“MODERNIZAREA INSTALA łIILOR DE AMONIAC DIN …apmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/RAPOARTE de toa… · Prognoza poluarii aerului ... asupra mediului pentru anumite

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

“MODERNIZAREA INSTALAłIILOR DE AMONIAC DIN

CADRUL S.C. AZOMUREŞ S.A. – Târgu Mureş”

Beneficiar: S.C. AZOMUREŞ S.A.

Aprilie 2014

“Modernizarea InstalaŃiilor de Amoniac din cadrul S.C.. Azomureş S.A.” Raport privind impactul asupra mediului

2

“MODERNIZAREA INSTALAȚIILOR DE AMONIAC DIN CADRUL

S.C. AZOMUREŞ S.A. – Târgu Mureş”

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Titular: S.C. AZOMUREŞ S.A.

Adresa: Str. Gh. Doja, nr. 300, Târgu Mureş, jud. Mureş

Telefon: +40-265-253700

Fax: +40-265-252627, 252706, 252986

Adresa de e-mail: [email protected]

Adresa paginii de internet: www.azomures.com

Proiectant: S.C. LUDAN ENGINEERING S.R.L.

Adresa: Şos. VirtuŃii nr. 52, Sector 6, Bucureşti

Telefon: +40 31.229 20 20, Fax: +40 31.229 20 22


Adresa paginii de internet: www.ludan.ro

Persoana de contact: ing. Liviu Luchian, Director

Şef de proiect: ing. Octavian Pavelescu

Faza de proiectare: Proiect (dezvoltare), nr. 0240PJ (DV), faza DDE

Elaborat : Popescu Ghe. Ileana - Intreprindere Individuala

Baia Mare, Al. Dobrogei, nr. 4/18, tel/fax 0362405565

e-mail: [email protected]

Aprilie 2014


3

CUPRINS

Capitolul 1. InformaŃii generale ............................................................................. 7

1.1. Titularul proiectului ......................................................................................... 7

1.2. Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului. ...................... 7

1.3. Denumirea proiectului: “MODERNIZAREA INSTALAłIILOR DE AMONIAC DIN CADRUL S.C. AZOMUREŞ S.A. – Târgu Mureş” ............................................ 7

1.4. Încadrarea investiției ...................................................................................... 7

1.4.1. Scopul şi necesitatea realizării investiției ................................................. 8

1.5. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia .................................................. 9

1.5.1. Descrierea proiectului .............................................................................. 9

1.6. Descrierea etapelor realizarii acestuia ......................................................... 11

1.7. ProducŃia şi resursele folosite ...................................................................... 11

1.8. Materii prime, substanŃe sau preparate chimice ........................................... 12

1.9. PoluanŃii fizici şi biologici .............................................................................. 16

1.10. Conectare la infrastructura existentă ........................................................ 17

Capitolul 2. Lucrări necesare organizării de şantier .......................................... 20

2.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier ................................... 20

2.2. Localizarea organizării de şantier ................................................................. 21

2.3. Durata etapei de funcŃionare ........................................................................ 21

2.4. ProducŃia şi resursele folosite ...................................................................... 22

2.5. Materii prime, substanŃele sau preparatele chimice ..................................... 23

2.6. Localizarea geografică şi administrativă ....................................................... 24

2.7. Utilizarea curentă a terenului ........................................................................ 24

2.8. Documente şi reglementări existente ........................................................... 25

2.9. Conectare la infrastructura existentă ............................................................ 26

Capitolul 3. Procese tehnologice cu privire la fabricarea amoniacului ........... 28

3.1. Procese tehnologice de producŃie ................................................................ 28

3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice ........................................................ 28

3.1.2. Conformarea cu BAT ............................................................................. 39

Capitolul 4. Impactul potential asupra mediului ................................................ 50

4.1. Generalitati privind aspectele de mediu şi cuantificarea impactului potenŃial ................................................................................................................. 50

4.2. Corpurile de apă ........................................................................................... 53


4

4.2.1. CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului ...................................... 53

4.2.2. Consumul de apă ................................................................................... 55

4.2.3. Mangementul apelor uzate .................................................................... 57

4.2.4. Impact prognozat ................................................................................... 59

4.2.5. Măsuri de reducere a impactului ............................................................ 60

4.3. ProtecŃia calităŃii aerului ............................................................................... 60

4.3.1. CondiŃii locale ........................................................................................ 60

4.3.2. Surse de poluanŃi şi protecŃia aerului în perioada de construcŃie ........... 62

4.3.3. Surse de poluanți și protecția calității aerului în perioada de operare ... 63

4.3.4. Prognoza poluarii aerului ....................................................................... 65

4.3.5. Măsuri de reducere a impactului ............................................................ 68

4.4. Solul, subsolul şi apa subterană ................................................................... 68

4.4.1. Starea actuală şi evoluŃia în timp a poluării solului ................................ 69

4.4.2. Cauze si surse de poluare ..................................................................... 70

4.4.3. Concluzii si impact prognozat ................................................................ 72

4.4.4. Starea actuală şi evoluŃia în timp a poluării pânzei freatice ................... 72

4.4.5. Surse de poluare a apelor subterane ..................................................... 74

4.4.6. Concluzii si prognoza impactului............................................................ 75

4.4.7. Masuri de diminuare a impactului .......................................................... 76

4.5. Biodiversitatea .............................................................................................. 78

4.5.1. InformaŃii despre biotopurile din zona amplasamentului ........................ 78

4.5.2. Impactul prognozat asupra florei şi faunei ............................................. 79

4.5.3. Măsuri pentru protecția ecosistemelor terestre și acvatice .................... 79

4.6. Mediul social şi economic ............................................................................. 79

4.6.1. Utilizarea terenurilor ............................................................................... 79

4.6.2. Economia locală şi ocuparea forței de muncă ....................................... 79

4.6.3. Trafic şi căi de acces ............................................................................. 80

4.7. Peisajul ......................................................................................................... 81

Capitolul 5. Deşeuri .............................................................................................. 82

5.1. Etapa de funcționare .................................................................................... 82

5.1.1. Măsuri de minimizare a cantităŃii de deşeuri produse în etapa de funcționare ......................................................................................................... 83

5.2. Etapa de implementare a proiectului ............................................................ 84

5.2.1. Gestionarea deseurilor .......................................................................... 84

5.2.2. Tipurile, sursele de generare de deşeuri rezultate în etapa premergatoare lucrărilor de modernizare ........................................................... 85


5

Capitolul 6. Monitorizarea .................................................................................... 90

Capitolul 7. Situatii de risc ................................................................................... 95

7.1. Situatii de risc şi aspecte de mediu .............................................................. 95

7.2. Accidente potenŃiale ..................................................................................... 97

7.3. Accidente potenŃiale în perioada de execuție ............................................... 98

7.4. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea situaŃiilor de risc în perioada de execuție. ................................................................................................................ 99

7.5. Măsuri de prevenire a accidentelor ............................................................ 100

7.5.1. Riscul de explozie ................................................................................ 101

7.5.2. Riscul de incendiu ................................................................................ 102

7.5.3. Riscul de intoxicare cu amoniac .......................................................... 103

7.5.4. Riscul de arsuri chimice şi termice ....................................................... 103

7.5.5. Riscul de poluare a mediului (a solului, apei subterane și apei de suprafață) ......................................................................................................... 104

7.5.6. Riscul de asfixiere cu azot ................................................................... 104

7.5.7. Riscul datorat factorilor mecanici ......................................................... 104

7.5.8. Riscul datorat factorilor electrici ........................................................... 105

7.5.9. Evaluarea nivelului de risc/pericol pe instalație ................................... 106

7.5.10. Măsuri specifice de prevenire a accidentelor majore ........................ 107

7.5.11. Echipamente utilizate pentru siguranța instalațiilor .......................... 108

7.6. Planuri pentru situaŃii de risc ...................................................................... 109

Capitolul 8. Rezumat non-tehnic ......................................................................... 113

8.1. Prezentarea proiectului .............................................................................. 113

8.2. Descrierea proceselor tehnologice ............................................................. 115

8.3. Cuantificarea impactului potențial şi concluziile finale ................................ 117

Documente ataşate

Adresa APM 7518/19.02.2014 - Îndrumar în vederea elaborării Raportului privind impactul asupra mediului şi a raportului de securitate

Fişa cu date de securitate amoniac F-33-657

Certificate

Certificat de elaborator pentru studii pentru protectia mediului ILEANA POPESCU

Certificat ISO 9001 LUDAN ENGINEERING SRL




6

Anexe

5152-10-E-PDG-301 Process Flow Diagram - Feedgas Compression & Desulphuring

5152-10-E-PDG-302 Process Flow Diagram - Reforming & Shift Conversion

5152-10-E-PDG-303 Process Flow Diagram - Synthesis Gas Purification

5152-10-E-PDG-304 Process Flow Diagram - Synthesis Gas Methanation & Compression

5152-10-E-PDG-305 Process Flow Diagram - Ammonia Synthesis

5152-10-E-PDG-306 Process Flow Diagram - Refrigeration Circuit

5152-10-E-PDG-307 Process Flow Diagram - Steam Generation

5152-10-E-PDG-308 Process Flow Diagram - Cooling Water

5152-10-E-TDL-502 Temporary Construction Facilities


7

CAPITOLUL 1. INFORMAłII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

Numele companiei: S.C. AZOMUREŞ S.A.. Adresa titularului, telefon:

S.C. AZOMUREŞ S.A.

Adresa: Str. Gh. Doja, nr. 300, Târgu Mureş, jud. Mureş

Telefon: +40-265-253700

Fax: +40-265-252627, 252706, 252986


Adresa paginii de internet: www.azomures.com

Persoane de contact: ing. Aurel Botezan - Director Tehnic

ing. Steliana Petraş – Şef Birou Mediu

1.2. Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra

mediului.

Ileana POPESCU, înscrisă în Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, la poziția nr. 241.

1.3. Denumirea proiectului: “MODERNIZAREA INSTALAłIILOR

DE AMONIAC DIN CADRUL S.C. AZOMUREŞ S.A. – Târgu

Mureş”

1.4. Încadrarea investiției

Documentația analizează din punct de vedere al impactului asupra mediului, investițiile privind modernizarea instalațiilor de fabricare a amoniacului, Amoniac III și Amoniac IV, prin procedeul Kellogg, instalații amplasate pe platforma societății AZOMUREȘ Târgu Mureș.

Investiția are la bază propunerea societății, de modernizare a instalațiilor Amoniac III și Amoniac IV, în conformitate cu proiectul elaborat de AMMONIA CASALE, în anul 2013.

Conform prevederilor OUG 195/2005, aprobată prin Legea 265/2006 (Legea Mediului), art. 11, este necesar să se solicite şi să se obțină un Acord de mediu


8

pentru investiții noi, sau orice modificări sau extinderi, ale proiectelor deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului.

Conform HG 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private și cele ale Ord. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de a aplica procedura EIM pentru proiecte publice şi private, lucrările prevazute se regasesc în Anexa 2 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra Mediului, poziția 13 litera a, respectiv: “Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexa, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului.”

Categoria de activitate conform anexei nr. 1 la Legea 278/2013 privind emisiile industriale, se regaseste la poziția 4.2. Producerea compuşilor chimici anorganici, precum: a) gazele, cum sunt amoniacul, clorul sau acidul clorhidric, fluorul sau acidul fluorhidric, oxizii de carbon, compuşii sulfului, oxizii de azot, hidrogenul, dioxidul de sulf, clorura de carbonil;

Clasificarea activitatilor de producere a amoniacului, corespunde codului CAEN: 2015 - fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase.

Ca urmare a analizării documentelor transmise Agenției pentru Protecția Mediului Mureș, de către beneficiar, în urma completării Listei de control pentru definirea domeniului evaluării, a consultării autorităților implicate, în cadrul ședinței Comisiei de Analiză Tehnică din data de 18.02.2014, Agenția pentru Protecția Mediului Mureș a transmis beneficiarului, îndrumarul în vederea realizării Raportului privind impactul asupra mediului.

1.4.1. Scopul şi necesitatea realizării investiției

Investiția este prevăzuta în Planul de actiune aferent Autorizatiei integrate de mediu nr. SB 84 din 2007, revizuita la 20.03.2012, Plan de actiune intocmit pe baza proiectului de Plan de actiuni al SC AZOMURES SA şi a Programului de etapizare anexa la Autorizatia de Gospodarire a Apelor.

Deasemenea SC AZOMURES SA are în vedere proiecte de imbunatatire a eficientei energetice a caror implementare vor avea un impact pozitiv indirect asupra mediului prin: reducerea consumului specific de gaz metan (combustibil fosil), în instalațiile de producție amoniac şi reducerea emisiilor de CO2, NOx şi NH3.

Tabel extras cu masurile aferente instalațiilor de Amoniac III şi IV şi propuneri de modernizare.

PLAN DE ACTIUNI Obiective/tinte Masuri Termen Valoarea

investitiei (euro)

Efectele masurilor Cod sursa

1. Reducerea emisiilor de poluanti în apele de suprafata în vederea incadrarii în limitele

1.2. Reducerea poluarii cu ioni amoniu a apelor uzate de la

31.12.2015 200.000 Reducerea poluarii cu ioni amoniu a apelor, datorita antrenarii (cu precipitatii), a cca. 48

103-E


9

admise. instalațiile Amoniac III, IV prin:

- Sistem de stripare de inalta presiune condensuri de proces-instalatiile Amoniac III, IV.

kg/h NH3 esapat în aer; reducerea consumului de abur viu; reducerea emisiei de NH3 în aer pe sursa 103 E.

PROPUNERE MODERNIZARE Descriere Propunere Data

estimata pentru implementare

Valoarea investitiei (euro-estimare)

Efectele preconizate ale propunerii

Cod sursa

1. Reducerea consumului specific de gaz metan

Modernizarea instalațiilor

Trim. IV 2015 85.000.000 (total modernizare)

Imbunatatirea eficientei de generare abur; Scaderea cantitatii de dioxid de carbon şi amoniac emise în aer pe tona de amoniac produs; Marirea capacitatii de productie a instalațiilor Amoniac III şi IV.

101 B

2. Eliminarea emisiilor de la striperul de condens de proces

Modernizarea instalațiilor

Trim. IV 2015 85.000.000 (total modernizare)

Tratarea condensului de proces intr-un sistem inchis cu recuperarea condensului Eliminarea sursei de emisie amoniac din cadrul instalatiilor Amoniac III şi IV

103 E

1.5. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia

Fabrica Amoniac III, pusă în funcțiune în anul 1975, şi fabrica Amoniac IV, pusă în

funcțiune în anul 1978, au la bază licența firmei Kellogg I.C. Anglia.

Instalațiile Amoniac III şi IV produc amoniac prin procedeul Kellogg, utilizând ca materie primă gazul metan, în vederea obținerii îngrășămintelor chimice pe bază de azot.

Capacitatea inițială a instalațiilor pentru fiecare instalație în parte, este de 300.000 t/an amoniac, urmând ca după modernizare să producă 350.000 t/an amoniac.

1.5.1. Descrierea proiectului

Modernizări propuse a fi efectuate în instalaŃie în 2014

Prin proiectul elaborat de Ammonia Casale, S.C. AZOMUREȘ S.A. își propune să modernizeze instalațiile Amoniac III și Amoniac IV, pe care le deține, în vederea realizării următoarelor obiective:


10

- Mărirea capacității de producție a instalațiilor Amoniac III și Amoniac IV, de la 900 t/zi (în prezent) la 1.050 t/zi, pentru fiecare instalaŃie în parte;

- Reducerea consumului energetic cu 1,25 - 1,70 Gcal/t amoniac (de la 9,8 la 8,5 Gcal / t), prin reducerea consumului specific de gaz metan şi export de abur;

- Îndeplinirea tuturor cerințelor de mediu referitoare la cele doua instalații Amoniac III și Amoniac IV, prevăzute în Autorizația integrată de mediu și Documentele BAT, inclusiv eliminarea emisiilor de amoniac de la striperul cu abur de presiune joasă;

- Modernizarea sistemului de comandă şi control automat al procesului și al opririlor de urgență prin introducerea DCS (Sistemului de comandă şi control distribuit) şi ESD (Sistem de oprire automată în caz de urgență).

Pentru atingerea obiectivelor mai sus enumerate, se are în vedere realizarea următoarelor modificări majore:

1. Introducerea unui saturator de gaz de proces (151-E) și a trei serpentine suplimentare în secțiunea rece a reformerului primar (101-B);

2. Instalarea a două pompe noi (151-JA/B) şi un schimbător de căldură (151-C), pentru deservirea saturatorului;

3. Răcitor cu amoniac (154-C) pe aspirația compresorului de sinteză;

4. Unitate de spălare amoniac[ejector (151-L) + separator (151-F)] între treptele compresorului de sinteză;

5. Adăugarea în instalația de spălare CO2 a unui ansamblu schimbător căldură (152-C)/pompă (152-JA/B)/separator (152-E) pentru răcirea CO2 produs;

6. Înlocuirea treptei de recirculare la compresorul de sinteză împreună cu modernizarea completă a compresorului de sinteză (103-J);

7. Modernizarea coloanei de sinteză (105-D) şi înlocuirea schimbătorului de căldură (122-C) de la ieșirea gazului din coloana de sinteză;

8. Adăugarea în bucla de sinteză a unui încălzitor suplimentar pentru apa de cazan (155-C), a unui răcitor gaz proaspăt (153-C) şi a unui filtru de ulei (153-L);

9. Modificare trasee buclă de sinteză;

10. Modificarea regimului de funcționare a striperului de condens de proces (103-E), în vederea eliminării emisiilor de amoniu;

11. Instalare DCS (Sistem de control distribuit) şi ESD (Sistem de oprire automată în caz de urgență).

Odată cu creșterea capacității instalației, modificările ce se vor efectua în cadrul modernizării vor avea drept scop scăderea consumurilor energetice în procesul de fabricație a amoniacului și îndeplinirea cerințelor de mediu referitoare la instalațiile Amoniac III și Amoniac IV, prevăzute în Autorizația integrate de mediu, inclusiv eliminarea emisiilor de amoniac de la striperul cu abur de presiune joasă.

Schema de modernizare adoptată are avantajul că necesită puține utilaje și echipamente noi, minimizându-se astfel lucrările de construcții sau realizarea de


11

trasee; şi de asemenea mai are și avantajul că nu mărește complexitatea instalației din punct de vedere al exploatării.

1.6. Descrierea etapelor realizarii acestuia

Realizarea proiectului implica parcurgerea unor etape specifice, distincte, de pregatirea a instalatiei in vederea realizarii lucrarilor de modernizare, realizarea propriuzisa a modernizarilor proiectate si punerea in functiune a instalatiilor.

In paralel se vor derula lucrarile pentru organizarea de santier, realizarea amenajarilor specifice si dezafectarea lor la finalizarea lucrarilor.

Având în vedere că pe timpul realizării lucrărilor de modernizare la cele doua instalații, se va proceda la întreruperea temporara a activității, fie a întregii instalații, sau a unor părŃi din instalație, se vor aplica prevederile din Planul de închidere a amplasamentului, întocmit de S.C. AZOMUREŞ S.A.

În acest sens se vor lua toate măsurile pentru evitarea accidentelor specifice tehnologiilor respective, Ńinând seama de următoarele:

- oprirea în condiŃii de siguranŃă a procesului tehnologic şi a funcŃionării instalațiilor;

- golirea instalaŃiilor tehnologice şi de stocare cu recuperarea conŃinutului, gestionarea produselor rezultate;

- spălarea/curăŃarea instalațiilor tehnologice şi de stocare;

- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate pe amplasament;

- dezafectarea şi demolarea construcŃiilor, instalațiilor sau partilor din instalații şi reŃelelor existente, care urmeaza a fi înlocuite;

- realizarea lucrărilor proiectate;

- repunerea în funcțiune a instalațiilor la finalizarea lucrărilor.

1.7. ProducŃia şi resursele folosite

Instalațiile Amoniac III şi IV produc amoniac prin procedeul Kellogg - utilizat la obținerea îngrășămintelor chimice pe bază de azot, utilizând ca materie primă gazul metan.

Capacitatea fiecărei instalații, după modernizare conform proiectului, este de 350.000 t/an amoniac.

După implementarea modificărilor pentru modernizare instalațiilor Amoniac III şi Amoniac IV, acestea vor produce, ca produs principal 1.050 tone metrice/zi amoniac lichid anhidru şi abur export.

Ca produse secundare rezulta: bioxid de carbon, gaze de purjă și apă amoniacală.

Produsul amoniac lichid este trimis la limita bateriei în următoarea stare:

� amoniac cald (23 t/h) - 15 °C şi 14 kg/cm2g;

� amoniac rece (20,9 t/h) - 28 °C şi 16 kg/cm2g.


12

De asemenea, instalația furnizează și:

� aproximativ 210 kg/h amoniac ca soluție de apă amoniacală (NH3 - 20 % masic);

� aproximativ 52,5 t/h CO2 la 15 °C și 0,15 kg/ cm2g;

� 12 t/h export abur medie presiune la 350 °C şi 39,5 kg/ cm2g.

Tabel cu materia prima, subprodusele si produsele finite – secŃia Amoniac

Denumire instalatie Materie prima Produse finite/subproduse

Instalatiile de Amoniac III si IV - Gaz metan de proces - Aer de proces - Abur de proces - Apa demineralizată - Condens de proces - Combustibil(gaz metan

combustie, aer combustie)

- Amoniac lichid min.99,5% - Bioxid de carbon min. 98% vol gaz uscat - Condens de proces stripat - Gaz de purja(se prelucreaza in vederea recuperarii hidrogenului)

Instalatia de recuperare a hidrogenului

- Gaz de purja din bucla de sinteza a instalatiilor de amoniac III si IV;

- Apa demineralizata - Abur

- Hidrogen - Apa amoniacala(catre instalatia

de azotat I si II) - Gaz rezidual

Norme de consum pentru principalele produse:

Produsul Resursa UM Cantitate specifica

(UN/t amoniac)

Amoniac III apa recirculata - R3 mc 385,0

apa demineralizata mc 3,5

Amoniac IV apa recirculata – R6 mc 385,0

apa demineralizata mc 3,5

Amoniac III si IV Energie electrica kWh 34,5

1.8. Materii prime, substanŃe sau preparate chimice

Etapa de construire

Materiile prime preparatele sau substantele chimice utilizate se diferentiaza in functie de etapa de realizare a investitiiei.

Prezenta preparatelor sau substantelor chimice se face simțită atât în faza de execuție cat si in faza de operare.

În etapa de construcție substanțele periculoase (în special inflamabile și iritante) cele mai utilizate sunt cele ce vor fi încorporate în materialele de construcții. Se utilizeaza deasemenea, carburanți și uleiuri necesare funcționării utilajelor de construcție.

Alimentarea utilajelor cu carburanți și schimbarea uleiurilor se vor face în unități specializate.


13

Pe amplasament nu se vor stoca uleiuri și carburanți destinați acestor utilaje.

Vopselele și diluanții se vor depozita în ambalajele originale, pe amplasamentul organizării de șantier, în spații special amenajate prevăzute cu sisteme de ventilație, cu pardoseli impermeabile și cu sisteme de retenție a eventualelor scurgeri.

Spațiile de depozitare vor fi prevăzute, de asemenea, cu materiale absorbante pentru îndepărtarea scurgerilor și cu mijloace specifice pentru stingerea incendiilor.

În organizarea de șantier produsele de igienă și de curățenie pentru spațiile comune vor fi depozitate în încăperi special amenajate.

În incinta organizarii de șantier nu se vor stoca carburanți și uleiuri. Alimentarea utilajelor cu carburanți și schimbarea uleiurilor se vor face în unități specializate, acestea nefiind stocate pe amplasament.

Etapa de operare

Conform legislaŃiei privind substanŃele toxice şi periculoase, materiile prime, produsele intermediare şi produsele finite vehiculate pe platforma societăŃii AZOMUREŞ sunt în marea lor majoritate produse chimice periculoase, care prezintă posibile surse de risc prin declanşarea unor accidente.

După finalizarea investiției integrate Modernizare Instalație Amoniac, operarea se va efectua în aceleași condiții tehnice ca și în prezent, respectând prevederile legislației în vigoare, aplicabile unei unități industriale care intră sub incidența prevederilor HG nr. 804/2007 privind activitățile care prezintă pericol de accidente majore în care sunt SubstanŃe periculoase vehiculate în timpul funcŃionării instalaŃiei Amoniac si prevederile din Autorizatia integrata de mediu SB nr. 84/2007 revizuita 2012.

SubstanŃe periculoase vehiculate în instalaŃie în timpul funcŃionării sunt:

- amoniac

- gaz metan

- hidrogen

- monoxid de carbon

- soluŃie CARSOL

- catalizatori cu conŃinut de substanŃe periculoase

- ulei de ungere

Mediile ce pot da naștere exploziilor în fabrica de amoniac precum și limitele de explozie, sunt următoarele:

Gazul metan - în amestec cu aerul, între limitele de 6 - 16 % în volume explodează, aprinzându-se singur la 675 °C;

În amestec cu oxigenul limitele de explozie ale gazului sunt cuprinse între 5 - 60 % vol.

Amestecul maxim de gaz metan - aer fără pericol de explozie este numai 2 % metan în amestec.

Hidrogenul - în amestec cu aerul între limitele 4 - 75 % în vol. explodează aprinzându-se singur la 577 °C.


14

Amoniacul - în amestec cu aerul între limitele 18 - 27 % vol. explodează aprinzându-se singur la 780 °C. În amestec cu oxigenul, amoniacul explodează între limitele 13,5 - 82 % vol. amestec.

În funcție de temperatură limitele de explozie a amestecului de amoniac - aer, diferă. De exemplu:

- la 20 °C limitele periculoase de amestec amoniac - aer este cuprins între 16 - 17% în vol.

- la 250 °C limita periculoasă de amestec amoniac - aer este cuprinsă între 14 - 30,4 % în vol.

- la 450 °C limita periculoasă de amestec amoniac - aer este cuprinsă între 14 - 32% în vol.

În aer amoniacul arde greu, iar în prezența oxigenului se aprinde foarte ușor.

Gazele menționate mai sus, în limitele arătate prezintă pericol de explozie extrem de mare sau mai bine spus explozie sigură, în prezența unor scântei, flăcări, scurtcircuit electric, scântei provocate prin lovirea unor corpuri dure, etc.

Caracteristicile substantelor periculoase vehiculate in instalatiile de Amoniac, substante care au facut obiectul Raportului de securitate pentru Instalația de Amoniac, sunt prezentate mai jos:

Nr. crt. Denumirea

substantei Stare fizica/proprietati fizico-chimice

Nr. Index (conf. Anexa 2 la HG 1408/2008)

Clasificarea/etichetarea substantei (conf. Anexa 2 la HG 1408/2008) Clasificare/ limite de concentratie (da, nu)

Etichetare(clasa de pericol/clasa de risc/clasa de securitate)

1 Amoniac Stare fizică: lichid Punct de fierbere: -33 °C Punct de topire: -78 °C Densitate: 0,717 kg/m3 la temperatură și presiune normală Solubilitate în apă: 482000 mg/l la 25 °C

007-001-00-5 R10 T; R23 C; R34 N; R50/da1

T; N R: 10-23-34-50 S: (1/2-)9-16-26- 36/37/39-45-61

2 Hidrogen Gaz Temperatura de fierbere: -253 °C Temperatura de lichefiere: -259 °C Temperatura de inflamabilitate: 585 °C Densitate c.n. 0,0899 kg/m3; densitate (aer = 1) 0,07; parțial solubil în apă Limita explozie inferioară: 4 % vol. Limita explozie superioară: 75,6 % vol.

001-001-00-9 F+; R12/nu F+ R:12 S: (2-)-9-16-33

3 Gaz metan Gaz incolor și fără miros, mai ușor decât aerul Compoziție: gaz metan = 98,5 %, azot = 0,49 %, oxigen = 0,2 %, etilena = 0,8 % Greutate moleculară: 16,032

601-001-00-4 F+; R12 F+ R:12 S:(2-)-9-16-33


15

Nr. crt. Denumirea substantei

Stare fizica/proprietati fizico-chimice

Nr. Index (conf. Anexa 2 la HG 1408/2008)

Clasificarea/etichetarea substantei (conf. Anexa 2 la HG 1408/2008) Clasificare/ limite de concentratie (da, nu)

Etichetare(clasa de pericol/clasa de risc/clasa de securitate)

Greutate specifică: 0,7768 kg/m3 Temperatura de topire: -184 C Temperatura critică: - 82,5 C Presiunea critică: 45,7 atm Căldura specifică: 8526 kcal/Nm3 Putere calorică superioară: 9512 kcal/Nm3 Putere calorică inferioară: 0,5930 kcal /g Gaz inflamabil

Notă: F+ = extrem de inflamabil, T = toxic, N = periculos pentru mediu, C = Coroziv

1Limite de concentrație: C ≥ 25%: T, N, R23-34-50

5% ≤ C < 25%: T, R23-34

0,5% ≤ C < 5%: Xn, R20-36/37/38

Clasificarea și etichetarea substanțelor periculoase vehiculate, în cadrul Instalației Amoniac, în conformitate cu Regulamentul(CE) nr. 1272/2008(CLP), este prezentata mai jos:

Nr. crt.

Denumirea comerciala

a substanței

Nr. CE Clasificarea/etichetarea substantei Clasificare Etichetare

Clasa de pericol si categoria Cod(uri)

Fraza de pericol cod(uri)

Pictograma, cuvant de avertizare Cod(uri)

Fraza de pericol Cod(uri)

1 Amoniac 231-635-3 - Gaz inflamabil, Categoria 2; - Gaz comprimat - Toxicitate acută (la inhalare), Categoria 3; - Coroziv pentru piele / iritație, Categoria 1B; - Periculos pentru viața acvatică, Pericol acut, Categoria 1

H221 H280 H331 H314 H400

GHSO4 GHSO6 GHSO5 GHSO9

H221 H280 H331 H314 H400

2 Hidrogen 215-605-7 - Gaz inflamabil, Categoria 1; - Gaz comprimat

H220 GHS02 GHS04

H220

3 Gaz metan 200-812-7 - Gaz inflamabil, Categoria 1; - Gaz comprimat

H220 GHS02 GHS04

H220

Notă:

H220 - Gaz extrem de inflamabil

H221 - Gaz inflamabil

H280 - ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz de încălzire

H314 - Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor


16

H331 - Toxic la inhalare

H400 - Foarte toxic pentru viața acvatică

Nr. crt.

Denumirea comerciala a substanței

Nr. CAS Comportament fizico-chimic In conditii normale de utilizare Previzibile de accident

1 Amoniac 7664-41-7 Produsul este stabil în condiții normale de depozitare, manipulare și utilizare.

Reacționează violent cu acizii, cu agenții oxidanți, cu sărurile de brom, halogenuri compuși cu aur, argint, telur, mercur, etilenoxid, acid hipocloric, hipocloriți, metale (atacă cuprul, zincul, aluminiul și aliajele lor); prin dizolvare în apă degajă cantități mari de căldură.

2 Hidrogen 1333-74-0 Reacționează violent cu substanțele oxidante.

Hidrogenul gaz se amestecă bine cu aerul, formând amestecuri explosive. Este extreme de inflamabil. Trebuie evitat contactul cu surse de căldura și scântei.

3 Gaz metan 74-82-8 Produs stabil la temperatura ambiantă; nu suferă polimerizări accidentale.

Formează amestecuri explozive cu aerul; se aprinde in contact cu suprafețele încălzite și în prezența oricăror surse de scântei.

1.9. PoluanŃii fizici şi biologici

PoluanŃii evacuaŃi în factorii de mediu din instalațiile de amoniac sunt:

Emisii în aer:

� Sursele şi poluanŃii emişi în atmosferă sunt:

� amoniac:

o din coloana de stripare condens (după modernizare, regimul de funcŃionare a striperului de condens de proces se modifică, în vederea eliminării emisiilor de amoniu);

o pierdut accidental prin neetanşeităŃile traseelor de amoniac: 0,0025 t /t amoniac

� gaze de ardere – de la combustia gazului metan: 5,3 t /t amoniac

� dioxid de carbon – rezultat din fabricaŃie(care depăşeşte cantitatea trimisă spre consumatori): 0,78 t /h

Tabel cu sursele si emisiile actuale in aer la instalatiile de Amoniac III si IV. InstalaŃia Sursa Sursa de emisie Cod sursă Parametrul

Amoniac III Coş de dispersie Reformer primar 101 B NOx SOx

Pulberi CO2

Coş de dispersie Preîncălzire gaz tehnologic

103 B NOx, SOx Pulberi

CO2


17

Evacuare Coloană stripare condens de proces

103E (*) NH3

Amoniac IV Coş de dispersie Reformer primar 101B NOx SOx

Pulberi CO2

Coş de dispersie Preîncălzire gaz tehnologic

103B NOx SOx

pulberi CO2

Evacuare Coloană de stripare condens de proces

103E (*) NH3

Notă: sursele notate cu (*) vor fi eliminate după modernizare

Emisii în apă:

� Sursa apelor uzate este spălarea instalaŃiei, iar impurificatorii provin din neetanşeităŃi ale utilajelor şi traseelor aferente, cu toate armăturile şi drenajele din componenŃă.

� Din fabricaŃiile amoniacului sunt evacuate cca. 0,1 mc/h ape uzate, impurificate cu ion amoniu şi carbonat de potasiu. Acestea sunt supuse tratării prin hidroliză – stripare în instalaŃia modernizată de hidroliză-stripare de la uree(din faza de neutralizare se mai utilizează doar bazinul de stocare, restul fiind în conservare).

Deşeuri:

� Deşeurile tehnologice caracteristice fabricaŃiei amoniacului sunt catalizatorii uzaŃi cu conŃinut de metale: Cu, Co, Mo, Zn, Ni.

� Cantitatea de catalizator uzat raportată la durata de viaŃă a acestuia este egală cu consumul anual de catalizator.

Consumul specific normat de catalizatori pentru fiecare instalaŃie de amoniac este de cca. 0,1 – 0,6 kg/t amoniac produs, în funcŃie de tipul catalizatorului.

1.10. Conectare la infrastructura existentă

Toate lucrările aferente se vor desfăşura în incinta instalaŃiilor Amoniac III şi IV de pe platforma industrială AZOMUREŞ S.A.

Pentru conectarea la infrastructura existentă – drumuri, platforme de incintă – construcțiile sunt prevăzute cu acces auto prin racord la drumul existent.

Nu sunt prevăzute modificări ale clădirilor şi a căilor de acces existente.

Celelalte utilități necesare pentru funcționarea instalației – apă potabilă, canalizare meteorică – vor fi asigurate din infrastructura hidro-edilitară existentă în incintă, prin racorduri interne.

Instalatiile de Amoniac III şi IV sunt racordate la următoarele utilităŃi tehnice necesare realizarii productiei de amoniac:

� Gazul metan

� Gazul metan pentru laborator

� Aer tehnologic


18

� Aer instrumental

� Aer de serviciu

� Abur de presiune medie

� Abur de presiune joasă

� Amoniac lichid import

� Apă de răcire

� Apă demineralizată

� Apă de termoficare

� Apă industrială proaspătă

� Azot de protecție de joasă presiune

� Azot de presiune medie

UtilităŃile necesare funcŃionării instalaŃiilor existente pe platformă sunt:

� energie termică – asigurată din două centrale termoelectrice CET I şi CET II;

� aer comprimat – ce se alimentează de la instalaŃia de separare a aerului tip GAN 2200;

� gaz metan – ce se alimentează de la StaŃia de reglare;

� energie electrică – alimentată din sistemul energetic naŃional şi din surse proprii(grupuri electrice cu turbine de contrapresiune şi condensaŃie);

� apă industrială – captată din râul Mureş şi tratată la instalaŃia de demineralizare.

Alimentarea cu energie electrică

S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu Mureş este racordat la energie electrică din Sistemul Energetic NaŃional prin două staŃii de racord de 110/6 KV: staŃia 1, CIC1(Azomureş 1) şi SRA Cristeşti, CIC 2(Azomureş 2).

In aceste staŃii sunt montate 5 transformatoare(trei în staŃia nr. 1 şi două în SRA), care reduc nivelul de tensiune de la 110 kV la 6 KV, nivel de tensiune la care sunt alimentate staŃiile uzinale ale societăŃii.

În cadrul societăŃii există 18 staŃii uzinale de înaltă tensiune care folosesc energia la alimentarea consumatorilor de 6 KV şi 101 staŃii de transformare de 6KV/0,4 KV pentru alimentarea consumatorilor de 400 V.

Societatea dispune de un agregat Diesel de 1.000 KW care intră în funcŃiune la căderea totală a tensiunii. Selectarea consumatorilor de categoria „0” care vor fi alimentaŃi de la agregatul Diesel se face automat.

Consum specific normat de energie electrică pentru producerea amoniacului este de — 34,5 kWh/tona amoniac.

Alimentarea cu abur

Necesarul de energie termică sub formă de abur la diferite nivele de presiune şi temperatură pentru secŃiile tehnologice de pe platforma Azomureş, este asigurat la centralele termice CET I şi CET II şi de instalaŃiile de Acid azotic.


19

Aburul necesar instalatiilor de amoniac este produs şi livrat din CET II

Aburul de 40 at este produs cu cazanele tip CR 12B- 5 buc apoi prelucrat cu turbinele de abur şi staŃiile de reducere-răcire.

O parte din aburul de 40 at este trimis la CET I pe conducta de paralel iar aburul

poate circula între cele două centrale într-un sens s-au altul funcŃie de parametrii de

funcŃionare.

Din CETII se trimite abur de 40 at pe trasee separate spre Amoniac III, Amoniac IV,

Acid IV, Acid III, numai în caz de pornire instalaŃie.

Aburul de 5 at şi 300° C pleacă din CET II pe patru trasee.

Alimentarea cu abur in instalatiile de Amoniac III si IV se face de conducta de alimentare Melamină, Uree, Amoniac III, Demi III, Amoniac IV, Argon cu legătură prin conducta de centură din care se alimentează instalaŃia Arionex, la conducta de alimentare Etapa I-II;

Alimentarea cu gaze naturale(gaz metan)

Alimentarea cu gaz metan a S.C. AZOMUREŞ S.A. se realizează prin două trasee diferite, cu presiuni diferite(gaz metan de 6 bar şi gaz metan de 2 bar), în funcŃie de utilizarea acestuia.

Gazul metan de 6 bar este asigurat de la casa de reglare de lângă comuna Cristeşti, printr-o conductă de Dn 500, din care se alimentează instalaŃiile: Amoniac III, Amoniac IV(gaz de combustie şi gaz tehnologic) şi Melamină(gaz de combustie).

Există un traseu de rezervă Dn 400 pentru gazul metan combustie sau tehnologic în cazul în care unul din cele două trasee de Dn 600 este în reparaŃie.


20

CAPITOLUL 2. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII

DE ŞANTIER

Proiectul tehnic pentru modernizarea instalațiilor de amoniac ale S.C. AZOMUREŞ S.A., va prezenta detaliile tehnice, modul de organizare şi necesităŃile pentru realizarea organizării de şantier. ActivităŃile de construcŃii-montaj se vor derula pe o perioadă estimată de 18 luni.

Organizarea de şantier va fi amenajată şi va funcŃiona în etapa de construcŃii-montaj a proiectului privind construirea în zonele disponibile din apropierea amplasamentului celor două instalații, urmând să fie dezafectată după încheierea lucrărilor, iar terenul utilizat pentru amplasamentul acesteia va fi reabilitat.

2.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Pentru asigurarea derulării activităŃilor de construcŃii şi de montaj din cadrul celor două proiecte de investiții, societatea contractantă va fi responsabilă de organizarea de şantier.

InformaŃiile pentru organizarea de şantier, furnizate de proiectant, se referă la:

- FacilităŃile de bază, conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcŃii, reglementată de Normele metodologice din 2005 şi de Decizia nr. 1398/2006;

- NecesităŃile de folosinŃă, asigurarea utilităŃilor;

- InstalaŃii şi dotări pentru managementul apelor uzate şi al deşeurilor.

- FacilităŃile de bază vor consta în:

- Alimentarea cu energie electrică (conectare la reŃeaua existentă în incinta platformei AZOMUREŞ);

- Alimentarea cu apă pentru asigurarea necesitaŃilor igienico-sanitare şi pentru igienizarea spaŃiilor, precum şi evacuarea apelor uzate (conectare la reŃeaua de alimentare cu apă şi la reŃeaua de canalizare existente pe platforma AZOMUREŞ);

- FacilităŃi pentru depozitarea temporară a materialelor (magazii);

- FacilităŃi pentru personal (containere amenajate ca birouri şi vestiare muncitori);

- FacilităŃi sanitare (containere dotate cu grupuri sanitare);

- FacilităŃi pentru stingerea incendiilor (punct PSI);

Lucrările principale care se vor executa în amplasamentul organizării de şantier vor consta în:

- montarea/instalarea construcŃiilor tip container;

- racordarea la reŃeaua de alimentare cu energie electrică;

- amenajarea spaŃiilor în funcŃie de destinaŃia acestora.


21

- construirea reŃelei de alimentare cu apă şi a reŃelei de canalizare şi racordarea la reŃelele existente pe platforma AZOMUREŞ;

2.2. Localizarea organizării de şantier

În conformitate cu planul anexat 5152-10-E-TDL-502, cu datele furnizate de proiectantul lucrărilor de construcŃii, organizarea de şantier va fi amplasată în pe întreg teritoriul Azomureş, în funcŃie de destinaŃia spaŃiilor, şi anume:

Zona 1: atelier de prefabricare trasee prevăzut cu macara mobilă, în suprafaŃă de 800 m2, situat în partea vestica a instalațiilor de amoniac, respectiv nordică faŃă de depozitul de nitrocalcar,

Zona 2: atelier acoperit de prefabricare trasee prevăzut cu macara mobilă, în suprafaŃă de 1000 m2,

Zona 3, 5: zonă de depozitare utilaje, în suprafaŃă de 2200 m2, situată în partea estică a instalațiilor de amoniac, respectiv între instalațiile Demi III şi Hidro/R3,

Zona 4: zonă de depozitare pentru consumabile, în suprafaŃă de 100 m2,

Zona 6: zonă pentru birouri, în suprafaŃă de 1200 m2, situată în partea sudică a instalațiilor de amoniac, respectiv pe platforma betonată din faŃa instalației de Îmbuteliere,

Zona 7: zonă de sablare, în suprafaŃă de 1000 m2, situat în partea estică a instalațiilor de amoniac, respectiv lângă instalația Azotat I-II şi sfere de amoniac,

Zona 8: zonă de depozitare containere scule, în suprafaŃă de 500 m2, situată în partea nordică a Azomureş, respectiv între instalațiile Amoniac 4 şi Argon,

Zona 9: zonă de depozitare containere scule, în suprafaŃă de 500 m2, situată în partea vestică a Azomureş, respectiv între instalațiile Amoniac 3 Demi III,

Zona 10: zonă închisă de depozitare instrumentaŃie, în suprafaŃă de 100 m2,

Zona 11: zonă potenŃială de depozitare.

Pentru toate aceste zone Azomureş va asigura toate utilităŃile necesare (apă, canalizare, aer instrumental, telefon, internet, conform necesităŃilor). De asemenea deşeurile rezultate din aceste zone vor fi preluate şi prelucrate în sistemul Azomureş.

2.3. Durata etapei de funcŃionare

Realizarea lucrărilor propuse în proiect se va desfășura conform unui grafic de lucrări pe o perioada de timp determinata.

Referitor la durata de funcționare în conformitate cu HG 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcŃionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare, mijloacelor fixe


22

utilizate în economie şi duratele normale de funcŃionare ale acestora, corespund cu duratele de amortizare în ani, aferente regimului de amortizare liniar.

Pentru fiecare mijloc fix nou achiziŃionat se utilizează sistemul unor plaje de ani cuprinse între o valoare minimă şi una maximă, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcŃionare cuprinsă între aceste limite.

Astfel stabilită, durata normală de funcŃionare a mijlocului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funcŃiune.

MenŃinerea în funcŃiune a mijloacelor fixe care pot afecta protecŃia vieŃii, a sănătăŃii şi a mediului, după expirarea duratei normale de funcŃionare, se va putea face numai pe baza unui raport tehnic întocmit de organisme de certificare sau organisme de inspecŃie tehnică abilitate în domeniul de activitate al mijlocului fix.

Durata normala de funcționare a obiectivelor proiectate se clasifica astfel:

CODUL DE CLASIFICARE

DENUMIREA ACTIVELOR FIXE DURATA NORMALA DE FUNCTIONARE în ANI

2.1.6.2.1. Maşini, utilaje şi instalații specifice pentru producerea acidului sulfuric şi a îngrăşămintelor fosfatice, a amoniacului, etc.

8-12

2.4. ProducŃia şi resursele folosite

Instalațiile Amoniac III şi IV produc amoniac prin procedeul Kellogg - utilizat la obținerea îngrășămintelor chimice pe bază de azot, utilizând ca materie primă gazul metan.





- amoniac cald (23 t/h) - 15 °C şi 14 kg/cm2g;

- amoniac rece (20,9 t/h) - 28 °C şi 16 kg/cm2g.


- aproximativ 210 kg/h amoniac ca soluție de apă amoniacală (NH3 - 20 % masic);

- aproximativ 52,5 t/h CO2 la 15 °C și 0,15 kg/ cm2g;

- 12 t/h export abur medie presiune la 350 °C şi 39,5 kg/ cm2g.


23

Denumire instalație Materie primă Produse finite/subproduse

InstalaŃiile de Amoniac III şi IV

- gaz metan de proces

- aer de proces

- abur de proces

- abur pentru striparea condensatelor amoniacale

- condens de proces

- combustibil (gaz metan combustie, aer combustie)

- amoniac lichid 99,5%

- bioxid de carbon condens de proces stripat

- gaz de purjă (se prelucrează în vederea recuperării hidrogenului)

2.5. Materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice

Materii prime şi auxiliare

- Gaz metan

- Aer

- Catalizatori:

▪ Catalizatorul de desulfurare pe bază de cobalt-molibden şi masă

absorbantă de ZnO

▪ Catalizator pentru cracare primară a metanului pe bază de nichel

▪ Catalizator pentru cracare secundară a metanului pe bază de nichel

▪ Catalizator pe bază de crom-fier pentru o conversie la temperatură

înaltă a oxidului de carbon în CO2

▪ Catalizator pe bază de cupru-zinc pentru conversia oxidului de carbon

în bioxid de carbon la temperatură joasă.

▪ Catalizator pentru metanizarea oxidului de carbon pe bază de nichel.

▪ Catalizatorul de fier pentru sinteza amoniacului

- Materiale pentru preparare soluție Carsol:

▪ Carbonatul de potasiu (K2CO3)

▪ Dietanolamină (DEA)

▪ Pentaoxid de vanadiu (V2O5)

▪ Agent antispumant

- Produs pentru tratarea apei de alimentare cazan: Fosfat trisodic

- Uleiuri


24

2.6. Localizarea geografică şi administrativă

Platforma chimică şi sediul central al societăŃii AZOMUREŞ sunt amplasate în extremitatea de vest a zonei industrială a municipiului Tîrgu-Mureş, la o distanŃă de 5 km de centrul orașului.

Adresa: Tîrgu Mureş , str. Gh. Doja, nr. 300

VecinătăŃile platformei sunt:

- NV - zonă industrială (TMUCB, TCCH), râul Mureş; localitatea Nazna la distanŃa de 1.200 m;

- NE - zonă industrială, Mureşeni; municipiul Târgu Mureş;

- SE - Drumul NaŃional DN 60, supermarket-uri;

- SV - terenuri agricole, comuna Cristeşti; cartier Mureşeni la distanŃa de 300 m;

InstalaŃia de Amoniac III Kellogg este amplasată în partea de centru-nord a platformei AZOMUREȘ, având ca vecini:

- la nord: instalația de Demineralizare III, instalația Uree;

- la sud: Stație îmbuteliere oxigen;

- la est: instalația Recirculare III, instalația de Demineralizare II;

- la vest: CET II.

InstalaŃia de Amoniac IV Kellogg este amplasată în partea de nord a platformei

AZOMUREȘ, având ca vecini:

- la Nord: Zonă industrială; Cartier Mureșeni;

- la Sud: instalația de Demineralizare III;

- la Est: Zonă industrială; Cartier Mureșeni;

- la Vest: Zonă industrială; Râul Mureș.

2.7. Utilizarea curentă a terenului

Platforma chimică şi sediul central al S.C. AZOMUREŞ S.A. ocupă o suprafaŃă totală de cca. 126 ha de teren, fiind amplasate în extremitatea de vest a zonei industriale a municipiului Târgu Mureş, la o distanŃă de 5 km de centrul oraŃului.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 1644 din 30.09.2011 emis de Primăria Municipiului Târgu Mureş la cererea S.C. AZOMUREŞ S.A., terenul pe care se va realiza obiectivul de investiții este situat în intravilanul municipiului Tîrgu Mureş, în proprietatea S.C. AZOMUREŞ S.A.

Din punct de vedere al regimului economic terenul se situează în zona C, conform PUG în zona AI1 – zona unităŃilor industriale mari, situate pe platforme mono-profilate, în care sunt admise activităŃi industriale productive, nepoluante desfășurate în construcŃii industriale mari şi cercetare industrială care necesită suprafeŃe mari de teren.


25

În ceea ce priveşte regimul tehnic al terenului – pe terenul studiat în prezent, este situată platforma combinatului AZOMUREŞ cu instalațiile şi dotările aferente.

Terenul pe care sunt amplasate cele două instalații de Amoniac, care fac obiectul proiectului de modernizare este situat în intravilanul municipiului Târgu Mureş şi este în proprietatea S.C. AZOMUREŞ S.A.

Terenul este înscris în CF 133759/ Târgu Mureş, CF în care este înscris terenul platformei combinatului AZOMUREŞ cu instalațiile şi dotările aferente. Din totalul terenului înregistrat în CF, terenul care aparŃine celor două instalaŃii de Amoniac este de cca. 9150mp pentru fiecare instalație, conform planului de situaŃie anexat.

Schema de modernizare adoptată prin prezentul proiect are avantajul că necesită numai un număr redus de utilaje şi echipamente noi, minimizându-se astfel lucrările de construcŃii sau realizarea de trasee precum şi problemele de amplasarea utilajelor.

Pentru utilajele noi care se vor achiziŃiona şi monta în cele două instalații, se vor construi fundaŃii noi, localizate în afara perimetrului clădirilor existente, pe platforma aferentă fiecărei instalații.

SoluŃia finală pentru amplasarea exactă a utilajelor noi şi dimensiunile tehnico-constructive exacte vor fi stabilite la faza de inginerie de detaliu. Realizarea fundaŃiilor pentru utilajele noi nu vor modifica semnificativ indicatorii urbanistici actuali.

2.8. Documente şi reglementări existente

In conformitate cu prevederile Legii 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicata cu modificările şi completările ulterioare, a fost emis Certificatul de urbanism nr. 1644 din 30.09.2011 emis de Primăria Municipiului Târgu Mureş la cererea S.C. AZOMUREŞ S.A.

Reglementarea activităŃilor desfășurate pe platforma SC AZOMURES SA, din punct de vedere a protecției mediului a fost făcuta prin AUTORIZAłIE INTEGRATĂ DE MEDIU NR.SB din SB 84/30.10.2007 Revizuită la 20.03.2012.

Deasemenea instalația intră sub incidenŃa HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu modificările şi completările ulterioare şi deŃine AutorizaŃia nr. 164 din 09.05.2013 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013 - 2020.

Modernizările planificate/efectuate în instalație în perioada 2008 – 2010 sunt evidențiate în Planul de investiții 2010-2015, actualizat în anul 2011, plan care conține următoarele investiții referitoare la instalațiile de Amoniac III şi IV:

- poziția 2 - Sistem de stripare condens de proces de înaltă presiune la instalațiile de Amoniac III şi IV, investiție planificata pana la sfârșitul anului 2015, având o valoare estimata de 200.000 euro;

- poziția 10 – Modernizarea instalațiilor de Amoniac, investiție planificata pana la sfârșitul anului 2015, având o valoare estimata de 300.000 euro;

- poziția 13 – Schimbarea tuburilor de cracare în instalația de Amoniac IV, investiție realizata la finele anului 2010;


26

- poziția 21 - Schimbarea tuburilor de cracare în instalația de Amoniac III - optimizarea procesului prin schimbarea soluției tehnice - creșterea volumului de catalizator datorita folosirii unor tuburi cu pereți subțiri, investiție realizata în anul 2008;

Planificarea realizării investițiilor a fost actualizata în 5 ediții succesive, ultima actualizare fiind din 09.05.2013 prin Programul de management, modul de realizare a obiectivelor şi țintelor de mediu stabilite în acesta, regăsindu-se în Planul de acțiuni anexa la Autorizația integrata de mediu nr. SB 84/30.10.2007, revizuita la 20 martie 2012.

Tabel extras din Programul de management:

Obiectiv general

Tinta departamentala Actiuni în vederea atingerii

obiectivului

Indicator pentru urmarirea tintei

Termen de realizare

Costuri estimate

(euro)

Imbunatatirea calitatii proceselor şi a produselor în vederea cresterii performantei economice a societatii prin utilizarea în mod eficient a resurselor

Modernizarea instalațiilor de Amoniac III şi IV (masura 4.1 din Programul de modernizare), pentru:

- Imbunatatirea eficientei de generare abur;

- Scaderea consumurilor energetice;

- Cresterea capacitatii de productie.

Identificarea solutiei tehnice-contract atapa proiectare şi obtinerea avizelor pentru AC.

Implementarea solutiei

Reducerea consumului energetic cu 1,25-1,70 Gcal/t amoniac (de la 9,8 la 8,5 Gcal/t), prin reducerea consumului specific de gaz metan cu 150-200 Nmc/t şi export de abur.

Marirea capacitatii de productie a instalațiilor de amoniac de la 880t/zi pe instalație (in prezent), la 1050 t/zi.

Trim. 4 2015

85.000.000

Coordonarea activitatilor societatii în vederea prevenirii poluarii mediului

Reducerea emisiilor de poluanti în apele de suprafata în vederea incadrarii în limitele admise

Sistem de stripare de inalata presiune a condesurilor de proces de la instalațiile Amoniac III şi IV.

Reducerea concentratiei ionilor de amoniu în apele reziduale pana la CMA

Reducerea emisiei de amoniac în aer

31.12.2015 200.000

2.9. Conectare la infrastructura existentă

Toate lucrările aferente se vor desfășura în incinta instalațiilor Amoniac III şi IV de pe

platforma industrială AZOMUREȘ S.A.

Pentru conectarea la infrastructura existentă – drumuri, platforme de incintă – construcțiile sunt prevăzute cu acces auto prin racord la drumul existent.

Nu sunt prevăzute modificări ale căilor de acces existente.


27

Celelalte utilități necesare pentru funcționarea instalației – apă potabilă, canalizare meteorică – vor fi asigurate din infrastructura hidro-edilitară existentă în incintă, prin racorduri interne.

Instalatiile de Amoniac III şi IV sunt racordate la următoarele utilităŃi:

- Gazul metan

- Gazul metan pentru laborator

- Aer tehnologic

- Aer instrumental

- Aer de serviciu

- Abur de presiune medie

- Abur de presiune joasă

- Amoniac lichid import

- Apă de răcire

- Apă demineralizată

- Apă de termoficare

- Apă industrială proaspătă

- Azot de protecție de joasă presiune

- Azot de presiune medie

- Energie electrică


28

CAPITOLUL 3. PROCESE TEHNOLOGICE CU PRIVIRE LA

FABRICAREA AMONIACULUI

3.1. Procese tehnologice de producŃie

Fabrica Amoniac III, pusă în funcțiune în anul 1975, şi fabrica Amoniac IV, pusă în

funcțiune în anul 1978, au la bază licența firmei Kellogg I.C. Anglia.

Instalațiile Amoniac III şi IV produc amoniac prin procedeul Kellogg utilizând ca materie primă gazul metan, în vederea obținerii îngrășămintelor chimice pe bază de azot.

Capacitatea inițială a instalațiilor fiecare în parte, este de 300.000 t/an amoniac, urmând ca după modernizare sa producă cca. 350.000 t/an/instalație amoniac.

3.1.1. Descrierea proceselor tehnologice

Capacitate de producŃie a fiecărei instalaŃii în parte - 300.000 t/an; 907 t/zi , iar dupa modernizare cca. 350.000 t/an/instalatie amoniac; 1050 t/zi.

Fazele de bază ale procesului tehnologic constau în:

- Desulfurarea gazului natural alimentat prin hidrogenarea distructivă a sulfului organic la sulfură de hidrogen în prezența catalizatorului cobalt-molibden și eliminarea sulfurii de hidrogen prin contact cu catalizatorul oxid de zinc.

- Saturarea gazului de alimentare cu condensat de proces cu ajutorul căldurii recuperate în zona de convecție a reformerului primar.

Proiectul saturatorului (utilaj nou) se bazează pe exploatarea totală a căldurii

recuperate în zona de convecție a reformerului primar pentru a maximiza evaporarea

apei şi a reduce consumul de abur de proces. Mai mult, acționează ca striper de

condensat de proces pentru a asigura mai puțin de 10 ppm de NH3 în condensatul

trimis înapoi la instalația de utilități din afara limitei bateriei.

- Reformarea primară a gazului natural desulfurat / saturat alimentat pentru generarea gazului de sinteză brută. Aceasta se realizează în procesul de reformare secundară în care aerul este introdus în sistem.

- Conversia la temperatură mare și mică a monoxidului de carbon la dioxid de carbon producând simultan o cantitate echivalentă de hidrogen.

- Eliminarea dioxidului de carbon din gazele convertite folosind procesul cu carbonat fierbinte. Aceasta constă în contactul gazului de sinteză cu o soluție regeneratoare de carbonat de potasiu şi un activator care a fost adăugat pentru mărirea eficienței eliminării dioxidului de carbon.

- Metanarea oxizilor de carbon reziduali pentru a produce un gaz de sinteză purificat conținând mai puțin de 10 ppm oxigen atomic.


29

- Compresia gazului de sinteză purificat la presiunea de funcționare a buclei de sinteză folosind un compresor centrifugal cu două carcase acționat de o turbină.

- Conversia gazului de sinteză la amoniac în convertorul de sinteză cu separarea în aval prin condensare.

Conversia gazului de sinteză purificat se realizează în coloana de sinteză (convertorul) CASALE tip inter-schimbător cu 3 straturi, conținând 3 straturi interne axial-radiale de catalizator de sinteză şi aranjate ca să realizeze o conversie generală mare și o cădere mică de presiune în condițiile instalației modernizate.

Bucla de sinteză este rearanjată ca să maximizeze eficiența globală prin instalarea unei Unități de Spălare Amoniac care permite eliminarea compusului oxigenat în fața convertorului de sinteză amoniac: în felul acesta gazul de sinteză este trimis direct în convertorul de sinteză fără nicio încărcare suplimentară în secția de refrigerare.

Procesul tehnologic are la bază obținerea gazului brut de sinteză prin descompunerea termocatalitică a CH4 în prezența vaporilor de apă și sinteza NH3 la presiune medie.

Gazul metan se comprimă la presiunea de 40 bar, se desulfurează în vederea îndepărtării sulfului conținut (S sub 0,5 mg/m3), apoi se introduce la faza de saturare după care se amestecă cu aburul tehnologic. Amestecul abur-gaz, preîncălzit la 525 °C, este introdus la reformare catalitică (primară şi secundară), în prezența catalizatorului pe bază de nichel. Definitivarea procesului de cracare în reformerul secundar (900 - 1000 °C) are loc pe seama căldurii rezultate în urma arderii hidrogenului, în prezența oxigenului introdus cu aerul tehnologic comprimat și preîncălzit.

Gazul cracat este trecut la conversia în două trepte a monoxidului de carbon la bioxid de carbon, în prezența vaporilor de apă și a catalizatorilor pe bază de Fe-Cr (370-430 °C), respectiv Cu-Zn (230 - 260 °C). Eliminarea bioxidului de carbon din gazul convertit are loc prin absorbția acestuia în soluție CARSOL (leșie de carbonat de potasiu activată cu DEA). Gazul spălat cu 0,1 % CO2 este trecut la metanator, unde la 280-340 °C, în prezența catalizatorului pe bază de Ni, impuritățile conținute (CO + CO2), sunt transformate în gaz metan.

Gazul purificat intră în circuitul de sinteză, fiind comprimat împreună cu gazul recirculat la presiunea de 150 bar, după care este trecut la coloana de sinteză unde la 450-500 °C, în prezența catalizatorului de fier are loc sinteza amoniacului. După sinteză, amestecul de gaze este răcit în vederea separării amoniacului lichid.

Activitatea în instalația amoniac se desfășoară în flux continuu. Personalul de exploatare al fabricii lucrează în schimburi, programul normal de lucru fiind de 8 ore.


- amoniac cald (23 t/h - 15 °C şi 14 kg/cm2g;

- amoniac rece (20,9 t/h - 28 °C şi 16 kg/cm2g.


- aprox. 210 kg/h amoniac ca soluție de apă amoniacală (NH3 - 20 % proc. masice);


30

- aprox. 52,5 t/h CO2 la 15 °C și 0,15 kg/ cm2g;


Schema de flux tehnologic – instalațiile de AMONIAC III şi IV


31

Fazele procesului tehnologic sunt:

I. Prepararea gazului de sinteză

1. Comprimarea gazului metan tehnologic;

2. Dozarea hidrogenului în gazul metan tehnologic;

3. Preîncălzirea gazului metan tehnologic pentru desulfurare;

4. Desulfurarea gazului metan tehnologic;

5. Saturarea gazului desulfurat;

6. Amestecarea gazului metan tehnologic cu abur tehnologic şi preîncălzirea

amestecului abur / gaz;

7. Reformarea primară;

8. Reformarea secundară;

9. Răcirea gazului cracat II;

10. Conversia la înaltă temperatură a CO;

11. Răcirea gazului convertit I;

12. Conversia la joasă temperatură a CO;

13. Răcirea gazului convertit II;

II. Purificarea gazului de sinteza

14. Eliminarea CO2-ului din gazul de sinteză (prin spălare cu soluție Carsol);

14.1. Absorbția bioxidului de carbon;

14.2. Regenerarea soluției Carsol (desorbția CO2 din leșie);

14.3. Răcirea bioxidului de carbon;

14.4. Recircularea și răcirea leșiei Carsol;

14.5. Prepararea și stocarea leșiei Carsol;

15. Preîncălzirea gazului spălat de CO2 înaintea metanizării;

16. Metanarea;

III. Sinteza şi separarea amoniacului

17. Răcirea gazului de sinteză după metanare.

18. Comprimarea, sinteza şi recircularea gazului de sinteză;

19. Sistemul de gaz de purjă;

20. Separarea și refrigerarea amoniacului produs.


32

Descrierea fluxul tehnologic

I. Prepararea gazului de sinteză

1. Comprimarea gazului metan tehnologic

Gazul metan cu o presiune de 5 kgf/cm2 intră în partea de sud a fabricii de Amoniac. Debitul total se măsoară şi se înregistrează. Trece apoi printr-un separator unde se separă picăturile de apă, gazolină sau praf conŃinut în el. Lichidul separat este drenat la analizare. Separatorul este prevăzut cu alarmă şi blocaj (opreşte comprsorul de metan 102 - J) la nivel maxim.

După separator fluxul de gaz metan se împarte în două:

- gaz metan de combustie;

- gaz metan tehnologic (G.M.T.).

Gazul metan tehnologic, cu ajutorul turbocompresorului 102 - J este comprimat în două trepte la cca. 40-41 kgf/cm2 între treptele T.C. gazul este răcit în răcitorul 131 - C, iar condensul format se separă în separatorul 125 - F.

Turbocompresorul este prevăzut cu un by-pass cu ventil pneumatic de reglare, care asigură debitul minim de pe refulare (protecŃie antipompaj), G.M.T. recirculat este răcit în răcitorul 130 - C şi este retrimis în separatorul 118-F.

2. Dozarea hidrogenului în gazul metan tehnologic

Pentru fiecare Nm3 de G.M.T. se dozează aproximativ 0,067 Nm3 de gaz de sinteză. Gazul de sinteză dozat în G.M.T. se poate lua:

- de la refularea treptei I al TC 103 - J (în condiŃii normale);

- din circuitul de sinteză (se foloseşte în caz de urgenŃă, până la depresurizarea circuitului de sinteză)

3. Preîncălzirea G.M.T. pentru desulfurare

De la refularea TC-ului, 102-J şi după amestecarea cu gazul de sinteză, G.M.T. trece prin serpentinele preîncălzitorului de desulfurare 103 - B şi este încălzit până la 390°C. încălzirea se face cu gazul metan de combustie, cuptorul având 4 arzătoare. Temperatura G.M.T. se menŃine prin reglarea presiunii de gaz de combustie. Presiunea se reglează cu ajutorul lui TRC - 105 a cărui ventil de execuŃie se găseşte pe intrarea în distribuitorul de gaz metan de combustie către arzătoarele cuptorului.

4. Desulfurarea G.M.T.

OperaŃia se face în vederea eliminării sulfului din G.M.T. Desulfurarea se face la 390°C în două desulfuratoare (101-D şi 102-D). Desulfuratoarele sunt astfel montate ca să poată funcŃiona în serie, în paralel sau numai unul dintre ele. Desulfuratoarele au două straturi, primul constând dintr- un catalizator pe bază de Co-Mo şi serveşte pentru transformarea compuşilor organici ai sulfului în prezenŃa hidrogenului, în hidrogen sulfurat, iar al doilea strat este din ZnO şi serveşte pentru reŃinerea H2S-ului sub formă de ZnS. Catalizatorul Co-Mo este dezactivat prin depuneri de carbon. Pentru a evita depunerea de carbon se va evita depăşirea temperaturii maxime admise (405°C) şi în mod continuu se asigură dozarea hidrogenului.


33

5. Saturarea gazului desulfurat

Gazul desulfurat care iese din 101-D / 102-D alimentează direct noua coloană saturator 151-E, unde gazul este pus în contact cu condensatul fierbinte de proces pentru a mări conținutul de apă.

Coloana saturator este divizată în două părți: partea inferioară funcționează ca striper şi reduce în principal conținutul de amoniac / metanol din condensatul de proces care iese din coloană; partea superioară completează saturarea gazului natural cu ajutorul căldurii recuperate în zona de convecție a reformerului primar 101-B.

Condensatul de proces care vine din separatorul principal de gaze 102-F este preîncălzit în schimbătorul de alimentare/efluent la saturator 151-C şi apoi este trimis la serpentina saturatorului în 101B unde atinge temperatura optimă înainte de a intra în partea superioară a saturatorului.

Gazul alimentează partea inferioară a coloanei și, parcurgând ascendent coloana crește conținutul de apă datorită căldurii primite prin recircularea apei fierbinți pompate în serpentina reformerului prin 151-JA/B.

Gazul saturat, la aprox. 200 °C şi cu un raport abur / carbon de aproximativ 0,8 este încălzit apoi în serpentina nouă de gaz saturat din reformerul primar la aprox. 340 °C cu o presiune de aprox. 36 kg/cm2g.

Saturatorul este echipat cu un by-pass, proiectat pentru capacitatea totală, care permite pornirea instalației la capacitate redusă, sau funcționarea normală (conform schemei vechi), în cazul opririi saturatorului.

Condensatul de la baza saturatorului trece prin 151-C înainte de a fi trimis la E-100 unde este parțial vaporizat. Aburul de joasă presiune produs este separat în 103-E care acum acționează ca separator: aburul de joasă presiune intermediar este trimis la colector, în timp ce condensatul de la bază, după răcire în 135-C este trimis la instalația Demi III pentru recuperare.

6. Amestecarea G.M.T. cu abur tehnologic şi preîncălzirea amestecului abur/gaz

G.M.T. desulfurat se amestecă cu aburul tehnologic în raport de (2,7 - 3) : (1) kg/abur/Nm3 G.M.T.. Acest amestec se preîncălzeşte de la 360 - 370°C la maxim 510°C.

7. Reformare primară

Amestecul abur/gaz preîncălzit la cca. 510°C prin intermediul a 8 distribuitoare se repartizează la cele 352 de tuburi de cracare suspendate în zona de radiaŃie a cuptorului de cracare. Parcurge tuburile de sus în jos, iar prin intermediul a 8 colectoare inferioare şi a 8 conducte urcătoare ajunge în colectorul înzidit (legătura între reformerul primar şi reformerul secundar), cu o temperatură de cca. 830-840°C.

Tuburile de cracare sunt umplute cu un catalizator pe bază de Ni. în tuburi are loc descompunerea catalitică a metanului în prezenŃa vaporilor de ap :cesită aport de căldură. Căldura necesară reacŃiilor se asigură cu ajutorul gazului metan de combustie. Acesta este ars în 180 arzătoare de boltă aşezate în 9 rânduri.


34

Conducta de legătură înzidită (între reformerul primar şi reformerul secundar) se răceşte în mod continuu cu condens sau apă demineralizată prin intermediul unei mantale de răcire.

în funcŃionarea normală a fabricii, în metanul de combustie pentru reformerul primar se introduc şi gazele de purjă rezultate din sinteză.

Gazele arse din zona de radiaŃie prin intermediul tunelelor de la baza cuptorului ajung în zona de convecŃie. Tunelele sunt prevăzute cu câte un arzător folosite în cazul când căldura gazelor arse ieşite din zona de radiaŃie nu este suficientă pentru încălzirea serpentinelor din zona de convecŃie. în secŃiunea I a zonei de convecŃie se găsesc următoarele serpentine recuperatoare de căldură:

- preîncălzitoare amestec abur/gaz;

- preîncălzire aer tehnologic;

- supraîncălzire abur 105kgf/cm2, secŃiunea caldă.

în secŃiunea II a zonei de convecŃie se găsesc următoarele serpentine:

- supraîncălzire abur 105 kgf/cm , secŃiunea rece;

- preîncălzire apă alimentare cazan, secŃiunea caldă;

- preîncălzire apă alimentare cazan, secŃiunea rece;

- preîncălzire gaz metan combustie prevăzut şi cu by-pass.

Podul de legătură dintre cele două secŃiuni ale zonei de convecŃie este prevăzut cu 16 arzătoare prin care se asigură căldura suplimentară necesară supraîncălzirii aburului de 105 kgf/cm2 de la 317°C la cca. 370°C (max. 400°C) în secŃiunea rece a serpentinei de supraîncălzire.

Gazele arse după ce au trecut prin zona de convecŃie a cuptorului de cracare sunt alimentate în atmosferă prin intermediul unui ventilator şi coş de fum.

InstalaŃia de spălare a gazelor de tanc de la instalațiile de Amoniac III, IV.

Montarea unei coloane cu umplutură de inele Pal pentru spălarea amoniacului din „gazele de tanc” (gaze desorbite din gazul brut de sinteză în timpul detentei acestuia de la 120 la 15 bar), înainte de procesul de ardere a acestora în reformerul primar (prin arderea amoniacului se formează NOx). Se obŃin cca 1,5 t/h apă amoniacală 13 - 14%, care se trimite la epurare la Azotat I+II. Efectul constă în reducerea conŃinutului de NOx în gazele de ardere cu cca 100 ppm, respectiv reducerea practic completă a amoniacului din gazele de tanc; recuperarea amoniacului şi reintroducerea acestuia în proces.

8. Reformare secundară

Gazul cracat I, cu conŃinut de cca. 9,5 - 10,5% CH4 rezidual, temperatura de 780 - 820°C şi presiunea de 29 - 32 kgf/cm2 prin intermediul conductei înzidite intră în reformerul secundar şi în amestecător - arzător, se amestecă cu aerul tehnologic introdus şi preîncălzit la 455°C.

Azotul introdus în reformerul secundar cu aerul tehnologic rezultat în urma reacŃiilor de cracare constituie elemente de sinteză a amoniacului. Debitul de aer tehnologic introdus în reformerul secundar se reglează astfel ca raportul de H2/N2 din gazul de sinteză la intrare în coloana de sinteză să fie 3:1.


35

9. Răcirea gazului cracat II

Răcirea gazului cracat II de la 990°C se face în două trepte:

- prin două generatoare de abur de 105 kgf/cm2 tip baionetă montate în paralel în care gazul se răceşte până la cca. 390 - 480°C;

- prin generatorul de abur unde se răceşte până la 370°C.

PereŃii de rezistenŃă a reformerului secundar a conductei înzidite, a generatorului de abur şi a conductelor de legătură sunt prevăzuŃi cu mantale de răcire pentru a evita supraîncălzirea lor.

10. Conversia la înaltă temperatură a CO

Gazul cracat II răcit la 370°C intră la prima treaptă de conversie iar concentraŃia oxidului de carbon scade de la 10-12%, cât are la intrare, la 2,8-3,1. Conversia se face cu vapori de apă în prezenŃa catalizatorului de fier; în reactor sunt două straturi de catalizator. La ieşire gazul are o temperatură de 400 - 420°C.

11. Răcirea gazului convertit I

Gazul convertit I se răceşte în 3 trepte:

- prin generatorul de abur de la 400-420°C la 325-335°C;

- prin schimbătorul de gaz-gaz până la 239°C;

- prin schimbătorul de căldură care răceşte gazul convertit I de la 239°C la 205°C.

12. Conversia de joasă temperatură (CJT)

Gazul convertit I, cu temperatura de 239°C, presiunea de cca. 28 kgf/cm2 şi cu conŃinut de 2,8-3,1% CO intră în CJT. Trece prin stratul de catalizator, unde CO-ul din gaz, în prezenŃa vaporilor de apă şi a catalizatorului de oxid de cupru şi zinc redus se converteşte în CO2 şi H2, astfel că la ieşirea din CJT conŃinutul de CO al gazului va fi de cca. 0,5%, iar temperatura creşte la cca. 254°C.

13. Răcirea gazului convertit II

Răcirea gazului convertit II se face de la 254°C la 82°C (temperatura cu care intră în absorber) se face în trei trepte: prin stropirea cu condens de proces sau apă de alimentare cazan, folosit în cazul când nu există condens de proces; prin reboilere de soluŃie Carsol; prin încălzitorul de apă demi+condens de abur.

II. Purificarea gazului de sinteză

14. Eliminarea CO2-ului (prin spălare cu soluŃie Carsol) Eliminarea CO2 cuprinde următoarele etape:

14.1 absorbŃia bioxidului de carbon;

14.2 regenerarea leşiei Carsol;

14.3 răcirea C02-ului;

14.4 recircularea şi răcirea leşiei Carsol;


36

14.5 prepararea şi stocarea leşiei Carsol.

14.1 AbsorbŃia bioxidului de carbon - reŃinerea C02-ului din gazul convertit II se realizează într-o coloană de absorbŃie, umplută cu umplutură mecanică, cu soluŃie de carbonat de potasiu care conŃine dietanolamină (DEA) şi pentaoxid de vanadiu (V2O5), numită şi soluŃie Carsol. Coloana de absorbŃie are două secŃiuni: secŃiunea superioară cu trei straturi de inele metalice; secŃiunea inferioară cu patru straturi de inele metalice, în secŃiunea superioară se produce definitivarea procesului de reŃinere a C02-ului din gaz cu leşia regenerată. ConŃinutul de CO2 în gaz la baza secŃiunii superioare este de 0,6-08%, iar la vârful coloanei este de 0,1%. Gazul ce iese din absorber trece prin separatorul de picături şi este trimis către metanator.

14.2 Regenerarea lesiei Carsol - leşia semiregenerată distribuită uniform pe stratul superior de umplutură a secŃiunii inferioare a coloanei împreună cu leşia regenerată coboară până la cele 4 straturi de umplutură a secŃiunii inferioare a coloanei şi ajunge la baza absorberului. Gazul la intrarea în coloană barbotează în leşie şi deja la baza aborberului se reŃine o parte din CO2

14.3 Răcirea CO2-ului - CO2 saturat cu vapori de apă la 102°C împreună cu picăturile de leşie antrenate se răceşte în două trepte

14.4 Recircularea şi răcirea leşiei Carsol - leşia regenerată, prin intermediul unui colector, se distribuie la pompele de leşie regenerată, de unde este dirijată către două răcitoare cu apă, montate în paralel şi prevăzute cu by-pass pentru reglarea temperaturii leşiei. în condiŃii normale unul din răcitoare funcŃionează, celălalt se menŃine în rezervă. SoluŃia se răceşte de la 119°C la cca. 70-75°C, temperatura cu care intră la vârful absorberului.

14.5 Prepararea şi stocarea leşiei Carsol - se face în vase de preparare; în vasul de stocaj se menŃine soluŃie preparată şi concentrată care se foloseşte la completarea pierderilor din circuitul de spălare, înainte de a se introduce în circuitul de spălare, condensul adunat în soluŃia proaspătă se trec printr- un filtru mecanic pentru reŃinerea impurităŃilor mecanice.

15. Preîncălzirea gazului spălat de CO2 înaintea metanizării

Se face în două trepte: prin schimbătorul de căldură gaz-gaz care răceşte gazul de sinteză de pe refularea treptei I a turbocompresorului şi încălzeşte gazul spălat de CO2 de la cca. 70°C la cca. 112°C sau prin schimbătorul de căldură gaz/gaz în care se încălzeşte de la 112°C la 280-320°C pe seama gazului convertit I.

16. Metanarea

Gazul de sinteză, spălat de CO2 şi preîncălzit la 280-320°C trece de sus în jos prin stratul catalizator de nichel.

ReacŃiile de metanare sunt reacŃii exoterme. Pentru fiecare proces de CO transformat în metanator temperatura catalizatorului creşte cu cca. 74°C, iar pentru fiecare procent de CO2 cu cca. 60°C. în urma reacŃiilor de metanare, oxidul şi bioxidul de carbon din gaz se reduce cca. 5-10 ppm, iar temperatura gazului creşte la 365-400°C.

Metanatorul este prevăzut cu posibilităŃi de admisie gaz de sinteză rece peste stratul de catalizator, folosit la răcirea gazului în cazul creşterii excesive a temperaturii (450-460°C).


37

Temperatura maximă continuă de lucru a catalizatorului de metanare este de 400 - 425°C. în mod continuu se măsoară şi căderea de presiune pe stratul catalizator care nu trebuie să depăşească 0,15 kgf/cm2.

17. Răcirea gazului de sinteză de metanare

Răcirea gazului după metanare se face în trei trepte, prin:

15 apa de alimentare cazan;

16 apă demineralizată;

17 apă de răcire recirculată.

Condensul rezultat în urma răcirii gazului se adună în separatorul de picături.

Gazul de sinteză răcit cu o presiune de cca. 25,6 kgf/cm2 este dirijat la aspiraŃia TC-ului de gaz de sinteză.

III. Sinteza şi separarea amoniacului

18. Comprimarea şi recircularea gazului de sinteză

Comprimarea şi recircularea gazului de sinteză se realizează cu un turbocompresor, cu două trepte de comprimare, antrenată cu două turbine (înaltă şi medie presiune), în prima treaptă de comprimare presiunea gazului creşte la 67,5 kgf/cm2, iar temperatura la 173°C. Răcirea gazului refulat de prima treaptă se realizează în trei trepte:

• prin schimbătorul gaz/gaz până Ia 130°C;

• prin răcitorul cu apă până la 41°C;

• prin răcitorul cu amoniac lichid până la 8°C.

Apa rezultată în urma răcirii se separă şi se trimite la coloana de stripare.

AbsenŃa totala a apei în gazul de sinteza este asigurata de Unitatea de spalare a amoniacului instalata în aval de separatorul în faza treapta I (105-F). Gazul de sinteză care iese din separator este trimis la ejectorul de spalare a amoniacului (151-L) în care este pus în contact cu amoniacul lichid care vine din separatorul de înalta presiune 106-F.

Deshidratarea gazului de sinteza se obŃine folosind avantajul solubilităŃii amoniacului şi apei. În acest fel va fi eliminată nu numai apa ci şi compuşii oxigenaŃi reziduali vor fi dizolvaŃi complet în amoniacul lichid. Aceasta purificare cu amoniac a gazului la intrare în convertor este esenŃială, deoarece toŃi compuşii cu oxigen, inclusiv vaporii de apă sunt nocivi pentru catalizatorul de sinteza.

Cele doua faze ce ies din ejector sunt separate în noul separator 151-F: amoniacul lichid este trimis la tamburul 107F, în timp ce gazul uscat alimentează treapta II a compresorului gazului de sinteza unde este comprimat la presiunea de sinteza (153 kg/cm2g). In treapta a II a de comprimare gazul proaspăt de sinteză se amestecă cu gazul de sinteză recirculat.

Gazul de sinteză se răceşte în răcitorul cu apă recirculată până la 41°C şi apoi în trei răcitoare cu amoniac lichid şi un schimbător de căldură gaz/gaz până la -23°C,


38

temperatură cu care intră în separatorul de amoniac lichid. După separarea amoniacului lichid, gazul de sinteză recirculat (cu un conŃinut de cca. 2% NH3) se preîncălzeşte în două trepte până la 24°C în schimbătorul gaz/gaz. Gazul astfel preîncălzit intră în spaŃiul intertubular al schimbătorului de căldură gaz/gaz din vârful coloanei de sinteză şi intră în primul strat de catalizator din coloana de sinteză.

Gazul parcurge succesiv (de sus în jos) cele patru straturi de catalizatori. După ce iese din ultimul strat de catalizator ajunge în spaŃiul tubular al schimbătorului unde se răceşte de la cca. 460°C la cca. 280°C, în continuare se răceşte pe seama apei de alimentare tambur până la 165°C şi cu această temperatură reintră în coloana de sinteză de sus în jos prin spaŃiul dintre mantaua de rezistenŃă şi coşul de catalizator cu cca. 169°C şi cu un continut de amoniac de 12%.

Amoniacul lichid condensat se separă. Gazul de purjă cu un conŃinut redus de NH3 (sub 2,5%) se amestecă cu gazele de tanc rezultat din vasul de destindere şi după ce se preîncălzeşte la cca. 21°C, se trimite în colectorul de gaz de combustie pentru cuptorul de cracare.

19. Separarea şi refrigerarea amoniacului produs

Amoniacul lichid din gazul de sinteză recirculat şi răcit la -23°C se separă şi se trimite în vasul de destindere. Tot aici se trimite şi amoniacul lichid separat din purja continuă a circuitului de sinteză. Gazele rezultate din vas se trimit în traseul gazelor de purjă.

Amoniacul lichid ajunge în instalația de refrigerare care asigură:

• răcirea amoniacului până la -33°C prin destindere până la o presiune de0,015-0,024kgf/

• alimentarea cu amoniac lichid a răcitoarelor de gaz/gaz;

• comprimarea şi condensarea amoniacului gazos în urma destinderii amoniacului lichid. Comprimarea amoniacului gazos se realizează cu un turbocompresor cu trei trepte antrenat de o turbină cu condensare.

Răcitoarele de amoniac lichid sunt legate de trei vase de răcire. Alimentarea răcitoarelor cu amoniac lichid se face prin termosifonare.

Amoniacul gazos, rezultat în urma evaporării în răcitoarele cu amoniac lichid, se separă din emulsie lichid - gaz în vasele de răcire şi se dirijează către treptele de presiune corespunzătoare a TC-ului. Amoniacul gazos comprimat de TC-ul Ia cca. 15-16 kgf/cm2 se răceşte şi se condensează în trei răcitoare cu apă şi se adună într-un vas tampon. în acest vas tampon se poate admite amoniac lichid din exteriorul instalației de amoniac din reŃeaua combinatului.

Amoniacul produs, răcit la -33°C, se trimite în depozitul de amoniac lichid cu ajutorul pompelor.

Utilizarea aburului excedentar de proces de 3,5 bar din instalațiile Amoniac III şi IV, în instalația de hidroliză - stripare Uree prin montarea unor noi trasee, a avut ca efect reducerea consumului de abur viu, reducând poluarea cu amoniu a apelor uzate.


39

3.1.2. Conformarea cu BAT

ComparaŃia cu BAT a instalațiilor de amoniac modernizate

Lucrările de modernizare preconizate a se executa la Azomureş, la instalațiile de amoniac, vor fi realizate în colaborare cu compania Ammonia Casale ElveŃia, care va realiza pe lângă pachetul de inginerie de bază (din faza FEED) şi proiectarea de detaliu, aprovizionarea, construcŃia şi punerea în funcŃiune a instalațiilor.

Principalele obiective ale proiectului de modernizare sunt:

- Creşterea capacităŃii fiecărei instalații de la 900 t/zi la 1050 t/zi,

- Scăderea consumurilor energetice prin reducerea consumului de gaz metan,

- Rezolvarea problemelor de mediu produse de emisiile de amoniu de la striper

prin anulare sursa emisie,

- Instalarea unui sistem DCS.

Odată cu creşterea capacităŃii instalațiilor, modificările ce se vor efectua în cadrul modernizării vor avea ca scop şi scăderea consumurilor energetice în procesul de fabricaŃie a amoniacului. În prezent instalațiile funcŃionează cu un consum energetic de 9,1 Gcal/t amoniac iar după modernizarea propusă, se prevede o scădere a consumului energetic pâna la aproximativ 8,2 Gcal/t, ceea ce reprezintă o scădere de 9%.

ReferinŃele şi comparaŃiile de mai jos, pentru instalațiile supuse modernizării, se vor face raportat la documentul Comisiei Europene – „Best Available Techniques for the Manufacture of Large Volume Inorganic Chemicals – Ammonia, Acids and Fertilisers” – august 2007.

Din punct de vedere al procesului tehnologic, instalațiile Azomureş sunt de tip convenŃional, prevăzute cu urmatoarele etape principale: reformarea primară, reformarea secundară, conversiea, eliminarea CO2, purificarea gazului, sinteză şi refrigerarea.

Etapele conexe procesului tehnologic sunt: generarea de abur utilizat ca abur motor la compresoare şi la turbine şi ca abur tehnologic; sistemul de regenerare a soluŃiei de absorbŃie a CO2 şi sistemul de apă recirculată.

Comparând recomandarile din BAT pentru instalațiile convenŃionale (ref. Cap. „2.4.1

Advanced convenŃional process”) instalațiile Azomureş se încadrează sau se vor încadra în toate categoriile şi recomandările prevăzute, după cum urmează:

Prevedere BAT Situatia instalaŃiilor Azomureş dupa modernizare

Reformare primară la presiune de pâna la 40 bari.

În prezent se funcŃionează cu 38,0 bari la refularea compresorului de sinteză, care dacă se Ńine cont de căderile de presiune de pe traseu datorate utilajelor şi ventilelor de reglare, asigură o presiune de 36,4 bari la intrarea în reformerul primar.

În noile condiŃii de funcŃionare, presiunea la refularea compresorului de sinteză va creşte la 40,3 bari, iar la intrare în reformerul primar va ajunge la 38,4 bari. (vezi punctul 103 şi 104 din bilanŃul de materiale, doc. 5152-10-E-PZQ-301 şi 401).

Creşterea presiunii favorizeaza reacŃia de cracare (reformare) obŃinându-se o conversie mai bună la ieşirea din reformer.


40

Montarea de arzătoare cu emisii scăzute NOx

Proiectul actual de modernizare, nu include modificarea arzătoarelor de la reformerul primar sau cazanul auxiliar. Separat de proiectul cu Ammonia Casale, Azomureş va realiza în acelaşi timp în cadrul modernizării şi înlocuirea arzătoarelor de la cazanul auxiliar şi înlocuirea sistemului actual, cu un sistem nou mai eficient şi cu emisii scazute de NOx.

Mai multe detalii sunt prezentate, mai jos, la capitolul referitor la prevederea BAT „2.4.23 Low NOx burners”

ConcentraŃie stoechiometrică a aerului introdus în reformerul secundar

În procesul tehnologic se introduce aer în reformerul secundar ca sursă de azot pentru reacŃia de obŃinere a amoniacului. O parte din oxigenul din aer se arde în reformerul secundar în prezenŃa catalizatorului de nichel, crescând temperatura gazului în reformerul secundar pâna la peste 1000ºC şi definitivând reacŃia de cracare.

Cantitatea de aer trebuie atent reglată astfel încât, Ńinind cont de consumul de oxigen din reformerul secundar şi de transformările ulterioare ale gazului din convertoarele de înaltă şi joasă temperatură, apoi SecŃiunea de eliminare CO2 şi metanare; astfel încât la intrarea în coloana de sinteză să avem un raport molar stoechiometric hidrogen/azot de 3/1.

În prezent, acest raport se menŃine constant de la tabloul de comandă, prin modificarea turaŃiei compresorului de aer în funcŃie de concentraŃia hidrogenului de la intrare în coloană, concentraŃie măsurată la un anlizor de gaz aflat la intrarea în coloană. Buclele de reglare pneumatice împreună cu analizorul de generaŃie veche, fac ca întârzierile date de acestea să fie destul de mari şi de aceea reglarea raportului azot/hidrogen sa fie greoaie şi uneori imprecisă.

Modernizarea avutută în vedere, cu implementarea sistemului de control DCS, va avea redundanŃă scazută şi o rapiditate foarte mare. Deasemenea, se vor înlocui toate analizoarele de gaz din proces, făcând sistemul de reglare a raportului azot/hidrogen prin modificarea turaŃiei compresorului de aer mult mai fiabilă şi mai exactă.

Sistem de eliminare CO2 de energie scazută

SecŃiunea de eliminare a CO2 din instalațiile de amoniac a fost modernizată într-o primă etapă în anul 2000, la instalația Amoniac 3, respectiv în anul 2004 la instalația Amoniac 4. Modernizarea iniŃială a avut ca scop scăderea consumului energetic al secŃiunii, prin schimbarea regimului de lucru a coloanelor de desorbŃie, de la desorbŃie la presiune identică, la desorbŃia la presiuni diferite. Acest fapt duce la reducerea debitelor de soluŃie utilizată la eliminarea CO2 şi implicit la reducerea consumului de energie utilizat de pompele de soluŃie.

Modernizarea actuală, prevede eficientizarea procesului de desorbŃie a CO2, prin creşterea diferenŃei de presiune între cele două coloane de desorbŃie.

Deasemenea CO2 ieşit din instalație, va fi răcit mai mult, prin montarea unui răcitor suplimentar de CO2, în paralel cu răcitorul existent 110-C şi a unei secŃiuni noi de răcire a CO2 pâna la 15ºC.

Tot în SecŃiunea de eliminare a CO2 se va monta un răcitor de gaz suplimentar la intrare în absorber şi se va înlocui o turbină de soluŃie semiregenerată (107-JB) cu o turbină hidraulică pentru recuperarea energiei din soluŃia de absorbŃie ce trece din absorber în desorbere.

Aceste modificări vor duce la câştiguri energetice importante pe întreaga instalație de eliminare a CO2.

Mai multe detalii despre aceste modificări, în continuare, la capitolul referitor la prevederea BAT „2.4.11 Improved CO2 removal systems”.

Prevederile BAT din cap „2.4.2 Process with reduced primary reforming and increased process air” şi „2.4.3 Heat exchange autothermal reforming” fiind specifice instalațiilor noi nu se aplica în cazul modernizării de faŃă.


41

Comparând recomandarile BAT pentru instalațiile existente (ref. Cap. „2.4.4 Revamp: increase capacity and energy efficiency”) instalațiile Azomureş se încadrează sau se vor încadra după modernizare în majoritatea categoriilor prevăzute, după cum urmează:

Prevedere BAT Situatia instalațiilor Azomureş dupa modernizare

Încălzirea suplimentară a amestecului gaz metan/abur

La modernizarea actuală nu sunt prevăzute modificări care să modifice încălzirea suplimentară a amestecului mixt gaz metan/abur. în paralel cu modernizarea, Azomureş analizează o nouă tehnologie, recent aparută, care prevede acoperirea zidăriei refractare din beton cu un polimer reflectiv. Această acoperire ar avea rolul de a reduce pierderile de căldură prin pereŃii reformerului primar şi implicit creşterea temperaturii, deci a eficienŃei tutor serpentinelor din reformerul primar.

Instalare turbină cu gaz A se vedea la capitoulul referitor la prevederea BAT „2.4.8 Use of gas turbine to drive the process air compressor”

Modificări ale arzătoarelor A se vedea la capitolul referitor la prevederea BAT „2.4.23 Low NOx burners”

Rearanjarea serpentinelor din zona de convecŃie şi instalarea de suprafeŃe de schimb suplimentare

Zona de convecŃie din reformerul primar conŃine un număr de 7 serpentine care recuperează căldura gazelor arse de la aproximativ 850-900°C la 250°C, cu care se elimină la coşul de gaze arse.

Modernizarea prevede eliminarea unei serpentine din zona rece de convecŃie (serpentina de apa de cazan) şi introducerea a 2 serpentine noi cu suprafaŃă mai mare de contact, ceea ce va duce la o recuperare mai avansată a căldurii gazelor de ardere şi implicit o scădere a temperaturii gazelor la coş până la 170°C. Serpentinele noi ce se vor introduce sunt urmatoarele:

• Serpentina de gaz metan tehnologic de la ieşire din saturator, înainte de amestecarele cu abur tehnologic.

• Serpentina de condens intrare la saturator.

(a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 2)

De asemenea, proiectul mai include o variantă de eliminare a încălzitorului de preîncălzire gaz metan pentru desulfurare 103-B. În acest caz odată cu eliminarea 103-B, se prevede instalarea unei serpentine noi, situată între cele două serpentine menŃionate mai sus.

MentenanŃa MentenanŃa instalațiilor în Azomureş se face pe parcursul întregului an, odată ce apar probleme la utilaje. Problemele apar în special la utilajele dinamice, care sunt prevăzute cu rezerve, astfel că un utilaj/pompă/turbină se poate înlcui în funcŃionare cu rezerva lui/ei şi se poate interveni şi remedia fară a afecta procesul tehnologic.

La finalizarea reparaŃiilor utilajul se reintroduce în circut.

Revizia anuală se execută cu oprirea instalaŃiei, când sunt executate lucrările care nu pot fi făcute în timpul funcŃionării, împreună cu toate verificarile, probele şi testările impuse de regulamentele de funcŃionare şi de legislaŃia în vigoare.

Referitor la prevederile BAT din cap „2.4.5 Pre-reforming” ce prevede instalarea unui pre-reformer catalitic instalat pe fluxul tehnologic în faŃa reformerului primar, proiectul actual nu prevede instalarea unui prereformer.

Referitor la prevederile BAT din cap „2.4.6 Energy audits” ce prevede efectuarea de analize energetice pentru identificarea potentialelor surse de reducere a consumurilor, proiectantul modernizării (firma Ammonia Casale din ElveŃia) a efectuat un audit energetic al ambelor instalaŃii şi a identificat şi propus un număr de 9 soluŃii suplimentare pentru scăderea suplimentară a consumului energetic, incluse ca şi optiuni la contract. În funcŃie de bugetul disponibil, Azomureş va avea posibilitatea sa


42

execute în timpul modernizării sau ulterior oricare dintre soluŃiile propuse în scopul reducerii consumurilor energetice cu aproximativ 0,5 Gcal/tona amoniac.

Referitor la prevederile BAT din cap „2.4.7 Advanced process control” ce prevede implementarea unui sistem avansat de control al procesului, proiectul modernizării include instalarea unui sistem nou de comanda şi monitorizare pe calculator a procesului tehnologic (DCS+ESD) şi înlocuirea majorităŃii ventilelor de reglare automate din proces, pentru a se asigura fiabilitatea întregului sistem de control. Sistemul DCS va fi prevazut cu proceduri de control automat şi optimizat al procesului tehnologic, şi va avea o fiabilitate şi viteza de reacŃie mult mai mare ca actualul sistem pneumatic de comandă.

Cap „2.4.8 Use of gas turbine to drive the process air compressor” prevede instalarea unei turbine cu gaz la compresorul de aer. Aceasta modificare nu se va executa, dar în schimb Azomureş a executat în acelasi scop o lucrare de schimbare a etanşărilor compresoarelor de aer de la ambele instalații, cu un sistem de etanşare elastic nou, numit „abradable seals”.

Modificările au fost realizate la compresoarele de aer în anul 2013 şi ca urmare performanŃele compresorului au crescut cu 15%.

S-a reuşit astfel economisirea a 9 tone abur de 40 bari pe oră, de la fiecare compresor şi implicit reducerea consumului de gaz metan necesar producerii aburului.

Se doreste ca în viitorul apropiat să se extindă conceptul etanşărilor elastice şi la compresoarele de metan, de gaz de sinteză şi de amoniac.

Prevederile BAT din cap „2.4.9 Combined Claus unit and tail gas management” sunt valabile pentru instalațiile cu oxidare parŃială a gazului metan, deci nu se aplica instalațiilor Azomureş.

Cap „2.4.10 SNCR at the primary reformer” prevede instalarea unui sistem de reducere a oxizilor de azot prin injectarea unui aditiv în gazele de ardere. Această modificare nu se va executa, în schimb Azomureş a instalat în scopul eliminarii amoniacului din gazele de tanc, care se introduc la ardere, o coloana de spălare cu apă demineralizata.

Gazele care se introduc la ardere sunt purificate de amoniac, iar apa amoniacală rezultată se valorifică în instalația de azotat de amoniu. Lucrarea a fost executată la ambele instalații de amoniac în anul 2009, avînd ca şi consecinŃă scăderea drastică a concentraŃiei de NOx din gazele arse de la reformerul primar.

Referitor la prevederile BAT din cap „2.4.11 Improved CO2 removal systems” ce prevede eficientizarea secŃiunii de eliminare a CO2 se pot menŃiona urmatoarele:

SecŃiunea de eliminare a CO2 din instalațiile de amoniac a fost modernizată într-o primă etapă, în anul 2000 la instalația Amoniac 3, respectiv în 2004 la instalația Amoniac 4, cu tehnologie având licenŃă Ammonia Casale şi Giammarco Vetrocoke. Modernizarea iniŃială a avut ca scop scăderea consumului energetic al secŃiunii prin schimbarea regimului de lucru initial, cu o coloana de absorbŃie şi doua coloane de desorbŃie la presiune identica, la un sistem în care coloanele de desorbŃie lucrează la presiuni diferite. Această diferenŃă de presiune este benefică, în sensul că în coloana de înaltă presiune se elimina marea majoritate a CO2 iar în coloana de joasă presiune se face eliminarea finală a CO2, la un nivel la care nu se putea ajunge în condiŃiile iniŃiale. Ca urmare a acestei modernizări s-a obŃinut reducerea debitelor de


43

soluŃie absorbantă utilizată la eliminarea CO2 şi implicit la reducerea consumului de energie utilizată de pompele de soluŃie regenerata 108-J şi de soluŃie semiregenerata 107-JA/JB.

Modernizarea actuală prevede eficientizarea procesului de desorbŃie al CO2, prin creşterea diferenŃei de presiune între cele două coloane de desorbŃie, realizată prin montarea unui ejector 152-L pe traseul de CO2 de la ieşirea din desorberul de joasă presiune, având ca agent motor CO2 de la ieşirea din desorberul de înaltă presiune.

Aceasta va crea o diferenŃă mai mare între presiunile din cele două coloane faŃă de diferenŃa existentă, prin scăderea presiunii în colona 102-EB, permiŃând astfel prin reducerea debitelor de soluŃie de absorbŃie, eficientizarea energetică suplimentară a procesului. (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 3).

Deasemenea, tot în zona de eliminare a CO2 se va monta un răcitor suplimentar de CO2, în paralel cu răcitorul existent 110-C, ceea ce va duce la scăderea temperaturii CO2 şi la creşterea cantităŃii de condens separat, având ca rezultat scăderea energiei necesare pentru transportul CO2 la beneficiar (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 3).

Mai mult, prin modernizare se mai prevede şi instalarea unei secŃiuni de răcire a CO2, formată dîntr-o coloana de răcire 152-E în care CO2 circulă ascendent, în contracurent cu un condens subrăcit pe baza vaporizării amoniacului, într-un schimbator de căldura 152-C şi vehiculat cu pompele 152-JA/JB. CO2 va fi racit astfel pâna la 15ºC ceea ce va duce, deasemenea, la reducerea energiei necesare pentru transportul CO2 la beneficiar şi la scăderea consumurilor energetice la instalația Uree (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 3).

Pe traseul de gaz, la intrarea în absorber, se va monta un răcitor suplimentar 156-C, în serie cu răcitorul existent 106-C, ceea ce va avea ca rezultat scăderea temperaturii de intrare în absorber de la 88ºC actual la 62ºC. Acest fapt impiedică formarea produşilor de degradare a soluŃiei absorbante în absorber, având ca rezultat reducerea debitelor de soluŃie şi implicit scăderea consumurilor energetice ale pompelor de soluŃie regenerată 108-J şi de soluŃie semiregenerată 107-J (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 3).

Tot în scopul creşterii eficienŃei energetice a procesulului tehnologic se va înlocui una din turbinele actuale de soluŃie semiregenerată 107-JB cu o turbină hidraulică. Turbina hidraulică va recupera diferenŃa de presiune dintre absorber (26 bari) şi desorberul de înaltă presiune (1,15 bari) şi o va utiliza pentru a genera forŃa motoare necesară antrenării pompei de soluŃie semiregenerată 107-JB. Se salvează astfel 6,5 tone/ora de abur de medie presiune şi implicit va scădea consumul global de gaz metan al instalațiilor.

Prevederile BAT din cap „2.4.12 Preheating of combustion air” nu se implementează la modernizarea de faŃă din cauza dificultăŃii implementarii acestei solutii la cazul particular al instalațiilor Azomureş.

Prevederile BAT din cap „2.4.13 Low temperature desulphurisation” nu se implementeaza la modernizarea de faŃă din cauza ca gazul metan utilizat de Azomureş ca materie prima la fabricarea amoniacului, conŃine extrem de puŃini compuşi cu sulf, ca urmare modificarea nu este necesara (nu se justifică).

Prevederile BAT din cap „2.4.14 Isothermal shift conversion” referitoare la modificarea convertoarelor de înaltă şi joasă temperatură.


44

Există discutii initiale cu proiectantul modernizării curente, Ammonia Casale SA, care deŃine licenŃă pentru modificarea interioarelor convertoarelor de înaltă şi joasă temperatura pentru a se realiza un sistem de circulatie radial-axial al gazului. Aceasta va permite scăderea cantităŃii de catalizator utilizate şi a căderii de presiune pe cele două reactoare cu aproximativ 50%.

Scăderea căderii de presiune duce la micşorarea presiunii necesare a fi dezvoltată de compresoarele de metan şi aer, de unde rezultă reducerea de consum energetic.

Aceasta modificare nu se va realiza la modernizarea de faŃă, ci se estimează ca se va realiza în următorii 2 ani.

Capitolul BAT „2.4.15 Use of smaller catalyst particles în ammonia converter” împreună cu cap. „2.4.17 Low pressure catalyst for ammonia synthesis” şi cap. „2.4.20 Indirect cooling of the ammonia synthesis reactor” se referă la modidificări făcute coloanei de sinteză a amoniacului.

Actualul proiect prevede modernizarea interioarelor coloanei după o tehnologie propriete Ammonia Casale şi înlocuirea catalizatorului.

Coloanele de sinteză de la cele două instalații au fost modenizate iniŃial în 1993, respectiv în 1994 tot cu Ammonia Casale, când s-a trecut de la o coloana de sinteză cu 4 straturi de catalizator şi circulaŃie radială a gazului, la o coloană eficientizată, cu 3 straturi de catalizator, cu circulatie radial-axială a gazului şi răcire între straturi cu gaz proaspăt. lucrările de modernizare actuale a interiorul coloanei de sinteză presupun înlocuirea coşurilor de catalizator, cu un sistem nou de susŃinere a cataalizatorului, din tablă cu fante, şi deasemenea se va schimba şi întreg sistemul de circulatie a gazului în interiorul coloanei, format din două schimbatoare de căldura împreună cu conductele de dirijare a gazului de răcire deasupra straturilor.

Se va schimba şi tipul catalizatorului din coloana de sinteză. După modernizare se va folosi un catalizator de tip nou, mai eficient, tipul Amomax10 de la Clariant (Sud Chemie), de o reactivitate şi o stabilitate mai mare pe plaja de temperatură a coloanei de sinteză şi de dimensiuni mai mici. Acest catalizator, faŃă de catalizatorul uzual de fier, conŃine o anumită cantitate de wustită, care conferă acestuia reactivitate şi rezistenŃă sporită. Dimensiunile mai mici ale catalizatorului au ca efect şi micşorarea căderii de presiune pe coloana de sinteză.

Din cauza unor necesităŃi obiective, la instalația Amoniac 3 s-a realizat în avans, în anul 2013, modernizarea parŃială a coloanei de sinteză, când s-au înlocuit interioarele coloanei, unul din cele două schimbatoare de căldura interne şi catalizatorul. Operarea după acestă modernizare (modificare) a aratat că odată cu creşterea concentratiei amoniacului, după coloană, de la 12% la 14%, s-a micşorat şi căderea de presiune de la 12 bari la 4,5 bari, putându-se realiza astfel descărcarea compresorului de sinteză şi obŃinerea de economii de abur de înaltă presiune.

În cadrul lucrărilor vizate la actuala modernizare se va realiza finalizarea modificărilor coloanei de sinteză, pentru a funcŃiona în noile condiŃii şi realizarea aceloraşi modificări, inclusiv schimbarea de catalizator, şi la instalația Amoniac 4.

O altă modificare, în scopul reducerii consumului energetic în cadrul buclei de sinteză, care se va realiza în timpul modernizarii actuale este inversarea traseelor de gaz în etapa sinteză.

ConfiguraŃia actuala este cu partea de sinteză a amoniacului dupa partea de separare a amoniacului. Gazul de la coloana de sinteză, cu 18% amoniac, este


45

preluat de treapta de recirculare a compresorului de sinteză şi amestecat cu gaz proaspăt. După ce este comprimat la 150 bari, amestecul de gaze este trecut la etapa de răcire (de la 150°C la -23°C) şi eliminarea amoniacului, apoi este încălzit din nou şi introdus la coloana de sinteză.

ConfiguraŃia, după modernizare, va avea etapa de sinteză imediat după compresorul de sinteză şi etapa de separare a amoniacului după sinteză şi înaintea recircularii în compresor. Se vor realiza astfel importante economii energetice, deoarece gazul nu trebuie răcit şi apoi reincălzit înainte de coloana de sinteză, ci se va putea profita de încălzirea obŃinută la comprimare.

Deasemenea, în noile condiŃii, faza de separare a amoniacului va fi mai eficientă deoarece separarea amoniacului se va face de la un procent mai mare din gazul de sinteză.

Nu în ultimul rând, compresorul de sinteză se va descărca deoarece nu mai trebuie sa transporte amoniacul obŃinut în sinteză pentru că acesta este separat înaintea treptei de recirculare.

În bucla de sinteză, alături de schimbări în configuraŃia traseelor tehnologice, se vor introduce utilaje noi după cum urmează: un răcitor de gaz proaspat sinteză (cu amoniac) 154-C, un răcitor suplimentar de gaz sinteză (cu apa de răcire) 153-C, un filtru de separare ulei din gazul de sinteză, pe refularea compresorului de sinteză 153-L (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 5).

Îndeplinirea prevederile BAT din cap „2.4.16 Stripping and recycling of process condensate” reprezintă unul din principalele obiective ale modernizării de faŃă. În situaŃia actuală, condensul de proces format în separatoarele 102-F şi 104-F, cu un conŃinut de amoniu de aproximativ 0.038% (puctul 135 din bilantul de materiale), este dirijat către striperul de proces 103-E, unde este eliminat prin stripare cu abur de joasă presiune, iar amoniacul împreună cu aburul se elimină prin eşapare într-un punct înalt deasupra instalației.

Modernizarea prevede tratarea condensurilor cu amoniu într-un utilaj nou, numit saturator, 151-E unde condensul cu amoniu este circulat în contacurent cu gazul metan tehnologic de după compresorul de metan 102-J.

Amoniacul împreună cu o anumită parte din condens, trece în gaz care apoi este amestecat în continuare cu abur înaintea fazei de cracare primară.

Prin această tratare, se va obŃine nu numai eliminarea evacuării amoniacului în atmosfera ci acesta va merge mai departe în circuitul tehnologic dar şi reducerea cantitatii de abur tehnologic necesară a fi introdusă în circuit cu aproximativ 33%., prin faptul că gazul este saturat cu vapori de apă la temperatura de echilibru pâna la un raport abur/carbon de 1/1, ceea ce va determina ulterior faptul că condensul rezultat nu va conŃine amoniac, aşa că după o serie de faze de recuperare a căldurii acesta este trims la prelucrare în instalația Demi III, de unde se va întoarce la instalațiile de amoniac sub formă de apă demineralizată (punctul 149 din bilanŃul de materiale).

Din punct de vedere constructiv, saturatorul este un vas cilindric vertical cu două zone de diametre distincte, prevăzute cu umplutură metalică (inele Pall), fiecare strat fiind prevăzut cu posibilitatea de extracŃie condens. Gazul intră pe la partea inferioară şi circulă în contracurent cu condensul de proces, apoi este evacuat pe la partea superioară şi merge pe traseul vechi spre faza de amestecare cu abur tehnologic.


46

Condensul de proces este preluat cu pompele 153-JA/JB preîncălzit prin schimbatorul de căldura 151-C, apoi se uneşte cu condensul de la stratul superior al saturatorului. Amestecul este apoi încălzit într-o serpentină nouă din zona de convecŃie a reformerul primar şi intră la partea superioară a saturatorului. Cea mai mare parte a condensului este extrasă la mijlocul saturatorului şi este recirculată cu pompele 151-JA/JB, iar o mică parte ce ajunge în blazul saturatorului este eliminată prîntr-un regulator de nivel (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 1).

Beneficiul major al utilajelor noi din partea de saturare este acela că se elimină complet eşapările actuale de amoniac în atmosferă de la striperul de condens 103-E. Toate condensurile de proces cu conŃinut de amoniu se vor recupera astfel şi vor fi trimise la alte instalații pentru prelucrare şi reutilizare.

Fizic striperul de condens 103-E nu va dispare din instalație ci va fi folosit în sistemul de generare abur, pentru producerea de abur de joasă presiune din purja continua din tamburul de abur 101-F (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 3).

Prevederile BAT din cap „2.4.18 Use of sulphur resistant catalyst for shift reaction of

syngas from partial oxidation” sunt valabile pentru instalațiile cu oxidare parŃială a gazului metan şi deci nu se aplica instalaŃiilor Azomureş.

Prevederile BAT din cap „2.4.19 Liquid nitrogen wash for final purification of the synhtesis gas” se refera la folosirea azotului criogenic pentru purificarea gazului de sinteză şi sunt valabile pentru instalațiile cu oxidare partială a gazului metan, ca urmare nu se aplica instalaŃiilor Azomureş.

SoluŃia aleasă pentru purificarea gazului în instalațiile Azomureş, este instalarea unei unităŃi de spălare a gazului de sinteză cu amoniac rece la -33ºC.

În principiu compuşii cu oxigen (CO, CO2, H2O), reprezintă o otravă pentru catalizatorul de sinteză şi de aceea trebuiesc eliminaŃi complet din sistem.

ConfiguraŃia actuală a buclei de sinteză permite eliminarea urmelor de compuşi oxigenaŃi prin captarea lor în amoniac lichid şi evitarea în acest fel a pătrunderii pe catalizatorul de sinteză.

După modernizare când se va schimba configuraŃia buclei de sinteză, gazul proaspăt nu va mai ajunge mai întâi în zona de refrigerare, ci în cea de sinteză, devenind imperios necesar eliminarea compuşilor oxigenaŃi. Aceasta se va face într-o unitate de spălare cu amoniac (Ammonia Washing Unit – AWU) prevăzută cu un utilaj de tip separator 151-F, unde gazul circulă ascendent. Un flux de amoniac ce provine de la sepatorul principal de amoniac 106-F, este pulverizat în gaz cu ajutorul unui ejector 151-L. Amoniacul absoarbe şi dizolvă compuşii cu oxigen şi apoi se adună ca lichid la partea inferioară a separatorului 151-F, de unde este trimis înapoi în sistemul de refrigerare (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 4).

Cu ajutorul instalație de spălare gaz sinteză (AWU) se ajunge pâna la eliminarea completă a apei, CO şi CO2 din fluxul de gaz care intră în sinteză (a se vedea pct. 207 din bilanŃul de materiale).

Referitor la prevederile BAT din cap „2.4.21 Hydrogen recovery from the purge gaz of

the ammonia synthesis loop” se prevede montarea unei instalații de recuperare a hidrogenului din gazele de purjă din sinteză. Deoarece în procesul tehnologic se utilizeaza ca sursă de azot aerul din atmosferă, care conŃine gaze inerte, în principal


47

argon, acestea se pot acumula în bucla de sinteză îngreunând tot mai mult reacŃia de producere a amoniacului. Pentru a se evita acest fapt şi a pentru a menŃine concentraŃia gazelor inerte constantă şi la o valoare care nu deranjează sinteza, o mică parte din gazul de sinteză este eliminată (purjată) din circuit.

Pentru recuperarea gazelor, Azomureş a construit în 1984 o instalație de recuperare hidrogen cu tehnologie Air Liquide (SUA) care deserveşte în prezent cele două instalații de amoniac.

Aceasta primeşte gazul de purjă şi îl separă în două componente gazoase cu ajutorul unor site moleculare. Hidrogenul având molecula mai mică trece prin aceste site moleculare, apoi este colectat şi trimis înapoi la instalațiile de amoniac în faza de sinteză. Moleculele mai mari: metan şi argon nu trec prin site şi sunt colectate la rândul lor şi trimise înapoi la instalațiile de amoniac şi adăugate gazului metan de combustie.

Amoniacul din gaz este spălat cu apă iar apa amoniacală rezultată este trimisă la instalația Azotat pentru recuperare.

La modernizare, deoarece fluxurile de gaz şi implicit debitul gazului de purjă vor creşte, se impune instalarea unei noi staŃii de recuperare a hidrogenului. instalația nouă de recuperare hidrogen va fi identică cu cea actuală, fiecare instalație de amoniac va fi deservită după modernizare de către o staŃie proprie de recuperare hidrogen (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 5).

Prevederile BAT din cap „2.4.22 Ammonia removal from purge and flash gases în a close loop” prevede instalarea de sisteme destinate a elimina amoniacul din gazele de purjă din bucla de sinteză şi din gazele de tanc.

Gazele de purja sunt tratate în staŃiile de recuperare a hidrogenului şi aşa cum s-a menŃionat mai sus, în cadrul modernizării se va instala o staŃie noua de recuperare hidrogen astfel încât fiecare instalație să aibă o astfel de unitate.

Gazele de tanc sunt gazele ce s-au absorbit în diverse faze în amoniacul lichid. Ele sunt scoase din amoniac prin destindere într-un separator 107-F, de unde sunt trimise la o instalație de spălare. Aici, gazele de tanc sunt trecute în contracurent cu apa demineralizată care reŃine amoniacul. Apa amoniacală rezultată este trimisă apoi la instalația de Azotat de amoniu pentru utilizare.

Fiecare din cele două instalații de amoniac sunt dotate cu o staŃie de spălare. Acestea au fost construite de Azomureş în 2008 (a se vedea schema de bilanŃ 5152-10-E-PDG-301, pag 5).

Prevederile BAT din cap „2.4.23 Low NOx burners” se referă la instalarea de arzătoare cu emisii scăzute de NOx. Din punct de vedere tehnologic, instalațiile de amoniac sunt prevăzute cu următoarele arzătoare:

• 180 arzătoare de boltă pentru încălzirea reformerului primar la temperatura de producere a reacŃiei de cracare, (consumă 50% din gazul total de combustie în funcŃionarea curentă),

• 5 arzătoare la cazanul auxiliar, utilizate la producerea aburului de înaltă presiune (40% din gazul de combustie),


48

• 4 arzătoare la preîncălzitorul pentru desulfurare 103-B, utilizate la creşterea temperaturii gazului metan tehnologic până la temperatura necesară desulfurării (5% din gazul de combustie),

• 16 arzătoare la supraîncălzire, utilizate la creşterea temperaturii aburului de înaltă presiune şi supraîncălzirea acestuia (5% din gazul de combustie),

• 4 arzătoare la preîncălzire gaz de sinteză, utilizate doar în faza de pornire a instaŃiei.

În cadrul acestei modernizări nu sunt prevăzute modificări la arzătoare ci doar o varianta de eliminare a preîncalzitorului pentru desulfurare 103-B. Încălzirea gazului metan tehnologic se va face într-o serpentină nouă situată în zona de convecŃie a reformerului, pe seama gazelor arse de la reformerul primar. Aceasta modificare va avea ca efect eficientizarea reformerului primar prin recuperarea accentuată a căldurii gazelor arse, deasemenea va dispărea consumul de gaz metan de combustie de la 103-B.

După cum s-a mai mentionat anterior, în parlel cu modernizarea actuală, Azomureş a demarat discuŃii cu firma John Zynk Hamworthy (Marea Britanie), producătoarea arzătoarelor originale din instalaŃiile de amoniac, pentru a se înlocui cele 5 arzătoare de la cazanul auxiliar, cu arzătoare de nouă generaŃie, cu eficienŃă marită şi emisii scăzute de NOx. Momentan s-a trecut de faza identificării soluŃiilor tehnice şi s-a primit oferta financiară.

Toate modificările menŃionate mai sus, executate în proiectul de modernizare sau în paralel cu acesta vor duce la eficientizarea/eliminarea arzătoarelor care procesează aproape jumătate din gazul de combustie utilizat în instalațiile de amoniac.

Prevederile BAT din cap „2.4.24 Metal recovery and controlled disposal of spent catalysts” se referă la recuperarea avansată a metalelor din catalizatori.

În instalațiile de amoniac se utilizează catalizatori pe baza de metale active, dupa cum urmeaza:

• nichel – în reformerul primar, reformerul secundar metanator,

• cupru – în convertorul de joasă temperatura,

• fier – în colona de sinteză,

• nichel-crom - în convertorul de înaltă temperatură,

• cobalt – în desulfuratoare.

Catalizatorii au o durată de viaŃă medie de 5-10 ani, după care îşi pierd activitatea şi trebuiesc înlocuiŃi.

Catalizatorii scoşi din instalație sunt depozitaŃi într-o zonă specială destinată catalizatorilor uzaŃi. Ulterior catalizatorii uzaŃi sunt vânduŃi firmelor specializate în recuperarea metalelor.

Prevederile BAT din cap „2.4.25 Handling of startup, shutdown and abnormal operating conditions” se refera la conducerea procesului tehnologic într-o maniera eficientă şi în acelaşi timp la eliminarea în cât mai mare masură a timpilor morŃi din cadrul fazelor de pornire/oprire/avarie.

La modernizare, odată cu instalarea sistemului de conducere a procesului tehnologic asistată de calculator DCS, acesta va fi prevăzut cu proceduri de optimizare a tuturor


49

parametrilor tehnologici şi va identifica şi efectua măsurile corecte şi imediate pentru a se atinge parametri optimi. Timpul de reacŃie la variaŃii tehnologice va fi foarte mult scăzut faŃă de varianta actuală cu operare pe un sistem pneumatic de control al instalației. De asemenea, potenŃialele deranjamente vor putea fi prevăzute din timp şi măsurile de remediere se pot lua mai rapid, evitând opririle nedorite ale instalației.

Prevederile BAT din cap „2.4.26 Ammonia production using hydrogen from water

electrolysis” nu se aplică Instalațiilor de Amoniac de la Azomureş.

În paralel cu modernizarea descrisă, Azomureş desfăşoară permanent activităŃi de identificare a potenŃialelor zone din Instalațiile de Amoniac în care se poate interveni în scopul eficientizării procesului tehnologic, de scădere a consumurilor tehnologice şi reducerea emisiilor. în afară de soluŃiile prezentate mai sus, în directă legătură cu prevederile BAT, se mai au în vedere următoarele modernizări:

• Înlocuirea turbinei ventilatorului de gaze arse cu motor electric prevăzut cu reglare de turaŃie care va avea ca beneficiu scăderea consumului de abur de medie presiune pe instalație cu 12 tone/oră, ceea ce va duce în final la scăderea consumului de gaz metan al instalației,

• Montarea de echipamente pentru reglarea de turație la motoarele pompelor de soluŃie regenerată 108-J, având ca beneficiu scăderea consumului de curent electric şi al uzurii pompelor,

• În continuarea lucrărilor de înlocuire a arzătoarelor de la cazanul auxiliar, se prevede schimbarea arzătoarelor de la supraîncălzire cu arzatoare mai eficiente şi cu emisii scăzute de NOx,

• Modificarea sistemului de etanşare la compresoarele de metan, sinteză şi amoniac, având ca beneficiu scăderea recircularii interne în compresor şi reducerea turaŃiei necesare compresorului, implicit scăderea consumului de abur de înaltă şi medie presiune.


50

CAPITOLUL 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA MEDIULUI

4.1. Generalitati privind aspectele de mediu şi cuantificarea

impactului potenŃial

Aspectele de mediu relevante ale proiectului, derivă din activitățile proiectului identificate, și sunt strict legate de ciclul de implementare al acestuia.

Un impact asupra mediului înconjurător sau socio-economic poate rezulta din oricare dintre aspectele identificate ale proiectului(respectiv din interacŃiunea activitate-receptor).

Impactul poate fi direct sau indirect. Impactul indirect se produce de multe ori în afara zonei proiectului, ca rezultat al unei căi de propagare complexe. În plus, impactul mai poate fi clasificat ca rezidual, cumulativ sau transfrontalier.

Nivelul de impact este evaluat luând în considerare diminuarea sau controlul normal al impactului care este intrinsec construcŃiei şi exploatării instalației de producere amoniac (de ex. se are în vedere impactul emisiilor de la utilaje și autovehicule asupra calităŃii aerului, presupunând utilizarea unor mijloace de transport noi, de ultimă generație)

În situația în care formele de impact sunt considerate semnificative şi după implementarea măsurilor de diminuare pe baza celor mai bune practici, devine necesară evaluarea detaliată a implicațiilor.

Cuantificarea severităŃii impactului potențial este detaliată în tabelul următor.

ConsecinŃa şi cuantificarea

Descrierea impactului

5 - Catastrofal

Efect masiv – Prejudiciu adus mediului persistent şi grav sau un inconvenient grav, extins pe o suprafaŃă mare. Din punct de vedere al utilizării comerciale sau recreaŃionale sau al conservării naturii, implică o pierdere economică majoră. Depăşire mare, constantă, a valorilor limită stabilite prin legislaŃie.

4 - Grav Efect major – Prejudiciu grav adus mediului. Compania trebuie să ia măsuri la scară extinsă pentru a readuce mediul distrus sau poluat la starea iniŃială. Numeroase depăşiri ale valorilor limită stabilite prin legislaŃie sau reglementări.

3 - Critic Efect localizat - Depăşiri repetate ale valorilor limită stabilite prin legislaŃie sau reglementări. Afectează vecinătatea. Recuperarea prejudiciului limitat în decurs de un an.

2 - Marginal Efect minor – Prejudiciu suficient de mare pentru a produce eventual un impact asupra mediului. O singură depăşire a valorilor limită stabilite prin legislaŃie sau reglementări. Nici un efect permanent asupra mediului.

1 - Neglijabil Efect minor – Prejudiciu adus mediului local. Limitat la limitele amplasamentului.

0 - Zero Nici un impact.

+ Pozitiv Impact benefic – îmbunătăŃeşte mediul şi condiŃiile iniŃiale.


51

Trebuie precizat că este adeseori dificil să se compare în mod unitar impactul asupra mediului în diferite contexte, astfel că, în evaluarea aspectelor de mediu se pune accent pe relaŃii specifice cauză şi efect.

Dovezile ştiinŃifice, ca şi predicŃiile bazate pe observaŃiile legate de activităŃi similare anterioare pot fi şi au fost utilizate în procesul de evaluare a impactului potențial asupra mediului.

Unde nu a fost posibilă o cuantificare deplină a efectelor pe care o activitate ar putea avea asupra mediului sau asupra unei componente a acestuia, sau dacă au lipsit cunoştinŃele ştiinŃifice, se pot utiliza, şi au fost utilizate, judecăŃi calitative. Astfel de judecăŃi s-au bazat pe o completă înŃelegere a proiectului propus, pe experienŃa echipei implicate şi pe cunoaşterea zonei în care urmează să fie implementat proiectul.

Pentru a desemna o probabilitate fiecărei manifestări/forme de impact, sunt definite şi ierarhizate cinci criterii. Criteriile de probabilitate sunt prezentate în tabelul de mai jos. Nivelul 5 „sigur” reprezintă cea mai mare probabilitate ca manifestarea formei de impact să se producă sau faptul că este vorba de o formă de impact/manifestare caracteristică exploatării normale a respectivei instalații.

Categoria Cuantificare DefiniŃia

Sigur 5 Manifestarea se va produce în condiŃii de funcŃionare normală

Foarte probabil 4 Manifestarea se va produce foarte probabil în condiŃii de funcŃionare normală

Probabil 3 Manifestarea se va produce probabil la un moment dat în condiŃii de funcŃionare normală

Improbabil 2 Manifestarea nu este probabilă, dar poate avea loc la un moment dat în condiŃii de funcŃionare normală

Foarte puŃin probabil

1 Este foarte puŃin probabil ca manifestarea să aibă loc în condiŃii de funcŃionare normală, dar poate avea loc în condiŃii excepŃionale

Pentru fiecare dintre diferitele riscuri se desemnează un nivel de importanŃă pe baza severităŃii şi probabilităŃii pornind de la criteriile prezentate în tabelele de mai sus.

SemnificaŃia impactului este exprimată ca produs al severităŃii şi probabilităŃii ca activitatea să aibă loc, exprimat după cum urmează:

SemnificaŃie (nivel de impact) = Severitate * Probabilitate

Nivelul de risc este apoi determinat cu ajutorul matricei de mai jos unde:

Mare impact de mare însemnătate, nu mai este posibilă nici o altă măsură de reducere fezabilă sau eficientă economic, trebuie asigurate despăgubiri sau alte forme de diminuare;

Mediu impact de însemnătate medie, trebuie confirmat că impactul rezidual a fost supus tuturor formelor de diminuare fezabile şi economic eficiente;

Mic impact de însemnătate redusă, nu necesită alte diminuări.


52

Probabilitate

Severitate 1 2 3 4 5

5 5 10 15 20 25

4 4 8 12 16 20

3 3 6 9 12 15

2 2 4 6 8 10

1 1 2 3 4 5

Semnificație

Mica

Medie

Mare

În evaluarea impactului potențial sunt avute în vedere şi următoarele forme de manifestare sau efecte:

� Pozitiv sau negativ; � Apare direct sau indirect în urma activităŃilor proiectului; � Efecte cumulative; � Efecte transfrontaliere; � Întinderea geografică a ariei de impact; � Durata şi frecvenŃa impactului; � SensibilităŃile receptorului şi reversibilitatea impactului.

Pentru fiecare dintre aspectele de mediu/factorii de mediu considerați relevanți pentru proiectul supus avizării a fost efectuată o evaluare generală a formelor de impact potențial şi a măsurilor de control şi diminuare a acestora pornind de la sursele de emisie a poluanților.

Cei mai apropiați receptori sensibili sunt:

� râul Mures, situat la nord de amplasament, la o distanță de circa 200 m;

� zonele locuite din vecinatate: Nazna, catre nord la 1600 m, Cristesti catre sud vest la 2150 m; Valureni catre sud est la 2300 m;

� centrul comercial European Retail Park Tîrgu Mureş, deschis în octombrie 2007, situat paralel cu platforma AZOMUREŞ, pe partea opusă a străzii Gheorghe Doja. DistanŃa de la InstalaŃia Amoniac 3 (cea mai apropiată de acest receptor) până la centrul comercial este de cca. 650m.

Cât privește căile de transfer a poluanților, cele mai importante sunt:

1. sol → apa freatică → Mures;

2. ape pluviale → canale de transport → Mures;

3. imisii → sedimentare → sol → apă freatică → Mures;

4. imisii → miros (așezări umane).


53

Aspectele de mediu şi sociale identificate şi analizate sunt următoarele:

� Calitatea şi regimul cantitativ al apei;

� Calitatea aerului;

� Gestionarea deşeurilor;

� Sol şi calitatea solului;

� Biodiversitate şi ecosisteme acvatice;

� Zgomot și vibrații;

� Populație și sănătatea populației.

Au fost considerate nerelevante (implicând absența unui impact potențial datorat poziționarii topografice a obiectivului în interiorul unei zone industriale), următoarele categorii de aspecte de mediu sau factori de mediu potențiali afectabili:

� peisaj/mediu vizual şi respectiv

� patrimoniul istoric şi cultural.

Pe de altă parte, prin specificul activității și natura materialelor utilizate, o evaluare separata privind substanțele chimice sau periculoase a fost realizata in conformitate cu prevederile HG 804 /2007 - prin actualizarea Raportului de Securitate.

4.2. Corpurile de apă

4.2.1. CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul este localizat în imediata vecinatate a albiei raului Mures, pe malul stang al acestuia, in zona terasei de 25 – 35 m.

Din punct de vedere geologic, formațiunile de mică adâncime sunt alcătuite din depozite pannoniene și pleistocene. Depozitele pannoniene cuprind un orizont marnos în bază și un altul nisipos cu intercalații de argile marnoase, în partea superioară. Ca formațiuni acoperitoare apar depozite deluviale, cu granulație fină, alcătuite din prafuri argiloase, argile, argile nisipoase, de la plastic consistente la plastic vârtoase, care au luat naștere prin procse erozionale asupra stratului de bază, reprezentat prin marne argiloase compacte. Pleistocenul inferior este reprezentat prin depozite de terasă și luncă, cu altitudini relative în jurul a 100m, în lungul văii Mureșului, alcătuite din pietrișuri și nisipuri, între care, spre Nord de Tîrgu Mureș, au fost remarcate și intercalații loessoide.

Din punct de vedere hidrogeologic, apele freatice sunt legate de depozitele proluviale și unele acumulări locale ale văilor fluviatile actuale și mai vechi, de formațiunile superficiale ale spațiilor interfluviale, de piemonturile de acumulare și bazinele intramontane.

Studiul hidrologic efectuat în zona AZOMUREȘ a evidențiat o pânză freatică cantonată într-un strat litologic permeabil, format din pietriș și bolovăniș cu nisip mare și fin. Patul pânzei freatice este format din marnă argiloasă și marnă.

Din punct de vedere cadastral, amplasamentul apartine zonei corpului de apa subterana ROMU03 - Lunca si terasele Muresului superior.


54

Corpul de apă subterană, de tip poros permeabil, este localizat in depozitele aluvionare de luncă si terasă, de varstă cuaternară, de pe cursul superior al raului Mures (pană in aval de Alba Iulia) si ale afluentilor acestuia (Niraj, Lechnita, Sesu). Aceste depozite sunt constituite, in zona văii Muresului, din nisipuri cu pietrisuri sau bolovănisuri. Grosimea acestor depozite variază intre 2 si 7 m, cele mai mari intalnindu-se in lunca din malul stang al Muresului, de la Reghin, si in sectorul Rădesti-Mihalt. Nivelul hidrostatic aflat, in general, la adancimi de 1-5 m in luncă si 3-10 m in terase, este liber, dar local, din cauza acoperisului alcătuit din depozite slab permeabile, poate deveni ascensional. Debitele specifice au valori de 1-8 l/s/m (cel mai frecvent 1-2 l/s/m), coeficientii de filtratie prezintă valori de pană la 100 m/zi, iar transmisivitătile, pană la maxim 600-700 m2/zi. Corpul de apă se alimentează, in principal, din precipitatii, infiltratia eficace avand valori de 31,5- 63 mm/an si este drenat de reteaua hidrografică, dar este posibilă si alimentarea acestui corp de apă subterană freatic din rau sau in perioadele de viituri.

Din punct de vedere al calitatii apelor subterane, in cadrul acestui corp de apa subterana, variatiile privind chimismul sunt considerabile (litologia fiind factorul determinant). Pe de alta parte, vulnerabilitatea la poluare a corpurilor de apa freatice dezvoltate in straturi cuaternare este mare.

Această situție este evidențiată şi în valorile prag stabilite pentru acest corp de apă subterană (OM 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de apă subterană din România)

Valorile prag ale indicatorilor de calitate ai apei subterane (mg/L)

Corp apă NH4 Cl SO4 As Cd Pb NO2 PO4

ROMU03 1,3 250 340 0,005 0,01 0,5 0,5

Impactul activitatilor antropice, in zona platformei AZOMURES este semnificativ, in special in ceea ce priveste poluarea acviferului cu nitrati si nitriti.

Situatia este valabila pe ambele maluri ale Muresului, pe malul drept aflandu-se in derulare un proiect de inchidere si ecologizare a fostului iaz batal de stocare a deseurilor lichide.

Din punct de vedere hidrologic, in vederea evaluării calitative a aportului efluentului final AZOMUREȘ la încărcarea râului Mureș și a estimării posibilităților de apariție a riscului poluării emisarului, au fost și sunt efectuate studii, investigații sub formă de monitorizare independentă asupra calității apei emisarului, amonte și aval față de platforma industrială AZOMUREȘ.

Pentru determinarea impactului evacuării efluentului asupra râului Mureș, sistemul de monitoring cuprinde:

- analize făcute în amonte în secțiunea Glodeni (zona martor) și în secțiunea imediat în amonte de evacuarea platformei;

- analize făcute în aval în sectorul dintre AZOMUREȘ până la evacuarea Stației de epurare din Cristești (tronson de impact) și în secțiunile Ungheni și Cipău (tronson aval).

Din analiza rezultatelor obținute au reieșit următoarele:


55

• deși valorile medii ale concentrațiilor de poluanți evacuați de pe amplasament s-au situat sub concentrațiile maxime stabilite de Autorizația de Gospodărire a Apelor, s-au înregistrat numeroase depășiri, pe perioadă scurtă, ale concentrațiilor normate de amoniu și azotați, depășiri penalizate de A.N. Apele Române – A.B.A. Mureș;

• conținutul de poluanți în apele râului Mureș în amonte de paltformă, poluanți identici cu cei de la AZOMUREȘ, au clasat râul în categoria G - bună de calitate. După evacuarea efluentului platformei, apa Mureșului nu și-a modificat categoria de calitate;

• efectul poluării asupra ecosistemului acvatic al râului Mureș s-a manifestat pe zona AZOMUREȘ - Ungheni, având ca surse majore, punctiforme, efluentul AZOMURES și efluentul Stației de epurare a orașului Tîrgu Mureș de la Cristești. În sectorul Ungheni – Cipău gradul de poluare a apei a scăzut, datorită efectului de autoepurare a râului.

Ca urmare, in procedura de incadrare si evaluare a starii ecologice a corpului de apa (conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006), pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale s-au luat în considerare atât elementele biologice, cât şi elementele fizico-chimice generale, precum si poluanŃii specifici, conform „Metodologiei de evaluare globală a stării/potenŃialului ecologic al apelor de suprafaŃă”. Starea chimică a fost determinată de cea mai nefavorabilă situaŃie (orice depăşire a SCM a condus la neconformare şi încadrarea în clasa inferioară) astfel incat, pentru raul Mures in sectiunea Ungheni - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de calitate, încadrare determinată de indicatorul: azotiŃi.

4.2.2. Consumul de apă

Societatea AZOMURES S.A. deține Autorizația de gospodărire a apelor nr. 82/28.03.2014 prin care sunt reglementate volumele autorizate de apă uzată evacuată precum și indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate.

Apa potabilă se asigură din rețeaua de apă potabilă a orașului Tîrgu Mureș, printr-un branșament Dn150mm, la conducta de apă potabilă de pe str. Gh. Doja și un branșament Dn150mm la conducta de apă potabilă de pe str. Libertății, conform contractului de pestări servicii de branșare/racordare și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare nr. 00245/27.12.2011.

Volume totale de apă potabilă autorizate:

- zilnic maxim - 1322,0 mc/zi = 15,3 l/s

- zilnic mediu - 1123,0 mc/zi = 13 l/s

- anual - 410 mii mc/an = 10,8 l/s

Alimentarea cu apă este permanentă: 24 ore pe zi, timp de 365 zile pe an.

Înmagazinarea apei se face in rezervorul de înmagazinare apă potabilă din beton, de capacitate V = 300 mc. DistribuŃia apei potabile se realizează printr-o reŃea inelară, Dn 100 mm, de lungime L = 7 km.

Apa tehnologica industriala provine din 2 surse: 1. Sursa principală de alimentare: de suprafaŃă, din râul Mureş prin barajul de


56

priză nr. 2 administrat de ABA Mureş 2. Sursa secundară(de rezervă): de suprafaŃă, canalul Turbină(UHE);

Volume totale de apă industrială autorizate:

- zilnic maxim - 62400 mc/zi = 722,2 l/s;

- zilnic mediu - 52000 mc/zi = 601,9 l/s;

- anual - 19000 mii mc/an

Alimentarea cu apă brută este permanentă: 24 ore/zi timp de 365 zile pe an.

Consumul de apă este calculat pentru un regim de 330 zile de funcŃionare a instalaŃiilor tehnologice.

Volumul de apă industrială(zilnic maxim), autorizat este calculat la funcŃionarea la capacitatea maximă a instalaŃiilor.

DistribuŃia apei tehnologice se face prin staŃia de pompare treapta a II *- a, echipată cu 6 pompe tip 12 NDS. Transportul apei spre consumatori se realizează printr-o reŃea de distribuŃie din oŃel carbon de diametre variabile (Dn 800, 400, 250 mm), în sistem inelar.

In vederea asigurării debitelor de apă necesare pentru folosinŃele industriale, platforma dispune de 7 gospodării de apă şi 2 iazuri batal destinate răcirii şi recirculării apei în instalaŃiile tehnologice.

Apa pentru incendiu se asigură din aceeași sursă de suprafață ca și apa tehnologică.

Rezerva de apă pentru stingerea incendiilor este asigurată din bazinele tampon de apă industrială (2 x 5000 mc) şi din rezervorul castelului de apă pentru consumatorii vitali (1000 mc.). În caz de nevoie se poate folosi apa stocată în bazinele tampon. Rezerva intangibilă de apă de incendiu este de 1000 mc. Timpul de refacere a rezervei de apă (1000 mc) este de 3,33 ore – max.4 ore (2 pompe a 150 mc/h fiecare).

Gradul de recirculare internă a apei: cca. 97 %.

Volumul total de apă tehnologică recirculată: Qmed = 36100 mc/h= 865.900 mc/zi.

Capacitate maximă proiectată: Q = 67453 mc/h = cca. 1618872 mc/zi

Pentru asigurarea debitelor de apă tehnologică, societatea dispune de 6 gospodării de recirculare, organizate astfel: 18 gospodăriile/recirculare de apă R1, R3, R4, R6, R7, R9 furnizează apă

recirculată cu impurificare redusă;

Gospodăriile de apă recirculată (R1, R3, R4, R6, R7, R9) se compun fiecare din: 19 turnuri de răcire cu tiraj forŃat; 20 tiraj natural (R1); 21 staŃii de pompare apă recirculată; 22 staŃii de filtrare parŃială; 23 staŃii de tratare apă recirculată; 24 reŃele de apă recirculată tur - retur.

StaŃiile de apa recirculata deservesc următoarele instalaŃii:

Gospodaria/recircularea R1 - Separare aer, Acid azotic 2, Azotat 1-2, CET1

Gospodaria/recircularea R3 - Acid azotic 3, Azotat 3, Uree, Amoniac 3, CET 2


57

Gospodaria/recircularea R4 - Acid 4

Gospodaria/recircularea R6 - Amoniac 4

Gospodaria/recircularea R7 - Melamina

Gospodaria/recircularea R9 - N.P.K.

Prin modernizarea turnurilor de răcire ale instalaŃiilor de recirculare a apei (22 de celule de răcire cu un volum total de V=12.000 mc) ceea ce a dus la îmbunătăŃirea transferului termic şi la scăderea volumelor de apă utilizate.

In cadrul instalaŃiilor de recirculare se folosesc reactivi Nalco de tratare a apei având ca efect reducerea cantităŃii de impurităŃi depuse în instalaŃiile de recirculare, îmbunătăŃirea transferului termic, scăderea consumului de apă de spălare şi implicit a volumului de apă brută utilizată.

Norme de apă pentru principalele produse:

Toate consumurile de apă sunt contorizate, monitorizate, și respectă volumele și debitele autorizate.

Instalațiile de captare, tratare, distribuție și înmagazinare a apei sunt și vor rămâne cele autorizate.

Implementarea proiectului de modernizare a instalatiilor de producere amoniac nu va conduce la modificarea actualei scheme de consum a apei tehnologice.

De asemenea, nu se vor inregistra modificari referitoare la balanta de consum a apei pentru folosintele igienico-sanitare.

4.2.3. Mangementul apelor uzate

Apele uzate cu impurificare redusă rezultate din folosinŃele cu caracter industrial, după eventuala epurare locală, cât şi apele provenite din precipitaŃii, sunt transportate gravitaŃional printr-o reŃea subterană de canalizare având în principal 3 colectoare magistrale (2 x Dn 1.400 mm tip BUCOV şi 1 clopot 240 x 155 cm), într-o cameră de distribuŃie paralelipipedică(20 x 10 x 5 m) din care se evacuează în râul Mureş prin intermediul unui canal de descărcare din beton armat, cu lungimea de 400 m şi secŃiunea clopotului de 260 x 165 cm.

Pentru atenuarea pericolului poluării emisarului, apele uzate pot fi dirijate din camera de distribuŃie în cele 2 compartimente ale bazinului final de omogenizare şi retenŃie, având un volum util total de 56.000 mc.

Produsul U.M. Volum de apă Specific (mc/U.M.)

Amoniac III - apă recirculată-R3 mc/tonă 385,0

- apă demineralizată

3,5

Amoniac IV - apă recirculată-R6 mc/tonă 385,0

- apă demineralizată 3,5


58

Volumele zilnice şi orare de ape uzate tehnologice evacuate în emisar nu includ apele meteorice precum şi surplusul de apă brută transportată pe aducŃiunea de apă care se evacuează în canalizare prin preaplinul bazinelor subterane.

a) Canalizare ape chimice convenŃional curate

Apele cu impurificare redusă din instalaŃiile tehnologice şi auxiliare, cele din staŃiile de epurare locală, precum şi apele meteorice, sunt colectate într-o reŃea subterană de canalizare(3 colectoare magistrale, C1, C2 şi C3), fiind transportate gravitaŃional spre colectorul de evacuare(C). În colectorul magistral C2 si C3 sunt evacuate apele uzate rezultate de la secŃiile:

- Amoniac III - Amoniac IV; - Recirculare R6; - Recirculare R3;

Apele transportate de colectoarele magistrale de canalizare ajung în camera de distribuŃie a bazinului final de omogenizare (antebazin) din care pot fi dirijate cu ajutorul unor stăvilare, fie în cele două compartimente ale bazinului final(în caz de retenŃie), fie direct în conducta de evacuate(descărcare), spre emisar. Evacuarea se efectuează controlat, în funcŃie de calitatea efluentului.

b) Canalizare menajeră

Apele uzate menajere sunt colectate într-o reŃea de canalizare distinctă, în două staŃii de pompare intermediare, controlate prin analize periodice (analize săptămânale efectuate de SC AZOMUREŞ SA şi analize lunare efectuate în comun de SC AZOMUREŞ SA şi SC AQUASERV SA), de unde sunt descărcate intermitent în colectorul de ape menajere al oraşului.

StaŃia de pompare ape menajere SP2

StaŃia de pompare ape menajere SP2 are rolul de a colecta apele menajere uzate, rezultate de la instalaŃiile acid azotic III şi IV, azotat de amoniu III, uree, amoniac III, IV şi melamină şi de a le pompa în colectorul de ape menajere al oraşului.

c) InstalaŃii de epurare

Epurarea apelor uzate se realizează în instalaŃii şi staŃii locale de epurare care funcŃionează în cadrul instalaŃiilor tehnologice, după cum urmează: - instalaŃia de stripare şi neutralizare a apelor de proces rezultate la fabricarea

azotatului de amoniu I – II - instalaŃia de stripare si neutralizare ion amoniu rezultate din fabricatiile azotatului

de amoniu III si Melaminei; - instalatie de hidroliza – stripare ion amoniu din apele uzate rezultate la fabricarea

ureei; - staŃia de neutralizare a apelor de la instalatia de demineralizare III. - statia de neutralizare a apelor acide colectate pe platforma instalatiei acid azotic

IV.

Sursele de generare a apelor uzate sunt diferențiate în funcție de etapele de implementare ale proiectului.


59

Etapa de construcŃie

Apa va avea o utilizare limitată în perioada de construcŃie, deoarece cea mai mare parte a materialelor de construcŃie vor fi preparate în afara amplasamentelor. Apa utilizată în cadrul amplasamentului pentru prepararea unor materiale de construcŃie va fi înglobată în acestea. Din această activitate nu vor rezulta ape uzate.

Apele uzate rezultate din activităŃile igienico-sanitare ale personalului vor fi ape uzate de tip fecaloid-menajer. În acest sens, pentru perioada de şantier se vor utiliza facilitatile existente pe amplasament.

Etapa de operare

În configuraŃia actuală, apele de condens rezultate din instalatiile de productie amoniac sunt tratate în instalația de stripare și după tratare se obține apă amoniacală cu concentrație de cca.20% NH3 – care este reutilizată în procesul de fabricație în instalația de azotat de amoniu I+II;

Randamentul instalației de stripare este de 99,6%, ca urmare, condensul – în cazul în care este evacuat la canalizare – are un conținut de cca. 1mg/l ion NH4

+ .

4.2.4. Impact prognozat

În perioada de realizare a investiției, apele, în special cele freatice, se pot contamina cu scurgeri accidentale de carburanți de la utilajele de construire folosite sau, indirect, din depozitarea necorespunzătoare a unor categorii de deșeuri (ex. deșeuri menajere, deșeuri de ambalaje, pulverulente etc). Măsurile de prevenție aparțin categoriilor de activități de bună practică în șantier fiind considerata suficienta experienta acumulata la nivelul societatii pentru a fi indeplinite conditiile de lucru in siguranta.

Apele uzate rezultate din activităŃile igienico – sanitare ale personalului Constructorului se vor gestiona prin utilizarea facilităŃilor existente pe amplasament. În consecință, aceste fluxuri de apă nu vor constitui o sursă de poluare.

Capacitățile de transport pentru conducte/canale/rigole și capacitățile de stocare a bazinelor de colectare nu vor suferi modificari. Balanta generala de apa nu va suferi nici ea modificari, o reducere a consumului brut de apa (prin refolosirea condensului) fiind asteptata.

Referitor strict la potențiala afectare a corpului de apă subterană (prin poluări accidentale în timpul șantierului) sau a râului Mures prin eventuale neconformități în exploatarea instalației (scurgeri accidentale în canalele adiacente instalației) impactul potențial este evaluat nesemnificativ. De asemenea nu este vizată nici generarea unui impact rezidual.

Probabilitate Severitate SemnificaŃie

1 1 1


60

4.2.5. Măsuri de reducere a impactului

Masurile de diminuare a impactului se vor referi la:

� manipularea combustibililor se execută astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol;

� aplicarea, în caz de nevoie, a tuturor masurilor de prevenire şi combatere a poluarii accidentale conform prevederilor în vigoare;

� intretinerea constructiilor şi instalatiilor de alimentare cu apă şi de evacuare a apelor uzate în conditii corespunzatoare în scopul minimizarii pierderilor de apa sau poluarii accidentale a solului şi panzei freatice;

� orice material utilizat în construcŃii şi în exploatare va fi depozitat în spaŃii special amenajate;

� folosirea oricăror substanŃe toxice în procesul de construcŃie şi în exploatare se va face în funcŃie de caracteristicile acestora;

� manipularea materialelor sau a altor substanŃe utilizate în tehnologii se va realiza astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaŃii.

In conditiile aplicarii tuturor masurilor de reducere a impactului propuse, se poate aprecia ca implementarea şi functionarea obiectivului analizat nu va induce dezechilibre în dinamica naturala a componentei hidrice ce descrie amplasamentul.

4.3. ProtecŃia calităŃii aerului

4.3.1. CondiŃii locale

Municipiul Tîrgu-Mureş este amplasat în centrul Podişului Transilvaniei, într-o zonă tipic deluroasă, beneficiind de un climat temperat-continental moderat cu amplitudini medii termice de 230-240C.

Maximele absolute pot urca până la 380- 390C iar cele minime absolute pot coborâ sub -320C.

Precipitațiile nu sunt foarte consistente: 568mm, dar pot atinge şi 745mm. Umezeala atmosferică în schimb este destul de mare (77% anual) mai ales în lunile de iarnă.

Inversiunile termice sunt destul de frecvente în perimetrul oraşului, deşi Valea Mureşului mai atenuează ceva din intensitatea acestora. În ceea ce priveşte dinamica atmosferei, menŃionăm că aceasta are un procent de calm atmosferic de 25,2 %. Vânturile cele mai frecvente fiind cele din sectorul nordic şi nord-vestic favorizate de orientarea generală a reliefului şi în special de orientarea culoarului Văii Mureşului. O influenŃă semnificativă o are şi briza de deal-vale, transformată în zona oraşului în briză urbană.

Cadrul legislativ privind monitorizarea calităŃii aerului înconjurător este reglementat prin Legea 104 din 15 iunie 2011 privind Calitatea aerului inconjurator care are ca scop protejarea sănătăŃii umane şi a mediului prin măsuri destinate menŃinerii calităŃii aerului acolo unde acesta corespunde obiectivelor de calitate şi pentru îmbunătăŃirea acesteia în celelalte cazuri.


61

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Mureş exploatează in zona Municipiului Tg Mures doua staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului amplasate astfel:

• O staŃie de monitorizare a fondului urban (MS-1) amplasată în Tîrgu Mureş în zona centrală a municipiului - str. Köteles Sámuel nr. 33 pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, ozon, bioxid de sulf, benzen şi alŃi compuşi organici volatili, particule în suspensie, PM 10

• O staŃie de monitorizare a influenŃei zonei industriale (MS-2) amplasată în Tîrgu Mureş str. LibertăŃi nr. 120 pentru indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, ozon, bioxid de sulf, particule în suspensie PM 10

Sinteza rezultatelor privind monitorizarea calitatii aerului in zona municipiului Tg Mures in ultimii ani, indica urmatoarea situatie:

• ConcentraŃiile dioxidului de azot - Nu înregistreaza depăşiri ale valorii limită orare pentru sănătatea umană la indicatorul bioxid de azot - respectiv 200 µg/m3 şi nici ale valorii-limită pentru media anuală. (40 µg /m3)

• ConcentraŃiile dioxidului de sulf - Nu înregistrat depăşiri ale valorii limită orare pentru sănătate umană la indicatorul bioxid de sulf – respectiv 350 µg /m3 si nici ale valorii limită pentru 24 de ore – 125 µg /m3.

• Pulberi în suspensie (PM 10) - se înregistrat episodic depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la indicatorul pulberi în suspensie fracŃiunea PM10 – respectiv 50 µg /m3, cauza principala a evenimentelor fiind traficul auto.

• Pulberi în suspensie (PM 2,5) – nu inregistreaza depăşirea valorii limită anuale conform Legii 104/2011 (30 µg /m3).

• ConcentraŃii ale monoxidului de carbon: - nu se inregistreaza depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la indicatorul monoxid de carbon - 10 mg/m3

• ConcentraŃii ale benzenului: nu s-a depăşit valoarea-limită admisă conform Legii 104/2011 de 5 µg /m3 (perioada de mediere de un an).

• Ozonul nu s-a depăşit pragul de alertă de 24 µg /m3 măsurat timp de 3 ore consecutive şi nici nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare pentru indicatorul ozon-respectiv 180 µg /m3, medie orară.

Aceasta situatie buna privind calitatea aerului nu se inregistreaza si pentru amoniac, considerat poluant specific pentru municipiul Tîrgu-Mureş.

Acest poluant este monitorizat la sediul AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Mureş - Târgu Mureş, str. Podeni, nr. 10 unde funcŃionează un analizor automat de amoniac, tip HORIBA APNA 360. Determinarile si evaluarea rezultatelor se efectueaza in conformitate cu prevederile STAS 12574/1987 – Aer in zone protejate, standard aplicabil in continuare pentru poluantii care nu sunt reglementati de Legea 104/2011.

Activitatea de monitorizare a concentraŃiilor amoniacului în aerul înconjurător pune in evidenta, episodic, depăşiri ale concentraŃiei zilnice maxime admise de 100 µg/m3.

Aceasta situatie este evidentiata si de ultimele rapoarte publice privind calitatea aerului emise de APM Mures.

Raport lunar - Ianuarie 2014 (APM Mures)


62

Raport lunar - Martie 2014 (APM Mures)

Trebuie facuta precizarea ca, valorile concentraŃiilor medii zilnice sunt mult inferioare concentraŃiei maxim admise, respectiv 100 µg /mc, si au o tendinta generala de scadere.

4.3.2. Surse de poluanŃi şi protecŃia aerului în perioada de

construcŃie

Sursele principale şi poluanŃii atmosferici caracteristici perioadei de construcŃie vor fi reprezentate de:

� lucrările de pregătire ale construcțiilor si instalatiilor actuale – poluanți particule;

� pregătirea platformelor pe care se vor monta echipamentele noi: săpături, umpluturi, etc;

� manevrarea deşeurilor de construcŃie – poluanŃi particule;


63

� lucrări de construcŃie: debitare, sudură, vopsire – poluanŃi: particule, NOX, CO, compuşi organici volatili (COV);

� funcŃionarea utilajelor motorizate utilizate pentru realizarea acțiunilor, pentru manevrarea echipamentelor din componenŃa instalaŃiei şi a materialelor, transportul echipamentelor şi al materialelor – poluanŃi: NOX, SO2, CO, particule cu conŃinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COV.

Sursele specifice perioadei de construcŃie vor fi surse de suprafaŃă, deschise, libere.

FuncŃionarea acestora va fi intermitentă, în funcŃie de programul de lucru (maximum 10 ore/zi, 6 zile/săptămână) şi de graficul lucrărilor. Durata lucrărilor de construcŃie este estimată la 18 luni.

După finalizarea lucrărilor de construcŃie, sursele menŃionate mai sus vor dispărea.

Măsurile de reducere a emisiilor şi a nivelurilor de poluare vor fi atât tehnice, cât şi operaŃionale şi vor consta în:

� folosirea de utilaje de construcŃie moderne, dotate cu motoare ale căror emisii să respecte legislaŃia în vigoare;

� reducerea vitezei de circulaŃie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul echipamentelor şi al materialelor;

� diminuarea la minimum a înălŃimii de descărcare a materialelor care pot genera emisii de particule;

� utilizarea de betoane preparate în staŃii specializate, evitându-se utilizarea de materiale de construcŃie pulverulente în amplasament;

� curăŃarea roŃilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice;

� oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate.

Se apreciază că în perioada de construcŃie nivelurile concentraŃiilor de poluanŃi în perimetrele cu receptori sensibili nu vor fi influențate de activitățile desfășurate pe amplasamentul șantierului şi se vor situa sub valorile limită, valorile ținta și nivelurile critice prevazute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și concentrațiile maxime admisibile pentru particule totale în suspensie (TSP) prevăzute de STAS nr. 12574/1987.

4.3.3. Surse de poluanți și protecția calității aerului în perioada

de operare

În prezent, emisiile de amoniac asociate functionarii celor doua instalatii supuse modernizarii se materializeaza la nivelul coloanelor de stripare a condensului de proces, instalatii care sunt cuprinse in programul de modernizare al instalatiei.

Rezultatele activitatilor de automonitorizare pentu toti indicatorii si punctele de masura din programul de monitorizare, aferente sectiei Amoniac, pentru anii 2012 si 2013 sunt prezentate in tabelele de mai jos.


64

Emisii specifice sectia Amoniac – automonitorizare 2012 Nr crt.

Instalatia Denumire punct de masura

Pozitia din planul de

amplasament

Cod sursa de emisie

Poluant Frecventa det.

VLE, mg/Nmc

Media an 2012 ,

mg/Nmc

1 Amoniac III

Reformer primar 1 101 B NOx trim. 450 168.80

SOx trim. 35 0.00 Pulberi trim. 5 0.00 Preincalzitor gaz

tehnologic 2 103 B NOx trim. 450 176.64

SO2 trim. 35 0.00 Pulberi trim. 5 0.00 Coloană de stripare

condens de proces 3 103 E NH3 trim. 30 15.42

Amoniac IV


SOx trim. 35 0.00 Pulberi trim. 5 0.00 Preincalzitor gaz

tehnologic 5 103 B NOx trim. 450 129.19

SOx trim. 35 0.00 Pulberi trim. 5 0.00 Coloană de stripare

condens de proces 6 103 E NH3 trim. 30 25.90

Emisii specifice sectia Amoniac – automonitorizare 2013 Nr crt.

Instalatia Denumire punct de masura

Pozitia din planul de

amplasament

Cod sursa de emisie

Poluant Frecventa det.

VLE, mg/Nmc

Media an 2013 , mg/Nmc

1 Amoniac III


SOx trim. 35 0.00

Pulberi trim. 5 0.00

Preincalzitor gaz tehnologic

2 103 B NOx trim. 450 133.63

SO2 trim. 35 0.00


Coloană de stripare condens de proces

3 103 E NH3 trim. 30 9.66

Amoniac IV


SOx trim. 35 0.00


Preincalzitor gaz tehnologic

5 103 B NOx trim. 450 107.22

SOx trim. 35 0.00


Coloană de stripare condens de proces

6 103 E NH3 trim. 30 18.30


65

Aceste rezultate pun in evidenta conformarea activitatii prin respectarea VLE pentru toti indicatorii asa cum sunt stabilite prin A.I.M. nr. SB din SB 84 / 30.10.2007 revizuită la 20.03.2012, valabilă până la 31.12.2015.

Lucrarile din cadrul proiectului vor conduce, in situatia viitoare, la aproximativ acelasi ordin de marime al valorii emisiilor pentru NOx, SOx, Particule, SO2 dar si la eliminarea punctelor de emisie a amoniacului.

În situaŃia actuală, condensul de proces format în separatoarele 102-F şi 104-F, cu un conŃinut de amoniu de aproximativ 0.038% (punctul 135 din bilantul de materiale), este dirijat către striperul de proces 103-E, unde este eliminat prin stripare cu abur de joasă presiune, iar amoniacul împreună cu aburul se elimină prin eşapare într-un punct înalt deasupra instalaŃiei.

Modernizarea prevede tratarea condensurilor cu amoniu într-un utilaj nou, numit saturator (151-E) unde condensul cu amoniu este circulat în contacurent cu gazul metan tehnologic de după compresorul de metan 102-J.

Amoniacul împreună cu o anumită parte din condens, trece în gaz care apoi este amestecat în continuare cu abur înaintea fazei de cracare primară.

Prin această tratare, se va obŃine nu numai eliminarea evacuării amoniacului în atmosfera si recuperarea acestuia, mai departe în circuitul tehnologic dar şi reducerea cantitatii de abur tehnologic necesară a fi introdusă în circuit cu aproximativ 33%., prin faptul că gazul este saturat cu vapori de apă la temperatura de echilibru pâna la un raport abur/carbon de 1/1, ceea ce va determina ulterior faptul că condensul rezultat nu va conŃine amoniac. După o serie de faze de recuperare a căldurii acesta este trimis la prelucrare în instalaŃia Demi III, de unde se va întoarce la InstalaŃiile de amoniac sub formă de apă demineralizată.

Fizic striperul de condens 103-E nu va dispare din instalaŃie ci va fi folosit în sistemul de generare abur, pentru producerea de abur de joasă presiune din purja continua din tamburul de abur 101-F.

4.3.4. Prognoza poluarii aerului

Efectele cumulative datorită vecinătăților cu alte instalații existente sau planificate se studiază pentru noxele care au efecte similare. Intrucat poluantul caracteristic pentru proiectul analizat este amoniacul, evaluarea situatiei viitoare s-a facut pornind de la inventarul surselor de emisie pentru acest poluant, corelat si cumulat cu celelalte proiecte aflate in derulare la nivelul platformei industriale.

Tabel cu emisii fixe actuale în atmosferă cu continut de amoniac si pulberi de uree:

Obiectiv / Instalatie

Punct de măsură

Cod sursă de emisie

Parametru determinat

Debit Nmc/h

Ore de lucru

Emisii

Media an 2013

mg/Nmc

Cantitate de poluant kg/an

Amoniac / Amoniac III

(sursa ce va fi anulată)

Coloană stripare condens de proces

103E NH3 10.937 6.720 9,66 710

Amoniac / Coloană stripare

103E NH3 10.937 7.128 18,3 1.427


66


Punct de măsură



Debit Nmc/h

Ore de lucru

Emisii

Media an 2013

mg/Nmc


Amoniac IV

(sursa ce va fi anulată)

condens de proces

Acid azotic / Acid azotic II

Duza evacare gaze reziduale

27 NH3 116.784 6.463 1,28 966

Acid azotic / Acid azotic III


L01 NH3 129.758 6.075 0,6 473

Acid azotic / Acid azotic IV


T01 NH3 156.253 6.621 1,2 1.241

Azotat de amoniu / Azotat de amoniu I+II

Turnuri de granulare (10 coșuri)

M1004-M1013

NH3 520.000 7.632 1,9 7.540

Azotat de amoniu / Azotat de amoniu I+II

Evacuare gaze după scruber M 3201 NH3 276.732 7.632 17,56 37.087

Azotat de amoniu / Azotat de amoniu III

Turn de granulare V1201 NH3 516.000 4.680 13,34 32.214

Azotat de amoniu / Azotat de amoniu III

Evacuare pat fluidizat K0305 NH3 108.000 4.680 3,11 1.572

Îngrășăminte lichide - URAN

Vas URAN + Uree LV4+LV5 NH3 720 3.072 19,83 44

Uree / Uree modernizată

Coș evacuare de la Scruber cu spălare acidă – 1 coș

2X0804

(X-663)

NH3

Pulberi uree

7.920

15

25

39.971

66.776

NPK / Hala de fabricație

Turn de granulare – coș comun de evacuare a gazelor de la spălare gaze cu F și Nox (1309), spălare gaze nu NH3 (1310),

2401 NH3 58.573 7.752 3,71 1.685


67


Punct de măsură



Debit Nmc/h

Ore de lucru

Emisii

Media an 2013

mg/Nmc


aspirație vase (V1320)


Aspirație de la filtrele de CaCO3

1327/VO NH3 45.500 7.752 24,5 8.642


Turn de granulare – evacuare (10 ventilatoare) 1A-10A

1A – 10A NH3 1.117.000 7.752 8,6 74.467

NPK / Statia de concentrare ape fosfoamoniacale

Evacuare în atmosferă BO4

BO4 NH3 100 7.541 8,32 6,27

Melamină / Ejector

Ejector faza de concentrare topitura de uree PE2

PE2 NH3 659 6.360 8,66 36

Total cantitate de poluant cumulat – NH3 (kg/an) – după modernizare Instalație de Uree 208.081

Total cantitate de poluant cumulat – NH3 (kg/an) – după modernizare ambele instalatii 205.944

Pulberi Uree (kg/an) 66.776

Notă – Datele referitoare la emisiile existente în aer cu continut de amoniac sunt preluate din Raportul Anual de Mediu – 2013 (RAM) și se referă la emisiile măsurate, ca medie anuala 2013 (mg/Nmc)

Impact cumulat semnificativ redus, prin reducerea cu (1-208.081/340.976)*100 = 38,90% a cantității de NH3 evacuat în aer de la surse fixe – prin implementarea proiectului de Modernizare InstalaŃie Uree

Impact cumulat semnificativ redus, prin reducerea cu (1-205.944/340.976)*100 = 39,60% a cantității de NH3 evacuat în aer de la surse fixe – prin implementarea proiectului de Modernizare InstalaŃie Uree cumulat cu Modernizarea InstalaŃiilor Amoniac.

În condiŃiile amplasamentului şi tehnologiei stabilite, se previzionează modificări ale standardelor locale de calitate a aerului – prin reducerea concentratiei in imisie pentru amoniac, ca urmare a soluŃiei implementate. Zona de influență privind imbunatatirea situatiei calitatii aerului va fi extinsa. Nu se previzioneaza o imbunatatire semnificativa a situatiei privind reducerea contributiei AZOMURES la fondul regional de poluare privind ceilalti poluanti monitorizati.

Chiar daca implementarea proiectului va aduce o imbunatatire semnificativa a situatiei emisiilor (pentru un poluant critic la nivel local) impactul activitatii unitatii ramane semnificativ. Efectele probabile privind potentiala afectare a calitatii aerului


68

se vor manifesta insa local si vor avea un caracter marginal privind severitatea – pe amplasament și în imediata vecinătate.

Probabilitate Severitate SemnificaŃia

3 2 6

În aceste condiții, semnificația impactului asupra calității aerului capătă valoarea 6 corespunzătoare unui impact mediu şi relativ la un singur poluant – amoniacul.

În această etapă, nu este considerată fezabilă aplicarea unor măsuri suplimentare de control şi reducere a acestui tip de emisie.

4.3.5. Măsuri de reducere a impactului

Dincolo de masurile care fac obiectul proiectului, se vor lua toate masurile necesare pentru ca poluarea componentei atmosferice sa se pastreze la cel mai scazut nivel posibil, respectiv:

• menținerea în parametrii optimi de funcționare a sistemelor de depoluare a gazelor;

• respectarea procedurilor zilnice de inspecții tehnice, a procedurilor de executare a reviziilor tehnice periodice;

• respectarea și monitorizarea continuă a parametrilor tehnologici de funcționare;

• conducerea procesului tehnologic din Camera de Comandă Centralizată, un proiect adiacent proiectelor de modernizare din Instalațiile Uree și Amoniac, care se realizează în paralel cu acestea

• modernizarea echipamentelor electrice și aparatelor de măsură și control existente, care se refolosesc și înlocuirea celor depășite din punct de vedere tehnic.

Pentru minimizarea emisiilor fugitive în atmosferă sunt prevăzute următoarele măsuri de rdeucere:

• eliminarea tuturor posibilităților de împrăștiere a materiilor prime și materialelor pulverulente pe sol, căi de acces, platforme și eliminarea posibilităților de antrenare a pulberilor de către vânt;

• etanșarea utilajelor.

4.4. Solul, subsolul şi apa subterană

În urma analizei efectuate asupra activităŃilor desfăşurate în cadrul societăŃii AZOMUREŞ a rezultat că principala sursă de poluare a solului o reprezintă produsele pe bază de azot.


69

4.4.1. Starea actuală şi evoluŃia în timp a poluării solului

Evaluarea şi cuantificarea arealurilor poluate ale solului datorate activităŃilor desfăşurate de societatea AZOMUREŞ s-au realizat pe baza investigaŃiilor analitice realizate în cadrul unui program de monitorizarea factorului de mediu sol si a documentatiilor si investigatiilor facute in vederea reglementarii activitatilor desfasurate pe platforma SC AZOMURES SA.

Deoarece zona în care este amplasată societatea AZOMUREŞ este şi va fi o zonă industrială, se poate aprecia ca teren cu folosinŃă mai puŃin sensibilă.

Efectuarea investigaŃiilor sunt necesare pentru stabilirea gradului de poluare şi pentru evoluŃia poluării solului în timp, ca urmare a influenŃelor activităŃilor desfăşurate din anul 2002 până în prezent.

Primele date referitoare la gradul de poluare a solului pe care este amplasată societatea AZOMUREŞ s-au înregistrat la nivelul anului 2002, dar anterior acestei date s-au efectuat investigaŃii asupra gradului de poluare a solului din vecinătatea platformei.

Zonele investigate au fost:

- zona I: pe o rază de 8 - 10 km în jurul AZOMUREŞ pe o adâncime în sol până la 80 cm.

- zona II: zona martor din amonte, Dumbrăvioara - Glodeni în 4 puncte de prelevare, pe adâncimi în sol, de până la 40 cm.

Poluantul cu rol primordial în poluarea solului este azotul, regăsit în diverse forme de azotaŃi.

Din analiza probelor de sol rezultă ca solul care suferă impactul negativ al funcŃionării platformei este cel din zona imediat învecinată ca urmare a precipitaŃiilor atmosferice ce antrenează în sol emisiile de NOx.

Se constată o suprapunere a zonei de sol poluat în zona în care pânza freatică este caracterizată de o depăşire a concentraŃiei de azotaŃi.

Un impact mai important asupra solului se manifestă, pe o arie restrânsă, în jurul iazului – batal de 30 ha, datorită exfiltraŃiilor din acesta. Valorile indicatorului N - NO3

- la adâncime de 40 cm în sol sunt de 40 - 140 ppm, cu mult peste valoarea maximă admisă, respectiv 22,6 ppm.

În vederea stabilirii influenŃei evacuărilor/emisiilor rezultate din activităŃile societăŃii în perioada 2002 – 2004 asupra solului şi a gradului de poluare la nivelul anului 2004 s-au efectuat investigaŃii analitice, realizându-se un număr de prelevări de probe de sol din perimetrul uzinal şi din vecinătatea societăŃii, în zona de impact.

Zonele investigate au fost considerate zone cu potenŃial însemnat de poluare, din interiorul platformei – perimetrul uzinal şi exteriorul platformei – zonă de influenŃă a societăŃii, pentru care s-a Ńinut cont de:

- amplasarea pe toate direcŃiile cardinale, în jurul unor surse de poluanŃi atmosferici, astfel încât distanŃele de la surse, până la punctele de prelevare să fie mai mari pe direcŃia vânturilor dominante;

- posibilitatea contribuŃiei mai multor surse la poluarea potenŃială a solului; - amplasarea pe suprafeŃe ce au servit la depozitarea temporară a materiilor

prime sau a deşeurilor industriale şi menajere;


70

- influenŃa reliefului la distribuŃia poluanŃilor în sol; - recomandările AgenŃiei de ProtecŃia Mediului Mureş.

Analiza asupra investigaŃiilor analitice realizate a urmărit două obiective:

- evoluŃia nivelului de poluare în perioada 2002 – 2004, evoluŃie care s-a stabilit prin compararea rezultatelor înregistrate în anii 2002, 2003 şi 2004.

- stabilirea gradului de poluare al solului datorat activităŃilor societăŃii la nivelul anului 2004.

EvoluŃia nivelului de poluare a solului din incinta platformei AZOMUREŞ Târgu Mureş a fost stabilit pe baza monitoringului realizat în perioada 2002 - 2004, monitoring care a urmărit acoperirea tuturor tipurilor de surse de poluare, pentru:

- instalaŃii chimice; - zonele de depozitare deşeuri, iaz – batal 30 ha şi iaz – batal 2,5 ha; - zonele de stocare a materiilor prime şi a produselor finite; - zonele de încărcare – descărcare a materiilor prime şi a produselor finite.

Probele de sol recoltate la adâncimile de prelevare 0 – 10 cm şi 30 – 40 cm din incintă au fost caracterizate prin parametrii pH, umiditate, As, SO4

2-, Namoniacal şi Nnitric, poluanŃi specifici activităŃilor desfăşurate de societatea AZOMUREŞ.

4.4.2. Cauze si surse de poluare

Poluarea caracteristică activităŃilor AZOMUREŞ, este poluarea cu compuşi pe bază de azot.

Principalele cauze care pot conduce la prezenŃa poluanŃilor în sol şi subsol sunt:

- manipularea neglijentă a materiilor prime, materialelor şi a produselor finite;

- întreŃinerea necorespunzătoare a conductelor de transport produse lichide din incintă;

- pierderea de produse din instalaŃii tehnologice şi rezervoare datorată accidentelor tehnice şi mecanice;

- scurgeri de produse de la: - rezervoarele de depozitare a produselor lichide(îngrăşăminte

lichide, ulei, etc.). Scurgerile pot apare ca urmare a coroziunii sau fisurării fundului sau virolei rezervoarelor, a coroziunii, fisurării, neetanşeităŃii anexelor rezervoarelor(pompe, conducte, armături, fitinguri) şi a unor erori umane în controlul şi supravegherea rezervoarelor: deversări, manevre greşite.

- rampele Auto sau CF de încărcare/descărcare produse. Cauzele care conduc la scurgeri de produse sunt identice cu cele prezentate anterior, elementele din care se pot scurge fiind: pompe, conducte, armături, fitinguri, cisterne Auto şi CF.

- instalaŃiile şi staŃiile locale de preepurare ape uzate; - bazinul final de retenŃie - omogenizare; - staŃiile de pompare ape menajere.


71

- stocarea în bataluri a apelor acide provenite din procesul tehnologic de fabricaŃie a îngrăşămintelor complexe peste capacitatea proiectată;

- exfiltraŃii din iazul – batal, din bazinul final de omogenizare, din rezervoarele îngropate ale staŃiilor locale de preepurare ape uzate şi din conductele de canalizare a apelor uzate;

- degajarea în aer a gazelor reziduale şi a pulberilor provenite din procesele de fabricaŃie, care pot fi antrenate de precipitaŃii în sol.

O altă posibilă sursă de contaminare a solului o constituie deşeurile generate de pe amplasament.

Din punct de vedere al persistenŃei, sursele de poluare pot fi:

1. surse persistente, de regulă latente şi de lungă durată cum sunt:

- scurgerile prin fisurile conductelor de transport produse lichide; - pierderi de diferite produse la rampele CF sau AUTO de încărcare –

descărcare; - neetanşeităŃile rezervoarelor de depozitare materii prime, produse

intermediare şi finite; - neetanşeităŃile iazului-batal; - exfiltraŃiile din canalizările de ape uzate şi din bazinele subterane ale

staŃiilor de epurare;

2. surse temporare, de scurtă durată, dispersate sau concentrate, apărute în caz de accidente tehnice sau avarii mecanice la instalaŃiile tehnologice, rezervoare, etc.

Stabilirea cu exactitate a aportului în timp a fiecărei surse de poluare este dificilă din următoarele considerente:

- interferenŃa în timp şi spaŃiu a efectelor diferitelor surse de poluare, interne şi externe;

- desfăşurarea unor procese de transformare, migrare, dizolvare, vaporizare sau degradare biochimică a poluanŃilor ajunşi în mediul subteran;

- influenŃele unor surse de poluare din exteriorul platformei analizate care s-au suprapus peste efectele surselor proprii de poluare.

În perioada de realizare a investiției, solul se poate contamina din surse specifice perioadei de execuŃie:

� executarea lucrarilor de excavare în vederea execuției fundațiilor;

� deşeuri depozitate necontrolat;

� ocuparea temporară a solului cu materiale de construcții;

� modificări ale condițiilor de drenare datorate lucrărilor de excavații;

� scurgerilor accidentale de carburanți de la utilajele de construcție folosite;

� scurgerilor accidentale de carburanŃi, lubrifianŃi, uleiuri de la utilaje;

� depozitarea temporară necontrolată a recipientelor de stocare a vopselelor;


72

� depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de tip menajer rezultate de la operatorii lucrărilor de construcŃie.

4.4.3. Concluzii si impact prognozat

Solul prelevat din incinta combinatului AZOMUREŞ se încadrează în categoria de teren cu folosinŃă mai puŃin sensibilă.

Solul prelevat din exteriorul platformei, care constituie majoritatea teren agricol, se încadrează în categoria de teren de folosinŃă sensibilă.

Rezultatele analizelor probelor de sol prelevate din interiorul şi din vecinătatea societăŃii AZOMUREŞ Târgu Mureş, conduc la următoarele constatări:

Pentru probele de sol prelevate din interiorul platformei:

� conŃinutul de azot amoniacal + nitric prezintă dese depăşiri ale valorilor clasei de aprovizionare normală cu azot, încadrând solul în clasa de aprovizionare cu azot foarte ridicată;

� conŃinutul de As nu depăşeşte valoarea normală pentru acest tip de sol în nici o probă analizată, ceea ce induce o poluare nesemnificativă;

� concentraŃiile de sulfaŃi înregistrate induc o poluare nesemnificativã, deoarece nu este atins pragul de alertă în nici o probă analizată.

Pentru probele de sol prelevate din exteriorul platformei:

� conŃinutul de azot amoniacal + nitric înregistrat în toate probele analizate prezintă depăşiri ale valorilor clasei de aprovizionare normală cu azot, încadrând solul în clasa de aprovizionare cu azot foarte ridicată.

În concluzie, pentru indicatorii specifici determinaŃi: As şi SO42-, activitatea

desfãşuratã în cadrul combinatului generează o poluare nesemnificativã asupra solului din incintă.

ConŃinutul de azot amoniacal + nitric, specific activităŃii desfăşurate de combinat, se situează peste limitele clasei de aprovizionare normală cu azot, atât pentru culturile de câmp, cât şi pentru cele intense, încadrând solul în clasa de aprovizionare cu azot foarte ridicată atât în cadrul platformei cât şi în zona de influenŃă a societăŃii.

4.4.4. Starea actuală şi evoluŃia în timp a poluării pânzei freatice

Societatea, prin programul de protecŃia mediului, a realizat un sistem de monitorizare, prin care se urmăreşte evoluŃia pânzei freatice.

În cadrul programul, se fac măsurători trimestriale în puŃurile amplasate pe teritoriul combinatului, după cum urmează:

� pentru zona iazului – batal de 30 ha - puŃurile: 1, 4, 5a, 6, 8, 17, 23, 25, 27. � pentru zona iazului – batal de 2,5 ha - puŃurile: FC1, FC2. � suplimentar (interior - pentru platforma combinatului)- puŃurile: PuŃ 23-R1, PuŃ

26-R1, PuŃ PC2-uree, PuŃ PC3-castel apa, PuŃ PC4-SRA, PuŃ PC2- amo.II.

EvoluŃia nivelului de poluare a apelor subterane a fost stabilită pentru perioada 2002 – iunie 2004 prin evoluŃia calităŃii apei subterane.


73

Analizele realizate în perioada 2002 – iunie 2004, pentru puŃurile de observaŃie, au urmărit determinarea următorilor parametri chimici de caracterizare a gradului de poluare a apelor subterane:

� pentru zona iazului – batal de 30 ha: pH; NH4+; NO3

-; NO2-; PO4

3-; F. � pentru zona iazului – batal de 2,5 ha: pH; NH4

+; NO3-; NO2

-; PO43-; F.

� pentru platforma combinatului: pH; NH4+; NO3

-; As; uree. � Studiile efectuate asupra poluării apelor subterane au reliefat: � Apa freatică se găseşte, în general, cu nivel liber local sub uşoară presiune,

nivelul freatic fiind de la 2 m la 5,5 m adâncime de la suprafaŃă solului, funcŃie de morfologia terenului.

� Ponderea principală în poluarea apelor subterane o deŃine impurificatorii pe bază de azot.

� EvoluŃia calităŃii apelor subterane este următoarea: - tendinŃa de evoluŃie în timp a pH-ului este următoarea: - în cadrul platformei, pH-ul este staŃionar, slab descrescător, păstrându-se

în domeniul neutru - slab bazic. - comparând anii de referinŃă 2002 şi 2004 (sem. I), pentru poluarea cu

amoniu evoluŃia este următoarea: - pentru puŃurile monitorizate din perimetrul platformei avem:

- evoluŃie descrescătoare: puŃurile PC2 – uree, PC3 – castel de apă, PC2-amo II;

- situaŃie staŃionară: puŃ 26-R1; - evoluŃie crescătoare în 2003, mult redusă în 2004: puŃ 23-R1; - evoluŃie crescătoare faŃă de anul 2002, staŃionară în ultimii ani:

puŃ PC4-SRA. - tendinŃa de evoluŃie în timp a poluării cu azotaŃi este crescătoare,

excepŃie făcând următoarele puŃuri: puŃurile PC2-uree şi PC3-castel apă din perimetrul platformei, unde evoluŃia este descrescătoare în timp.

- indicatorul As, analizat în proba de apă freatică prelevată din puŃul PC2-amo.II situat în zona InstalaŃiei Amoniac II, a evidenŃiat o evoluŃie descrescătoare a poluării apei freatice cu As.

- indicatorul uree a fost monitorizat în trei puŃuri situate în cadrul platformei şi anume: - PuŃ PC2-uree; - PuŃ PC3-castel apă; - PuŃ PC4-SRA; - TendinŃa de evoluŃie a concentraŃiilor de uree în cele trei puŃuri

monitorizate este aceeaşi: puternic crescătoare în anul 2003 faŃă de 2002, înregistrând apoi o scădere semnificativă în sem. I 2004 dar nu sub valorile din anul 2002.

- PoluanŃii proveniŃi din incinta platformei avansează pe direcŃia de curgere a acviferului freatic, direcŃie care este aproximativ perpendiculară pe malurile râului cu o uşoară înclinare în sensul curgerii Mureşului.

- Poluarea pânzei freatice este o consecinŃă a poluării solului şi reflectă în mare parte poluarea acestuia. În concordanŃă cu nivelul de poluare a solului, analizat anterior, poluarea cea mai însemnată a pânzei freatice cu compuşi pe bază de azot se regăseşte în partea de N – NV a platformei.


74

4.4.5. Surse de poluare a apelor subterane

Sursele de poluare au fost localizate şi definite prin importanŃa lor, Ńinându-se cont de amploarea locală a fenomenului de poluare evaluată prin concentraŃia indicatorilor de calitate ai apei subterane.

Aceste surse au fost definite prin rezervoarele de stocare produse lichide, reŃelele de transport al substanŃelor chimice sau al apelor chimic impure, instalaŃii tehnologice, rezervoare subterane, depozite diverse. Acestea sunt sursele principale, majore, de alimentare a acviferului cu compuşi chimici poluanŃi constituind faza de iniŃiere a riscului generat de poluarea apelor subterane.

Pe lângă aceste surse directe în subteran mai activează şi alte surse indirecte constituite din compuşii chimici, care sunt rămaşi pe amplasament şi care alimentează lent, dar continuu, stratul acvifer. Particularizarea lor este dificilă, dar importantă pentru evaluarea performanŃelor soluŃiilor de remediere a calităŃii apelor subterane, ce vor fi aplicate.

Posibilii receptori ai apei subterane poluate sunt:

� puŃurile de captare a apei pentru scopuri de potabilitate; � puŃurile de captare a apei pentru utilizarea acesteia în scopuri gospodăreşti; � puŃurile de captare a apei pentru irigaŃii; � puŃurile de depresionare a nivelului freatic pentru epuismente în vederea

realizării unor fundaŃii de construcŃii; � puŃurile de captare pentru utilizarea apei în scopuri industriale; � izvoarele de apă subterană, zonele de descărcare a acviferului în apele de

suprafaŃă.

Dintre toŃi aceşti potenŃiali receptori, pentru acest caz probleme deosebite prezintă contaminarea puŃurilor de captare a apei pentru scopuri de potabilitate din localităŃile din aval de combinat, în sensul curentului subteran de apă.

Analizând căile de expunere trebuie observat că în acest caz nu există un singur mediu poluat – apa. Solul este şi el poluat. În astfel de cazuri în care există mai multe medii poluate riscul generat ca şi restricŃiile ce se pun sunt mult mai severe. Această constatare are repercursiuni deosebite asupra strategiei de stabilire a nivelurilor de depoluare ce vor trebui realizate atunci când se va pune problema remedierii acviferului.

Efectul poluanŃilor evacuaŃi în sol

Imisiile de poluanŃi pot afecta solul, vegetaŃia şi fauna.

Imisiile provenite din activitatea AZOMUREŞ care pot avea un impact asupra solului, vegetaŃiei şi faunei sunt oxizii de azot şi amoniacul. Aceştia sunt spălaŃi de ploi şi ajung pe sol şi în plante sub formă de N - NO3 (în probele de sol şi plante se determină azotul, provenit din diverse forme de azotaŃi, şi se exprimă în ppm substanŃă uscată).

PrecipitaŃiile, temperaturile şi vânturile predominante influenŃează direcŃia şi frecvenŃa curenŃilor de aer ce antrenează poluanŃii. Astfel, precipitaŃiile joacă un rol important în purificarea atmosferei, prin aducerea la sol a elementelor în suspensie şi prin dizolvarea unei mare părŃi din gaze. De asemenea, precipitaŃiile au o influenŃă pozitivă asupra capacităŃii de filtrare a noxelor de către arbori şi a rezistenŃei de


75

poluare a arborilor. În lipsa precipitaŃiilor depunerea continuă a impurităŃilor pe frunze poate avea consecinŃe dintre cele mai grave pentru activitatea plantelor.

CurenŃii de aer determină transportul poluanŃilor, în special pe orizontală; ei acŃionează atât prin direcŃia în care se deplasează cât şi prin viteza pe care o realizează. Ambii parametri, foarte variabili, fiind la fel de importanŃi în antrenarea noxelor la distanŃă.

DirecŃia predominantă a curenŃilor de aer în zona AZOMUREŞ este nord vestică.

Deşi emanaŃiile de poluanŃi au loc în atmosferă, acestea sunt aduse la sol de precipitaŃii, astfel încât se acumulează în litieră şi în orizontul superior al solului, fiind apoi absorbite de către vegetaŃie.

Aceste fenomene s-au înregistrat şi în zona de impact, datorită activităŃii desfăşurate de societatea AZOMUREŞ.

Datorită faptului că emisiile poluante sunt antrenate de curenŃii ascendenŃi existenŃi şi transportate la distanŃe apreciabile, în imediata apropiere a combinatului se remarcă o zonă slab afectată de acestea.

Efectul poluanŃilor evacuaŃi în apă

Apele subterane din zona AZOMURES pot conŃine în principal următorii impurificatori specifici: NH4

+, NO2-, NO3

-, F-, PO43- şi uree.

4.4.6. Concluzii si prognoza impactului

Analiza datelor referitoare la semestrul I 2004 conduce la următoarele observaŃii:

� valorile de pH înregistrate conduc la următoarele concluzii: pH-ul analizat în probele prelevate din puŃurile din perimetrul platformei şi din jurul iazului – batal de 2,5 ha se încadrează în limitele impuse de Legea privind calitatea apei potabile, inducând o poluare nesemnificativă;

� poluare semnificativă a apei subterane cu amoniu, valorile concentraŃiilor medii pe primul semestru al anului 2004 depăşind cu mult valoarea admisă de Legea privind calitatea apei potabile. Cele mai mari valori s-au înregistrat în apa subterană din zona iaz batal 30 ha.Valorile concentraŃiei de amoniu sunt mai scăzute în perimetrul platformei dar se păstrează tot în domeniul semnificativ. ExcepŃie fac puŃurile 23-R1 şi PC2-amo.II în care poluarea cu amoniu este nesemnificativă şi puŃul 26-R1 unde poluarea este potenŃial semnificativă.

� apa subterană din perimetrul combinatului prezintă încărcare însemnată cu azotaŃi, concentraŃia medie fiind cuprinsă în domeniul de valori 193,83 – 50667 mg/l. Deoarece aceste valori sunt cu mult peste limita admisă de Legea privind calitatea apei potabile, indicatorul azotaŃi induce o poluare semnificativă.

� concentraŃia de azotiŃi din apa subterană a puŃurilor analizate, prezintă valori ce depăşesc limita maximă admisibilă dată de Legea privind calitatea apei potabile, inducând o poluare semnificativă.

� conŃinutul de fosfaŃi din apa subterană este ridicat pentru acest tip de apă, încadrând poluarea în domeniul semnificativ. Valorile cele mai însemnate s-au înregistrat în apa puŃurilor 17, 8 şi 1 situate în jurul iazului – batal de 30 ha.


76

� apa subterană din perimetrul batalurilor prezintă încărcare redusă cu fluoruri, inducând o poluare nesemnificativă. ExcepŃie face apa freatică din puŃul 4 situat în perimetrul iazului – batal de 30 ha, unde concentraŃia de fluoruri indică o poluare potenŃial semnificativă.

� concentraŃia de As înregistrată în proba prelevată din apa subterană a puŃului PC2-amo.II, situat în perimetrul platformei – InstalaŃia Amoniac II, nu a depăşit limita maximă admisibilă dată de Legea privind calitatea apei potabile, inducând o poluare nesemnificativă.

Din monitorizările curente efectuate de societatea AZOMUREŞ Târgu Mureş rezultă:

� pentru indicatorul pH

- Poluare nesemnificativă în perimetrul platformei şi în jurul iazului – batal de 2,5 ha.

- Poluare semnificativă în jurul iazului – batal de 30 ha.

� Poluare semnificativă cu amoniu, azotaŃi, azotiŃi, fosfaŃi;

� Poluare nesemnificativă cu fluoruri şi arsen.

ActivităŃile care se vor desfăşura pe amplasamentul instalației de Amoniac în cele două perioade ale proiectului(construcŃie şi funcŃionare) nu vor avea impact asupra componentelor subterane – geologice şi nici nu vor produce schimbări în mediul geologic.

Impactul rezidual este considerat a fi scăzut. A fost evaluată severitatea 1, deoarece toate posibilele forme de impact sunt posibil a se manifesta exclusiv în limita amplasamentului. În plus, datorită sistemelor de prevenire şi control existente sau care urmează a fi implementate probabilitatea de apariŃie a unui posibil impact este foarte mică. Ca urmare, semnificaŃia impactului este foarte scăzută.


1 1 1

4.4.7. Masuri de diminuare a impactului

Datorită măsurilor care s-au luat în ultimul timp este de aşteptat o scădere a concentraŃiilor poluanŃilor în factorii de mediu sol şi pânză freatică.

Dintre problemele rezolvate amintim:

� realizarea şi darea în folosinŃă a iazului – batal de 2,5 ha, ceea ce a dus la scăderea exfiltraŃiilor din iazul – batal vechi prin scăderea nivelului apei din acesta;

� realizarea unor instalaŃii de distrugere a emisiilor de NOx pentru cele trei linii de fabricaŃie.

FaŃă de aceste măsuri realizate, datorită nivelului mare de poluare, rezultă necesitatea unor măsuri pentru reducerea şi limitarea poluării, menŃinerea unor niveluri controlate ale calităŃii solului şi apei subterane astfel ca migrarea poluanŃilor în afara limitelor platformei să se diminueze.


77

Măsurile recomandate vizează în primul rând inventarierea totalităŃii surselor de poluare şi eliminarea acestora.

Propuneri de măsuri care ar putea reabilita calitatea solului şi pânzei freatice

1. Studierea posibilităŃii golirii iazului – batal de 30 ha.

2. Continuarea aplicării programului de monitorizare a nivelului şi calităŃii apei subterane din interiorul şi exteriorul platformei în forajele existente sau în altele noi.

3. Realizarea de investigaŃii asupra solului, monitorizându-se mai ales concentraŃiile de azot nitric şi amoniacal.

4. Repararea tuturor reŃelelor de canalizare ale apelor industriale uzate. Se va promova un program de înlocuire treptată a canalizărilor de apă industrială (se va continua programul deja început), în special cele care au suportat mişcări tectonice şi care sunt susceptibile a fi surse importante de infiltraŃii în subteran a produselor chimice poluante; se va insista pentru început în zonele în care analizele din prezentul studiu pun în evidenŃă existenŃa unor surse potenŃiale de alimentare artificială a stratului acvifer.

5. Betonarea spaŃiilor în care sunt realizate transvazării ale produselor utilizate, astfel încât, eventualele scurgeri să poată fi uşor recuperate, eliminând astfel riscul infiltrării acestora în subteran.

6. Legarea la canalizarea chimică a platformelor a tuturor zonelor de unde ar putea proveni accidental ape uzate.

7. Studierea posibilităŃilor de reducere a emisiilor de praf din InstalaŃiile NPK, Azotat de amoniu III şi Uree.

8. Realizarea unor studii pentru implementarea "producŃiilor curate" care să stabilească retehnologizările şi modernizările eficiente economic cu efecte în protecŃia mediului pentru tehnologiile existente care prezintă încă impact de mediu şi căutarea de soluŃii viabile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase.

9. Crearea unui sistem eficient de urmărire şi control a pierderilor de produse din cadrul instalaŃiilor tehnologice şi din conductele de transport, în special, cele subterane pentru care observarea vizuală a pierderilor este practic imposibilă.

10. Depistarea surselor de pierderi de ape nepoluate întrucât prin creşterea nivelurilor freatice în interiorul platformei se favorizează migraŃia poluanŃilor în afara perimetrului acesteia.

11. Realizarea şi punerea în funcŃiune a StaŃiei de tratare ape reziduale impurificate cu amoniac şi azotat de amoniu pentru reducerea încărcării cu poluanŃi a apelor uzate evacuate în emisar. În felul acesta se reduc şi concentraŃiile de poluanŃi ce migrează în pânza freatică.

12. Realizarea la timp a reparaŃiilor şi curăŃirilor de rezervoare pentru stocarea produselor în vederea eliminării impurificării solului şi subsolului.

13. Valorificarea deşeurilor cu scopul reducerii cantităŃilor de deşeuri stocate şi îndepărtarea deşeurilor menajere şi industriale nerecuperabile prin depozitare în locuri special amenajate.


78

14. Salubrizarea suprafeŃei industriale şi întreŃinerea spaŃiilor verzi între instalaŃii şi drumuri.

15. Realizarea instruirii personalului societăŃii cu privire la aplicarea măsurilor necesare pentru reducerea poluării factorilor de mediu.

Pentru a evita eventualele accidente soldate cu poluarea solului, subsolului, pânzei freatice şi a râului Mureş, beneficiarul a luat următoarele măsuri:

� urmăreşte periodic fenomenul de coroziune a conductelor şi construcŃiilor aferente;

� urmăreşte starea de etanşeitate a canalizării şi influenŃa acesteia asupra nivelului apelor freatice şi impurificării acestora, în timpul opririi instalaŃiilor efectuându-se probe de etanşeitate prin sondaj;

� urmăreşte prezenŃa depunerilor în canalizări şi cămine şi se iau măsuri de îndepărtare a acestor depuneri;

� toate traseele de condens pe care se returnează condens de la CET sunt dotate cu conductivimetre pentru depistarea rapidă a impurificării lor şi luarea măsurilor necesare;

� reŃelele de canalizare menajeră au fost verificate şi au fost remediate interferenŃele cu canalizarea tehnologică;

� s-a refăcut canalizarea C3 cu plombă de beton pe o lungime de 6m; � verificarea integrităŃii reŃelei subterane de canalizare chimic impură şi a

conductelor subterane ce vehiculează apă de iaz de la NPK constituie o preocupare permanentă a societăŃii;

� calitatea apelor uzate evacuate în emisar este supravegheată continuu printr-un sistem de automonitoring, fiind controlată şi prin analize de laborator de către operatorul ce deserveşte bazinul final de omogenizare (din 30 în 30 de minute) şi de către laboratorul de ape reziduale (din 2 în două ore); rezultatele analizelor de laborator sunt transmise dispecerului de serviciu şi înregistrate în jurnalul de tură;

� instalaŃiile de măsură şi control de la bazinul final de omogenizare sunt dotate cu sistem de avertizare optică şi acustică a depăşirii valorilor maxim admise pentru indicatorii monitorizaŃi;

� coordonarea activităŃii de supraveghere a calităŃii apelor evacuate este asigurată de către dispecerul de producŃie care dispune măsurile ce se impun pentru prevenirea poluării emisarului (reducerea restituŃiei prin retenŃie parŃială sau retenŃie totală) şi stabilirea parametrilor normali de evacuare.

Solul din perimetrul instalaŃiilor de amoniac este cuprins în programul de monitorizare a calităŃii solului pe societate.

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. InformaŃii despre biotopurile din zona amplasamentului

Obiectivul este amplasat într-o zonă industrială si nu este in vecinatatea unor arii naturale protejate.

Zona nu este propice vegetatiei spontane si nu reprezinta habitatul unor specii de vietuitoare.


79

Prin realizarea lucrarilor de modernizare nu se schimba caracterul zonei, nu sunt afectate alte terenuri, zone verzi, specii sau habitate ale animalelor.

Datorită poziŃiei şi distanŃei faŃă de suprafetele de teren cultivate şi populate cu fauna terestră, obiectivul nu va influenŃa negativ vegetaŃia şi fauna din zonele adiacente.

4.5.2. Impactul prognozat asupra florei şi faunei

PrezenŃa florei şi faunei este pur întâmplătoare, atât pe amplasamentul propriuzis al instalaŃiei cât şi în zona înconjurătoare.

Activitatea de modernizare şi funcŃiionare a instalaŃiei proiectate nu va afecta vegetaŃia sau fauna din areal, astfel că se poate afirma că nu va exista un impact asupra vegetaŃiei şi faunei din zona amplasamentului şi din zonele limitrofe nici în timpul realizării lucrărilor de investiŃie, şi nici după punerea în funcŃiune a instalaŃiei.

Impactul rezidual este considerat a fi scăzut. A fost evaluată severitatea 1, deoarece toate posibilele forme de impact sunt posibil a se manifesta exclusiv în limita amplasamentului. Ca urmare, semnificaŃia impactului este foarte scăzută.


1 1 1

4.5.3. Măsuri pentru protecția ecosistemelor terestre și acvatice

Datorită unei reprezentări foarte slabe a vegetaŃiei în zona de amplasare şi a unui impact inexistent, nu au fost prevăzute măsuri speciale de diminuare a impactului asupra vegetaŃiei sau faune

In zona amplasamentului, avand în vedere situarea acestuia pe o platforma industriala, elementele biotice naturale au fost puternic alterate prin interventie antropica, astfel ca nu se mai gasesc reprezentate decat sporadic. Prin urmare, proiectul va afecta nesemnificativ componenta biotică a zonei.

4.6. Mediul social şi economic

4.6.1. Utilizarea terenurilor

Proiectul analizat nu implica utilizarea unor noi suprafete de teren, nu este schimbata folosinta terenurilor invecinate.

4.6.2. Economia locală şi ocuparea forței de muncă

Implementarea noului obiectiv de investiții nu va avea un impact semnificativ asupra mediului social și economic deoarece numărul de locuri de muncă directe nu se modifică.


80

Activitatea din cadrul instalaŃiei nu va avea niciun impact negativ asupra caracteristicilor demografice ale populaŃiei din zonă sau asupra condiŃiilor de viaŃă ale locuitorilor din zonă.

Terenul pe care se va amplasa obiectivul este cotat ca teren neproductiv – teren cu construcŃii industriale. Terenul nu este supus restricŃiilor, fiind amplasat în afara zonelor protejate sau de interes public.

Indirect se poate aprecia că va exista un impact pozitiv generate de creșterea productiei si a rentabilității activității de producere a amoniacului și dezvoltarea activităților colaterale(servicii, transport, valorificare deșeuri, etc.).

Realizarea proiectului de Modernizare a Instalațiilor de Amoniac va determina creșterea siguranței pentru personalul de exploatare și pentru mediu prin reducerea semnificativă a emisiilor de amoniac în aerul înconjurător din ariile cu receptori sensibili, respectiv locuitorii municipiului Tîrgu-Mureș și ai comunelor învecinate.

Din punct de vedere social și economic, proiectul va genera un impact pozitiv asupra mediului social și economic, respectiv asupra populației prin:

• Crearea de locuri de muncă în etapa de construcție • Creșterea investițiilor în municipiul Tîrgu-Mureș • Creșterea calității vieții angajaților prin crearea unor condiții mai bune de

muncă • Creșterea nivelului de calificare a angajaților prin crearea posibilității de

operare a unor echipamente și utilaje moderne • Îmbunătățirea semnificativă a calității vieții receptorilor sensibili, respectiv

locuitorii municipiului Tîrgu-Mureș și ai comunelor învecinate prin reducerea emisiilor de amoniac rezultate în procesul actual de producție, ca urmare a realizării lucrarilor de modernizare.

Toate aceste aspecte vor contribui la creșterea economică a zonei.

Respectarea tuturor măsurilor de siguranŃă recomandate prin proiectul tehnic va duce la prevenirea unor accidente cu urmări defavorabile asupra factorilor de mediu.

Activitatea şi amplasamentul obiectivului în zonă pe platforma existentă a Azomures nu va constitui un factor semnificativ de stres pentru populaŃia din zonă.

Prin funcŃionarea obiectivului propus prin prezentul proiect nu va exista impact negativ asupra aşezărilor umane.

Ca urmare se poate aprecia că impactul acestei investiŃii în ceea ce priveşte mediul social şi economic va fi pozitiv .

Nu sunt necesare măsuri de atenuare. Este recomandată încurajarea utilizării resurselor locale (materiale și umane), inclusiv în etapa de construire.

4.6.3. Trafic şi căi de acces

Accesul rutier către amplasament se va realiza pe drumuri modernizate existente.

Utilizarea de echipamente moderne de transport nu va conduce la disconfort pentru locuitori.

Nu sunt necesare lucrăriri de investiție sau rute alternative de transport.


81

Nu sunt considerate necesare alte lucrări de protejare a zonelor rezidențiale sau a altor obiective publice.

Se consideră că, prin măsurile tehnice adoptate şi prin respectarea cu stricteŃe a disciplinei tehnologice, conform procedurilor care vor fi întocmite, contribuŃia obiectivului la poluarea aşezărilor umane şi la afectarea sănătăŃii populaŃiei se va manifesta în sens benefic.

Impactul rezidual este considerat a fi scăzut. A fost evaluată o severitate pozitivă datorită avantajelor induse de implementarea proiectului. Ca urmare, semnificaŃia impactului este foarte scăzută.


1 +1 1

4.7. Peisajul

Platforma industrială este amplasată în extermitatea de vest a zonei industriale a municipiului Tîrgu Mureș, la o distanță de cca. 4 km de centrul orașului. Vecinătatea amplasamentului instalațiilor de Amoniac este zonă industrială, incinta AZOMUREȘ.

Instalatiile de Amoniac se încadreaza în peisajul industrial al zonei si nu vor afecta impactul peisagistic existent, produs la ora actuală de platforma industrială, impact caracteristic marilor unități industriale.

Prin urmare, realizarea lucrărilor de modernizare propuse nu vor produce impact asupra peisajului.


1 +1 1


82

CAPITOLUL 5. DEŞEURI

Gestionarea şi monitorizarea deşeurilor rezultate din procesele tehnologice şi din alte activităŃi auxiliare desfăşurate de societatea AZOMUREŞ se realizează în conformitate cu prevederile legii 211/2011 privind regimul deseurilor.

Deseurile generate, tipurile şi cantitatile sunt caracterizate de starea de funcționare sau de modernizare a Instalațiilor de Amoniac.

5.1. Etapa de funcționare

Principalele tipuri de deşeuri rezultate în etapa de operare a Instalațiilor de Amoniac III şi IV sunt:

- catalizatori uzaŃi (cu conŃinut de Cr, Ni, Ni-Mo, ZnO) proveniŃi din procesele de fabricaŃie;

- piese şi componente metalice uzate rezultate de la întreŃinerea şi repararea echipamentelor şi instalațiilor;

- ulei uzat rezultat din activităŃile de întreŃinere şi reparaŃii a echipamentelor şi utilajelor

- deseuri de ambalaje

- deşeuri menajere.

Deşeurile generate în instalațiile de Amoniac de pe platforma AZOMUREŞ se încadrează în următoarele categorii:

- Deşeuri refolosibile: deşeuri valorificabile în interiorul platformei sau prin Operatorii economici autorizaŃi din punct de vedere al protecŃiei mediului pentru efectuarea operaŃiunilor de valorificare/eliminare: deşeuri metalice feroase (fier – fontă – oŃel, inox), catalizatori uzaŃi, ulei uzat, etc.

- Deşeuri nerecuperabile: deşeuri depozitate definitiv în interiorul platformei sau eliminate prin Operatorii economici autorizaŃi din punct de vedere al protecŃiei mediului pentru efectuarea operaŃiunilor de valorificare/eliminare: deşeuri menajere (resturi alimentare, resturi menajere, resturi vegetale).

SituaŃia gestiunii deşeurilor rezultate din activitatea AZOMUREŞ în sectiile Amoniac este prezentată în tabelul de mai jos.

Cantitatea de deşeuri produse în perioada de operare:

Grupa de deşeuri

Categorii de deşeuri

Cod deşeu*

Modul de gestionare a deşeului rezultată în activitatea desfăşurată

Colectare E/V

0 1 2 3 4

I. Deşeuri ind. specifice ramurii de act.

Cataliz. uzaŃi de Ni,Cr,Mo,Cu,Fe 16.08.03/

nepericulos

Containere metalice, amplasate pe suprafete

betonate, în cadrul sectiei Amoniac-

V/valorificare prin unitati autorizate


83

II. Deşeu ind. asimilabil deşeului menajer

Deşeu menajer

20.03.01 20.01.08

Containere metalice E/eliminare prin unitati autorizate

III. Ambalaje Lemn 15.01.03 Hartia şi cartonul colectate containere pe

suprafate betonate V/valorificare prin unitati autorizate

Hârtie-carton 15.01.01 Mase plastice 15.01.02

IV. Deşeuri periculoase Uleiuri uzate 13.02.08*/ periculos

Colectare în containere speciale pe categorii de ulei, depozit de ulei uzat

V. Alte deşeuri – deseuri metalice, nemetalice, DEEE

Fier (dezmembrări) 17.04.05 containere pe suprafate betonate

V/valorificare prin unitati autorizate

Inox (dezmembrări) 17.04.05

Motoare electrice uzate 16.02.14 Magazii special amenajate

Notă: * - conform Listei Deşeurilor din HG 856/2002; E = eliminat; V = valorificat.

Depozitarea acestora se face în spaŃii amenajate, Ńarcuri sau platforme închise sau acoperite, până la predarea către agenți economici specializați în valorificarea sau eliminarea lor, înlăturând astfel efectul poluator.

În etapa de operare, practicile actuale privind modul de gestionare a deşeurilor nu se vor modifica şi nu vor fi necesare măsuri suplimentare de colectare selectivă şi de stocare separată a deşeurilor.

Gestiunea deșeurilor rezultate se va face conform prevederilor legale în vigoare.

Piesele şi componentele metalice uzate se vor colecta în zonele special amenajate din cadrul platformei AZOMUREŞ SA şi vor fi valorificate prin operatori autorizaŃi.

Uleiurile uzate rezultate de la utilaje şi echipamente vor fi colectate în recipiente metalice închise care se vor depozita controlat într-un spaŃiu special amenajat (prevăzut cu pardoseală betonată, cu tavă metalică pentru stocarea recipientelor şi cu mijloace adecvate pentru stingerea incendiilor), în vederea predării spre valorificare către operatori autorizaŃi.

Va fi păstrată evidenŃa cantităŃilor de deşeuri generate în conformitate cu prevederile din Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

5.1.1. Măsuri de minimizare a cantităŃii de deşeuri produse în

etapa de funcționare

Măsurile ce se vor întreprinde pentru minimizarea cantităŃii de deşeuri produse (în procesul de tratare, valorificare, eliminare/depozitare) sunt strâns legate de retehnologizarea şi modernizarea tehnologiilor existente şi căutarea de soluŃii viabile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase.

Societatea AZOMUREŞ a realizat o prognoză în domeniul gestiunii deşeurilor şi anume: cantitate estimată de deşeuri pentru anii următori.

Tipurile de deşeuri şi cantităŃi estimative de deşeuri care se pot genera din procesele de producŃie în cadrul sectiilor Amoniac sunt:

- deşeuri feroase şi neferoase – vor rezulta din eventualele dezmembrări ale instalațiilor, în cantitate variabilă, până la valorificare;


84

- deşeu – catalizatori uzaŃi de fier, cupru, nichel de la secŃia Amoniac – se înlocuiesc periodic in funcŃie de durata de utilizare (de regulă 4-8 ani);

- deşeuri industriale provenite din eventualele demolări (moloz) – cantitate care nu poate fi estimată.

5.2. Etapa de implementare a proiectului

Principalele deșeuri generate în perioada execuției lucrărilor de construcții – montaj, vor fi:

- deseuri rezultate din acțiunile de denocivizare a instalațiilor pentru pregatirea în vederea lucrărilor de modernizare;

- deșeuri de materiale de construcție – betoane, metale, spărtură de beton, etc.;

- deșeuri de ambalaje rezultate din folosirea diferitelor materiale auxiliare (lianți, vopsele, diluanți) utilizate în lucrările de construcții;

- uleiuri uzate rezultate de la utilajele/ echipamentele utilizate în timpul lucrărilor de construcții;

- deșeuri menajere și asimilabil menajere, rezultate din activitățile igienico-sanitare ale personalului operatorilor lucrărilor de construcții.

5.2.1. Gestionarea deseurilor

Managementul deşeurilor se face în conformitate cu legislaŃia în vigoare, aliniată la Directivele ComunităŃii Europene. Deşeurile sunt colectate pe categorii şi apoi sunt depozitate temporar în punctele de depozitare aferente fiecărui loc de producere, precum şi în cele special amenajate din incinta societăŃii.

Pentru etapa de construcŃie, modalităŃile de gestionare eficientă şi conformă a deşeurilor generate în această etapă vor avea în vedere:

- inventarul tipurilor şi cantităŃilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate a acestora;

- evaluarea modalităŃilor de reducere a deşeurilor solide, în special a celor periculoase;

- determinarea modalităŃii şi a responsabililor pentru implementarea măsurilor de gestionare a deşeurilor;

- colectarea separată şi valorificarea materialelor cu potenŃial valorificabil (metal, mase plastice, sticlă);

- urmărirea strictă a deşeurilor periculoase (ambalaje de vopsele şi diluanŃi), depozitarea temporară a acestora în condiŃii de siguranŃă şi predarea spre valorificare sau eliminare finală prin operatori autorizaŃi;

- depozitarea temporară a tuturor deşeurilor, în spaŃii special amenajate pentru fiecare tip de deşeu, astfel încât să se reducă riscul poluării solului şi a subsolului.


85

Gospodărirea deşeurilor generate în perioada realizării investiției se va efectua astfel:

- pământul de excavaŃie excedentar va fi depozitat temporar în imediata vecinătate a zonei de lucru în vederea reutilizării pe amplasament;

- deşeurile de construcŃie vor fi depozitate temporar pe platforme betonate, în condiții adecvate, de unde vor fi predate firmelor autorizate în vederea eliminării finale;

- deşeurile metalice şi deşeurile de material plastic vor fi depozitate temporar pe platforme betonate, în condiții adecvate, de unde vor fi predate operatorilor autorizați în vederea valorificării;

- uleiurile uzate rezultate de la utilaje şi echipamente vor fi colectate pe categorii, în recipienți metalici închiși, care se vor depozita controlat în spaŃii special amenajate, de unde vor fi preluate în vederea reciclării/valorificării de către operatori autorizaŃi;

- deşeurile de ambalaje vor fi colectate separat (in functie de periculozitate şi tip deseu) în containere amplasate în vecinătatea zonei de lucru, de unde vor fi preluate în vederea valorificării/eliminării finale de către operatori autorizaŃi;

- deşeurile menajere şi asimilabil menajere vor fi colectate în containere metalice, amplasate pe suprafeŃe betonate, de unde vor fi preluate de către operatori autorizați.

5.2.2. Tipurile, sursele de generare de deşeuri rezultate în etapa

premergatoare lucrărilor de modernizare

Sursele generatoare de deşeuri

Deşeurile provin din:

- lucrările de denocivizare „cleaning securing”;

- lucrările de dezafectare utilaje şi conducte/demolare clădiri;

- activităŃile menajere ale personalului executant.

Tipuri de deşeuri care vor fi generate

A. Deşeuri rezultate din denocivizare „cleaning securing”

Din procesul de denocivizare („cleaning securing”) al Instalațiilor Amoniac rezultă următoarele deşeuri:

- Catalizatori uzaŃi de la desulfurare, reformare primară şi secundară, de la conversie CO de înaltă temperatură, de la metanizare (cu conŃinut de substanŃe periculoase: cobalt-molibden şi oxid de zinc; oxid de nichel; oxid de fier activat cu crom) şi catalizatori uzaŃi de la conversie CO de joasă temperatură şi de la sinteză (cu conŃinut de substanŃe nepericuloase: oxid de zinc şi oxid de cupru - oxid de zinc; oxid de fier)

- Uleiuri uzate

- Umplutură metalică, umplutură ceramică


86

- SoluŃie CARSOL

- Cărbune activ epuizat

- Silicagel

- Reactivi de laborator

- Nămol cu conŃinut de metale grele rezultat de la pretratarea apelor uzate

- Ape de spălare utilaje (filtru 116F, rezervor soluŃie Carsol)

Deşeurile estimate rezultate din procesul de denocivizare „cleaning securing” a instalației Amoniac sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr. Crt.

Denumire deșeu Caracteristici Stare fizică

Cod deșeu conf. HG 856/2002

Tip deseu Localizare

1 Catalizator de desulfurare

Cobalt-molibden şi Oxid de zinc

S 16 08 02*1 deşeu periculos

- desulfurator 101D - desulfurator 102D

2 Catalizator reformare primară

Oxid de nichel S 16 08 02*1 deşeu periculos

- reformer primar 101B

3 Catalizator reformare secundară


- reformer secundar 103D

4 Catalizator conversie CO de HT

Oxid de fier activat cu crom


- convertor înaltă temperatură 104D

5 Catalizator conversie CO de JT

Oxid de zinc şi Oxid de cupru-oxid de zinc

S 16 08 02*1 deşeu nepericulos

- convertor joasă temperatură 104D

6 Catalizator metanizare


- metanator 106D

7 Catalizator sinteză

Oxid de fier S 16 08 032 deşeu nepericulos

- coloană de sinteză 105D

8 Umplutură metalică

Coloane cu umplutură de inele metalice inox de tip Pall

S 17 04 054 deşeu nepericulos

în coloane

9 Umplutură ceramică

Coloane cu umplutură de tipul şei ceramice Intalox

S 17 01 035 deşeu nepericulos

în coloane

10 SoluŃie CARSOL

CompoziŃie: carbonat de potasiu 25%, dietanolamină 1,9% şi pentaoxid de vanadiu 4000 ppm

L 16 10 03*6 deşeu periculos

în rezervorul de soluŃie Carsol

11 Ulei mineral Ulei de ungere L 13 02 05*7 deşeu periculos

în utilajele aferente compresoarelor

12 Cărbune activ

Cărbune activ epuizat


în filtrul 116F

13 Ape de spălare utilaje

Cărbune activ, dietanolamină, V2O5

L 16 10 01*9 deşeu periculos

- filtru 116F - rezervor soluŃie Carsol


87

14 Silicagel Silicagel S 16 03 0410 deşeu nepericulos

în instalația de uscare aer

15 Reactivi de laborator

diversi L/S 16 05 06*11 deşeu periculos

- laborator amoniac

NOTE: 1 Cod deşeu: 16 08 02* - catalizatori uzaŃi cu conŃinut de metale tranziŃionale periculoase (scandiu, vanadiu, mangan, cobalt, cupru, ytriu, niobiu, hafniu, wolfram, titan, crom, fier, nichel, zinc, zirconiu, molibden şi tantal. Aceste metale şi compuşii lor sunt periculoşi dacă sunt clasificaŃi ca atare substanŃe periculoase. Această clasificare a substanŃelor periculoase poate determina în ce măsură aceste metale tranziŃionale şi care dintre compuşii lor reprezintă substanŃe periculoase.) sau compuşi ai metalelor tranziŃionale periculoase 2 Cod deşeu: 16 08 03 - catalizatori uzaŃi cu conŃinut de metale tranziŃionale sau compuşi ai metalelor tranziŃionale, fără alte specificaŃii 3 Cod deşeu: 19 02 05* - nămoluri de la tratarea fizico-chimică cu conŃinut de substanŃe periculoase 4 Cod deşeu: 17 04 05 - fier şi oŃel 5 Cod deşeu: 17 01 03 - Ńigle şi materiale ceramice 6 Cod deşeu: 16 10 03* - concentrate apoase cu conŃinut de substanŃe periculoase 7 Cod deşeu: 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 8 Cod deşeu: 06 13 02* - cărbune activ epuizat (cu excepŃia 06 07 02* - cărbune activ de la producerea clorului) 9 Cod deşeu: 16 10 01* - deşeuri lichide apoase cu conŃinut de substanŃe periculoase 10 Cod deşeu: 16 03 04 - deşeuri de substanŃe anorganice 11 Cod deşeu: 16 05 06* - substanŃe chimice de laborator constând din sau conŃinând substanŃe periculoase inclusiv amestecurile de substanŃe chimice de laborator

B. Deşeurile estimate ce vor rezulta din activitatea de dezafectare/demolare sunt reprezentate de:

- Deşeuri metalice

- Deşeuri din construcŃii (beton, vată minerală, moloz, cărămizi, PVC, etc.)

- Uleiuri uzate

- Deşeuri menajere.

Estimarea deşeurilor ce vor rezulta din dezafectarea/demolarea unor parti ale instalației Amoniac

Deşeuri ce vor rezulta la dezafectarea instalaŃiei Amoniac

Denumire deşeu* Cantitate

estimată a fi generată

Starea fizică Solid – S, Lichid – L,

Semisolid – SS

Cod deşeu* (cf. HG

856/2002)

Pământ si pietre, resturi de balast 10 t S 17 05 04 17 01 08


88

Denumire deşeu* Cantitate

estimată a fi generată

Starea fizică Solid – S, Lichid – L,

Semisolid – SS

Cod deşeu* (cf. HG

856/2002)

Amestecuri de beton, cărămizi, Ńigle şi materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01 06*

2,00 t S 17 01 07

Deseuri din construcŃii şi demolări – fier şi oŃel 2 t S

17 04 05 20 01 40

Deşeuri de ambalaje- ambalaje care conŃin reziduuri sau sunt contaminate cu substanŃe periculoase

0,1 t S 15 01 10*

Deşeuri din construcŃii şi demolări – material plastic 0,75 t S 17 02 03

Deşeuri din construcŃii şi demolări – cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10*

1,5 t S 17 04 11

Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi – uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere; alte uleiuri de motor, de transmisei şi de ungere; uleiuri minerale hidraulice neclorinate

1,5 t L 13 02 05* 13 01 10*

Deşeuri municipale şi asimilabile din industrie – deşeuri municipale amestecate n.d. S 20 03 01

Unde:

* În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

Gestionarea tuturor deşeurilor rezultate din activităŃile de dezafectare/demolare se vor face cu respectarea legislaŃiei actuale în domeniu.

Deşeurile metalice, rezultate de la demontarea/dezasamblarea utilajelor, conductelor, construcŃiilor metalice, se vor colecta şi stoca temporar pe amplasament, pe tip de deşeu, pe platforme betonate puse la dispoziŃie de titular, până la valorificarea lor prin firma specializată cu care titularul are încheiat contract.

Deşeurile de materiale de construcŃii (moloz, beton, cărămizi, ş.a.), materialele plastice, vor fi stocate temporar în locuri special amenajate, în vederea preluării de către firme specializate autorizate pentru valorificarea / eliminarea acestora.

Deşeurile de vată minerală vor fi stocate temporar în locuri special amenajate, în vederea eliminării.

Uleiurile uzate ce vor rezulta de la denocivizarea „cleaning securing”/dezafectarea utilajelor (compresoare, ventilatoare, pompe, transformatori) se vor colecta în recipiente metalice care să asigure condiŃiile de etanşeitate necesare, se vor stoca temporar pe o platformă special amenajată în incinta societăŃii, în vederea preluării de către firme specializate autorizate pentru valorificarea/eliminarea acestora.


89

Catalizatorii uzaŃi se colectează în recipiente adecvate, care să asigure condiŃiile de etanşeitate necesare, se depozitează temporar pe o platformă special amenajată, în vederea valorificării prin firme specializate.

Umplutura metalică şi umplutura ceramică rezultate la golirea coloanelor de umplutură se colectează în recipiente adecvate, care să asigure condiŃiile de etanşeitate necesare, se depozitează temporar pe o platformă special amenajată, în vederea valorificării/eliminării prin firme specializate autorizate.

SoluŃia Carsol, cărbunele activ epuizat, silicagelul, reactivii de laborator, nămolul cu conŃinut de metale grele rezultat de la pretratarea apelor uzate – se colectează în recipiente adecvate, care să asigure condiŃiile de etanşeitate necesare, se depozitează temporar pe o platformă special amenajată, în vederea eliminării prin firme specializate autorizate.

Apele de spălare încărcate cu compuşi periculoşi rezultate din procesul de denocivizare „cleaning securing” al utilajelor: rezervor soluŃie Carsol şi filtru 116F, vor fi colectate în containere şi apoi preluate ca deşeuri periculoase de către firme specializate autorizate, în vederea tratării/eliminării.

Deşeurile menajere vor fi colectate, depozitate controlat şi evacuate periodic de către firma specializată cu care executantul va încheia contract.

Recuperarea/valorificarea/eliminarea deşeurilor generate din activitatea de dezafectare se va realiza în condiŃii de eficienŃă şi securitate pentru factorul uman şi factorii de mediu, în conformitate cu legislaŃia în vigoare.

Prin intermediul Planului de Management al Deşeurilor, parte integrantă a Sistemului de Management al Mediului, titularul şi executantul dezafectării vor Ńine evidenŃa strictă a deşeurilor produse şi valorificate/eliminate din obiectiv.

Deşeurile rezultate vor fi valorificate/eliminate prin firme specializate autorizate pentru fiecare tip de deşeuri, astfel încât pe amplasament să nu rămână deşeuri.

La finalizarea lucrărilor de denocivizare „cleaning securing”/dezafectare/demolare a unor părți din instalație, vor putea fi supuse procesului de modernizare propus.

Impact prognozat

Colectarea deşeurilor rezultate se va face selectiv, iar stocarea va fi temporară şi se va realiza în conformitate cu legislaŃia specifică, pe spaŃii betonate, puse la dispoziŃie de titular.

Impactul indus de depozitarea temporară a deşeurilor, în condiŃiile respectării legislaŃiei de mediu, este estimat ca fiind nesemnificativ.

Concluzii:

Deşeurile rezultate din activităŃile de denocivizare „cleaning securing”/ dezafectare/ demolare vor fi colectate selectiv şi vor fi stocate temporar pe amplasament, pe platforme betonate.

Valorificarea/eliminarea deşeurilor se va realiza în funcŃie de tipul de deşeu, prin firme specializate, pe bază de contracte de prestări servicii.

Impactul datorat deşeurilor rezultate la dezafectarea Instalației Amoniac se estimează a se încadra în domeniul nesemnificativ.


90

CAPITOLUL 6. MONITORIZAREA

Monitorizarea calităŃii mediului este o cerinŃă legală legată de funcŃionarea unei societăŃi cu potenŃial impact asupra mediului, dar şi o componentă de bază a sistemului de management al mediului.

Implementarea proiectului care face obiectul prezentei documentaŃii nu implică modificarea programului actual de monitorizare a calităŃii factorilor de mediu stabilit prin Autorizatia integrata de mediu, întrucât nu introduce schimbări în ceea ce privește impactul activităŃii AZOMUREŞ asupra factorilor de mediu.

În cazul stabilirii necesităŃii modificării programului de monitorizare a factorilor de mediu în etapa de operare, modificările vor fi stabilite de către societatea AZOMUREŞ S.A. în colaborare cu autoritatea competentă de mediu.

CerinŃele de monitorizare adecvate descărcărilor de poluanŃi care au loc, metodologia şi frecvenŃa de măsurare, procedura de evaluare şi obligaŃia de a furniza autorităŃii competente datele solicitate de acesta pentru verificarea conformării cu autorizaŃia, sunt specificate in Autorizatia integata de mediu.

Monitorizarea factorilor de mediu constă în efectuarea de analize a calității emisiilor, a apelor și aerului din zona amplasamentului, conform cerințelor din Autorizația integrată de mediu și verificarea conformării cu normele impuse prin legislație și prin actele de autorizare existente.

Rezultatele acestei monitorizări permit depistarea operativă a unor eventuale avarii sau funcționări anormale și stau la baza unor decizii privind aplicarea de măsuri corective sau chiar la declanșarea procedurilor de alarmare și intervenție.

În cazul producerii unor avarii soldate cu accidente majore, se realizează monitorizarea zonelor afectate, până la remedierea totală a efectelor acestora.

Procedura privind monitorizarea și măsurarea performanței de mediu, stabilește:

- metodologia pentru monitorizarea și măsurarea performanțelor în domeniul mediului pentru activitățile care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului, tipurile de indicatori monitorizați, frecvența analizelor, înregistrările rezultate și modul de ținere sub control a acestora;

- modul de ținere sub control a dispozitivelor de monitorizare și măsurare a performanței în domeniul mediului.

In vederea evaluării performanței în domeniul mediului, se măsoară și monitorizează indicatori ai stării factorilor de mediu.

Procesele și activitățile semnificative din punctul de vedere al mediului pentru care este aplicabilă monitorizarea și măsurarea sunt precizate prin Autorizatia integrata de mediu nr. SB 84/2007 revizuită în 20.03.2012.

Monitorizarea indicatorilor de stare a mediului

1. Monitorizarea și măsurarea consumurilor de resurse naturale


91

Consumurile specifice de resurse naturale (materii prime, energie electrica, apă, gaz natural, combustibili pentru mijloace de transport), randamentele proceselor de fabricație, gradul de utilizare a capacității instalațiilor se urmăresc conform regulilor și responsabilităților descrise în procedurile și instrucțiunile de lucru ale departamentelor respective.

2 Monitorizarea aspectelor semnificative de mediu referitoare la evacuările de ape

uzate, emisii și imisii de poluanți în aer, sol și subsol, zgomot, deșeuri și substanțe chimice:

� Monitorizarea regimului de gestionare a deșeurilor generate din activitățile S.C. AZOMURES S.A.

� Monitorizarea regimului de gestionare a substanțelor chimice. � Monitorizarea modului de gestionare a apelor generate din activitățile S.C.

AZOMURES S.A. � Monitorizarea modului de gestionare a emisiilor și imisiilor în atmosfera

generate din activitățile S.C. AZOMUREȘ S.A. și a emisiilor de gaze cu efect de seră.

� Monitorizarea modului de gestionare a poluării.

Monitorizarea se va face si în timpul fazelor de construcŃie, respectiv în timpul fazelor de dezafectare/închidere, refacere a mediului şi postînchidere.

In scopul realizarii unei monitorizari corecte echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate, întreŃinute şi verificate astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile sau evacuările. Calibrarea acestora se va face conform legislaŃiei în vigoare.

Monitorizarea emisiilor în aer

Concentrațiile maxim admise la emisiile din instalație trebuie să asigure respectarea valorilor limită ale poluanților specifici în emisie conform documentelor BREF-BAT.

Substanța poluantă

Cerința B.A.T. – valori limită

Metoda de analiză

NH3 10 - 30 mg/Nmc

Metoda din AIM, pag. 124, pentru sisteme fixe de monitorizare:

SR ISO 10396:2008 Emisii de la surse fixe. Prelevarea pentru determinarea automata a concentatiilor de gaze emise pentru sistemele fixe de monitorizare

+ metoda specificata de furnizorul sistemului de monitorizare continua a emisiilor

Punctele de control a emisiilor aferente celor doua instalatii de amoniac raman cele utilizate in prezent.

*Aceste doua puncte de emisie vor exista fizic si dupa implementarea proiectului, echipamentul capatand totusi o alta destinatie tehnologica. Este propusa pastrarea schemei de monitorizare doar pentru doua campanii (un semestru) in vederea edificarii factorilor decizionabili asupra noii functionalitati a coloanei de stripare.


92

Titularul/operatorul activităŃii are obligaŃia realizării trimestriale a unui raport de măsurare al emisiilor în aer.

Măsurarea indicatorilor de calitate a aerului - imisii

Titularul activităŃii/operator va efectua determinări continue ale indicatorilor de calitatea aerului (amoniac) în puncte de automonitorizare amplasate în zona de influenŃă a AZOMUREŞ, sat Cristeşti şi cartier Mureşeni.

ConcentraŃia maximă admisibilă pentru amoniac este cea stabilita prin STAS 12574/87, respectiv 0,3 mg/mc pentru 30 minute si 0,1 mg/mc medie zilnica (24 ore).

Monitorizarea emisiilor in apa

Societatea AZOMURES monitorizeaza atat debitele si volumele de apa captate cat si cele evacuate, cu ajutorul instalatilor de masurare, dupa cum urmeaza:

� Apa potabila – apometre pe fiecare bransament; � Apa de suprafata – se masoara consumul de apa industriala pe platforma cu

apometre si debitmetre; � Apa evacuata:

- Debitmetru cu ultrasunete(cu contorizare), pe conducta de descarcare a apelor uzate in raul Mures;

- Debitmetre Parshall cu pct de masurare pe canalul de evacuare a apelor uzate din bazinul final de omogenizare.

Monitorizarea emisiilor in apa se fac la ape uzate fecaloid-menajere si la ape uzate tehnologice

Analizele apelor uzate tehnologice epurate si a apelor pluviale evacuate in raul Mures sunt efectuate continuu cu ajutorul analizoarelor automate si zilnic in cadrul laboratorului de ape uzate.

Indicatorii de calitate monitorizati ai apelor uzate evacuate sunt: � Ape uzate tehnologice epurate si ape pluviale evacuate in raul Mures: pH,

suspensii, reziduu fix, fosfor total, CBO5, CCOCr, azot total, cloruri, sulfati, floruri, , Ptotal, uree, produse petroliere, NH4+, NO3-, NO2-, cupru, plumb,cadmiu, mercur, 1,2 DCE, TCB;

� Ape fecaloid menajere in reteaua de canalizare oraseneasca: pH, MTS, CBO5, CCOCr, NH4+, NO3

-, Ptotal, substante extractibile.

Prin acest program de monitorizare se urmareste incadrarea concentratiilor poluantilor evacuati in raul Mures in valorile admise prin NTPA 001/2002 privind limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali.

FrecvenŃa de monitorizare a emisiilor în apă şi standardele aplicate vor fi cele prevăzute în tabelul următor:

Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise Frecvența de

monitorizare Punct de

recoltare al probei Ape uzate fecaloid-menajere evacuate în canalizarea orașului

Conform contract încheiat cu SC Compania AQUASERV SA Tg,Mureș

Cea impusă de operator

stabilită prin contractul cu SC AQUSERV SA

Ape uzate tehnologice epurate și ape

pH 6,5-8,5 on line și zilnic – probă medie zilnică

Din colectorul final de evacuare C – evacuare în râu Suspensii 200,0 mg/l zilnic – probă medie


93

Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise Frecvența de

monitorizare Punct de

recoltare al probei pluviale evacuate în râul Mureș

totale zilnică Mureș

Amoniu NH4+ 30,0 mg/l on line și zilnic –

probă medie zilnică Reziduu filtrat la 105C0 2000 mg/l săptămânal, din

probă medie zilnică

NO3- 110,0 mg/l * on line și zilnic –

probă medie zilnică

NO2- 2,0 mg/l zilnic – probă medie

zilnică

Azot total 50,0 mg/l * zilnic – probă medie zilnică

Fosfor total 1,0 mg/l zilnic – probă medie zilnică

CBO5 25,0 mg/l lunar – probă medie zilnică

CCO-Cr 125,0 mg/l lunar – probă medie zilnică

Cloruri 500,0 mg/l on line

Sulfați 300,0 ,g/l săptămânal, din probă medie zilnică

Produse petroliere 3,0 mg/l semestrial, din probă

medie zilnică

Uree - on line și zilnic - probă medie zilnică

Valorile marcate sunt valabile până la data 31.12.2014 conform adresei nr. 1515/DDC/30.01.2014 prin care s-a aprobat depășirea de la limitele de încărcare cu poluanți pentru apele uzate evacuate în receptorul natural - râul Mureș.

Monitorizarea emisiilor în sol si apele subterane

Din descrierea activităŃii din cadrul instalației tehnologice pentru producerea amoniacului nu se generează emisii controlate pe sol sau subsol si apele subterane.

Nu e cazul monitorizării solului pentru activitatea desfăşurată.

Conform Raportului de Amplasament in zona Instalatiei Amoniac III, se gaseste un punct de prelevare.

Monitorizarea deşeurilor

EvidenŃa gestiunii deşeurilor se va realiza conform prevederilor H.G. 856/2002, Anexa nr. 1, EvidenŃa gestiunii deşeurilor colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate şi eliminate se raportează autorităŃilor competente la solicitarea acestora.

Monitorizarea tehnologică/monitorizarea variabilelor de proces are ca scop verificarea periodică a stării şi funcŃionării instalaŃiilor în care se desfăşoară activitatea autorizată.

Materiile prime vor fi achiziŃionate numai de la furnizori autorizaŃi şi sunt însoŃite obligatoriu de declaraŃii/certificate de conformitate sau fişe tehnice de securitate.

Operatorul are obligaŃia să asigure respectarea regimului tehnologic şi a regulamentelor de fabricaŃie la fiecare instalaŃie de pe amplasament.

Se vor urmări indicatorii de performanŃă pentru fiecare instalaŃie, realizându-se controlul şi măsurarea parametrilor de proces, după caz: debit, temperatură, presiune, compoziŃie şi cantitate.

Monitorizarea parametrilor cheie de performanŃă:


94

� realizarea bilanŃului pentru azot: materii prime, produse,emisii NH3, soluŃii de spălare;

� realizarea bilanŃului pentru P205: materii prime, produse, emisii de praf;

� realizarea bilanŃului pentru abur (cu presiune şi temperatură)

� realizarea bilanŃului pentru apă

� realizarea bilanŃului pentru CO2

Monitorizarea post - închidere

In cazul încetării temporare sau definitive a activităŃii vor fi realizate şi urmărite următoarele acŃiuni:

� golirea bazinelor şi conductelor, spălarea lor; demolarea construcŃiilor, colectarea separată a deşeurilor din construcŃii, valorificarea lor sau depozitarea pe o haldă ecologică, funcŃie de categoria deşeului;

� refacerea analizelor pentru sol în vederea stabilirii condiŃiilor amplasamentului la încetarea lucrarilor sau activităŃii.


95

CAPITOLUL 7. SITUATII DE RISC

7.1. Situatii de risc şi aspecte de mediu

Activitățile industriale desfășurate pe amplasamentul AZOMUREȘ cuprind un ansamblu de operațiuni complexe cu sisteme performante, care implică pe lângă factorul tehnic şi factorul uman.

Din această cauză, în cadrul proceselor de producție, utilizare, depozitare sau transport a produselor chimice există un factor de risc probabil.

Identificarea și evaluarea pericolelor majore presupune depistarea posibilelor pericole care provin atât din activitatea desfășurată (în condiții normale/în condiții anormale) cât şi din proprietățile substanțelor prezente în cadrul amplasamentului.

Producerea unor evenimente cu impact negativ asupra mediului sau sănătății oamenilor pot avea cauze și forme diferite de manifestare.

Evenimentele identificate ca având o pondere importantă, caracteristice activități desfășurate în S.C. AZOMUREȘ S.A., care pot conduce la apariția riscului pentru factorii de mediu și factorul uman sunt:

a. Accident chimic, prin care se dezvoltă evacuări masive, sub aspect

calitativ şi cantitativ;

b. Incendiu;

c. Explozie;

d. Dezastre

Pentru identificarea și pentru evaluarea riscurilor (atât în operarea normală cât și în operarea anormală), se impune identificarea aspectelor de mediu pentru activitățile şi serviciile desfășurate de către societate.

Identificarea aspectelor de mediu și a impacturilor asociate este realizată pentru:

- toate activitățile şi serviciile desfășurate de către departamentele incluse în domeniul de aplicare al SMI;

- produsele şi serviciile care pot genera impacturi asupra mediului și care sunt aprovizionate prin furnizori;

- produsele organizației;

- noile proiecte și dezvoltări/modificări;

- instalațiile/echipamentele a căror funcționare a fost oprită parțial sau definitiv și care au generat sau pot genera impacturi asupra mediului.

Identificarea aspectelor de mediu se face pentru toate categoriile de condiții de funcționare, respectiv pentru:


96

- condiții normale de funcționare;

- condiții anormale de funcționare (pornirea sau oprirea instalațiilor și perioadele de revizii și reparații sau activități planificate ce au loc cu frecvență redusă);

- funcționare în situații de urgență/ accidentale (perturbări în funcționare, generate de cauze interne sau externe, cu consecințe grave asupra factorilor de mediu, cum ar fi de exemplu accidente majore generatoare de incendii, explozii, emisii de gaze, scurgeri/deversări accidentale de substanțe chimice periculoase, dezastre sau calamități naturale etc).

Pentru exprimarea aspectelor de mediu se ține seama de următoarele categorii de încadrare a acestora:

- poluanți emiși în aer;

- poluanți evacuați cu apa uzată;

- poluanți evacuați prin intermediul deșeurilor generate din activitate;

- deversări de materiale care pot contamina direct sau indirect solul;

- utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale;

- alte aspecte de mediu precum: zgomot, energie emisă (căldură, radiații, vibrații), atribute fizice (mărime, formă, culoare, aspect) etc.

Referitor la riscurile naturale amplasamentul platformei SC AZOMURES SA, nu prezinta riscuri, conform studiilor geologice şi geotehnice efectuate pana la aceasta data.

Zona amplasamentului prezintă următoarele caracteristici:

- Conform prevederilor Normativului NP 074/2007, lucrarea ce urmează a se executa se încadrează la ”categoria geotehnică 2”, cu risc geotehnic moderat;

- Conform SR 11100/1-93 amplasamentul viitoarelor construcții este încadrat în zona de macro seismicitate I=71 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani).

- Conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul este caracterizat printr-o valoare a accelerației terenului ag= 0,12 g, pentru IMR de 100 ani.

- Din punct de vedere al perioadelor de colt, amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0,7.

- Zona nu prezintă riscuri naturale de eroziune, alunecări de teren și surpări nici chiar în condiții extreme (ploi abundente).

Este totuşi necesară identificarea situaŃiilor de risc posibile, care pot fi riscuri naturale specifice zonei studiate şi riscuri induse de construirea și punerea în funcŃiune a unor noii instalații.

Calamitățile naturale pot consta în cutremure, furtuni violente, inundații. Efectele acestora sunt prevenite încă din faza de proiect, când instalațiile sunt prevăzute a fi construite ținând seama de caracteristicile seismice şi meteorologice (regimul vânturilor şi al precipitațiilor) ale zonei.


97

7.2. Accidente potenŃiale

În cadrul AZOMUREȘ aceste evenimente pot apărea în legătură cu instalațiile în funcțiune din următoarele cauze:

- avarii cauzate de vicii ascunse ale echipamentelor, apariția unor neetanșeități la îmbinările dintre utilaje și conducte, la îmbinările de pe traseele magistrale de rețele sau neetanșeități în sistemele de canalizare, de aducțiune și evacuare etc.;

- erori operaționale în cadrul fluxului tehnologic, care au ca sursă erori umane sau defecțiuni ale echipamentelor de măsură, reglare și control al parametrilor fluxului tehnologic;

- incendii și/sau explozii, datorate nerespectării parametrilor din fluxul tehnologic, urmare a unora dintre erorile operaționale menționate mai sus, sau a unor cauze externe diverse (dezastre naturale, conflicte armate, sabotaj etc.);

- deficiențe în cunoașterea şi aplicarea temeinică a regulamentelor de fabricație, a regulamentelor şi instrucțiunilor de SSM și SU;

- deficiențe în instruirea personalului privind utilizarea, manipularea şi depozitarea în cunoștință de cauză a substanțelor toxice şi periculoase;

- deficiențe în colectarea, manipularea şi depozitarea deșeurilor, conform normelor legale în vigoare.

La AZOMUREȘ, în instalațiile şi activitățile conexe care ar putea prezenta un pericol de accident major, prezența substanțelor periculoase poate iniția următoarele categorii de riscuri:

a) Risc de mediu, care poate fi generat de:

- Depozitarea şi utilizarea substanțelor periculoase;

- Evacuările necontrolate de poluanți în ape, atmosferă, sol şi ape subterane;

- Stocarea şi depozitarea deșeurilor care prezintă risc;

- Calamități naturale.

b) Risc industrial, care poate fi generat de:

- Avarii tehnologice – pot conduce la opriri accidentale ale instalațiilor, oprirea alimentării cu materii prime, combustibil, energie electrică şi termică, aer AMC, apă industrială, utilaje dinamice (pompe, compresoare);

- Avarii mecanice – pot conduce la scăpări de substanțe și produse generate de neetanșeități, fisuri sau rupturi de conducte, vase, tuburi în cuptoarele tehnologice, defecțiuni de utilaje în diverse zone ale instalațiilor.

c) Risc produs de emisiile de poluanți asupra stării de sănătate.

d) Risc produs de evacuările platformei asupra biodiversității.


98

7.3. Accidente potenŃiale în perioada de execuție

Acestea se pot produce în timpul încetării temporare a activității întregii instalații sau a unor părŃi din instalație prin oprirea procesului tehnologic şi a funcționarii instalației şi în perioada de realizare a investiției.

In timpul procesului de oprire a activității pot apare următoarele situații de risc:

1. la golirea instalațiilor tehnologice şi de stocare cu recuperarea conŃinutului, gestionarea produselor rezultate;

2. spălarea/curăŃarea instalațiilor tehnologice şi de stocare;

3. gestionarea corespunzătoare a deşeurilor existente pe amplasament;

4. dezafectarea şi demolarea construcŃiilor şi reŃelelor existente

Riscurile pe șantierele de construcții, sunt posibil să apară în legătură cu următoarele activități:

- aprovizionarea cu materiale necesare în procesul de dezafectare: butelii de oxigen şi propan, diverse scule, etc.;

- demontarea utilajelor, conductelor şi echipamentelor de pe poziŃiile lor de montaj;

- tăierea utilajelor, conductelor şi echipamentelor;

- lucrul cu utilajele şi mijloacele de transport

- transportul deşeurilor metalice rezultate de la locul demontării pe platforma special amenajată şi stocarea acestora până la încărcarea în mijloace auto şi transportarea spre valorificare către terŃi;

- demolarea anumitor structuri;;

- transportul deşeurilor provenite din demolarea clădirilor, încărcarea în mijloace auto şi valorificarea/eliminarea prin firme acreditate.

- circulația rutieră internă şi pe drumurile de acces

Aceste activităŃi de dezafectare implică pentru personalul ce le va desfăşura:

- lucrul cu materiale periculoase,

- lucrul la înălŃime,

- lucrul cu maşini de ridicat, macarale,

- manipulare de sarcini,

- lucrul în condiŃii de zgomot.

Consecințe şi riscuri pentru sănătatea angajaŃilor.

- incendii din diferite cauze

- electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură

- inhalări de praf sau gaze

- explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienți,

- depozitarea de substanțe inflamabile


99

- arsuri chimice, provocate prin acŃiunea directă a unor substanŃe chimice asupra organismului uman, sau asfixierea cu gaze sau substanŃe toxice, datorită nerespectării măsurilor cuprinse în permisul de lucru;

- explozii şi incendii ce pot apare datorită prezenŃei unor substanŃe/amestecuri combustibile (oxigen, propan);

7.4. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea situaŃiilor de risc în

perioada de execuție.

Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuție și respectarea proiectelor care stau la baza execuției.

Este obligatorie realizarea de depozite securizate pentru toate materialele de cosntrucții care pot genera riscuri dintr-o manipulare improprie, închise accesului oricărui muncitor din șantier sau altor persoane străine.

În scopul evitării accidentelor de muncă, a incendiilor şi exploziilor, a îmbolnăvirilor profesionale, a asigurării securităŃii şi sănătăŃii personalului ce va efectua activităŃile de dezafectare, precum şi pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor actelor normative în vigoare, se vor derula următoarele activităŃi:

▪ se va efectua un instructaj introductiv general, pe problemele specifice de pe platformă, întregului personal implicat în dezafectare, la intrarea pe platformă, înainte de începerea activităŃii de dezafectare.

În cadrul instructajului introductiv general, se vor prezenta:

- pericolele pe care le reprezintă substanŃele toxice, inflamabile sau explozive utilizate în procesele tehnologice de pe platformă;

- mijloacele de protecŃie şi măsurile de prim ajutor;

- posibilităŃile de apariŃie a incendiilor şi mijloacele de intervenŃie în caz de incendiu;

- semnalul de alarmă chimică, modul de comportare în caz de alarmă chimică şi măsurile necesare pentru evacuarea personalului executant.

▪ se va proceda la delimitarea ariei pe care se execută lucrarea, inclusiv a traseelor de acces, a zonelor de depozitare a materialelor, a suprafeŃelor pentru organizarea de şantier, etc.

Securizarea locației șantierului este necesară pe toată perioada de execuție a lucrărilor proiectate, de la începerea lucrărilor de execuție până la finalizarea acestora.

▪ traseele pentru accesul personalului, aprovizionarea cu materiale, circulaŃia mijloacelor de transport şi a utilajelor executantului la locurile de muncă preluate de acesta, se vor stabili de către societatea împreună cu executantul.

▪ lucrările de dezafectare vor fi supravegheate în permanenŃă, atât de titular, cât şi de executant, în vederea evitării accidentelor de muncă, a avariilor, exploziilor, incendiilor, etc.


100

Măsurile de securitate a muncii, se asigură în cazul executării lucrărilor de dezafectare în vecinătatea unor instalații în funcŃiune sau a unor utilaje în care se pot produce incendii, explozii, degajări de substanŃe toxice, în imediata vecinătate a utilajelor sub tensiune, a cablurilor de înaltă tensiune, a staŃiilor electrice, a conductelor şi traseelor sub presiune.

▪ lucrarile de modernizare la Instalațiile Amoniac vor începe numai după ce aceasta a fost pregătită şi asigurată („cleaning securing”) în conformitate cu reglementările în vigoare, astfel încât toate manevrele, operaŃiile şi lucrările executate să nu producă în zona de lucru accidente, explozii, incendii, etc.

▪ Instructajul general şi periodic pentru personalul care dezafectează instalația Amoniac va fi efectuat de executant, conform reglementărilor în vigoare.

Impactul ce poate fi generat de activităŃile de dezafectare asupra factorilor de mediu şi stării de sănătate a factorului uman este redus, în limita unui risc acceptabil, dacă se respectă aplicarea corespunzătoare a prevederilor actelor normative în vigoare privind protecŃia factorilor de mediu, prevenirea incendiilor şi exploziilor, a îmbolnăvirilor profesionale, a asigurării securităŃii personalului.

Concluzii:

Procesul de dezafectare parțiala a unor părți din obiectiv prin tăierea cu flacără oxi-gaz a utilajelor, urmat sau nu de demolarea clădirilor, se va realiza cu respectarea strictă a măsurilor de sănătate şi securitate în muncă şi a normelor de siguranŃă specifice.

Măsurile adoptate în procesul de denocivizare „cleaning securing”/dezafectare a obiectivului, precum şi respectarea şi aplicarea corespunzătoare a prevederilor actelor normative în vigoare, asigură reducerea riscului pentru factorul uman şi mediu, la un nivel minim, acceptabil.

7.5. Măsuri de prevenire a accidentelor

Anumite aspecte ale exploatării unei Instalații de Amoniac sunt cu un anumit grad de periculozitate.

Aceasta înseamnă că, dacă nu se iau o serie de măsuri simple de protecție, anumite manevre şi operații pot deveni periculoase pentru instalație şi pentru personalul de exploatare.

Măsurile de protecție se realizează fie prin îndepărtarea condiției care constituie factorul periculos, fie prin protejarea propriu-zisă a instalației şi personalului de acțiunea acestor factori.

Pe platforma AZOMUREȘ se pot produce o serie de accidente, ca urmare a existenței unor cantități însemnate de substanțe periculoase, inflamabile şi anume gaz metan, hidrogen, amoniac, acid azotic, azotat de amoniu, la nivelul instalațiilor de amoniac, putând fi inițiate noi accidente cu incendiu sau explozie.

Accidentele cel mai probabil ce pot apărea ca urmare a unor evenimente sunt prezentate mai jos


101

Eveniment Cauze Probabilitate Modalități de prevenire

Eroare tehnică Avarie nesesizată Mică Întreținere corespunzătoare

Apariția unei surse de foc Eroare umană Mică Respectarea normelor de lucru în medii

periculoase

Calamități naturale Caracteristicile zonei Mică Alegerea corespunzătoare a amplasamentului

Ponderea cea mai mare în producerea accidentelor o au erorile umane și defecțiunile de ordin tehnic.

Erorile umane pot fi prevenite prin respectarea cu strictețe a regimului de lucru în mediile ce prezintă pericol de incendiu şi explozie (interzicerea lucrului cu foc deschis și a fumatului, lucrul cu unelte antiex) precum și în timpul operațiilor de pornire/oprire, în timp ce erorile tehnice pot fi prevenite prin întreținerea corespunzătoare a instalațiilor și exploatarea acestora la parametrii prevăzuți în proiectul de execuție.

Analiza asupra frecvenței de apariție a tipurilor de evenimente relevă următoarele:

▪ instalațiile unde se pot produce cele mai grave evenimente sunt:

- Instalațiile şi Depozitul de Amoniac;

- Depozitele și instalațiile de azotat de amoniu;

- Instalațiile de Acid azotic;

- Instalația de Melamină

▪ cele mai frecvente tipuri de evenimente sunt:

- incendiu (prezintă frecvența cea mai mare la echipamentul tip pompă);

- accident mecanic;

- accident tehnic;

- explozie

▪ frecvența de apariție a evenimentelor este caracteristică echipamentelor:

- pompă, coloană, rezervor

În acest context sunt necesare măsuri tehnologice specifice de evitare a producerii unor astfel de urgente, de limitare a efectelor generate de producerea probabilă a unui astfel de accident.

Riscurile posibile de accident major la instalația de Amoniac III şi IV sunt:

7.5.1. Riscul de explozie

Accidentele specifice instalațiilor de Amoniac III și IV sunt explozii ale norilor de vapori inflamabili în spațiu deschis (UVCE) sau închis parțial ori total (CVE) la nivelul utilajelor care conțin produse inflamabile, metan și gaz de sinteză.

Condiții care pot conduce la accident major:


102

- nerespectarea normelor de regim tehnologic prin depășirea presiunii și temperaturii de regim;

- scăpări de amoniac gaz, depășirea limitei inferioare de explozie a amoniacului în amestecul amoniac - aer;

- nerespectarea instrucțiunilor de introducere abur în traseu.

Una din cele mai frecvente pericole într-o instalație tehnologică de tipul Amoniacului este acumularea gazelor combustibile în cuptoarele oprite, datorită scăpărilor ventilelor din traseele de gaz combustie.

Înainte de introducerea vreunei flăcări sau a aprinderii focurilor în aceste cuptoare, trebuie să se elimine acest gaz combustibil, prin explozia lui putându-se produce avarii serioase ale cuptorului şi accidentări grave ale personalului.

La reformerul primar și cazanul auxiliar această purjare se poate realiza prin punerea în funcțiune a ventilatorului de gaze arse.

Mediile ce pot da naștere exploziilor în fabrica de amoniac precum și limitele de explozie, sunt următoarele:

- Gazul metan - în amestec cu aerul, între limitele de 6 - 16 % în volume explodează, aprinzându-se singur la 675 °C;

În amestec cu oxigenul limitele de explozie ale gazului sunt cuprinse între 5 - 60 % vol.

Amestecul maxim de gaz metan - aer fără pericol de explozie este numai 2 % metan în amestec.

- Hidrogenul - în amestec cu aerul între limitele 4 - 75 % în vol. Explodează aprinzându-se singur la 577 °C.

- Amoniacul - în amestec cu aerul între limitele 18 - 27 % vol. Explodează aprinzându-se singur la 780 °C. În amestec cu oxigenul, amoniacul explodează între limitele 13,5 - 82 % vol. amestec.

În funcție de temperatură limitele de explozie a amestecului de amoniac - aer, diferă. De exemplu:

- la 20 °C limitele periculoase de amestec amoniac - aer este cuprins între 16 – 17 % în vol.

- la 250 °C limita periculoasă de amestec amoniac - aer este cuprinsă între 14 - 30,4 % în vol.

- la 450 °C limita periculoasă de amestec amoniac - aer este cuprinsă între 14 – 32 % în vol.

În aer amoniacul arde greu, iar în prezența oxigenului se aprinde foarte ușor.

Gazele menționate mai sus, în limitele arătate prezintă pericol de explozie extrem de mare sau mai bine spus explozie sigură, în prezența unor scântei, flăcări, scurtcircuit electric, scântei provocate prin lovirea unor corpuri dure, etc.

7.5.2. Riscul de incendiu

- nerespectarea parametrilor tehnologici;


103

- depozitarea necorespunzătoare a amoniacului;

- prezența unor surse de căldură care pot aprinde de la distanță vaporii de amoniac;

- neetanșeități pe fluxul tehnologic, ce pot conduce la aprinderea amoniacului gaz de la o scânteie, descărcare atmosferică, electricitate statică;

- dereglări în procesul tehnologic, ca urmare a nefuncționalității parțiale sau totale a aparaturii AMC.

Măsurile de securitate în caz de incendiu / explozie sunt în conformitate cu Regulamentul de funcționare al procesului tehnologic şi instrucțiunile de lucru și anume:

- se anunță SPSU și dispeceratul de producție, solicitând oprirea totală sau parŃială a instalației Amoniac Kellogg şi intervenția pentru izolarea incendiului;

- se golește cât mai urgent utilajul avariat;

- se iau măsuri de localizare a incendiului folosind instalațiile de stins incendiul și stingătoarele din dotare.

7.5.3. Riscul de intoxicare cu amoniac

Pericolul de intoxicare a personalului de exploatare apare ca urmare a producerii unor incidente în fabricarea amoniacului, având consecință emisii masive de amoniac, cauzate de:

- neetanșeități la armături utilaje;

- fisuri la conductele traseelor de amoniac;

- deschiderea și blocarea supapelor de siguranță.

Măsurile de limitare a efectelor avariei constau în localizarea neetanșeității, fisurii, identificării supapei defecte și luarea de măsuri de drenare şi golire imediată a amoniacului

din utilajul afectat, pentru limitarea emisiilor de amoniac în atmosferă

Măsurile de securitate privesc:

- purtarea obligatorie a măștii de gaze cu cartuș pentru amoniac (verificată în termen);

- evitarea neetanșeităților, prin urmărirea în permanență a procesului tehnologic şi remedierea imediată a neetanşeităŃilor;

- purtarea de echipament de lucru şi protecție în conformitate cu cerințele prevăzute în legislația de securitate și sănătate în muncă.

7.5.4. Riscul de arsuri chimice şi termice

Arsurile chimice pot fi cauzate de acțiunea directă a:


104

- amoniacului gaz sau amoniacului lichid;

- gazului metan;

- aburului.

Arsurile termice se pot produce datorită:

- neizolării unor suprafețe fierbinți;

- manipulării neglijente a aburului;

- lucrului cu foc deschis.

Riscul de producere de arsuri poate fi evitat dacă se iau măsuri de securitate a personalului de la locurile de muncă unde acest risc este potențial, respectiv purtarea unui echipament de lucru și protecție corespunzător, coroborat cu respectarea instrucțiunilor de lucru și de securitatea şi sănătatea muncii.

7.5.5. Riscul de poluare a mediului (a solului, apei subterane și

apei de suprafață)

În timpul procesului tehnologic de fabricație a amoniacului şi a transportului acestuia la depozit, pot apare dereglări cu efect de poluare a factorilor de mediu sol, apă de suprafață și apă subterană, în condițiile atingerii unei valori depășite față de concentrațiile normale.

Poluarea se poate datora următoarelor cauze:

- neetanșeități ale utilajelor în care se produce sau se vehiculează amoniac;

- neetanșeități, fisuri ale traseelor, armăturilor din instalație;

- deversării de produse din utilaje, datorită defecțiunilor aparatelor de măsură şi control, precum și erorii umane;

- descentralizarea benzilor de transport amoniac către depozit.

7.5.6. Riscul de asfixiere cu azot

Riscul de asfixiere cu azot apare unde concentrația oxigenului scade sub 17 % şi nu se respectă instrucțiunile de SSM (nu se utilizează măști izolante cu oxigen sau aer sau măști cu aducțiune de aer curat).

La lucrările de remediere avarii, în încăperi închise sau la rezervoare, unde s-au efectuat suflări cu azot ale utilajelor şi concentrația de oxigen ajunge sub 17 % vol., măsurile de securitate impun utilizarea de măști izolante cu oxigen sau aer sau măști cu aducțiune de aer curat.

7.5.7. Riscul datorat factorilor mecanici

Factorii mecanici sunt determinați de existența utilajelor dinamice (compresoare, pompe, ventilatoare, agitatoare, transportoare), precum și de incorecta exploatare a utilajelor care prezintă defecțiuni accidentale sau care nu sunt prevăzute cu toate


105

dispozitivele de protecție necesare funcționării în siguranță și asigurării securității muncii.

Astfel, este interzisă funcționarea vanelor, ventilelor care prezintă scăpări, neetanșeități. La fel, conductele care prezintă scăpări la flanșe, fitinguri.

Pe refularea pompelor este interzis a se folosi furtun de cauciuc.

La utilajele dinamice, toate părțile în mișcare trebuie prevăzute cu dispozitive de protecție, indiferent de amplasarea utilajului. Nu este permis a se interveni la un utilaj dinamic în timpul funcționării.

Scările, pasarelele, golurile de montaj trebuie prevăzute cu balustradă.

Închiderea sau deschiderea ventilelor de pe conductele din instalație se face numai folosind ochelari și mănuși de protecție. Nu se folosesc răngi sau pârghii la deschiderea sau închiderea ventilelor.

7.5.8. Riscul datorat factorilor electrici

Reparațiile sau intervențiile de natură electrică sunt efectuate numai de electricieni.

când se fac intervenții electrice la tabloul electric se pun plăcuțe avertizoare și se scot siguranțele electrice. Motoarele electrice posibil a fi stropite cu apă sau alte substanțe chimice trebuie prevăzute cu carcase de protecție.

Analiza surselor de risc, în vederea prevenirii accidentelor majore, impune adoptarea unei politici de prevenire, adaptată specificului fiecărei activități, cu adoptarea de măsuri pentru reducerea riscurilor.

Activitatea de prevenire a situațiilor de urgență generate de riscurile industriale prezente pe platforma AZOMUREȘ, presupune următoarele:

- măsuri pasive - concretizate în proceduri, documente scrise și planuri;

- măsuri active - concretizate în dotări ale spațiilor de depozitare pentru prevenirea accidentelor majore, dotări, forțe și mijloace pentru intervenția în caz de accident și la punerea în funcțiune: pregătirea salariaților implicați prin testarea periodică a planurilor întocmite prin exerciții organizate în ipoteze diferite, pregătirea populației și a autorităților privind responsabilitățile şi modul de acțiune în fazele pre-dezastru, dezastru şi post-dezastru etc.

Condițiile care pot conduce la accidente şi măsurile de intervenție la instalațiile de Amoniac pentru fiecare tip posibil de accident major identificat pe instalație, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel scenarii accidente şi masuri de intervenție:

Nr. crt.

Scenariul accidentelor Masuri de interventie

1

Avarii tehnologice:

- întreruperea alimentării cu gaz metan și / sau cu utilități;

- exploatare la parametrii diferiți de cei normali,

- oprirea utilajului sau a instalației, dacă este cazul;

- remedierea defecțiunilor, cu respectarea măsurilor tehnologice de securitate (izolare echipament,

golire, spălare, inertizare, determinarea concentrației


106

optimi. de substanțe periculoase).

- respectarea prevederilor din Regulamentul de funcționare a instalației pentru situația apărută.

2

Avarii mecanice:

- neetanșeități la armături și garnituri compresor refrigerare;

- neetanșeități presetupe şi armături la pompe amoniac, pompe spălare gaz brut la sinteză;

- deteriorare armături la răcitoarele de amoniac, schimbătoare de căldură etc.

3

Explozie, incendiu:

- spart tub reformer primar;

- fisurat colector gaz metan;

- pierderi ulei la compresoare.

Se aplică ipoteza de intervenție pentru instalația respectivă din Planul de intervenție la incendiu respectiv Plan de urgență internă

4

Accident chimic:

- fisuri la separatoare amoniac, colectoare prin care circulă amoniac şi soluție Carsol;

- neetanșeități trasee, flanșe, garnituri, cu emisii mari de amoniac în aer.

Se pun în aplicare măsurile de protecție și intervenție în caz de accident chimic din Planul de urgență internă.

7.5.9. Evaluarea nivelului de risc/pericol pe instalație

Evaluarea nivelului de risc/pericol pe instalație s-a făcut în două ipostaze:

I. Funcție de cantitățile maxime existente la un moment dat în instalație şi cele relevante specificate de H.G. 804/2007 s-au evaluat, pentru instalația analizată, pericolele totale asociate cu toxicitatea, inflamabilitatea și ecotoxicitatea, astfel:

- Coeficientul de risc asociat cu toxicitatea este 2,14.

- Coeficientul de risc asociat cu inflamabilitatea este 0,25.

- Coeficientul de risc asociat cu ecotoxicitatea este 1,10.

II. În urma analizei de riscuri, luând în considerație:

- procesul tehnologic desfășurat,

- sursele posibile de risc,

- consecințele / efectele evenimentelor,

- substanțele toxice și periculoase vehiculate,

- dotările instalației pentru prevenirea accidentelor majore,

- dotările şi măsurile de intervenție în caz de accident,


107

S-au identificat (conform matricei de risc de mai jos) pentru instalație Amoniac, nivelul de risc ca fiind:

- acceptabil, cu reducerea pe cât posibil a riscurilor,

- consecințele producerii unui eveniment, foarte mari și

- probabilitatea apariției unui eveniment nedorit - improbabil.

Tabel încadrarea accidentelor la instalația Amoniac după nivelul de risc

Insignifiant Scăzut Mediu Mare Foarte mare

Catastrofal

F6 Frecvent

F5 Des

F4 Ocazional

F3 Rar

F2 Instalatiile Amoniac

Improbabil

F1 Aproape imposibil

I1 I2 I3 I4 I5 I6

Notă: F- Nivelul frecvenŃei I - Nivelul intensităŃii

risc acceptabil

risc acceptabil, cu reducerea pe cât posibil a riscurilor (ALARP)

risc inacceptabil. Se impun investiții majore pentru reducerea riscului. Dacă acestea nu sunt fezabile, se impune încetarea activităŃii.

7.5.10. Măsuri specifice de prevenire a accidentelor majore

Măsurile avute în vedere pentru reducerea probabilității de producere a unui accident major pe platforma societății AZOMUREȘ sunt:

▪ întreținerea/repararea/înlocuirea utilajelor dinamice și statice, conductelor prin revizie periodică – mentenanță planificată (Grafic de revizie/Plan de revizie) şi revizie de urgență, în situațiile în care devine iminentă producerea evenimentului;

▪ întreținerea/repararea rezervoarelor prin revizie periodică – mentenanță planificată (Grafic de revizie/Plan de revizie) şi revizie de urgență, în situațiile în care devine iminentă producerea evenimentului;

▪ asigurarea măsurilor de minimizarea riscurilor de incendii și explozii încă din faza de proiect a instalațiilor conform legislației PSI:

- amplasare la distanțe minime corespunzătoare a instalațiilor;

- căi de evacuare în caz de incendiu;

- sistem de ventilație;


108

- instalații electrice antiex;

- stabilirea și semnalizarea zonelor cu pericol de explozie;

- sisteme de alimentare alternative cu utilități etc.;

▪ dotarea instalațiilor tehnologice cu:

- echipamente de automatizare pentru controlul temperaturii, presiunii și a debitului;

- supape de siguranță pentru suprapresiune pe sistem;

- detectoare de gaze cu semnalizare la tabloul de comandă;

▪ asigurarea instruirii periodice a personalului în vederea respectării procedurilor de mentenanță la utilajele statice şi dinamice şi întreținere și reparații la utilajele statice şi dinamice;

▪ monitorizarea conținutului de impurificatori în apa evacuată și verificarea/asigurarea încadrării în limitele maxime admisibile conform Programului de control privind calitatea mediului;

▪ monitorizarea calității aerului în incintă şi în afara acesteia, prin măsurători de emisii la sursele punctiforme din instalațiile în funcțiune și în diferite puncte din vecinătatea platformei.

7.5.11. Echipamente utilizate pentru siguranța instalațiilor

În cadrul instalațiilor Amoniac şi pentru creșterea siguranței în funcționare a instalațiilor tehnologice în perioada modernizării s-au realizat următoarele dotări:

▪ Sistemul de Control Distribuit - DCS care a înlocuit Sistemul de automatizare convențional cu conducere centralizată de la tabloul de comandă.

Sistemul de control distribuit oferă următoarele funcții:

▪ Achiziția de date din proces de la traductoare, în cazul intrărilor analogice şi contacte în cazul celor digitale. Datele sunt procesate automat în modulele aferente fiecărui tip de intrare şi sunt utilizate pentru monitorizare, conducerea instalației sau sunt folosite în calcule specifice.

▪ Reglarea procesului şi înregistrarea datelor în fișiere de istoric și evenimente precum și tipărirea de rapoarte.

▪ Vizualizarea datelor şi a tuturor parametrilor procesului pe consolele de inginerie și operator al sistemului.

▪ Oferă o interfață ușor de înțeles şi utilizat pentru configurarea și operarea procesului prin posibilitatea afișării de ecrane grafice şi segmente de schemă, grafice tendință şi istoric.

Sistemul de Control Distribuit (DCS) destinat conducerii procesului tehnologic de fabricare amoniac prin modul cum este configurat, realizează următoarele cerințe:

- frecvența de răspuns a sistemului este de cel puțin un ciclu pe secundă (1 Hz);


109

- integritatea buclei este realizată astfel încât o defecțiune să nu afecteze mai mult de o buclă de reglare;

- înregistrarea variației mărimilor din proces se realizează continuu, valorile numerice prelevate şi stocate la intervale de 10 secunde putând fi înregistrate pe o imprimantă (o data pe schimb sau la cerere).

Sistemul de oprire automată în caz de urgență - ESD - pentru creșterea siguranței în funcționare şi îmbunătățirea sistemului de control a instalațiilor de pe platforma AZOMUREȘ. Scopul sistemului de interblocare este de a menține un mediu sigur și fiabil în zona instalațiilor tehnologice pentru protecția personalului, a echipamentelor, în cazul proastei funcționări a sistemului de comandă și/sau în cazul erorilor umane.

Scopul sistemului de interblocare este de a menține un mediu sigur și fiabil în zona

instalației pentru protecția personalului, a echipamentelor şi a catalizatorului, în cazul proastei funcționări a sistemului de comandă și/sau în cazul erorilor umane.

Având în vedere cauzele şi efectele fiecărei logici de interblocare, acestea se pot grupa după cum urmează:

- Logica Interblocărilor Principale - ce include toate interblocările care duc la oprirea completă și/sau oprirea echipamentelor principale, până la oprirea generală a instalației. Logica Interblocărilor Principale va fi comandată de Sistemul de Oprire în caz de Urgență (ESD).

- Logica Interblocărilor Parțiale - ce face referire la situațiile de oprire generală și închidere a secțiilor instalației, unde pot exista opriri parțiale, sau la condițiile de funcționare ale echipamentului individual, sau la debitul unor fluxuri care alimentează părți ale instalației. Logica Interblocărilor Parțiale va fi comandată de sistemul DCS (Sistemul de Comandă Digital).

7.6. Planuri pentru situaŃii de risc

În scopul reducerii la minim a efectelor unor posibile accidente, precum şi în scopul conducerii acțiunii de intervenție de urgență pentru limitarea și înlăturarea cu maximă eficiență a urmărilor unor fenomene naturale sau accidentale, asupra salariaților, bunurilor materiale și mediului, societatea AZOMUREȘ are întocmite următoarele planuri:

▪ Planuri în coordonarea Serviciului Privat pentru Situații de Urgență:

- Plan de Urgență Internă, revizuit, nr. 3557/22.03.2011

- Plan de intervenție la incendiu, nr. 661000/03.07.2013

▪ Planuri în coordonarea Compartimentului de Protecție Civilă:

- Plan de protecție și intervenție în caz de accident nuclear, ed. 2, rev. 0 din 07.03.2007

- Plan de evacuare în situații de urgență, din 2006

- Plan de analiză şi acoperire a riscurilor, nr. 7153/17.10.2013 întocmit de Primăria Târgu Mureș – extras


110

Planul de Urgență Internă, aprobat de SC AZOMURES SA, a fost elaborat în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătății angajaților, calității factorilor de mediu și integrității bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substanțe periculoase existente pe amplasamentul SC AZOMUREȘ SA Târgu Mureș.

Planul de Urgență Internă se pune în aplicare imediat de către SC AZOMUREȘ SA Târgu Mureș în următoarele situații:

- când survine un accident major în care sunt implicate substanțe periculoase;

- când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident major.

Punerea în aplicare a Planului de Urgență Internă are drept scop:

- prevenirea, limitarea şi controlul incidentelor, astfel încât să se reducă la minimum şi să se limiteze efectele asupra sănătății lucrătorilor, asupra mediului și bunurilor materiale;

- aplicarea măsurilor necesare pentru protecția sănătății lucrătorilor și a mediului împotriva efectelor accidentelor majore;

- comunicarea informațiilor necesare către public şi către serviciile şi autoritățile implicate din zona respectivă;

- asigurarea refacerii ecologice şi zonei afectate în urma unui accident major.

Planul de Urgenta Internă identifică și clasifică tipul accidentelor majore posibile, în care sunt implicate substanțe periculoase, în cadrul activității desfășurate în cadrul platformei.

Acesta stabilește posibilitățile de răspuns interne, în vederea desfășurării intervenției de urgență pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor asupra salariaților, populației, bunurilor materiale și mediului.

Sunt stabilite în plan modul de organizare şi conducere a acțiunilor de intervenție în

următoarele situații:

- accident chimic;

- incendii;

- explozii,

precum și forțele şi mijloacele de intervenție interne şi externe.

Sinteza amoniacului se realizează conform procedeului Haber, utilizând ca materii prime metan, abur și aer. Prin natura procesului de fabricație, se poate considera că practic orice punct al instalației conține substanțe periculoase, și anume:

- gaz metan tehnologic – în fazele de purificare (desulfurare) a gazului metan;

- gaz metan de combustie – de la punctul de alimentare până la arzătoarele reformerului primar;


111

- gaz de sinteză de la reformarea primară (H2, CO, CO2, metan nereacționat, abur) în tuburile reformerului primar şi pe traseul de alimentare a reformerului secundar;

- gaz brut de sinteză (H2, N2, CO, CO2, metan nereacționat) în reformerul secundar, convertorul de CO, până la metanator;

- gaz de sinteză purificat (H2, N2) de compresorul de sinteză la coloana de sinteză;

- gaz de sinteză reacționat (H2, N2, NH3) de la coloana de sinteză la trepata de recirculare a compresorului de sinteză;

- amoniac lichefiat de la separatoarele de amoniac la limitele bateriei.

Accidentele posibil a se produce în cadrul instalațiilor de Amoniac sunt prezentate în tabelul cu clasificarea scenariilor după nivelul probabilității și al consecințelor estimate.

Nr. crt.

Scenariu Substanța implicată

Tip accident

Cauze posibile Probabilitate (F)

Consecințe (I)

Nivel risc

1

Incendiu la traseul de alimentare a desulfuratoarelor

Metan Jet fire - Rupere armătură - Rupere conductă - Coroziune - Accident mecanic

1 3 3

2

Incendiu în vatra reformerului primar

Metan Hidrogen

Jet fire - Fisurare tub catalitic 2 2 4

3

Explozie în vatra reformerului primar

Metan Explozie VCE

- Eroare de operare

- Defecțiune AMC

2 4 8

4

Incendiu pe traseul de alimentare a reformerului secundar

Hidrogen Metan

Jet fire - Rupere conductă - Coroziune - Accident mecanic

1 3 3

5 Explozie în reformerul secundar

Hidrogen Metan

Explozie VCE

- Eroare AMC 1 4 4

6

Incendiu la un traseu de gaz de sinteză

Hidrogen

Jet fire - Rupere conductă - Coroziune - Accident mecanic

1 3 3

7

Explozie în hala compresoarelor

Hidrogen

Explozie VCE

- Neetanșeități - Eroare umană

2 5 10

8 Explozie la coloana de sinteză

Gaz de sinteza

BLEVE - Neetanșeități 1 5 5

9

Emisie toxică la un vas cu amoniac lichid

Amoniac Accident chimic

- Neetanșeități - Rupere conductă - Coroziune - Accident

2 5 10


112

mecanic

Încadrarea riscului accidentelor enumerate mai sus, se prezintă astfel:

Consecinte/ Probabilitate

Insignifiant Scăzut Mediu Mare Foarte mare

Catastrofal

F6

F5

F4

F3

F2 2 3 7,9

F1 1,4,6 5 8

Notă: F- Nivelul frecvenŃei I - Nivelul intensităŃii

risc acceptabil

risc acceptabil, cu reducerea pe cât posibil a riscurilor (ALARP)

risc inacceptabil. Se impun investiții majore pentru reducerea riscului. Dacă acestea nu sunt fezabile, se impune încetarea activităŃii.

În Raportul de Securitate revizuit 2014, proiect MD 1005.018.1-2 – Instalația Amoniac III și IV, elaborat de S.C. IPROCHIM S.A. București, s-au analizat următoarele scenarii de accidente majore:

▪ Scenariu de accident cu explozia metanului de combustie în vatra Reformerului (poziția 3 din tabelul cu clasificarea scenariilor)

▪ Scenariu de accident cu explozia hidrogenului în hala compresoarelor (poziția 7 din tabelul cu clasificarea scenariilor)

▪ Scenariu de accident chimic cu emisie toxică la un vas cu amoniac lichid (poziția 9 din tabelul cu clasificarea scenariilor)

În Raportul de Securitate, este elaborată o analiză sistematică a riscurilor pe amplasament, pe obiectele relevante pentru securitate (ORS), prin procedeul HAZOP/PAAG – metoda sistematică cea mai utilizata.

În urma analizei calitative a riscului au fost identificate, la nivelul fiecărei instalații Amoniac, o serie de scenarii accidentale, pentru care a fost estimată probabilitatea producerii și consecințele accidentelor.

Dintre aceste scenarii, au fost selectate în vederea analizei cantitative a riscului acelea care se caracterizează printr-un nivel de risc ce impune adoptarea unor măsuri de reducere a probabilității și consecințelor (ALARP).

Pentru fiecare scenariu de accident analizat care ar putea avea loc la instalațiile de Amoniac s-au identificat zonele posibil a fi afectate, dimensionarea şi delimitarea acestor zone și planificării răspunsului la urgență.

Descrierea detaliată a acestor zone s-a prezentat în Raportul de securitate revizuit 2014, proiect MD 1005.018.1-2 – Instalațiile Amoniac III şi IV.


113

CAPITOLUL 8. CAPITOLUL 8. REZUMAT NON-TEHNIC

8.1. Prezentarea proiectului

Investiția este prevăzuta în Planul de actiune aferent Autorizatiei integrate de mediu nr. SB 84 din 2007, revizuita la 20.03.2012, Plan de actiune intocmit pe baza proiectului de Plan de actiuni al SC AZOMURES SA şi a Programului de etapizare anexa la Autorizatia de Gospodarire a Apelor.

Deasemenea SC AZOMURES SA are în vedere proiecte de imbunatatire a eficientei energetice a caror implementare vor avea un impact pozitiv indirect asupra mediului prin: reducerea consumului specific de gaz metan (combustibil fosil), în instalațiile de producție amoniac şi reducerea emisiilor de CO2, NOx şi NH3.

Prin proiectul elaborat de Ammonia Casale, S.C. AZOMUREȘ S.A. își propune să modernizeze instalațiile Amoniac III și Amoniac IV, pe care le deține, în vederea realizării următoarelor obiective:

- Mărirea capacității de producție a instalațiilor Amoniac III și Amoniac IV, de la 900 t/zi (în prezent) la 1.050 t/zi, pentru fiecare instalație în parte;


- Îndeplinirea tuturor cerințelor de mediu referitoare la cele doua instalații Amoniac III și Amoniac IV, prevăzute în Autorizația integrată de mediu și Documentele BAT, inclusiv eliminarea emisiilor de amoniac de la striperul cu abur de presiune joasă;


Pentru atingerea obiectivelor mai sus enumerate, se are în vedere realizarea următoarelor modificări majore:

1. Introducerea unui saturator de gaz de proces (151-E) și a trei serpentine suplimentare în secțiunea rece a reformerului primar (101-B);

2. Instalarea a două pompe noi (151-JA/B) şi un schimbător de căldură (151-C), pentru deservirea saturatorului;

3. Răcitor cu amoniac (154-C) pe aspirația compresorului de sinteză;

4. Unitate de spălare amoniac[ejector (151-L) + separator (151-F)] între treptele compresorului de sinteză;

5. Adăugarea în instalația de spălare CO2 a unui ansamblu schimbător căldură (152-C)/pompă (152-JA/B)/separator (152-E) pentru răcirea CO2 produs;


114

6. Înlocuirea treptei de recirculare la compresorul de sinteză împreună cu modernizarea completă a compresorului de sinteză (103-J);

7. Modernizarea coloanei de sinteză (105-D) şi înlocuirea schimbătorului de căldură (122-C) de la ieșirea gazului din coloana de sinteză;

8. Adăugarea în bucla de sinteză a unui încălzitor suplimentar pentru apa de cazan (155-C), a unui răcitor gaz proaspăt (153-C) şi a unui filtru de ulei(153-L);

9. Modificare trasee buclă de sinteză;

10. Modificarea regimului de funcționare a striperului de condens de proces(110- C), în vederea eliminării emisiilor de amoniu;

11. Instalare DCS(Sistem de control distribuit) şi ESD(Sistem de oprire automată

12. în caz de urgență).

Odată cu creșterea capacității instalației, modificările ce se vor efectua în cadrul modernizării vor avea drept scop scăderea consumurilor energetice în procesul de fabricație a amoniacului și îndeplinirea cerințelor de mediu referitoare la instalațiile Amoniac III și Amoniac IV, prevăzute în Autorizația integrate de mediu, inclusiv eliminarea emisiilor de amoniac de la striperul cu abur de presiune joasă.

Schema de modernizare adoptată are avantajul că necesită puține utilaje și echipamente noi, minimizându-se astfel lucrările de construcții sau realizarea de trasee; şi de asemenea mai are și avantajul că nu mărește complexitatea instalației din punct de vedere al exploatării.

Implementarea proiectului de investiții nu presupune modificarea profilului activităților și a fluxurilor tehnologice desfășurate în cadrul amplasamentului.

Toate lucrările aferente se vor defășura în incinta Instalației uree de pe platforma industrială AZOMUREȘ S.A.

ProducŃia şi resursele folosite

Instalațiile Amoniac III şi IV produc prin procedeul Kellogg, amoniac - utilizat la obținerea îngrășămintelor chimice pe bază de azot, utilizând ca materie primă gazul metan.





- amoniac cald (23 t/h) - 15 °C şi 14 kg/cm2g;

- amoniac rece (20,9 t/h) - 28 °C şi 16 kg/cm2g.



115

- aproximativ 210 kg/h amoniac ca soluție de apă amoniacală (NH3 - 20 % masic);

- aproximativ 52,5 t/h CO2 la 15 °C și 0,15 kg/ cm2g;


8.2. Descrierea proceselor tehnologice

Capacitate de producŃie a fiecărei instalații în parte - 300.000 t/an; 907 t/zi , iar dupa modernizare cca. 350.000 t/an/instalatie amoniac; 1050 t/zi.

Fazele de bază ale procesului tehnologic constau în:

- Desulfurarea gazului natural alimentat prin hidrogenarea distructivă a sulfului organic la sulfură de hidrogen în prezența catalizatorului cobalt-molibden și eliminarea sulfurii de hidrogen prin contact cu catalizatorul oxid de zinc.

- Saturarea gazului de alimentare cu condensat de proces cu ajutorul căldurii recuperate în zona de convecție a reformerului primar.

Proiectul saturatorului (utilaj nou) se bazează pe exploatarea totală a căldurii

recuperate în zona de convecție a reformerului primar pentru a maximiza evaporarea

apei şi a reduce consumul de abur de proces. Mai mult, acționează ca striper de

condensat de proces pentru a asigura mai puțin de 10 ppm de NH3 în condensatul

trimis înapoi la instalația de utilități din afara limitei bateriei.

- Reformarea primară a gazului natural desulfurat / saturat alimentat pentru generarea gazului de sinteză brută. Aceasta se realizează în procesul de reformare secundară în care aerul este introdus în sistem.

- Conversia la temperatură mare și mică a monoxidului de carbon la dioxid de carbon producând simultan o cantitate echivalentă de hidrogen.

- Eliminarea dioxidului de carbon din gazele convertite folosind procesul cu carbonat fierbinte. Aceasta constă în contactul gazului de sinteză cu o soluție regeneratoare de carbonat de potasiu şi un activator care a fost adăugat pentru mărirea eficienței eliminării dioxidului de carbon.

- Metanarea oxizilor de carbon reziduali pentru a produce un gaz de sinteză purificat conținând mai puțin de 10 ppm oxigen atomic.

- Compresia gazului de sinteză purificat la o presiune de funcționare a buclei de sinteză folosind un compresor centrifugal cu două carcase acționat de o turbină.

- Conversia gazului de sinteză la amoniac în convertorul de sinteză cu separarea în aval prin condensare.

Conversia gazului de sinteză purificat se realizează în convertorul CASALE tip inter-schimbător (răcire) cu 3 straturi, conținând 3 straturi interne axial-radiale de catalizator de sinteză şi aranjate ca să realizeze o conversie generală mare și o cădere mică de presiune în condițiile instalației modernizate.

Bucla de sinteză este rearanjată ca să maximizeze eficiența globală prin instalarea unei Unități de Spălare Amoniac care permite eliminarea compusului oxigenat în fața


116

convertorului de sinteză amoniac: în felul acesta gazul de sinteză este trimis direct în convertorul de sinteză fără nicio încărcare suplimentară în secția de refrigerare.

Fazele procesului tehnologic sunt:

I. Prepararea gazului de sinteză 1. Comprimarea gazului metan tehnologic; 2. Dozarea hidrogenului în gazul metan tehnologic; 3. Preîncălzirea gazului metan tehnologic pentru desulfurare; 4. Desulfurarea gazului metan tehnologic; 5. Saturarea gazului desulfurat; 6. Amestecarea gazului metan tehnologic cu abur tehnologic şi preîncălzirea amestecului abur / gaz; 7. Reformarea primară; 8. Reformarea secundară; 9. Răcirea gazului cracat II; 10. Conversia la înaltă temperatură a CO; 11. Răcirea gazului convertit I; 12. Conversia la joasă temperatură a CO; 13. Răcirea gazului convertit II;

II. Purificarea gazului de sinteza 14. Eliminarea CO2-ului din gazul de sinteză (prin spălare cu soluție Carsol);

14.1. Absorbția bioxidului de carbon; 14.2. Regenerarea soluției Carsol (desorbția CO2 din leșie); 14.3. Răcirea bioxidului de carbon; 14.4. Recircularea și răcirea leșiei Carsol; 14.5. Prepararea și stocarea leșiei Carsol;

15. Preîncălzirea gazului spălat de CO2 înaintea metanizării; 16. Metanarea;

III. Sinteza şi separarea amoniacului 17. Răcirea gazului de sinteză după metanare. 18. Comprimarea, sinteza şi recircularea gazului de sinteză; 19. Sistemul de gaz de purjă; 20. Separarea și refrigerarea amoniacului produs.

ComparaŃia cu BAT a instalațiilor de amoniac modernizate

Lucrările de modernizare preconizate a se executa la Azomureş, la instalațiile de amoniac, vor fi realizate în colaborare cu compania Ammonia Casale ElveŃia, care va realiza pe lângă pachetul de inginerie de bază (din faza FEED) şi proiectarea de detaliu, aprovizionarea, construcŃia şi punerea în funcŃiune a instalațiilor. Scopul proiectului de modernizare este:

- Creşterea capacităŃii fiecărei instalații de la 900 t/zi la 1050 t/zi,

- Scăderea consumurilor energetice prin reducerea consumului de gaz metan,

- Rezolvarea problemelor de mediu produse de emisiile de amoniu de la striper,

- Instalarea unui sistem DCS.


117

Odată cu creşterea capacităŃii instalațiilor, modificările ce se vor efectua în cadrul modernizării vor avea ca scop şi scăderea consumurilor energetice în procesul de fabricaŃie a amoniacului. În prezent instalațiile funcŃionează cu un consum energetic de 9,1 Gcal/t amoniac iar după modernizarea propusă, se prevede o scădere a consumului energetic pâna la aproximativ 8,2 Gcal/t, ceea ce reprezintă o scădere de 9%.

ReferinŃele şi comparaŃiile pentru instalațiile supuse modernizării, se vor face raportat la documentul Comisiei Europene – „Best Available Techniques for the Manufacture of Large Volume Inorganic Chemicals – Ammonia, Acids and Fertilisers” – august 2007.

Din punct de vedere al procesului tehnologic, instalațiile Azomureş sunt de tip convenŃional, prevăzute cu urmatoarele etape principale: reformarea primară, reformarea secundară, conversiea, eliminarae CO2, purificarea gazului, sinteză şi refrigerarea.

Etapele conexe procesului tehnologic sunt: generarea de abur utilizat ca abur motor la compresoare şi la turbine şi ca abur tehnologic; sistemul de regenerare a soluŃiei de absorbŃie a CO2 şi sistemul de apă recirculată.

Comparând recomandarile din BAT pentru instalațiile convenŃionale (ref. Cap. „2.4.1

Advanced convenŃional process”) instalațiile Azomureş se încadrează sau se vor încadra în toate categoriile şi recomandările prevăzute.

8.3. Cuantificarea impactului potențial și concluziile finale

Aspectele de mediu relevante ale proiectului, derivă din activitățile proiectului identificate, și sunt strict legate de ciclul de implementare al acestuia.

Un impact asupra mediului înconjurător sau socio-economic poate rezulta din oricare dintre aspectele identificate ale proiectului(respectiv din interacŃiunea activitate-receptor).

Pentru fiecare dintre aspectele de mediu/factorii de mediu considerați relevanți pentru proiectul supus avizării a fost efectuată o evaluare generală a formelor de impact potențial şi a măsurilor de control şi diminuare a acestora pornind de la sursele de emisie a poluanților.

Cei mai apropiați receptori sensibili sunt:

� râul Mures, situat la nord de amplasament, la o distanță de circa 200 m;

� zonele locuite din vecinatate: Nazna, catre nord la 1600 m, Cristesti catre sud vest la 2150 m; Valureni catre sud est la 2300 m;

� centrul comercial European Retail Park Tîrgu Mureş, deschis în octombrie 2007, situat paralel cu platforma AZOMUREŞ, pe partea opusă a străzii Gheorghe Doja. DistanŃa de la InstalaŃia Amoniac 3 (cea mai apropiată de acest receptor) până la centrul comercial este de cca. 650m.

Cât privește căile de transfer a poluanților, cele mai importante sunt:

- sol → apa freatică → Mures;


118

- ape pluviale → canale de transport → Mures;

- imisii → sedimentare → sol → apă freatică → Mures;

- imisii → miros (așezări umane).

Aspectele de mediu şi sociale identificate şi analizate sunt următoarele:

� Calitatea şi regimul cantitativ al apei;

� Calitatea aerului;

� Gestionarea deşeurilor;

� Sol şi calitatea solului;

� Biodiversitate şi ecosisteme acvatice;

� Populație și sănătatea populației

Au fost considerate nerelevante (implicând absența unui impact potențial datorat poziționarii topografice a obiectivului în interiorul unei zone industriale), următoarele categorii de aspecte de mediu sau factori de mediu potențiali afectabili:

� peisaj/mediu vizual şi respectiv

� patrimoniul istoric şi cultural.

Pe de altă parte, prin specificul activității și natura materialelor utilizate, o evaluare separata privind substanțele chimice sau periculoase a fost realizata in conformitate cu prevederile HG 804 /2007 - prin actualizarea Raportului de Securitate.

Pe perioada implementării proiectului, lucrările de construcții - montaj vor genera impact nesemnificativ asupra mediului, peisajului și zonelor limitrofe ale amplasamentului.

Impactul produs asupra factorilor de mediu după punerea în funcțiune a instalației

1. Impactul asupra apelor

Societatea AZOMURES S.A. deține Autorizația de gospodărire a apelor nr. 82/28.03.2014 prin care sunt reglementate volumele autorizate de apă uzată evacuată precum și indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate. Autorizația este în curs de reinnoire, împreună cu programul de etapizare propus în decembrie 2013 și predat la A.N. Apele Române București și A.B.A. Mureș cu nr.13910/10.12.2013.

Apa potabilă se asigură din rețeaua de apă potabilă a orașului Tîrgu Mureș, prin doua branșamente Dn150mm, la conducta de apă potabilă.

Volume totale de apă potabilă autorizate:

- zilnic maxim - 1322,0 mc/zi = 15,3 l/s

- zilnic mediu - 1123,0 mc/zi = 13 l/s

- anual - 410 mii mc/an = 10,8 l/s

Alimentarea cu apă este permanentă: 24 ore pe zi, timp de 365 zile pe an.

Apa tehnologica industriala provine din 2 surse: 1. Sursa principală de alimentare: de suprafaŃă, din râul Mureş prin barajul de

priză nr. 2 administrat de ABA Mureş


119

2. Sursa secundară(de rezervă): de suprafaŃă, canalul Turbină(UHE);

Volume totale de apă industrială autorizate:

- zilnic maxim - 62400 mc/zi = 722,2 l/s;

- zilnic mediu - 52000 mc/zi = 601,9 l/s;

- anual - 19000 mii mc/an

Alimentarea cu apă brută este permanentă: 24 ore/zi timp de 365 zile pe an.

Consumul de apă este calculat pentru un regim de 330 zile de funcŃionare a instalaŃiilor tehnologice.

Volumul de apă industrială(zilnic maxim), autorizat este calculat la funcŃionarea la capacitatea maximă a instalaŃiilor.

Gradul de recirculare internă a apei: cca. 97 %.

Volumul total de apă tehnologică recirculată: Qmed = 36100 mc/h= 865.900 mc/zi.

Capacitate maximă proiectată: Q = 67453 mc/h = cca. 1618872 mc/zi

Canalizare ape chimice convenŃional curate

Apele cu impurificare redusă din instalaŃiile tehnologice şi auxiliare, cele din staŃiile de epurare locală, precum şi apele meteorice, sunt colectate într-o reŃea subterană de canalizare(3 colectoare magistrale, C1, C2 şi C3), fiind transportate gravitaŃional spre colectorul de evacuare(C). În colectorul magistral C2 si C3 sunt evacuate apele uzate rezultate de la secŃiile:

- Amoniac III - Amoniac IV - Recirculare R6 - Recirculare R3

Referitor strict la potențiala afectare a corpului de apă subterană (prin poluări accidentale în timpul șantierului) sau a râului Mures prin eventuale neconformități în exploatarea instalației (scurgeri accidentale în canalele adiacente instalației) impactul potențial este evaluat nesemnificativ. De asemenea nu este vizată nici generarea unui impact rezidual.

2. Impactul asupra aerului

Sursele specifice perioadei de construcŃie vor fi surse de suprafaŃă, deschise, libere.

FuncŃionarea acestora va fi intermitentă, în funcŃie de programul de lucru (maximum 10 ore/zi, 6 zile/săptămână) şi de graficul lucrărilor. Durata lucrărilor de construcŃie este estimată la 18 luni.

După finalizarea lucrărilor de construcŃie, sursele menŃionate mai sus vor dispărea.

Măsurile de reducere a emisiilor şi a nivelurilor de poluare vor fi atât tehnice, cât şi operaŃionale.

Se apreciază că în perioada de construcŃie nivelurile concentraŃiilor de poluanŃi în perimetrele cu receptori sensibili nu vor fi influențate de activitățile desfășurate pe amplasamentul șantierului şi se vor situa sub valorile limită, valorile ținta și nivelurile critice prevazute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și


120

concentrațiile maxime admisibile pentru particule totale în suspensie (TSP) prevăzute de STAS nr. 12574/1987.

Calitatea aerului în perioada de operare

Rezultatele automonitorizarii pentru indicatorii si punctele de masura din programul de monitorizare pun in evidenta conformarea activitatii prin respectarea VLE pentru toti indicatorii asa cum sunt stabilite prin A.I.M. nr. SB din SB 84 / 30.10.2007 revizuită la 20.03.2012, valabilă până la 31.12.2015.

Lucrarile din cadrul proiectului vor conduce, in situatia viitoare, la aproximativ acelasi ordin de marime al valorii emisiilor pentru NOx, SOx, Particule, SO2 dar si la eliminarea punctelor de emisie a amoniacului.

Modernizarea prevede tratarea condensurilor cu amoniu într-un utilaj nou, numit saturator (151-E) unde condensul cu amoniu este circulat în contacurent cu gazul metan tehnologic de după compresorul de metan 102-J.

Impact cumulat semnificativ redus, prin reducerea cu (1-208.081/340.976)*100 = 38,90% a cantității de NH3 evacuat în aer de la surse fixe – prin implementarea proiectului de Modernizare Instalașiei Uree

Impact cumulat semnificativ redus, prin reducerea cu (1-205.944/340.976)*100 = 39,60% a cantității de NH3 evacuat în aer de la surse fixe – prin implementarea proiectului de Modernizarea Instalașiei Uree cumulat cu Modernizarea Instalașiilor Amoniac.

În aceste condiții, semnificația impactului asupra calității aerului capătă valoarea 6 corespunzătoare unui impact mediu şi relativ la un singur poluant – amoniacul.

În această etapă, nu este considerată fezabilă aplicarea unor măsuri suplimentare de control şi reducere a acestui tip de emisie.

3. Impactul asupra solului şi subsolului

Poluarea existentă a solului este evaluată în Raportul de Amplasament elaborat de S.C. IPROCHIM S.A. în anul 2004. Poluarea caracteristică generală prezentă în incintă este poluarea solului cu compuşi pe bază de azot.

Surse de poluare:

- emisii de poluanŃi în atmosferă rezultate din instalaŃiile tehnologice cu influenŃe negative asupra solului

- manipularea neglijentă a materiilor prime, materialelor şi a produselor finite;

- întreŃinerea necorespunzătoare a conductelor de transport produse lichide din incintă;

- pierderea de produse din instalaŃii tehnologice şi rezervoare datorată accidentelor tehnice şi mecanice;

- scurgeri de produse de la:

- deşeurile generate de pe amplasament.

În perioada de realizare a investiției, solul se poate contamina din surse specifice perioadei de execuŃie:

� executarea lucrarilor de excavare în vederea execuției fundațiilor;


121

� deşeuri depozitate necontrolat;

� ocuparea temporară a solului cu materiale de construcții;

� modificări ale condițiilor de drenare datorate lucrărilor de excavații;

� scurgerilor accidentale de carburanți de la utilajele de construcție folosite;

� scurgerilor accidentale de carburanŃi, lubrifianŃi, uleiuri de la utilaje;

� depozitarea temporară necontrolată a recipientelor de stocare a vopselelor;

� depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de tip menajer rezultate de la operatorii lucrărilor de construcŃie.

Din monitorizările curente efectuate de societatea AZOMUREŞ Târgu Mureş rezultă: Poluare semnificativă cu amoniu, azotaŃi, azotiŃi, fosfaŃi;

Măsuri care ar putea reabilita calitatea solului şi pânzei freatice

1. Continuarea aplicării programului de monitorizare a nivelului şi calităŃii apei subterane din interiorul şi exteriorul platformei.

2. Realizarea de investigaŃii asupra solului, monitorizându-se mai ales concentraŃiile de azot nitric şi amoniacal.

3. Repararea tuturor reŃelelor de canalizare ale apelor industriale uzate.. 4. Betonarea spaŃiilor în care sunt realizate transvazării ale produselor

utilizate. 5. Legarea la canalizarea chimică a platformelor a tuturor zonelor de unde ar

putea proveni accidental ape uzate. 6. Studierea posibilităŃilor de reducere a emisiilor de praf din InstalaŃii. 7. Retehnologizări şi modernizări eficiente economic cu efecte în protecŃia

mediului pentru tehnologiile existente care prezintă încă impact de mediu şi căutarea de soluŃii viabile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase.

8. Crearea unui sistem eficient de urmărire şi control a pierderilor de produse din cadrul instalaŃiilor tehnologice şi din conductele de transport, în special, cele subterane pentru care observarea vizuală a pierderilor este practic imposibilă.

9. Depistarea surselor de pierderi de ape nepoluate întrucât prin creşterea nivelurilor freatice în interiorul platformei se favorizează migraŃia poluanŃilor în afara perimetrului acesteia.

10. Realizarea şi punerea în funcŃiune a StaŃiei de tratare ape reziduale impurificate cu amoniac şi azotat de amoniu pentru reducerea încărcării cu poluanŃi a apelor uzate evacuate în emisar. În felul acesta se reduc şi concentraŃiile de poluanŃi ce migrează în pânza freatică.

11. Realizarea la timp a reparaŃiilor şi curăŃirilor de rezervoare pentru stocarea produselor în vederea eliminării impurificării solului şi subsolului.

12. Valorificarea deşeurilor cu scopul reducerii cantităŃilor de deşeuri stocate şi îndepărtarea deşeurilor menajere şi industriale nerecuperabile prin depozitare în locuri special amenajate.

13. Salubrizarea suprafeŃei industriale şi întreŃinerea spaŃiilor verzi între instalaŃii şi drumuri.


122

4. Gestionarea deşeurilor

Principalele tipuri de deşeuri rezultate în etapa de operare a instalațiilor de Amoniac III şi IV sunt:

- catalizatori uzaŃi (cu conŃinut de Cr, Ni, Ni-Mo, ZnO) proveniŃi din procesele de fabricaŃie;

- piese şi componente metalice uzate rezultate de la întreŃinerea şi repararea echipamentelor şi instalațiilor;

- ulei uzat rezultat din activităŃile de întreŃinere şi reparaŃii a echipamentelor şi utilajelor

- deşeuri menajere.

Deşeurile generate în Instalațiile de Amoniac de pe platforma AZOMUREŞ se încadrează în următoarele categorii:

- Deşeuri refolosibile: deşeuri valorificabile în interiorul platformei sau prin terŃi: deşeuri metalice feroase (fier – fontă – oŃel, inox), catalizatori uzaŃi, ulei uzat, etc.

- Deşeuri nerecuperabile: deşeuri depozitate definitiv în interiorul platformei sau eliminate prin terŃi: deşeuri menajere (resturi alimentare, resturi menajere, resturi vegetale).

- Depozitarea acestora se face în spaŃii amenajate, Ńarcuri sau platforme închise sau acoperite, până la predarea către agenți economici specializați în valorificarea sau eliminarea lor, înlăturând astfel efectul poluator.

- În etapa de operare, practicile actuale privind modul de gestionare a deşeurilor nu se vor modifica şi nu vor fi necesare măsuri suplimentare de colectare selectivă şi de stocare separată a deşeurilor.

- Gestiunea deșeurilor rezultate se va face conform prevederilor legale în vigoare.

Va fi păstrată evidenŃa cantităŃilor de deşeuri generate în conformitate cu prevederile din Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

deșeuri generate în perioada execuției lucrărilor de construcții – montaj, vor fi:

- deseuri rezultate din acțiunile de denocivizare a instalațiilor pentru pregatirea în vederea lucrărilor de modernizare;

- deșeuri de materiale de construcție – betoane, metale, spărtură de beton, etc.;

- deșeuri de ambalaje rezultate din folosirea diferitelor materiale auxiliare (lianți, vopsele, diluanți) utilizate în lucrările de construcții;

- uleiuri uzate rezultate de la utilajele/ echipamentele utilizate în timpul lucrărilor de construcții;

- deșeuri menajere și asimilabil menajere, rezultate din activitățile igienico-sanitare ale personalului operatorilor lucrărilor de construcții.

Managementul deşeurilor se face în conformitate cu legislaŃia în vigoare, aliniată la Directivele ComunităŃii Europene. Deşeurile sunt colectate pe categorii şi apoi sunt


123

depozitate temporar în punctele de depozitare aferente fiecărui loc de producere, precum şi în cele special amenajate din incinta societăŃii, inclusiv pentru deseurile generate in etapa de construire.

5. Monitorizarea

Implementarea proiectului care face obiectul prezentei documentaŃii nu implică modificarea programului actual de monitorizare a calităŃii factorilor de mediu stabilit prin Autorizatia integrata de mediu, întrucât nu introduce schimbări în ceea ce privește impactul activităŃii AZOMUREŞ asupra factorilor de mediu.

In vederea evaluării performanței în domeniul mediului, se măsoară și monitorizează indicatori ai stării factorilor de mediu.

Procesele și activitățile semnificative din punctul de vedere al mediului pentru care este aplicabilă monitorizarea și măsurarea sunt precizate prin Autorizatia integrata de mediu nr. SB 84/2007 revizuită în 20.03.2012.

1. Monitorizarea și măsurarea consumurilor de resurse naturale

2 Monitorizarea aspectelor semnificative de mediu referitoare la evacuările de ape

uzate, emisii și imisii de poluanți în aer, sol și subsol, zgomot, deșeuri și substanțe chimice

Monitorizarea se va face si în timpul fazelor de construcŃie, respectiv în timpul fazelor de dezafectare/închidere, refacere a mediului şi postînchidere.

Concentrațiile maxim admise la emisiile din instalație trebuie să asigure respectarea valorilor limită ale poluanților specifici în emisie conform documentelor BREF-BAT.

6. Situatii de risc

Activitățile industriale desfășurate pe amplasamentul AZOMUREȘ cuprind un ansamblu de operațiuni complexe cu sisteme performante, care implică pe lângă factorul tehnic şi factorul uman.

Din această cauză, în cadrul proceselor de producție, utilizare, depozitare sau transport a produselor chimice există un factor de risc probabil.

Evenimentele identificate ca având o pondere importantă, caracteristice activități desfășurate în S.C. AZOMUREȘ S.A., care pot conduce la apariția riscului pentru factorii de mediu și factorul uman sunt:

1. Accident chimic, prin care se dezvoltă evacuări masive, sub

aspect calitativ şi cantitativ;

2. Incendiu;

3. Explozie;

4. Dezastre

Identificarea aspectelor de mediu și a impacturilor asociate este realizată pentru:

- toate activitățile şi serviciile desfășurate de către departamentele incluse în domeniul de aplicare al SMI;


124

- produsele şi serviciile care pot genera impacturi asupra mediului și care sunt aprovizionate prin furnizori;

- produsele organizației;

- noile proiecte și dezvoltări/modificări;

- instalațiile/echipamentele a căror funcționare a fost oprită parțial sau definitiv și care au generat sau pot genera impacturi asupra mediului.

Identificarea aspectelor de mediu se face pentru toate categoriile de condiții de funcționare, respectiv pentru:

- condiții normale de funcționare;

- condiții anormale de funcționare (pornirea sau oprirea instalațiilor și perioadele de revizii și reparații sau activități planificate ce au loc cu frecvență redusă);

- funcționare în situații de urgență/ accidentale (perturbări în funcționare, generate de cauze interne sau externe, cu consecințe grave asupra factorilor de mediu, cum ar fi de exemplu accidente majore generatoare de incendii, explozii, emisii de gaze, scurgeri/deversări accidentale de substanțe chimice periculoase, dezastre sau calamități naturale etc).

La AZOMUREȘ, în instalațiile şi activitățile conexe care ar putea prezenta un pericol de accident major, prezența substanțelor periculoase poate iniția următoarele categorii de riscuri:

a) Risc de mediu, care poate fi generat de:

- Depozitarea şi utilizarea substanțelor periculoase;

- Evacuările necontrolate de poluanți în ape, atmosferă, sol şi ape subterane;

- Stocarea şi depozitarea deșeurilor care prezintă risc;

- Calamități naturale.

b) Risc industrial, care poate fi generat de:

- Avarii tehnologice – pot conduce la opriri accidentale ale instalațiilor, oprirea alimentării cu materii prime, combustibil, energie electrică şi termică, aer AMC, apă industrială, utilaje dinamice (pompe, compresoare);

- Avarii mecanice – pot conduce la scăpări de substanțe și produse generate de neetanșeități, fisuri sau rupturi de conducte, vase, tuburi în cuptoarele tehnologice, defecțiuni de utilaje în diverse zone ale instalațiilor.

c) Risc produs de emisiile de poluanți asupra stării de sănătate.

d) Risc produs de evacuările platformei asupra biodiversității.

În scopul reducerii la minim a efectelor unor posibile accidente, precum şi în scopul conducerii acțiunii de intervenție de urgență pentru limitarea și înlăturarea cu maximă eficiență a urmărilor unor fenomene naturale sau accidentale, asupra salariaților, bunurilor materiale și mediului, societatea AZOMUREȘ are întocmit Planul de Urgență Internă, revizuit, nr. 3557/22.03.2011


125

Planul de urgență internă, aprobat de SC AZOMURES SA, a fost elaborat în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătății angajaților, calității factorilor de mediu și integrității bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substanțe periculoase existente pe amplasamentul SC AZOMUREȘ SA Târgu Mureș.

Descrierea detaliată a scenariilor de accidente majore, s-a prezentat în Raportul de securitate revizuit 2014, proiect MD 1005.018.1-2 – instalația Amoniac III şi IV.

















Concluzii finale

Realizarea proiectului de „Modernizarea Instalațiilor de Amoniac III si IV in cadrul SC AZOMURES SA” va determina creșterea siguranței pentru personalul de exploatare și pentru mediu prin reducerea semnificativă a emisiilor de amoniac si in acelasi timp va produce un impact integrat de mediu in limite admisibile.

Prin proiectul elaborat de Ammonia Casale, S.C. AZOMUREȘ S.A. își propune să modernizeze Instalațiile Amoniac III și Amoniac IV, pe care le deține, în vederea realizării următoarelor obiective:


126

- Mărirea capacității de producție a instalațiilor Amoniac III și Amoniac IV, de la 900 t/zi (în prezent) la 1.050 t/zi, pentru fiecare instalație în parte;


- Îndeplinirea tuturor cerințelor de mediu referitoare la cele doua Instalații Amoniac III și Amoniac IV, prevăzute în Autorizația integrată de mediu și Documentele BAT, inclusiv eliminarea emisiilor de amoniac de la striperul cu abur de presiune joasă;


Concluzii finale:

















Realizarea proiectului „Modernizarea instalaŃiilor de Amoniac III si IV in cadrul SC AZOMURES SA” va avea în primul rând un efect pozitiv semnificativ asupra mediului prin eliminarea punctului de emisie amoniac în atmosferă, de la striperul de condens.


127

Deasemenea instalarea sistemului DCS-ESD va avea ca efect eficientizarea şi optimizarea procesului tehnologic împreună cu creşterea siguranŃei în exploatare. Sistemul nou DCS-ESD va detecta din timp deviaŃiile de la parametri tehnologici de exploatare, luând măsuri în timp util pentru a evita căderile accidentale cu degajări mari de gaze în atmosferă. Prin instalarea sistemului DCS-ESD se elimină total erorile umane care pot aparea în operarea curentă. Parametri tehnologici vor fi optimizaŃi astfel încât să se obŃină consumuri specifice cât mai scăzute.

Un alt aspect important este utilizarea unor utilaje şi echipamente noi cu un grad ridicat de automatizare şi securizare ceea ce va duce la creşterea siguranŃei şi a fiabilităŃii instalaŃiei şi totodată creşterea siguranŃei în operare pentru personalul de exploatare.

Realizarea proiectului „Modernizarea instalaŃiilor de Amoniac III şi IV din cadrul SC AZOMUREŞ SA” şi faptul că activitatea pe platforma societăŃii se va desfăşura în condiŃii mai bune din punct de vedere al mediului de lucru, va avea consecinŃe pozitive inclusiv pe plan social, Azomureş fiind un agent economic important în judeŃul Mureş având activitatea cu implicaŃii directe şi indirecte asupra întregii activităŃi industriale şi al nivelului de viaŃă la scara întregului judeŃ.


128

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

• AutorizaŃie integrată de mediu nr. SB din SB 84/30.10.2007, Revizuită la 20.03.2012

• AutorizaŃia de gospodărire a apelor nr. 82 din 28 martie 2014, cu program de etapizare

• Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC

• Directiva IPPC –, DIRECTIVA 2010/75/UE - privind emisiile industriale, transpusă în legislaŃia naŃională prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale.

• EC-BAT: ”Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques for the Manufacture of Large Volume Inorganic Chemicals - Ammonia, Acids and Fertilizers, august 2007”

• Ghid de aplicare a procedurilor EIA/SEA/EA , 2010

• HG nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private

• HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanțelor periculoase.

• HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiillor de zgomot în mediu produs de ehipamente

• HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (NTPA 001)

• HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

• HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

• HG nr. 493/2006 privind cerințele minime de securitate şi sănătatedestinate utilizării in exteriorul clădirii

• HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare

• HG nr. 804/2007 privind activităŃile care prezintă pericol de accidente majore în care sunt implicate substanŃe periculoase

• HG nr. 856/2002 privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi pentu aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

• Legea 107/1996 (Legea apelor) cu modificările şi completările ulterioare

• Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

• Legea 278/2013 privind emisiile industriale


129

• MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului

• Normativul 1146/2002 privind obiectivele de referinŃă pentru clasificarea calității apelor de suprafaŃă

• OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea 426/2001 cu modificările şi completările utlerioare

• OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările ulterioare

• PMBH Mureş – ”Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş”, ediŃia 22 decembrie 2009

• Raport de amplasament pentru SC AZOMURES SA Tg. Mureş, elaborat de SC IPROCHIM SA Bucuresti, octombire 2004

• Raport de Mediu Planul NaŃional de Amenajare pe Bazine/ SpaŃii Hidrografice din 26 martie 2013

• Raport de securitate – Revizuire aprilie 2014 , elaborat de SC IPROCHIM SA Bucuresti ; Anexele 1 şi 2. InstalaŃiile AMONIAC III şi AMONIAC IV

• Sinteza privind calitatea apelor din Bazinul hidrografic Mureş/2013

• Studiu de evaluare a nivelului impactului asupra mediului a activităŃilor desfăşurate de SC AZOMUREŞ SA ; 2004, elaborat de SC IPROCHIM SA Bucuresti

Volumul 2 – Studiu de evaluarea a nivelului emisiilor în aer

Volumul 3 – Studiu de evaluarea a nivelului emisiilor în apă

Volumul 7 – Evaluarea impactului de mediu

• STAS 10009-88 privind acustica urbană

• STAS 10144/1-80 Traficul mijloacelor de lucru în cadrul organizării de şantier cât şi pe drumurile publice

• Studiul geotehnic 468/26.10.2012 efectuat de către SC GEO-TECH SRL

DOCUMENTE INTERNE DE REFERINłĂ DE LA AZOMUREŞ

• Declarația de politică generală în domeniul calităŃii şi mediului

• Declarația de politică în domeniul managementului responsabil al produselor

• Politica de prevenire a accidentelor majore

• PPPA Planul de prevenire și combatere a poluării accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare

• PUI Planul de urgenŃă internă


130

• Proceduri interne de mediu:

PM-31-004 privind gestionarea deşeurilor

PM-31-006 Prevenirea poluării solului şi întreŃinerea amplasamentului

PM-31-009 privind gestiunea substanŃelor şi preparatelor chimice

PM-31-011 privind Pregătirea pentru situaŃii de urgenŃă şi capacitate de răspuns

Documents

“MODERNIZAREA INSTALA łIILOR DE AMONIAC DIN …apmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/RAPOARTE de toa… · Prognoza poluarii aerului ... asupra mediului pentru anumite