care au o suprafaţă alunecoasă, directionata catre
zona de traversare;
o ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș – traseul este la o distanță cuprinsă
între 446 și 1239m, față de aria protejată, pe sectorul cuprins între km 3+400 – km 5+000:
➢ Elementele proiectului:
• Realizare parte carosabilă, cu structura rutieră proiectată
• Realizarea dispozitivelor de colectare și dirijare a apelor pluviale
• Pod peste Canalul Morii la km 3+495
• Podeț din beton la km 3+875
• 2 Structuri casetate la km 4+705
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
187
➢ Măsuri specifice pentru protecția speciilor protejate:
• Structurile casetate și podețele de beton vor avea toate elementele necesare
astfel încât să asigure utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici,
respectiv treaptă umedă, treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.
• Datorita multitudinii de solutii constructive (tubulare, casetate, prefabricate etc),
tipul acestora va fi stabilit de Antreprenori, cu acordul Beneficiarului cu
respectarea urmatoarelor conditii:
o Sa aiba treapta umeda mediana si trepte uscate laterale de aproximativ 20 –
40 cm
o Sa fie amplasati parapeţi care au o suprafaţă alunecoasă, directionata catre
zona de traversare;
Impactul cumulativ al proiectului cu alte proiecte identificate in zona de
influenta a proiectului
În zona proiectului nu au fost identificate proiecte viitoare care să genereze impact
cumulativ, singurele proiecte care pot genera impact cumulatvi sunt drumurile naționale și
județene care se conectează la varianta de ocolire.
Impactul cumulativ va fi unul moderat în timpul execuției variantei de ocolire și unul
extrem de redus în perioada de operare a variantei de ocolire, având în vedere că va prelua
traficul de pe aceste drumuri și va asigura ocolirea zonelor urbane sensibile.
6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului, inclusiv detalii privind dificultățile întâmpinate cu privire la colectarea informațiilor solicitate, precum și o prezentare a principalelor incertitudini existente.
DESCRIERE METODE
Analiza impactului proiectului, evaluarea acestuia și prezentarea aspectelor relevante
ale stării actuale a mediului în zona proiectului, inclusiv efectele probabile în cazul în care
proiectul nu este implementat, au fost realizate atât pe baza datelor public disponibile, cât şi
pe baza datelor colectate din teren.
Am utilizat următoarele surse:
• Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Mureș, pentru anul 2019,
elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureș,
• Planul de management actualizat al Bazinului Hidrografic Mureș, Ciclul al II-lea 2016 –
2021,
• Planul de Management al Riscului la Inundații, Administrația Bazinală de Apă Mureș,
2016,
• Planul Urbanistic General al Municipiului Reghin, 2005 – 2008, elaborate de S.C.
PROIECT S.A. Târgu Mureș,
• Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Petelea, Județul Mureș, pentru perioada
2015-2020,
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
188
• Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureș, 2021,
• Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –
județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie
2013.
• Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –
județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie
2013.
• Rapoarte privind calitatea aerului la nivel regional.
• Date disponibile în cadrul Rețelei Națioanle de Monitorizarea a Calității Aerului.
• Date disponibile din cadrul rețelelor de monitorizarea a calității aerului dezvoltate la nivel
cetățenesc (ex.: Strop de aer – Reghin).
• Planul Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Mureș, 2016 – 2022.
• Rapoartele stării de sănătate a populaţiei elaborate de Institutul Naţional de Sănătate
Publică.
• Date statistice disponibile pe pagina de internet a Institutului Naţional de Statistică –
Tempo Online, bază de date statistice.
• Formularele standard ale ariilor naturale protejate.
• Bazele de date naționale și europene pentru biodiversitate.
Intocmirea raportului privind impactul asupra mediului a avut la baza o serie de
Directive Europene transpuse si implementate in legislatia nationala prin acte legislative
privind protectia mediului pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, care se
supun evaluarii impactului asupra mediului (EIM), si anume:
• Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a
Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private
asupra mediului.
• Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile;
• Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.
• Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental.
• Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei
si florei salbatice.
• Directiva 2009/147/CE privind conservarea pasarilor salbatice.
• Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC.
De asemenea, au fost respectat în elaborarea raportului prevederile următoarelor acte
normative:
• OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private
asupra mediului
• Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
• HG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate cu modificarile si
completarile ulterioare;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
189
• HG nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,
emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru
principalii poluanţi;
• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• Ordin nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor
de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa cu modificarile si
completarile ulterioare;
• Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt
implicate substante periculoase;
• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, cu modificarile si
completarile ulterioare;
• Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica
si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici
produsi de surse stationare, cu modificarile si completarile ulterioare.
• Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant
• Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind
mediul de viata al populatiei.
Am utilizat informații, metode, formule și date din următoarele standarde tehnice și
STAS-uri:
• SR 10009/2017 – Acustica– Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul
ambiant
• SR 10009:2017/C91:2020 – Acustica– Limite admisibile ale nivelului de zgomot din
mediul ambiant
• SR 6161-1:2020 – Acustica în construcții. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot
în cazul construcțiilor civile. Metode de măsurare
• SR 6161-3:2020 – Acustica în construcții. Partea 3: Determinarea nivelului de
zgomot în localitățile urbane. Metodă de determinare
• STAS 10144/1-90 – Strazi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare.
• STAS 12574/87 – Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.
• STAS 9450/88 – Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor
agricole
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
190
Colectarea datelor din teren s-a realizat la nivelul întregii zone de implementare, o
atenţie deosebită fiind acordată observaţiilor asupra elementelor de biodiversitate, în special
în zonele lucrărilor situate în apropierea ariilor naturale protejate. Informaţii cu privire la
metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor din teren pentru componentele de
biodiversitate, aplicate de-a lungul întregului traseu, au fost prezentate în cadrul Studiului de
Evaluare Adecvată.
Pentru caracterizarea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului, au fost
realizate evaluări ale factorilor de mediu (aer, apă, sol, zgomot).
Pentru identificarea şi cuantificarea efectelor şi/sau a formelor de impact asociate
proiectului au fost utilizate diferite metode, printre care modelarea surselor de zgomot,
modelarea dispersiei poluanţilor în apa de suprafaţă şi modelarea dispersiei emisiilor
atmosferice.
Estimarea emisiilor atmosferice asociate proiectului a fost realizată utilizând modelări
cu formule care au la bază metodologii recunoscute, precum EMEP/EEA Air Pollution
emission inventory guidebook 2016, EEA/EMEP/CORINAIR-2007 și US -EPA - AP - 42.
Pentru evaluarea imisiilor la nivelul receptorilor sensibili a fost realizată modelarea
numerică a dispersiei poluanţilor atmosferici. Modelarea a fost realizată cu ajutorului
software-ului COPERT (versiunea 5.1.1, Decembrie 2017). Datele au fost verificate cu
program de calcul, cu model avansat de tip Lagrange folosit în mod uzual pentru calculul
dispersiei poluanţilor atmosferici.
Pentru analiza dispersiei poluanţilor în apa de suprafaţă a fost utilizată metodologia
SETRA cu formulele specifice și integrarea traficului pentru perioada de operare. De
asemenea a fost utilizat sotfware-ul CALPUFF (versiunea V5.8.5, Decembrie 2015). Acest
model se bazează pe o ecuaţie dependentă de datele meterologice de caracterizare a
amplasamentului și de trafic, utilizând un model de dispersie a polaunților atmoosferici care
simulează dispersia poluantului în apă.
Pentru evaluarea impactului zgomotului generat de implementarea proiectului a fost
realizată modelarea surselor de zgomot cu ajutorul formulelor Legea nr. 121/2019 privind
evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, prin intermediul unui model GIS.
A fost utilizată metoda franceză “NMPB – Routes-96 (SETRA-CENTRU-L CPC-
CSTB)” și în standardul francez “XPS 31-133”, cu realizarea modelului numeric standard.
Modelul GIS se bazează pe factori de emisie acustică standardizaţi pentru diferite
tipuri şi greutăţi de vehicule (ex. automobile, camioane de tonaj mediu şi camioane grele)
ţinând seama de volumul vehiculului, viteză, configuraţia drumului, distanţa faţă de receptor
şi caracteristicile acustice ale amplasamentului.
Datele pot fi importate în excell, iar rezultatele sunt generate în format tabelar.
În cadrul analizei vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice, în vederea
evaluării expunerii în zona de implementare a proiectului pentru fiecare dintre variabilele
climatice selectate au fost utilizate date publice privind temperatura, precipitaţiile, viteza
vântului, hărţi de hazard etc.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
191
Metodele utilizate sunt prezentate și în cadrul capitolelor 3 și 4 ale acestui raport, la
momentul prezentării rezultatelor obținute.
Metodele de analiză, precum şi datele utilizate în cadrul analizelor realizate, prezintă
un anumit grad de incertitudine, generat de datele actuale, care pot suferi modificări majore
în viitor, precum și de elementele utilizate, existând riscul apariției unor diferențe, în situația
utilizării altor softuri, modele sau metodologii.
DIFICULTĂȚI
In realizarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului si asupra
biodiversitatii, au fost intampinate dificultati de ordin admistrativ si practic, pe care le
prezentam mai jos.
Principalele dificultăţi întâmpinate în cursul realizării Raportului privind impactul
asupra mediului au fost legate de disponibilitatea redusă sau fragmentată a informaţiilor de
detaliu cu privire la condiţiile de mediu existente în zona proiectului.
În conformitate cu legislaţia actuală, stabilirea terenurilor de amplasare a organizării
de şantier, precum şi a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de către constructori la
elaborarea ofertelor, si este aprobata la momentul desemnarii castigatorului ofertei. În acest
moment proiectul este la etapa de completare a studiului de fezabilitate, nefiind stabilit
Constructorul care va realiza lucrările.
Pentru a depăși acest aspect, am analizat zona proiectului și am luat în considerare
criteriile de transport și eficiență economică pentru amplasarea organizării de șantier,
recomandând arealul cel mai potrivit.
Investigatiile de teren au necesitat resurse importante materiale si umane, pentru
realizarea monitorizarilor specifice in regim intensiv, pentru respectarea termenelor
contractuale.
Informatiile colectate anterior realizarii analizelor specifice privind evaluarea
impactului asupra mediului au fost obtinute cu dificultate, in formate fragmentate, cu
neconcordante intre date. Pentru a depăși acest obstacol, am apelat la softuri specializate și
la modelări specifice, care au luat în considerare nivelul maxim posibil al emisiilor.
Un alt impediment a fost faptul ca la nivel national nu exista o baza de date oficiale
privind factorii de mediu, in special privind speciile si habitate protejate in cadrul ariilor
Natura 2000, a determinat costuri suplimentare pentru a identifica, obtine si interpreta datele
disponibile.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
192
7. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse - de exemplu, pregătirea unei analize postproiect, program de monitorizare.
7.1. Măsuri de prevenire şi protecţie a mediului în timpul perioadei de construcţie
7.1.1. Mediul acvatic şi solul
Mediul acvatic
In perioada de executie a lucrarilor proiectate, cele mai importante masuri de protectie a
factorului APA, sunt cele legate de organizarea de santier, de fronturile de lucru si modul de
organizare al activitatilor pe amplasamentul proiectului.
Se recomanda ca amplasamentul organizarii de şantier sa nu se afle in apropierea
apelor de suprafaţa, a padurilor si sa fie in afara localitatii. Totuşi, pentru limitarea sau
eliminarea impactului trebuie incluse si unele lucrari speciale: instalatii de epurare a apelor
uzate (bazin vidanjabil) provenite de la organizarea de şantier, decantoare, imprejmuirea
suprafetei organizarii de santier.
Amplasamentul organizarii de santier trebuie sa fie astfel stabilit incat sa nu aduca
prejudicii mediului natural sau uman (prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente
cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descarcarea accidentala a
maşinilor care transporta materialele, prin producerea de zgomot etc). Trebuie evitata
amplasarea organizării in apropierea unor zone sensibile din punct de vedere al protectiei
resurselor de apa (langa cursurile de apa care constituie surse de alimentare cu apa, langa
captarile de apa subterana) sau trebuie asigurata respectarea condiţiilor de protectie a acestora.
De asemenea, se recomanda ca ele sa ocupe suprafeţe cat mai reduse, pentru a nu scoate din
circuitul actual suprafeţe prea mari de teren.
Pentru organizarea de şantier se recomanda proiectarea unui sistem de canalizare,
epurare si evacuare atat a apelor menajere, provenite de la cantina, spatii igienico-sanitare, cat
si pentru apele meteorice care spala platforma organizarii. Funcţie de numarul de persoane care
va utiliza apa aici in scop menajer se va adopta un sistem cu unul sau mai multe bazine
vidanjabile, care se vor vidanja periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure
un grad ridicat de epurare, astfel incat apa epurata sa poata fi descarcata intr-un emisar sau pe
terenul inconjurator.
Platforma organizarii trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata
printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte
de descarcare.
Masuri operationale pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu APA:
• Sunt prevazute bazine de retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de
grăsimi și bazine decantoare si separatoare de hidrocarburi, pentru o epurare
primară și asigurarea unor ape convențional curate la evacuare pentru apele pluviale
colectate de pe poduri si suprafata drumului astfel incat apele contaminate vor fi
colectate si epurate primar inainte de a fi evacuate in receptori naturali cu
respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform legislatiei in vigoare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
193
• Toate dispozitivele de colectare și dirijare a apelor pluviale vor fi curatate periodic
pentru a se evita infundarea;
• Aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face numai la statii
autorizate amplasate în afara zonei de influență a proiectului;
In ceea ce priveste zona organizarii de santier se vor lua urmatoarele masuri:
• organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea cursurilor de apa si nici in
apropierea zonelor de protectie sanitara a captarilor de apa;
• platformele de lucru si suprafețele de depozitare vor fi prevazute cu sanțuri si/sau
rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; in vederea reducerii
turbiditații apelor de suprafața si pentru a evita ca particule fine sa fie evacuate pe
terenurile din vecinatate si sa influențeze morfologia terenurilor, apele pluviale
colectate vor fi preepurate in decantoare care vor fi periodic curațate, iar namolul va
fi transportat la cel mai apropiat depozit de tratare autorizat pentru acest tip de
deșeu;
• toate santurile si podetele vor fi curatate periodic pentru a se evita infundarea;
• reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile
echipamentelor si utilajelor la iesirea din santier in puncte de curațire special
amenajate.
Protectia cursurilor de apa in zonele in care sunt prevazute lucrari de arta:
• la executia podurilor se va respecta inaltimea de libera trecere intre cota intrados pod
si nivelul corespunzator debitului la asigurarea de calcul. Traversarea cursurilor de
apa cu pod va asigura pastrarea sectiunii de curgere a raului, fara a fi generate
obturari ale acestora;
• in timpul executiei, Beneficiarul și Constructorul vor lua masuri pentru asigurarea
curgerii normale a apelor;
• se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea
utilajelor in albiile cursurilor de apa;
• dupa executarea lucrarilor Constructorul au obligatia sa curete albiile cursurilor de
apa de materialele ramase, pentru a nu obtura sectiunea de scurgere;
• atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada exploatarii, se vor lua toate
masurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafata, pentru protectia
factorilor de mediu, a zonelor apropiate, luandu-se masuri de prevenire si combatere
a poluarilor accidentale;
• este interzisa degradarea albiilor, malurilor si lucrarilor de aparare impotriva
inundatiilor pe parcursul executiei si exploatarii investitiei.
Daca nu poate fi racordata la reteaua de canalizare centralizata, pentru organizarea de
santier se recomanda proiectarea unui sistem de canalizare, epurare si evacuare atat a
apelor menajere, provenite de la cantina, spatii igienico-sanitare, cat si pentru apele
meteorice care spala platforma organizarii. Functie de numarul de persoane care vor utiliza
apa in scop menajer se va adopta un sistem cu multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja
periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure un grad ridicat de epurare.
Acestea vor fi vidanjate de firme autorizate în acest sens.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
194
De asemenea, se recomanda constructorului urmatoarele masuri pentru colectarea
apelor uzate in perioada de executie:
• prevederea unui sistem de colectare a apelor menajare, utilizarea unei instalatii de
preepurare (aceasta poate fii un bazin decantor cu separtor de produse petroliere)
• prevederea de toalete ecologice in fronturile de lucru, in organizarea de santier.
Solul
In vederea asigurarii unui nivel minim al impactului pentru calitatea solului si subsolului
trebuie avute in vedere urmatoarele:
• implementarea tuturor masurilor necesare in vederea monitorizarii si reducerii
posibilului impact asupra solului, in conformitate cu planul de monitorizare propus;
• instruirea personalul de pe santier referitor la procedurile de remediere si
management al terenurilor contaminate anterior sau in cazul deversarilor accidentale;
• managementul utilizarii si amplasarii materialelor de constructie pentru evitarea sau
diminuarea impactului produs de acestea asupra apelor, aerului, florei si faunei.
Pentru controlul eroziunii solului si al descarcarilor apelor pluviale in sistemele de
colectare a acestora prin rigole si canale sunt prevazute urmatoarele masuri:
1. Curatarea terenului si refacerea vegetatiei:
• reducerea suprafetelor ce necesita indepartarea vegetatiei, prin marcarea zonelor
afectate si efectuarea de lucrari de consolidare, inclusiv instruirea personalului
angajat in aceste lucrari
• controlul activitatilor de curatare a vegetatiei, stabilizarea si depozitarea solurilor;
2. Materiale depozitate:
• elaborarea de planuri in vederea minimizarii timpului de depozitare a solului sau
expunere la factori externi, inainte de stabilizare;
• stabilirea unui numar redus de zone de depozitare a solului excavat, de preferat pe
terenuri plate, care nu sunt amplasate in apropierea cursurilor de apa, in zone
inundabile;
3. Apele de suprafata si controlul eroziunii:
• analizarea riscului la eroziune si identificarea zonelor de deplasare, a tipului de sol si
a stabilitatii acestuia, in vederea implementarii de masuri impotriva eroziunii si
depunerilor necontrolate de sedimente, inainte de inceperea lucrarilor;
• implementarea progresiva si continua a masurilor impotriva eroziunii si depunerilor
de sedimente temporare (sisteme de drenaje, de deviere si consolidari) in zonele
predispuse la eroziuni;
• folosirea de geotextile in vederea asigurarii protectiei suprafetelor in zonele cu
drenaje si rigole;
4. Traficul pe santier:
• mentinerea drumurilor si a zonelor adiacente santierului curatate de sedimente;
• prevenirea ajungerii materialelor de constructie pe drumurile publice si inlaturarea
materialelor depozitate cu ajutorul utilajelor mecanice adecvate;
• instalarea unor zone de curatare a vehiculelor la punctele de intrare/iesire din santier
in vederea minimizarii cantitatii de sedimente transportate;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
195
• restrictionarea accesului vehiculelor numai prin zonele special amenajate, pentru a
se evita accesul auto si a personalului neautorizat in apropierea fronturilor de lucru
din santier;
• realizarea de inspectii pe santier in vederea stabilirii aplicarii masurilor de control.
5. Pentru lucrarile de defrisare:
• respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului;
• adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse
suprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim a despaduririi;
• dupa executarea variantei de ocolire, fenomenele de eroziunea solului se reduc,
deoarece zonele decopertate vor fi amenajate cu structura drumului propriu-zis si
ampriza acestuia, iar dispozitivele de scurgere, colectare si evacuare a apelor vor
conduce la evacuarea dirijata a acestora.
Pentru a proteja solul impotriva poluarii se interzice utilizarea de substanțe chimice
erbicide pentru indepartarea sau fertilizarea vegetației.
Masurile de protectie a solului, in perioada de executie, se vor concentra pe zona
organizării de santier, deoarece prin natura lucrarii, acestea pot reprezenta potentialele
surse de soluare a solului.
In ceea ce priveste zona organizarii de santier se recomanda adoptarea urmatoarelor
masuri:
• Locatia organizarii de santier va fi imprejmuită, astfel incat sa nu se ocupe suprafete
suplimentare de teren;
• Organizarea de santier nu va fi amplasata pe zona unde se va amplasa nodul rutier
de la km 5+500, zona unde nu au fost identificate alunecari de teren, zone umede,
situri arheologice. Organizarea de santier nu va fi amplasata in imediata vecinatate a
ariilor naturale protejate;
• Pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante si pentru a se evita formarea
baltirilor, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de depozitare, vor fi
betonate/pietruite;
• Platformele de lucru si suprafețele de depozitare vor fi prevazute cu sanțuri si/sau
rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; in vederea reducerii
turbiditații apelor de suprafața si pentru a evita ca particule fine sa fie evacuate pe
terenurile din vecinatate si sa influențeze morfologia terenurilor, apele pluviale
colectate vor fi preepurate in bazine de sedimentare care vor fi periodic curațate, iar
namolul va fi preluat și tratat de firme specializate în acest sens;
• Toate santurile si podete vor fi curatate periodic pentru a se evita colmatarea;
• Montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanse
vidanjate periodic, în fronturile de lucru si în organizarea de santier;
• Apele menajere vor fi colectate intr-un sistem de canalizare si stocate intr-un bazin
vidanjabil sau epurate intr-o stație de epurare tip monobloc;
• Drumurile acces temporare trebuie sa fie pietruite;
• Reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile
echipamentelor si utilajelor la iesirea din santier in puncte de curațire special
amenajate.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
196
Pentru suprafetele de teren contaminate accidental cu hidrocarburi in timpul executiei
lucrarilor sau in cazul in care Antreprenorii identifica soluri poluate cu hidrocarburi pe
amplasamentul drumului, se propune excavarea volumului de pamant si tratarea lui de firme
specializate și autorizate în domeniu.
7.1.2. Mediul biologic (flora şi fauna)
Măsuri pentru speciile de amfibieni
Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de herpetofauna (Bombina
variegata, Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis), se recomanda adoptarea
urmatoarelor masuri operationale, pe durata executiei si operarii proiectului:
- Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de
reglementare. De asemenea, trebuie instruit asupra modului de actiune si a
prevederilor planului de management de mediu (elaborat de Constructor) inainte de
inceperea lucrarilor de executie;
- In perioada de constructie se va inspecta periodic amplasamentul fronturilor de lucru
pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile si amfibieni din zona;
- In perioada de executie a lucrarilor se vor amplasa bariere temporare pentru
amfibieni, prevazute cu un sistem de capturare (ex. galeti), pentru a se asigura
trecerea lor in siguranta catre spatiile de hrana, rezidenta si reproducere. Sistemele
de capturare trebuie verificate si golite de 3 ori pe zi;
- În sectoarele cuprinse între km 3+400 – km 5+000 și km 11+645 – km 12+400, unde
proiectul este în apropierea ariilor ROSCI038 și ROSCI0369, precum și pe sectorul
cuprins între km 6+850 – km 9+440 (în apropierea ROSCI320), structurile casetate și
podețele de beton vor avea toate elementele necesare astfel încât să asigure
utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici, respectiv treaptă umedă,
treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.
- Datorita multitudinii de solutii constructive (tubulare, casetate, prefabricate etc), tipul
acestora va fi stabilit de Antreprenori, cu acordul Beneficiarului cu respectarea
urmatoarelor conditii:
o Sa aiba treapta umeda mediana si trepte uscate laterale de aproximativ 20 –
40 cm
o Sa fie amplasati parapeţi care au o suprafaţă alunecoasă, directionata catre
zona de traversare;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
197
Figura nr. 14 – Podeț adaptat pentru traversarea amfibienilor, ce poate fi utilizat și de speciile
de mamifere mici
- In zona utilizata pentru deplasarea speciilor se va evita amplasarea de obiecte care
ar putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;
- Se va realiza imprejmuirea tuturor suprafetelor ocupate temporar;
- Monitorizarea din punct de vedere a biodiversitatii pe toata durata de executie a
lucrarilor, pentru a se asigura verificarea respectarii masurilor, inregistrarea situatiilor
particulare si interventia rapida pentru limitarea efectelor;
Măsuri pentru speciile de pesti
Pentru executarea podului peste Mures (km 12+240), in vederea protejarii speciilor
de pesti lucrarile vor fi realizate astfel:
- Lucrarile de infrastructrura ale podului in zona albiei minore se vor executa cu
asigurarea unei zone de realizarea la uscat a infrastructurilor, fără obturarea albiei.
- Pe timpul executiei se vor lua toate masurile necesare pentru a nu deversa in mod
accidental produse petroliere, uleiuri, sau alte produse care sa polueze apele, cu
efecte negative asupra populatiei piscicole.
Pentru reducerea impactului asupra speciilor de pesti pe durata executiei si operarii
proiectului, se recomanda urmatoarele masuri:
- Utilajele si echipamentele folosite pentru executia lucrarilor, vor fi in stare buna de
functonare si vor fi inspectate periodic pentru a se asigura limitarea riscului de poluari
accidentale. De asemenea, in afara utilajelor care prin natura lucrarilor trebuie sa fie
amplasate in apropierea lucrarilor, restul echipamentelor vor fi amplasate la cel putin
5m de corpul de apa, pentru a limita emisii de poluanti atmosferici.
- zona de desfășurare a lucrărilor să fie imprejmuita, astfel incat sa se reduca la minim
impactul asupra habitatelor naturale învecinate.
- Lucrarile de arta prevazute peste apele de suprafata, vor fi executate astfel incat sa
permita pestilor continuarea activitatilor normale pe toata perioada de executie, chiar
si atunci cand debitul este minim;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
198
- Lucrarile de arta vor fi executate astfel incat sa se evite modificarile albiei sau
cursului de apa.
- Se vor preveni scurgerile accidentale de sedimente sau alte scurgeri de substante
folosite in timpul lucrarilor;
- Deseurile din perioada de executie vor fi preluate de firma de salubritate specializata,
in baza unui contract incheiat cu Antreprenorii lucrarilor, fiind interzisa evacuarea
deseurilor de orice tip in cursurile de apa permanente sau temporare;
- Alimentarea cu carburanti, inspectia si reparatia utilajelor, mijloacelor de transport si
echipamentelor folosite, se vor realiza in spatii special amenajate, care vor fi
amplasate la sediul firmelor specializate in acest tip de activitate, localizate la
distante mari fata de cursul de apa.
- Organizarea de santier vor fi dotate cu echipamente de decontaminare a pentru
poluarea cu substante petrolifere, iar personalul va fi instruit pentru a actiona eficient
in situatii de poluare accidentala;
Măsuri pentru mamifere (Lutra lutra)
- Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de
reglementare. De asemenea, trebuie instruit asupra modului de actiune si a
prevederilor planului de management de mediu (elaborat de Constructor) inainte de
inceperea lucrarilor de executie;
- In perioada de constructie se va inspecta periodic amplasamentul fronturilor de lucru
pentru depistarea exemplarelor de vidră din zona;
- În sectoarele cuprinse între km 3+400 – km 5+000 și km 11+645 – km 12+400, unde
proiectul este în apropierea ariilor ROSCI038 și ROSCI0369, precum și pe sectorul
cuprins între km 6+850 – km 9+440 (în apropierea ROSCI320), structurile casetate și
podețele de beton vor avea toate elementele necesare astfel încât să asigure
utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici, respectiv treaptă umedă,
treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.
- In zona utilizata pentru deplasarea vidrei se va evita amplasarea de obiecte care ar
putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;
- Se va realiza imprejmuirea tuturor suprafetelor ocupate temporar;
- Monitorizarea din punct de vedere a biodiversitatii pe toata durata de executie a
lucrarilor, pentru a se asigura verificarea respectarii masurilor, inregistrarea situatiilor
particulare si interventia rapida pentru limitarea efectelor;
Măsuri pentru speciile de nevertebrate Pentru reducerea impactului asupra speciilor de nevertebrate (Isophya stysi, Osmoderma
eremita) din zona proiectului, pe durata executiei si operarii proiectului, se recomanda
urmatoarele masuri:
- Interzicerea arderii vegetaţiei erbacee sau arbustive
- In perioada de executie se vor realiza monitorizari asupra starii vegetatiei din
imediata apropiere a zonelor ocupate temporar si se vor adopta masuri operationale
pentru limitarea impactului indirect;
- Se va interzice depozitarea materialelor de constructie si a deseurilor in afara
perimetrului special amenajat cu suprafete impermeabilizate sau betonate,
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
199
- Constructorul va folosi utilaje moderne, care respecta normele in vigoare privind
nivelul de zgomot si emisiile de substante poluante in atmosfera pentru a nu perturba
speciile de nevertebrate din zona proiectului.
Măsuri pentru speciile de păsări (cu mențiunea că speciile identificate pe amplasament nu sunt de interes comunitar și nu sunt incluse în formularele standard ale ariilor protejate ROSCI0320,ROSCI0368, ROSCI0369)
Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de pasari (Larus ridibundus,
Ardea cinerea, Anas plathyrhynchos, Phasianus colchicus, Charadrius dubius, Lanius
collurio, Buteo buteo, Fringilla coelebs, Corvus frugilegus, Corvus cornix, Pica pica,
Falco tinnunculus), se recomanda adoptarea urmatoarelor masuri operationale, pe
durata executiei si operarii proiectului:
- Pe ampriza variantei de ocolire nu au fost identificate zone de hranire, cuibarit sau
rezidenta a pasarilor, dar in situatia in care, datorita unui comportament anormal, in
timpul lucrarilor de pregatire a terenului, se vor identifica cuiburi de pasari, acestea
vor fi relocate, cu implicarea personalului specializat.
- Constructorul va limita si imprejmui temporar arealele ocupate de organizarea de
santier pentru a reduce la minim distrugerea suprafetelor vegetale;
- Suprafetele ocupate temporar de organizarea de santier, depozite de materiale, vor fi
reabilitate ecologic, la finalizarea lucrarilor si aduse la starea initiala de folosinta;
- In perioada de executie se vor realiza monitorizari asupra starii vegetatiei din
imediata apropiere a zonelor ocupate temporar, pentru a nu distruge sau altera zone
de hranire.
- Materialele de constructie si deseurile nu se vor depozita in afara perimetrului special
amenajat, cu suprafete impermeabilizate sau betonate, in functie de conditiile din
teren;
- Constructorul va folosi utilaje moderne, capabile sa asigure nivelul de zgomot si
emisiile de substante poluante incadrate in normele in vigoare
Măsuri pentru HABITATE
- Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de
reglementare. De asemenea, trebuie instruit asupra modului de actiune si a
prevederilor planului de management de mediu (elaborat de Constructor) inainte de
inceperea lucrarilor de executie;
- Lucrările de execuție se vor realiza în baza graficului de execuție a lucrărilor, aprobat
de Beneficiar.
- Se vor respecta toate măsurile propuse în acest studiu pentru reducerea impactului
asupra speciilor protejate incluse în formularele standard ale ariilor Natura 200 din
apropierea proiectului.
7.1.3. Mediul atmosferic
Avand in vedere ca sursele de poluare asociate activitatilor care se vor desfasura in
faza de executie a structurii rutiere sunt surse libere, deschise si au cu totul alte
particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare, nu se
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
200
poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului
impurificat/gazelor reziduale.
Referitor la emisiile de la autovehicule, toate autovehiculele utilizate trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe
toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.
Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu
dotari moderne care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un
singur amplasament este benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si eficientă.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul
de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in
functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport
dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si au emisii minime monoxid de
carbon.
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa va face numai in statii special
autorizate în acest sens, situate în afara zonei proiectului.
Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant
vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a
suprafetelor. O atentie speciala se va acorda punerii in opera a stratului de forma care
presupune pulverizarea de var praf.
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa
pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se va prevedea pe cat posibil
utilizarea de trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina o
compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si
gaze de esapament.
Pentru reducerea poluarii atmosferice in perioada de executie a lucrarilor la varianta
de ocolire, se recomanda adoptarea urmatoarelor masurilor operationale:
• Procesele tehnologice mari generatoare de praf, ca de exemplu umpluturile cu
pamant, vor fi reduse in perioadele de vant puternic si se vor umezi permanent
suprafetele nepavate;
• Se vor utiliza numai utilaje grele si mijloace de transport corespunzatoare normelor
EURO III - EURO V, cu motoare diesel. Utilajele si echipamentele cu motor diesel
vor fi alimentate cu motorina cu conținut redus de sulf (<0,1%);
• Utilajele de constructie vor fi foarte bine intretinute pentru a minimiza emisiile de
gaze. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea care priveste
nivelul de monoxid de carbon si concentrațiile de emisii in gazele de esapament si
vor fi puse in funcțiune numai dupa remedierea eventualelor defecțiuni;
• Viteza de circulatie va fi restrictionata, iar suprafata drumurilor va fi stropita, la
intervale regulate, cu apa sau alte substante de fixare, cu aditivi ai prafului;
• Autocamioanele incarcate cu materiale fine usor antrenate de vant vor fi acoperite in
mod corespunzator;
• In organizarea de santier, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de
depozitare, vor fi betonate/pietruite. De asemenea, se vor pietrui drumurile de acces
si drumurile de serviciu;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
201
• In perioadele cu vant puternic, depozitele de agregate vor fi stropite cu apa la
intervale regulate si vor fi acoperite;
• Vor fi amenajate puncte speciale pentru indepartarea manuala sau mecanizata de pe
pneurile echipamentelor si utilajelor a reziduurilor la iesirea din santier;
• La sfarsitul perioadei de construcție zonele afectate temporar, ce nu vor fi utilizate
pentru elemente ale variantei de ocolire, vor fi reabilitate prin ecologizare,
stabilizarea solului, asternerea de pamant vegetal, plantare vegetație specifica zonei;
• Pentru stabilizarea solului si reducerea emisiilor de pulberi, la sfarsitul perioadei de
construcție, se vor realiza amenajari peisagistice pentru sensuri giratorii, intersecții,
spații pentru servicii;
7.1.4. Mediul acustic
Măsurile recomandate de protecție împotriva zgomotului și vibraţiilor în perioada de
execuție sunt următoarele:
• limitarea traseelor ce străbat localitățile de către utilaje și mijloace de transport utilizate pentru execuția lucrărilor;
• pentru amplasamentele din apropierea localităților, se recomandă efectuarea lucrărilor numai în perioada de zi (6.00 - 22.00), respectându-se perioada de odihnă a populației;
• pentru protecția zonelor apropiate împotriva zgomotului, amplasarea construcțiilor modulare ale şantierului, inclusiv a depozitelor de materiale de construcție, se va face în așa fel încât să constituie ecrane între şantier si zonele limitrofe;
• întreținerea permanentă a drumurilor utilizate contribuie la reducerea impactului sonor.
7.1.5. Peisaj
Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în perioada de execuție, se au in vedere
următoarele masuri:
• vor fi folosite doar gropi de imprumut autorizate, ca surse pentru materialele de constructie;
• refacerea peisajului afectat de lucrarile de executie ale drumului prin continuitatea si rezolvarea corecta din punct de vedere peisagistic a spatiilor verzi de pe toata lungimea drumului proiectat;
• realizarea amenajarilor peisagistice pe baza de proiect pentru parcari, centrul de interventie, sensuri giratorii si intersectii;
• realizarea inierbarilor cu specii locale a taluzelor in rambleu si debleu, fara a introduce specii invazive;
• colaborarea cu specialisti horticultori, botanisti si peisagisti in perioada de executie, pentru a realiza incadrarea in spatiul natural al variantei de ocolire.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
202
7.1.6. Mediul socio – economic
Se vor prevede urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra mediului social si
economic, al sanatatii populatiei:
• Populatia va fi informata cu privire la proiect si cu privire la programul de lucru pentru realizarea drumului, a utilizarii drumurilor publice pentru transportul materialelor necesare.
• In cazul folosirii drumurilor publice pentru transportul agregatelor, al betoanelor sau altor materiale de masa, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor, de reziduuri din santier.
• Se va acorda atentie deosebita la transportul de beton din ciment cu autobetoniere pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseul sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.
• Fronturile de lucru vor fi prevazute cu grupuri sanitare, de preferinta mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanse vidanjate periodic.
• In fronturile de lucru se vor interzice operatiunile de schimbare a uleiului, demontarea sau dezansamblarea utilajelor sau mijloacelor de transport.
• Dirijarea umpluturilor din pamant se va face astfel incat in caz de ploi puternice suprafetele sa nu fie spalate si erodate cu transport de material solid in afara amprizei lucrarilor.
• Fronturile de lucru vor fi delimitate de restul teritoriului cu benzi reflectorizante pentru a demarca perimetrele ce intra in raspunderea executantilor, cu panouri mobile pe care se vor inscrie elementele lucrarii, cu numele si telefonul persoanei de contact responsabile, cu panori publicitare.
• Pentru a restrange si mai mult efectul asupra peisajului, prin graficele de lucrari se va prevedea o esalonare a executiei, astfel incat o portiune inceputa sa fie terminata integral si redata zonei intr-o perioada cat mai scurta de lucru.
Se vor avea in vedere urmatoarele masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in
timpul executiei lucrarilor:
• limitarea traseelor ce strabat zonele locuite, de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante;
• organizarea de santier va fi amenajată in afara zonelor locuite si a zonelor sensibile pentru a minimiza impactul asupra habitatelor naturale si a speciilor protejate;
• pentru amplasamentele din vecinatatea localitatilor, se recomanda lucru numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;
• pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
203
7.2. Măsuri de prevenire şi protecţie a mediului în perioada de exploatare
7.2.1. Mediu acvatic şi sol
Mediul acvatic
In perioada de operare a obiectivului, beneficiarului ii revine sarcina intretinerii lucrarilor de protectie a albiilor precum si mentinerea in stare buna de functionare a constructiilor pentru epurarea apelor.
Se fac urmatoarele recomandari:
• mentinerea in stare de functionare a lucrarilor de colectare si drenare a apelor
pluviale, prin curatarea periodica a namolului, precum si a bazinelor de decantare
si separare de hidrocarburi;
• namolul colectat periodic din santuri va fi transportat, tratat și eliminat de firme
specializate în acest sens.
• platforma aferenta dotarilor variantei de ocolire (spatii de servicii, parcari) va fi
construita cu pante care sa asigure scurgerea si colectarea apelor meteorice,
acestea fiind dirijate apoi catre constructiile de epurare;
Lucrarile proiectate pentru reţinerea poluanţilor in perioada de exploatare sunt cele
pentru epurarea apelor meteorice care spala platforma variantei de ocolire inainte de a fi
evacuate.
Sunt prevazute bazine de retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de
grăsimi, bazine decantoare și separatoare de hidrocarburi, pentru o epurare primară și
asigurarea unor ape convențional curate la evacuare pentru apele pluviale colectate de pe
poduri si suprafata drumului astfel incat apele contaminate vor fi colectate si epurate primar
inainte de a fi evacuate in receptori naturali cu respectarea limitelelor de incarcare cu
poluanti conform legislatiei in vigoare.
Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice (şanţuri, podeţe) vor impiedica
stagnarea apei pe platforma drumului, contribuind la pastrarea suprafeţei acesteia in condiţii
bune.
Pentru diminuarea cantitatii de substante poluante care pot ajunge in apele de
suprafaţa sau se pot infiltra in subteranul freatic, este prevăzută executarea unor bazine
retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de grăsimi, a unor bazine decantoare și a
separatoarelor de hidrocarburi.
Bazinele retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de grăsimi, bazinele
decantoare și separatoarele de hidrocarburi, pentru o epurare primară și asigurarea unor ape
convențional curate la evacuare vor fi curatate periodic, iar reziduurile colectate (materia
care a sedimentat si grasimile) vor fi transportate la un depozit de deseuri autorizat sa le
trateze.
In toate calculele de prognoza de pe traseul variantei de ocolire concentraţia
poluanţilor din apa epurata nu depaşeşte valorile admise de NTPA - 001 (normativ care
stabileşte limitele admise ale concentraţiei poluanţilor in apele uzate la descarcarea in
sursele de apa).
Decantoarele şi separatoarele de grasimi trebuie inspectate şi intreţinute
corespunzator in perioada de operare. Toate activitaţile vor fi incluse atat in planul de
operare şi intreţinere, cat si in planul de monitorizare din punct de vedere al protectiei
mediului pentru proiect.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
204
In cadrul activitaţilor de intreţinere apar in mod curent şi alte surse de poluarea din
care cea mai importanta este impraştierea sarii (NaCI) in perioada de iarna. Se aprecieaza
ca, in anii cu ierni aspre, se folosesc cca. 5t/an/km de sare pentru dezgheţarea parţii
carosabile. Aceasta sare este spalata de ape şi impraştiata pe terenurile riverane. Studiile
sistematice efecutate in alte ţari atesta ca ionii de Na sunt puţin mobili şi se fixeaza in sol pe
primii 1 0 -4 0 cm. Ionul de Cl este mult mai mobil şi poate ajunge in apele subterane. Nu s-
au semnalat poluari periculoase ale factorilor de mediu ca rezultat al spalarii sarii de pe
carosabil. Cantitaţi mari de NaCI se pot infiltra in teren in cazurile de stocare
necorespunzatoare.
În ultima perioada au apărut substanțe utilizate pentru deszăpezire cu o concentrație
scăzută de substanțe poluante. De asemenea, tehnologiile moderne utilizează presiunea
apei sau temperatura acesteia, fără adaousul de alte substanțe. Din acest motiv se
preconizează ca impactul procesului de deszăpezire să fie unul redus, la momentul operării
variantei de ocolire a municipiului Reghin.
In cadrul activitatii de intretinere pot fi folosite substante fertilizante si ierbicide pentru
spaţiile verzi de pe taluze şi din parcari. Aceste substanțe au un potențial periculos, doar
dacă nu sunt respectate condițiiile stabilite la nivelul national și european, privind
substanțele utilizate pentru întreținerea vegetației peisagere. Suprafeţele sunt reduse şi
cantitaţile de substanţe potential periculoase folosite de asemenea reduse.
Pentru acest proiect a fost obținut Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de Administrația
Bazinale Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, iar toate condiționării tehnice și
măsurile recomandate în acest aviz au fost integrate în proiect.
Solul
Se aprecieaza ca in perioada de operare vor rezulta concentratii de substante
poluante in aer, care ajung sa se depuna pe sol, ce nu vor depasi limitele admisibile.
Apreciem astfel ca nu se va exercita un impact negativ asupra solului, ca urmare a traficului
desfasurat pe varianta de ocolire, date fiind conditiile de trafic fluent, fara variatii
semnificative ale vitezei.
Date fiind cele mentionate mai sus, se apreciaza ca nu vor exista probleme care sa
impuna restrictii referitoare la cultivarea terenurilor agricole invecinate.
Varianta de ocolire va determina scaderea traficului rutier pe drumurile din zona
municipiului Reghin si va imbunatati conditiile de circulatie pe aceste drumuri. Acest fapt va
conduce la scaderea emisiilor de poluanti pe aceste drumuri, care traverseaza numeroase
localitati.
Principalele masuri pentru controlul si prevenirea poluarii solului sunt:
• colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;
• verificarea periodica si intretinerea curenta a sistemelor de colectare, epurare si
evacuare a apelor meteorice. Namolurile si hidrocarburile rezultate in urma epurarii
apelor uzate provenite din spatiile de servicii, precum și a epurării apelor pluviale
epurate în bazinele de retenție și decantoare, vor fi colectate periodic si transportate
tratate de firme specializate și autorizate în acest sens.
• verificarea periodica a calitatii solului (pH, metale grele) in zona variantei de ocolire;
• realizarea amenajarii peisagistice a variantei de ocolire.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
205
• masuri de monitorizare dupa terminarea lucrarilor de constructie, in vederea
supravegherii posibilelor eroziuni si a depunerilor de sedimente in locuri nedorite
precum si monitorizare periodica a calitatii solului, pentru identificarea situatiilor de
depasire a concentratiilor de metale grele in zona de influenta a drumului;
• apele pluviale care spala varianta de ocolire vor fi colectate in șanturi, rigole, bazine
de retenție și decantoare, cu separator de hidrocarburi;
• controlul gestionarii deseurilor provenite din traficul auto si din spatiile de servicii si
parcare;
• pentru a proteja solul si subsolul din zona spațiiilor de servicii/parcare, suprafetele se
vor betona.
7.2.2. Mediul acustic
În condiții normale de funcționare, traficul de pe varianta de ocolire nu va genera un impact
semnificativ din punct de vedere al zgomotului, având în vedere că se dorește scoaterea
traficului în afara localităților și fluidizarea traficului.
De asemenea, varianta este construită în rambleu înalt, iar această soluție asigură protecția
zonelor apropiate, în mod similar unor panouri de protecție fonică.
Pentru cazurile în care nivelurile de zgomot efective la limita platformei drumului, stabilite
prin măsurători, vor fi superioare celor prognozate, se recomanda adoptarea măsurilor
suplimentare de protecţie sonoră fie prin instalarea unor panouri fonoabsorbante, fie prin
montarea de geamuri termopan direct la receptorii afectați.
Recomandam monitorizarea permanenta a volumului traficului și a zgomotului generat de
acesta, în vederea reducerii zgomotului generat de traficul rutier, cu asigurarea siguranței
circulației.
7.2.3. Mediul atmosferic
Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului studiat in perioada de
operare este traficul rutier de pe varianta de ocolire, reprezentand surse de poluare mobile.
Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalatii pentru colectarea - epurarea
- dispersia in atmosfera a gazelor reziduale.
Se estimeaza ca emisiile in atmosfera afecteaza o zona adiacenta traseului variantei
de ocolire la o distanta de aproximativ 50 m.
Pentru limitarea emisiilor de poluanti se recomanda urmatoarele masuri generale:
• realizarea de inspectii perioadice ale autovehiculelor;
• amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinerea sistemelor de
colectare si evacuarea a apelor uzate care va conduce la evitarea emanatiilor de
miros din zona parcărilor si a spatiilor de servicii, centrelor de intretinere.
• protectia locuitorilor prin realizarea unor ramblee înalte, care au rol de barieră în
retinerea particulele si unele gaze emise de catre vehiculele din trafic
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
206
Realizarea variantei de ocolire va avea, in mod cert, efecte pozitive asupra calitatii
aerului în zonele urbane ocolite, dar și de-a lungul drumurilor nationale si judetene de pe
care va fi atras trafic. Acest fapt se va materializa in fluentizarea traficului pe aceste drumuri
si, implicit, va conduce la o reducere a emisiilor de substante poluante degajate in atmosfera
precum si a nivelului de zgomot.
7.2.4. Peisajul
Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în perioada de operare, se recomandă
întreținerea taluzurilor și a spațiilor verzi, precum și remedierea de urgență a efectelor
eventualelor accidente de pe varianta de ocolire.
7.2.5. Mediul socio – economic
Proiectantul a luat masuri pentru a asigura independenta sistemului rutier analizat prin
evitarea contactelor transversale cu alte sisteme rutiere, prin schimbatoare de sensuri sau
racordari complicate supraetajate, prin treceri denivelate, garduri de protectie, dar si printr-
un sistem de semnalizare - avertizare care sa permita orientarea usoara in fluxul de
circulatie.
Protejarea si conservarea siturilor arheologice se va face pe baza unui protocol prealabil
incheiat intre beneficiar si reprezentanti locali ai Ministerul Culturii.
S-au luat masuri pentru asigurarea sigurantei sistemului rutier analizat:
• Racorduri cu drumurile nationale impun adaptarea vitezei la intrarea si iesirea de pe varianta de ocolire;
• Marcaje rutiere si semnalizare;
• Parapeti metalici de protectie;
Beneficiarul va realiza monitorizarea factorilor de mediu și va asigura suplimentarea
măsurilor de protecție, dacă va rezulta necesitatea acestora din rezultatele monitorizărilor în
perioada de operare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
207
8. Descrierea efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză.
La demararea oricarui proiect este normal sa se analizeze riscurile naturale la care
acesta este supus.
Romania este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale. Cele mai
importante dintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de
teren, eroziunea solului si seceta. Fiecare dintre acestea influenteaza proiectele de
constructii atat in faza de dezvoltare, cat si in faza de operare.
Conform legislatiei in vigoare privind protectia mediului, este necesar ca proiectele lucrarilor
de investitii analizate prin amplasamentele propuse sa se incadreze in cerintele planurilor de
urbanism si amenajare a teritoriului national, privind folosinta terenului, protectia asezarilor
umane si a altor obiective de interes public, prin analiza zonelor de risc si implicit al
impactului de mediu pe care amplasamentele propuse le produce.
8.1. Posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului
Situatiile de risc pot avea cauze naturale sau antropice.
• Cauze naturale:
- revarsari ale cursurilor de apa produse de precipitatii abundente, topirea
brusca a zapezilor;
- cutremure puternice;
- ridicarea nivelului apelor subterane;
- alunecarea versantilor;
- fenomene de eroziune, etc.
• Cauze antropice:
- ruperea sau avarierea barajelor si a altor lucrari situate in amonte de
amplasamentul unor obiective social-economice proiectate la o clasa de
importanta superioara;
- proiectarea unor constructii care traverseaza albiile cursurilor de apa (ce
micsoreaza sectiunile de curgere) si care nu tin seama de lucrarile existente
sau incluse in schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice;
- proiectarea unor constructii care traverseaza albiile cursurilor de apa
dimensionate la debite maxime necorespunzatoare sau neactualizate;
- amplasarea necorespunzator a unor constructii pe versantii sau in albiile
majore;
- despaduriri pe suprafete mari prin exploatarea nerationala a masei lemnoase,
etc.
Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, in interiorul carora exista un
potential de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice si pierderi de
vieti omenesti, care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
208
Notiunile principale care determina definirea zonelor de risc sunt:
• Hazardurile sunt definite prin numarul de cazuri de incidenta asteptata (in sens
probabilistic), in timpul perioadei de expunere sau de observatie, a unor fenomene
potential generatoare de impact negativ sever. Hazardurile pot fi naturale,
tehnologice sau de alta natura. Pe langa hazardurile naturale este necesara
considerarea unor hazarduri secundare ce sunt generate in lanturi de evenimente
economice si sociale care amplifica urmarile fenomenelor naturale.
• Vulnerabilitatea diferitelor elementelor expuse este definita ca susceptibilitatea
acestora (in sens probabilistic) de a fi afectate de incidenta unui fenomen natural
sever (pierderi de vieti, , distrugerea partiala sau totala a constructiilor, intreruperea
sau afectarea activitatilor economice). Urmarile asteptate (in sens probabilistic) sunt
conditionate de severitatea de incidenta a fenomenelor naturale considerate.
• Expunerea unor elemente la risc este definita prin fractiunea din timpul total la care
sunt expuse in anumite conditii care le fac susceptibile de a fi afectate de incidenta
unor fenomene naturale. Se deosebesc: elemente cu expunere constanta
(permanenta) cum sunt constructiile, elemente cu expunere variabila cum este
populatia, etc.
Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor
expuse si de expunerea acestora. Legislatia evidentiaza la nivel national principalele zone
naturale de risc la nivelul anului 1999, in care exista potential de producere a unor dezastre
naturale prin inundatii, alunecari de teren si seisme.
Hazarduri naturale cele mai importante in conditiile geo – climatice ale tarii noastre, se
considera cele determinate de urmatoarele fenomene potentiale:
- Inundatii si viituri, fenomene determinate produse de scurgerile pe torenti sau de
procesele de albie datorate revarsarii unui curs de apa, reprezentand acoperirea
temporara cu un strat de apa stagnant sau in miscare cu viteze si presiuni dinamice
variabile, cu probabilitati de depasire anuale de aparitie diferite care variaza in functie
de: conditiile hidraulice de albie, intensitatea si durata ploilor, topirea zapezii, conditiile
de relief, zone naturale de favorizare si de formare a viiturilor, accidente si exploatarea
necorespunzatoare a constructiilor hidrotehnice. Fenomenul poate provoca victime
umane si distrugeri materiale importante ce influenteaza buna desfasurare a activitatilor
social-economice din zona afectata.
- Alunecari de teren, fenomene determinate de pierderea stabilitatii terenului in panta in
mod spontan prin reactivarea unor alunecari inactive sau aparitia unor alunecari primare
determinate de regimul de umiditate (ploi cu intensitate mare) cu deplasarea rocilor
si/sau a masivelor de pamant care formeaza versantii unor munti sau dealuri, a pantelor
cu lucrari de imbunatatiri funciare, ce pot produce victime umane si pagube materiale.
- Cutremure, fenomene determinate de procesele geologice-tectonice, care pot sa apara
(cu diferite probabilitati) cu anumite magnitudini in zonele de sursa, sa afecteze cu
diferite intensitati diferite zonele de risc. Intensitatea miscarii terenului intr-o anumita
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
209
zona afectata se apreciaza dupa criterii instrumentale si dupa severitatea efectelor
asupra mediului biologic, a mediului construit si a mediului geologic natural.
Riscuri antropice in perioada de executie sunt accidentele de tipul: incendiilor,
electrocutarilor, arsurilor, inhalarii de praf sau gaze, surparii sau prabusirii de versanți etc.,
cauzate de indisciplina si nerespectarea ocazionala de catre personalul angajat a regulilor si
normelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie.
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter
limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De
asemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea
lucrarilor.
Populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau in curs, nesemnalizate ori fara
elemente de avertizare – excavatii, schele, fire electrice cazute, etc.
Zone de risc in perioada de operare a variantei de ocolire Reghin sunt considerate
zonele de intersectare cu drumurile existente:
• Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16 km 0+000
• Intersectie cu Drumul national DN15+Zona Organizare de șantier
recomandată km 5+500
• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E km 9+440
• Intersectie cu Drumul national DN15 km 12+731
Zone de risc natural, au fost identificate zonele în care varianta de ocolire
traversează cursuri de apă. Pentru a limita riscul au fost prevăzute soluții tehnice care să
asigure trecerea debitelor în siguranță și afectarea minima a structurilor lucrărilor de artă.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
210
În zona municipiului Reghin și a comunei Petelea au avut loc inundații și au fost
pagube materiale, prezentăm mai jos sinteza acestor evenimente.
Nr.
Crt.
Comitetul local
pentru Situații de
Urgență
Curs de
apă
Obiective
aflate în zone
de risc la
inundații
Construcții
hidrotehnice
cu rol de
apărare
existente
Probabilitatea
de inundație
P%
normate/reale
1 Municipiul Reghin Râul Mureș
IV-1
Rupere diguri
• 340
gospodării
• 8 obiective
sociale
• 1,8 km căi
de
comunicați
e
• 1,5 km
rețele apă
gaz
• 1,8 km
rețele
electrice și
telecomuni
cații
• 500 ha
teren
Îndiguire și
regularizare
râu Mureș la
Reghin
L
regularizare
= 11 km
L dig = 15,35
km
L consolidare
= 10,2 km
1/0.5
895 mc/s
(1%)
1200 mc/s
(0.5%)
Râul
Gurghiu IV-
1-54
Îndiguire și
regularizare
râu Gurghiu
la Reghin
L
regularizare
= 3,28 km
L dig = 6,4
km
L consolidare
= 2,8 km
Baraj de
priză Gurghiu
1/0.5
660 mc/s
(1%)
1200 mc/s
(0.5%)
Petelea Râul Mureș
IV-1
Gospodării 2
Teren agricol
15 ha
Consolidare
de mal pe
râul Mureș
L consolidare
= 0,08 km
10/10
Accidentele industriale potentiale pot si ele avea loc in mod diferit in
perioadele de executie si exploatare.
Accidente potentiale in perioada de executie
Acestea sunt de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate
de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normelor de
protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
211
Aceste accidente sunt posibile in legatura cu urmatoarele activitati:
• Lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;
• Circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;
• Incendii din felurite cauze;
• Electrocutari, arsuri, orbiri de la aparatele de sudura;
• Inhalatii de praf sau gaze;
• Explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de substante inflamabile;
• Surpari sau prabusiri de transee;
• Caderi de la inaltime sau in excavatii;
• Striviri de elemente in cadere;
• Inec la exectia podurilor si lucrarilor pe malul cursurilor de apa.
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter
limitat in timp si spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De
asemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea
lucrarilor.
O alta categorie de accidente in aceasta perioada, poate avea loc in legatura cu
populatia autohtona, care nu este obisnuita cu concentrarile de trafic induse pe drumurile de
acces sau din zona. De asemenea populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau in
curs, nesemnalizate ori fara elemente de avertizare – excavatii, schele, fire electrice cazute,
etc.
De aceea, securizarea locatiei fiecarui santier este necesara pe toata perioada de
executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea
acestora.
Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de
executie si repectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei.
Realizarea unor depozite securizate, pentru toate materialele de constructii ce pot
genera riscuri printr-o manipulare impropie, inchise accesului oricarui muncitor din santier
sau altor persoane straine este absolut obligatorie.
Accidente potentiale in perioada de exploatare
Aceste accidente se datoreaza in mod covarsitor nerespectarii regulilor de circulatie
de pe drumurile publice, dar pot aparea si din alte cauze cum ar fi patrunderea pe traseu a
oamenilor, a animalelor domestice ori salbatice, cedarea sau degradarea unor elemente
constructive etc.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
212
O trecere succinta in revista a lor se prezinta astfel:
• accidente de circulatie propriu-zise din cauza nerespectarii reglementarilor in vigoare, imputate de obicei vitezei excesive: ciocniri, tamponari, derapari, nerespectarea regulilor la trecerea de cale ferata, rasturnari produse indeosebi cu ocazia depasirilor fara asigurarea necesara;
• accidente datorate conditiilor meteorologice nefavorabile: ceata, polei, zapada, acvaplanare, furtuni cu vanturi puternice, grindina;
• accidente datorate unor defectiuni ale sistemului rutier;
• denivelari, semnalizari necorespunzatoare, gropi;
• accidente datorate patrunderii pe traseu de mijloace de circulatie cu tractiune animala, pietoni;
• accidente datorate cedarii taluzurilor rambleului, caderi de arbori, caderi iin cursurile de apa, inundatii;
• accidente din vandalizarii iimprejurimilor, a componentelor auxiliare ale variantei de ocolire, a dispozitivelor de dirijare, etc.;
• accidente grave ca urmare a unor defectiuni tehnice la mijloacele de transport: explozii de pneuri, cedarea franelor, ruperi ale diverselor componente mecanice;
• accidente cu explozii sau incendii provocate de autovehicole ce transporta produse inflamabile ori substante toxice sau periculoase.
EVALUAREA RISCULUI DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE IN
PERIOADA DE EXECUTIE SI EXPLOATARE A VARIANTEI DE OCOLIRE
Au fost supuse evaluarii calitative a riscului o serie de scenarii ce ar putea avea
efecte asupra sanatatii umane, asupra materialelor din dotare si asupra factorilor de mediu.
Pentru scenariile propuse s-a calculat nivelul de risc ca produsul intre nivelul de gravitate
(consecinta) si cel de probabilitate ale evenimentului analizat (vezi tabelele nr. 48 și nr. 50).
Utilizand informatiile obtinute din analiza, riscul unui eveniment este plasat intr-o
matrice (vezi tabelul nr. 49Tabelul nr. 1. - Matricea de evaluare a riscului in perioada de
executie
– matricea pentru perioada de executie variantei de ocolire, tabelul nr. 51 Tabelul nr. 1. -
Matricea de evaluare a riscului in perioada de exploatare
– matricea pentru perioada de operare a variantei de ocolire).
Extinderea analizei de risc si intensitatea masurilor de prevenire si atenuare trebuie
sa fie proportionale cu riscul implicat. Modelele simple de identificare a hazardului si analiza
calitativa a riscului nu sunt totdeauna suficiente si ca atare este necesara utilizarea
evaluarilor detaliate. Prezentăm mai jos rezultatul aacestor analize detaliate
In perioada de executie a variantei de ocolire
Evaluarea calitativa a riscului in perioada de executie a variantei de ocolire este
prezentata in tabelul nr. 48.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
213
Tabelul nr. 48. - Evaluarea calitativa a riscului in perioada de executie a variantei de ocolire
Nr.
scenariu Pericolul Probabilitate Consecinte Risc
Impact
potential
Masuri de
prevenire
1 Accidente de munca
si rutiere 2 3 6
Ranirea
lucratorilor,
pagube
materiale
Instruirea
corespunzatoare
a personalului,
respectarea
parametrilor si
prevederilor
impuse. Instruire
si dotare
corespunzatoare
2
Incendii in zonele de
manipulare/depozitare
a combustibililor
necesari utilajelor
1 3 3
Ranirea
lucratorilor,
pagube
materiale
Instruirea si
dotarea
corespunzatoare,
proiectare si
constructie
speciala a
depozitului,
masuri de
prevenire si
control a
incendiilor
3
Incendii locale,
datorate lucrarilor de
contructie si montaj
2 3 6
Ranirea
lucratorilor,
pagube
materiale.
Contaminarea
locala a
aerului
Instruirea
corespunzatoare,
masuri de
prevenire si
control a
incendiilor
4
Scurgeri de carburanti
din rezervoarele direct
pe sol
2 2 4
Contaminarea
solului si
subsolului, a
apelor de
suprafata si
subterane, a
vegetatiei
Instalarea unor
sisteme de
detectare a
scurgerilor,
verificari vizuale
Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor
accidentale specifice activitatiilor de executie a variantei de ocolire se prezinta in continuare
matricea de cuantificare a riscurilor, intocmita pe baza scenariilor de posibile accidente in
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
214
perioada de executie. Pentru aceasta s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru
fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de probabilitate a producerii.
Tabelul nr. 49. - Matricea de evaluare a riscului in perioada de executie
Pro
bab
ilit
ate
a
1 2 3 4 5
Aproape
sigur 5
Probabil 4
Posibil 3 Scenariul
1 si 3
Putin
probabil 2
Scenariul
4
Improbabil 1 Scenariul
2
Consecinte Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice
Concluziile evaluarii calitative a riscului
Rezultatele analizei calitative de risc arata ca toate scenariile de accident luate in
considerare prezinta un risc foarte scazut (incendii in zonele de manipulare/depozitare a a
combustibililor utilizati de utilajele folosite pentru executia lucarilor, eventulalele scurgeri de
combustibili direct pe sol) sau scazut (accidente de munca si rutiere, incendii locale datorate
lucarilor de constructie si montaj). In ceea ce priveste probabilitatea de producere a acestor
scenarii se apreciaza ca scenariile cu risc scazut sunt posibile, in timp ce scenariile cu risc
foarte scazut sunt putin probabile sau improbabile sa se produca. Consecintele acestor
accidente vor fi minore (Scenariul 1,3,4) sau moderate (Scenariul 2).
In perioada de exploatare a variantei de ocolire
Evaluarea calitativa a riscului in perioada de exploatare a variantei de ocolire este
prezentata in tabelul nr. 50
Tabelul nr. 50. - Evaluarea calitativa a riscului in faza de exploatare
Nr.
scenari
u
Pericolul Probabilitat
e
Consecint
e Risc Impact potential
Masuri de
prevenire
1
Accidente de
munca si rutiere
in timpul
activitatilor de
intretinere a
variantei de
ocolire
2 3 6
Ranirea
lucratorilor,
pagube materiale
Instruirea
corespunzatoa
re a
personalului,
respectarea
parametrilor si
prevederilor
impuse.
Instruire si
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
215
dotare
corespunzatoa
re
2
Accidente
rutiere in care
sunt implicate
autoturismele
3 5 15 Pierderea de vieti
omenesti
La executia
variantei de
ocolire se vor
respecta toate
normele
tehnice in
vigoare privind
siguranta
rutiera
3
Accidente
rutiere in care
sunt implicate
autocisternele
care transporta
lichide
criogenice,
diversi
combustibili,
reactivi, alte
substante
chimice.
Responsabilitat
ea cade in
sarcina firmelor
transportatoare
2 5 10
Aparitia
exploziilor/incendi
ilor, pierderi
materiale si de
vieti omenesti
Autocisternele
care transporta
lichide
criogenice
trebuie sa se
conformeze
Ordonanta nr.
27/2011,
privind
transporturile
rutiere de
marfuri si HG
nr.1175/2007
pentru
aprobarea
normelor de
efectuare a
activitatii de
transport rutier
de marfuri
periculoase.
Produsele vor
fi insotite la
livrare de fisele
de securitate
4
Accidente
datorate cedarii
sau degradarii
unor elemente
constructive ale
structurii rutiere
1 4 4
Accidentarea
oamenilor, avarii
ale mijloacelor de
transport
Respectarea
masurilor
tehnice de
construire,
utilizarea celor
mai
performante
tehnici
5 Incendii/explozii 1 5 5 Contaminarea Instruirea
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
216
, deversari
accidentale de
combustibili
solului si
subsolului,
poluarea aerului,
a apei, pierderi de
vieti omenesti
corespunzatoa
re a
personalului,
respectarea
parametrilor si
prevederilor
impuse.
Instruire si
dotare
corespunzatoa
re
Pentru o mai sugestiva prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor
accidentale specifice activitatii de explorare a variantei de ocolire se prezinta in continuare
matricea de cuantificare a riscurilor, intocmita pe baza scenariilor de posibile accidente in
perioada de explorare. Pentru aceasta s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru
fiecare nivel de gravitate a consecintelor si de probabilitate a producerii.
Tabelul nr. 51. - Matricea de evaluare a riscului in perioada de exploatare
Pro
bab
ilit
ate
a
1 2 3 4 5
Aproape
sigur 5
Probabil 4
Posibil 3 Scenariul 2
Putin probabil 2 Scenariul
1 Scenariul 3
Improbabil 1 Scenariul
4 Scenariul 5
Consecinte Nesemnificativ
e Minore Moderate Majore Catastrofice
Concluziile evaluarii calitatative a riscului
Rezultatele evaluarii calitative a riscului conduc la urmatoarele concluzii:
• Scenariile 2, 3, 5 care pot avea consecinte catastrofice (aparitia exploziilor, pierderi
de vieti omenesti, pagube materiale, contaminarea solului, a apelor, poluarea aerului,
etc.) sunt insa putin probabile sa se produca avand in vedere respectarea normelor
tehnice de proiectare a variantei de ocolire (scenariile 2,3,5) si respectarea normelor
activitatii de transport rutier de marfuri (scenariul 3);
• Scenariu 1 este putin propabil sa se produca si poate avea consecinte moderate
(datorate nerespectarii normelor de conduita in munca, defectiunii unor utilaje,
neatentiei personalului angajat);
• Scenariu 4 poate avea consecinte majore insa este improbabil sa se produca.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
217
8.2. Masuri de prevenire a accidentelor
In perioada de executie
Este necesar ca pe toata perioada de executie a lucrarilor sa se ia masuri de
securizare cum ar fi:
• Securizarea locatiei fiecarui santier – este necesara pe toata perioada de executie a lucrarilor proiectate, de la inceperea lucrarilor de executie pana la finalizarea acestora.
• Securizarea depozitelor pentru toate materialele de constructii ce pot genera riscuri printr-o manipulare improprie, (limitarea accesului oricarui muncitor din santier sau altor persoane straine este absolut obligatorie).
• Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesara respectarea perioadei de executie si repectarea cu acuratete a proiectelor care stau la baza executiei.
• Controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier: instructajul periodic, portul echipamentului de protectie, prezenta numai la locul de munca care ii este alocat.
• Verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili.
• Verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase daca functioneaza la parametrii optimi.
• Verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a sprijinirilor si spraituirilor la excavatii, schele sau alte sustineri – la poduri in special.
• Verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol.
• Realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru.
• Controlul accesului persoanelor in santier.
In perioada de operare
In perioada de operare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat
mijloacelor de transport, incarcatura acestora precum si mediul incojurator si viata umana
cum ar fi:
• accidente rutiere datorate nerespectarii regulilor de circulatie, neadaptarii la conditiile de drum/meteorologice; neasigurarii la schimbarea directiei de mers, nepastrarea distantei de siguranta;
• diverselor defectiuni tehnice ale autovehiculelor; indisciplinii pietonilor, patrunderii pe traseu a animalelor domestice ori salbatice, starii avansate de oboseala a conducatorului auto, etc.;
• accidente datorate cedarii sau degradarii unor elemente constructive ale structurii rutiere;
• aparitia unor explozii, incendii sau deversari accidentale transportul necorespunzator a unor substante si preparate chimice.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
218
Masurile de prevenire a accidentelor in perioada de operare sunt:
• realizarea lucrarilor de intretinere in stricta conformitate cu prevederile documentatiilor si caietelor de sarcini, asigurarea elementelor tehnice si geometrice ale caii de rulare;
• realizarea de parapeti de ghidaj in amonte si in aval de capetele de pod, racordati la acestea, pentru a nu fi lovite frontal la derapari sau devieri ale autovehiculelor;
• realizarea tuturor semnalizarilor rutiere necesare, in special celor privind regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le perceapa si sa actioneze;
• pe rampele de acces la pod vor fi prevazute casiuri de descarcare a apelor pluviale pentru a evita fenomenele de ravinare a taluzurilor;
• indicatoarele verticale de orice tip vor fi situate la minim 1,80 m fata de marginea benzii de stationare sau a altor benzi de protectie sau salvare si la cel putin 1,00 m fata de acostament, dincolo de parapetii directionali, pentru a nu constitui elemente de coliziune in caz de accidente sau avarii;
• parapetii pietonali (spre calea de rulare) la podurile cu trotuare vor avea inaltimea de minim 1,00 m;
• la traversarea variantei de ocolire peste alte cai de circulatie sau treceri peste cai ferate sau pasarele pietonale, se vor monta panouri de protectie inalte de minim 2,50 m, pentru a evita caderea de obiecte;
• amplasarea de ochi de pisica sau butoni reflectorizanti inglobati in carosabil, se va face pentru demarcarea benzilor de circulatie de acostamente, in zonele de traseu mai dificile, de acces pe poduri, noduri rutiere; Toate lucrarile si actiunile de mai sus sunt necesare si utile in masura in care ele sunt
supravegheate permanent si intretinute in mod corespunzator.
Prin aceste masuri de prevenire se evita sau cel putin se diminueaza substantial
pericolul de accidente in circulatie care, desi nu afecteaza de obicei mediul, produc pagube
insemnate si pierderi de vieti omenesti cu consecinte tot in domeniul protectiei vietii si
activitatii oamenilor.
Masurile cu caracter specific care trebuie luate au fost prezentate anterior ca o
consecinta a evaluarii riscurilor producerii de accidente si avarii.
Titularul proiectului poate propune masuri si va monitoriza in special aparitia
accidentelor potentiale in perioada de exploatare.
Aceste accidente se datoreaza in mod covarsitor circulatiei pe varianta de ocolire ,
dar pot apare si din alte cauze cum ar fi patrunderea pe traseu a oamenilor, a animalelor,
cedarea sau degradarea unor elemente de constructii, etc.
O trecere succinta in revista a lor se prezinta astfel:
• accidente de circulatie propriu-zise din cauza nerespectarii reglementarilor in vigoare, imputate de obicei vitezei excesive: ciocniri, tamponari, derapari, rasturnari produse indeosebi cu ocazia depasirilor fara asigurarea necesara;
• accidente datorate conditiilor meteorologice nefavorabile: ceata, polei, zapada, acvaplanare, furtuni cu vanturi puternice, grindina;
• accidente datorate unor defectiuni ale sistemului rutier;
• accidente grave ca urmare a unor defectiuni tehnice la mijloacele de transport: explozii de pneuri, cedarea franelor, ruperi ale diverselor componente mecanice;
• accidente cu explozii sau incendii provocate de autovehicole ce transporta produse inflamabile ori substante toxice sau periculoase.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
219
Masuri de prevenire a accidentelor potențiale
Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor
desfasurate pe varianta de ocolire a municipiului Reghin, sunt necesare adoptarea
urmatoarelor masuri:
• urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si carburantilor pentru mijloace de transport si utilaje;
• realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru;
• realizarea tuturor semnalizarilor rutiere necesare, in special celor privind regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le perceapa si sa actioneze;
• verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;
• verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase daca functioneaza la parametrii optimi;
• pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente se vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare, echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;
• actionarea imediata in caz de accidente a autoritatile abilitate si luare de masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;
8.3. Planuri pentru situații de risc
Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor
desfasurate pe varianta de ocolire sunt necesare adoptarea urmatoarelor masuri:
• urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii recipientelor de stocare a
uleiurilor si carburantilor pentru mijloace de transport si utilaje;
• realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de
lucru;
• realizarea tuturor semnalizarilor rutiere necesare, in special celor privind regimul de
viteze si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le
perceapa si sa actioneze;
• identificarea zonelor cu alunecari de teren, semnalizarea acestora si realizarea de
lucrari de stabilizare;
• verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transport daca
acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar
putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;
• verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat, butelii de
oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice si periculoase
daca functioneaza la parametrii optimi;
• pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente se vor
intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare, echipele,
dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
220
• actionarea imediata in caz de accidente a autoritatile abilitate si luarea de masuri
pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;
• implementarea unui sistem de apel urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de
transmiterii de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele sau alte
evenimente de risc major.
Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se va elabora de
Beneficiar, in conformitate cu Ordin nr.278/1997 privind aprobarea Metodologiei-cadru
de elaborare a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la
folosințele de apă potențial poluatoare si va avea urmatoarea structura:
1. Datele de identificare ale proiectului:
2. Datele de identificare ale Titularului:
3. Modul de actionare in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui
eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a surselor de apa:
• Persoana care observa fenomenul anunta imediat conducerea sectiei de drumuri
nationale (SDN) responsabile cu coordonare a variantei de ocolire:
• Conducerea sectiei de drumuri nationale (SDN) responsabile cu coordonare a
variantei de ocolire dispune:
• Anuntarea persoanelor cu atributii prestabilite pentru combaterea poluarii, in
vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor
poluarii si pentru diminuarea efectelor acesteia, locale sau din zona.
• Persoanele cu atributii prestabilite
• Anuntarea imediata a sistemului de gospodarire a apelor, Administratia
Bazinala de Apa Mures si apoi informarea periodica asupra desfasurarii
operatiunilor de sistare a poluarii prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care
au produs-o si de combatere a efectelor acesteia.
• Persoanele cu atributii in combaterea poluarii accidentale actioneaza pentru:
• eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii ei;
• limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;
• indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;
• colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate
corespunzatoare pentru mediu, in vederea recuperarii sau, dupa caz, a
neutralizarii ori distrugerii substantelor poluante.
Sistemul de evidenta, informare si alarmare
• Obiectivul analizat face parte din categoria drumurilor publice, pentru care exista o
planificare unitara privind apararea in cazul dezastrelor produse de fenomenele
meteorologice.
• Planul de aparare in cazul dezastrelor produse de fenomene metorologice
periculoase pentru drumurile publice, se intocmeste o data la 4 ani si se revizuieste
anual, in perioada octombrie – noiembrie, pornind de la inventarierea obiectivelor
respective.
• In mod curent, la drumurile publice dezastrele provocate de fenomene meteorologice
periculoase sunt inundatiile si gheturile, situatie care determina intocmirea in mod
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
221
expres a Planurilor de aparare impotriva dezastrelor provocate de inundatii si/sau
gheturi.
• Intocmirea planurilor de aparare se face pornind de la inventarierea sectoarelor
afectate de inundatii si/sau gheturii. La inventarierea acestora se tine seama de
datele rezultate de pe teren, de studiile geohidrologice inregistrate anterior,
monografii ale fenomenelor, prognoze meteorologice periculoase si hidrologice.
• Toate unitatile de administrare a drumurilor publice sunt obligate sa tina evidenta
sectoarelor afectate de inundatii si /sau gheturi.
• Planul de aparare impotriva inundatiilor si gheturilor la drumurile publice, este
documentatia tehnica in care sunt cuprinse date referitoare la ansamblul tuturor
actiunilor care se inteprind in vederea interventiei din timp si eficient.
Planurile de aparare in cazul dezastrelor produse de fenomene meteorologice
periculoase la drumurile publice, se aproba in Comisiile de administratie ale unitatilor
respective, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor
• Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor de drumuri, poduri, sustineri taluze,
constructii si instalatii aferente variantei de ocolire se va face conform „Normativului
privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor” – indicativ P130-99.
• Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple
de masurare, pe categorii de lucrari si constructii. Urmarirea curenta se face de
minim doua ori pe an.
• Urmarirea speciala se face dupa inundatii, seism, etc.
Se vor intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in Jurnalul Evenimentelor si vor fi incluse
in Cartea Tehnica a Constructiei. In cazul in care se constata deteriorari avansate ale
structurilor constructiilor, Beneficiarul va comanda o inspectie extinsa asupra variantei de
ocolire, urmata de o expertiza tehnica daca este cazul.
Vor fi urmarite:
• schimbari de pozitie ale elementelor constructiilor;
• deschiderea sau inchiderea rosturilor de dilatatie;
• aparitia de fisuri sau crapaturi;
• schimbari de forma.
Instalatii de masura si control al debitelor evacuate
Nu este cazul.
Modul de asigurare a evidentei privind preluarea, folosirea si
evacuarea apelor
Nu este cazul.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
222
Exploatarea in perioade de debite medii
In perioada de ape medii se recomanda supravegherea cursurilor de rau si
inregistrarea debitelor existente pe cursurile de rau traversate de varianta de ocolire.
Exploatarea in perioada de ape mari
• In vederea actiunii unitare de prevenire si combatere a inundatiilor, Institutul National
de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, a stabilit marimile caracteristice de aparare in
caz de inundatii, denumite astfel:
• Cota de atentie, reprezinta nivelul la care pericolul de inundare este posibil dupa
un interval de timp relativ scurt, in care se pot organiza actiunile de aparare sau
evacuare;
• Cota de inundatie, reprezinta nivelul la care incepe inundarea primului obiectiv;
• Cota de pericol, reprezinta nivelul la care sunt necesare masuri deosebite de
evacuare a oamenilor si bunurilor, restrictii in folosirea podurilor si cailor rutiere,
precum si luarea unor masuri deosebite in exploatarea constructiilor hidrotehnice.
• In situatia in care apa inunda partea carosabila a drumului, sau, in cazul podurilor,
atinge partea inferioara a grinzilor, se considera situatia de pericol, si se iau urgent
masuri de restrictionare a circulatiei.
• In situatia cand apa deverseaza platforma drumului, se marcheaza marginea partii
carosabile cu jaloane, se dirijeaza circulatia prin piloti de dirijare a circulatiei sau cu
semafoare, iar noaptea se va asigura semnalizarea luminoasa.
• In cazul in care lama de apa depaseste 30 cm grosime pe axul partii carosabile, se
interzice circulatia autoturismelor.
• Pe podurile afectate de inundatii unde se constata tasari, rotirii sau deplasari la
infrastructura, sau cand apa spala elementele de suprastructura ale podurilor, se
interzice complet circulatia autovehiculelor.
Exploatarea in perioade de inghet (zapoare, sloiuri, pod de gheata)
• Marimile caracteristice in cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea ghetii si
revarsarea apelor sunt stabilite de catre I.N.H.G.A., astfel:
• Faza I, cand gheata se desprinde si sloiurile se scurg pe cursul de apa;
• Faza II, cand sloiurile de gheata formeaza ingramadirii;
• Faza III, cand sloiurile de gheata s-au blocat formand zapoare.
• In cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea gheturilor si revarsarea apelor, se
au in vedere doua situatii de aparare si anume:
• Situatia de atentie, se declanseaza, in momentul formarii podurilor de gheata sau
in momentul in care sloiurile de gheata in miscare ocupa peste 50% din latimea
albiei;
• Situatia de pericol, se declanseaza in momentul in care incep sa se formeze
blocaje de gheata si zapoare care produc ridicarea nivelului apelor peste
valoarea cotelor de inundare locala.
• Se vor lua masurile care se impun in cazul formarii blocurilor de gheata in zona
podurilor.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
223
• Pe sectoarele raurilor din apropierea podurilor, unde se asteapta formarea de
zapoare, se organizeaza echipe de supraveghere care au pregatite in timp, prajini,
cangi, explozibil, pentru a sparge blocurile de gheata, inainte ca acestea sa ajunga
sub pod si de a inlatura eventualele corpuri plutitoare care s-ar agata de
infrastructura sau ar deversa pe drum.
• Explozibilul se foloseste numai de persoane si unitati specializate in utilizarea
acestora.
• Daca o situatie de urgenta apare in zona de captare a apei care intra in echipament,
echipamentul este capabil sa retina deseurile periculoase deversate, ca urmare a
combinarii zidurilor de imersie si a peretelui stavilar, pana la volumul din zona de
stocare din fata echipamentului. Oricum trebuie luate masuri imediate in sensul
eliminarii substantelor retinute si reviziei echipamentului.
• In regimul de supraveghere se vor consemna situatiile de inceput si pe parcursul
evenimentelor care vor cuprinde in mod cronologic date referitoare la incidentele
aparute.
Exploatarea in perioadele de ape mici (seceta)
• In perioada de ape mici se vor supraveghea cursurilor de rau si se vor inregistra
debitele existente pe cursurile de rau traversate de traseul variantei de ocolire.
Masuri de remediere a lucrarilor dupa viituri, scurgeri de gheturi
• In cazul in care se constata, din observatii vizuale, deplasari ale pereelor din beton
sau deplasari dizlocari ale perelor din anrocamentelor precum si coborarea talvegului
albiei semnificative, se vor lua urmatoarele masuri:
• se vor verifica pe baza reperilor folositi in executie cotele lucrarilor;
• se vor materializa prin profile longitudinale si transversale;
• in cazul in care exista diferente fata de cotele din proiectul de executie mai mari
de (50 - 80) cm se vor intocmi documentatii tehnico - economice pentru reparatii.
Aceste documentatii se pot intocmi de personalul beneficiarului sau de alte firme de
proiectare specializate, contractate de beneficiar.
Aceste reparatii vor consta in general din:
• completarea pereului cu beton in cazul deteriorarii acestuia iar, in cazul cand
placa de beton a fost dislocata sau antrenata de viituri, aceasta va fi inlocuita in
totalitate;
• in cazul grinzilor din beton sau a pintenilor de capat din beton acestea vor fi
inlocuite local in cazul dislocarii sau antrenarii din cauza viiturilor sau a gheturilor;
• in cazul dizlocarii sau deplasarii anrocamentelor acestea vor fi inlocuite sau
completate, dupa caz.
• In cazul in care se constata din observatii vizuale, efectuate la maxim 24 ore de la
trecerea viiturilor sau scurgerea gheturilor, avarii suferite la poduri si podete, se vor
demara lucrarile de intretinere si reparatii conform metodologiei specifice.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
224
• In cazul in care se constata deteriorari ale terasamentului variantei de ocolire, in
preajma raurilor dupa trecerea viiturii sau scurgerea gheturilor, se vor demara
lucrarile de intretinere si reparatii conform metodologiei specifice.
• Valorile maxime admisibile ale indicatorilor de calitate a apelor pluviale inainte de
evacuarea in emisari/bazine de retentie se vor incadra in prevederile H.G. nr.
352/2005, care modifica si completeaza H.G. nr. 188/2002 – Anexa 3, NTPA
001/2002.
• Monitorizarea calitatii apei este obligatia titularului proiectului si se va realiza in
conformitate cu prevederile planului de monitorizare a factorilor de mediu si a actului
de reglementare emis de autoritatile competente de protectia mediului.
• Modul de solicitare a sprijinului acordat de unitatile cu care s-au stabilit, in prealabil,
relatii de colaborare in acest scop, in cazul in care se constata ca fortele si mijloacele
disponibile unitatii de coordonare a variantei de ocolire nu sunt suficiente pentru
sistarea poluarii si/sau eliminarea efectelor acesteia.
• In cazul in care, cu toate masurile interne luate, exista pericolul ca poluarea sa se
extinda catre resurse de apa de suprafata sau subterane imediat, va fi avertizat
sistemul de gospodarire a apelor din zona, asupra situatiei deosebite create.
• Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului
raspandirii substantelor poluante in amplasamentul proiectului si / sau in zone
adiacente, conducerea responsabilul cu coordonarea variantei de ocolire va informa
sistemul de gospodarire a apelor asupra sistarii fenomenului.
• La solicitarea autoritatilor de gospodarire a apelor, responsabilul cu coordonarea
variantei de ocolire dispune subordonatilor colaborarea cu aceste organe, in vederea
stabilirii raspunderilor si a vinovatilor pentru poluarea accidentala produsa.
Intretinerea speciala a Bazinelor
Intretinerea din punct de vedere al protectiei mediului
Pentru evacuarea deseurilor rezultate din curatarea santurilor, rigolelor si bazinelor,
trebuie respectate prevederile Planului de Operare si Intretinere. Aceste deseuri trebuie
preluate de firme specializate pentru colectarea si eliminarea deseurilor, in baza unor
contracte incheiate de Beneficiar.
Retinerile solide din decantoare vor fi periodic evacuate si transportate catre
depozitele de deseuri autorizate sa le preia, in baza contractului cu fima autorizata sa
transporte acest tip de deseu.
Intretinerea din punct de vedere tehnic
Intretinerea speciala a instalatiilor de epurare primara, care se golesc periodic prin
vidanjare, prin grija utilizatorului. Dupa procesul de vidanjare se impun spalari ale sistemului
de sicane lamelare si ale sistemului de filtrare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
225
COMPONENTA COLECTIVULUI CONSTITUIT PENTRU
COMBATEREA POLUARILOR ACCIDENTALE
Nr.
crt. Nume si prenume
Functia / Loc
de munca Adresa Telefon Raspunderi
1
2
3
4
5
6
7
LISTA PUNCTELOR CRITICE DIN UNITATE DE UNDE POT PROVENI
POLUARI ACCIDENTALE
Nr.
crt.
Locul de unde poate
proveni poluarea
accidentala
Cauzele posibile ale
poluarii
Poluanti potentiali
Denumirea Observatii
1
Statii de preepurare
preepurare (sisteme decantor
– separator produse
petroliere cu rezervor)
Functionare anormala
Defectiune tehnica
Produse
petroliere
2
3
4
5
6
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
226
FISA POLUANTULUI POTENTIAL
Nr.
crt.
De
nu
mir
ea p
olu
an
tulu
i
Limite
admisibilitat
e
Periculozitate la
manipulari 1)
Posibilitati de combatere
(indepartare)
Ap
a d
e s
up
rafa
ta
Ap
a p
ota
bila
2)
Ap
a s
ub
tera
na
Ca
rac
teri
sti
ci
peri
cu
loas
e
Ma
su
ri d
e p
reca
uti
e
nec
es
are
Ac
tiu
ne
a 3
)
Mijlo
ac
e n
ec
es
are
4)
1
Produse
petroliere
- Inflamabilitate;
interactiuni
periculoase cu alte
substante
limitare raspandire
pe sol sau in apa,
neutralizare
2
3
4
COMPONENTA ECHIPELOR DE INTERVENTIE
Nr.
crt. Nume si prenume Adresa Telefon Observatii
1
2
3
4
5
6
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
227
LISTA DOTARILOR SI A MATERIALELOR NECESARE PENTRU
SISTAREA POLUARII ACCIDENTALE
Nr.
crt.
Denumire utilaj /
material
Locul de unde
provine (denumire
sectie / atelier etc.)
Cine deserveste
utilajul (nume, loc
de munca)
Cine asigura
materialul
1
2
3
4
5
6
7
PROGRAMUL ANUAL DE INSTRUIRE A LUCRATORILOR DE LA PUNCTELE
CRITICE SI A ECHIPELOR DE INTERVENTIE
Nr.
crt.
Data cand va avea
loc instruirea Locul
Numele persoanei
care asigura
instruirea
Cine participa
1
2
3
4
5
6
7
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
228
RESPONSABILITATILE CONDUCATORILOR
Nr.
crt.
Denumire punct
critic Amplasament
Nume si prenume
conducator /
operator
Responsabilitati
1
2
3
4
5
6
7
LISTA UNITATILOR CARE ACORDA SPRIJIN IN CAZUL APARITIEI
UNEI POLUARI ACCIDENTALE
Nr.
crt. Denumirea unitatii Adresa Telefon, fax
Persoana de
legatura
1
2
3
4
5
6
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
229
Planul de prevenire a incidentelor si accidentelor de mediu
Atunci cand orice neconformitate de mediu este raportata, este necesar sa fie luate
masuri pentru reducerea impactului cauzat si sa fie initiate actiuni corective si actiuni
preventive. Actiunile corective si preventive luate trebuie sa fie proportionale cu amploarea
reala sau potentiala a neconformitații.
In caz de incident asupra mediului trebuie intocmit un plan care prevede masurile de
intervenție pe care personalul trebuie sa le ia pentru reducerea impactului asupra mediului
datorita descarcarilor accidentale de substanțe poluante, a incendiilor, a exploziilor, a
poluarii fonice si chimice in timpul execuției lucrarilor.
Cele mai frecvente incidente asupra mediului datorate lucrarilor de construire a
infrastructurii de transport sunt:
• scurgeri sau pierderi de hidrocarburi, benzina, motorina, lubrifianți, uleiuri prelucrate,
ulei hidraulic sau alți solvenți;
• deversarea de ape uzate si pluviale.
In cazul in care se semnaleaza un incident de mediu, se procedeaza la identificarea
naturii si nivelului incidentului in scopul de a actiona in mod corespunzator si a limita
consecintele asupra mediului.
Tipurile de incidente asupra mediului se pot clasifica in 3 categorii:
• Nivel 1 – incident minor – nu prezinta risc de contaminare a zonelor sensibile;
• Nivel 2 – incident semnificativ – risc de contaminare a zonelor sensibile;
• Nivel 3 – incident major – contaminarea zonelor sensibile.
Masurile de intervenție necesare pentru fiecare categorie de incident sunt:
• Nivel 1 – incident minor
o Curațare folosind un kit disponibil pe șantier.
• Nivel 2 – incident semnificativ
o Curațare folosind un kit disponibil pe șantier sau alte resurse externe
(excavare, pompare).
• Nivel 3 – incident major
o Curațare folosind un kit disponibil pe șantier sau alte resurse externe
(excavare, pompare) și decontaminare.
In caz de incendiu/explozii se considera urmatoarele:
• un incident minor (Nivel 1) poate fi controlat imediat;
• un incident semnificativ (Nivel 2) nu poate fi controlat imediat fiind necesara
evacuarea imediata a zonei afectate și contactarea echipei de interventie;
• un incident major (Nivel 3) nu poate fi controlat fiind necesara evacuarea imediata a
zonei afectate și contactarea echipei de interventie, tratarea persoanelor si a
pagubelor.
In situația deversarii accidentale de hidrocarburi se considera urmatoarele:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
230
• are loc un incident minor (Nivel 1) daca a fost deversata o cantitate mai mica de
50 litri;
• are loc un incident semnificativ (Nivel 2) daca a fost deversata o cantitate mai mare
de 50 litri, dar mai mica de 200 litri;
• un incident major (Nivel 3) daca a fost deversata o cantitate mai mare de 200 litri.
In cazul sesizarii unui incident se vor opri lucrarile si se vor lua masurile de
intervenție corespunzatoare in vederea minimizarii impactului asupra mediului. Daca va fi
necesar se va mobiliza echipa de intervenție si se va utiliza echipamentul de intervenție in
cel mai scurt timp.
Totodata se vor anunța autoritațile competente pentru protecția mediului. Managerul
de proiect are responsabilitatea transmiterii notificarii catre autoritațile competente de mediu
si Inginer/Beneficiar, in cazul in care un incident/accident are sau poate avea un impact
asupra factorilor de mediu.
Actiunile care trebuie intreprinse in situații de urgenta asupra mediului sunt
prezentate in tabelul urmator:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
231
Acțiune Observator Supervizor Responsabil de
mediu in șantier
Responsabil al
Sistemului de
Management de
Mediu
Coordonator (Managerul
Sistemului de Management de
Mediu)
Echipa de intervenție
Rolul membrilor echipei de raspuns la un incident de mediu de nivel 1
1 Locația sursei
incidentului
Notificarea
Coordonatorului
Limitare si
determinare nivel
de risc al
incidentului
Specificare
echipament de
protecție care va fi
folosit (daca este
cazul)
Specificare echipament de
protecție care va fi folosit (daca
este cazul)
Oprește scurgerea și
limiteaza
deversarea
2 Notificarea
Directorului de
șantier
Notificarea
Responsabilului
Sistemului de
Management de
Mediu și
Managerului de
proiect
Colectarea detaliilor
evenimentului și
Pregatirea
raportului
incidentului
Controlul accesului
la locul incidentului
Asigurarea intocmirii raportului
asupra incidentului și stabilirea
de recomandari daca este cazul
Informarea
autoritaților publice competente de
protecție a mediului
3 Inlocuirea
materialelor utilizate
in timpul intervenției
Monitorizarea
periculozitatii si
condițiile șantierului
4 Actualizarea
Planului de masuri
Coordonarea
echipei medicale
Rolul membrilor echipei de raspuns la un incident de mediu de nivel 2
1 Locația sursei
incidentului
Notificarea
Coordonatorului
Limitare si
determinare nivel
de risc al
incidentului
Specificare
echipament de
protecție care va fi
folosit (daca este
cazul)
Notificarea Managerului de
proiect
Folosirea kitului de mediu/alte tehnici
de oprire a scurgerilor/ Prevenirea
ajungerii scurgerilor in zone sensibile
Executa pașii planului de raspuns in
siguranța (controlul masurilor,
delimitarea, aplicarea tehnicilor
necesare, etc.)
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
232
Acțiune Observator Supervizor Responsabil de
mediu in șantier
Responsabil al
Sistemului de
Management de
Mediu
Coordonator (Managerul
Sistemului de Management de
Mediu)
Echipa de intervenție
2 Notificarea
Directorului de
șantier,
Inginerului,
Beneficiarului,
autoritaților
publice
competente
de protecție a
mediului
Notificarea
Responsabilului
Sistemului de
Management de
Mediu și
Managerului de
proiect
Colectarea detaliilor
evenimentului și
Pregatirea
raportului
incidentului
Controlul accesului
la locul incidentului
Contactarea unei societați
specializate in masuri de
urgenta in cazul deversarilor
pentru curațarea zonelor
afectate
Informarea persoanelor responsabile
cu aplicarea planului de masuri
asupra oricarei situații periculoase
3 Inlocuirea
materialelor utilizate
in timpul intervenției
Monitorizarea
periculozitații si
condițiilor
șantierului
Gestionarea materialelor
refolosite in conformitate cu
legislația in vigoare
4 Actualizarea
Planului de masuri
Coordonarea
echipei medicale
Asigurarea intocmirii raportului
asupra incidentului și stabilirea
de recomandari daca este cazul
Rolul membrilor echipei de raspuns la un incident de mediu de nivel 3
1 Locația sursei
incidentului
Notificarea
Inginerului,
Beneficiarului
Notificarea
Coordonatorului
Limitare si
determinare nivel
de risc al
incidentului
Specificare
echipament de
protecție care va fi
folosit
Notificarea Managerului de
proiect
Folosirea kitului de mediu/alte tehnici
de oprire a scurgerilor/ Prevenirea
ajungerii scurgerilor in zone sensibile
Executa pașii planului de raspuns in
siguranța (controlul masurilor,
delimitarea, aplicarea tehnicilor
necesare, etc)
2 Notificarea
Directorului de
șantier,
Notificarea
Responsabilului
Sistemului de
Inlocuirea
materialelor utilizate
in timpul intervenției
Controlul accesului
la locul incidentului
Contactarea unei societați
specializate in masuri de
urgenta in cazul deversarilor
Informarea persoanelor responsabile
cu aplicarea planului de masuri
asupra oricarei situații periculoase
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN
233
Acțiune Observator Supervizor Responsabil de
mediu in șantier
Responsabil al
Sistemului de
Management de
Mediu
Coordonator (Managerul
Sistemului de Management de
Mediu)
Echipa de intervenție
autoritaților
publice
competente
de protecție a
mediului
Management de
Mediu și
Managerului de
proiect
pentru curațarea zonelor
afectate
3 Actualizarea
Planului de masuri
Monitorizarea
incidentelor si
condițiilor
șantierului
Gestionarea materialelor
refolosite in conformitate cu
legislația in vigoare
4 Colectarea detaliilor
evenimentului și
Pregatirea
raportului
incidentului
Coordonarea
echipei medicale
Executarea
decontaminarii zonei șantierului
si refacerea imediata a zonei in
conformitate cu legislația in
vigoare
5 Asigurarea intocmirii raportului
asupra incidentului și stabilirea
de recomandari daca este cazul
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
234
9. MONITORIZAREA
In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se
recomanda angajarea de catre antreprenorul general pentru perioada de executie a unei
firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare periodica a performantelor activitatii
acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin
legislatia actuala.
In perioada de operare Beneficiarul va incheia un contract special pentru
monitorizarea factorilor de mediu.
Monitorizarea factorilor de mediu se va face atat in perioada de executie cat si in
perioada operare.
9.1. Monitorizarea in perioada de executie
PLAN DE MONITORIZARE FACTORI DE MEDIU
In perioada de executie
Tabelul nr. 52. - Sinteză Plan de monitorizare a factorilor de mediu în perioada de execuție
Componenta de
mediu Periodicitate Parametrii monitorizati
Amplasament puncte de
monitorizare
Aer
Lunar pe traseul
variantei de ocolire
CO, COV, NOx, SO2, pulberi in
suspensie, pulberi
sedimentabile
fronturi de lucru;
organizarea de santier;
Apa de suprafata Lunar pe traseul
variantei de ocolire
Conform HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descarcare
in mediul acvatic a apelor uzate
modificata si completata prin
HG nr. 352/2005
fronturi de lucru;
organizarea de santier;
Sol Lunar pe traseul
variantei de ocolire
Hidrocarburi, metale grele. prelevarea de probe, in
apropierea localitatilor
fronturi de lucru;
organizarea de santier;
Zgomot Lunar pe traseul
variantei de ocolire
Nivelul zgomotului dB(A) in dreptul localitatilor;
fronturi de lucru;
organizarea de santier;
zona ariilor protejate
Natura 2000, din
apropierea proiectului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
235
Activitatea de monitorizare se sintetizeaza lunar prin prezentarea de rapoarte
autoritatilor locale pentru protectia mediului, transmise de beneficiar si constructor in
vederea stabilirii eventualelor masuri suplimentare pentru protectia factorilor de mediu.
Planul de monitorizare se actualizeaza periodic, de comun acord cu autoritatile locale de
protectie a mediului.
In perioada de constructie se monitorizeaza factorii de mediu: sol, apa, zgomot si
vibratii prin masuratori in teren, prelevare de probe si analize efectuate in urmatoarele
puncte: fiecare front de lucru de pe traseul proiectat al variantei de ocolire; organizarea de
santier; zone sensibile.
Etapa initiala, de stabilire a calitatii a factorilor de mediu, în perioada de execuție,
care vor fi monitorizati, respectiv:
• Solul prin prelevarea de probe de pe traseul drumului proiectat din 3 in 3 km distanta.
Se vor examina metalele grele si produsele petroliere, ca poluanti specifici activitatii de transport rutier.
• Aerul prin prelevare de probe de pe traseul proiectat al variantei de ocolire, in dreptul intersecțiilor. Se vor examina urmatorii parametrii: SOx, NOx, amoniacul, pulberile totale in suspensie si pulberile sedimentabile.
• Zgomotul va fi monitorizat in dreptul intersecțiilor din zona traseului proiectat al variantei de ocolire, precum si in zonele sensibile din punct de vedere al biodiversitatii.
Apa subterana si de suprafata: raurile Mures, pârâul Gurghiu și pârâul Mociar
Corpurile de apă subterană din zona proiectului nu vor fi afectate.
Se vor examina indicatorii chimici generali, inclusiv metalele grele si substantele extractibile.
Pulberile in suspensie si sedimentabile, precum si zgomotul, vor fi masurate in incinta
organizarii de santier, precum si la fronturile de lucru situate in vecinatatea zonelor locuite.
Monitorizarea vibratiilor si a zgomotului, in subsidiar va cuprinde ariile in care sunt de
asteptat (sau sunt reclamate de populatie) depasiri ale limitelor admisibile. Aceste arii pot fi
sectoare in zonele locuite pe care sunt dirijate autovehicule grele, amplasamentele
fundatiilor adanci pe piloti, coloane, etc.
Un alt capitol al monitorizarii se refera la calitatea solului si apelor, de suprafata si
subterane. Se vor preleva periodic, probe din apele uzate din perimetrul organizarii de
santier.
Frecventa de prelevare va fi lunară.
Activitatea de monitorizare se sintetizeaza lunar prin prezentarea de rapoarte autoritatilor
locale pentru protectia mediului, transmise de beneficiar si constructor in vederea stabilirii
eventualelor masuri suplimentare pentru protectia factorilor de mediu. Planul de monitorizare
se actualizeaza periodic, de comun acord cu autoritatile locale de protectie a mediului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
236
9.2. Monitorizarea in perioada de operare
In perioada de operare
Tabelul nr. 53. - Sinteză Plan de monitorizare a factorilor de mediu în perioada de operare
Componenta de
mediu Periodicitate
Amplasament puncte
de monitorizare
Aer Monitorizarea prin masurarea concentratiilor de
poluanti din aer, trimestrial.
in dreptul localitatilor
in zona ariilor protejate
Natura 2000, din
apropierea proiectului.
in zona nodurilor rutiere;
in intersectii.
Apa de suprafata Monitorizarea periodica prin masurarea
concentratiilor de poluanti in apele pluviale
impurificate prin antrenarea poluantilor depusi
pe carosabil, trimestrial.
In dreptul apelor de
suprafață intersectate de
traseul variantei de
ocolire, în două puncte
(vala și amonte de
poduri)
Sol Monitorizarea prin masurarea concentratiilor de
poluanti in sol, la 2 m de carosabil, trimestrial.
in dreptul localitatilor
in zona ariilor protejate
Natura 2000, din
apropierea proiectului.
Zgomot Monitorizarea trimestrial prin masurarea
nivelului de zgomot
in dreptul localitatilor
in zona ariilor protejate
Natura 2000, din
apropierea proiectului.
Monitorizarea mediului atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare
a variantei de ocolire a municipiului Reghin va avea drept scop aplicarea masurilor propuse
in studiul de evaluare adecvată și în raportul privind impactului asupra mediului in conditiile
generarii unui impact minim asupra mediului inconjurator, populatiei si asezarilor astfel incat
sa fie respectat conceptul de dezvoltare durabila.
Rezultatele activitatii de monitorizare in perioada de exploatare se vor prezenta
emitentului actului de reglementare, sub forma de raport trimestrial. Analiza acestui raport si
propunerile de lucrari pentru protectia mediului vor fi insusite de catre beneficiarul variantei
de ocolire.
Monitorizarea factorilor de mediu se va realiza in urmatoarele puncte de
monitorizare:
Puncte monitorizare APA
• Raul Mures - Pod peste Raul Mures km 5+120
• Paraul Mocear - Pod peste DJ153 si Paraul Mocear km 6+874
• Paraul Gurghiu - Pod peste Paraul Gurghiu km 10+705
• Raul Mures - Pod peste Raul Mures km 12+240
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
237
Puncte de monitorizare AER
• Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16 km 0+000
• Intersectie cu Drumul national DN15+Zona Organizare de șantier
recomandată km 5+500
• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E km 9+440
• Intersectie cu Drumul national DN15 km 12+731
Puncte de monitorizare SOL
• Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16 km 0+000
• Intersectie cu Drumul national DN15+Zona Organizare de șantier
recomandată km 5+500
• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E km 9+440
• Intersectie cu Drumul national DN15 km 12+731
Puncte de monitorizare ZGOMOT
• Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16 km 0+000
• Intersectie cu Drumul national DN15+Zona Organizare de șantier
recomandată km 5+500
• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E km 9+440
• Intersectie cu Drumul national DN15 km 12+731
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
238
10. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul
Varianta de ocolire a municipiului Reghin a acoperit toate aspectele mentionate în legislația
privind evaluarea impactului asupra mediului, iar concluziile acestuia sunt prezentate în cele
ce urmează.
De asemenea, studiul a inclus elementele aplicabile din ghidurile de bună practică
naționale și internaționale.
Studiul conţine caracterizarea stării actuale a factorilor de mediu pe amplasamentul
studiat, identificarea surselor de poluare si evaluarea impactului asupra mediului care fac
obiectul proiectului.
Evaluarea impactului lucrărilor de execuție a variantei de ocolire Reghin asupra
mediului înconjurător şi populaţiei a fost făcută dinstinct pentru perioada de execuție şi
pentru perioada de operare.
Au fost evaluate sursele de poluare a apei, a aerului, a solului şi subsolului, a florei şi
faunei, de poluare sonoră, precum si modul de gospodărire a deşeurilor, a substanţelor
toxice şi periculoase.
In continuare a fost analizat şi cuantificat impactul produs asupra factorilor de mediu.
S-au analizat măsurile si solutiile tehnice propuse în proiect şi s-au recomandat măsuri
pentru limitarea, diminuarea sau eliminarea impactului negativ produs asupra mediului şi
încadrarea efectelor adverse în limite admisibile.
In cadrul raportului, o atenţie deosebită s-a acordat activităţii de monitorizare a
factorilor de mediu, cu recomandări organizatorice, metodologice, care sa asigure
eficientizarea monitorizării.
În urma evaluarii impactului asupra factorilor de mediu au fost identificate elemente
negative, pentru care au fost propuse masuri de reducere pentru limitarea impactului și
aducerea acestuia la un nivel acceptabil.
Elementele negative ale impactului asupra mediului se manifestă mai ales în
perioada de execuție a lucrarilor prin:
- pulberile degajate în atmosferă, depuse ulterior pe sol și în apă, provenite din
manipularea materialelor de construcție în fronturile de lucru;
- emisiile în atmosferă de la arderea carburanților în motoarele utilajelor de construcții
și de transport;
- apele uzate tehnologice și apele menajere din organizarea de șantier;
- zgomotul la fronturile de lucru și de pe culoarele de transport;
- aspectul peisagistic generat de santier în contrast cu peisajul specific zonei.
Pentru perioada de exploatare/operare, au fost identificate ca aspecte negative
concentrarea importantă a traficului ce genereaza noxe și nivel de zgomot ca urmare a
realizării variantei de ocolire.
Însă analiza globală a efectelor benefice și a celor negative, pentru perioada de
operare conduce la o concluzie certă în favoarea efectelor benefice. Dintre acestea
mentionăm doar câteva:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
239
- Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: creşterea
vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea
consumului de carburanţi prin scaderea accelerărilor si decelerarilor, dar și a
regimului de funcţionare a motoarelor, diminuarea blocajelor în traseu în special la
traversarea localităților, pe care varianta le ocolește.
- Diminuarea pericolului de accidente specific drumurilor inguste, cauzate de depăşiri
și tranzitare prin localități cu circulaţie pietonală importantă.
- Asigurarea unor condiţii de confort sporite pentru pasageri si conducătorii auto.
Prin masurile recomandate impactul negativ al lucrarilor de execuție și a traficului în
perioada de operare a fost diminuat substanțial, valorile prognozate ale concentrațiilor de
poluanți în aer, ape, sol și subsol, precum și ale nivelurilor de zgomot și vibrații încadrându-
se în limite admisibile.
Având în vedere concluziile prezentate la finalul fiecarui capitol din prezentul raport și
luând în considerare analiza detaliată a aspectelor sensibile, considerăm că realizarea
proiectului va avea un impact redus, cu menținerea sub control a elementelor sensibile și cu
respectarea reglementărilor și principiilor de protecție a mediului, în condițiile respectării
măsurilor recomandate în acest raport și în studiul de evaluare adecvată.
De asemenea, in perioada de operare a variantei de ocolire vor fi aigurate condiții
moderne de circulație și confort, în siguranță, cu efecte pozitive asupra dezvoltării socio-
economice în zona.
Au fost luate în considerare toate aspectele semnificative, atât pentru perioada de
constructie, cât și pentru cea de operare.
Tinand cont de cele mentionate anterior apreciem faptul ca prin realizarea variantei de
ocolire conform proiectului prezentat în acest studiu, impactul asupra mediului va fi
preponderent pozitiv, întrucât în prezent în zona proiectului traficul rutier nu se
desfășoară în condiții de siguranță, colectarea și evacuarea apelor uzate prezintă
deficiențe, iar zonele cu potențial de inundabilitate sau instabilitate nu sunt protejate
de lucrări hidrotehnice, lucrări de consolidare sau lucrări de artă.
Concluziile Studiului de evaluare adecvatăa sunt prezentate în capitolul 5.8.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
240
11. REZUMAT NETEHNIC
11.1. Descrierea proiectului
Proiectul analizat propune realizarea unei variante ocolitoare a Municipiului Reghin prin
partea de sud facand legatura intre DN16, DN15A si DN15. Infrastructura propusă are 1
banda/sens si o lungime de 12,731 km.
Varianta se desprinde din intersectie dintre DN15A si DN16 km 0+000 in partea de vest a
municipiului Reghin si se desfasoara prin partea de sud a municipiului, intersecteaza DN15
Targu Mures – Reghin si se finalizeaza la intersectia cu DN15 Reghin – Toplita km 110+000
la iesire din municipiul Reghin, județul Mureș.
Implementarea proiectului va conduce la degrevarea retelei stradale urbane de fluxurile de
trafic de tranzit, atat in cazul celor compuse din vehicule de marfa, cat si in cea priveste
autoturismele.
In consecinta, prin degrevarea retelei interne de aceste autovehicule, alocarea fluxurilor de
trafic la nivel local va cunoaste alte trasee, rezultand economii din reducerea duratelor de
deplasare si a parcursului total al vehiculelor, aspect care se reflecta in cresterea eficientei
economice, respectiv in imbunatatirea gradului de accesibilitate la nivelul sistemului de
transport urban.
Amplasamentul pe care va fi realizat obiectivul se afla situat in intravilanul și
extravilanul Municipiului Reghin, intravilanul satului Petelea, Comuna Petelea, extravilanul
comunelor Solovăstru și Suseni, domeniu public si în proprietatea persoanelor juridice și
fizice.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
241
Conform O.G. 49/1998 noua artera ce urmeaza a fi construita se va incadra in categoria de
drum national european, cu viteza de proiectare cuprinsă între 40 și 100 km/h, în funcție de
caracteristicile terenului și elementele proiectate ale variantei de ocololire.
Proiectul se incadreaza in prevederile PUG Municipiul Reghin, PUG Comuna Petelea,
PUG Comuna Solovăstru.
Proiectul este amplasat în apropierea ariilor protejate incluse în rețeaua ecologică
europeană Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar, ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și
Periș și ROSCI0368 – Râul Mureș între Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și
1239 m.
Proiectul nu afectează habitate și specii protejate, având în vedere că lucrările
prevăzute în prezentul proiect se realizează într-o zonă cu activități antropice, care au
modificat compoziția vegetală a zonei. În zonă se desfășoară trafic rutier specific activităților
de tranzit, pe străzi și drumuri comunale/județene.
Avand in vedere localizarea proiectului si caracteristicile acestuia, nu va exista un
impact transfrontalier.
Traseul in plan:
Varianta de ocolire va avea carteristicile unui drum de clasa tehnica III corespunzator unui drum national principal.
Elementele geometrice ale axei in plan corespunde unei viteze de proiectare de 80km/h, conform STAS 863/85, exceptie facand curba 4, aflata in imediata apropiere a nodului rutier cu DN15, pentru care viteza de proiectare este de 40km/h. Traseul este compus dintr-o succesiune de curbe, avand raza minima de 250m si raza maxima 3000m.
Profil longitudinal:
Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite astfel incat sa se asigure viteza de proiectare de 80km/h, conform STAS 863/85. Astfel, valoarea minima a razelor este 1000m, iar cea maxima este 15000m
In vederea evitarii fenomenului de acvaplanare, s-a impus ca declivitatea sa aibe valoare minima de 0.3%. De asemenea, pentru a evita scaderea semnificativa a vitezei de circulatie a vehiculelor grele, declivitatea a fost limitata la valoarea de 4%.
Traseul a fost realizat astfel incat sa se asigure o inaltime de rambleu de minim 2.00m.
Profil transversal
In profil transversal, au fost prevazute:
➢ Parte carosabila cu latime 2 x 3.50m = 7m latime ➢ Banda de incadrare cu latime de 0.75m de fiecare parte – 2x0.75m=1.50m ➢ Acostament – 2x0.75m= 1.5m ➢ Acostamente cu Parapete metalic zincat, avand W=1.70m
Drumurile de acces au latime de 3.0m, exceptie facand zonele unde s-au suprapus cu drumurile agricole / de exploatare relocate. Pe aceste sectoare, latimea drumurilor este de 4.0m.
Pe toata lungimea traseului a fost prevazut parapete metalic zincat, precum si rigola de acostament. Pentru asigurarea lucrarilor de intretinere periodica, s-au prevazut drumuri de acces cu latime de 3m, amplasate pe ambele partii ale variantei. Aceste drumuri se intorc pe sub lucrarile de arta, iar acolo unde acest lucru nu se poate se va realiza o platforma de intoarcere sub forma patrata de 10.00m X 10.00m, avand acelasi sistem rutier ca si drumul de acces.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
242
Taluzul drumului proiectat va avea valoare de 2:3 pentru inaltime de pana in 6.0m, iar pentru valori de peste 6.0m, taluzul are o valoare de 1:2.
Pe toata latimea variantei, este prevazuta imprejmuirea cu gard de plasa.
Structura rutiera Structura rutieră supla adoptată pe varianta de ocolire este următoarea:
➢ 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură (SMA16 rul 50/70); ➢ 6cm BAD22.4 beton asfaltic deschis cu criblură, în strat de legătură (BA22.4
leg 50/70); ➢ 14cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază (BA31.5
bază 50/70); ➢ 25cm piatră spartă, în strat superior de fundație; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de formă din materiale necoezive;
Sistem rutier pe drumuri de exploatare (DE) si drumuri agricole (DA): ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast;
Sistem rutier pe drumurile judetene(DJ) ➢ 4cm MAS16 mixtură asfaltică stabilizată, în strat de uzură (SMA16 rul 50/70);; ➢ 8cm AB31.5 anrobat bituminos cu agregate mari, în strat de bază (SMA16 rul
50/70); (BA31.5 bază 50/70); ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast; ➢ 20cm strat de formă din pamanturi tip P5, stabilizate cu var;
Sistem rutier pe drumuri de acces pentru intretinere: ➢ 15cm strat de baza din piatră spartă; ➢ 20cm strat de fundatie din balast;
Sistem rutier spatii de servicii si centru de intretinere: ➢ 22cm BcR4,0, în strat de baza; ➢ hartie Kraft; ➢ 3cm nisip; ➢ 30cm balast, în strat inferior de fundație; ➢ 15cm strat de forma din materiale necoezive;
Intersectii cu drumuri publice clasificate:
• Intersectie cu Drumul national DN15A si DN16, km 0+000 al variantei, respectiv km 0+000 al drumului national DN15A si km 86+800 al drunului national DN16
• Intersectie cu Drumul national DN15 la km 5+500 pe varianta respectiv km 103+100 a drumului national DN15 , prin care se asigura accesul spre Targu Mures sau spre partea de sud a municipiului Reghin
• Intersectie cu Drumul judetean DJ154E la la km 9+440 al variantei respectiv km 2+300 al drumului judetean DJ154E, prin care se asigura accesul catre partea de est a municipiului Reghin precum si spre Sovata
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
243
• Intersectie cu Drumul national DN15, la km12+731 al variantei respectiv km 110+000 al drumului national DN15.
Lucrari de poduri si pasaje:
• Pod peste canalul Morii Km 3+495
• Pod peste raul Mures Km 5+120
• Pasaj peste DN 15 si CF 405 km 5+681
• Pod peste DJ1 53 si paraul Mocear km 6+874
• Pod peste paraul Gurghiu km 10+705
• Pasaj peste CF 405 si DJ 154A km 11+532
• Pod peste raul Mures km 12+240
Reintegrarea retelei de drumuri locale Varianta de ocolire intersecteaza o serie de drumuri agricole si de exploatare, iar
pentru ca acestea sa nu traverseze la nivel noul drum au fost prevazute, asa cum s-a mai aratat, structuri casetate cu deschideri de 5.00m, acestea fiind amplasate in punctele cele mai joase ale terenului sau, s-a ridicat linia rosie pentru a se obtine o inaltime libera de 4.00m.
Prin realizarea acestor structuri casetate ce permit trecerea drumurilor agricole sau de exploatare prin ele, circulatia populatiei din zonele respective catre diverse parcele de teren din zona nu este obstructionata.
Sistem rutier pe drumuri de exploatare (DE) si drumuri agricole (DA): ➢ 15cm strat de piatră spartă; ➢ 35cm strat de balast;
Interactiunea cu caile ferate Pe traseul variantei de ocolire intersectam in doua locuri calea ferata.Intersectiile se
realizeaza denivelat, varianta de ocolire trecand printr-un pasaj superior peste calea ferata. Solutiile adopatate sunt prezentate mai jos.
Pasaj superior la ( km 5+570 al variantei) Drumul supratraverseaza CF si DN15 cu un pod de 14 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 516.95m din care
suprastructura are 505.70m. Pasajul traverseaza calea ferata sub un unghi de maxim 100. Distanta dintre linia CF si pilele pasajului este de 15.90m pe partea stanga si 15.10m
pe partea dreapta. Pasaj superior la ( 11+465 al variantei ) Drumul supratraverseaza CF si DJ154A cu un pod de 6 deschideri. Podul are lungimea totala (impreuna cu zidurile intoarse) de 253.80m din care
suprastructura are 242.50m.Pasajul traverseaza calea ferata sub un unghi de maxim 100. Distanta dintre linia CF si pilele pasajului este de 11.20m pe partea stanga si 19.60m
pe partea dreapta.
Colectare si evacuare a apelor: Lucrările de scurgere a apelor constau în principal din următoarele:
➢ Șanțuri pereate cu beton de ciment clasa C30/37, cu adancime de 50cm; ➢ Rigole de acostament și casiuri de descărcare până la șanțul de la piciorul
taluzului, pentru a împiedica scurgerea directă a apelor pluviale pe taluz, ambele vor fi realizate din beton de ciment de clasa C30/37;
➢ Rigole carosabile din beton acoperite cu placuta din beton de ciment clasa C30/37
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
244
Intrucat evacuarea apelor pluviale din șanțurile sau rigolele variantei nu s-a putut face în emisarii existenți (văi, pâraie, râuri, etc.), canalele de desecare, aceasta s-a prevăzut a se face în mediu prin intermediul unor bazine de dispersie.
Tipurile de lucrări prevăzute înainte de descărcare, pentru epurarea apelor pluviale care spală poluanții depuși pe platforma variantei sunt:
➢ Bazine decantoare și separatoare de grăsimi; ➢ Apele se vor descărca după epurarea lor, în mediul înconjurător prin
intermediul unor bazine de dispersie. În vederea drenării și evacuării apelor din sistemul rutier, s-a prevăzut prelungirea
stratului granular până la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate în fundație descărcarea pe taluzuri sau în dispozitivele de scurgere din lungul variantei.
La intersectiile cu drumurile agricole s-au prevazut structuri casetate 5.00x4.00m. La intersectiile cu drumurile agricole si cu canale unde acestea erau foarte apropiate
unul de altul s-au prevazut doua structuri casetate 5.00x4.00m. La intersectiile cu canale s-au prevazut podete cu lumina de 2.00m. La intersectia cu DJ153C s-a prevazut structura casetata de 9.00m. La intersectia drumurilor tehnologice cu canale s-au prevazut podete tubulare
1000mm. La intersectia drumurilor agricole cu santurile betonate ale variantei de ocolire s-au
prevazut podete tubulare 600mm. Debitul proiectat al podețelor a fost determinat în conformitate cu reglementările
actuale în vigoare, și cu verificarea evacuării si, unde este cazul, dimensionarea hidraulică a fost făcută în conformitate cu „Normativul PD 95-2002 pentru proiectarea hidraulică a podurilor și podețelor”.
Drumuri de access pentru intretinere
Pentru asigurarea lucrarilor de intretinere periodica, s-au prevazut drumuri de acces
cu latime de 3m, amplasate pe ambele partii ale variantei. Aceste drumuri se intorc pe sub lucrarile de arta, iar acolo unde acest lucru nu se
poate se va realiza o platforma de intoarcere sub forma patrata de 10.00m X 10.00m, avand acelasi sistem rutier ca si drumul de acces.
Sistem rutier pe drumuri de acces pentru intretinere: ➢ 15cm strat de baza din piatră spartă; ➢ 20cm strat de fundatie din balast;
Lucrari de terasamente si consolidare:
In vederea stabilirii factorilor de siguranta la alunecare pe traseul propus au fost efectuate calcul de stabilitate in zonele de inaltime maxima a rambleului considerand parametrii fizico-mecanici minimi ai terenului.
Calculele au fost efectuate cu respectarea standardelor si normelor in vigoare. In urma verificarilor de stabilitate au fost identificate zone unde datorita parametrilor
fizico-mecanici redusi ai terenului de fundare a fost necesara ranforsarea bazei rambleului cu o perne de balast ranforsata cu doua randuri de geogrile, pe o lungime totala de 723 m.
In zonele in care este necesara ranforsarea bazei rambleului cu geogrile, dupa excavarea solului vegetal se va realiza o perna din material local tratata cu lianti hidraulici in procent de min. 2%. Perna se va amenaja astfel incat sa se asigure o panta de min. 4 % din axul rambleului catre margine. Perna de balast armata cu geogrile se va aseza peste stratul de material local tratat cu lianti hidraulici. Aceasta va fi protejata atat la partea inferioara cat si la partea superioara cu un geotextil cu rol anticontaminant.
Caracteristicile minime ale geogrilelor utilizate la ranforsarea pernei de balast sunt: ➢ rezistenta la rupere in sens longitudinal min. 200kN/m ➢ alungire la rupere longitudinal < 12%. ➢ rezistenta de calcul pentru o durata de viata de 120ani min. 105kN/ml
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
245
Rezistenta de calcul se va considera pentru un material de umplutura granular grosier, la o temperatura de 30°. Factori de reducere vor fi certificati BBA.
De asemenea pe zona de debelu protectia taluzelor se va face cu geocelule umplute su sol vegetal si fixate cu ancore de otel tip J
La km 8+300 pe partea dreapta, datorita prezentei limitelor de proprietate destul de aproape de traseul variantei pe o lungime de 45m se va amplasa un zid de sprijin iar la baza lui vom avea o rigola carosabila. De asemenea la km 4+850 pe partea stanga datorita prezentei unui balti aproape de drum pe
o lungime de 12m s-a pus la baza taluzului gabioane, iar la km 10+575 pe partea dreapta de
asemenea datorita prezentei unei balti aproape de drum pe o lungime de 44m s-a pus la
baza taluzului gabioane.
Lucrari hidrotehnice Lucrarile hidrotehnice necesare constau din aparari de mal, aparari ale taluzului drumului,
devieri si recalibrari ale albiilor, praguri de fund, descarcari in trepte pe taluz.
Tipurile de lucrari hidrotehnice:
• Protectie taluz cu pereu din beton
• Protectie albie cu pereu din beton
• Recalibrari si devieri ale albiei
• Praguri de fund
• Descarcari in trepte
Perdele forestiere și soluții împotriva înzăpezirii In urma analizarii conditiilor existente de mediu, respectiv studiul geotehnic, studiul
topografic si roza vanturilor, solutia adoptata impotriva inzapezilor este de a realiza un rambleu cu inaltime mai mare. Astfel, nu au fost prevazute perdele forestiere sau alte sisteme parazapezi.
Semnalizari si marcaje: Semnalizarea rutieră
➢ Indicatoare de avertizare; ➢ Indicatoare de reglementare; ➢ Indicatoare de orientare și informare.
Marcaje rutiere ➢ Marcaje longitudinale; ➢ Marcaje de delimitare a părții carosabile; ➢ Marcaje transversale; ➢ Marcaje diverse; ➢ Marcaje laterale.
Parapete de siguranta Pentru siguranța traficului, proiectul include parapete de siguranță pe toata lungimea
variantei, precum și parapete pietonal. Latimea de lucru este W5 =1.70m. Pe rampele structurilor si pe structuri s-a prevazut parapete tip H4B. In cale curenta, s-a prevazut parapete tip H1, H2 si H3 functie de inaltimea
rambleului si geometria traseului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
246
Tipul de parapet a fost stabilit în conformitate cu prevederile următoarelor standarde și normative: SR EN 1317-1:2011 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 1: Terminologie şi prevederi generale pentru metodele de încercare); SR EN 1317-2:2010 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 2: Clase de performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru parapetele de siguranţă); SR EN 1317-3:2011 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 3: Clase de performanţă, criterii de acceptare a încercărilor la impact şi metode de încercare pentru atenuatorii de impact); SR EN 1317-5+A2:2012 (Dispozitive de protecţie la drumuri. Partea 5: Cerinţe referitoare la produse şi evaluarea conformităţii pentru dispozitivele de retenţie a vehiculelor); AND 591 – Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi; STAS 1948/1-1991 (Lucrări de drum. Stâlpi de ghidare și parapeți de siguranță. Prescripții generale pentru proiectare și poziționarea pe drum); SR 1948-2:1995 (Lucrări de drum. Parapete pe poduri. Prevederi generale pentru proiectare și poziționare).
Pe parapetele de siguranță de montează elemente retro-reflectorizante (catadioptrii, fluturași reflectorizanți sau alte elemente reflectorizante).
Pentru protejarea traficului pietonal (incluzând personalul de întreținere în caz de accidente rutiere) parapetul pietonal va fi amplasat pe ambele părți ale lucrărilor de artă la limita trotuarului.
De asemenea la nodul rutier pe bretele de iesire din flux s-au prevazut atenuatori de soc.
Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului: Sistemul de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului, va fi compus din
cel putin urmatoarele: ➢ Panouri cu mesaje variabile (VMS) de ruta, care vor afisa simultan imagini si
text. VMS-urile de ruta trebuie sa fie de tip Matrice, full color. VMS- urile tip I vor fi amplasate inaintea nodurilor rutiere, inaintea parcarilor, inaintea podurilor si a viaductelor cu o lungime mai mare de 500 m;
➢ Panouri cu mesaje variabile (VMS) de bretea, care vor afisa simultan imagini si text. VMS-ul instalat trebui sa fie de tip Matrice, full color. VMS- urile de bretea vor fi amplasate inainte de intrarile catre varianta ocolitoare (acolo unde este necesar), precum si la iesirile din parcari ;
➢ Se vor prevedea statii METEO complete (cu senzori de aer si cate doi senzori in asfalt, cate unul pe fiecare sens de mers), si senzori de polei independenti, montati in asfalt, in paralel, in tubulaturi separate, atat cat specificatiile tehnice o permit pe ambele sensuri de mers pe poduri, viaducte cu o lungime mai mare de 100 m sau zone mlastinoase, precum si alte zone predispuse la factori perturbatori ce pot influenta calitatea caii de rulare; Acestia se instaleaza la o distanta nu mai mare de 900 m de Punctul de conexiune (Punctul de concentrare) PC descris mai jos
➢ Bucle de trafic ce vor fi incastrate in stratul asfaltic actionand ca si contoare automatizate de trafic, prevazute in general la 500 m in apropierea intersectiilor. Acestea vor masura si viteza vehiculelor, facand clasificarea acestora, precum si directia si distanta intre vehicule in secunde. Sistemul va permite definirea a cel putin 8+1 clase de viteza si lungime, conform standardelor TLS. Buclele inductive vor putea detecta atat autovehicule care se deplaseaza in sensul normal de circulatie, cat ii autovehicule care se deplaseam pe contrasens. Plaja de masuratori de viteza va fi cuprinsa intre 10 si 200 km/h (limita superioara poate fi extinsa cu o rezolutie de 1 km/h). Buclele inductive pentru bretele vor monitoriza traficul pentru toate bretelele de intrare si iesire din fiecare nod rutier de pe sectorul de drum respectiv (varianta ocolitoare);
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
247
➢ Estimarile de costuri vor include preturile unitare utilizate; ➢ Desene specifice indicand numarul conductelor necesare sistemului de
comunicare. Ca o conditie minima, Prestatorul va permite patru conducte de comunicare longitudinale si trei conducte pentru cabluri de energie electrica. Proiectul va permite separarea fizica a celor doua tipuri de conducte, separare care este necesara din motive de securitate si sanatate. Proiectul va include camine separate de vizitare pentru tubulatura de comunicare respectiv energie electrica;
➢ La podurile de peste 100 de m obligatoriu se vor prevedea senzori de detectie polei;
➢ Proiectantul va realiza o vizualizare a traseului si va propune solutiile optime care sa respecte Caietul de Sarcini;
➢ Toate intersectiile si dotarite variantei de ocolire trebuie presemnalizate;
Dotări ale variantei de ocolire: In lungul traseului propus au fost amplasate 2 spatii de servicii de scurta durata la km
4+175, partea dreapta si la km 4 +550, partea stanga, precum si un centru de intretinere la km 4+550.
11.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului
Analiza impactului proiectului, evaluarea acestuia și prezentarea aspectelor relevante
ale stării actuale a mediului în zona proiectului, inclusiv efectele probabile în cazul în care
proiectul nu este implementat, au fost realizate atât pe baza datelor public disponibile, cât şi
pe baza datelor colectate din teren.
Am utilizat următoarele surse:
• Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Mureș, pentru anul 2019,
elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureș,
• Planul de management actualizat al Bazinului Hidrografic Mureș, Ciclul al II-lea 2016 –
2021,
• Planul de Management al Riscului la Inundații, Administrația Bazinală de Apă Mureș,
2016,
• Planul Urbanistic General al Municipiului Reghin, 2005 – 2008, elaborate de S.C.
PROIECT S.A. Târgu Mureș,
• Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Petelea, Județul Mureș, pentru perioada
2015-2020,
• Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureș, 2021,
• Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –
județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie
2013.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
248
• Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –
județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie
2013.
• Rapoarte privind calitatea aerului la nivel regional.
• Date disponibile în cadrul Rețelei Națioanle de Monitorizarea a Calității Aerului.
• Date disponibile din cadrul rețelelor de monitorizarea a calității aerului dezvoltate la nivel
cetățenesc (ex.: Strop de aer – Reghin).
• Planul Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Mureș, 2016 – 2022.
• Rapoartele stării de sănătate a populaţiei elaborate de Institutul Naţional de Sănătate
Publică.
• Date statistice disponibile pe pagina de internet a Institutului Naţional de Statistică –
Tempo Online, bază de date statistice.
• Formularele standard ale ariilor naturale protejate.
• Bazele de date naționale și europene pentru biodiversitate.
Intocmirea raportului privind impactul asupra mediului a avut la baza o serie de
Directive Europene transpuse si implementate in legislatia nationala prin acte legislative
privind protectia mediului pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, care se
supun evaluarii impactului asupra mediului (EIM), si anume:
• Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a
Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private
asupra mediului.
• Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind deșeurile;
• Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.
• Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si managementul zgomotului ambiental.
• Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei
si florei salbatice.
• Directiva 2009/147/CE privind conservarea pasarilor salbatice.
• Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC.
De asemenea, au fost respectat în elaborarea raportului prevederile următoarelor acte
normative:
• OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private
asupra mediului
• Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
249
• HG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privind
conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate cu modificarile si
completarile ulterioare;
• HG nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor,
emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi alte măsuri pentru
principalii poluanţi;
• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• Ordin nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor
de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa cu modificarile si
completarile ulterioare;
• Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile
ulterioare;
• Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt
implicate substante periculoase;
• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, cu modificarile si
completarile ulterioare;
• Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica
si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici
produsi de surse stationare, cu modificarile si completarile ulterioare.
• Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant
• Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind
mediul de viata al populatiei.
Am utilizat informații, metode, formule și date din următoarele standarde tehnice și
STAS-uri:
• SR 10009/2017 – Acustica– Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul
ambiant
• SR 10009:2017/C91:2020 – Acustica– Limite admisibile ale nivelului de zgomot din
mediul ambiant
• SR 6161-1:2020 – Acustica în construcții. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot
în cazul construcțiilor civile. Metode de măsurare
• SR 6161-3:2020 – Acustica în construcții. Partea 3: Determinarea nivelului de
zgomot în localitățile urbane. Metodă de determinare
• STAS 10144/1-90 – Strazi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare.
• STAS 12574/87 – Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.
• STAS 9450/88 – Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor
agricole
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
250
Colectarea datelor din teren s-a realizat la nivelul întregii zone de implementare, o
atenţie deosebită fiind acordată observaţiilor asupra elementelor de biodiversitate, în special
în zonele lucrărilor situate în apropierea ariilor naturale protejate. Informaţii cu privire la
metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor din teren pentru componentele de
biodiversitate, aplicate de-a lungul întregului traseu, au fost prezentate în cadrul Studiului de
Evaluare Adecvată.
Pentru caracterizarea aspectelor relevante ale stării actuale a mediului, au fost
realizate evaluări ale factorilor de mediu (aer, apă, sol, zgomot).
Pentru identificarea şi cuantificarea efectelor şi/sau a formelor de impact asociate
proiectului au fost utilizate diferite metode, printre care modelarea surselor de zgomot,
modelarea dispersiei poluanţilor în apa de suprafaţă şi modelarea dispersiei emisiilor
atmosferice.
Estimarea emisiilor atmosferice asociate proiectului a fost realizată utilizând modelări
cu formule care au la bază metodologii recunoscute, precum EMEP/EEA Air Pollution
emission inventory guidebook 2016, EEA/EMEP/CORINAIR-2007 și US -EPA - AP - 42.
Pentru evaluarea imisiilor la nivelul receptorilor sensibili a fost realizată modelarea
numerică a dispersiei poluanţilor atmosferici. Modelarea a fost realizată cu ajutorului
software-ului COPERT (versiunea 5.1.1, Decembrie 2017). Datele au fost verificate cu
program de calcul, cu model avansat de tip Lagrange folosit în mod uzual pentru calculul
dispersiei poluanţilor atmosferici.
Pentru analiza dispersiei poluanţilor în apa de suprafaţă a fost utilizată metodologia
SETRA cu formulele specifice și integrarea traficului pentru perioada de operare. De
asemenea a fost utilizat sotfware-ul CALPUFF (versiunea V5.8.5, Decembrie 2015). Acest
model se bazează pe o ecuaţie dependentă de datele meterologice de caracterizare a
amplasamentului și de trafic, utilizând un model de dispersie a polaunților atmoosferici care
simulează dispersia poluantului în apă.
Pentru evaluarea impactului zgomotului generat de implementarea proiectului a fost
realizată modelarea surselor de zgomot cu ajutorul formulelor Legea nr. 121/2019 privind
evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, prin intermediul unui model GIS.
A fost utilizată metoda franceză “NMPB – Routes-96 (SETRA-CENTRU-L CPC-
CSTB)” și în standardul francez “XPS 31-133”, cu realizarea modelului numeric standard.
Modelul GIS se bazează pe factori de emisie acustică standardizaţi pentru diferite
tipuri şi greutăţi de vehicule (ex. automobile, camioane de tonaj mediu şi camioane grele)
ţinând seama de volumul vehiculului, viteză, configuraţia drumului, distanţa faţă de receptor
şi caracteristicile acustice ale amplasamentului.
Datele pot fi importate în excell, iar rezultatele sunt generate în format tabelar.
În cadrul analizei vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice, în vederea
evaluării expunerii în zona de implementare a proiectului pentru fiecare dintre variabilele
climatice selectate au fost utilizate date publice privind temperatura, precipitaţiile, viteza
vântului, hărţi de hazard etc.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
251
Metodele utilizate sunt prezentate și în cadrul capitolelor 3 și 4 ale acestui raport, la
momentul prezentării rezultatelor obținute.
Metodele de analiză, precum şi datele utilizate în cadrul analizelor realizate, prezintă
un anumit grad de incertitudine, generat de datele actuale, care pot suferi modificări majore
în viitor, precum și de elementele utilizate, existând riscul apariției unor diferențe, în situația
utilizării altor softuri, modele sau metodologii.
11.3. Impactul prognozat asupra mediului
APA
Impactul in perioada de executie
In perioada de constructie a structurii rutiere sursele posibile de poluare a apelor sunt
cauzate de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarea de santier.
Astfel principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de:
• apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare si din igienizari;
• ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor si
spalarea padocurilor in care sunt depozitate temporar anrocamentele, agregatele etc
– cu mențiunea că prepararea betoanelor nu se va realiza pe amplasamentul
proiectului;
• apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier,
• scurgerile accidentale de la statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a
utilajelor si mijloacelor de transport – cu mențiunea că alimentarea cu carburanți nu
se va realiza pe amplasamentul proiectului;
• manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale
sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor
deversari accidentale;
Lucrarile de terasamente determina antrenarea unor particule fine de pamant care
pot ajunge in apele de suprafata. Manipularea si punerea in opera a materialelor de
constructii (beton, bitum, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de material si
fiecarei operatii de constructie.
Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si
utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri
de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea
unor deversari accidentale in acestea.
Volumele de particule solide mobilizate prin eroziune la lucrari de constructie de
drumuri nu sunt neglijabile. Dupa datele din literatura de specialitate, volumul eroziunilor
specifice executiei drumurilor poate fi de cca. 20 t/km. Eroziunea pamantului, cu efect
negativ asupra apelor de suprafata, se manifesta si in prezent si se va manifesta cu
intensitate marita in perioada de executie a drumului. Eroziunea afecteaza terenurile
naturale, taluzele neprotejate si platforma drumului in lucru.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
252
In cazurile in care lucrarile se desfasoara in apropierea cursurilor de apa pot produce
direct poluarea acestora. De asemenea, ploile care spala suprafata santierului pot antrena
depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursul de apa.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, piatra sparta
etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se
pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele
santierului.
Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in
atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorina - particule in suspensie
etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din
pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in
ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc).
In ceea ce priveste organizarea de santier, la stabilirea locatiei acesteia s-a tinut cont
de zonele sensibile.
Statiile de alimentare cu carburanti si de intretinere a utilajelor si mijloacelor de
transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane, insa tinand
cont de necesitatile proiectului, acestea nu vor fi amplasate in interiorul organizării de
santier.
In acest fel impactul produs de activitatile desfasurate la punctul de alimentare cu
carburanti din santier asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ.
In categoria surselor potentiale de poluare a apelor trebuie inclusa si poluarea
accidentala rezultata din posibilele accidente de circulatie in care sunt implicate cisterne.
Impactul a fost evaluat, in baza experientei privind proiecte similare, luand in
considerare scenariul cel mai pesimist in propunerea masurilor de limitare, reducere
si eliminare a impactului.
Impactul produs in perioada de executie
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific
santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ajung direct sau
indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica
incadrarea in categorii de calitate a apei.
In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca aceasta va fi
relativ redusa, având în vedere că depozitarea carburantilor și alimentarea utilajelor, precum
și intretinerea acestora se va face în zone deja afectate de acest tip de activitate, situate în
afara zonei de influență a proiectului.
Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea
limitelelor de incarcare cu poluanti conform NTPA –001/2005 – in cazul puțin probabil in care
acestea se vor evacua dupa epurare intr-un curs de apa.
Apele uzate se vor vidanja și se vor evacua in reteaua de canalizare existenta în localitățile
din apropierea proiectului, iar concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA –
002/2005 “Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor”.
Se constata ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si de la
manipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in
apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in
categorii de calitate a apei.
In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca aceasta va fi
minima.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
253
Pe toata perioada executiei se vor respecta conditiile din Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis
de Administrația Bazinale Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, cu mențiunea
că toate condiționării tehnice și măsurile recomandate în acest aviz au fost integrate în
proiect.
Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de
apa nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. Numai prin deversarea
accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar
putea produce daune mediului acvatic.
Concluzie finala: Activitatea de realizare a proiectului nu va genera un impact
negativ asupra apelor evacuate, asupra apelor de suprafata si/sau ape subterane.
Impactul in perioada de operare
Dupa realizarea variantei de ocolire sursele potentiale de poluare ale apelor sunt
urmatoarele:
• apele pluviale colectate de pe suprafata carosabila a variantei de ocolire daca sunt
deversate neepurate sau insuficient epurate direct in emisari pot afecta ecosistemul
acvatic;
• functionarea defectuoasa a sistemului de canalizare reprezentat prin rigolele de
colectare a apelor pluviale si a sistemului de preepurare (decantor-separator de
produse petroliere);
• lucrarile de intretinere ale variantei de ocolire in perioada de operare, in special prin
deseurile produse si care pot contamina apele de suprafata;
• apele uzate rezultate de la spatiile de parcari
• apele pluviale colectate de pe platforma zonelor de parcari;
• accidentele rutiere in care sunt implicate cisterne care transporta substante
periculoase genereaza poluarea apelor de suprafata si subterane conducand la
afectarea in mod semnificativ a mediului acvatic
Poluarea potentiala poate fi determinata de urmatoarele activitati:
• depunerea directa pe luciul apei de poluanti rezultati de la traficul rutier;
• deversari de ape uzate neepurate, direct in emisari; se considera ape uzate, apele
pluviale ce spala platforma drumului;
• deversari in emisari ale apelor potential poluate cu substante toxice si/sau
periculoase rezultate din accidente rutiere;
• deversari accidentale ale apelor potential poluante rezultate din activitatile de spalare
a vehiculelor utilizate la intretinerea variantei de ocolire in perioadele de iarna.
Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate menajere evacuate
pe perioada de executie a lucrarilor se vor incadra in limitele normativului NTPA-002/2005
privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct
in statiile de epurare. Apele uzate rezultate de la toaletele ecologice vor fi evacuate prin
vidanjarea de către firme special autorizate în acest sens.
Activitatile de alimentarea cu carburanti si intretinerea utilajelor si mijloacelor de
transport sunt surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane. De aceea,
aceste activitati se vor realiza in spatii special amenajate si autorizate, situate în afara
amplasamentului proiectului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
254
Analizand estimarile de concentratii ale poluantiilor in apa antrenata de pe structura rutiera a
variantei de ocolire se constata:
• in comparatie cu NTPA 002/2005 valorile estimate depasesc limitele admise la
evacuarea in reteaua de canalizare pentru traficul prognozat pentru 2040 și 2050;
• in comparatie cu NTPA 001/2005 incepand cu 2020 sunt necesare masuri
suplimentare pentru protectia apelor; pentru preepurarea apelor inainte de evacuare
se prevad bazine de sedimentare si separatoare de uleiuri minerale.
Apele pluviale impurificate de pe structura rutiera dupa epurarea prealabila inainte de
evacuare va trebui sa se incadreze in conditiile de descarcare in mediu acvatic (emisar
natural sau intr-un sistem de canalizare adiacent) a apelor uzate:NTPA 001/2005 – privind
stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la
evacuare in receptori naturali si NTPA 002/2005 – privind conditiilor de evacuare a apelor
uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare al retelele de
canalizare ale localitatilor.
Concluzie: Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional
curate se vor incadra in limitele impuse in normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de
evacuare a apelor uzate din retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de
epurare (HG 352/2005 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate),
situandu-se sub pragurile de alerta corespunzatoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier si cel specific
lucrarilor de executie în perioada de executie, precum și cele provenite de la traficul rutier si
cel specific lucrarilor de intretinere din perioada de exploatare) care ar putea ajunge direct
sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu
modifica incadrarea in categoriile de calitate a apei.
Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor pluviale conventional curate se vor
incadra in limitele impuse in normativul NTPA-002/2005 privind conditiile de evacuare a
apelor uzate din retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare (HG
352/2005 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate), situandu-se sub
pragurile de alerta corespunzatoare Ord. Min. APPM nr. 756/1997.
AER
Impactul in perioada de executie
Constructia variantei de ocolire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de
alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse
petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale
mijloacelor de transport folosite. De asemenea, pentru lucrarile executate monolit, instalatiile
de preparare mixturi astfaltice, preparare betoane, mortar reprezinta surse importante de
poluanti atmosferici, in perioada de executie a lucrarilor. Menționăm că stațiile de preparare
betoane/mixturi asfaltice sunt localizate în afara amplasmentului proiectului.
Executia constructiilor rutiere poate avea un impact important asupra calitatii atmosferei din
zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Ea constituie, pe de o parte, o sursa de
emisii de praf, iar pe de alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii
combustibililor fosili (produse petroliere distilate).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
255
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa
cum urmeaza:
• activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal,
decaparea straturilor de pamant si balast contaminate, sapaturi si umpluturi in corpul
drumului din pamant si balast, executia sistemului rutier, santurilor, etc );
• transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;
• datorita folosirii utilajelor si mijloacelor de transport a materiei lemnoase pentru
realizarea curățării terenului, sunt emise noxe, pulberi, emisii de hidrocarburi volatile
rezultate de la manipularea combustibililor pentru aceste utilaje si mijloace de
transport, al caror impact se manifesta prin reducerea capacitatii de filtrare a aerului
si deci, de modificare a calitatii aerului.
• manipularea materialelor;
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie,
modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari
de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.
Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si
reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata cu conditia
respectarii normelor, mai ales în condițiile în care aceste activități se vor desfășura în afara
ariei de influență a proiectului.
Nu se iau in consideratie emisiile de particule rezultate prin eroziunea vantului din depozitele
de agregate, din circulatia mijloace de transport si activitatea utilajelor, aceste emisii fiind
apreciate global in cadrul activitatii utilajelor de constructie si mijloacelor de transport.
Poluarea specifica activitatii in statia/statiile de productie de prepare a mixturilor asfaltice nu
este relevant, deoarece toate activitățile de producere a mixturilor asfaltice se vor desfășura
în afara zonei de influență a proiectului.
Se au in vedere emisiile rezultate din arderea combustibilului necesar incalzirii bitumului si
agregatelor (poluanti - NOx, CO, COV, SO2), cu mențiunea că această activitate este situată
în afara amplasamentului proiectului, în zone deja afectate de acest tip de activitate.
Materialele ajung pe amplasamentul variantei de ocolire gata de punere în operă.
Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de construire a variantei de ocolire sunt reduse
si afecteaza arii reduse, asa cum se prezinta si in estimarea valorilor pentru perioada de
executie.
Pentru mentinerea la un nivel minim a emisii de poluanti atmosferici se recomanda
realizarea monitorizarii calitatii aerului, in conformitate cu planul de monitorizare a factorilor
de mediu propus in acest studiu.
Impactul in perioada de operare
Traficul rutier este principala sursa de impurificare a atmosferei in perioada de
operare a variantei de ocolire.
Poluantii emisi in atmosfera, caracteristici arderii interne a combustibililor fosili in
motoarele vehiculelor rutiere sunt reprezentati de un complex de substante anorganice si
organice sub forma de gaze si de particule, continand: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi
de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, metan, mici cantitati de amoniac, compusi organici
volatili nonmetanici (inclusiv hidrocarburi rezultate din evaporarea benzinei din carburatoare
si rezervoare), particule incarcate cu metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn).
Emisiile au loc in apropierea solului (nivelul gurilor de esapament) dar, turbulenta
creata de deplasarea vehiculelor in stratul de aer de langa sol si de diferenta de temperatura
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
256
dintre gazele de esapament si aerul atmosferic, conduc la o inaltime de emisie de circa 2 m
(conform informatiilor din literatura de specialitate).
Traficul pe varianta de ocolire Reghin se va desfasura fluent de la intrarea pe acest
tronson pana la capatul acestuia.
Ca urmare, sursa reprezentata de traficul rutier pe varianta de ocolire Reghin este o
sursa liniara cu inaltimea efectiva de emisie de circa 2 m, libera.
Din examinarea datelor se constata ca, poluantii atmosferici generati de traficul rutier
pe varianta de ocolire se incadreaza sub limitele admise.
In concluzie, se poate aprecia ca poluarea aerului in zona variantei de ocolire a
municipiului Reghin se va incadra in limitele admise.
ZGOMOT
În perioada de executie
Etapa de construcție va genera zgomot si vibratii prin activitatile propriu-zise (inclusiv
manipularea materialelor de constructii utilizate) si prin transportul materialelor, care se va
suprapune peste fondul existent. Totusi, sursele de zgomot si vibratii pe durata lucrarilor de
executie vor actiona temporar, eliminandu-se dupa terminarea constructiei.
Principala sursa de zgomot o constituie activitatea care se desfasoara in cadrul
santierului si pe fronturile de lucru.
O alta sursa de zgomot in perioada de executie a lucrarilor este reprezentatat de
circulatia mijloacelor de transport care asigura materiile prime necesare realizarii lucrarii,
precum si de traficul utilajelor de constructie din cadrul santierului.
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin
deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.
Apreciem ca in acest moment numarul de utilaje implicate in realizarea variantei de
ocolire Reghin va fi de maxim 63 de vehicule si utilaje, ce vor genera un zgomot proportional
cu numarul lor. Menționăm că acest număr se referă la toate utilajele ce for participa la
execuția lucrărilor, iar pe amplasament în funcție de procesele tehnologice realizate se vor
afla simultan maxim 15 utilaje în locații apropiate între 200 și 400 m.
Utilajele nu vor fi concentrate pe acelasi sector de execuție, ci vor fi utilizate specific
activitatii in care sunt necesare.
In cazul statiilor de mixturi asfaltice si betoane, sursele de zgomot sunt date de
functionarea: arzatoarelor, compresoarelor, ventilatoarelor, grupurilor electrogene,
malaxoarelor, motoarelor.
In general, functionarea unei statii de mixturi asfaltice determina un nivel de zgomot
de 70 – 75 dB(A), in vreme ce de la statia de betoane rezulta la nivelul malaxorului un nivel
de zgomot de cca 80 dB(A).
Menționăm că mixturile asfaltice și betoanele necesare, vor fi transportate de la stații de
mixturi/betoane deja autorizate și funcționale în afara zonei de influență a proiectului,
acestea vor fi aduse pe amplasament gata de punere în operă. În concluzie stațiile de
mixturi/betoane nu vor fi amplasate în zona de influență a proiectului.
În perioada de operare
In perioada de operare, principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de
traficul rutier generat pe variant de ocolire.
De asemenea, surse zgomot si vibratii pot fi reprezentate de zgomotul produs de
accesul in spatiile de servicii / parcare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
257
SOL
Impactul in perioada de executie
Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante
potential poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi
carburantii, combustibilii, vopselele etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea utilajelor
cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor
de carburant si infiltrarea in teren a acestuia. Însă având în vedere că alimentarea cu
combustibil se va realiza în stații special autorizate aflate în afara zonei proiectului, impactul
va fi substanțial redus la activitățile de depozitare.
O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata
de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot
pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de
poluare a solului si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele
afectate. Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor
de ani.
In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie sunt
grupati dupa cum urmeaza:
• Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar
in timpul functionarii defectuoase a utilajelor, etc. La acestea se adauga pulberile
rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului
pentru terasamente.
• Poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea
poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea
utilajelor de constructii, etc.
• Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de
lucru sau cailor de acces.
• Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.
Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact
sesizabil la nivelul solului sint SO2, NOx si metalele grele.
Trebuie mentionat si faptul ca lucrarile de terasamente desi nu sunt poluante, conduc
la degradarea solului si induc modificari structurale in profilul de sol. Poluantii emisi in timpul
perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in solurile din vecinatatea
fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara activitati in perioada de executie.
Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si cei colectati in apa pluviala ulterior
decantata.
Se apreciaza ca terasamentele drumului vor absorbi 50 % din depunerile de poluanti.
Restul de 50 % se regasesc in zonele limitrofe pe distante ce variaza pina la 30 – 50 m.
De asemenea lucrarile de defrisare genereaza modificari structurale in profilul de sol.
Însă având în vedere că în zonă se va curața vegetația apărută spontan și că zona este
afectată de activități agricole, acest impact va fi unul redus-moderat.
Pentru suprafața ce necesită scoatere din circuitul forestier se vor respecta toate
condițiile stabilite de autoritățile silvice în acest sens.
Datorita lipsei aportului de materie organica moarta provenita din arboret va rezulta
degradarea solurilor si scaderea clasei de fertilitate activitatea utilajelor si mijloacelor de
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
258
transport aferente activitatii de defrisare este generatoare de poluanti care prin intermediul
factorului de dispersie aer se pot depune pe suprafata solului conducand la modificari
calitative ale solului.
Scurgerile accidentale de la utilajele tehnologice si mijloacele de transport utilizate in
activitatea de defrisare pot conduce la modificari structurale in profilul de sol, si deci la
modificarea calitatii solurilor.
Fenomenul de eroziune de manifesta mai intens in perioada de construire.
Impactul in perioada de operare
Posibilele sursele de poluare a solului in perioada de operare a variantei de ocolire
sunt:
• traficul auto - conduce la generarea unor concentratii semnificative de poluanti,
poluanti a caror efect direct cumulativ asupra solului reprezinta principalul factor
cauzator de dezagremente. Dintre acestia, NOx, SO2 si metalele grele (in special
Pb) sunt cei mai periculosi pentru contaminarea solului;
• precipitatiile - odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe
sol, spala si solul, ajutand la transportul poluantilor spre emisari. Totodata
precipitatiile favorizeaza si poluarea solului in adancime precum si a apei freatice;
• operatiile de intretinere a variantei de ocolire din perioada de iarna (operatiile pentru
dezapezlre si dezghet). In perioada de iarna, pentru topirea ghetii de pe carosabll si
pentru curatarea acestuia de zapada, unitatile de administrare rutiera folosesc sare
sau fondanti chimici. Acestia pot fi imprastiati prin circulatia rutiera in afara variantei
de ocolire si santurile colectoare, iar in acest fel pot avea un impact negativ asupra
solului din zona adiacenta variantei de ocolire;
• depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din
activitatile desfasurate in zona spatiile de odihna/parcare si servicii de
intretinere/mentenanta.
BIODIVERSITATEA
Impactul in perioada de executie
Impactul se va manifesta in principal in faza de executie si consta in modificari fizice
ale cadrului natural actual, inerente implementarii oricarui proiect din domeniul constructiilor.
Impactul direct este corelat cu urmatoarele aspecte:
• Nu vor fi pierderi ale habitatului natural pe suprafata pe care va fi construita Varianta
de Ocolire a Municipiului Reghin. Proiectul este amplasat în apropierea ariilor
protejate incluse în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 ROSCI0320 – Mociar,
ROSCI0369 – Râul Mureș între Iernuțeni și Periș și ROSCI0368 – Râul Mureș între
Deda și Reghin, la distanțe cuprinse între 120 și 1239m.
• Proiectul nu afectează habitate și specii protejate, având în vedere că lucrările
prevăzute în prezentul proiect se realizează într-o zonă cu activități antropice, care
au modificat compoziția vegetală a zonei. În zonă se desfășoară trafic rutier specific
activităților de tranzit, pe străzi și drumuri comunale/județene.
• Nu se va reduce posibilitatea de deplasare a speciilor protejate in zona proiectului,
doar temporar in perioada de executie a lucrarilor, prin conectivitate redusa si
fragmentare temporara a habitatelor utilizate de speciile de amfibieni;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
259
• Nu vor fi perturbate activitatile fiziologice si sociale normale in perioada de executie a
lucrarilor;
• Nu vor fi distruse prin schimbarea categoriei de folosinta unele parti ale habitatului,
care prin reabilitare nu pot ajunge la caracteristicile initiale, având în vedere că
proiectul se realizează într-o zonă cu activități antropice, care au modificat
compoziția vegetală a zonei.
Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca acestea,
sunt in unele zone reprezentate prin vegetaţie de comunitati ruderale, fara importanta
conservativa, deoarece zona de desfasurare a proiectului este puternic antropizata.
Impactul indirect se va manifesta asupra speciilor identificate in amplasamentul
proiectului si in apropierea acestuia, cu urmatoarele efecte:
- evitarea perimetrul ocupat de proiect, mai ales in perioada de executie a lucrarilor
proiectate;
- degradarea habitatelor aflate in imediata apropiere a traseului variantei de ocolire,
prin contaminarea cu substante poluante, pulberi si specii vegetale invazive;
- fragmentarea habitatelor prin inducerea unui obstacol important in deplasarea
normala a indivizilor speciilor afectate, pe durata de realizare a variantei de ocolire;
- alterarea biologica a ecosistemelor din imediata apropiere a variantei de ocolire.
Impactul potential al Variantei de Ocolire Reghin poate fi unul semnificativ in lipsa
adoptarii unor masuri operationale de limitare si reducere in perioada de executie. Insa prin
realizarea acestui proiect se vor rezolva problemele de management al traficului la nivel
local, regional și national, fapt care va conduce la cresterea sigurantei in trafic, la un confort
ridicat al utilizatorilor si la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, in localitatile traversate
de drumuri nationale, judetene sau locale.
Impactul fazei de constructie este echivalent cu impactul pe termen scurt datorita
depunerilor de praf, zgomotului si perturbarilor locale, acesta finalizandu-se la terminarea
lucrarilor.
In această faza putem vorbi de un impact direct si un impact indirect.
Impactul direct in faza de executie se va manifesta atat asupra elementelor abiotice
(sol, aer), cat mai ales asupra elementelor biotice (specii de fauna afectate accidental in
fronturile de lucru, specii de plante (arbori si arbusti, specii erbacee)), care vor fi afectate
prin lucrarile de decopertare si eliminare a stratului vegetal, de excavatie si realizare a
terasamentelor, de realizare a umpluturilor.
Proiectul nu va afecta direct suprafețe incluse în ariile naturale protejate Natura
2000.
Impactul direct asupra suprafețelor ocupate permanent este generat de lucrarile
de executie pe traseul proiectului prin:
• construirea unei variante de ocolire pe o lungime de 12,731 km;
• realizarea a 4 intersecții amenajate cu intersecții giratorii sau noduri rutiere;
• realizarea lucrarilor de arta: 7 poduri/pasaje;
• realizarea a 2 spatii de servicii de scurta durata tip S1 la km 4+175, partea dreapta
si la km 4+550;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
260
• amenajarea a unui centru de intretinere pentru varianta de ocolire, amplasat la km
4+550
• realizarea dispozitivelor de dirijare, colectare si evacuare a apei pluviale, pe toata
lungimea variantei de ocolire;
• realizarea lucrarilor de siguranta a circulatiei pe toata lungimea variantei de ocolire;
• realizarea imprejmuirii pe toata lungimea variantei de ocolire.
In perioada de executie a lucrarilor proiectate, se va avea in vedere un management
riguros al suprafetelor ocupate temporar, astfel incat sa se limiteze la maximum impactul
direct.
La finalizarea lucrarilor se vor realiza lucrari de reabilitare ecologica a zonelor
afectate temporar si readucerea lor la starea si functionalitatea initiala.
Proiectul nu afectează direct suprafețe incluse în ariile protejate Natura 2000 –
ROSCI0320, ROSCI038 și ROSCI0369.
Impactul indirect. Acest impact se refera la modul cum biodiversitatea din zonele
invecinate va fi influentata pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie si
poate fi sintetizat astfel:
❑ perturbarea speciilor/ habitatelor atat prin prezenta personalului de lucru, a
utilajelor si a materialelor de constructii, implicit prin realizarea propriu-zisa a
activitatii de constructie si montaj – in cazul habitatelor forestiere defrisarea pe o
suprafata de aproximativ 3,4 ha. Taierile de padure conduc la cresterea capacitatii de
infiltrare a apei pluviale in sol, concomitent cu cresterea timpului de concentrare a
apelor pluviale rezultand eroziunea accelerata a solului si determina scurgeri de
suprafata mai mari conducand la cresterea incidentei alunecarilor de teren, precum si
a volumului de aluviuni in suspensie;
❑ generare de praf – pulberile vor fi generate predominant din activitatile de
decopertare a solului si orizonturilor pedologice, excavare a fundatiilor, depozitarea
materialului excavat in gramezi, realizarea umpluturilor, amenajarea drumurilor de
acces, deplasarea utilajelor si personalului de lucru. Pentru diminuarea acestora se
va proceda la stropirea periodica cu apa a drumurilor de acces si a fronturilor de
lucru;
❑ alterarea populatiilor vegetale datorita poluarii. Formatiunile vegetale din
apropierea zonelor de lucru sunt potential expuse alterarii, datorita poluarii provocate
de pulberile antrenate de mijloacele mecanice utilizate in faza desfasurarii lucrarilor.
Efectele adverse care apar in faza lucrarilor de constructie sunt limitate si reduse ca
intensitate, deoarece sunt provocate modificari de scurta durata ale functionalitatii
fiziologice a plantelor afectate;
❑ utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatile din santier si
pentru activitatea de defrisare, precum si transportul materialului lemnos determina
emisii potentiale de polanti precum: NOx, CO, SO2, COVNM, particule in suspensie si
particule sedimentabile;
❑ aceste utilaje sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in
suspensie si particule sedimentabile care prin intermediul ploilor care spala suprafata
pe care se desfasoara activitatea de defrisare se pot depune in apele de suprafata;
❑ conform literaturii de specialitate se estimeaza ca particulele in aer care sa
prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
261
• pe distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul exploatarii
acestora;
• pe o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului in
perioadele de concentrare maxima a lucrarilor de executie;
• pe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.
❑ impactul asupra vegetatiei si faunei creat de poluantii existenti in perimetrul de
lucru se va datora urmatoarelor componenete:
• particule solide.
• dioxidul de sulf.
• oxizii de azot.
• metale grele.
❑ generare deseuri menajere, materiale de constructie (nisip, pietris, deseuri
metalice, lemn, ambalaje, uleiuri / lubrifianti uzati). Se mentineaza ca deseurile vor fi
colectate selectiv, pe categorii de folosinta, si vor fi depozitate/ eliminate
corespunzator normelor legislative in vigoare, in baza unui contract incheiat intre
Executantul lucrarilor si un operator specializat in preluarea, evacuarea si distrugerea
acestor deseuri;
❑ generare ape uzate (fecaloid-menajere) de la personalul de lucru, colectate
prin toalete ecologice mobile si transportate in afara amplasamentului prin societati
specializate;
❑ ocuparea suprafetelor de teren prin realizarea lucrarilor de constructie/montaj,
a fundatiilor si anexelor drumului, depozitarea utilajelor si materialelor de constructie,
depozitarea materialelor excavate. Acest impact va fi in cea mai mare parte
temporar, la finalizarea executiei terenurile afectate vor fi aduse la starea initiala;
❑ generarea zgomotului si vibratiilor prin functionarea utilajelor si vehiculelor, prin
manevrarea materialelor de constructie, prin procesele specifice de executie. Vor fi
luate toate masurile astfel incat sa nu fie depasite limitele maxim admise pentru
incinte si spatii industriale (65 dB (A)) prin utilizarea unor echipamente si utilaje
performante si silentioase;
❑ lucrarile de defrisare (taierea arborilor, doborarea, curatarea de ramuri,
fasonarea, sortarea, stivuirea si depozitarea) sunt generatoare de particule solide
(puberi) care se pot depune in apele de suprafata. Procesele tehnologice aferente
activitatii de defrisare sunt generatoare de deseuri de natura lemnoasa (resturi de
cioate, aschii, crengi etc);
❑ degradari ale solului prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor,
defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport folosite in activitatea de
defrisare, precum si accidentele;
❑ modificari stucturale in profilul de sol pe toate suprafetele ocupate;
❑ modificari structurale ale solului generate de scurgeri de combustibili si ulei
care se pot depune pe sol;
Pentru a diminua efectele generatoare de impact negativ asupra mediului
Constructorul va elabora un plan de actiune in care vor fi stabilite cu rigurozitate masurile
operationale de reducere si eliminare a impactului.
Un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de executie, este
zgomotul provenit de la utilajele utilizate (ex: camioane, excavatoare etc.). Speciile de fauna
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
262
(insecte, specii de vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact
este temporar, deoarece o dată cu încetarea lucrarilor de executie, biodiversitatea va putea
incepe procesul de regenerale si readaptare la parametrii normali de existenţă.
Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe
amplasamentul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi unul
moderat in perioada de executie a lucrarilor proiectate la Varianta de ocolire Reghin, care
necesita aplicarea unor masuri operationale de limitare si reducere, precum si de o
monitorizare eficienta, pentru interventia rapida in cazul producerii de accidente sau situatii
neprevazute.
Impactul in perioada de operare
Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se
manifesta in perioada de operare a variantei de ocolire prin:
- pulberile degajate in atmosfera, depuse ulterior pe sol si in apa, provenite din
manipularea materialelor in lucrarile de intretinere specifice;
- emisiile in atmosfera de la arderea carburantilor;
- apele pluviale incarcate cu poluanti de pe platforma variantei de ocolire;
- poluarea sonora datorata traficului vehiculelor ce vor utiliza varianta de ocolire.
In perioada de operare a lucrărilor impactul negativ asupra mediului scade şi tinde
către o situatie normala în care creşte ponderea influenţelor pozitive faţă de cele negative.
Influenţele pozitive se manifestă în plan social, prin creşterea încrederii populaţiei şi a
agenţilor economici din zonă în legătură cu mărirea gradului de protecţie a vieţilor şi bunurilor
lor.
Prin Caietele de Sarcini elaborate pentru executia lucrarilor proiectate, se vor asigura,
toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului conform obligaţiilor
impuse de legislatia in vigoare, privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Lucrarile proiectate induc efecte negative suplimentare fata de situatia actuala,
asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului
sau peisajului.
Prin implementarea masurilor de limitare si gestionarea eficienta a lucrarilor, prin
executia de constructii pentru reducerea impactului zgomotului asupra zonelor limitrofe
variantei de ocolire, prin includerea solutiilor de protectie a apelor de suprafata impotriva
poluarii atmosferice, a solutiilor de dirijare, colectare si evacuare a apelor pluviale incarcate
cu poluanti de pe platforma variantei, impactul va fi unul moderat redus.
PEISAJ
Impactul prognozat in perioada de executie
Perioada de constructie reprezinta o etapa cu durata limitata si se considera ca echilibrul
natural si peisajul vor fi refacute dupa incheierea lucrarilor.
Impactul important în această perioadă va fi generat de activitățile de mișcare a pământului
și materialelor de construții, excavații și umpluturi pentru realizarea elementelor proiectului
In perioada de executie nu este necesar sa se prevada amenajari peisagistice.
O data cu realizarea variantei de ocolire schimbarea in peisaj este radicala si definitiva.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
263
Impactul prognozat in perioada de operare
Suprafata ocupata definitiv de proiectul de variantei de ocolire cu elementele componente
(ampriza drumului, spatii de parcare si odihna, santuri colectoare) este de aproximativ
539,371 mp, suprafata formata din teren arabil, fâneață, tufișuri, ape curgătoare și diguri,
teren neproductiv (teren viran cu vegetația secundară afectată antropic), curți și construcții,
linii de cale ferată, drumuri, amplasamentul fiind afectat de activități socio-economice, culturi
agricole, drumuri și activități antropice legate de acestea.
Suprafata ocupata temporar in perioada de executie a proiectului este de circa 2.6 ha.
(suprafața ocupată de organizarea de șantier), această suprafață este inclusă în suprafața
ocupată de proiect, iar la finalizarea lucrărilor aici va fi amplasat nodul rutier, parte
componentă a variantei de ocolire.
A fost aleasă această soluție, pentru a diminua impactul permanent asupra suprafețelor din
zona proiectului. De asemenea, această soluție permite și o eficientizare a activităților, prin
utilizarea corpului drumului pentru transportul materialelor de la organizarea de șantier către
fronturile de lucru, utilizarea optimă a materialelor și reducerea activității conexe a utilajelor
și mijloacelor de transport.
Prin realizarea variantei de ocolire va disparea zona arabila afectata si in peisaj vor aparea o
serie de componente antropice:
• Lucrări de artă, poduri, pasaje, podețe, structuri casetate
• Construcții ale centrului de întreținere
• Suprafete betonate pentru parcarile de scurtă durată;
• Rambleu înalt, ce va fi amenajat cu vegetație specifică zonei.
MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC
Impactul in perioada de executie
Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de realizarea variantei de
ocolire proiectate se manifesta in perioada de executie prin:
• prezenta santierului provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane, marcat
prin zgomot, concentratia de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;
• posibile conflicte de circulatie datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta
materialele de constructii la punctele de lucru;
• deseurile solide generate de activitatile de constructii depozitate necorespunzător.
Impactul În perioada de operare
Poluantii atmosferici, prezenti ca urmare a traficului rutier desfasurat pe varianta de ocolire si
care pot afecta locuitorii din localitatile limitrofe sunt: plumbul (Pb), oxizii de azot (NOx),
dioxidul de sulf (SO2), ozonul (O3), particulele in suspensie, compusii organici volatili (COV),
cadmiul (Cd), cromul (Cr) si nichelul (Ni). Ar putea fi afectate de prezenta acestor substante
locuintele situate la mai putin de 100 m de drum.
Un alt factor care ar putea afecta confortul populatiei este zgomotul rezultat din traficul rutier.
Traseul propus pentru varianta de ocolire ocoleste zonele locuite, trecand la distante mai
mari de 100 m de zone locuite, cu excepția unor situații punctuale în apropierea intersecțiilor
cu drumurile naționale. Sanatatea populatiei din aceste zone nu va fi afectata de traficul
rutier de pe traseul propus.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
264
11.4. Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul
In perioada de executie, zonele în care se manifestă impactul asupra mediului sunt
cele în care se desfășoară activitățile de execuție: organizarea de șantier, fronturile de lucru,
la care se adaugă drumurile de acces și culoarele de transport.
In perioada de operare a variantei de ocolire, datorită măsurilor recomandate de
diminuare a impactului, zona în care se va resimti impactul va fi redusă și se va limita, în
apropierea platformei variantei de ocolire pe o zonă cuprinsă între 0 și 100 m.
11.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE A MEDIULUI ÎN TIMPUL PERIOADEI DE
CONSTRUCŢIE
Mediul acvatic
In perioada de executie a lucrarilor proiectate, cele mai importante masuri de protectie a
factorului APA, sunt cele legate de organizarea de santier, de fronturile de lucru si modul de
organizare al activitatilor pe amplasamentul proiectului.
Se recomanda ca amplasamentul organizarii de şantier sa nu se afle in apropierea
apelor de suprafaţa, a padurilor si sa fie in afara localitatii. Totuşi, pentru limitarea sau
eliminarea impactului trebuie incluse si unele lucrari speciale: instalatii de epurare a apelor
uzate (bazin vidanjabil) provenite de la organizarea de şantier, decantoare, imprejmuirea
suprafetei organizarii de santier.
Amplasamentul organizarii de santier trebuie sa fie astfel stabilit incat sa nu aduca
prejudicii mediului natural sau uman (prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente
cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descarcarea accidentala a
maşinilor care transporta materialele, prin producerea de zgomot etc). Trebuie evitata
amplasarea organizării in apropierea unor zone sensibile din punct de vedere al protectiei
resurselor de apa (langa cursurile de apa care constituie surse de alimentare cu apa, langa
captarile de apa subterana) sau trebuie asigurata respectarea condiţiilor de protectie a acestora.
De asemenea, se recomanda ca ele sa ocupe suprafeţe cat mai reduse, pentru a nu scoate din
circuitul actual suprafeţe prea mari de teren.
Pentru organizarea de şantier se recomanda proiectarea unui sistem de canalizare,
epurare si evacuare atat a apelor menajere, provenite de la cantina, spatii igienico-sanitare, cat
si pentru apele meteorice care spala platforma organizarii. Funcţie de numarul de persoane care
va utiliza apa aici in scop menajer se va adopta un sistem cu unul sau mai multe bazine
vidanjabile, care se vor vidanja periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure
un grad ridicat de epurare, astfel incat apa epurata sa poata fi descarcata intr-un emisar sau pe
terenul inconjurator.
Platforma organizarii trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata
printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte
de descarcare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
265
Masuri operationale pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu APA:
• Sunt prevazute bazine de retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de
grăsimi și bazine decantoare si separatoare de hidrocarburi, pentru o epurare
primară și asigurarea unor ape convențional curate la evacuare pentru apele pluviale
colectate de pe poduri si suprafata drumului astfel incat apele contaminate vor fi
colectate si epurate primar inainte de a fi evacuate in receptori naturali cu
respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform legislatiei in vigoare.
• Toate dispozitivele de colectare și dirijare a apelor pluviale vor fi curatate periodic
pentru a se evita infundarea;
• Aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face numai la statii
autorizate amplasate în afara zonei de influență a proiectului;
In ceea ce priveste zona organizarii de santier se vor lua urmatoarele masuri:
• organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea cursurilor de apa si nici in
apropierea zonelor de protectie sanitara a captarilor de apa;
• platformele de lucru si suprafețele de depozitare vor fi prevazute cu sanțuri si/sau
rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; in vederea reducerii
turbiditații apelor de suprafața si pentru a evita ca particule fine sa fie evacuate pe
terenurile din vecinatate si sa influențeze morfologia terenurilor, apele pluviale
colectate vor fi preepurate in decantoare care vor fi periodic curațate, iar namolul va
fi transportat la cel mai apropiat depozit de tratare autorizat pentru acest tip de
deșeu;
• toate santurile si podetele vor fi curatate periodic pentru a se evita infundarea;
• reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile
echipamentelor si utilajelor la iesirea din santier in puncte de curațire special
amenajate.
Protectia cursurilor de apa in zonele in care sunt prevazute lucrari de arta:
• la executia podurilor se va respecta inaltimea de libera trecere intre cota intrados pod
si nivelul corespunzator debitului la asigurarea de calcul. Traversarea cursurilor de
apa cu pod va asigura pastrarea sectiunii de curgere a raului, fara a fi generate
obturari ale acestora;
• in timpul executiei, Beneficiarul și Constructorul vor lua masuri pentru asigurarea
curgerii normale a apelor;
• se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea
utilajelor in albiile cursurilor de apa;
• dupa executarea lucrarilor Constructorul au obligatia sa curete albiile cursurilor de
apa de materialele ramase, pentru a nu obtura sectiunea de scurgere;
• atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada exploatarii, se vor lua toate
masurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafata, pentru protectia
factorilor de mediu, a zonelor apropiate, luandu-se masuri de prevenire si combatere
a poluarilor accidentale;
• este interzisa degradarea albiilor, malurilor si lucrarilor de aparare impotriva
inundatiilor pe parcursul executiei si exploatarii investitiei.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
266
Daca nu poate fi racordata la reteaua de canalizare centralizata, pentru organizarea de
santier se recomanda proiectarea unui sistem de canalizare, epurare si evacuare atat a
apelor menajere, provenite de la cantina, spatii igienico-sanitare, cat si pentru apele
meteorice care spala platforma organizarii. Functie de numarul de persoane care vor utiliza
apa in scop menajer se va adopta un sistem cu multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja
periodic, sau o statie de epurare tip monobloc, care sa asigure un grad ridicat de epurare.
Acestea vor fi vidanjate de firme autorizate în acest sens.
De asemenea, se recomanda constructorului urmatoarele masuri pentru colectarea
apelor uzate in perioada de executie:
• prevederea unui sistem de colectare a apelor menajare, utilizarea unei instalatii de
preepurare (aceasta poate fii un bazin decantor cu separtor de produse petroliere)
• prevederea de toalete ecologice in fronturile de lucru, in organizarea de santier.
Solul
In vederea asigurarii unui nivel minim al impactului pentru calitatea solului si subsolului
trebuie avute in vedere urmatoarele:
• implementarea tuturor masurilor necesare in vederea monitorizarii si reducerii
posibilului impact asupra solului, in conformitate cu planul de monitorizare propus;
• instruirea personalul de pe santier referitor la procedurile de remediere si
management al terenurilor contaminate anterior sau in cazul deversarilor accidentale;
• managementul utilizarii si amplasarii materialelor de constructie pentru evitarea sau
diminuarea impactului produs de acestea asupra apelor, aerului, florei si faunei.
Pentru controlul eroziunii solului si al descarcarilor apelor pluviale in sistemele de
colectare a acestora prin rigole si canale sunt prevazute urmatoarele masuri:
6. Curatarea terenului si refacerea vegetatiei:
• reducerea suprafetelor ce necesita indepartarea vegetatiei, prin marcarea zonelor
afectate si efectuarea de lucrari de consolidare, inclusiv instruirea personalului
angajat in aceste lucrari
• controlul activitatilor de curatare a vegetatiei, stabilizarea si depozitarea solurilor;
7. Materiale depozitate:
• elaborarea de planuri in vederea minimizarii timpului de depozitare a solului sau
expunere la factori externi, inainte de stabilizare;
• stabilirea unui numar redus de zone de depozitare a solului excavat, de preferat pe
terenuri plate, care nu sunt amplasate in apropierea cursurilor de apa, in zone
inundabile;
8. Apele de suprafata si controlul eroziunii:
• analizarea riscului la eroziune si identificarea zonelor de deplasare, a tipului de sol si
a stabilitatii acestuia, in vederea implementarii de masuri impotriva eroziunii si
depunerilor necontrolate de sedimente, inainte de inceperea lucrarilor;
• implementarea progresiva si continua a masurilor impotriva eroziunii si depunerilor
de sedimente temporare (sisteme de drenaje, de deviere si consolidari) in zonele
predispuse la eroziuni;
• folosirea de geotextile in vederea asigurarii protectiei suprafetelor in zonele cu
drenaje si rigole;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
267
9. Traficul pe santier:
• mentinerea drumurilor si a zonelor adiacente santierului curatate de sedimente;
• prevenirea ajungerii materialelor de constructie pe drumurile publice si inlaturarea
materialelor depozitate cu ajutorul utilajelor mecanice adecvate;
• instalarea unor zone de curatare a vehiculelor la punctele de intrare/iesire din santier
in vederea minimizarii cantitatii de sedimente transportate;
• restrictionarea accesului vehiculelor numai prin zonele special amenajate, pentru a
se evita accesul auto si a personalului neautorizat in apropierea fronturilor de lucru
din santier;
• realizarea de inspectii pe santier in vederea stabilirii aplicarii masurilor de control.
10. Pentru lucrarile de defrisare:
• respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului;
• adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse
suprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim a despaduririi;
• dupa executarea variantei de ocolire, fenomenele de eroziunea solului se reduc,
deoarece zonele decopertate vor fi amenajate cu structura drumului propriu-zis si
ampriza acestuia, iar dispozitivele de scurgere, colectare si evacuare a apelor vor
conduce la evacuarea dirijata a acestora.
Pentru a proteja solul impotriva poluarii se interzice utilizarea de substanțe chimice
erbicide pentru indepartarea sau fertilizarea vegetației.
Masurile de protectie a solului, in perioada de executie, se vor concentra pe zona
organizării de santier, deoarece prin natura lucrarii, acestea pot reprezenta potentialele
surse de soluare a solului.
In ceea ce priveste zona organizarii de santier se recomanda adoptarea urmatoarelor
masuri:
• Locatia organizarii de santier va fi imprejmuită, astfel incat sa nu se ocupe suprafete
suplimentare de teren;
• Organizarea de santier nu va fi amplasata pe zona unde se va amplasa nodul rutier
de la km 5+500, zona unde nu au fost identificate alunecari de teren, zone umede,
situri arheologice. Organizarea de santier nu va fi amplasata in imediata vecinatate a
ariilor naturale protejate;
• Pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante si pentru a se evita formarea
baltirilor, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de depozitare, vor fi
betonate/pietruite;
• Platformele de lucru si suprafețele de depozitare vor fi prevazute cu sanțuri si/sau
rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; in vederea reducerii
turbiditații apelor de suprafața si pentru a evita ca particule fine sa fie evacuate pe
terenurile din vecinatate si sa influențeze morfologia terenurilor, apele pluviale
colectate vor fi preepurate in bazine de sedimentare care vor fi periodic curațate, iar
namolul va fi preluat și tratat de firme specializate în acest sens;
• Toate santurile si podete vor fi curatate periodic pentru a se evita colmatarea;
• Montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanse
vidanjate periodic, în fronturile de lucru si în organizarea de santier;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
268
• Apele menajere vor fi colectate intr-un sistem de canalizare si stocate intr-un bazin
vidanjabil sau epurate intr-o stație de epurare tip monobloc;
• Drumurile acces temporare trebuie sa fie pietruite;
• Reziduurile din santier trebuie indepartate manual sau mecanizat de pe pneurile
echipamentelor si utilajelor la iesirea din santier in puncte de curațire special
amenajate.
Pentru suprafetele de teren contaminate accidental cu hidrocarburi in timpul executiei
lucrarilor sau in cazul in care Antreprenorii identifica soluri poluate cu hidrocarburi pe
amplasamentul drumului, se propune excavarea volumului de pamant si tratarea lui de firme
specializate și autorizate în domeniu.
Mediul biologic (flora şi fauna)
Măsuri pentru speciile de amfibieni
Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de herpetofauna (Bombina
variegata, Triturus cristatus, Triturus vulgaris ampelensis), se recomanda adoptarea
urmatoarelor masuri operationale, pe durata executiei si operarii proiectului:
- Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de
reglementare. De asemenea, trebuie instruit asupra modului de actiune si a
prevederilor planului de management de mediu (elaborat de Constructor) inainte de
inceperea lucrarilor de executie;
- In perioada de constructie se va inspecta periodic amplasamentul fronturilor de lucru
pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile si amfibieni din zona;
- In perioada de executie a lucrarilor se vor amplasa bariere temporare pentru
amfibieni, prevazute cu un sistem de capturare (ex. galeti), pentru a se asigura
trecerea lor in siguranta catre spatiile de hrana, rezidenta si reproducere. Sistemele
de capturare trebuie verificate si golite de 3 ori pe zi;
- În sectoarele cuprinse între km 3+400 – km 5+000 și km 11+645 – km 12+400, unde
proiectul este în apropierea ariilor ROSCI038 și ROSCI0369, precum și pe sectorul
cuprins între km 6+850 – km 9+440 (în apropierea ROSCI320), structurile casetate și
podețele de beton vor avea toate elementele necesare astfel încât să asigure
utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici, respectiv treaptă umedă,
treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.
- Datorita multitudinii de solutii constructive (tubulare, casetate, prefabricate etc), tipul
acestora va fi stabilit de Antreprenori, cu acordul Beneficiarului cu respectarea
urmatoarelor conditii:
o Sa aiba treapta umeda mediana si trepte uscate laterale de aproximativ 20 –
40 cm
o Sa fie amplasati parapeţi care au o suprafaţă alunecoasă, directionata catre
zona de traversare;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
269
- In zona utilizata pentru deplasarea speciilor se va evita amplasarea de obiecte care
ar putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;
- Se va realiza imprejmuirea tuturor suprafetelor ocupate temporar;
- Monitorizarea din punct de vedere a biodiversitatii pe toata durata de executie a
lucrarilor, pentru a se asigura verificarea respectarii masurilor, inregistrarea situatiilor
particulare si interventia rapida pentru limitarea efectelor;
Măsuri pentru speciile de pesti
Pentru executarea podului peste Mures (km 12+240), in vederea protejarii speciilor
de pesti lucrarile vor fi realizate astfel:
- Lucrarile de infrastructrura ale podului in zona albiei minore se vor executa cu
asigurarea unei zone de realizarea la uscat a infrastructurilor, fără obturarea albiei.
- Pe timpul executiei se vor lua toate masurile necesare pentru a nu deversa in mod
accidental produse petroliere, uleiuri, sau alte produse care sa polueze apele, cu
efecte negative asupra populatiei piscicole.
Pentru reducerea impactului asupra speciilor de pesti pe durata executiei si operarii
proiectului, se recomanda urmatoarele masuri:
- Utilajele si echipamentele folosite pentru executia lucrarilor, vor fi in stare buna de
functonare si vor fi inspectate periodic pentru a se asigura limitarea riscului de poluari
accidentale. De asemenea, in afara utilajelor care prin natura lucrarilor trebuie sa fie
amplasate in apropierea lucrarilor, restul echipamentelor vor fi amplasate la cel putin
5m de corpul de apa, pentru a limita emisii de poluanti atmosferici.
- zona de desfășurare a lucrărilor să fie imprejmuita, astfel incat sa se reduca la minim
impactul asupra habitatelor naturale învecinate.
- Lucrarile de arta prevazute peste apele de suprafata, vor fi executate astfel incat sa
permita pestilor continuarea activitatilor normale pe toata perioada de executie, chiar
si atunci cand debitul este minim;
- Lucrarile de arta vor fi executate astfel incat sa se evite modificarile albiei sau
cursului de apa.
- Se vor preveni scurgerile accidentale de sedimente sau alte scurgeri de substante
folosite in timpul lucrarilor;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
270
- Deseurile din perioada de executie vor fi preluate de firma de salubritate specializata,
in baza unui contract incheiat cu Antreprenorii lucrarilor, fiind interzisa evacuarea
deseurilor de orice tip in cursurile de apa permanente sau temporare;
- Alimentarea cu carburanti, inspectia si reparatia utilajelor, mijloacelor de transport si
echipamentelor folosite, se vor realiza in spatii special amenajate, care vor fi
amplasate la sediul firmelor specializate in acest tip de activitate, localizate la
distante mari fata de cursul de apa.
- Organizarea de santier vor fi dotate cu echipamente de decontaminare a pentru
poluarea cu substante petrolifere, iar personalul va fi instruit pentru a actiona eficient
in situatii de poluare accidentala;
Măsuri pentru mamifere (Lutra lutra)
- Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de
reglementare. De asemenea, trebuie instruit asupra modului de actiune si a
prevederilor planului de management de mediu (elaborat de Constructor) inainte de
inceperea lucrarilor de executie;
- In perioada de constructie se va inspecta periodic amplasamentul fronturilor de lucru
pentru depistarea exemplarelor de vidră din zona;
- În sectoarele cuprinse între km 3+400 – km 5+000 și km 11+645 – km 12+400, unde
proiectul este în apropierea ariilor ROSCI038 și ROSCI0369, precum și pe sectorul
cuprins între km 6+850 – km 9+440 (în apropierea ROSCI320), structurile casetate și
podețele de beton vor avea toate elementele necesare astfel încât să asigure
utilizarea pentru speciile de amfibieni și mamifere mici, respectiv treaptă umedă,
treaptă uscată și elemente de ghidare către podeț.
- In zona utilizata pentru deplasarea vidrei se va evita amplasarea de obiecte care ar
putea bloca rutele de deplasare ale speciilor;
- Se va realiza imprejmuirea tuturor suprafetelor ocupate temporar;
- Monitorizarea din punct de vedere a biodiversitatii pe toata durata de executie a
lucrarilor, pentru a se asigura verificarea respectarii masurilor, inregistrarea situatiilor
particulare si interventia rapida pentru limitarea efectelor;
Măsuri pentru speciile de nevertebrate Pentru reducerea impactului asupra speciilor de nevertebrate (Isophya stysi, Osmoderma
eremita) din zona proiectului, pe durata executiei si operarii proiectului, se recomanda
urmatoarele masuri:
- Interzicerea arderii vegetaţiei erbacee sau arbustive
- In perioada de executie se vor realiza monitorizari asupra starii vegetatiei din
imediata apropiere a zonelor ocupate temporar si se vor adopta masuri operationale
pentru limitarea impactului indirect;
- Se va interzice depozitarea materialelor de constructie si a deseurilor in afara
perimetrului special amenajat cu suprafete impermeabilizate sau betonate,
- Constructorul va folosi utilaje moderne, care respecta normele in vigoare privind
nivelul de zgomot si emisiile de substante poluante in atmosfera pentru a nu perturba
speciile de nevertebrate din zona proiectului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
271
Măsuri pentru speciile de păsări (cu mențiunea că speciile identificate pe amplasament nu sunt de interes comunitar și nu sunt incluse în formularele standard ale ariilor protejate ROSCI0320,ROSCI0368, ROSCI0369)
Pentru diminuarea la minim a impactului asupra speciilor de pasari (Larus ridibundus,
Ardea cinerea, Anas plathyrhynchos, Phasianus colchicus, Charadrius dubius, Lanius
collurio, Buteo buteo, Fringilla coelebs, Corvus frugilegus, Corvus cornix, Pica pica,
Falco tinnunculus), se recomanda adoptarea urmatoarelor masuri operationale, pe
durata executiei si operarii proiectului:
- Pe ampriza variantei de ocolire nu au fost identificate zone de hranire, cuibarit sau
rezidenta a pasarilor, dar in situatia in care, datorita unui comportament anormal, in
timpul lucrarilor de pregatire a terenului, se vor identifica cuiburi de pasari, acestea
vor fi relocate, cu implicarea personalului specializat.
- Constructorul va limita si imprejmui temporar arealele ocupate de organizarea de
santier pentru a reduce la minim distrugerea suprafetelor vegetale;
- Suprafetele ocupate temporar de organizarea de santier, depozite de materiale, vor fi
reabilitate ecologic, la finalizarea lucrarilor si aduse la starea initiala de folosinta;
- In perioada de executie se vor realiza monitorizari asupra starii vegetatiei din
imediata apropiere a zonelor ocupate temporar, pentru a nu distruge sau altera zone
de hranire.
- Materialele de constructie si deseurile nu se vor depozita in afara perimetrului special
amenajat, cu suprafete impermeabilizate sau betonate, in functie de conditiile din
teren;
- Constructorul va folosi utilaje moderne, capabile sa asigure nivelul de zgomot si
emisiile de substante poluante incadrate in normele in vigoare
Măsuri pentru HABITATE
- Personalul Antreprenorului trebuie instruit asupra conditiilor din actul de
reglementare. De asemenea, trebuie instruit asupra modului de actiune si a
prevederilor planului de management de mediu (elaborat de Constructor) inainte de
inceperea lucrarilor de executie;
- Lucrările de execuție se vor realiza în baza graficului de execuție a lucrărilor, aprobat
de Beneficiar.
- Se vor respecta toate măsurile propuse în acest studiu pentru reducerea impactului
asupra speciilor protejate incluse în formularele standard ale ariilor Natura 200 din
apropierea proiectului.
Mediul atmosferic
Avand in vedere ca sursele de poluare asociate activitatilor care se vor desfasura in
faza de executie a structurii rutiere sunt surse libere, deschise si au cu totul alte
particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare, nu se
poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului
impurificat/gazelor reziduale.
Referitor la emisiile de la autovehicule, toate autovehiculele utilizate trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe
toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
272
Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu
dotari moderne care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un
singur amplasament este benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si eficientă.
Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul
de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in
functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.
Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport
dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si au emisii minime monoxid de
carbon.
Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa va face numai in statii special
autorizate în acest sens, situate în afara zonei proiectului.
Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul umpluturilor de pamant
vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a
suprafetelor. O atentie speciala se va acorda punerii in opera a stratului de forma care
presupune pulverizarea de var praf.
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa
pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se va prevedea pe cat posibil
utilizarea de trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte sa se obtina o
compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si
gaze de esapament.
Pentru reducerea poluarii atmosferice in perioada de executie a lucrarilor la varianta
de ocolire, se recomanda adoptarea urmatoarelor masurilor operationale:
• Procesele tehnologice mari generatoare de praf, ca de exemplu umpluturile cu
pamant, vor fi reduse in perioadele de vant puternic si se vor umezi permanent
suprafetele nepavate;
• Se vor utiliza numai utilaje grele si mijloace de transport corespunzatoare normelor
EURO III - EURO V, cu motoare diesel. Utilajele si echipamentele cu motor diesel
vor fi alimentate cu motorina cu conținut redus de sulf (<0,1%);
• Utilajele de constructie vor fi foarte bine intretinute pentru a minimiza emisiile de
gaze. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea care priveste
nivelul de monoxid de carbon si concentrațiile de emisii in gazele de esapament si
vor fi puse in funcțiune numai dupa remedierea eventualelor defecțiuni;
• Viteza de circulatie va fi restrictionata, iar suprafata drumurilor va fi stropita, la
intervale regulate, cu apa sau alte substante de fixare, cu aditivi ai prafului;
• Autocamioanele incarcate cu materiale fine usor antrenate de vant vor fi acoperite in
mod corespunzator;
• In organizarea de santier, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de
depozitare, vor fi betonate/pietruite. De asemenea, se vor pietrui drumurile de acces
si drumurile de serviciu;
• In perioadele cu vant puternic, depozitele de agregate vor fi stropite cu apa la
intervale regulate si vor fi acoperite;
• Vor fi amenajate puncte speciale pentru indepartarea manuala sau mecanizata de pe
pneurile echipamentelor si utilajelor a reziduurilor la iesirea din santier;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
273
• La sfarsitul perioadei de construcție zonele afectate temporar, ce nu vor fi utilizate
pentru elemente ale variantei de ocolire, vor fi reabilitate prin ecologizare,
stabilizarea solului, asternerea de pamant vegetal, plantare vegetație specifica zonei;
• Pentru stabilizarea solului si reducerea emisiilor de pulberi, la sfarsitul perioadei de
construcție, se vor realiza amenajari peisagistice pentru sensuri giratorii, intersecții,
spații pentru servicii;
Mediul acustic
Măsurile recomandate de protecție împotriva zgomotului și vibraţiilor în perioada de
execuție sunt următoarele:
• limitarea traseelor ce străbat localitățile de către utilaje și mijloace de transport utilizate pentru execuția lucrărilor;
• pentru amplasamentele din apropierea localităților, se recomandă efectuarea lucrărilor numai în perioada de zi (6.00 - 22.00), respectându-se perioada de odihnă a populației;
• pentru protecția zonelor apropiate împotriva zgomotului, amplasarea construcțiilor modulare ale şantierului, inclusiv a depozitelor de materiale de construcție, se va face în așa fel încât să constituie ecrane între şantier si zonele limitrofe;
• întreținerea permanentă a drumurilor utilizate contribuie la reducerea impactului sonor.
Peisaj
Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în perioada de execuție, se au in vedere
următoarele masuri:
• vor fi folosite doar gropi de imprumut autorizate, ca surse pentru materialele de constructie;
• refacerea peisajului afectat de lucrarile de executie ale drumului prin continuitatea si rezolvarea corecta din punct de vedere peisagistic a spatiilor verzi de pe toata lungimea drumului proiectat;
• realizarea amenajarilor peisagistice pe baza de proiect pentru parcari, centrul de interventie, sensuri giratorii si intersectii;
• realizarea inierbarilor cu specii locale a taluzelor in rambleu si debleu, fara a introduce specii invazive;
• colaborarea cu specialisti horticultori, botanisti si peisagisti in perioada de executie, pentru a realiza incadrarea in spatiul natural al variantei de ocolire.
Mediul socio – economic
Se vor prevede urmatoarele masuri de diminuare a impactului asupra mediului social si
economic, al sanatatii populatiei:
• Populatia va fi informata cu privire la proiect si cu privire la programul de lucru pentru realizarea drumului, a utilizarii drumurilor publice pentru transportul materialelor necesare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
274
• In cazul folosirii drumurilor publice pentru transportul agregatelor, al betoanelor sau altor materiale de masa, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor, de reziduuri din santier.
• Se va acorda atentie deosebita la transportul de beton din ciment cu autobetoniere pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseul sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.
• Fronturile de lucru vor fi prevazute cu grupuri sanitare, de preferinta mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanse vidanjate periodic.
• In fronturile de lucru se vor interzice operatiunile de schimbare a uleiului, demontarea sau dezansamblarea utilajelor sau mijloacelor de transport.
• Dirijarea umpluturilor din pamant se va face astfel incat in caz de ploi puternice suprafetele sa nu fie spalate si erodate cu transport de material solid in afara amprizei lucrarilor.
• Fronturile de lucru vor fi delimitate de restul teritoriului cu benzi reflectorizante pentru a demarca perimetrele ce intra in raspunderea executantilor, cu panouri mobile pe care se vor inscrie elementele lucrarii, cu numele si telefonul persoanei de contact responsabile, cu panori publicitare.
• Pentru a restrange si mai mult efectul asupra peisajului, prin graficele de lucrari se va prevedea o esalonare a executiei, astfel incat o portiune inceputa sa fie terminata integral si redata zonei intr-o perioada cat mai scurta de lucru.
Se vor avea in vedere urmatoarele masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in
timpul executiei lucrarilor:
• limitarea traseelor ce strabat zonele locuite, de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante;
• organizarea de santier va fi amenajată in afara zonelor locuite si a zonelor sensibile pentru a minimiza impactul asupra habitatelor naturale si a speciilor protejate;
• pentru amplasamentele din vecinatatea localitatilor, se recomanda lucru numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;
• pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE A MEDIULUI ÎN PERIOADA DE EXPLOATARE
Mediul acvatic
In perioada de operare a obiectivului, beneficiarului ii revine sarcina intretinerii lucrarilor de protectie a albiilor precum si mentinerea in stare buna de functionare a constructiilor pentru epurarea apelor.
Se fac urmatoarele recomandari:
• mentinerea in stare de functionare a lucrarilor de colectare si drenare a apelor
pluviale, prin curatarea periodica a namolului, precum si a bazinelor de decantare
si separare de hidrocarburi;
• namolul colectat periodic din santuri va fi transportat, tratat și eliminat de firme
specializate în acest sens.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
275
• platforma aferenta dotarilor variantei de ocolire (spatii de servicii, parcari) va fi
construita cu pante care sa asigure scurgerea si colectarea apelor meteorice,
acestea fiind dirijate apoi catre constructiile de epurare;
Lucrarile proiectate pentru reţinerea poluanţilor in perioada de exploatare sunt cele
pentru epurarea apelor meteorice care spala platforma variantei de ocolire inainte de a fi
evacuate.
Sunt prevazute bazine de retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de
grăsimi, bazine decantoare și separatoare de hidrocarburi, pentru o epurare primară și
asigurarea unor ape convențional curate la evacuare pentru apele pluviale colectate de pe
poduri si suprafata drumului astfel incat apele contaminate vor fi colectate si epurate primar
inainte de a fi evacuate in receptori naturali cu respectarea limitelelor de incarcare cu
poluanti conform legislatiei in vigoare.
Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice (şanţuri, podeţe) vor impiedica
stagnarea apei pe platforma drumului, contribuind la pastrarea suprafeţei acesteia in condiţii
bune.
Pentru diminuarea cantitatii de substante poluante care pot ajunge in apele de
suprafaţa sau se pot infiltra in subteranul freatic, este prevăzută executarea unor bazine
retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de grăsimi, a unor bazine decantoare și a
separatoarelor de hidrocarburi.
Bazinele retentie, prevăzute cu decantoare și separatoare de grăsimi, bazinele
decantoare și separatoarele de hidrocarburi, pentru o epurare primară și asigurarea unor ape
convențional curate la evacuare vor fi curatate periodic, iar reziduurile colectate (materia
care a sedimentat si grasimile) vor fi transportate la un depozit de deseuri autorizat sa le
trateze.
In toate calculele de prognoza de pe traseul variantei de ocolire concentraţia
poluanţilor din apa epurata nu depaşeşte valorile admise de NTPA - 001 (normativ care
stabileşte limitele admise ale concentraţiei poluanţilor in apele uzate la descarcarea in
sursele de apa).
Decantoarele şi separatoarele de grasimi trebuie inspectate şi intreţinute
corespunzator in perioada de operare. Toate activitaţile vor fi incluse atat in planul de
operare şi intreţinere, cat si in planul de monitorizare din punct de vedere al protectiei
mediului pentru proiect.
In cadrul activitaţilor de intreţinere apar in mod curent şi alte surse de poluarea din
care cea mai importanta este impraştierea sarii (NaCI) in perioada de iarna. Se aprecieaza
ca, in anii cu ierni aspre, se folosesc cca. 5t/an/km de sare pentru dezgheţarea parţii
carosabile. Aceasta sare este spalata de ape şi impraştiata pe terenurile riverane. Studiile
sistematice efecutate in alte ţari atesta ca ionii de Na sunt puţin mobili şi se fixeaza in sol pe
primii 1 0 -4 0 cm. Ionul de Cl este mult mai mobil şi poate ajunge in apele subterane. Nu s-
au semnalat poluari periculoase ale factorilor de mediu ca rezultat al spalarii sarii de pe
carosabil. Cantitaţi mari de NaCI se pot infiltra in teren in cazurile de stocare
necorespunzatoare.
În ultima perioada au apărut substanțe utilizate pentru deszăpezire cu o concentrație
scăzută de substanțe poluante. De asemenea, tehnologiile moderne utilizează presiunea
apei sau temperatura acesteia, fără adaousul de alte substanțe. Din acest motiv se
preconizează ca impactul procesului de deszăpezire să fie unul redus, la momentul operării
variantei de ocolire a municipiului Reghin.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
276
In cadrul activitatii de intretinere pot fi folosite substante fertilizante si ierbicide pentru
spaţiile verzi de pe taluze şi din parcari. Aceste substanțe au un potențial periculos, doar
dacă nu sunt respectate condițiiile stabilite la nivelul national și european, privind
substanțele utilizate pentru întreținerea vegetației peisagere. Suprafeţele sunt reduse şi
cantitaţile de substanţe potential periculoase folosite de asemenea reduse.
Pentru acest proiect a fost obținut Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de Administrația
Bazinale Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, iar toate condiționării tehnice și
măsurile recomandate în acest aviz au fost integrate în proiect.
Solul
Se aprecieaza ca in perioada de operare vor rezulta concentratii de substante
poluante in aer, care ajung sa se depuna pe sol, ce nu vor depasi limitele admisibile.
Apreciem astfel ca nu se va exercita un impact negativ asupra solului, ca urmare a traficului
desfasurat pe varianta de ocolire, date fiind conditiile de trafic fluent, fara variatii
semnificative ale vitezei.
Date fiind cele mentionate mai sus, se apreciaza ca nu vor exista probleme care sa
impuna restrictii referitoare la cultivarea terenurilor agricole invecinate.
Varianta de ocolire va determina scaderea traficului rutier pe drumurile din zona
municipiului Reghin si va imbunatati conditiile de circulatie pe aceste drumuri. Acest fapt va
conduce la scaderea emisiilor de poluanti pe aceste drumuri, care traverseaza numeroase
localitati.
Principalele masuri pentru controlul si prevenirea poluarii solului sunt:
• colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;
• verificarea periodica si intretinerea curenta a sistemelor de colectare, epurare si
evacuare a apelor meteorice. Namolurile si hidrocarburile rezultate in urma epurarii
apelor uzate provenite din spatiile de servicii, precum și a epurării apelor pluviale
epurate în bazinele de retenție și decantoare, vor fi colectate periodic si transportate
tratate de firme specializate și autorizate în acest sens.
• verificarea periodica a calitatii solului (pH, metale grele) in zona variantei de ocolire;
• realizarea amenajarii peisagistice a variantei de ocolire.
• masuri de monitorizare dupa terminarea lucrarilor de constructie, in vederea
supravegherii posibilelor eroziuni si a depunerilor de sedimente in locuri nedorite
precum si monitorizare periodica a calitatii solului, pentru identificarea situatiilor de
depasire a concentratiilor de metale grele in zona de influenta a drumului;
• apele pluviale care spala varianta de ocolire vor fi colectate in șanturi, rigole, bazine
de retenție și decantoare, cu separator de hidrocarburi;
• controlul gestionarii deseurilor provenite din traficul auto si din spatiile de servicii si
parcare;
• pentru a proteja solul si subsolul din zona spațiiilor de servicii/parcare, suprafetele se
vor betona.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
277
Mediul acustic
În condiții normale de funcționare, traficul de pe varianta de ocolire nu va genera un impact
semnificativ din punct de vedere al zgomotului, având în vedere că se dorește scoaterea
traficului în afara localităților și fluidizarea traficului.
De asemenea, varianta este construită în rambleu înalt, iar această soluție asigură protecția
zonelor apropiate, în mod similar unor panouri de protecție fonică.
Pentru cazurile în care nivelurile de zgomot efective la limita platformei drumului, stabilite
prin măsurători, vor fi superioare celor prognozate, se recomanda adoptarea măsurilor
suplimentare de protecţie sonoră fie prin instalarea unor panouri fonoabsorbante, fie prin
montarea de geamuri termopan direct la receptorii afectați.
Recomandam monitorizarea permanenta a volumului traficului și a zgomotului generat de
acesta, în vederea reducerii zgomotului generat de traficul rutier, cu asigurarea siguranței
circulației.
Mediul atmosferic
Principala sursa de impurificare a atmosferei caracteristica obiectivului studiat in perioada de
operare este traficul rutier de pe varianta de ocolire, reprezentand surse de poluare mobile.
Pentru diminuarea emisiilor nu se pune problema unor instalatii pentru colectarea - epurarea
- dispersia in atmosfera a gazelor reziduale.
Se estimeaza ca emisiile in atmosfera afecteaza o zona adiacenta traseului variantei
de ocolire la o distanta de aproximativ 50 m.
Pentru limitarea emisiilor de poluanti se recomanda urmatoarele masuri generale:
• realizarea de inspectii perioadice ale autovehiculelor;
• amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinerea sistemelor de
colectare si evacuarea a apelor uzate care va conduce la evitarea emanatiilor de
miros din zona parcărilor si a spatiilor de servicii, centrelor de intretinere.
• protectia locuitorilor prin realizarea unor ramblee înalte, care au rol de barieră în
retinerea particulele si unele gaze emise de catre vehiculele din trafic
Realizarea variantei de ocolire va avea, in mod cert, efecte pozitive asupra calitatii
aerului în zonele urbane ocolite, dar și de-a lungul drumurilor nationale si judetene de pe
care va fi atras trafic. Acest fapt se va materializa in fluentizarea traficului pe aceste drumuri
si, implicit, va conduce la o reducere a emisiilor de substante poluante degajate in atmosfera
precum si a nivelului de zgomot.
Peisajul
Pentru diminuarea impactului asupra peisajului, în perioada de operare, se recomandă
întreținerea taluzurilor și a spațiilor verzi, precum și remedierea de urgență a efectelor
eventualelor accidente de pe varianta de ocolire.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
278
Mediul socio – economic
Proiectantul a luat masuri pentru a asigura independenta sistemului rutier analizat prin
evitarea contactelor transversale cu alte sisteme rutiere, prin schimbatoare de sensuri sau
racordari complicate supraetajate, prin treceri denivelate, garduri de protectie, dar si printr-
un sistem de semnalizare - avertizare care sa permita orientarea usoara in fluxul de
circulatie.
Protejarea si conservarea siturilor arheologice se va face pe baza unui protocol prealabil
incheiat intre beneficiar si reprezentanti locali ai Ministerul Culturii.
S-au luat masuri pentru asigurarea sigurantei sistemului rutier analizat:
• Racorduri cu drumurile nationale impun adaptarea vitezei la intrarea si iesirea de pe varianta de ocolire;
• Marcaje rutiere si semnalizare;
• Parapeti metalici de protectie;
Beneficiarul va realiza monitorizarea factorilor de mediu și va asigura suplimentarea
măsurilor de protecție, dacă va rezulta necesitatea acestora din rezultatele monitorizărilor în
perioada de operare.
11.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul
Varianta de ocolire a municipiului Reghin a acoperit toate aspectele mentionate în legislația
privind evaluarea impactului asupra mediului, iar concluziile acestuia sunt prezentate în cele
ce urmează.
De asemenea, studiul a inclus elementele aplicabile din ghidurile de bună practică
naționale și internaționale.
Studiul conţine caracterizarea stării actuale a factorilor de mediu pe amplasamentul
studiat, identificarea surselor de poluare si evaluarea impactului asupra mediului care fac
obiectul proiectului.
Evaluarea impactului lucrărilor de execuție a variantei de ocolire Reghin asupra
mediului înconjurător şi populaţiei a fost făcută dinstinct pentru perioada de execuție şi
pentru perioada de operare.
Au fost evaluate sursele de poluare a apei, a aerului, a solului şi subsolului, a florei şi
faunei, de poluare sonoră, precum si modul de gospodărire a deşeurilor, a substanţelor
toxice şi periculoase.
In continuare a fost analizat şi cuantificat impactul produs asupra factorilor de mediu.
S-au analizat măsurile si solutiile tehnice propuse în proiect şi s-au recomandat măsuri
pentru limitarea, diminuarea sau eliminarea impactului negativ produs asupra mediului şi
încadrarea efectelor adverse în limite admisibile.
In cadrul raportului, o atenţie deosebită s-a acordat activităţii de monitorizare a
factorilor de mediu, cu recomandări organizatorice, metodologice, care sa asigure
eficientizarea monitorizării.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
279
În urma evaluarii impactului asupra factorilor de mediu au fost identificate elemente
negative, pentru care au fost propuse masuri de reducere pentru limitarea impactului și
aducerea acestuia la un nivel acceptabil.
Elementele negative ale impactului asupra mediului se manifestă mai ales în
perioada de execuție a lucrarilor prin:
- pulberile degajate în atmosferă, depuse ulterior pe sol și în apă, provenite din
manipularea materialelor de construcție în fronturile de lucru;
- emisiile în atmosferă de la arderea carburanților în motoarele utilajelor de construcții
și de transport;
- apele uzate tehnologice și apele menajere din organizarea de șantier;
- zgomotul la fronturile de lucru și de pe culoarele de transport;
- aspectul peisagistic generat de santier în contrast cu peisajul specific zonei.
Pentru perioada de exploatare/operare, au fost identificate ca aspecte negative
concentrarea importantă a traficului ce genereaza noxe și nivel de zgomot ca urmare a
realizării variantei de ocolire.
Însă analiza globală a efectelor benefice și a celor negative, pentru perioada de
operare conduce la o concluzie certă în favoarea efectelor benefice. Dintre acestea
mentionăm doar câteva:
- Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: creşterea
vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare, diminuarea
consumului de carburanţi prin scaderea accelerărilor si decelerarilor, dar și a
regimului de funcţionare a motoarelor, diminuarea blocajelor în traseu în special la
traversarea localităților, pe care varianta le ocolește.
- Diminuarea pericolului de accidente specific drumurilor inguste, cauzate de depăşiri
și tranzitare prin localități cu circulaţie pietonală importantă.
- Asigurarea unor condiţii de confort sporite pentru pasageri si conducătorii auto.
Prin masurile recomandate impactul negativ al lucrarilor de execuție și a traficului în
perioada de operare a fost diminuat substanțial, valorile prognozate ale concentrațiilor de
poluanți în aer, ape, sol și subsol, precum și ale nivelurilor de zgomot și vibrații încadrându-
se în limite admisibile.
Având în vedere concluziile prezentate la finalul fiecarui capitol din prezentul raport și
luând în considerare analiza detaliată a aspectelor sensibile, considerăm că realizarea
proiectului va avea un impact redus, cu menținerea sub control a elementelor sensibile și cu
respectarea reglementărilor și principiilor de protecție a mediului, în condițiile respectării
măsurilor recomandate în acest raport și în studiul de evaluare adecvată.
De asemenea, in perioada de operare a variantei de ocolire vor fi aigurate condiții
moderne de circulație și confort, în siguranță, cu efecte pozitive asupra dezvoltării socio-
economice în zona.
Au fost luate în considerare toate aspectele semnificative, atât pentru perioada de
constructie, cât și pentru cea de operare.
Tinand cont de cele mentionate anterior apreciem faptul ca prin realizarea variantei de
ocolire conform proiectului prezentat în acest studiu, impactul asupra mediului va fi
preponderent pozitiv, întrucât în prezent în zona proiectului traficul rutier nu se
desfășoară în condiții de siguranță, colectarea și evacuarea apelor uzate prezintă
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
280
deficiențe, iar zonele cu potențial de inundabilitate sau instabilitate nu sunt protejate
de lucrări hidrotehnice, lucrări de consolidare sau lucrări de artă.
11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Realizarea variantei de ocolire are un impact pozitiv important asupra calitatii vietii si
conditiilor sociale, prin:
• crearea de noi locuri de munca;
• cresterea schimburilor comerciale;
• dezvoltarea economico-sociala generala a zonei,.
• reducerea noxelor si zgomotului prin preluarea traficului din localitati, cu
consecinte pozitive asupra conditiilor de viata ale comunitatii umane afectate.
• sporirea capacitatii de circulatie prin fluenta traficului.
• marirea sigurantei circulatiei si reducerea numarului de accidente.
Impactul asupra factorilor de mediu, in special asupra biodiversitatii, va fi unul
moderat redus, in conditiile realizarii solutiilor tehnice specifice prezentate si a respectarii
masurilor de reducere si limitare a impactului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
281
12. REFERINȚE / BIBLIOGRAFIE
• Raportul anual privind starea factorilor de mediu în judeţul Mureș, pentru anul 2019,
elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureș,
• Planul de management actualizat al Bazinului Hidrografic Mureș, Ciclul al II-lea 2016 –
2021,
• Planul de Management al Riscului la Inundații, Administrația Bazinală de Apă Mureș,
2016,
• Planul Urbanistic General al Municipiului Reghin, 2005 – 2008, elaborate de S.C.
PROIECT S.A. Târgu Mureș,
• Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Petelea, Județul Mureș, pentru perioada
2015-2020,
• Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureș, 2021,
• Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie –
județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie
2013.
• Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –
județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie
2013.
• Rapoarte privind calitatea aerului la nivel regional.
• Date disponibile în cadrul Rețelei Națioanle de Monitorizarea a Calității Aerului.
• Date disponibile din cadrul rețelelor de monitorizarea a calității aerului dezvoltate la nivel
cetățenesc (ex.: Strop de aer – Reghin).
• Planul Local de Acțiune pentru Mediu al Județului Mureș, 2016 – 2022.
• Rapoartele stării de sănătate a populaţiei elaborate de Institutul Naţional de Sănătate
Publică.
• Date statistice disponibile pe pagina de internet a Institutului Naţional de Statistică –
Tempo Online, bază de date statistice.
• Formularele standard ale ariilor naturale protejate.
• Bazele de date naționale și europene pentru biodiversitate.
• Banca Mondială, (1998- 1999), Environmental assessment sourcebook : volume 1 :
policies, procedures, şi cross-sectoral issues. [Manual sursă pentru evaluarea mediului:
vol.1, politici, proceduri, aspecte trans-sectoriale.
• Banca Mondială,(1991), Environmental assessment sourcebook : volume 2 : sectoral
guidelines. .[Manual sursă pentru evaluarea mediului: voi. 2: ghid pe sectoare].
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
282
• Banca Mondială, (1997), Roads şi the Environment: A Handbook. [Manual:Drumurile şi
mediul]
• Cineti, Adrian (1990), Resursele de ape subterane ale României, Editura Tehnică,
Bucureşti.
• Geanana, Mihai, Ochiu, losif (1990), Pedogeografie. Sistematica şi caracterizarea
solurilor din România, Tipografia Universităţii din Bucureşti.
• Ghinea, Dan (2000), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică,
Bucureşti.
• Manoleli, D. G., Andrasanu, A., Galdean,N., Rusti, D. M., Gheorghe luliana Florentina,
Tilly, Jean (2003) , Dezvoltarea prevederilor pentru conservarea naturii în România,
Institutul European din România. ISBN 973-86222-6-3.
• Mihăilescu, Nicolae Şt, Grigore, Ion (1982), Resurse minerale pentru materiale de
construcţii în România, Editura Tehnică, Bucureşti.
• Mihăilescu, Vintilă (1966), Dealurile şi câmpiile României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
• Posea,Grigore, Popescu Nicolae, lelenicz, Mihai (1974), Relieful României, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti.
• Posea, Grigore (coordonator) (1982), Enciclopedia geografică a României, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti.
• Posea, Grigore, Badea, Lucian (1984), România - Harta unităţilor de relief, Scara 1:750
000, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
• Săndulescu, M. (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică Bucureşti.
• Sârbu Anca, Coldea Gheorghe, Negrean Gavril, Cristea, Vasile, Hanganu Jenica, Peter
Veen (2004) , Grasslands of Romania. Final report on National Grasslands.
Inventory 2000-2003, University of Bucharest, ISBN: 973-86364-7-7.
• Şerban, Daniel; Florea, Radu ş.a. (2002), Citizen Participation în Decision-Making -
Training Manual, Research Triangle Institute, Bucharest,
• Ujvari, I. (1972), Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
• Cineti F.A., 1990, Resursele de ape subterane ale Romaniei, Ed. Tehnica Bucuresti
• Doniţă N., Ivan D., Coldea G., Sanda V., Popescu A., Chifu T., Paucă-Comănescu M.,
Mititelu D., Boşcaiu N. 1992. Vegetaţia României. Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti.
• Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A. 2005. Habitatele
din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.
• Institutul Geologic al Romaniei - Harta geologica a Romaniei, 1:200 000
• Institutul Geologic al Romaniei - Harta hidrogeologica a Romaniei 1:100 000
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
COMPLETAREA SF, PAC ȘI OBȚINEREA AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE LA VARIANTA DE OCOLIRE A
MUNICIPIULUI REGHIN
283
ANEXE
• Anexa nr. 1 – Certificatul de înregistrare în Lista experților care elaborează studii de
mediu pentru elaboratorul raportului privind impactul asupra mediului
• Anexa nr. 2 – Coordonatele Stereo 70 ale proiectului
• Anexa nr. 3 – Planuri de amplasament și prezentare a elementelor proiectului
• Anexa nr. 4 – Avizul nr. 59 din 28.05.2021 emis de Administrația Bazinale Mureș -
Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș