INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VASLUI

Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea

Profesională

2013 - 2020

2012CUPRINS

CAPITOLUL I3

IntroducereAbrevieri şi glosar de termeni utilizaţi în documentRezumatCAPITOLUL II PROFIL DEMOGRAFIC JUDEŢEAN2.1 Situaţia prezentă 2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală 2.1.2 Distribuţia pe medii de rezidenţă 2.1.3 Distribuţia pe sexe 2.1.4 Structura pe grupe de vârstă 2.1.5 Structura pe grupe de vârstă şi medii de rezidenţă 2.1.6 Structura etnică 2.1.7 Mişcarea migratorie2.2 Proiecţii demografice2.3. ConcluziiCAPITOLUL III PROFIL ECONOMIC JUDEŢEAN3.1 Principalii indicatori economici 3.1.1 Structura Produsului Intern Brut (PIB) 3.1.2 Productivitatea muncii 3.1.3 Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime 3.1.4 Investiţiile brute ale unităţilor locale active în industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii 3.1.5 Investiţii străine directe3.2 Informaţii parţiale 3.2.1 Cercetarea - dezvoltarea 3.2.2 Industria 3.2.3 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 3.2.4 Agricultura 3.2.5 Turismul3.3 Principalele concluzii desprinse din analiza mediului economicCAPITOLUL IV PIAŢA MUNCII

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii4.1.1. Participarea la forţa de muncă4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi ai muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

4.2.lnformaţii parţiale4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

4.3. Concluzii din analiza Pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T.4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de

4

muncă vacante înregistrate la AJOFM4.4. Implicaţiile pentru IPT

CAPITOLUL V ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL VASLUI5.0. Specificul zonelor ocupaţionale ale judeţului Vaslui5.1. Indicatori de context 5.1.1 Contextul european 5.1.2.Contextul naţional5.2. Indicatori de context specifici 5.2.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară5.3. Indicatori de intrare 5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic 5.3.2 Resurse umane în I.P.T. 5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare5.4. Indicatori de proces 5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în I.P.T. 5.4.2 Asigurarea calităţii în I.P.T. 5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere5.5. Indicatori de ieşire 5.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 5.5.2 Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 5.5.3 Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie 5.5.5 Rata de succes în perioada 2000 - 2010 5.5.6 Rata de tranziţie la următorul nivel ISCED în perioada 2000-2010 5.5.7 Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie 5.5.8 Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură 5.5.9 Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior 5.5.10 Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)5.6. Indicatori de impact 5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului 5.6.2 Inserţia profesională a absolvenţilor 5.6.3 Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă5.7. Oferta şcolilor din IPT Vaslui 5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare 5.7.2 Analiza ofertei curente 5.7.3 Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor 5.7.4 Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor 5.7.5 Reţele şcolare 5.7.6 Parteneriatul cu întreprinderile5.8. Principalele concluzii din analiza IPT judeţeanCAPITOLUL 6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI 2009-2013 în județul VasluiCAPITOLUL 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cerereaCAPITOLUL 8. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuriCAPITOLUL 9. Acţiuni Propuse - Plan De Măsuri

CAPITOLUL I

5

IntroducereÎn vederea implementării strategiei UE 2020 au fost propuse seturi de măsuri în cadrul iniţiativelor (Flagship Initiatives) la nivel European şi la nivelul statelor membre.În cadrul inițiativei “Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă” se propune statelor membre, printre altele:

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educației și lumea muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educație și formare profesională.

În acest context obiectivul major al planificării strategice a IPT consta în creşterea contribuţiei IPT la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă, bazată pe cunoaştere , participativă si incluzivă.

In scopul asigurării unei oferte de formare profesionala RELEVANTA in raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii, Centrul National pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional si Tehnic (CNDIPT) a iniţiat ,cu aprobarea ministrului educaţiei şi în colaborare cu o serie de instituţii şi experţi, un Model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT. In cadrul acestui model planificarea este structurată pe 4 niveluri: naţional, regional, judeţean şi local. Documentele de planificare, pe niveluri ,sunt:

Strategiile elaborate la nivel naţional PRAI - Plan Regional De Acţiune Pentru Învăţământ PLAI - Plan Local De Acţiune Pentru Învăţământ PAS - Plan De Acţiune al şcolilor

Planul de fata ,PLAI, este document de planificare strategic elaborat la nivelul judeţului şi are drept scop:Stabilirea măsurilor integrate de educație și formare profesională şi îmbunătățirea corelării ofertei învăţământului profesional şi tehnic cu nevoile de dezvoltare economico-socială locală în perspectiva anului 2013.Cele mai importante roluri ale PLAI sunt:

Să analizeze, în profunzime, contextul judeţean în raport cu contextul regional şi să identifice aspectele specifice judeţului

Să stabilească prioritățile, țintele și acțiunile la nivel județean pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, ca soluţie la problemele specifice ale judeţului -identificate

Să contribuie la stabilirea ţintelor la nivel regional Să furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea la nivelul judeţului a

planurilor strategice ale scolilor Să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea rţtelei şcolare şi

finanţarea investiţiilor PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:

Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare Planul de şcolarizare al unităţilor din IPT Masuri complementare de formare profesionala continua Masuri asociate de formare profesionala a elevilor cu cerinte educationale

speciale in vederea integrarii lor in sistemul general de educatie

Masuri privind dezvoltarea parteneriatului si CDL Masuri privind susținerea investițiilor in infrastructura şi echipamente didactice.

Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic al județului a fost elaborat sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” , Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic; pe aceasta baza la nivelul judeţului Iaşi, cuprins în regiunea 1 Nord-Est, se va genera oferta educaţională şi se va

6

îmbunătăţi calitatea formării profesionale în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii sociale şi economice.

Structura PLAI - ului s-a realizat in conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) , octombrie 2010.

Datele statistice au fost actualizate pe baza informaţiilor realizate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Structura PLAI –ului este proiectată să ofere un model de analiză şi sinteză, cu concluzii pe capitole, privind stabilirea acţiunilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă şi a tendinţelor de dezvoltare socio-economică.

Procesul de planificare desfăşurat în anul 2011 s-a bazat pe următoarele 3 elemente:

1. Descrierea condiţiilor economice valabile la nivel naţional dar mai ales regional şi local (judeţean), inclusiv prin asimilarea strategiilor de dezvoltare economică.

2. Studierea celor mai curente tendinţe care se manifestă pe piaţa muncii, cu referire la calificări-competenţe noi, dezechilibre calitative şi cantitative, inclusiv a strategiilor din domeniul ocupării.

3. Analiza aşteptărilor angajatorilor beneficiari finali ai formării, parteneri şi participanţi în procesul planificării.

În anexele PLAI 2011-2013 sunt prezentate, în extenso, date defalcate pentru indicatorii utilizaţi în stabilirea priorităţilor locale. Fiecare capitol (1-5) se încheie cu observaţii relevante pentru judeţul Iaşi, evidenţiind disparităţile în cadrul judeţului cu efecte asupra formării profesionale.

Pe baza acestor concluzii, în capitolul 9 este făcută analiza SWOT a judeţului, în scopul identificării priorităţilor locale cu efecte asupra formării profesionale.

Obiectivele prioritare pentru Regiunea Nord – Est sunt următoarele:

1. Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.

2. Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare continuă

3. Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială 4. Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formare5. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formare

Pe baza domeniilor prioritare de dezvoltare economică judeţeană şi previzionând această dezvoltare în perspectiva anului 2013, Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ, va încerca să stabilească ce domenii/calificări trebuie dezvoltate în învățământul local, ce trebuie menţinut în limite aproximativ constante şi ce anume trebuie diminuat, astfel încât, în perspectivă să avem pe piaţa muncii forţă de muncă corespunzător calificată, iar raportul absolvenţi/angajaţi să atingă cota ideală 1:1.

Politica educaţională promovată de Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind abordarea strategică a reformei învăţământului îşi propune: reforma sistemică care vizează toate componentele prioritare - respectiv calitatea, echitatea şi eficienţa, reforma continuă prin valorificarea rezultatelor obţinute până în momentul actual şi asigurarea stabilităţii pentru atingerea obiectivelor până în 2010, reforma asumată prin responsabilizarea partenerilor strategici, prin asumarea de către aceştia a programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională, prin participarea responsabilă şi conştientă a tuturor actorilor sociali.

Obiectivele dezvoltării regionale pentru regiunea 1 N-E : Stimularea dezvoltării echilibrate la nivelul întregii regiuni, diminuarea dezechilibrelor,

recuperarea întârzierilor şi cooperarea intra-regională; Integrarea în structurile Uniunii Europene prin pregătirea cadrului instituţional

corespunzător criteriilor de integrare; Valorificarea resurselor regionale în scopul unei dezvoltări economico-sociale durabile; Stimularea cooperării interregionale, interne, internaţionale şi transfrontaliere.

7

Plecând de la liniile directoare ale Programului de guvernare, Consiliul Judeţean Vaslui şi-a stabilit propria strategie de dezvoltare economico-socială a judeţului, strategie care stabileşte principalele domenii şi direcţii de acţiune, identifică modalităţile practice de realizare a obiectivelor propuse şi configurează standardele la care trebuie să se situeze localităţile judeţului din punct de vedere economic, social, cultural şi administrativ.

Pentru a se dezvolta cu succes, comunităţile trebuie să aibă propria lor viziune şi propriile lor strategii de dezvoltare.

Planificarea strategică are ca scop, în primul rând, maximizarea utilizării resurselor locale şi construirea unei strategii asupra dezvoltării viitoare a comunităţii.

Dezvoltarea economico-socială a judeţului Vaslui este concepută în concordanţă cu obiectivele strategiei naţionale de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung.

Având în vedere evaluarea situaţiei economico-sociale a judeţului, potenţialul economic şi criteriul determinant al concordanţei cu cerinţele integrării europene şi euroatlantice, au fost identificate următoarele priorităţi:

Diversificarea şi extinderea bazei industriale care vizează crearea şi menţinerea locurilor de muncă permanente, atragerea IMM-urilor în sfera producţiei şi dezvoltarea IMM-urilor în vederea creării de activităţi industriale complementare sau creării de alte sectoare ale producţiei materiale care să asigure dezvoltarea economică.

Valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea mediului rural prin investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producţie, în scopul preluării şi realizării de produse agroalimentare care să asigure consumul intern şi posibilităţi de export.

Dezvoltarea turismului şi modernizarea serviciilor adiacente care vor duce la atragerea unui număr sporit de turişti.

Dezvoltarea potenţialului de resurse umane care are în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă angajată în sfera economică, training pentru personalul cuprins în sfera serviciilor precum şi programe de formare şi orientare profesională pentru tineri şi şomeri.

Având în vedere aceste priorităţi, Învăţământul Profesional şi Tehnic din reţeaua județului Vaslui îşi exprimă viziunea asupra reformei TVET prin :

- Adaptarea planificării educaţionale la nivelul de dezvoltare economico-socială a judeţului Vaslui precum şi la nevoile de educaţie şi formare ale elevilor;

- Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ ca deziderat major în inserţia socială a absolvenţilor.

Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman, folosirea resurselor existente şi identificarea altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a localităţilor judeţului, în sensul asigurării unui mediu sănătos sub raport funcţional, economico-social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.

În cadrul judeţului sunt vizate a fi atinse următoarele obiective: Diversificarea şi dezvoltarea activităţilor economice; Înfiinţarea de noi structuri turistice şi modernizarea celor existente; Facilitarea accesului în zonele turistice; Creşterea volumului investiţiilor private; Crearea de bunuri şi servicii de calitate superioară şi cu valoare ridicata

competitive pe pieţele externe; Crearea de noi locuri de muncă şi de noi profesii în concordanţă cu evoluţiile de

pe pieţele autohtone şi internaţionale; Sprijinirea dezvoltării societăţilor comerciale cu capital privat, integral românesc; Modernizarea şi susţinerea infrastructurilor tehnico-edilitare de turism,

învăţământ, cultură şi sport; Cooperare regională, interregională şi internaţională. Atragerea fondurilor europene in derularea proiectelor din sfera serviciilor;

8

Documentul este actualizat anual, iar parteneriatul interinstituţional reprezintă singura modalitate de acţiune care poate genera dezvoltarea durabilă în interesul comun al tuturor instituţiilor implicate.

Acest document de planificare a ofertei de şcolarizare sta la baza elaborării Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS), a unor instrumente de bază utilizate în elaborarea planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 şi în optimizarea reţelei şcolare, consilierea şi orientarea elevilor prin grija profesorilor precum şi susţinerea cererilor de finanţare a unor proiecte ce vor fi elaborate în interesul IPT din regiunea Nord-Est.

Abrevieri şi glosar de termeni utilizaţi în document

PRAIPlanul Regional de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic

PLAIPlanul Local de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic

PAS Planul de acţiune al şcoliiAJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de MuncăCJ Consiliul Judeţean

CAENNomenclatorul Activităţilor Economice Clasificarea Activităților din Economia Naționala

CNP Comisia Naţională de PrognozăCOR Codul Ocupaţiilor din RomâniaFPC Formare Profesională Continuă (formarea adulţilor)DJS Direcţia Judeţeană de StatisticăSEOFM Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de MuncaFSE Fondul Social EuropeanUE Uniunea EuropeanăPIB Produsul Intern BrutVAB Valoarea Adăugată BrutăÎU Învăţământ UniversitarIDRU Index Dezvoltarea Resurselor UmaneDRU Dezvoltarea Resurselor UmaneINS Institutul Naţional de Statistică ( România)ISCO International Standard Classification of Occupations

ISCEDClasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (UNESCO) International Standard Classification of Education

ISJ Inspectoratul Şcolar JudeţeanOIM Organizaţia Internaţională a Muncii (asta este ILO International Labour Office)IFPI Învăţământ şi Formare Profesională Iniţială

CLDPSComitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social in formarea profesională

PDL Planul de Dezvoltare LocalăACL Analiza Cadrului LogicAPM Analiza Pieţei MunciiMECT Ministerul Educaţiei Cercetării şi TineretuluiMMSSF Ministerul Muncii, al Solidarităţii Sociale şi FamilieiPNAO Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de MuncăPND Planul Naţional de DezvoltareONG Organizaţii Non-guvernamentaleNUTS Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru StatisticăPCM Management-ul Ciclului Proiectului (PCM Project Cycle Management)UIP Unitatea de Implementare a ProiectuluiCR Consorţii RegionalePDR Planul de Dezvoltare RegionalăRO România

9

RON Noul Leu RomânescPOS Programul Operaţional Sectorial

SWOTPuncte Tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri (Strengths, Weaknesses, Oportunities, Threaths)

TVETÎnvăţământ Profesional şi Tehnic (Technical Vocational Education and Training)

VET Învăţământ şi Formare Profesională (Vocational Education and Training)WB Banca Mondială (Word Bank)UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi CulturăSPP Standarde de Pregătire Profesională

Cheltuielile pentru educaţie – se referă la ansamblul resurselor financiare folosite de instituţiile şi programele de educaţie. Conform Manualului OECD, acestea se grupează în trei categorii (OECD, 2004, p. 63):

- cheltuieli pentru bunuri şi servicii, respectiv cheltuielile pentru:- instruire (ex. costurile pentru predare);- bunurile furnizate de instituţii în scopuri educative (ex. manualele, materialele

pedagogice);- formarea ucenicilor şi a altor participanţi la programele duale (combinaţie de învăţământ

şi pregătire prin munca productiva în întreprinderi);- administraţia învăţământului (la nivel central, regional şi local);- cheltuielile de capital şi plata locaţiei;- nevoile educative speciale şi consilierea;

- cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare se refera la:- cercetarea pedagogica şi dezvoltarea curriculara;- cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea realizata de instituţiile de învăţământ superior;

- cheltuielile pentru bunuri şi servicii, pentru alte scopuri decât instruirea (servicii auxiliare);- transportul elevilor, cantinele, internatele şi căminele studenţeşti, serviciile de sănătate

pentru elevi şi studenţi;- serviciile pentru publicul general asigurate de instituţiile de educaţie.Sursele finanţării învăţământului pot fi interne (publice şi private) sau externe.Curriculum – desemnează, în general, ansamblul situaţiilor de învăţare organizate de o

instituţie educativă. În ISCED şi SNIE, curriculum-ul se refera la ariile de studii şi alocarea lor orara, ceea ce corespunde curriculum-ului cadru din învăţământul romanesc.

Educaţie – activitatea intenţionată şi sistematică de comunicare menită să producă o învăţare durabilă (această definiţie este folosită în principalele Manuale de utilizare a indicatorilor, citate în bibliografie).

Educaţia formală – este tipul de educaţie desfăşurat în instituţii recunoscute de stat (gradiniţe, şcoli, universităţi), pe baza unor programe sistematice finalizate cu diplome sau certificate oficiale. Educaţia formală este realizată de formatori specializaţi (educatori, institutori, invăţători, profesori), presupune un sistem de evaluare şi sancţionare a studiilor şi o gradare cronologică a efectivelor de elevi şi studenţi. Atât SNIE, cât şi Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED) se referă exclusiv la educaţia formală şi la învăţământ.

Educaţia non-formală – se realizează în şcoală sau în afara şcolii, prin proiecte, excursii, vizite, activităţi voluntare sau acţiuni civice. Spre deosebire de educaţia formală, educaţia non-formală nu presupune un curriculum oficial sau o evaluare recunoscută prin diplome de stat.

Educaţia persoanelor cu nevoi speciale – se referă la programele destinate unei categorii speciale de beneficiari: adulţi analfabeţi, persoane cu handicap, copii cu dificultăţi de învăţare, tineri proveniţi din medii dezavantajate, persoane spitalizate sau în situaţie de privare de libertate, nomazi, refugiaţi. Aceste programe se desfăşoară în instituţiile obişnuite (grădiniţe, şcoli, universităţi, centre de educaţie a adulţilor), sau în instituţii specializate. Incepând cu Conferinţa Mondială de la Jomtien (1990), termenul de „persoane cu nevoi speciale” înlocuieşte pe cel de „handicapaţi” sau pe cel de „deficienţi”, care au primit conotaţii peiorative.

Elevi şi studenţi – sunt persoanele care participă la programele de educaţie formală (cuprinse în engleză prin termenul comun „students”).

10

Indicator – indicatorii sunt expresii numerice cu ajutorul carora se caracterizeaza fenomenele social-economice (ca structura, crestere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date cantitative sau pe informatii calitative. Aceste informatii se bazeaza pe date statistice, dar şi pe informatii calitative, asa cum sunt cele care se refera la atitudini, optiuni sau comportamente (in acest caz, vorbim de indicatori calitativi ca, de exemplu, datele Eurobarometer, PISA sau IEA).

Instituţiile de educaţie – conform Manualului OECD, institutiile de educatie nu mai constituie o referinta statistica de baza pentru comparatiile internationale: astfel de date nu se mai colecteaza la nivel international, dar constituie un important criteriu pentru definirea şi repartizarea cheltuielilor pentru învăţământ, la nivel national. Definitia propusa de Manualul OECD este următoarea: institutiile de educatie sunt unităţile care asigura servicii de instruire pentru indivizi, precum şi servicii asociate educatiei pentru indivizi sau alte institutii educationale. La randul lor, institutiile de educatie se clasifica în institutii de instruire (scolile şi universitatile) şi institutii de educatie care nu asigura instruirea, dar o sprijina prin servicii specializate: prin entitatile administrative ale educatiei (ministere, inspectorate, agentii), entitatile de suport (care produc mijloace de invatare, manuale şi texte pedagogice, precum şi serviciile de intretinere şi functionare a infrastructurilor), prin entitatile auxiliare (serviciile de consiliere, serviciile de transport şi sanatate, cantinele, internatele, caminele, bibliotecile) şi entitatile de dezvoltare (care se ocupa cu elaborarea curriculum-ului şi a instrumentelor de evaluare, cercetarea pedagogica, bancile de date). Intra în categoria institutiilor de educatie orice unitate care ofera servicii educative, indiferent de ministerul sau departamentul de tutela, de caracterul lor privat sau public, de nivelul de studiu sau tipul de program educational.

ISCED – sau „Clasificarea Internationala Standard a Educatiei” este o clasificare standard a nivelurilor educationale adoptata de tarile membre ale UNESCO (inclusiv de Romania) şi utilizata în toate analizele comparative şi în metodologia tuturor organizatiilor internationale. ISCED cuprinde o terminologie standard şi definitii unanim acceptate ale nivelurilor de educatie. ISCED opereaza cu sapte niveluri:

0 = nivelul pre-primar1 = nivelul primar2 = învăţământul secundar inferior3 = învăţământul secundar superior4 = învăţământul post-secundar non-tertiar5 = primul ciclul de învăţământ tertiar 6 = al doilea ciclu de învăţământ tertiarAtat UOE, cat şi varianta sa romaneasca (SNIE), folosesc terminologia şi nomenclatorul

international ISCED.Personalul – cuprinde personalul specializat care participa la activitatile de instruire, de

suport, consiliere şi asistenta a elevilor, de management şi administratie, precum şi personalul care asigura ingrijirea şi functionarea unităţilor de învăţământ. „Personalul didactic” se refera la următoarele categorii: „personalul de predare” („classroom teachers” pentru ISCED 0-4), „personalul academic” (ISCED 5-6), „personalul auxiliar” (ISCED 0-4) şi „asistentii de cercetare-predare” (ISCED 5-6). „Personalul de management, controlul calitatii şi administratiei” (asa cum este definit în Manualul OECD) include patru categorii: manageri şcolari (directori, directori adjuncti pentru ISCED 0-4), manageri de institutii (presedinti, rectori, prorectori, decani, cancelari, sef de catedra pentru ISCED 5-6), personal administrativ şcolar (receptionisti, secretari, tehnicieni, bibliotecari la nivelul ISCED 0-4) şi personal administrativ universitar (programatori, analisti de sistem, contabili, juristi, administratori de retele, manageri de granturi sau de proiecte, persoane de relaţii publice la nivelul ISCED 5-6).

Program educațional – este un set de activitati educative organizate pentru a se realiza anumite obiective definite în prealabil prin intermediul unor sarcini concrete de invatare (aceasta definitie este folosita în sistemul ISCED, la care SNIE se raporteaza în mod sistematic).

Ţinte concrete („benchmarks”) – reprezintă performanţele efective sau nivelul pe o scară de variaţie. Dacă indicatorii reprezintă informaţii relevante pentru starea de funcţionare a sistemului sau a anumitor componente ale acestuia, tintele concrete desemneaza valorile precise pe care indicatorii le pot avea la un moment dat. Tintele sunt expresia parametrica a indicatorilor. De exemplu, indicatorul „participarea la invatarea permanenta” se exprima prin tinta „rata de participare minima a populatiei active de 25-64 ani trebuie sa fie în anul 2010 de

11

minimum 12,5% în tarile U.E.” (acest exemplu este extras din programul Comisiei de implementare a Strategiei de la Lisabona în domeniul educatiei şi formarii profesionale)

Populaţia ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanţei forţei de muncă, toate persoanele care, în anul de referinţă, au desfăşurat o activitate economico-socială aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora) personal M.Ap., M.A.I, S.R.I, militari în termen), a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor.

Populaţia activă (persoanele active) – din punct de vedere economic – cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii; include populaţia ocupată şi şomerii BIM.

Populaţia ocupată cuprinde, conform metodologiei „Cercetării statistice asupra forţei de muncă în gospodării”, toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă (săptămâna înaintea înregistrării), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

Şomerii BIM, conform Biroului Internaţional al Muncii (BIM) sunt persoanele de 15-74 ani, care, în perioada de referinţă îndeplinesc următoarele condiţii :

- nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode active pentru a-l găsi (înscrierea la agenţii de ocupare a forţei de muncă sau la agenţii particulare de plasare, acţiuni pentru începerea unei activităţi pe cont propriu, publicarea de anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, etc.);- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.Rata de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală în vârstă de

15-64 ani, exprimat procentual.Rata de ocupare reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală în vârstă de

15-64 ani, exprimat procentual.Şomerii înregistraţi reprezintă, în sensul prevederilor Legii 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;- starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice le fac apte pentru prestarea unei munci;- nu au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare;- sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncăş- sunt înregistrate la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege.Rata şomajului înregistrat reprezintă raportul dintre numărul şomerilor (înregistraţi la agenţiile

pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia activă civilă (şomeri + populaţie ocupată civilă, definită conform metodologiei balanţei forţei de muncă).

Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante şi numărul mediu anual al locurilor de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual.

Numărul locurilor de muncă vacante include numărul posturilor neocupate care urmează a fi ocupate imediat sau în perioada următoare (în decurs de maximum 3 luni după luna de referinţă), şi care sunt:

- nou create în cursul lunii de referinţă;- existente deja în unitate. (Nu se consideră vacante posturile neocupate)ş- pentru care angajatorul nu a întreprins acţiuni concrete spre a le ocupa în perioada următoarelor 3 luni;- destinate exclusiv promovării persoanelor din interiorul întreprinderii sau instituţiei;- din unităţile administrației publice, blocate printr-un act normativ.Numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante) include efectivul salariaților la

sfârşitul lunii (exclusiv cei cu contract de muncă / raport serviciu suspendat) şi numărul locurilor de muncă vacante.

12

REZUMAT

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei muncii şi economiei judeţene, precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic judeţean (oferta de educaţie şi formare profesională).

Constatările – formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic judeţean – sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională. Concluziile şi recomandările cu caracter mai general sunt sintetizate în capitolul 8.

Scopul final al demersului de analiză este reprezentat de Planul de măsuri – propus pentru transpunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, prezentat în capitolul 9.

Analiza demografică indică scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei. Constatările demografice recomandă la nivelul reţelei şcolare măsuri pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională, optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces etc.).

Din analiza mediului economic judeţean se constată Judeţul Vaslui nu este bogat în resurse. Pădurile, care au dezvoltat comunităţi importante din judeţe precum Suceava şi Neamţ, sunt reduse ca suprafaţă şi valoare economică. Materialele pentru construcţii, utilizate în alte părţi pentru construirea locuinţelor şi a drumurilor, aici aproape lipsesc. Alte resurse care au contribuit la „înflorirea” altor zone, precum petrolul, sarea, minereurile etc., lipsesc cu desăvârşire. Astfel cea mai importantă resursă materială a judeţului este terenul agricol, însă valorificarea actuală a acesteia este departe de a fi mulţumitoare. Dezvoltarea sectorului agricol poate antrena o serie de alte activităţi conexe.

Planul de școlarizare trebuie să asigure corelarea ofertei din cu ponderile domeniilor ce se situează pe primele locuri în economia regională: Servicii 55,75%, Industrie 19,61%, Agricultura 12,71%, respectând specificul local. Astfel în judeţul Vaslui predomină agricultura şi industrie prelucrătoare.

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură şi industrie, în paralel cu creşterea în servicii.

Dezvoltarea parteneriatele cu agenţii economici, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii vor contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori: de intrare în procesul educaţional (numărul de elevi ce revin unui cadru didactic, resursele umane şi materiale), de proces (mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT, asigurarea calităţii în ÎPT, serviciile de orientare şi consiliere), de ieşire ( rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie, rata abandonului şcolar, rata de tranziţie la următorul nivel ISCED, rata de absolvire, rata de succes, rata de participare a populaţiei adulte în formarea continuă, etc.), de impact (impactul sistemului ÎPT asupra ratei şomajului, rata de inserţie a absolvenților) precum şi oferta şcolilor din ÎPT (evoluţia planurilor de şcolarizare, analiza ofertei curente, ţintele pe termen mediu a domeniilor de pregătire profesională).

O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională a judeţului Vaslui sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.

Corelarea concluziilor desprinse din analizele destinate pieţei muncii şi economiei judeţene, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor priorităţi şi acţiuni pentru dezvoltarea viitoare a formării profesionale prin instituţiile şcolare .

13

Pe baza acestor concluzii, sunt identificate priorităţi locale cu efecte asupra formării profesionale. Aceste priorităţi se referă la:

adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor;

creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin participarea la programe de formare continuă;

asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială; dezvoltarea resurselor umane din sistemul ÎPT în vederea asigurării calităţii în formare;

dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare ÎPT, în vederea asigurării calităţii în formare. Pentru stabilirea Planului de măsuri – propus pentru transpunerea în acţiune a

principalelor concluzii şi recomandări au fost realizate consultări pe marginea documentului în cadrul Comitetului Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social.

CAPITOLUL 2 - PROFIL DEMOGRAFIC JUDEŢEAN

2.1 Situaţia prezentă

2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală.

Conform paginii electronice a Direcţiei Judeţene de Statistică Vaslui, populaţia stabilă totală a judeţului Vaslui, la 1 iulie 2010, era de 449.524 locuitori, reprezentând cca 12,0 % din cea înregistrată la nivelul regiunii Nord Est. În figura de mai jos se observă evoluţia descrescătoare a numărului locuitorilor, din 1992 până în anul 2011. Datele provizorii ale

ultimului recensământ (2011) indică o reducere severă (cca 17%) faţă de 1 iulie 2010.

În ultimii ani, sporul natural a avut o evoluţie descrescătoare, iar începând cu anul 2007 înregistrează, în mod constant, doar valori negative. Aceasta, la care se adaugă şi soldul mişcării migratorii, de asemenea negativ, duce, inevitabil, la scăderea şi îmbătrânirea populaţiei judeţului, cu impact negativ în mai toate sferele economico-sociale.

Tab. 2.1 Judeţul Vaslui, evoluţia sporului natural

- date absolute

Judeţul VasluiAnul

2000 2002 2006 2008 2009

2010 2011

Sporul natural 1672 434 500 -50 -253 -1300 -920Sursa: www.vaslui.insse.ro

2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale.Fig. 2.2

14

1992*

2002*

2004

2006

2008

2009

2010

2011*

0

100000

200000

300000

400000

500000

Evolutia populatiei judetului Vaslui

locuitori

Populaţia judeţului locuie ș te în 5 centre urbane din care 3 municipii şi 2 oraşe (cel mai nou, declarat în 2003, fiind

orașul Murgeni), 81 comune. Numărul total al satelor din judeţ este 449.Ponderea populaţiei urbane a înregistrat în intervalul de timp 1992-2002, (între recensămintele populației), o descreştere de la 43.50% la 39.30%, datorită migraţiei

ce a avut loc spre zona rurală, efect al procesului de restructurare industrială din această perioadă şi al emigrării. RPL 2011 (date provizorii) indică o pondere

de 37,4%.La nivel regional, Vaslui este judeţul cu cea mai mare

pondere a populaţiei rurale, 58,6% în iulie 2010, situaţie care indică o productivitate a muncii îngrijorător de mică .

2.1.3 Distribuţia pe sexe.

Din totalul populaţiei judeţului Vaslui, 49,9% sunt bărbaţi, populaţia feminină fiind deci, aproape egală numeric (in date absolute 224212 bărbaţi, respectiv 225312 femei, la 1 iulie 2010).

Fig. 2.3 2.1.4 Structura pe grupe de vârstă.

Pentru învăţământul profesional şi tehnic prezintă interes populaţia pe grupa de vârstă 15-24 ani. La nivelul judeţului Vaslui se constată o scădere semnificativă a acestor categorii.

Tab. 2.2 Grupele de vârstă 15-19 ani şi 20-24 ani, la 1 ianuarie- date

absolute -Judetul Vaslui Anul

2000 2002 2003 2004 2006 2008 2010 2011Grupade vârstă

15-19 37859 38809 40192

40072 38058 32303

27882 28016

20-24 70848 37446 36495

33354 32888 35027

36638 36433

Sursa: INS- Baza de date „BDJ Vaslui”

Scăderea cea mai mare se constată la grupa de vârstă 20-24 ani: - 48,6% faţă de anul 2000. Pe grupa de vârstă 15-19 ani, scăderea, deşi mai mică, are totuşi o valoare ce îngrijorează: -26,0%. Pe ansamblu, reducerea este de 40,7%.

2.1.5 Structura pe grupe de vârstă şi medii de rezidenţă.Pentru grupele de vârstă urmărite se constată următoarea distribuţie pe medii: cca 37%

din tinerii de 15-19 ani se află în mediul urban, iar pentru grupa de vârstă 20-24 ani procentul creşte la 48,7%. Astfel, din 28016 tineri cu vârsta între 15-19 ani, 10383 trăiesc în mediul urban, iar 17633 în mediul rural. În cazul celei de-a doua grupe, dintr-un total de 36433 tineri, 17743 trăiesc în mediul urban şi 18690 în mediul rural. Se observă că tinerii, în căutarea de locuri de muncă, migrează spre oraş.

2.1.6 Structura etnică.Din datele obţinute la recensămintele din anii 1992 şi 2002 se constată că, din punct de

vedere etnic, populaţia judeţului este extrem de omogenă. Majoritatea covârşitoare este dată de etnici români (cca 99%). Singura minoritate care, de altfel este în creştere, este cea rromă (ţigănească): 2569 persoane (0,6%) în 1992, respectiv 4873 (1,1%) în anul 2002.

15

49.950.1

Populatia judetului Vaslui pe sexe- ponderi

barbati

femei

41.4

58.6

Populatia pe medii-ponderi

Urban

Rural

În tabelul de mai jos prezentăm comparativ, structura etnică la recensămintele din anii 1992 , 2002 şi 2011- date provizorii.

Tab. 2.3 Structura etnică a populaţiei judeţului Vaslui

Indicator 1992 2002 2011Date provizorii

2002/1992

%

2011/2002%

Ponderea, %

1992 2002 2011

Populația stabilatotal, din care

461374 455049 375148 98,6 82,4 100,0 100,0 100,0

Urban 200549 179001 140181 89,3 78,3 43,5 39,3 37,4 Rural 260825 276048 234967 105,8 85,1 56,5 60,7 62,6Din total,după etnie * * * * * 100,

0 100,0 100,0

Romani 458480 449796 368317 98,1 81,9 99,3 98,8 98,2Rromi (țigani) 2569 4873 5933 189,7 121,8 0,6 1,1 1,6Sursa:site-ul DJS Vaslui

2.1.7 Mişcarea migratorie.Populaţia judeţului Vaslui se reduce şi îmbătrâneşte în mod constant. După cum am

arătat mai devreme, unul din factorii care determină acest fenomen este sporul natural ale cărui valori sunt negative. Un alt factor cu implicaţii negative asupra numărului de locuitori este mişcarea migratorie.

Din datele prezentate în tabelul de mai jos rezultă un sold constant negativ al mişcării migratorii interjudeţene ceea ce înseamnă că judeţul Vaslui nu constituie un pol de atracţie ci un rezervor de alimentare pentru judeţele (oraşele) mai dezvoltate economic.

Tab. 2.4 Migraţia internă - număr -Judeţul Vaslui Anul

1990 1994 2000 2002 2007 2008 2009 2010Sosiţi 5711 5439 5001 5382 6957 6557 5876 8462Plecaţi 29674 7269 6046 7077 9344 8875 7881 10406Sold migratori -23963 -1830 -1045 -1695 -2387 -2318 -2005 -1944

2.2 Proiecţii demograficeEvoluția populației şcolare din Romania, în ultimii ani a fost influenţată direct de

scăderea numerică a populaţiei totale. An de an, generaţiile de elevi s-au diminuat. S-a înregistrat, de asemenea, un puternic absenteism al copiilor de la scoală, rate mici de promovare a examenelor de capacitate şi de înscriere la liceu.

Rezultatele proiectării populației şcolare oferă o imagine asupra viitoarei evoluţii a numărului şi structurii acestei categorii de populație, pe grupe de vârstă şi sexe.

In cele ce urmează, prezentam date privind evoluţia prognozată a populației de vârstă şcolară, grupele de vârstă 15-19 şi 20-24 ani, în anul 2020.

Tab. 2.5

Judeţ/regiune Total 15-24 15-19 ani 20-24 ani2010 2020 2010 2020 2010 2020

Vaslui 64520 5273481,7% 27882 26905

96,5% 36638 2582970,5%

Regiunea N-E 543811 424425 78% 234445 212100

90,5% 309366 21232568,6%

Sursa : INS- “Proiectarea populației şcolare, perioada 2007-2050”, ediţia 2008.Urmărind ponderea se observă că grupa de vârstă 20-24 ani se diminuează

accentuat (cu cca 30,0% în judeţul Vaslui), semn că pe piaţa muncii se va manifesta o presiune deosebită, cu impact şi asupra fondului de pensii.

16

Aceeași tendinţă se manifesta şi la nivelul regiunii nord-est. Anexa 2.1 cuprinde date privind populaţia, de la recensământul din anul 2002, pe total şi grupele de vârstă, pe localităţile judeţului.

Anexele 22 şi 24 cuprind evoluţia populaţiei la nivel judeţean, respectiv la nivelul regiunii, iar anexele 23 şi 25 cuprind proiecţia populaţiei la nivel judeţean, respectiv la nivelul regiunii.

2.3. Concluzii. Implicaţii pentru IPT

Proporţie ridicată a populaţiei care trăiește în mediul rural: 58.6% din total populație. Populaţia din categoria de vârstă 15 -19 ani, 20-24 ani trăieşte predominant în mediul

rural. În judeţul Vaslui nu se mai înregistrează valori pozitive ale sporului natural. Rata de substituire este supraunitară 1.34, cea ce indică pentru perioada următoare, o

presiune crescută pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi. La nivel judeţean, în intervalul 2010-2020 se estimează o scădere a populaţiei din grupa

de vârstă 15-19 ani la 14,5%. grupa de vârstă 20-24 de ani cu 30% Conform prognozei realizate de către INS populaţia din categoria de vârsta 15-24 ani va

descreşte în intervalul 2010-2020 cu aproximativ 20% la nivel regional, procent estimat şi pentru judeţul Vaslui.

Implicaţii pentru IPTAdaptarea Planurilor de invatamant la scaderea populatiei scolareAdaptarea retelei la structura populatiei pe medii de rezidenta sau analizarea solutiilor pentru a cuprinde toti potentialii elevi in sistemUtilizarea eficienta a infrastructurii prin abordarea diversificata a formelor alternative de invatamant ex: seral, frecventa redusa, Formare Profesionala Continua , dezvoltarea centrelor de evaluare a competentelor dobindite in contexte informale, programe tip “A doua sansa”, “ Scoala de vara”Dezvoltarea unei Oferte de formare profesionala in dialog cu beneficiarii pentru a raspunde cerintelor specifice judetului in privinta locurilor de muncaDezvoltarea de calificari ce genereaza locuri de munca

CAPITOLUL 3 - PROFIL ECONOMIC JUDEŢEAN

3.1. Principalii indicatori economici3.1.1. Structura Produsului Intern Brut (PIB)

Județul Vaslui este caracterizat de o lipsă efectivă de resurse materiale pe care se poate consolida o dezvoltare economică. Ne referim în special la resurse de genul materialelor de construcţii (pentru locuinţe, drumuri etc.), al lemnului, sare, petrol sau alte resurse care ar fi putut reprezenta un avantaj pentru economia vasluiană.

Singurele resurse autohtone pe care s-a bazat, și încă se mai bazează, dezvoltarea economică a județului Vaslui sunt: potențialul agricol și resursele umane.

Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorită, în primul rând, suprafeţei mari de teren agricol, şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural şi se ocupă cu agricultura.

În perioada comunistă zona a cunoscut industrializarea forţată pentru a reduce decalajul faţă de celelalte judeţe ale ţării. Au fost construite unităţi industriale, iar forţa de muncă a fost instruită pentru diverse domenii: industria textilă, industria alimentară, a lemnului, industria de maşini şi utilaje.

După căderea comunismului, întreprinderile din zonă au fost scoase la vânzare, iar în prezent toate unităţile industriale sunt în proprietate privată. Acest lucru nu înseamnă rezolvarea problemelor din industria vasluiană. Multe dintre întreprinderi au mari dificultăţi de

17

adaptare la noile cerinţe ale economiei de piaţă, necesită investiţii în echipamente performante si un management performant.

Unul din indicatorii care furnizează informații relevante cu privire la situația economică a unui judeţ este produsului intern brut pe locuitor (PIB/loc) întrucât nu este influențat de diferențele existente între populația diferitelor judeţe.

La nivelul României, în perioada 2008-2011, PIB a fost influiențat puternic de criza economică mondială. Pentru exemplificare prezentăm în continuare, variația Produsului Intern Brut la nivelul României în perioada 2004-2011.

- milioane lei, prețuri curente - 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

244.518,1

285.986,0 340.689,3 410.191,6 508.688,9 495.581,0 510.639,6 578.551.9

La nivelul județului Vaslui, ultimele datele statistice oficiale prezentate de Comisia Națională de Prognoză în lucrarea ”Proiecția principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2014” publicată în anul 2011 indică următoarele valori pentru produsul intern brut:

- milioane lei, prețuri curente -2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2643,8 2779,2 3414,8 3809,9 5008,7 4488,2 4497,8

Se observă, ca efect al crizei economice, o scădere a PIB în anul 2009 cu 10,4% față de anul 2008. În anul 2010, valoarea acestuia s-a menținut aproximativ la același nivel, existând o creștere nesemnificativă, de aproximativ 0,2%. Prognozele economice oficiale ale CNP referitoare la Produsul Intern Brut pentru perioada 2011-2014 prevăd o creştere a acestuia, după cum urmează:

la nivel național- milioane lei, prețuri

curente -

2011 2012 2013 2014544426 599060 659429 722918

la nivelul județului Vaslui- milioane lei, prețuri curente -

2011 2012 2013 20144742,0 5187,6 5655,4 6153,0

18

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

100000200000300000400000500000600000700000

Variatia PIB in perioada 2004-2011

2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Produsul Intern Brut al judetului Vaslui

2011 2012 2013 20140

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

Produsul Intern Brut la nivel national

2011 2012 2013 20140

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Produsul Intern Brut la nivelul judetului Vaslui

Evoluția prognozată a PIB atât la nivel naţional cât şi la nivelul judeţului Vaslui este asemănătoare. Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere a PIB naţional de 1,5% în anul 2011, continuată de creşteri de aproximativ 4-5% în anii următori.La nivelul judeţului Vaslui, creşterea estimată a PIB în anul 2011 este de 1%, continuată de creşteri de aproximativ 3,4-3,9% în anii următori.

Pentru o mai bună imagine a poziţiei judeţului Vaslui în ce priveşte variaţia PIB, comparativ cu celelalte judeţe din regiune, prezentăm mai jos evoluţia procentuală a PIB în perioada 2006-2010 şi prognoză până în 2014.

Creşterea reală a PIB- modificări procentuale -

Anul Total regiune

Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

2006 4,5 2,4 3,6 4,7 6,9 2,2 11,12007 5,4 2,0 17,2 5,9 0,2 10,7 -1,72008 3,6 6,4 -0,5 8,3 -1,8 -3,9 14,12009 -9,1 -6,9 -12,1 -10,8 -9,2 -5,0 -13,92010 -3,5 -3,4 -3,9 -3,6 -3,2 -3,2 -4,12011 1,3 1,2 1,1 1,1 1,4 1,6 1,02012 prognoza

3,8 3,8 3,4 3,7 4,1 4,0 3,4

2013 prognoza

4,3 4,3 3,9 4,4 4,8 4,4 3,5

2014 prognoza

4,5 4,5 4,0 4,6 4,9 4,5 3,9

Produsul intern brut în judeţul Vaslui, deși a avut un trend crescător în perioada 2007-2008, situându-se chiar deasupra tuturor celorlalte județe din regiune, în anul 2009 a avut cea mai mare scădere, coborând aproximativ 14% faţă de anul precedent. Începând cu anul 2010 se prognozează o creştere a acestuia, dar, nivelul se păstrează ca cel mai scăzut din regiune.

19

Structura Produsului Intern Brut la nivel regional este un indicator relevant, respectiv ponderile celor trei sectoare economice (agricultura, industrie si servicii) in acesta. Evoluția PIBR în regiunea Nord-Est, pe sectoare economice, în perioada 2007-2010 şi prognozată pentru perioada 2011-2014 este prezentată în graficul de mai jos.

-modificări procentuale față de anul anterior-

Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Total Nord-Est 5,4 3,6 -9,1 -3,5 1,3 3,6 4,3 4,5Industrie 9,6 -4,1 -7,0 -5,5 2,5 3,5 4,1 3,9Agricultură, silvicultură, piscicultură, exploatare forestieră

-18,3 16,1 -15,5 -0,5 1,1 1,5 3,0 2,8

Construcții 36,1 16,3 -13,5 -10,6 1,2 4,6 7,2 6,2Servicii 7,3 2,3 -7,0 -2,2 0,7 3,9 4,2 4,7(Comisia Națională de Prognoză - Proiecția principalilor indicatori economico-sociali în Profil Teritorial până în anul 2014)

20

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

Total regiune Bacau Botosani Iasi

Neamt Suceava Vaslui

După cum se observă, în anul 2009, cea mai mare scădere procentuală au avut-o sectoarele Agricultură și Construcții.

În anul 2010, în sectorul Agricultură scăderea a continuat, dar la o valoare mică (-0,5%), începând cu anul 2011 prognozându-se creşteri anuale între 1,1 şi 3%.Sectorul Construcții a avut scăderi puternice în anii de criză 2009 şi 2010, respectiv -13,5% şi -10,6%. Pentru perioada 2011-2014 se prognozează creşteri, valorile cele mai mari urmând să fie atinse în anii 2013 și 2014, respectiv 7,2% și 6,2%, când ar urma să fie sectorul cu cea mai mare creştere.Spre deosebire de celelalte sectoare economice, Industria a avut scăderi începând cu anul 2008 (primul an de criză mondială), respectiv -4,1%, şi a continuat în acelaşi trend în anii 2009 şi 2010.In valori absolute, evoluţia PIBR pentru regiunea Nord-Est, este prognozată astfel:

-milioane lei-Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Industrie 8262,31 7923,55 7598,68 7180,76 7360,27 7617,88 7930,22 8239,50Agricultură, silvicultură, piscicultură, exploatare forestieră

3992,52 4635,31 3916,84 3897,25 3940,12 3999,23 4119,20 4234,54

Construcții 3635,37 4227,93 3657,16 3269,50 3308,74 3460,94 3710,13 3940,15Servicii 10717,77 10964,28 10196,78 9972,45 10042,26 10433,9 10872,13 11383,12

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Industrie Agricultură, silvicultură, piscicultură, exploatare forestieră Construcții Servicii

3.1.2.Productivitatea muncii

21

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

Total Nord-Est

Industrie

Agricultură, silvicultură, piscicultură, exploatare forestieră

Construcții

Servicii

Un indicator economic este şi productivitatea muncii calculată ca raport între cifra de afaceri totală şi numărul de angajaţi total la nivel judeţean, precum şi între cifra de afaceri pe sectoare de activitate şi numărul de angajaţi corespunzător sectorului de activitate luat în considerare. La nivel judeţean, la finele anului 2008, se observă că productivitatea medie anuală a muncii a fost de 114,1 mii lei/salariat, ceea ce înseamnă că productivitatea lunară a unui salariat a fost de 9.508 lei/lună/salariat. Valori superioare valorii productivităţii medii anuale înregistrate la nivel judeţean se remarcă în cazul activităţilor „energie electrică şi termică, gaze şi apă” (270,1 mii lei/angajat/an) şi „comerţ” (213,0 mii lei/angajat/an). Cea mai scăzută productivitate a muncii este în cazul activităţilor de învăţământ, unde unui angajat îi revine anual 57,4 mii lei din cifra de afaceri.

3.1.3. Firmele din județ. Dinamica, repartiția sectorială și pe clase de mărime

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui, la nivelul judeţului Vaslui la finele anului 2009 existau un număr de 5.133 unităţi locale active. Deși, în perioada 2004-2008, evoluţia numerică a unităţilor locale active a înregistrat o majorare medie anuală de 7,5 puncte procentuale, apogeul ascensiunii fiind înregistrat în 2004, când numărul unităţilor active din puncte de vedere economic a crescut cu 12,8% comparativ cu anul precedent, în 2009, datorită crizei economice, numărul acestora a scăzut cu 205 de unităţi, după cum urmează:

- 123 microîntreprinderi;- 80 IMM-uri;- 2 întreprinderi mari.

Pe domenii de activitate, întreprinderile care au devenit inactive ori și-au încetat activitatea în anul 2009 se împart astfel:

- 20 în domeniul ”Agricultura, vânătoare si silvicultura”;- 33 în domeniul ”Industrie prelucrătoare”;- 26 în domeniul ”Construcţii”;- 275 în domeniul ”Comerţ”;

Creșteri ale numărului de unităţi au fost în următoarele domenii: Hoteluri şi restaurante - 32 unităţi; Transport, depozitare şi comunicaţii – 94 unităţi; Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor–

32 unităţi.

În judeţul Vaslui, 99,7% dintre unităţile locale active sunt întreprinderi mici şi mijlocii cu un personal de până

la 250 şi doar 0,3% sunt întreprinderi mari cu un număr de angajaţi de 250 şi peste. În structura IMM-urilor o pondere ridicată o au

întreprinderile din categoria micro (89,3%) al căror număr de angajaţi este de maxim 9. În intervalul 2004-2008 ponderea întreprinderilor mari în structura totală

a unităţilor active locale a fost de maxim 0,5% la nivelul anului 2004.

Structura unităţilor locale din judeţul Vaslui, pe clase de mărime

Anul

Date absolute %

micromici şi mijlocii

mari total micro mici şi mijlocii mari total

2004 3685 497 23

4205 87,6% 11,8% 0,5% 100%

2005 3940 540 20

4500 87,6% 12,0% 0,4% 100%

22

2004 2005 2006 2007 2008 20090

100020003000400050006000

Evolutia numarului unitatilor locale active in perioada 2004-

2009

2006 4167 581 20

4768 87,4% 12,2% 0,4% 100%

2007 4419 632 20

5071 87,1% 12,5% 0,4% 100%

2008 4767 553 18

5338 89,3% 10,4% 0,3% 100%

2009 4644 473 16

5133 90,5% 9,2% 0,3% 100%

Sursa: INS, DJS VasluiUn aspect foarte important şi particular al structurii economice locale a judeţului Vaslui

este dată de ponderea sectorului agricol care se ridică la 5,2 puncte procentuale echivalentul a unui număr de 267 agenţi economici. Acest aspect este explicat prin practicarea activităţilor agricole nedeclarate, deoarece suprafaţa agricolă a judeţului Vaslui deţine o pondere de peste trei sferturi din suprafaţa fondului funciar total 75,4%.

Structura unităţilor locale active, pe activităţi, în anul 2009, Structura unităţilor locale active 2009

sector pondere Nr. firmecomerţului 44,6%, 2.291industria 12,2% 626Sectorul imobiliarelor, 10,3%. 530Sectorul construcţiilor 9,8%Sectorul transportul, depozitarea şi comunicaţii 8,3%Sectorul agricol/Fond funciar 75,4% 5,25 267Sectorul Hoteluri şi restaurantele 4,4% 225

Cifra de afaceriCifra totală a unităţilor locale active din judeţul Vaslui cumula în anul 2008, 4.776 milioane lei preţuri curente, din care sectorul comerţului deţinea o pondere de 44,4%, fiind urmat de

23

Agricultura, vanatoare si silvi-cultura

5.2%

Industrie extractiva0.1%

Industrie prelucrătoare12.1%

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

0.5%

Constructii9.8%

Comert44.6%

Hoteluri si restaurante4.4%

Transport, depozitare si comunicatii

8.3%

Intermedieri financiare, tranzactii imobiliare

10.3%

Invatamant0.5%

Sanatate si asistenta sociala1.4%

Activitati de spectacole, culturale si recreative

0.7%Alte activitati

2.1%

industrie cu 35,2%. Cei 527 de agenţi economici activi pe piaţa construcţii deţineau 8,9% din cifra de afaceri totală înregistrată la nivel judeţean.Întrucât valoarea totală a cifrei de afaceri nu oferă foarte multe informaţii cu privire la situaţia economică locală, a fost calculată cifra de afaceri medie pe agent economic activ. Astfel a rezultat că la nivel judeţean o firmă a avut la finele anului 2008 o cifră de afaceri de aproximativ 938,1 mii lei. Comparativ cu cifra de afaceri medie pe unitate locală activă din punct de vedere economic se remarcă că în industria prelucrătoare firmele deţin o cifră de afaceri de peste două ori mai mare (19.84,5 mii lei), iar cele a căror activitate este dată de „energie electrică şi termică, gaze şi apă” au cumulat în anul 2008 o cifră de afaceri medie de 141 ori mai mare, mai exact o cifră medie de afaceri de 132.333,3 mii lei.

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Din graficul următor se poate observa ca cele mai importante investiții brute s-au făcut in

Ind. prelucrătoare, comerț, transport, depozitare comunicații.

3.1.5. Investiţii străine directe

La nivel regional situația investițiilor străine directe în anul 2009 se prezintă astfel:

Investiţii străine directe în România la 31 decembrie 2009Repartizare pe regiuni de dezvoltare

Se observă că valoarea investițiilor străine directe la nivelul regiunii Nord-Est în anul 2009 a reprezentat doar 2% din valoarea investițiilor străine directe la nivel național.Ca o completare la cele prezentate mai sus, conform datelor statistice prezentate de Direcția Județeană de Statistică, la nivelul județului Vaslui s-au înmatriculat în anul 2010 doar 14 întreprinderi cu un capital social total de 9,5 mii lei.

3.2. Informaţii parţiale

3.2.1. Cercetarea – dezvoltarea

24

Bucuresti

2nd Qtr

3rd Qtr

4th Qtr

30.9%

3.3%

11.4%29.3%

3.3%14.6%

3.7%

0.4% 1.6%1.6%

Investitii brute pe sectoare in judetul VasluiIndustrie prelucrătoare

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănun-tul, repararea şi întreţinerea au-tovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare şi comu-nicaţii

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

Învăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

Infrastructura in domeniul cercetării, transferului tehnologic și societatea informaționalăŞtiinţa, tehnologia şi inovarea reprezintă domenii strategice care asigura progresul

tehnologic constant si, in consecința, durabilitatea dezvoltării si competitivitatea economica a unei tari.

Acest domeniu se caracterizează de dinamism si complexitate, domeniu ce se bazeaza pe utilizarea la scara larga a rezultatelor inovarii, a transferului tehnologic, a comunicarii rapide si moderne, a diversității metodelor de prelucrare a informatiilor si au condus la un nou tip de societate si anume conceptul de „societate informaționala”. Suportul tehnologic al noului concept de societate informationala se bazeaza pe trei componente: tehnologia comunicatiilor, tehnologia informatiei si multimedia sector de productie pentru continutul informational. Interferenta acestor componente a condus la aparitia unor noi servicii si aplicatii (telefonie mobila, retele de calculatoare de tip Intranet si Internet, etc.).

Domeniul cercetării dezvoltării inovarii (CDI), transfer tehnologic (TT) si IT reprezinta la ora actuala sectoare economice de sine statatoare care la randul lor constituie suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice, deschizand noi orizonturi pentru cresterea competitivitatii agentilor economici si, nu in ultimul rand, conducand la crearea de noi locuri de munca.

Sectorul CDI, TT si IT se caracterizeaza printr-o evolutie ce este influentata de o serie de schimbari de referinta, cauzate de implicatiile procesului de aderare al Romaniei la UE:

Eforturi sporite de aliniere la obiectivele politicii UE stabilite de Agenda Lisabona, avand in prim plan cresterea competitivitatii economice bazata pe cunoastere.

Perspectiva de crestere a cererii de programe CDI din partea intreprinderilor, datorita cresterii presiunii generate de a fi in acord cu reglementarile tehnice si economice ale UE (nivel tehnologic, calitate, protectia mediului, cerinte comerciale) in vederea asigurarii competitivitatii si accesul la pietele UE si internationale.

Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovareIn 2004, Romania a cheltuit 0,39% din PIB pentru activitati de cercetare si dezvoltare, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din media inregistrata in noile state membre si o cincime din media UE 25. Desi alocarile bugetare pentru cheltuieli de cercetare si dezvoltare s-au dublat in 2006, cheltuielile pentru acest domeniu au insumat doar 0.27% din PIB. Pentru a atinge tinta de 3% stabilita prin strategia de la Lisabona, contributia sectorului privat la cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare trebuie de asemenea sa creasca. Se constata ca in anul 2007 in Regiunea Nord-Est cheltuielile efectuate din fonduri publice (78.4%) detin o pondere mult mai mare fata de cele efectuate de intreprinderi (15.5%), situatie diferita fata de perioada 2000-2004 cand in Regiunea Nord-Est cheltuielile private erau de peste 50%. Se remarca si faptul ca fondurile atrase din străinătate au suferit o creștere importanta, reprezentând 3,5% din cheltuielile totale in anul 2007 fata de numai 1,2% in anul 2004, ceea ce certifica eforturile de internaţionalizare ale organizaţiilor implicate in CDI din Regiunea Nord-Est.

3.2.2. IndustriaRamuri industriale în profil teritorial1 Municipiul VasluiIndustriala textilă este dezvoltată cu precădere în municipiul Vaslui, unde conform datelor financiare depuse de unităţilor locale active pentru anul 2008, erau înregistrate 15 unităţi a căror cifră de afaceri se ridica la 49.027,3 mii lei (87,2% din cifra totală a domeniul de activitate definit de diviziunea 13 a clasificărilor activităţilor economice „fabricarea produselor textile”). Mai sunt dezvoltate ramurile industriale precum: industria energetică, industria alimentară și industria uşoară.

1 Datele au fost preluate din publicațiile: ”Statistică teritorială” elaborată de Institutul Național de Statistică și ”Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui cu orizont de timp 2013-2020”

25

Municipiul BârladSectorul Industria textilă este bine reprezentat şi la nivelul municipiului Bârlad, dar nu la fel de dezvoltat precum în reşedinţa de judeţ (aici numărul unităţilor locale active se ridică la 2 şi căror cifră de afaceri cumulează peste 6.040 mii lei).

La nivelul judeţului Vaslui , există un număr de 20 firme al căror cod de activitate, potrivit Clasificării Activităţii Economice Naţionale, este dat de diviziunea 28 „Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente”, din care 10 unităţi (50%) sunt concentrate în municipiul Bârlad şi a căror cifră de afaceri cumulau peste 249.648,7 mii lei la finele anului 2008 (78,4% din cifra de afaceri a sectorului). Industria textilă, alimentară şi cea de construcţii metalice şi produse din metal sunt celelalte trei ramuri industriale dezvoltate în acest municipiul, al doilea ca mărime în judeţul Vaslui după reşedinţa de judeţ.

Municipiul HușiIndustria pielăriei şi încălţămintei, este ramura industrială ce s-a dezvoltat de-a lungul timpului în municipiul Huşi. La nivelul anului 2008, un procent de 79,5% din unităţile active din judeţul Vaslui (88 unităţi) ce activează în domeniul „Tăbăcirea şi finisarea pieilor, articolelor de voiaj şi marochinărie şi a articolelor de harnaşament; prepararea şi vopsirea blănurilor” (diviziunea 15). Cifra totală a celor 70 firme active în industria pielăriei și încălțămintei cumulează 94,1% din cifra totală a domeniului.

Orașul Negrești La nivelul anului 2008, în oraşul Negreşti îşi desfăşurau activitatea un număr de 152 firme, grupate pe domenii de activitate, după cum urmează:

- Comerţ – 118 firme;- Servicii – 21 firme;- Agricultură – 8 firme;- Industrie – 8 firme.

Se remarcă faptul că, în oraşul Negreşti cea mai dezvoltată industrie este reprezentată, de fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente. Numărul firmelor active este de 2 (10% din total firme la nivel judeţean), dar a căror cifra de afaceri cumulează 9,1% din cifra de afaceri totală a domeniului pe anului 2008 (peste 318.418,6 mii lei). În oraşul Negreşti alte industrii dezvoltate sunt industria alimentară şi industria uşoară (în special prelucrarea lemnului).

In domeniul ”Servicii”, cele 21 firme, îşi desfăşoară activitatea în următoarele domenii: transport, telecomunicaţii, reparaţii electrocasnice, servicii de telefonie, televiziune prin cablu şi internet, salubritate, croitorie, frizerie, coafor.

26

Sursa: Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui cu orizont de timp 2013-2020

3.2.3. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediuInfrastructura rutieraLa 31 decembrie 2008, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în judeţul Vaslui drumurile publice însumau 2.173 km, din care 17,3% erau încadrate în categoria drumurilor naţionale şi 82,7% în categoria drumurilor judeţene şi comunale.

Drumurile publice din judeţul Vaslui deţin o pondere de 16,1% din totalul drumurilor publice din regiunea Nord-Est (13.502 km) şi de 2,7% din totalul drumurilor publice naţionale (91.693 km).

Din cei 2.173 km de drumuri publice, 26,8% (582 km) erau modernizate şi 13,9% (304 km) cu îmbrăcăminte uşoare rutiere.Ponderea drumurilor naţionale din judeţul Vaslui care sunt modernizate se ridică la 87,5% (300 km dintr-un total de 377 km), iar restul de 12,5% (47 km) sunt drumuri naţionale cu îmbrăcăminte uşoare rutiere.Drumurile judeţene şi comunale se cifrau la finele anului 2008 la 1.796 km, fiind cu 0,5% mai puţine decât în anul precedent şi cu 0,1% mai multe ca în anul 2004. Ponderea drumurilor publice judeţene şi comunale modernizate era de 14,0%, iar cele cu îmbrăcăminte uşoare rutiere de 14,3%, în timp ce drumurile pietruite deţineau 39,2 puncte procentuale şi cele de pământ 32,5%.În intervalul 2004-2008 drumurile judeţene şi comunale modernizate au crescut cu 9,1%, iar cele cu îmbrăcăminte uşoare rutiere cu 56,7%. În aceeaşi perioadă procentul de majorare a drumurilor publice judeţene şi comunale pietruite a fost de 3,4%, iar procentul de micşorare a lungimii drumurilor publice judeţene şi comunale de pământ a fost de 18,8%.

Alimentarea cu apă

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei din județul Vaslui era, în anul 2009, de 785 km. Numărul localităţilor care beneficiază de reţeaua de alimentare cu apă potabilă se cifrează la 52 localităţi, din care 3 sunt centre municipale şi 2 centre citadine.Volumul total de apă potabilă distribuit consumatorilor a fost în anul 2009 de 9164 mii mc. Din acesta, 85,6% (7845 mii mc) a fost distribuită consumatorilor casnici.

CanalizareaLungimea totală a conductelor de canalizare publică a fost, în anul 2009, de 484,9 km. In anul 2009 erau un număr de 10 localităţi cu instalaţii de canalizare publică, din care 5 municipii și oraşe. Gaze naturaleÎn judeţul Vaslui, conductele de gaze naturale aveau, la sfârşitul anului 2010, o lungime totală de 259,3 km, deservind un număr de 6 localităţi. Dintre acestea, trei erau localităţi urbane.Volumul total de gaze naturale distribuite, a fost la sfârșitul anului 2010 de 55.526 mii mc. De remarcat faptul că, la sfârşitul anului 2008, a fost distribuit un volum de 86.306 mii mc, cu peste 35,6% mai mult decât în anul 2010, deși în anul 2010 lungimea simplă a conductelor de distribuție a fost cu 22,2 km mai mare decât în 2008.Consumatorii casnici au consumat în anul 2010 un volum de 33.077 mii mc de gaz. In anul 2008, consumul la acest tip de consumatori a fost mai mic cu 0,8%, respectiv 32.790 mii mc.

27

În schimb, consumul la nivelul agenţilor economici, a fost în anul 2010 cu 35,6% mai mic în anul 2010, faţă de anul 2008. ComunicațiileNumărul abonamentelor telefonice a fluctuat în perioada 2008 – 2010, după cum urmează:

- la sfârşitul anului 2008 erau în vigoare un număr de 61938 abonamente;- la sfârşitul anului 2009 erau în vigoare un număr de 65097 abonamente;- la sfârşitul anului 2010 erau în vigoare un număr de 60663 abonamente.

Transportul urban de pasageriLa nivelul transportului urban de pasageri , în anul 2010 localitățile urbane din județul Vaslui erau deservite de un număr total de 36 autobuze și microbuze, față de 100 în anul 2009 și 73 în anul 2008. Numărul de călători transportați a crescut în anul 2009 față de anul 2008 de la 4246,7 la 7052,5, dar a scăzut în anul 2010 la 6487.

3.2.5. AgriculturaSuprafaţa agricolă a judeţului Vaslui deţine o pondere de peste trei sferturi din suprafaţa fondului funciar (75,4%). Astfel, din 531.840 ha cât însumează suprafaţa totală judeţeană, în anul 2010, 400.984 ha era suprafaţă agricolă. Odată cu evoluţia temporară a fost înregistrată şi o involuţie a suprafeţei agricole, care a scăzut din anul 2004 până în anul 2010 cu 525 ha sau 0,1%.Suprafaţa agricolă din judeţul Vaslui, pe categorii de folosinţă prezintă următoarea structură:

o 72,6% arabilă (291.306 ha), o 21,8% păşuni (87.438 ha), o 2,0% fâneţe (7.949 ha),o 3,0% vii şi pepiniere viticole (11.911 ha) o 0,6 % livezi şi pepiniere pomicole (2.578 ha).

Evoluţia suprafeţei totale şi agricole (pe categorii de folosinţă) din judeţul Vaslui, în perioada 2004-2010

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Suprafaţă totală 531.840 531.840 531.840 531.840 531.840 531.840 531.840

Suprafaţă agricolă, din care:

401.509 401.507 401.018 401.231 401.182 401.021 400.984

Arabilă 291.210 291.308 291.358 291.473 291.306 291.316 291.992 Păşuni 87.202 87.291 86.522 86.950 87.438 87.859 87.302 Fâneţe 7.892 7.921 7.954 7.951 7.949 7.941 7.954 Vii 1) 12.274 12.247 12.382 12.259 11.911 11.543 11.391 Livezi 2) 2.931 2.740 2.802 2.598 2.578 2.362 2.3451) Vii şi pepiniere viticole; 2) Livezi şi pepiniere pomicole

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui

Suprafaţa scoasă din circuitul agricol vasluian a oscilant între 0,82 ha înregistrate în 2004 şi 37 ha înregistrate în anul 2010. În perioada 2004-2010 suprafaţa scoasă din circuitul agricol a fost de 525 ha. În luna septembrie 2008, conform Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, au fost eliberate cele mai multe avize (13 avize) prin care suprafaţa agricolă a fost scoasă definitiv din circuitul agricol. Numai în luna februarie a anului 2008, a fost scoasă din circuit agricol 4,25 ha (35,4% din suprafaţa cedată pentru construcţia de locuinţe în anul respectiv).

Suprafaţa cultivată în anul 2008 pe raza judeţului Vaslui totaliza 205.374 ha, reprezentând 17,9% din suprafaţa totală cultivată la nivelul regiunii Nord-Est şi 2,6% din cea naţională. Comparativ cu anul 2004 suprafaţa totală cultivată a scăzut cu 8,6% la nivelul întregului teritoriu românesc, cu 6,4% la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est şi cu aproximativ 27% la nivelul judeţului Vaslui. Involuţia medie anuală a suprafeţei agricole, în perioada 2004-2008 a fost de 5,9% (judeţul Vaslui), 3,0% (regiunea Nord-Est) şi 2,5% (România).

28

Suprafaţa cultivată din sectorul privat al judeţului Vaslui însuma 203.440 ha la finele anului 2008, fiind mai mică cu 26,2% comparativ cu anul 2004 (cu 72.049 ha mai puţine în 2008 faţă de anul 2004). La nivel regional reducerea suprafeţei cultivate în perioada 2004-2008 a fost de 4,9%, iar la nivel naţional de 6,4%.

Suprafaţa scoasă din circuitul agricol al judeţului Vaslui, în perioada 2004-2008Anul 2004 2005 2006 2007 2008Suprafaţa (ha) 0,82 3,87 5,40 3,16 12,02

Sursa: Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vaslui

Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agriculturăParcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Vaslui a înregistrat o evoluţie numerică pozitivă în intervalul 2004-2010. Astfel numărul de tractoare agricole fizice era în anul 2010 de 3.462 bucăţi cu 30% mai mare ca în anul 2004, iar numărul plugurilor pentru tractor s-a majorat cu 528 bucăţi pe parcursul celor șapte ani ajungând la un efectiv de 2941 pluguri în 2010 (+21,8%). Numărul semănătorilor mecanice se cifra la 1.076 bucăţi în bucăţi în 2004, iar în 2010 efectivul acestora era de 1.523 cu 41,54% mai multe. O altă categorie de maşini agricole utilizate în sectorul agricol este reprezentată de combinele autopropulsate pentru recoltat cereale păioase, porumb şi furaje.Această categorie de maşini agricole a înregistrat o evoluţia cea mai accentuată în intervalul 2004-2010, prin majorarea parcului auto cu 171 maşini sau cu 53,1% (în 2010 numărul combinelor a ajuns la 493 de la 322 câte existau la nivel judeţean în anul 2004).

Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură din judeţul Vaslui, în perioada 2004-2010

2004 2005 2006 2007 2008200

92010

Tractoare agricole fizice 2.663 3.259 3.2953.38

3 3.417345

03462

Pluguri pentru tractor 2.413 2.858 2.8682.91

8 2.939293

92941

Semănători mecanice 1.076 1.461 1.4741.50

9 1.515151

91523

Combine autopropulsate pentru recoltat: cereale păioase, porumb, furaje 322 414 425 431 473 490 493

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui

ViticulturaLa finele anului 2010, suprafaţa totală a viilor pe rod însuma 11.983 hectare fiind cu 2,12% mai mare ca cea din anul precedent şi cu 8,05% mai mică ca cea din anul 2004. Evoluţia medie anuală a suprafeţei viilor pe rod a fost, în perioada 2004-2010, de -2,8%. Structura suprafeţei totale a viilor pe rod este dată de 45,0% de vii hibride pe rod şi de 55,0% de vii altoite pe rod.

3.2.6. SilviculturaPrincipalii indicatori privind fondul forestier, suprafaţa împădurită şi masa lemnoasă pusă în circulaţie în judeţul Vaslui, 2008

IndicatorAnul 2004

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Fondul forestier (ha) 66.265 56.025 72.300 52.032 50.568Suprafaţa împădurită (ha) 469,0 477,0 436,0 146,0 99,0Masa lemnoasă pusă în circuitul economic ( mii. mc ) 177,4 163,4 184 154,1 154,4

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui

29

Fondul forestier judeţean vasluian ocupa, la sfârşitul anului 2008, aproximativ 50.568 ha. Suprafaţa fondului forestier reprezintă 9,5% din suprafaţa totală a judeţului Vaslui (ponderea la nivel naţional a fondului forestier este 21,7%, iar de media europeană este de 32,4%). Comparativ cu aceeaşi dată a anului 2007, această suprafaţă a înregistrat o diminuare cu aproximativ 2,8% la nivel naţional şi de circa 0,2% la nivelul naţional, datorată, în principal, modificării categoriei „păşuni împădurite” din structura fondului forestier, conform Legii nr. 46/2008 privind adoptarea codului silvic.

3.2.7. TurismulFormele de turism practicabile în judeţul Vaslui sunt: cultural-religios, ştiinţific, rural, cinegetic, balneo-terapeutic, ecologic şi de agrement. În sprijinul dezvoltării formelor de turism posibile a fi practicate pe teritoriul judeţului Vaslui au fost înfiinţate agenţii de turism al căror rol este de organizare şi comercializare a serviciilor turistice, unităţi cu funcţiuni de primire turistică şi structuri de alimentaţie publică.

Conform Ministerului Turismului, la nivelul judeţului Vaslui sunt înregistrate 23 agenţii de turism cu licenţă, 22 unităţi de cazare şi 21 unităţi de alimentaţie publică. Cele 23 de agenții de turism sunt distribuite astfel: Vaslui (12 agenţii sau 52,2%), Bârlad (10 agenţii turism sau 43,5%) şi Huşi (o agenţie reprezentând 4,3%).

Numărul total al unităţilor de cazare autorizate de Ministerul Turismului localizate din punct de vedere geografic pe teritoriul judeţului Vaslui se cifrează la 22 unităţi, din care 31,8% sunt pe teritoriul municipiul Vaslui, adică 7 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare.

Sosirile turistice înregistrate de unităţile de cazare turistică din judeţul Vaslui în anul 2009 se cifrează la 26.300. În aceeași perioadă, numărul înnoptărilor în unitățile de cazare turistică a fost de 41.900. Indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune, în anul 2009, a fost de 17,4%.

3.3. Principalele concluzii desprinse din analiza mediului economic: În perioada 2008-2010, ca efect al crizei economice, PIB la nivelul județului a scăzut cu

peste 10%. Sectoarele economice cu ponderea cea mai mare în PIBR în perioada 2008-2009 au

fost agricultura, industria si serviciile. Sectoarele economice cele mai afectate de criză la nivel regional sunt: Construcțiile

(scădere cu 24,1% în 2009 si 2010 față de 2008), Agricultura (scădere cu 16% în 2009 și 2010 față de 2008) şi Industria (scădere cu 12,5% în 2009 şi 2010 faţă de 2008);

Datorită crizei economice, 205 unităţi economice au devenit inactive ori şi-au încetat activitatea în anul 2009 ;

Ponderea cea mai mare în numărul unităților economice, la nivelul judeţului Vaslui, o dețin micro-întreprinderile. Ele reprezintă 90,5% din numărul total de unități economice. Sunt urmate de IMM-uri, care reprezintă 9,2% din totalul unităţilor economice;

Structura unităţilor locale active, pe activităţi, în anul 2009, reflectă o concentrare a agenţilor economici în sectorul comerţului (44,6%, 2.291 firme). Urmează ”industria” cu 12,2%;

La nivelul cifrei de afaceri, ponderea cea mai mare o are ”Comerţul” cu 44,4%, urmat îndeaproape de ”Industrie”, cu 35,2%.

În municipiul Vaslui principalele ramuri economice din punct de vedere al cifrei de afaceri sunt: ”Industria textilă” cu o pendere de 87,2% din cifra totală a ramurii economice, pe judeţ, urmată de ”industria energetică”, ”industria alimentară” și ”industria ușoară”;

În municipiul Bârlad, principalele sectoare economice sunt: „Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente” – 78,4% din cifra de afaceri județeană pe acest sector economic, urmat de Industria textilă, alimentară şi cea de construcţii metalice şi produse din metal;

La nivelul municipiului Huși, ramura industrială cea mai importantă este ”Industria pielăriei şi încălţămintei” - 94,1% din cifra totală a domeniului pe judeţ. Urmează industria alimentară şi textilă;

În orașul Negreşti cea mai dezvoltată industrie este reprezentată, de fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente – 9,1% din cifra de afaceri totală a domeniului pe județ.

30

Alte industrii dezvoltate sunt industria alimentară şi industria uşoară (în special prelucrarea lemnului);

Sectoarele economice care au beneficiat de cele mai importante investiții brute, la nivelul județului Vaslui, în anul 2008, sunt: Industria prelucrătoare, Comerțul, Transport, depozitare şi comunicaţii şi Construcţiile;

Regiunea Nord-Est a beneficiat de cele mai puţine investiţii străine directe în anul 2009 (doar 2% din valoarea investițiilor străine directe la nivel naţional);

Agricultura reprezintă domeniul economic cu potenţialul cel mai mare de dezvoltare la nivelul judeţului Vaslui. Peste 75% din suprafaţa totală a judeţului este suprafaţă agricolă.

Recomadari pentru IPT:Corelarea ofertei din planul de şcolarizare cu ponderile domeniilor ce se situează pe primele locuri in economia regionala:

Servicii 55,75%, Industrie 19,61%,

Agricultura 12,71%, Creşterea ofertei pentru calificări din domeniul construcții care este in trend ascendent la nivel regional şi naţionalValorificarea resursei naturale dominate: terenul agricol, prin dezvoltarea sectorului agricol care va angrena şi alte sectoare în procesul de dezvoltare.

CAPITOLUL 4-PIAŢA MUNCII

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii4.1.1. Participarea la forţa de muncă

Regiunea Nord-Est, compusă din şase judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, este cea mai întinsă regiune a României şi este o zonă în care istoria, cultura şi tradiţia sunt prezente şi completează mediul natural, deosebit de atrăgător.

Conform anuarelor statistice din anii 2008, 2009, 2010, populaţia regiunii Nord – Est se prezintă astfel:

Populaţia in România, Regiunea Nord – Est, Vaslui

Număr persoane

la 1 iulie 2007

la 1 iulie 2008

la 1 iulie 2009

la 1 iulie 2010

Judeţul VASLUI 455594 452528 450269 449524

Judeţul VASLUI % din populaţia REGIUNII 12,22 12,16 12,12 12,12

TOTAL REGIUNE N-E 3726642 3719102 3714050 3707600

REGIUNE N-E % din populaţia României 17,3 17,29 17,3 17,3

populaţia României 21537563 21504442 21469959 21431298

(Sursa: Anuarele statistice 2008, 2009, 2010, 2011)Analizând datele, se constată că în perioada 2007 – 2010, populaţia a scăzut atât la

nivelul ţării cât şi la nivelul regiunii N-E, astfel că diminuarea numărului de persoane, de la 1 iulie 2007 la 1 iulie 2010, a fost cu un procent de 0,3 % atât la nivelul României (o diminuare cu 67,6 mii persoane) cât şi la nivelul regiunii Nord-Est (diminuare cu 12,6 mii persoane).

Analizând rata de activitate a regiunii Nord-Est, se constată că aceasta reprezintă 66,1 % în anul 2010,cu o valoare mai mare în mediul urban fată de rural, înregistrând o scădere până in 2008 si o ușoară creștere din 2008 in 2010.Rata de ocupare urmează o evoluție asemănătoare și înregistrează valoarea de 62,0% în 2010 cu o valoare mai mare în mediul urban fată de rural.Şomajul înregistrat este de 5,8% în 2010 în scădere de la 6% în 2009 cu valori mult mai mari în mediul urban 11,2% fată de rural 2,2%.

31

Populaţia activă in Regiunea Nord - Est

2037 2044 2032

1781 1790 1785 17931773

1814

2052

2007

17571753

1763

16001650170017501800185019001950200020502100

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ani

Mii pe

rsoa

ne

Populaţia activă

Populaţia ocupată in Regiunea Nord - Est

1689166616741696

1653

16881701

16521645

191919141894

1854

1889

1500

1550

1600

1650

1700

1750

1800

1850

1900

1950

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ani

Mii

pers

oane

Populaţia ocupată

Şomeri BIM in Regiunea Nord - Est

153

113136

113 10479107

89102 104111

130143163

0

50

100

150

200

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ani

Mii pe

rsoa

ne

Şomeri BIM

Rata de activitate (%)

64.1

68.1 66.264.2 64.5 64.7

66.0 66.6 65.7

54.9

65.0

61.758.7 58.0

56.8 56.9 56.6 56.1

55.164.3

64.1

57.2 57.5

57.2 57.5 57.9 57.8

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ani

Proc

ente

(%)

România Regiunea Nord-Est jud. VASLUI

La nivelul judeţului Vaslui, rata de ocupare a scăzut, comparativ cu anul 2007, cu 3,4 puncte procentuale la nivelul județului Vaslui, cu 3,8 puncte procentuale la nivel național și cu 3,4 puncte procentuale la nivelul regiunii Nord-Est.

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

Mii persoane

SPECIFICATIE 2006 2007 2008 2009 2010Populația ocupata totala, din Regiunea Nord-Est, din care: 1653 1696 1674 1666

1689

- cu nivel superior de pregatire 167 179 189 192 196 - cu nivel mediu de pregatire 916 919 902 878 880 - cu nivel scăzut de pregătire 570 598 583 596 613 ( % )Ponderea în populația ocupata 2006 2007 2008 2009 2010

32

Rata de ocupare (%)

59.6

50.6

60.663.663.461.460.760.161.3

62.4

51.353.654.053.254.154.156.257.9

48.652.0 49.852.050.851.7

50.954.454.1

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

Ani

Proc

ente

(%)

România Regiunea Nord - Est jud. VASLUI

totală (%)Populația ocupata totala, din Regiunea Nord-Est, din care: 100 100 100 100

100

- cu nivel superior de pregătire 10.1 10.6 11.3 11.5 11.6 - cu nivel mediu de pregatire 55.4 54.2 53.9 52.7 52.1 - cu nivel scazut de pregatire 34.5 35.2 34.8 35.8 36.3

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus pentru regiunea Nord-Est, se poate constata că în perioada 2006 – 2010 a crescut, de la an la an, numărul persoanelor ocupate cu nivel superior de pregătire, cu 29 mii persoane mai mult în anul 2010 faţă de 2006, a scăzut cu 38 mii persoane – până in anul 2009 – populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire (postliceal+liceal+şcoli maiştri+profesional) şi a crescut cu 43 mii persoane populaţia ocupată cu nivel scăzut de pregătire, in anul 2010 faţă de 2006.

Ca puncte procentuale, situaţia cea mai favorabilă se constată la populaţia ocupată cu nivel superior de pregătire, care a câştigat 1,5 puncte în anul 2010 comparativ cu 2006, în timp ce populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire a pierdut 3,3 puncte procentuale iar populaţia ocupată cu nivel scăzut a câştigat 1,8 puncte. Prezentăm situaţia şi in graficul de mai jos:

Ponderea populaţiei ocupate, pe niveluri de studii, în populaţia ocupată totală - Regiunea Nord-Est

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale populaţia ocupată civilă in perioada 2002 –

2010 (mii persoane)

Populaţia ocupată civilă a României a înregistrat un trend crescător de la an la an, în perioada 2004-2009, în timp ce populaţia ocupată civilă a Regiunii Nord - Est şi a judeţului Vaslui au înregistrat, in aceeaşi perioadă, creşteri alternate cu descreşteri, anul 2009 fiind marcat de criza economică, an în care populaţia ocupată civilă a suportat diminuări consistente. La nivelul judeţului Vaslui populaţia ocupată civilă a suferit o scădere spectaculoasă în anul 2009, ajungând la 140 mii persoane, de la 144,8 mii în anul 2008. In anul 2010 se constată descreşteri ale valorilor la toate cele trei nivele, naţional, regional, si la nivelul judeţului Vaslui. Populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului Vaslui, în perioada 2002 – 2010 (mii persoane)

Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale - jud. VASLUISursa: INS, Anuarul statistic (Balanța forței de munca - la sfârşitul anului)

- %CAEN Rev. 1) CAEN Rev. 2

33

149.0

150.1

143.0

146.8

144.0

145.9

144.8

140.0

138.3

132.0

134.0

136.0

138.0

140.0

142.0

144.0

146.0

148.0

150.0

152.0

Mii

pers

oane

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ani

Populatia ocupata civila in judetul Vaslui (mii persoane)

Jud. Vaslui

Populatia ocupata civila (mii persoane)

8371.3

8410.7

8747.08725.98469.38390.48238.38305.58329.0

1207.21208.21248.91262.3

1246.21265.61253.3

1290.91308.9

144.8

138.3143.0

146.8150.1 145.9

144.0

140.0

149.0

0.01000.02000.03000.04000.05000.06000.07000.08000.09000.0

10000.0

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ani

Mii

pers

oane

132.0134.0136.0138.0140.0142.0144.0146.0148.0150.0152.0

Mii

pers

oane

Romania Regiunea N-E Jud. Vaslui

Ponderea in total populatie ocupata (%), dupa nivelul de pregatire

10.1

52.7 52.1

10.6 11.3 11.5 11.6

53.954.255.4

36.335.8

34.835.234.5

0

10

20

30

40

50

60

2006 2007 2008 2009 2010Ani

Proc

ente

(%)

- populatie ocupata cu nivel superior de pregatire

- populatie ocupata cu nivel mediu de pregatire

- populatie ocupata cu nivel scazut de pregatire

Jud. VASLUI2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008

Rev.22009 Rev.2

2010 Rev.2

Agricultură, silvicultură, pescuit 56.5 53.6 51.6 51.5 49.1 47.6 46.9 46.8 48.5 49.0Industrie 20.2 21.0 21.1 18.6 19.2 18.0 18.1 18.9 16.6 16.8

Industrie extractiva1), 2) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Industrie prelucratoare1), 2) 18.9 19.8 19.8 17.5 18.0 16.9 17.1 17.0 14.7 15.0Energie electrica, termica, gaze,

apa1) 1.3 1.2 1.3 1.2 1.2 1.1 1.0

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

caldă şi aer condiţionat2)0.6 0.5 0.4

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi

de decontaminare2)1.4 1.4 1.4

Construcţii 1.8 2.4 2.5 2.8 2.8 3.4 3.5 3.6 2.9 2.5Servicii 21.4 23.0 24.8 27.1 29.0 30.9 31.4 30.7 32.0 31.7

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor1),

2)

5.6 6.6 6.1 7.9 8.6 9.1 8.6 8.6 9.1 9.4

Hoteluri si restaurante1), 2) 0.2 0.4 0.8 0.6 0.7 1.0 0.8 0.8 0.6 0.5Transport, depozitare,

comunicatii1) 2.1 2.5 2.4 2.6 3.1 3.3 3.1

Intermedieri financiare1) 0.5 0.5 0.6 0.5 0.5 0.6 0.6Tranzacții imobiliare şi alte

servicii1) 2.1 2.2 2.6 2.2 2.4 2.5 2.8

Administrație publica si aparare1) 1.5 1.5 1.5 2.0 2.0 2.3 2.6

Învăţământ1), 2) 5.0 5.0 5.1 5.2 5.5 5.5 5.4 5.4 5.4 5.1

Sănătate si asistenţă socială1), 2) 3.3 3.4 4.2 4.5 4.8 5.3 5.9 5.9 6.4 6.3Celelalte activităţi ale economiei

naţionale1) 1.1 1.0 1.5 1.6 1.4 1.4 1.6

Transport şi depozitare2) 3.1 3.4 3.9

Informaţii şi comunicaţii2) 0.3 0.2 0.7Intermedieri financiare şi

asigurări2) 0.6 0.6 0.6

Tranzacţii imobiliare2) 0.3 0.4 0.1Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice2) 0.8 0.8 0.7

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport2) 1.3 1.1 0.7

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul

public2)2.5 2.9 2.5

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative2) 0.4 0.5 0.5

Alte activităţi de servicii2) 0.8 0.7 0.7

TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

O pondere foarte mare o deţine populaţia ocupată în agricultură la nivelul regiunii N-E, 49,0% în anul 2010, comparativ cu 29,1% la nivel naţional. Această ramură este preponderentă în patru din cele şase judeţe componente ale regiunii (mai puţin judeţele Bacău şi Iaşi), cele mai ridicate valori înregistrându-se în judeţele Botoşani (51,0%) şi Vaslui (49,0%). Aceste judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.

Ponderea populaţiei ocupate în industrie se află sub media pe ţară (20,7%), judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (14,8%) având cel mai mic grad de ocupare în industrie, urmate de judeţele Iaşi cu 16,2%, Neamţ cu 16,3% şi Vaslui cu 16,8%. Cea mai apropiată valoare de valoarea medie pe ţară se înregistrează la nivelul judeţului Bacău cu 19,3% (urmat de judeţul Vaslui cu 16,8%).

În domeniul serviciilor ponderea cea mai ridicată în total populaţie ocupată se înregistrează în judeţul Iaşi, 41,5 %, cu 5,4 puncte procentuale peste media regiunii (36,1 %), iar cea mai mică în judeţele Botoşani (31,2 %) şi Vaslui (31,7 %).

În construcţii cea mai scăzută pondere se înregistrează în judeţul Vaslui (2,5 %), cu 5,0 puncte procentuale sub valoarea la nivel naţional şi cu 3,6 puncte procentuale sub media regiunii. Din păcate, după ce criza economică s-a făcut simţită şi în România, spre sfârşitului

34

anului 2008, locurile de muncă vacante pentru această ramură au început să se reducă. Judeţul Bacău înregistrează o valoare mult superioară a ponderii acestei ramuri în total populaţie ocupată civilă, superioară atât celei naţionale (cu 3,3 puncte procentuale mai mult) cât şi celei la nivel de regiune (cu 4,7 puncte procentuale mai mult).

Numeroase persoane în vârstă de muncă din regiunea N-E lucrează temporar sau permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa de Vest. După plecarea populaţiei tinere masculine apte de muncă, se manifestă, în continuare, o tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi din mediul rural au rămas persoane vârstnice şi copii.

29.1

20.7

7.5

42.6 41.5

16.4

6.1

36.131.6

19.3

10.8

38.2

51.0

15.1

3.0

31.233.6

16.2

8.6

41.544.1

16.3

4.5

35.0

47.4

14.8

4.0

33.9

49.0

16.8

2.5

31.7

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Proc

ente

(%)

Romania RegiuneN-E

BC BT IS NT SV VS

Ponderea, pe principalele activitati ale economiei, in total populatie ocupata civila, in anul 2010 (%)

Agricultură, silvicultură, pescuit Industrie Construcţii Servicii

Ponderea populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei, în total populaţieocupată civilă, în anul 2010, pentru Regiunea Nord – Est şi judeţele din regiune (%)

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor, pe activităţi ale economiei naţionaleCu privire la numărul mediu al salariaţilor (la nivel naţional), este de remarcat creşterea

anuală în perioada 2004 – 2008, urmând ca în 2009 să scadă cu 272 mii persoane. Numărul mediu al muncitorilor înregistrează descreşteri în perioada 2001-2005, apoi uşoare creşteri în anii 2006 şi 2007, după care nu mai există date statistice despre numărul mediu al muncitorilor .

Analizând situaţia pe ramuri (activităţi) ale economiei naţionale, se remarcă faptul că numărul mediu al salariaţilor din “Agricultură” a scăzut cu 44 mii persoane în perioada 2002 – 2008 iar în rândul muncitorilor reducerea a fost de 59 mii persoane în perioada 2002 – 2007 (an până la care avem date statistice despre numărul mediu al muncitorilor).

În perioada 2002 – 2009, în “Industrie” numărul mediu al salariaţilor a scăzut cu 520 mii persoane, 235 mii fiind reducerea de la anul 2008 la 2009. Numărul muncitorilor la aceeaşi ramură a scăzut, în perioada 2002 – 2007, cu 266 mii persoane.

In “Construcţii” s-au înregistrat creşteri anuale în perioada 2002 – 2008, de la 300 mii salariaţi în anul 2002 la 458 mii în anul 2008 (crestere de 158 mii salariaţi), urmând ca în anul 2009, pe fondul crizei economice, să suporte o reducere de 54 mii persoane, ajungând la 404 mii, iar in anul 2010 la 337 mii persoane, cu 67 mii mai putin decat in 2009.

Şi la activitatea “Comerţ” care are o pondere considerabilă în totalul pe economie, după creşteri anuale ale numărului mediu al salariaţilor în perioada 2002 – 2008, ajungându-se de la 562 mii persoane în anul 2002 la 849 mii în anul 2008, se înregistrează o reducere cu 33 mii salariaţi în anul 2009, si cu 97 mii in 2010 (faţă de 2008). Creşteri ale numărului mediu de salariaţi în anul 2009 comparativ cu 2008, se constată la ramura “Sănătate şi asistenţă socială

35

(de la 350 mii la 378 mii salariaţi), dar scade din nou in 2010, cu 12 mii persoane faţă de 2009. La “Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public”, se constată o creştere de la 213 mii in anul 2008, la 225 mii în anul 2009, dar această ramură suportă reduceri consistente în anul 2010, de 15 mii persoane, prin disponibilizările care au avut loc.

4.2. Informaţii parţiale

4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Vaslui4.2.1.1 - Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

Romania a fost afectată de criza mondială, efectele asupra şomajului făcându-se simţite în special începând cu luna decembrie a anului 2008, când numărul şomerilor înregistraţi a crescut de la 13.500 (în luna noiembrie), la 16.458 (cu aproape 3.000 persoane mai mult) în luna decembrie.

În anexa 5, se poate analiza situaţia comparativă, pe ocupaţiile relevante, a şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Vaslui, pentru perioada 2003 - 2010.

Atât în rândul şomerilor (pe total) cât şi raportat numai la absolvenţi, se constată reducerea numărului acestora, an de an, în perioada 2003 – 2008, urmând ca odată cu accentuarea crizei din economie, în anul 2009, la toate activităţile (domeniile) luate în calcul să se înregistreze creşteri considerabile, la unele ajungându-se chiar la dublarea cifrei. Domeniile la care s-au înregistrat cele mai mari creşteri ale numărului şomerilor in 2009, la nivelul profesional de pregătire sunt: construcţii, mecanică, turism şi alimentaţie, iar raportat la absolvenţi, cele mai mari creşteri se remarcă la domeniile: industrie alimentară, mecanică.

Locurile de muncă vacante, la orice ramură ne-am raporta, sunt mult sub oferta de forţă de muncă. Raportat la numărul de şomeri, ca şi grad de satisfacere a ofertei de forţă de muncă, oferta cea mai ”generoasă” am putea spune că a fost, la nivelul anului 2009, pentru domeniile: ”comerţ”, “construcţii”, ”silvicultură”.

Analizând anul 2010 se constatâ creşterea, in continuare, a numărului total de şomeri in domeniul ”construcţii” (aproape de trei ori mai mulţi decât in 2008) şi mult mai mare a fost creşterea în rândul absolvenţilor la acest domeniu. Creşteri considerabile, în ceea ce priveşte numărul de şomeri, s-au inregistrat in anul 2010 şi în domeniile ”comerţ”, ”mecanică”, ”turism şi alimentaţie”.

În anexa 5 se analizează evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Vaslui, pentru perioada 2003 – 2010, pentru ocupaţiile relevante pentru învăţământul profesional

Tendinţa evoluţiei locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri, în anul 2010, la nivelul judeţului Vaslui, pe domenii de pregătire

Domeniul de pregătire - ruta progresiva

Tendinţă locuri muncă vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri vacante-şomeri

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante(prin nr. de locuri de muncă vacanteîn cadrul domeniului)/ OBSERVATII

Agricultura (-) Agricultori si lucrători calificațiOBS: Numărul locurilor de munca a crescut usor fata de 2009 dar numărul șomerilor înregistrați este mare, astfel ca diferența ramane, in continuare, foarte mare

Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

(-) Zidari, Dulgheri, Instalatori, Constructori în beton armat şi asimilaţiOBS: Sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere;Desi numarul locurilor de munca vacante oferite de angajatori a crescut usor fata de 2009 (cu aproximativ 12 %), oferta ramane mult sub numarul somerilor aflati in evidentele AJOFM Vaslui

36

Comerţ (-) Vânzători, Agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri, Agenţi în activitatea financiară şi comercialăOBS: La aceasta ramura numarul somerilor inregistrati a crescut cu 50 %, in timp ce oferta de locuri de munca a crescut cu aprox. 88 % fata de 2009, dar nu poate satisface oferta de forta de munca (un deficit de 11 % )

Turism şi alimentaţie

(-) Ospătari şi barmani, Bucătari, PatiseriOBS: Numărul șomerilor înregistrați a crescut cu 65 %, iar oferta de locuri de munca a crescut cu aprox. 45 % fata de 2009, dar diferența ramane in defavoarea fortei de munca

Industrie alimentară

(-) În special ocupaţile pentru produse de panificaţie şi pentru prelucrarea cărniiOBS: La acest sector / domeniu oferta locurilor de munca a crescut considerabil, cu 165 % fata de anul 2009, in timp ce numarul somerilor a crescut doar cu 20 %, si totusi locurile de munca vacante acopera aprox. 60 % din numarul somerilor inregistrati

Mecanică (-) - Constructori montatori structuri metalice- Conducător auto- Sudori şi debitatori autogeni- Mecanic autoOBS: La ramura “Mecanica”se remarca si in anul 2010 numarul foarte mare de someri (care a crescut cu 34 % fata de 2009) si, mult sub numarul locurilor de munca vacante (care a crescut cu aprox. 92 % fata de 2009)

Industrie textilă şi pielărie

(-) - Lucrători în ind. textilă şi confectii- Operatori la masini utilaje si instalatii din industria incaltamintei- Operatori la masini si utilaje pentru industria confectiilor- Asamblori de produse si articole din carton, textile si materiale similareOBS: Deși numărul de șomeri a rămas aproape același din 2009 iar oferta de locuri de munca a crescut cu mai bine de 50 %, aceasta nu poate acoperi decât puțin peste 30 % din oferta de forta de munca

Fabricarea prod.lemn

(-) Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prelucrarea lemnuluiOBS: Numarul somerilor inregistrati a scazut cu aproape 30 % iar oferta locurilor de munca s-a dublat, dar totusi nu satisface decat 50 % din oferta de forta de munca

Electric (-) - Electricieni montatori si reparatori de linii electrice aeriene si subterane- Electricieni in constructii- Electrician autoOBS: Creșteri si la numarul de someri si la numarul de locuri de munca, insa acestea nu acopera decat 22 % din numarul somerilor

Electro-mecanic.

(-) - Electromecanici montatori si reparatori de aparate si echipamente electrice si energetice- Electromecanici montatori si reparatori de instalatii telegrafice si telefoniceOBS: Aceeași situație, cresteri si la numarul de someri si la numarul locurilor de munca insa acestea acopera doar 19 % din numarul de someri

37

Concluzia generală: In judeţul Vaslui, la toate ramurile economiei naţionale, se constată excedent de forţă de muncă, raportat la locurile de muncă vacante existente

Analizând situaţia firmelor din judeţul Vaslui, înmatriculate şi radiate în anul 2010, pe baza datelor culese din Registrul Central al Comerţului, de pe www.onrc.ro, semnalele nu sunt deloc îmbucurătoare, după cum se poate constata în tabelul de mai jos :

Firme înmatriculate şi radiate în judeţul vaslui(date culese din Registrul Central al Comerţului, pe www.onrc.ro)

Nr. Crt.

AniSpecificaţie 2007 2008 2009

TOTAL2007+2008+2009 2010

1 Firme înmatriculate 1414 1594 1493 4501 12382 Firme radiate 447 528 666 1642 2919

Situaţia înmatriculărilor şi a radierilor la registrul comerţuluiin judeţul Vaslui – în anul 2010

specificaţie ian febr mart apr mai iun iulie aug sept oct nov dec TOTAL

înmatriculări 65 106 111 92 108 108 107 85 90 185 107 74 1238

radieri 49 36 24 29 2593 34 13 13 60 17 30 21 2919

Se constată că în anul 2010 au fost radiate aproape de două ori mai multe firme decât pe durata celor trei ani, 2007, 2008, 2009 (in total, 1642 firme radiate comparativ cu 2919 doar în 2010). STRUCTURA COMPARATIVĂ ŞOMAJ – locuri de muncă învă ț ământul liceal tehnologic

STRUCTURA COMPARATIVĂ ŞOMAJ - LOCURI DE MUNCĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL TEHNOLOGIC

Şi la nivelul de pregătire liceal tehnologic se constată creşterea consistentă a numărului de şomeri atât în anul 2009 cât şi în 2010, faţă de 2008, precum şi deficitul accentuat de locuri de muncă vacante, raportat la numărul şomerilor înregistraţi.

4.2.1.2 - Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Pentru absolvenţii de şcoală postliceală se menţine acelaşi trend crescător al numărului de şomeri în anul 2010 comparativ cu 2008 şi 2009, ca şi la celelalte nivele de pregătire, excepţie făcând profilul agricol şi alimentar, la care numărul şomerilor înregistraţi a scăzut in anul 2009 dar a crescut considerabil in 2010. În ceea ce priveşte locurile de muncă vacante pentru acest profil, numărul acestora a scăzut in 2009 dar a crescut vizibil in 2010 .

4.2.1.3 - Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Din anexa 5 – Şomaj – locuri de muncă vacante se constată acelaşi lucru, aproape dublarea numărului de şomeri în anul 2009 comparativ cu 2008, în timp ce numărul locurilor de muncă vacante pentru persoane cu studii superioare s-a redus la aproape jumătate din oferta anului 2008. Situaţia se schimbă in anul 2010, se constată creşterea in continuare a numărului total de şomeri dar creşte şi numărul locurilor de muncă vacante pentru acest nivel de pregătire, şi scade numărul absolvenţilor şomeri.4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi ale locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Vaslui (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

Analizând situaţia şomajului în judeţul Vaslui la 31.12.2011, comparativ cu situaţia la 31.12.2009, se poate spune că lucrurile par a se îmbunătăţi, numărul şomerilor scăzând de la 22.622 la 31.12.2009, la 18.563 la 31.12.2010 (cu 4059 persoane, din care 3.107 la nivelul de instruire primar, gimnazial şi profesional) si la 15081 la 31.12.2011. Scăderea şomajului se reflectă

38

doar în scăderea ratei şomajului deoarece persoanele ieşite din evidenţa agenţiei nu şi-au găsit întotdeauna un loc de muncă, acest lucru întâmplându-de foarte rar, datorită crizei locurilor de muncă la nivelul tuturor ramurilor economiei.

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

1. Spre deosebire de anul 2009 numărului de ș omeri înregistra ț i la AJOFM Vaslui a scăzut in anul 2010, ajungandu-se de la 21.697 in luna ianuarie, la 18.563 la 31.12.2010, si s-a constatat reducerea numarului de someri indemnizati, de la 11876 in luna ianuarie 2010, la 7871 in luna decembrie 2010, cu aproape 34 %, aceasta dovedind ca au mai incetinit disponibilizarile. La 31.12.2011 numarul somerilor inregistrati (indemnizati si neindemnizati) era 15081 (aprox. 70 % din cifra din ianuarie 2010);

2. Trendul descrescator al somerilor indemnizati se mentine si in anul 2011, astfel ca la 31.01.2011 numarul acestora era de 7927 si a scazut continuu, ajungand la 31.12.2011 la 4696. Si numarul somerilor neindemnizati a scazut in anul 2011, de la 12190 la 31.01.2011, la 10385 la data de 31.12.2011. S-ar putea spune ca in anul 2011 s-a constatat o oarecare revigorare a economiei, in anumite sectoare;

3. Referindu-ne la structura pe nivele de studii, se constata cresterea ponderii somerilor cu nivel liceal si postliceal in anul 2009 (de la 8,1 % in ianuarie la 14,0 % in luna decembrie), cresterea ponderii somerilor cu studii superioare de la 2,1 % in luna ianuarie la 4 % in luna decembrie, datorita si inregistrarii absolventilor din promotia 2009, in timp ce ponderea somerilor cu studii primare, gimnaziale si profesionale a scazut de la 89,8 % in luna ianuarie la 82,0 % in luna decembrie, acest lucru avand si o justificare, deoarece locurile de munca vacante oferite au fost mai mult pentru muncitori (calificati, absolventi ai SAM sau scoli profesionale, si necalificati, persoane cu studii gimnaziale);

4. In anul 2009 locurile de munca vacante oferite de angajatori au fost mult sub nivelul anilor precedenți, multi agenti economici reducandu-si activitatea, iar unii chiar si-au incetat activitatea;

5. Cele mai multe locuri de munca vacante oferite in anul 2009 au fost pentru nivel scazut sau mediu de studii (absolventi ai scolilor profesionale, SAM-uri sau licee de specialitate). Chiar si la bursele locurilor de munca organizate in anul 2009 (bursa generala din luna aprilie si bursa pentru absolventi din luna septembrie) au fost oferite mai mult locuri de munca pentru muncitori;

6. In anul 2010, numărul locurilor de munca oferite de angajatori a crescut dar s-a mentinut cam aceeași gama de meserii, pentru nivel de studii scazut sau mediu, ramanand, in continuare, mult sub oferta de forță de munca;

7. Ofertele de locuri de munca s-au axat mai mult pe meserii/ ocupatii ca:Vanzator / Lucrator in comert;Confecționer asamblor articole din textile;Ospătar;Șofer ;Zidar - tencuitor;Agent paza;Dulgher;Asistent medical;

8. Cei mai mulţi absolvenţi care au fost luaţi în evidenţa agenţiilor locale din judeţul Vaslui sunt absolvenţi cu profilul „Mecanică”, ceea ce denotă lipsa locurilor de muncă pentru această ramură;

9. Segmentul „Serviciilor”, după o perioadă de „înflorire” in anii 2007 si 2008, perioadă mai bogată in oferte de locuri de muncă pentru acest segment, începe să piardă din nou teren pe fondul crizei economice in 2009, clasându-se totuşi pe ultimul loc ca ramură cu excedent de forţă de muncă (pentru că din analiza comparativă s-a constatat excedent de forţă de muncă la toate ramurile economiei), iar in anul 2010, acest sector caştigă şi mai mult teren, astfel că, la absolvenţii de liceu, numărul de şomeri inregistraţi creşte doar cu 15,5 %, in timp ce oferta locurilor de muncă vacante creşte cu 86 % ;

10. Se constată o scădere a ratei de activitate de la an la an;11. Şi rata de ocupare înregistrează scăderi în perioada analizată, fiind sub valoarea medie a

regiunii Nord – Est; 12. Locurile de muncă oferite la nivelul de pregătire de şcoli profesionale, SAM –uri, şcoli de

ucenici şi şcoli generale reprezintă peste 80% din oferta de locuri de muncă comunicate;13. Rămâne scăzută oferta de locuri de muncă pentru cei cu pregătire superioară;

39

14. Aportul ridicat în oferta locurilor de muncă vacante se remarcă în ramurile : Prestări Servicii, Industrie, Construcţii;

15. Populaţia ocupată civilă a scăzut de la 149,0 mii persoane în anul 2002 la 138,3 mii în anul 2010, din care numărul salariaţilor în 2010 este de 51,1 mii persoane;

16. Cea mai mare parte a populaţiei ocupate este în agricultură, constatându-se descreşteri de la an la an, de la 56.5 % în 2002, la 46.8 % in 2008, dupa care a crescut pana la 49.0 % in 2010, dar populaţia salariată reprezinta doar 3.9 % in anul 2010, ceea ce indică practicarea agriculturii de subzistenţă;

17. Asemenea situaţiei la nivel naţional şi la nivelul judeţului Vaslui se remarcă faptul că cele mai spectaculoase dinamici ale populaţiei ocupate le-a înregistrat ramura de activitate „agricultură, silvicultură si pescuit ”, coborând de la 97.7 mii persoane în anul 2001 până la 67.7 mii în anul 2010 (diminuarea populaţiei ocupate cu mai bine de 30 %). Se remarcă şi numărul mare de şomeri în această ramură, oferta educaţională fiind în continuare bogată, deşi absolvenţii nu-şi vor găsi un loc de muncă în sectorul agricol. O creştere spectaculoasă a populaţiei ocupate se remarcă la ramura „Construcţii”, până in anul 2008 (când se face simţită criza economică) de la 2.5 mii persoane în anul 2001, la 5.2 mii persoane în anul 2008, după care, pe fondul crizei, scade anual, până la 3.5 mii persoane in anul 2010;

18. Ponderea cea mai ridicată în rândul absolvenţilor înregistraţi la AJOFM Vaslui, o au absolvenţi ai şcolilor de arte şi meserii, ai şcolilor profesionale şi liceelor teoretice în ramuri ca: agricultura, mecanică, dar se remarcă şi un număr considerabil de absolvenţi de studii superioare;

19. În anul 2009 şi 2010 s-a constatat o creştere considerabilă a numărului de absolvenţi înregistraţi la AJOFM Vaslui:

- Număr persoane SPECIFICAŢIE 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Numãr absolvenţi

înregistraţi la AJOFM Vaslui2456 2046 1692 1001 995 714 1876 3169

20. Dezvoltarea activităţilor economice specifice sectoarelor: construcţii, servicii şi comerţ, are loc în special, în ramuri ce necesită nivel ridicat de competenţă şi unde volumul de forţă de muncă atras este în creştere;

21. Deficitul de personal calificat, măsurat prin numărul locurilor de muncă vacante neocupate, este minim şi semnifică pe de o parte existenţa unui deficit de calificare pe piaţa muncii, dar mai ales existenţa unor locuri de muncă total neatractive pentru forţa de muncă, de exemplu locurile de muncă în industria uşoară;

22. Absolvenţii înregistraţi la AJOFM Vaslui reprezintă doar o parte din numărul total al absolvenţilor unităţilor şcolare din judeţ – poate nu cea mai relevantă – deoarece mulţi absolvenţi de liceu urmează o formă de învăţământ superior, o mare parte migrează în alte judeţe sau alte ţări cu oferte de locuri de muncă mai atractive, iar alţii, pur şi simplu, nu se prezintă la agenţie pentru a fi luaţi în evidenţă;

23. Salariile oferite la nivelul judeţului Vaslui nu sunt suficient de motivante existând o mare fluctuaţie de şomeri;

24. Modul de repartizare a absolvenţilor de gimnaziu, la SAM-uri şi şcoli profesionale, plasează anumiţi tineri pe profile pentru care nu au aptitudini iar după absolvirea acestor forme de învăţământ, apelează la o nouă calificare prin cursuri de scurtă durată organizate de AJOFM Vaslui;

25. Pe ansamblu, oferta anuală de locuri de muncă este foarte redusă, comparativ cu oferta anuală de forţă de muncă. Aceasta duce la un fenomen de migrare a forţei de muncă, în special a tinerilor, în regiuni cu o ofertă de locuri de muncă mai mare sau mai atractivă din punctul de vedere al remunerării şi la îmbătrânirea populaţiei locale, la diminuarea şanselor de dezvoltare locală din lipsa infuziei de creativitate şi inteligenţă. Situaţia ofertelor de locuri de muncă vacante (înregistrate la AJOFM Vaslui) este prezentată în tabelul de mai jos, pentru perioada 2003 – 2010:

Oferte de locuri de muncă vacante

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

T O T A L, din care: 9784 8680 7020 7828 8542 7311 4873 5501 - pentru studii superioare 339 268 226 293 311 426 279 486

40

- pentru studii medii 1246 950 1012 817 1186 1314 597 711 - pentru nivel scăzut de studii 8199 7462 5782 6718 7045 5571 3997 4304

Ponderea locurilor pt. studii super. în total locuri (%)

3.5 3.1 3.2 3.7 3.6 5.8 5.7 8.8

Ponderea locurilor pt. nivel mediu în total locuri (%)

12.7 10.9 14.4 10.5 13.9 18.0 12.3 12.9

Ponderea locurilor pt. nivel scăzut în total locuri (%)

83.8 86.0 82.4 85.8 82.5 76.2 82.0 78.3

26. Analizele şi concluziile prezentate trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:

Locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM Vaslui nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori) dar se remarcă o scădere semnificativă a acestora;

Informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care dispun AJOFM;

Dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR; Posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în

cazul neocupării);27. În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele

grupe de ocupaţii/meserii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru judeţ şi regiune, în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic.

28. Procesul de restructurare a economiei impune adaptarea forţei de muncă la cerinţele pieţei. Atât unităţile şcolare cât şi agenţii economici sunt interesaţi în această problemă. Deşi este dificil de stabilit linia schimbării, mai ales în condițiile crizei actuale din economie, este foarte important parteneriatul cu agenţii economici, parteneriat ce va aduce beneficii agenţilor economici, şcolilor, elevilor şi comunităţilor locale şi implicit, întregii comunităţi.

29. Analizând – la nivelul judeţului Vaslui – anul 2010 comparativ cu 2009, la ramurile principale ale economiei naţionale se constată o creştere esenţială a numărului de şomeri (la unele ramuri aproape s-a dublat numărul şomerilor înregistraţi). Analizând numărul locurilor de muncă vacante se constată că deşi acesta a crescut la multe sectoare, oferta rămâne nesatisfăcătoare;

Ramura “Agricultură”: Numărul şomerilor rămâne, in continuare, foarte ridicat, locurile de muncă vacante pentru această ramură sunt foarte puţine, ocupând locul 1 ca excedent de forţă de muncă calificată;

Ramura “Industrie” a fost, de asemenea, grav afectată de criză, ocupând locul 2 ca excedent de forţă de muncă (in special la profilul “Mecanică” se recomandă adaptarea ofertei educaţionale);

Ramura “Construcţii”: începând cu sfârşitul anului 2008 a scăzut numărul locurilor de muncă vacante pentru această ramură, odată cu accentuarea crizei economice. In anii precedenţi oferta de locuri de muncă era mai generoasă pentru această ramură, atât la nivel naţional şi local (judeţul Vaslui) cât şi in afara graniţelor, în ţări ale UE;

Rămâne, in continuare, cu o acoperire mai mare a ofertei de forţă de muncă, ramura “Servicii”, care a trecut, totuşi, in anul 2009, pe excedent de forţă de muncă;

RECOMANDĂRI :

Este necesară adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii şi în funcţie de potenţialul economic al judeţului, aceasta contribuind la reducerea şomajului în rândul tinerilor;

41

Să se urmărească creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie, în special în mediul rural, prin creşterea ofertei de formare continuă;Referitor la învățământul tehnic, se impune crearea condiţiilor optime de efectuare a practicii, astfel încât elevii să fie puşi în situaţii reale de lucru;Organizarea, în parteneriat cu agenţi economici, a stagiilor de instruire practică, inclusiv în ţări ale UE;Ţinând cont că Obiectivul naţional general de dezvoltare îl constituie “dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive care să conducă, până în 2013, la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900.000 persoane” (Sursa: POS DRU), şcolile TVET vor avea în vedere aceste politici, precum şi cererea pe piaţa forţei de muncă a anumitor calificări în perspectiva dezvoltării judeţului;Oferirea de servicii de orientare şi consiliere pentru domeniile prioritare de dezvoltare; Acreditarea unităţilor şcolare ca furnizori autorizaţi de formare profesională – chiar şi a celor din mediul rural – pentru asigurarea formării continue, precum şi ca centre de evaluare a competenţelor;Dezvoltarea unităţilor şcolare din mediul rural pentru nivelele 2 şi 3 de calificare, pentru asigurarea competenţelor profesionale cerute de anumite posturi;Ţinând cont că Obiectivul naţional general de dezvoltare îl constituie “dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe piaţa muncii a 900.000 persoane” (Sursa: POS DRU), şcolile TVET vor avea în vedere aceste politici, precum şi cererea pe piaţa forţei de muncă a anumitor calificări în perspectiva dezvoltării judeţului;Oferirea de servicii de orientare şi consiliere pentru domeniile prioritare de dezvoltare; Recalificarea excedentului de cadre didactice pentru noile calificări introduse în reţeaua şcolară;Promovarea formării profesionale pe tot parcursul vieţii ca domeniu major de intervenţie în restructurarea şi dezvoltarea sistemelor de educaţie şi formare, asigurarea competenţelor cheie;Îmbunătățirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesională, a persoanelor provenind din grupuri/comunităţi/medii dezavantajate, vulnerabile din punct de vedere socio-economic şi expuse riscului de excluziune socială (în special minoritatea romă, tinerii care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, populatia cu venituri scăzute, persoane cu cerinţe educaţionale speciale, populaţia din mediul rural, etc.);Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială să conducă la creşterea contribuţiei sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială la obţinerea de competenţe manageriale şi antreprenoriale, astfel încât antreprenoriatul să devină o opţiune de carieră pentru toţi;Îmbunătăţirea colaborării cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului de absorbţie a absolvenţilor din TVET;Utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională prin noi forme şi tipuri de învăţare (învăţarea la distanţă);Intensificarea activităţilor de colaborare şcoală - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă;Consilierea elev - părinte în alegerea carierei şi pe perioada formării, inclusiv furnizarea datelor legate de cererea şi tendinţele înregistrate pe piaţa forţei de muncă;Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare începutului traseului de formare.

4.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

42

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și externe și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populație ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2008 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013.

43

- pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecţiilor

1. Proiecția cererii potenţiale la nivel naţional

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr.1 (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 9440

44

2015 8903 9021 94442016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru învățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Est în ocupații relevante pentru ÎPT (nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potenţiale

1209958

1204945

1199590

1178179

1173645

1167471

1160745

1153540

1145909 1137904

Prognoze ale cererii inlocuite 23933 23833 23727 23300 23210 23087 22953 22809 22657 22498Prognoze ale cererii agregate

1233891

1228778

1223317

1201479

1196855

1190557

1183698

1176349

1168566 1160401

Prognoze ale cererii pentru județul Vaslui

45

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale

126780 126251 125686 123426 122948 122296 121586 120826 120020 119175

Prognoze ale cererii inlocuite

2698 2687 2675 2627 2617 2603 2588 2572 2554 2536

Prognoze ale cererii agregate

129479 128938 128361 126053 125564 124899 124174 123397 122575 121712

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul moderat

NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

2011

769388

314328

440737

427939

95832

246119

118969 2601

2415913

2012

759888

304601

426404

417158

85341

233968

109735 565

2337661

2013

747865

294769

412081

406176

75350

222101

100867 198

2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 38357

2012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025

2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 2269

2012 556 257 690 0 32 72 52 235 1895

2013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826

12753 0 618 7 39449

2012 758 24 208 25225

12145 0 657 0 39016

2013 743 14 0 25682

11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 53875

2012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 53158

2013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 852

2012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 2130

2012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130

2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 9290

2012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 9092

2013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

46

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293

14103 24154 33240 21727 208363

2012 35870 31000 36428 11755

13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259

12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 2157

2012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606

13285 12263 30881 11023 106461

2012 23921 3185 8676 2552

13510 11489 31601 10398 105332

2013 24224 2891 8163 2507

13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172

30293 60202 76680 16011 434893

2012 72415 94209 64260 25822

30213 60907 79196 13808 440832

2013 71899 98830 65952 25495

30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917

27875 27362 27189 6108 98001

2012 0 4633 4145 609

28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306

28769 26582 27598 4532 96815

Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718

12551 17715 38347 2626 121135

2012 26027 6322 11532 4437

12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172

13289 17290 39716 2332 119525

Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 18634

2012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274

2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918

2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446

2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199

2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810

2013

2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

47

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 56437

2012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744

2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 43275

2012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640

2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026

18460 9122 25282 6364 86039

2012 6693 3756 8743 5996

19690 7606 26217 6447 85148

2013 6525 3328 7830 5983

20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 103153

2012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 102546

2013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254

15280 25329 27635 11257 140664

2012 12643 17736 25604 4660

14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084

14672 27656 27525 9175 139319

Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772

26383 16744 27052 15742 185156

2012 34488 9588 46700 9462

27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176

28729 16855 22289 15161 184529

Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 5296

2012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133

2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402

38281 14861 15139 4326 97905

2012 1371 1542 18258 2041

39075 15566 15025 4293 97172

2013 1171 1428 17914 701

39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432

10910 819 758 1381 14885

2012 560 0 0 442

10683 805 771 1357 14617

2013 539 0 0 452

10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752

2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

48

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156

14591 4886 9667 357 73830

2012 1088 360 37942 4317

15714 4799 8434 138 72791

2013 1106 255 38288 3512

16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457

15587 1782 958 5180 76718

2012 3924 30840 5668 11995

16104 1633 952 5127 76243

2013 3526 30662 6031 11569

16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737

13467 51556 17291 5993 124711

2012 9742 6389 15866 3508

13635 53253 15813 5642 123848

2013 8836 6361 16227 3291

13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721

2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500

2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716

12288 8297 18192 19312 140710

2012 19876 16443 13900 32371

11674 7518 17963 19160 138904

2013 19578 16507 13615 33110

11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 28346

2012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 27868

2013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720

116447 39413

58407 63261 66396

112885 629588

2012 85582 87565

116126 37748

58793 61925 65697

118201 631637

2013 85828 89169

116789 36379

59685 61095 65547

124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775

10560 12633 12407 17489 94942

2012

9862 9778 14473 6341 10596

12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936

10657 11692 12851 17466 91869

Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu

2011 49693 28236 55065 28586

21585 44284 40098 54702 322249

2012 54005 28153 60487 30841

22262 48039 44195 54786 342768

2013

58454 27845 66137 33149 22856

51906 48478 54463 363288

49

Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011

105352 92162 90265 55687

59451 92230 99650

120897 715694

2012

106435 93214 89832 55189

58299 92907

101467

120093 717437

2013

107523 94269 89396 54688

57141 93586

103291

119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654

12487 20159 17905 26685 136915

2012 20537 19298 15948 2664

12332 19938 17908 27376 136002

2013 20840 19010 15796 1691

12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027

45120 50076 47592 81372 374209

2012 31050 49226 42345 25032

45269 50360 48217 82651 374150

2013 30288 49425 41688 24073

45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 12841

2012 281 10990 274 580 0 106 170 197 12598

2013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 6015

2012 248 0 228 0 228 490 269 4402 5865

2013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367

2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992

2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 88605

2012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 87720

2013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283

2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489

2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025

2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

201 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 2973850

3

Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 11640

2012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457

2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 7766

2012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 7457

2013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006

2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 25528

2012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 25120

2013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 17319

2012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 16960

2013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021

10151 5478 8234 48527 148071

2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 147124

2013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669

33427 42661 55801 93453 484852

2012 74548 70777 59419 53035

32361 40939 56209 93610 480898

2013 75168 70048 57437 53387

31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726

40542 67792 64338 58372 482168

2012 90414 52737 61605 47881

40352 67713 65527 59104 485333

2013 91710 52233 62390 48086

40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940

29305 54288 47320 83467 428301

2012 75653 46908 58537 34678

27542 53970 47245 85900 430433

2013 76833 46795 59813 34453

25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate;

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683

201 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624

51

2201

3 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 48876

2012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 50670

2013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 79627

2012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054

2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 51099

2012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 50014

2013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893

2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059

2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275

2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655

2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146

2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078

2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 2219

2013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecţie dintre structura pe grupe ocupaţii şi

52

structura pe activităţi CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ţinut cont de numărul de salariaţi din acest sector economic.

Domeniul de pregătire

Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea substantelor si a produselor chimiceFabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartieIndustria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleariFabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii instalaţii şi

lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

ConstructiiIndustria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorialăElectric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori

53

instalaţii mobile (83)Electronică

automatizăriTehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea produselor din

lemn

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetaleProductia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Industria alimentara si a bauturilor

Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea produselor textileFabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de construcţii

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea altor produse din minerale nemetaliceIndustria extractivaMeseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)Meseriasi si muncitori calificati in

54

metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restauranteLucrători în servicii personale şi protecţie (51)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuitDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareRecuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilorFuncţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Nord-Est este următoarea

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est

%

55

2013 2017 2020Agricultură 10,5 10,8 10,5Chimie industrială 0,9 1,0 0,9Construcţii instalaţii şi lucrări publice 10,7 10,9 10,7Comerţ 13,2 13,6 13,2Economic 8,3 8,5 8,3Electric 4,4 4,8 4,4Electromecanică 0,9 1,1 0,9Electronică automatizări 0,3 0,5 0,3Fabricarea produselor din lemn 3,0 0,1 3,0Industrie alimentară 1,5 0,0 1,5Industrie textilă şi pielărie 9,6 9,9 9,6Materiale de construcţii 0,8 0,8 0,8Mecanică 19,0 20,7 19,0Turism şi alimentaţie 2,5 2,6 2,5Resurse naturale şi protecţia mediului 14,2 14,7 14,2Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2

Plecând de la Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est, în baza analizei specificului economic şi de piaţa muncii al judeţului Vaslui, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire din judeţul Vaslui este următoarea:

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Vaslui

DomeniuCerere previzionata de locuri de

munca INCSMPS la nivelul regiunii

%

Oferta IPT Pondere rezultata din analiza si

consultareLa orizontul 2020 %

2013 2017 2020 Vaslui RegiuneRESURSE NATURAL SI PROTECTIA

MEDIULUI 14,2 14,7 14,2 23 22%

Industrie alimentara 1,5 0,0 1,5 4-6

Agricultura 10,5 10,8 10,5 10-12

Silvicultura 0

Protectia mediului 6-8

INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 47 49%

Fabricarea produselor din lemn 3,0 0,1 3,0 0-2

Electronica si automatizări 0,3 0,5 0,3 6-8

Producție media 0 0 0 0

Construcții 10,7 10,9 10,7 8-10

mecanica 19,0 20,7 19,0 17-19

electric 4,4 4,8 4,4 0-2

56

Industrie textila si pielărie 9,6 9,9 9,6 10-12

Materiale de construcții 0,8 0,8 0,8 0

electromecanica 0,9 1,1 0,9 0

Chimie industriala 0,9 1,0 0,9 0

Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2 0

SERVICII 20 27%

Turism 2,5 2,6 2,5 6-8

Economic 8,3 8,5 8,3 6-8

Comerț 13,2 13,6 13,2 4-6

Estetica si igiena corpului omenesc 0 0 0 0-2

57

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST

PROGNOZE ALE CERERII

AGREGATE - REGIUNEA NORD-

EST

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

Total

1233

891

1228

778

1223

317

1201

479

1196

855

1190

557

1183

698

1176

349

1168

566

1160

401

Calificări specifice nivelului 3 de calificare

1607

72

1601

01

1593

84

1565

18

1559

12

1550

85

1541

85

1532

21

1521

99

1511

2813% 27% 40%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare

1073

119

1068

677

1063

933

1044

961

1040

944

1035

472

1029

513

1023

128

1016

367

1009

274

87% 60%Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Vaslui, şi ponderile pe domenii au fost validate in CLDPS VASLUI .

CAPITOLUL 5 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL VASLUI

5.1.Indicatori de context5.1.1. Contextul european Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi

inclusivă

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

58

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max. 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie

Strategia EUROPA 2020 Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală pentru Europa; Tineret în mişcare;

2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă; Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi formare profesională Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior

şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mișcare” Linii de acţiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-cheie şi excelenţă:

Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare

Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază

pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare.

59

Promovarea învăţării şi predării de calitate Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe

cunoaştere, de ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii (inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competenţele în sprijinul învăţării de a lungul vieţii, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional şi sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competenţe şi profesii - ESCO).

Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională.

Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de învăţare

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere:

Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

Îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului superior;

Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie profesională

Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale pentru tineri

Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020 toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt

încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente

60

5.1.2. Contextul național

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educație, Programul Național de Reformă se pliază pe prioritățile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia timpurie ca educaţie ante-preşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase. Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului

61

Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii.

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor. Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.

4.Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem

Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale. Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv. 5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar. Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas înainte în vederea exercitării dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul acordat de stat prin deschiderea, încă de la naşterea fiecărui copil, a unui cont educaţional (echivalentul a 500 Euro).

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

9. Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor

62

Unul din obiectivele noii legi a fost să întărească la nivel managerial orientarea spre performanţă şi competitivitatea instituţiilor de învăţământ superior din România.

10. Clasificarea universităţilor În baza noii legi, instituţiile de învăţământ superior din România vor fi clasificate în trei categorii pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale, după cum urmează: universităţi preponderent de educaţie, universităţi de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

11. Asigurarea calităţii în învăţământul superior Acest obiectiv presupune ierarhizarea programelor de studii printr-un proces de evaluare a calităţii programelor, calitate care va reprezenta unul dintre criteriile de bază la încadrarea universităţilor într-una dintre categoriile menţionate anterior. Finanţarea sistemului de învăţământ superior se va realiza în funcţie de calitate şi performanţă prin concentrarea resurselor şi prioritizarea investiţiilor (resursele financiare vor fi alocate cu prioritate către consorţii - universităţi fuzionate).

12. Finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar Mecanismului de ierarhizare a universităţilor i se va adăuga un sistem stimulativ de finanţare a excelenţei, care va asigura performanţa instituţională şi calitatea serviciilor de educaţie şi care este structurat astfel: un procent minim de 30% din finanţarea de bază se acordă universităţilor publice pe baza criteriilor de calitate stabilite; un fond de dezvoltare instituţională se adresează celor mai bune instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie; fondurile de finanţare suplimentară se alocă de către minister. Excelenţa instituţională va fi completată şi printr-un sistem coerent de susţinere a excelenţei individuale, fapt ce va asigura un nivel de competitivitate a activităţii fiecărui membru al comunităţii academice (cadre didactice, studenţi, cercetători), efectul cumulativ al acestui sistem fiind reunit în performanţa universităţii. MECTS a stabilit colectivele şi termenele pentru elaborarea metodologiilor, regulamentelor şi normelor care vor asigura cadrul unitar pentru implementarea Legii Educaţiei Naţionale.(Sursa: PNR pag 104-107) Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ținte ale PNR Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse. An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator (%)

18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

Evoluţia prognozată a ratei părăsirii timpurii a şcolii

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii. 2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile

dezavantajatoriiBani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite şcolare (buget anual estimat:20 mil. lei); Euro 200(buget anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget anual estimat:480 mil. lei). 3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei). 4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională

5. Dezvoltarea învăţământului profesional,liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin:

63

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul post-liceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MECTS;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA – MECTS, MMFPS.

Legătura cu iniţiativa emblematică Tineret în mişcare este asigurată prin acele măsuri care vin în întâmpinarea primei direcţii majore de acţiune a acestei iniţiative emblematice şi care vizează susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie şi asigurarea accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate.

În perspectiva abordării unitare a analizei sistemului de învăţământ profesional şi tehnic şi a direcţiilor de acţiune necesare a fost adoptat un set comun de indicatori privind educaţia (vezi anexe)

Elemente de noutate in legisla’ţia MECTSOrganizarea şi funcţionarea învăţământului profesional de 2 aniCADRU LEGISLATIVLegea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011OMECTS nr. 3753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învăţământ.OMECTS nr. 3168/03.02.2012 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului profesional de 2 ani şi anexele sale – metodologia, calendarul şi planul cadru de învăţământ. OBIECTIVE:

dezvoltarea competenţelor profesionale ale elevilor, specifice unei calificări profesionale de nivel 2 corespunzător nivelului de referinţă 3 al Cadrului european al calificărilor;

dezvoltarea competenţelor profesionale ale elevilor, preponderent în cadrul stagiilor de pregătire practică organizate la operatorii economici.

ORGANIZAREFormarea profesională iniţială prin învăţământul profesional consta în: a) pregătirea profesională generală într-un domeniu profesional, pe parcursul primului an de învăţământ profesional; b) pregătirea profesională de specialitate specifică unei calificări profesionale, pe parcursul celui de-al doilea an de învăţământ profesional. c) se poate organiza numai în unităţile de învăţământ profesional şi tehnic acreditate sau autorizate să furnizeze formare profesională îniţială pentru calificările de nivel 2 specificate în Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se asigura pregătire prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, aprobat prin hotărâre a GuvernuluiCondi ț ii de organizare

existenta bazei materiale necesare pentru desfășurarea pregătirii elevilor pentru dobândirea calificării profesionale;

existenţa resursei umane calificate prin personal didactic propriu sau personal didactic asociat.

64

anexarea la propunerea privind planul de şcolarizare pentru primul an de învăţământ profesional a unor contracte - cadru încheiate cu operatorii economici / instituţii publice

Contracte cadru cu operatorii economiciContractele-cadru sunt acorduri generale încheiate de către unităţile de învăţământ cu operatorii economici /instituţiile publice partenere pe o durata de minimum 2 ani, care stau la baza convenţiilor individuale de stagiu pentru pregătirea practică a elevilor din învăţământul profesional şi prin care se stabilesc obligaţiile privind:

 a) organizarea şi desfăşurarea procesului de formare pentru obţinerea calificării profesionale a elevilor şi proiectarea curriculumului în dezvoltare locala (stagiile de pregătire practică);  b) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pregătirii practice a elevilor din învăţământul profesional;  c) asigurarea condiţiilor tehnice şi a resursei umane necesare pentru organizarea si desfăşurarea examenului de certificare a calificării profesionale a elevilor.

Cifra de şcolarizare se stabileşte anual, pe baza nevoilor pieţei muncii şi a tendinţelor de dezvoltare, conform

PRAI la nivel regional şi PLAI la nivel local, precum şi pe baza solicitărilor operatorilor economici.

se stabileşte la nivel regional, iar distribuţia pe judeţe a numărului de locuri disponibile pentru învăţământul profesional se realizează, pentru fiecare unitate de învăţământ, în funcţie de domeniul de pregătire şi calificarea pentru care exista cerere, cu respectarea prevederilor metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare

Conţinutul pregătiriiPlanul-cadru de învăţământ prevede următoarele

anul I de învăţământ profesional 40% pregătire teoretică 60% pregătire practică;

anul II de învăţământ profesional 25% pregătire teoretică 75% pregătire practică.

Pregătirea practică a elevilor se desfăşoară în cadrul orelor de laborator tehnologic, al orelor de instruire practică şi al stagiilor de pregătire practică stabilite prin planul-cadru de învăţământStagiile de practică- se realizează la operatorul economic / instituţia publică parteneră.- se desfăşoară pe baza unei convenţii individuale de stagiu, încheiate între unitatea de

învăţământ profesional, operatorul economic / instituţia publică partener de practică, elevul şi/sau părintele / tutorele legal instituit al elevului, conform modelului standard aprobat prin ordin al MECTS.

- Operatorii economici/Instituţiile publice la care se desfăşoară pregătirea practică a elevilor din învăţământul profesional stabilesc tutorii care coordonează această activitate.

- Directorul unității de învăţământ desemnează câte un cadru didactic coordonator pentru un număr de minimum 12 elevi.

- pot fi organizate şi în unitatea de învăţământ, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii: unitatea de învăţământ dispune de ateliere dotate corespunzător şi de resursă umană

calificată pentru desfăşurarea pregătirii practice a elevilor; minimum 25% din perioada de pregătire practică aferentă stagiilor este organizată la

operatorul economic/instituţia publică parteneră.Înscrierea elevilorPot opta pentru formare profesională iniţială prin învățământul profesional următoarele categorii:

a) elevii înscrişi în clasa a IX-a învăţământ liceal, indiferent de filieră, profil sau domeniu de pregătire - numai dacă au promovat clasa a IX-a. b) candidaţii din seriile anterioare care au absolvit cel puţin clasa a IX-a învăţământ liceal, fără a finaliza învăţământul profesional sau învăţământul liceal;

65

   c) absolvenţii din seriile anterioare care au finalizat ŞAM, cu sau fără certificat de calificare profesională - dacă nu au împlinit vârsta de 18 ani la data începerii anului şcolar.

Selecţia elevilor- se realizează pe baza unei proceduri elaborate de către unităţile de învăţământ şi operatorii

economici / instituţiile publice care organizează stagiile de pregătire practică aferente calificărilor şcolarizate.

- În perioada prevăzută de Calendarul pentru selecţia şi înscrierea elevilor în învăţământul profesional de 2 ani.

A V A N T A J E- Elevii care optează pentru învăţământul profesional reglementat prin prezenta metodologie

pot beneficia de susţinere financiară prin programe naţionale de protecţie socială, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, in conformitate cu prevederile legale.

- Pe durata pregătirii practice organizate la operatorul economic, partenerul de practică poate acorda sprijin financiar elevilor, în condiţiile legii.

Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării- Absolvenții ÎP care au finalizat stagiile de pregătire practică au dreptul de a se înscrie la

examenul de certificare a calificării profesionale. - Examenul este organizat de unitatea de învăţământ - Probele examenului de certificare a calificării profesionale se organizează la operatorii

economicii / instituţiile publice partenere. Continuarea studiilor

- Absolventii invatamantului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare profesionala şi suplimentul descriptiv al certificatului.

- Absolvenţii ÎP pot continua studiile în clasa a XI-a învăţământ liceal, în conditiile legii.

informare, pe site-ul HTTP://WWW.TVET.RO, www.alegetidrumul.edu.ro

CONCLUZIE: În contextul evoluţiilor social-economice, piaţa muncii se modifică extrem de rapid şi are

nevoie de personal calificat în cât mai multe domenii, în special în cele care sunt mai adaptabile nevoilor de dezvoltare durabilă în condiţiile integrării europene.

Învățământul profesional este un parcurs şcolar pentru cei care doresc să devină buni meseriaşi, mai bine pregătiţi pentru o viaţă profesională de succes şi pentru cei care caută integrarea într-o companie de calitate.

5.2. Indicatori de context specifici

5.2.1.Contextul demografic și populația școlară

La nivelul judeţului se înregistrează conform analizei din capitolul demografie o scădere a populaţiei, pentru învăţământul profesional şi tehnic prezintă interes populaţia pe grupa de vârstă 15-24 ani aceasta înregistrează o scădere semnificativă 26,4%. Iar pentru grupa de vârstă 19-24 ani: 48,3%, pe ansamblu scăderea demografica este semnificativa 40,6%. Si impune analiza si masuri in sistemul educativ.

Populatia şcolară în perioada 2000-2010

66

Evolutia populatiei scolarizata in perioada 2000-2010in judetul Vaslui - dupa mediul de rezidenta

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

anul

popu

latie

sco

lariz

ata

populatia din mediul urban

populatia din mediul rural

In tab. 5.2.1 este prezentată analiza evoluţiei populaţiei şcolarizate în judeţul Vaslui în perioada 2000 – 2010.

Analizând evoluția acestui indicator, din figura 5.1 constatăm că acesta a avut o tendinţă de scădere in perioada 2000-2003, urmata de o creştere până în 2005, apoi se observă o reducere

accelerata a acestuia. Începând din anul 2005 populatia şcolarizată a înregistrat o tendinţă descrescătoare atât în mediul urban cât şi în rural.

Această evoluţie se poate pune pe seama scăderii populaţiei şcolare, datorită reducerii numărului de copii. Se constată că nivelul de participare la educaţie este ridicat, iar atunci când acesta scade, aceasta se datorează nu unor factori direcţi ai educaţiei ci datorită reducerii cantitative a populatiei.

Dacă analizăm pe medii de rezidenta (figura nr.5.1.a) constatam că în ultimii anii se înregistrează o reducere mai accentuată a populatiei scolarizate în mediul urban comparativ cu mediul rural.

Fig. 5.2.2

Analiză comparativă a populaţiei şcolarizate în judeţul Vaslui anii şcolari 2010-2011 / 2003-2004

Tab.5.2.3 Sursa:ISJVaslui- Populația şcolarizată în învăţământul preşcolar este în creştere reprezentând 102,05% în anul şcolar 2010-2011 faţă de anul şcolar 2003-2004, respectiv un număr de 16753 copii faţă de 16416 copii; - învăţământul primar este în scădere reprezentând 84,56 %, respectiv 21900 elevi faţă de 25899 elevi;-învăţământul gimnazial este în scădere reprezentând 84,49%, respectiv 22878 elevi faţă de 27079 elevi în 2003-2004;-învăţământul liceal a înregistrat o creştere considerabilă datorită faptului că din anul şcolar

2004-2005 nu se mai şcolarizează elevi pentru învăţământul profesional şi ucenici, iar din anul şcolar 2010-2011 nu se mai şcolarizează elevi prin învăţământul de arte şi meserii, anul acesta fiind ultimul an în care se mai şcolarizează elevi pentru anul de completare, reprezentând 125,51% respectiv 18300 elevi în 2010-2011 faţă de 14581 elevi în anul 2003-2004.

Creste populaţia şcolară la nivel liceal - se inregistreaza o crestere evidentă a formarii pe nivel 3 avansat ;

În perspectiva 2013, populaţia şcolară de nivel liceal va înregistra o scădere cauzată de scăderea demografică din judeţul Vaslui, precum şi de părăsirea timpurie a educaţiei/formării, însă doar pentru următorii ani şcolari, după care va urma o perioada de creştere. 5.3. Indicatori de intrare

67

Evolutia populatiei scolarizat in perioada 2000-2010in jud. Vaslui

020000400006000080000

100000120000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11anul

popu

latia

sco

lariz

ata

populatia scolarizata

Nivel de educatie %Preşcolar 102,05Primar 84,56Gimnazial 84,49Liceal 125,51Profesional 0.00SAM 31,49Postliceal/maistri 42,91Total 84,78

5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didacticNumăr de elev /norma didactica în perioada 2000-2010

In anexa 5.3 sunt evidentiate datele privind numărul de elevi pe norma didactica, pe medii de rezidenta în perioada 2000-2011.

Nivel educat

ie

2000-

2001

2001-

2002

2002-

2003

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

LICEAL

URBAN

14.30

14.80

15.00

14.70

15.50

15.50

15.50

15.10 16.7

18.82

18.13

RURAL

13.00

13.70

12.80

13.10

13.80

13.70

13.70

14.10 14.4

14.78

14.35

Media13.6

514.2

513.9

013.9

014.6

514.6

014.6

014.6

015.5

5 16.816.2

4PROF.+

URBAN

14.50

14.10

14.70

14.20

15.10 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0

UCENIC

RURAL

11.50

12.10

12.60

13.70

12.50 0.00 0.00 0.00 0.0 0.0 0.0

Media13.0

013.1

013.6

513.9

513.8

0 0.00 0.00 0.00 0 0 0

SAMURBAN 0.00 0.00 0.00

15.40

15.50

15.10

15.10

15.60

12.67

11.83

13.82

RURAL 0.00 0.00 0.00

11.50

11.30

11.20

11.20

12.20

11.75

11.17

11.16

Media 0.00 0.00 0.0013.4

513.4

013.1

513.1

513.9

012.2

1 11.512.4

9

Fig. 5.3.1 Fig. 5.3.1.1

Evolutia numărului de elevi pe norma didactica la nivel liceal, in mediul urban şi rural în perioada 2000-2011 jud. Vaslui

10.00

11.00

12.00

13.00

14.00

15.00

16.00

17.00

18.00

19.00

20.00

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

an

valo

are

liceal - urban liceal - rural

Evolutia elevi/norma didactica la nivel profesional in mediul rural si urban, in perioada 2000-2010

0.002.004.006.008.00

10.0012.0014.0016.0018.00

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

elevi/ norma didactica lanivel profesional in mediulurban

elevi/ norma didactica lanivel profesional in mediulrural

Sursa: ISJ Vaslui Constatări: Cresterea numărului de elevi pe cadru didactic pentru anul şcolar 2000-2003 este justificata prin suprapunerea noului ciclu SAM cu scoala profesională în lichidare; Exista o tendinta de scadere a numărului de elevi per norma didactica la nivel profesional urban şi rural; Constatăm o tendinta de scadere a numărului de elevi pe norma didactica la nivel liceal din 2001 până în 2003 rural şi o tendinta mai usoara de scadere în mediul urban – număr mai mic de elevi pe clasa;

68

88

90

92

94

96

98

100

1 2 3 4LICEU TEHNOLOGIC SAM

urban rural urban rura l

Personal didactic calificat 1 oct. 2010

Se constată o creştere vizibilă a numărului de elevi pe norma didactică la nivel liceal în perioada 2007- 2009, iar în anul 2010 -2011 se constată o uşoară scădere a numărului de elevi pe normă didactică.

5.3.2. Resurse umane în Î.P.T

Ponderea personalului didactic calificat în TVET în perioada 2000-2010

Tabel 5.3.2

Nivel educatie 1-Oct-2010

Personal didactic % Vaslui % Total

N-E

Liceu tehnologic

UrbanCalificati 100 99.57

Necalificati 0 0.43

RuralCalificati 100 96.94Necalificati 0 3.06

SAM

UrbanCalificati 98.90 97.49Necalificati 1.10 2.51

RuralCalificati 92.98 84.25Necalificati 7.02 15.75

Sursa ISJ Vaslui

Fig. 5.3.2

În grafic se observă că, atât la nivel liceal cât şi la nivel SAM, indiferent daca vorbim de mediul urban sau rural, ponderea cea mai ridicata o are personalul calificat.

In judeţul Vaslui pentru liceu tehnologic şi SAM în urban, procentul de cadre didactice tehnice calificate este în jurul valorii de 96%;

Pentru liceu tehnologic, atât în mediul urban cât şi în rural, procentul de cadre didactice tehnice

calificate este în de 100 %, iar pentru SAM, în rural, procentul de cadre didactice tehnice calificate este de 92,96%. Faţă de anii anteriori ponderea personalului calificat este mult crescută.

Gradul de acoperire a catedrelor cu cadre didactice titulare este mai scăzut la SAM (43,5%), în timp ce la liceu situaţia este mai bună (peste 70%); Există diferenţe privind acoperirea cu cadre de specialitate, în funcţie de domenii, cel mai bine fiind acoperite domeniile: mecanic, electric, electronică şi automatizări, industrie alimentară, electromecanic, textile-pielărie. La polul opus se situează domenii precum estetica şi igiena corpului omenesc, alimentaţie publică, prelucrarea lemnului şi construcţii. Reducerea populaţiei şcolare cu

69

aproximativ 20% pâna în 2013 va avea ca efect reducerea corespunzatoare a numărului de norme didactice.

5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Informaţiile colectate în cadrul acţiunii de monitorizare a PLAI 2010-2013 evidenţiază următoarele aspecte privind condiţiile de învăţare, în 2010-2011:

Condiţii de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi: Din cele 18 de şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului: - 15 au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare; - 16 au realizat evaluarea riscului la locul de muncă în şcoală;- Amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi: 13 au rampe de acces şi 13 au grupuri sanitare adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi.

Asigurarea cel puţin a dotării minime necesare: Din cele 18 şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului: - 15 au dotarea minimală asigurată pentru toate atelierele şi laboratoarele, iar 3 la partenerii de practică.

Dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională:Din cele 18 de şcoli cu clase în ÎPT monitorizate la nivelul judeţului Vaslui: 7 şcoli din cele 18 au fost cuprinse în programe de investiţii în ultimii 5 ani (din fonduri Phare sau guvernamentale) conform datelor din anexa 15 valoarea totala a investiţiilor în unităţile IPT din diverse surse este de 3,5 milioane Euro şi constă în dotari, reabilitări, construcţii majoritatea investiţiilor s-au făcut în mediul urban, mai puţin în mediul rural ponderea cea mai mare a sursei de finanțare este din fonduri ale UE.

CONCLUZII INDICATORI DE INTRARE: - Se constată o tendinţă de uşoară creştere a numărului de elevi per norma didactică la nivel liceal. - La nivel de judeţ există resursa umană (cadre didactice) calificată, în procent de 99,57% în urban şi 96,54% în rural. - La nivelul anului şcolar 2011/2012, 38,89% din unităţile şcolare nu au condiţii materiale de desfăşurare a orelor de laborator tehnologic şi instruire practică, conform cerinţelor standardelor de pregătire profesională, 50% dispun de dotarea conform cerinţelor standardelor de pregătire profesională doar pentru o parte din calificările pentru care organizează şi derulează formarea profesională în timp ce doar 11,11% au dotări în conformitate cu cerinţele impuse de standardele de pregătire profesională.

5.4 Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în Î.P.T

Strategia de descentralizare a invatamantului preuniversitar vizeaza transferul de autoritate, responsabilitate si resurse in privinta luarii deciziilor si a managementului general si financiar catre unitatile de invatamant si comunitatea locala.

Descentralizarea functionala implica si antrenarea sporita in mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educatie.

Cadrul instituțional pentru dezvoltarea parteneriatului social in educatie si formare profesionala se bazează pe structurile consultative initiate in sprijinul deciziei la nivel local si regional.Aceste structuri sunt:

La nivel regional: Consortiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare Regionala

La nivel local (judetean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor scolare judetene

70

La nivelul scolilor: Consiliile de administratie/Consiliile scolare La nivel national: Comitetele sectoriale. Principalele atributii in procesul de planificare in IPT ale structurilor mentionate sunt

urmatoarele: Comitetele sectoriale (la nivel national): validarea Standarde de Pregatire Profesionala. Consortiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea

Planurilor Regionale de Actiune pe termen lung pentru IPT (PRAI) CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judetean si elaborarea Planurilor

Locale de Actiune pe termen lung pentru IPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de scolarizare

Consiliile de administratie / Consiliile scolare: sprijinirea elaborarii si avizarea Planului de Actiune a Scolii (PAS)

In cadrul programului multianual Phare TVET, Consorțiul Regional si Comitetele locale au fost antrenate in elaborarea, respectiv actualizarea anuala a documentelor de planificare strategica pe termen lung la nivel regional (PRAI) si local (PLAI), pe baza carora la nivelul fiecarei scoli din program au fost elaborate planuri școlare de acțiune (PAS).

La nivelul unitatilor scolare, principalul instrument de planificare strategica pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) si extern este concretizat prin Planurile de actiune ale scolilor (PAS).

Școlile cuprinse in programul Phare TVET au beneficiat de formare si asistenta pentru elaborarea PAS si in raport cu PRAI si PLAI. Incepand cu anul scolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de actiune ale scolilor (PAS) pentru toate unitatile de invatamant profesional si tehnic.In sprijinul elaborarii documentului, scolile au beneficiat de formare si asistenta din partea unitatilor de invatamant cuprinse in programul Phare 2003 si a inspectoratelor scolare.

Avand in vedere mecanismele de finantare in vigoare si autonomia comunitatii locale, este esentiala antrenarea autoritatilor locale in procesul de planificare strategica pe termen lung in IPT.

Principalele probleme identificate in cadrul acestui proces sunt referitoare la: finantarea invatamantului preponderent centrata pe activitatile curente / pe termen scurt

si foarte putin pe nevoile si prioritatile pe termen lung; insuficienta implicare a agentilor economici in efortul de planificare si pregatire/finantare

pe termen lung in IPT; neimplicarea sau implicarea insuficienta a agentilor economici in procesul de planificare

pe termen lung la nivelul scoliiUn alt domeniu al descentralizarii functionale este curriculum in dezvoltare locala

(CDL - componenta importanta a planului de invatamant la Scoala de Arte si Meserii) care vizeaza adaptarea continutului pregatirii la cerintele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenti economici, comunitate locala, elevi). In multe cazuri s-a constatat o redusa implicare a agentilor economici in elaborarea CDL.

5. 4. 2. Asigurarea calitatii in IPT

Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calitatii serviciilor de educatie si formare profesionala care sa garanteze aplicarea riguroasa a standardelor de pregatire si satisfacția beneficiarilor (forta de munca si angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educatiei.

La nivel national, activitatile privind asigurarea calitatii in sistemul national de invatamant sunt coordonate de catre cele doua agentii nou infiintate – ARACIP (pentru invatamantul preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru invatamantul superior).

In IPT, introducerea unui sistem de asigurare a calitatii in educatie s-a generalizat incepand cu anul scolar 2006-2007 pentru toate unitatile de invatamant, mai intai alplicandu-se principiul 5 al calitatii – “predarea si invatarea”, urmand sa se extinda treptat aplicarea pentru toate cele 8 principii.

71

Mecanismul de asigurare a calitatii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea scolii, confruntata cu evaluarea externa (prin inspectie scolara), ambele fiind structurate pe acelasi set de indicatori (descriptori de performanta). Rezultatele evaluarii se regasesc in rapoartele si planurile de imbunatatire a calitatii.

Introducerea unui sistem de asigurare a calitatii in IPT va furniza pentru procesul de planificare strategica la toate nivelurile (planurile regionale si locale, planurile de actiune la nivelul scolii) un set de indicatori standard (benchmark) care sa faciliteze decidentilor comparatiile in cadrul sistemului si compatibilizarea intre cerere si oferta. Conducand la cresterea transparentei fata de beneficiari, mecanismele de asigurare a calitatii vor avea un impact decisiv in motivarea si implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertei si a strategiilor de imbunatatire.

5. 4. 3. Serviciile de orientare şi consiliere

Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere per elev, numărul de elevi consiliaţi per consilier etc.

Din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărul mic de elevi testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire. De asemenea, consilierii şcolari au atribuţii multiple, în ansamblul acestora consilierea pentru carieră ocupând un anumit volum, fără a reprezenta o prioritate deosebită.

Există unităţi şcolare cu o slaba promovare şi lipsă de atenţie asupra informării şi consilierii părinţilor care sunt implicaţi în procesul de luare a deciziei privind orientarea în carieră. Nu toate unităţile şcolare organizează suficiente acţiuni de orientare şi consiliere privind cariera, iar în cadrul acestor acţiuni participarea părinţilor în grupul ţintă este redusă sau deloc.

Datele privind opţiunile elevilor: opţiunile elevilor de clasa a-8-a pentru filiera teoretică sunt în continuă scădere începând cu

anul 2003, ajungând în anul 2010 la 36% opţiunile elevilor de clasa a-8-a pentru filiera tehnologică sunt într-o foarte uşoară creştere

oscilând în jurul valorii de 59,2%, opţiunile elevilor de clasa a-8-a pentru filiera vocaţională sunt constante în intervalul analizat

în jurul valorii de 4,8%. Se observă că opţiunile elevilor de clasa a 8-a se îndreaptă în primul rând către filiera

tehnologică, comparativ cu celelalte opţiuni, care rămân relativ constante. De departe, filiera vocaţională ocupa ultima variantă în opţiunile elevilor, comparativ cu filiera tehnologică a cărei tendinţă este crescătoare.

O analiză a gradului de acoperire a serviciilor de orientare şcolară şi profesională a elevilor din judeţul Vaslui arata ca din cele 18 școli cu Î.P.T. numai 10 au cabinele de orientare şcolară şi profesională dintre care 9 şcoli au psiholog şcolar angajat cu normă întreagă. De asemenea numărul de elevi consiliaţi este prea mare ajungând în medie la 1000 elevi per consilier per norma. Activităţile desfăşurate pe linia orientării şcolare şi profesionale se fac în majoritatea şcolilor de către diriginţi la orele de dirigenţie ,la aceste activitati participa un număr redus de parinti si rar sunt invitați agenții economici.În concluzie activitatea de orientare şcolară şi profesională se ridică la standarde acceptabile numai in 50% din şcolile cu Î.P.T.şi preponderent în mediul urban.

Din cele 18 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Vaslui, 10 au cabinete de asistenţă psihopedagogică, în care au loc activităţile de orientare şcolară şi profesională. Situaţia se prezintă astfel:

Mediul urban Mediul rural

72

Nr. cabinete Nr. norme consilier Nr. cabinete Nr. norme consilier8 11 2 2

Consilierii au desfăşurat activităţi de orientare şcolară şi profesională, concretizate în consilieri individuale, consilieri de grup şi colective. De asemenea, au avut loc activităţi la nivelul unităţilor şcolare, având ca invitaţi şi părinţii, precum şi invitaţi din alte instituţii.

Activităţi de orientare şcolară şi profesională

Consiliere individuală

Consiliere de grup

Alte activităţi

OSP

Activităţi la care au participat şi părinţii

Activităţi la care au participat alţi

invitaţi552 135 34 12 25

5.5 Indicatori de ieşire5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Fig.5.5.1Din datele se observă o

scădere a interesului tinerilor între 15-18 ani pentru învăţământul liceal superior până în anul 2004, după care se observa o creştere remarcabila de la 38,8 la 55,8.

Rata netă de cuprindere pentru celelalte categorii de vârstă este aproape constantă .

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) 2000-2010

Fig. 5.5.2

Analizând evoluția ratei de cuprindere, prezentata în figura 5.5.2. se observa că valori mari ale ratei apar la învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Rata brută de cuprinderea în învăţământul liceal şi la școala de arte şi meserii valorile au atins un nivel sporit în perioada 2003, 2004 şi apoi au scăzut ușor.

73

Evoluţia ratei nete de cuprindere în învăţământ - Jud. VASLUI -

94.3

95 96 96.1

95

89.5

87.2

86.8

86.9

86.8

85.8

90.6

90.2

90.3

90.8

89

83.8

84.4

85.3 86

.6

86.3

86.4

85.2

84.8

63.2 66

.1 69.6

67.1

65

72.2

69.9 71

.8

58.4

38.8 42

.6 43.7

49.8

46.2 49

55.8

42

58.6

63.3

61.9 63.3

62.5 64

.3

68.7

0

20

40

60

80

100

120

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

%

Inv. primar 7-10 ani Înv.gimnazial 11-14 ani Înv.obligatoriu 7 - 16 ani Clasele IX-X 15-16 aniSecundar sup. clasele XI-XII 17-18 ani 15-18 ani

Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ - Jud. VASLUI -

61.8

63.3 65.7

64.5

65.1

65 64.9

65.771

.1 77.9

78.7

78.7

80.1

80.9

81 80.8

96.8

97.8 100.

5

99.4

97.7

97.6

95.1

93.7

94 94.4

93.9 98

.2

96.4

95.5

95.9

94.9

63.8

63.6 68

.8

66.3

67.7

67.4

68.7 74

.4

4.2 6.4 6.9

7 8.5 10

.7

12.1

13.1

0

20

40

60

80

100

120

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

%

Total 3-23 ani 3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

O rată înaltă de cuprindere a populaţiei în fiecare nivel de educaţie reflectă o capacitate adecvată a sistemului naţional de educaţie în susţinerea procesului educativ. Îngrijorător este faptul că rata brută de cuprindere a copiilor în învăţământul preşcolar nu atinge un nivel suficient de ridicat, acesta menținându-se în jurul valorii de 60% cu o uşoară tentă de creştere. În schimb învăţământul primar se apropie de valoarea de 100% ceea ce reflectă o cuprindere aproape totală a populaţiei în acest nivel de învăţământ.

Valorile cele mai mici ale indicatorului se obțin în învăţământul postliceal şi de maiștri. Dar, aceasta se poate interpreta şi prin prisma dorinței populației de a absolvi o instituție de învăţământ superior (fapt evidentiat şi prin rata brută de cuprindere în învăţământul superior). Datele statistice cu privire la rata de cuprindere pe medii de rezidenţă nu sunt totusi relevante pentru învăţământul liceal şi profesional, deoarece se referă la locaţia şcolii şi nu la domiciliul elevilor. Evidențierea raportului nr. fete/ nr. băieți cuprinși în sistemul educațional poate sa ofere informații doar în ceea ce privește orientarea unităţilor şcolare spre meserii la are opteaza populația şcolară feminină.Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata abandonului anual în perioada 2000-2010Rata abandonului şcolar în perioada 2000-2010 a înregistrat în judeţul Vaslui variaţii ce

pot fi observate în diagrama 5.5. conform anexei 5.5. Valorile crescute de după 2003, anul în care s-a extins învăţământul obligatoriu la 10 clase, nu reflectă o creştere a abandonului, ci doar faptul că, după 2003 datele privind abandonul şcolar la clasele a IX-a şi a X-a au fost înregistrate mai fidel în statisticile şcolare. Cea mai mare rata de abandon se înregistrează in 2010 la SAM de 5,56% în mediul rural si 3,76 % în mediu urban rata medie pe județ fiind de 1,48% și aceasta în creștere de la 1,37% in 2009.La fel de îngrijorătoare este rata de abandon înregistrată in 2010 la invatamantul liceal de 7,14% in mediul rural si 3,61% in mediul urban. Rezulta nevoia de a se realiza studii si analize ale cauzelor acestui fenomenului și identificarea de soluții in vederea remedierii Fig. 5.5.3

Evolutia ratei de abandon pe medii de rezidenta în perioada 2000-2011 în jud. Vaslui

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Rataabandon inzona urbana

Rataabandon inzona rurala

Evolutia ratei abandonului anual in perioada 2000-2011 in jud. Vaslui

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

an

rata

aba

ndon

(%)

rata abandonuluiannual

Fig 5.5.3.1

74

Analizând indicatorul pe medii de rezidenţă se poate observa că valori mai mari ale abandonului se înregistrează în mediul rural datorită nivelului scăzut de dezvoltare.

Fig. 5.5.3.2

Concluzie: cauzele abandonului pot fi : lipsa de resurse materiale, lipsa de interes, lipsa de informare,lipsa de comunicare din partea școlii si sau lipsa personalului calificat în orientarea in cariera.

Pentru remediere se recomandă: Monitorizarea atentă a indicatorului la nivel de şcoală şi judeţ. Creşterea eforturilor conjugate pentru prevenirea abandonului în școala profesională prin

programe sociale, asigurarea burselor de studiu, activităţi extracurriculare.

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie în perioada 2000-2010

Rata de absolvire in 2010 -2011 a înregistrat o scădere faţă de anul anterior de la 95,87 % la 92,44% în rural 90,26% si in urban 92,70. Pe nivele de educație cea mai mare Rata de absolvire se înregistrează la SAM de 94,69% in rural 95,24% si in urban de 94,62%

Fig. 5.5.4

Fig.5.5.4.1 Referitor la rata de absolvire din perioada 2000-2010 se constata:a) In judeţul Vaslui se înregistrează o creștere

treptata a ratei de absolvire începând din anul şcolar 2001-2002 pana în anul şcolar 2004-2005, atât la nivelul învăţământului din mediul urban, cât şi la cel din mediul rural;

b) Daca în mediul rural rata de absolvire era destul de mică pentru învăţământul profesional, începând cu 2003-2004 se constata o creștere a numărului de

absolvenți de clasa a X-a școala de arta şi meserii.

5.5.5. Rata de succes în perioada 2000-2010

În perioada 2000- 2010 rata de succes la examenele naționale a înregistrat valori de peste 70 % la bacalaureat şi peste 60% la Teste Naționale. Variaţia ratei a fost diferită la cele doua examene naţionale:

75

Evoluţia abandonului anual pe nivel de educaţie 2000-2011

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

ÎnvăţământprimarÎnvăţământgimnazialÎvaţamântlicealSAM

Evolutia ratei de absolvire jud. Vaslui

70

75

80

85

90

95

100

an scolar

proc

entaj

urban rural

Evolutia ratei de absolvire jud. Vaslui - mediul rural

60.00

65.00

70.00

75.00

80.00

85.00

90.00

95.00

100.00

105.00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Series1

Anul Examene naționale Rata de succes

Mediul de rezidențăUrban Rural

2002-2003la testul național 74.6 83.46 65.74examenul de bacalaureat 85.65 89.24 82.07

2003-2004 la testul național 82.85 88.28 77.43examenul de bacalaureat 89.45 90.25 88.65

2004-2005 la testul național 68.19 74.37 62.01examenul de bacalaureat 86.7 89.6 83.8

2005-2006 la testul național 70.60 74.00 62.00examenul de bacalaureat 80.30 89.00 71.60

2006-2007 la testul național 63.62 72.8 57examenul de bacalaureat 89.26 90.53 76.96

2007-2008 la tezele naționale 89 98 79.11examenul de bacalaureat 88.9 89.98 85.11

2008-2009 la testele naționale 100 100 100examenul de bacalaureat 78.32 98.34 58.3

2009-2010 la testele naționale 100 100 100examenul de bacalaureat 79.52 98.54 60.5

2010-2011 la testele naționale 71.84 82.42 61.26examenul de bacalaureat 44.32 60.49 28.15

Rata de succes în perioada 2000-2010 din judeţul Vaslui, a înregistrat evoluțiile conform anexei 6j.Rata de success la testele nationale a inregistrat o scadere destul de mare de la 100% in 2009/2010 la 71,8% in 2010-2011Rata de success la bacalaureat a inregistrat o scadere agresiva de la 79.52% in 2009/2010 la 44.32%in 2010-2011 si ca urmare a schimbarii modalitatii de examinare.

5.5.6. Rata de tranziție la următorul nivel ISCED în perioada 2000-2010

Figura 5.5.6Sursa: ISJ Vaslui

În figura 5.5.6 se observă tranziția la următorul nivel ISCED grupata pe ani şcolari, nivele ISCED la nivelul judeţului Vaslui. Din analiza datelor se constată o scădere a ratelor de tranzitie la nivelul anului 2002, dupa care se observa o creştere treptată până în 2004, apoi se înregistrează o scădere a ratei de tranzitie a absolventilor clasei a -8-a, de asemenea se inregistrează un trend usor crescator al ratelor de tranzitie a

absolventilor de la clasele a-9-a şi a-12-a

Cuprinderea absolventilor 2010, nivel 1de calificare, în clasa a XI a, an de completare în anul şcolar 2010-2011, conform planului de şcolarizare aprobat se face în proportie de 65,95% pe judeţ (anexa Analiza pl. Şcolarizare)

76

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

Absolventi clasa a 8-aInscrisi clasa a 9-a Liceu +SAMAbsolventi clasa a 12-a

Domeniul Nr.clase

Nr. elevi

MECANICA 15 413ELECTROMECANICA 0 0ELECTRONICA, AUTOMATIZARI 1 30ELECTRIC 0 0CONSTRUCTII, INSTALATII şi LUCRARI PUBLICE 6 154AGRICULTURA 2 46COMERT 2 43TURISM şi ALIMENTATIE 6 178INDUSTRIE ALIMENTARA 2 49FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN 0 0INDUSTRIE TEXTILA şi PIELARIE 6 133ESTETICA şi IGIENA CORPULUI OMENESC 2 49

Observaţii: 9 domeniile de pregătire profesională au continuitate între nivelul 1 şi nivelul 2.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (Anexa 17)

În acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel naţional, comparativ cu celelalte ţări europene, pentru perioada 2000-2009. Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deşi în scădere în perioada de analiză (de la 22,6% la 16,6%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de învăţământ s-a situat peste media europeană (17,6% în 2000 şi 14,4% în 2009).

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 3,2%).

Deşi nivelul de referinţă UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă faptul că în Romania sunt necesare încă eforturi susţinute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educaţie . Contribuţii semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătățirea condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

EU 27

Bulgaria

Danem

arca

Estonia

Grecia

Franța

Cipru

Lituan

ia

Ungaria

Olanda

Polonia

România

Slova

cia

Sued

ia

Islan

da

Norvegia

Munteneg

ru

Maced

onia0.0

10.020.030.040.050.060.070.0

Abandonul școlar timpuriu

2000 2009

Sursa datelor: Statistica CEDEFOP

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (Anexa 18)77

La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citire reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17% .

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi judeţean.Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor.

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior (Anexa 19)

Din statistica CEDEFOP rezultă că la nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit o instituţie de învăţământ secundar superior a cunoscut doar o creştere uşoară în perioada 2000-2009 (an până la care sunt disponibile datele), neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referinţă, cel puţin 85% până în 2010.România a înregistrat o creştere de 2,2% între anii 2000 şi 2009 (de la 76,1% la 78,3%), acesta rămânând în continuare unul din domeniile în care progresele rămân insuficiente.Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional şi judeţean.

EU 27

Bulgaria

Danem

arca

Estonia

Grecia

Franța

Cipru

Lituan

ia

Ungaria

Olanda

Polonia

România

Slova

ciaSu

edia

Islanda

Norvegia

Munteneg

ru

Macedonia

020406080

100

Ponderea populației de 20-24 ani care a absolvit cel puțin învățământul secundar superior

2000 2009

78

Sursa datelor: Statistica CEDEFOP

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) (Anexa 20)

Participarea la programe LLL a populaţiei adulte din România este în perioada anilor 2000-2009 una dintre cele mai scăzute din ţările UE, crescând cu numai 0,6% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,5%). Conform acestui indicator, România se afla în anul 2009 pe penultimul loc în statisticile europene, numai Bulgaria având procente mai mici. În timp ce media europeană a crescut în 2009 la 9,3% faţă de 7,1% în 2000, iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, ţara noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă.

EU 27

Bulgaria

Danem

arca

Estonia

Grecia

Franța

Cipru

Lituan

ia

Ungaria

Olanda

Polonia

România

Slova

cia

Sued

ia

Islan

da

Norvegia

Munteneg

ru

Maced

onia05

10152025303540

Rata de participare a populației de 25-64 ani la formarea profesională continuă

2000 2009

Sursa: Statistica CEDEFOP

5.6. Indicatori de impact

5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului pentru perioada 2003-2010

Fig. 5.6.1 Din analiza datelor din fig. 5.6.1 reţinem urmatoarele:

Rata şomajului in judeţul Vaslui a scăzut semnificativ datorită faptului că un procent mare de tineri au preferat sa continue studiile de la nivel de calificare 2 la nivel 3.

În toate domeniile de activitate se înregistrează o reducere a şomajului cu unele fluctuatii în domeniile: estetică şi igiena corpului omenesc; agricultură; turism şi alimentaţie publică

Din analiza datelor retinem urmatoarele:

79

1 2 3 4 5 6 70.00

10.0020.0030.0040.0050.0060.0070.00

Educatia adultilor in unitati scolare IPT nivel 3

1-Nt, 2-Sv, 3-Is, 4- Vs, 5-Bc, 6-Bt, 7-Total

unita

ti sc

olar

e ac

redi

tate

Rata şomajului in judeţul Vaslui a scăzut in perioada 2008-2010 la tehnic si resurse si s-a pastrat relativ constanta la servicii;

În toate domeniile de activitate se inregistreaza o reducere a somajului cu unele fluctuatii in domeniile: estetică şi igiena corpului omenesc; agricultură; turism şi alimentaţie.

5.6.2. Inserţia profesională a absolvenţilorIndicatorul nu este disponibil din surse statistice. Totuşi, având în vedere şomajul de

lungă durată (peste 6 luni) care afectează absolvenţii înregistraţi în şomaj, se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

5. 6. 3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană -

Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă.

Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7. Oferta şcolilor din Î.P.T. Vaslui5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

Evoluţia elevilor înscrişi în clasa a IX-a liceu/SAM 2002-2010 + planul de şcolarizareAnalizând datele din anexele şi figurile de mai jos se constată următoarele:

a. In perioada analizată cei mai mulţi elevi au optat pentru o înscriere la SAM în domeniul servicii,

locul secund în topul preferinţelor acestora fiind ocupat de către industrie si agricultură;

b. In anul şcolar 2003-2004 se observa o mică creștere a numărului de elevi înscriși în clasa a 9-a,

în timp ce pentru restul perioadei se constată o evoluție sinusoidala a procentului de elevi înscriși.

Fig. 5.7.1

80

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa IX - jud.Vaslui-

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082008/20092009/20102010/2011

Nr.elevi

Total cl .IX - plan Total cl.IX - realizatcl.IX ÎPT - plan cl.IX ÎPT - realizatcl.IX SAM - plan cl. IX SAM - realizatcl.IX Liceu teh.- plan cl.IX Liceu teh. - realizat

Evoluţia nr. elevi cl.IX - liceu tehnologic, pe profile (plan şcolarizare realizat) - jud. Vaslui

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

-tehnic -servicii -resurse naturale şiprotecţia mediului

Nr. elevi

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011

Evoluţia ponderii pe profile, cl. IX - liceu tehnologic (plan şcolarizare realizat) - jud. Vaslui

0.0

25.7 22.9

51.6

28.919.5

0102030405060

-tehnic -servicii -resurse naturale şiprotecţia mediului

%

2002/2003* 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/20072007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011

Fig. 5.7.1.1

O analiză atentă a numărului de elevi înscrişi în clasa a IX a la liceu pune în evidenţă necesitatea creşterii ponderii pregătirii tehnologice a elevilor din judeţul Vaslui. Menţinerea constantă a numărului de clase şcolarizate pentru liceu teoretic în condiţiile scăderii populației şcolare duce la creşterea şomajului absolvenţilor nivelului 3.

5.7.2. Analiza ofertei curente

ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL/FILIERA/PR

OFILUL

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ

PLAN M.E.C.T.S.

PENTRU ANUL ȘCOLAR 2011-2012 LA cl a

IX-a ZI, INCLUSIV

SUPLIMENTARI

REALIZAT, cl. a IX-a, ZI, 2011-

2012

Ţinta MEDI

E PLAI

Pondere

conf. Plan

Pondere

realizat

nr.c

lase

nr.e

levi

nr.c

lase

nr.e

levi

% % %

TOTAL CL. A IX-A , din care : 208 6240 190

5510 100.0% 100.0%

1) Filiera teoretică, total, din care: 67 2010 67

1984 32.2% 36.0%

81

Profil real, total, din care: 34 1020 34 986

Specializare matematică-informatică 17 510 17 483Specializare ştiinţe ale naturii 17 510 17 503

Profil uman, total, din care: 33 990 33 998

 18,11%

Specializare filologie 18 540 18 544Specializare - ştiinţe sociale 15 450 15 454

2) Filiera tehnologică, total, din care: 132 3960 114

3263 63.5% 59.2%

Profil tehnic, total, din care: 68 2040 57

1592

50.0% 51.5% 48.8%

fabricarea produselor din lemn 1.0% 0.0% 0.0%electronică automatizări 12 360 8 221 8.0% 9.1% 6.8%producţie media 1 30 1 30 0.0% 0.8% 0.9%construcţii instalaţii şi lucrări publice 7 210 6 165 9.0% 5.3% 5.1%

mecanică 27 810 26 72121.0

% 20.5% 22.1%electric 7 210 5 136 3.0% 5.3% 4.2%industrie textilă şi pielărie 14 420 11 319 8.0% 10.6% 9.8%materiale de construcţii 0.0% 0.0% 0.0%electromecanică 0.0% 0.0% 0.0%chimie industrială 0.0% 0.0% 0.0%tehnici poligrafice 0.0% 0.0% 0.0%

Profil servicii, total, din care: 35 1050 35

1022

24.0% 26.5% 31.3%

turism şi alimentaţie 15 450 15 426 9.0% 11.4% 13.1%economic 13 390 13 394 8.0% 9.8% 12.1%comerț 2 60 2 63 5.0% 1.5% 1.9%estetica şi igiena corpului omenesc 5 150 5 139 2.0% 3.8% 4.3%

Profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 29 870 22 649

26.0% 22.0% 19.9%

agricultură 14 420 10 29712.0

% 10.6% 9.1%silvicultură 0.0% 0.0% 0.0%protecţia mediului 6 180 4 124 6.0% 4.5% 3.8%Chimie industriala 0 0 0 0 0,0 0,0% 0,0%industrie alimentară 9 270 8 228 8.0% 6.8% 7.0%

3) Filiera vocaţională, total, din care: 9 270 9 263 4.3% 4.8%Profil sportiv 4 120 4 120Profil teologic 1 30 1 30Profil muzica 1 30 1 28Profil coregrafieProfil teatruProfil arte vizuale 1 30 1 24Profil patrimoniu-culturalProfil pedagogic 2 60 2 61

Din totalul cifrelor de şcolarizare propuse prin planurile de şcolarizare pentru 2011/2012 (clasa a IX-a, învăţământ de zi), ÎPT are o pondere de cca. 59,2%.

82

5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire

FILIERA/PROFILUL DOMENIUL PREGATIRII DE BAZĂ

Ținta pe domenii pt. 2013 conf. PLAI

2009-2013

Propuneri cl. a IX-a, zi

2012-2013Min-Max%

Ținta pe domenii

pt. 2013 conf. PLAI

(revizuit nov. 2009)

Nr.cl.

Nr. elevi

TOTAL CL A IX-A ZI , din care : 180 50401) Filiera teoretică, total, din care: 62 1736Profil real, total, din care: 28 784

matematică-informatică 15 420ştiinţe ale naturii 13 364

Profil uman, total, din care: 34 952

filologie 18 504ştiinţe sociale 16 448

2) Filiera tehnologică, total, din care:

108 3024Profil tehnic, total, din care: 52 1456

fabricarea produselor din lemn 1.7 1electronică automatizări 2.6 8 7 196producţie media 1 28construcţii instalaţii şi lucrări publice 12 9 6 168mecanică 20.8 21 23 644electric 2.6 3 4 112industrie textilă şi pielărie 13.9 8 11 308materiale de construcţii 0electromecanică 3.5 0chimie industrialătehnici poligrafice

Profil servicii, total, din care: 32 896

turism şi alimentaţie 9 9 10 280economic 8 15 420comerț 3.5 5 4 112estetica şi igiena corpului omenesc 3.2 2 3 84

Profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 24 672

agricultură 15.1 12 12 336

83

silviculturăprotecţia mediului 6 5 140industrie alimentară 8.3 8 7 196

3) Filiera vocaţională, total, din care: 10 280Profil sportiv 5 140Profil teologic 1 28Profil muzica 1 28Profil coregrafieProfil teatruProfil arte vizuale 1 28Profil patrimoniu-culturalProfil pedagogic 2 56

Proiectul Planului de şcolarizare la Învăţământul Profesional de zi pentru anul şcolar 2012-2013

DOMENIUL

PROPUNERI

CLASA a X-aNr. clase

CLASA a X-aNr. elevi

Total 8 224mecanică 3 84electromecanicăelectronică automatizărichimie industrialămateriale de construcţiielectricconstrucţii instalaţii şi lucrări publice 1 28agricultură 1 28silviculturăcomerțturism şi alimentaţie 1 28industrie alimentarăfabricarea produselor din lemnindustrie textilă şi pielărie 1 28tehnici poligraficeestetica şi igiena corpului omenesc 1 28producţie media

5.7.4. Oferta şcolilor din Î.P.T. pentru formarea adulţilor

84

Din datele înregistrate in anexa 11 rezulta ca la nivelul județului Vaslui din totalul de 18 unităţi IPT doar 4 sunt autorizate ca Furnizor FPC, acestea au fost autorizate pe 19 programe pentru 19 calificări, o parte sunt antrenate şi de AJOFM in susținerea de cursuri de FPC.Doi indicatori importanţi, care trebuie avuți in vedere in aceasta analiza sunt numarul de cursuri realizate si numărul de participanți. Se va avea in vedere ca in analiza următoare sa se colecteze date pentru acest indicator.In consecință Unităţile sistemului IPT nu folosesc eficient infrastructura şi acordurile de parteneriat existente, acestea ar trebuie să ofere şi alte alternative respectiv forme de învatare de ex.: frecventă redusă, seral, invăţământ la distanţă, în weekend sau şcoala de vară, celor care solicita cursuri de calificare - recalificare dupa un program care sa le permita sa fie in acelaşi timp şi angajati.

Nu lipsa de fonduri pentru autorizare este o piedica, deoarece Fondurile Structurale pentru Dezvoltarea Resurselor Umane au creat cadrul necesar, dar se impune ca unitățile școlare sa dezvolte activitati in acest sens, sa fie mai active in promovarea institutiei, sa isi caute singure potentiali participanti la cursuri.In prezent numai o singură şcoală - Grupul Scolar Industrial “Ion Mincu” Vaslui are cursuri prin AJOFM.

5.7.5 Reţele şcolare

Analizând numărul unităţilor şcolare din judeţul Vaslui care dezvoltă parteneriate în educaţie şi formare în perioada 2004-2010 (anexa 5.12) reţinem următoarele observații:

Reţeaua şcolară a învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Vaslui a înregistrat începând cu anul 2000 transformări majore. Dacă în anul 2004, după înfiinţarea Scolilor de Arte şi Meserii în mediul rural a crescut evident numărul de unităţi de învăţământ cu nivel 1 de calificare profesională, în ultimii ani şcolari, odată cu reducerea numărului de absolvenţi de gimnaziu şi introducerea condiţiilor ARACIP de autorizare a funcţionării acestora, s-a înregistrat a scădere masivă şi datorită faptului că în ultimii ani nu se mai şcolarizează elevi pentru Scolile de Arte şi Meserii.

Reţeaua şcolara a învăţământului tehnologic s-a concentrat în ultima perioada spre unităţi şcolare mai mari care pot asigura condiţiile de dotare a atelierelor şi cabinetelor şcolare şi pot dezvolta parteneriate cu agenţi economici locali interesaţi în formarea profesională.

Fig. 5.7.5.1

In anul şcolar 2010-2011 sistemul de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Vaslui are următoarea structură: - A scăzut la 5 numărul unităţilor şcolare cu nivel 2 de calificare în mediul rural. Pentru anul şcolar 2011-2012 schimbările legislative (ruta progresivă de calificare prin Scolile de Arte şi Meserii în lichidare) aduc schimbări esenţiale în structura reţelei şcolare a învăţământului tehnologic al judeţului Vaslui.

85

05

101520

253035404550

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

Retele şcolare invăţământ tehnologic 2004 - 2011

nivel 1

nivel 1+2

nivel 1+2+3

Evolutia retelelor scolare pe total in TVET si mediul rural

0

1020

30

40

5060

70

80

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

Total US in TVET in mediu rural

Reţeaua Unităţilor Şcolare IPT 2011-2012 este prezentată în anexa 10.3

5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderileParteneriate şcoală – întreprindere, active

în 2010-2011

Numărul de parteneriate încheiate de către unităţile şcolare ale judeţului Vaslui este prezentat în anexa Harta parteneriatului (Anexa 5.7.6.)

Anexa 5.7.6 prezintă situaţia relaţiilor de parteneriat între unităţi şcolare TVET şi agenţii economici parteneri în formare profesională. Figura 5.7.6 oferă o imagine la nivel regional şi pe judeţe a relaţiilor de parteneriat în formarea profesională. Din analiza datelor şi a figurii 5.7.6 precizăm următoarele:

a. La nivel regional numărul partenerilor este cel puţin dublu decât cel al furnizorilor de formare; Aceeași situaţie se înregistrează şi în judeţul Vaslui si este datorat faptului că în judeţ

există un număr redus de întreprinderi care să ofere condiţii de practică pentru toţi elevii unei clase, unitatea şcolară fiind nevoită să repartizeze elevii la mai mulţi agenţi economici.

b. Numărul de parteneri cu care unităţile şcolare din judeţul Vaslui au parteneriate a crescut in ultimii ani şcolari (anexa 5.7.6)

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean

În perioada 2000-2010 populaţia şcolară la nivelul judeţului Vaslui s-a aflat pe o curbă descendentă, excepţie făcând anii şcolari 2003-2004 şi 2004-2005, când s-a înregistrat o creştere a efectivelor de elevi şi preşcolari.

Faţă de anii 2000, populaţia şcolară a judeţului Vaslui a scăzut cu 11727 de elevi. Pe tipuri de pregătire şcolară, dinamica populaţiei şcolare se prezintă astfel: Învăţământul preşcolar vasluian indică o creştere a efectivelor cu 1770 de preşcolari,

învăţământul primar înregistrează o scădere cu 4459 elevi, învăţământul gimnazial înregistrează o scădere masivă cu 9643 elevi, se constată o creştere în învăţământul liceal cu 5850 persoane şi scădere școala profesională/de arte şi meserii cu 5125 persoane datorită faptului că nu se mai şcolarizează elevi prin şcoli profesionale sau prin Școlile de Arte şi Meserii, rămânând anul de completare în anul şcolar 2010-2011.

Populaţia şcolarizată în învăţământul primar şi învăţământul gimnazial este în scădere datorită scăderii demografice şi a migraţiei populaţiei spre țările dezvoltate ale lumii.

Pentru perioada 2007-2013, în judeţul Vaslui se preconizează o scădere cu 24,68% a populaţiei şcolare cu vârste între 15-19 ani (categorie care prezintă interes din punct de vedere al învăţământului TVET).

În perioada 2007-2013 numărul absolvenţilor clasei a VIII-a se va reduce cu peste 25%.

Creşterea populaţiei şcolare faţă de 2000 în învăţământul liceal este justificată de introducerea învăţământului obligatoriu de 10 clase.

În ceea ce priveşte învăţământul profesional şi de ucenici, efectivul a fost într-o continuă descreştere, în anul şcolar 2004-2005 fiind an în lichidare. Deşi a scăzut numărul de

86

Situaţia parteneriatelor şcoală întreprinderi pe judeţe şi pe total regiune

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI TOTAL NORD EST

judet

valo

are

unitati de invatamant nr de intreprinderi

clase pentru domeniile agricultură şi industrie, este necesară în continuare o reorientare a unităţilor şcolare spre meserii cerute pe piaţa muncii.

În învăţământul postliceal – şcoală postliceală şi de maiştri s-a remarcat o scădere a interesului elevilor spre acest tip de şcoală, fiind preferate universităţile particulare.

Datorită scăderii numărului populaţiei şcolare şi lipsei agenţilor economici care să susţină formarea unităţilor şcolare din mediul rural, în anul şcolar 2010-2011 numarul absolvenţilor a scăzut faţă de anul anterior. Numărul elevilor ce părăsesc sistemul de educaţie/formare este şi în această perioadă ca şi în anii anteriori, mai mare în mediul rural, având ca factor determinant valoarea redusă a venitului pe membru de familie.

În anii următori se prevede o uşoară creştere a populaţiei şcolare din categoria 15-19 ani în mediul rural. Reorganizarea reţelei şcolare în conformitate cu cerinţele legislative (scoala de arte si meserii desfiinţată) va creea mari probleme în ceea ce priveşte cuprinderea acestui segment într-o forma de şcolarizare. Fără introducerea unor măsuri de sprijin, acordarea de burse, asigurarea transportului şi creşterea numărului de locuri în internate şcolare, absolvenţii de gimnaziu din mediul rural nu vor putea continua studiile, având în vedere valoarea redusă a venitului pe membru de familie.

CAPITOLUL 6.EVALUAREA MONITORIZAREA PROGRESULUI IN

IMPLEMENTAREA PLAI

Prin activitatea de monitorizare externă s-au analizat aspecte privind calitatea PAS și s-a evaluat progresul înregistrat în implementarea lui în fiecare unitate de învăţământ. Aprecierea generală a progresului s-a făcut astfel: 0 = nici un progres, 1 = progres întârziat, 2 = progres satisfăcător, 3 = progres bun.

Echipele de monitorizare au făcut următoarele recomandări cu privire la progresul înregistrat în implementarea PAS:

- realizarea unor întâlniri de lucru la nivelul zonei cu autorităţile locale, agenţii economici şi directorii de şcoli în vederea optimizării ofertei educaţionale;- implicarea activă şi eficientă a familiei în vederea orientării elevilor în carieră;- monitorizarea internă mai riguroasă a acţiunilor în sprijinul elevilor cu CES;- perfecţionarea cadrelor didactice privind educaţia incluzivă;- organizarea de activităţi în vederea implicării părinţilor în traseul educaţional al elevilor;- actualizarea procedurilor de lucru elaborate de CEAC;- revizuirea măsurilor şi acţiunilor pentru asigurarea calităţii;- menţinerea şi dezvoltarea unor forme de profesionalizare ca alternativă pentru elevii cu potenţial redus, dar cu aptitudini pentru un anumit domeniu de activitate;- alocarea de fondurilor din bugetul de stat/local pentru dotarea laboratoarelor specifice profilului tehnic;- extinderea parteneriatelor sociale cu alte instituţii;- implicarea reală şi susţinută a unui număr mai mare de persoane pentru elaborarea şi implementarea PAS;- consultarea factorilor interesaţi în procesul instructiv-educativ pentru elaborarea PAS;- includerea unor activităţi manageriale de monitorizare a implementării PAS;- creşterea numărului de accesări a proiectelor cu finanţare europeană.

Monitorizarea externă a implementării PAS a cuprins mai multe etape:- discuţii cu echipa managerială şi Consiliul de Administraţie;- studierea unor documente ale unităţii de învățământ;- vizitarea spaţiilor pentru pregătire teoretică şi practică;- întâlnirea cu reprezentanţii elevilor;- întâlnirea cu reprezentaţii părinţilor;- întâlnirea echipei de monitorizare cu reprezentanţi ai partenerilor sociali;

- întâlnirea echipei de monitorizare cu reprezentanţi ai Consiliului profesoral şi ai Consiliului de Administraţie

87

- Aplicarea de chestionare.Din dezbaterile realizate în cadrul Consiliului de Administraţie şi a Consiliului profesional s-

au reţinut următoarele aspecte relevante:- instituirea unor strategii adecvate de managementul calităţii în educaţie,- dezbateri periodice privind atingerea ţintelor PAS,

- chestionare pentru identificarea cerinţelor cadrelor didactice, elevilor, părinţilor şi agenţilor economici,

- atragerea de surse extrabugetare pentru susţinerea elevilor cu dificultăți materiale,- diversificarea programelor extraşcolare pentru elevi,- abonamente cu reduceri substanțiale pentru elevii navetişti,- identificarea căilor de atragere a cursanţilor pentru educaţia adulţi,

- implicarea mai profundă a personalului auxiliar în asigurarea calităţii în educaţie.Din aplicarea chestionarelor şi dezbaterilor organizate cu reprezentanţii elevilor,

părinţilor şi partenerilor sociali sa-u reţinut următoarele aspecte relevante:- cunosc în mare parte conţinutul PAS,- au fost consultaţi şi au formulat puncte de vedere în elaborarea PAS

- în relaţia dintre profesori şi elevi se observă sprijinul acordat pentru îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură,

- problemele şi solicitările legate de copii au fost soluţionate în cea mai mare măsură de şcoală

- o bună relaţie între elevi şi şcoală, între şcoală şi comunitatea locală.În urma monitorizării externe echipele de monitorizare au formulat următoarele propuneri

în vederea îmbunătăţirii acesteia şi anume:- asigurarea suportului financiar şi logistic pentru monitorizarea PAS,- alocarea de timp în raport cu numărul de unităţi şcolare,- introducerea de proceduri de predare-primire a posturilor de directori,- introducerea mai multor trepte de apreciere generală a progresului,

- numirea prin decizie internă a persoanelor responsabile cu elaborarea PAS, a atribuţiilor în elaborarea, actualizarea PAS şi în comunicarea cu ISJ, coordonator judeţean, coordonator regional, echipa de monitorizare.

CAP.7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA PENTRU JUDEŢUL VASLUI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- 7 unităţi şcolare au beneficiat de reabilitare şi dotare prin proiectul PHARE pentru dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic;- Derularea Proiectului „Dezvoltarea culturii calităţii şi furnizarea unei educaţii de calitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din România prin implementarea standardelor de referinţă„ de către ARACIP în 21 de şcoli pilot;- Autorizarea de către ARACIP a unor noi calificări ce vor permite continuarea studiilor pe nivelul 2 şi 3 în calificări cerute pe piaţa muncii;- Activitatea C.C.D. în calitate de furnizor de programe de formare / dezvoltare profesională;- Creşterea ponderii personalului didactic calificat în IPT- 99,57% în învăţământul urban şi de 96,94% în rural;- Peste 88% din unităţile şcolare au autorizaţiile de funcţionare necesare şi au realizat evaluarea

- Nu toate unităţile şcolare IPT au dotarea conform standardelor moderne de pregătire profesională pentru toate calificările cuprinse în planul de şcolarizare;- Oferta de formare continuă, în special în mediul rural este fie modestă, fie inexistentă;- Număr mic de programe acreditate CNFPA;- Participarea relativ scăzută a părinţilor la activităţile de orientare şi consiliere;- Lipsa cabinetului de asistenţă psihopedagogică din unele şcoli, în special în cele din mediul rural;- Accesare insuficientă a fondurilor europene pentru activitatea de formare şi dezvoltare profesională, atât pentru elevi, adulţi şi cadre didactice;

88

riscului la locul de muncă în şcoală;- Unităţile şcolare dispun de amenajări care să permită accesul persoanelor cu dizabilităţi;- Scăderea abandonului şcolar la învăţământul liceal;- Implicarea unităţilor şcolare din IPT, după anul 2004, în organizarea şi derularea de programe de formare profesională pentru adulţi;- Propunerea planului de şcolarizare se concordanţă cu cerinţele pieţii muncii;- 94,4% din unităţile şcolare IPT au colaborări cu agenţii economici din zonă şi nu numai pentru elaborarea CDL-urilor;- 100% din unităţile şcolare implică Agenţiile de ocuparea locurilor de muncă de la nivel judeţean şi zonal cît şi agenţii economici în activităţi de orientare a carierei;- Colaborarea eficientă şi promptă cu instituţiile administraţiei publice locale şi teritoriale.-Existenţa programului „A doua şansă” pentru persoanele care nu au urmat nicio formă de învăţământ sau nu au finalizat studiile obligatorii.

- Oferta redusă pentru formarea pe nivel 3+- Disfuncţionalităţi în receptarea modificărilor legislative de către beneficiarii procesului de educaţie (elevi, părinţi);- Inexistenţa unui buget planificat acordat formării la nivelul unităţilor şcolare;- Imposibilitatea unor cadre didactice de a-şi plăti cursurile de formare / perfecţionare ;- Imposibilitatea unor cadre didactice de a-şi plăti cursurile de formare / perfecţionare ;- Inerţia, rutina susţinută de slaba motivare a unor cadre didactice pentru atingerea standardului profesional- Lipsa fondurilor necesare funcţionării şi stimulării activităţii de performanţă

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI- Accesarea de proiecte POSDRU pe Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” şi Axa prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”;- Apariţia de domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie etc;- Agricultura reprezintă domeniu economic cu potenţial de dezvoltare pentru judeţul Vaslui (75% din totalul suprafeţei este suprafaţă agricolă);-Strategia Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională, facilitarea accesului tuturor la sistemele de educaţie şi formare profesională, deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către societate;-Disponibilitatea instituţiilor de învăţământ superior pentru formarea continuă a cadrelor didactice- Recunoaşterea gradelor didactice în cazul obţinerii unei alte specializări sau funcţii didactice- Derularea proiectelor şi programelor pentru dezvoltarea în carieră;- Implementarea proiectelor de infrastructură din fondurile comunitare în perioada 2011-2013 va

- Existenţa unui segment semnificativ de populaţie şcolară dezavantajată (elevi de etnie rromă sau care provin din familii dezorganizate, cu părinţi plecaţi în străinătate, cu situaţii financiare precare);- Proporţie ridicată a populaţiei care trăieşte în mediul rural;- Rata de substituire este supraunitară, cea ce indică pentru perioada următoare, o presiune crescută pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi;- La nivel judeţean, în intervalul 2010-2020 se estimează o scădere a populaţiei din grupa de vârstă 15-19 ani (categorie care prezintă interes din punct de vedere al sistemului de învăţământ TVET);- Schimbări rapide şi imprevizibile în economie, ca urmare a crizei economice şi financiare mondiale, cu implicaţii negative pe piaţa forţei de muncă;- Dispariţia unui număr însemnat IMM-uri ca urmare a neîndeplinirii standardelor de calitate existente în UE;- Accentuarea migraţiei, având ca efect reducerea populaţiei şcolare;- Lipsa fondurilor necesare funcţionării şi stimulării activităţii de performanţă;- Tendinţa de migrare a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic spre alte domenii de activitate mai bine retribuite ;- Scăderea PIB-ului la nivelul judeţului Vaslui cu peste 10%.

89

determina o creştere a locurilor de muncă în construcţii, industrie şi servicii;- Colaborarea cu Poliţia, Jandarmeria, Direcţia Generală de Sănătate Publică, Primăria Municipală, ONG-uri etc;- Existenţa unui sistem de evaluare a competenţelor şi de evaluare a cadrelor didactice care motivează formarea continuă a acestora;

CAPITOLUL 8. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri

Analiza SWOT privind corelarea ofertei de formare profesională cu cererea pieţii muncii arată că învăţământul preuniversitar tehnic vasluian, prin politicile sale educaţionale, a căutat să răspundă activ nevoilor de formare profesională din zonă, implicând toţi partenerii sociali.

Deşi s-au înregistrat progrese semnificative în privinţa:- reabilitării şi dotării unităţilor şcolare prin proiectul PHARE pentru dezvoltarea

Învăţământului Profesional şi Tehnic;- implementarea şi dezvoltarea unui sistem de asigurarea calităţii în şcoli;- autorizarea de către ARACIP a unor noi calificări cerute de piaţa muncii;- asigurarea de programe de formare / dezvoltare profesională;- implicarea unităţilor şcolare din IPT în organizarea şi derularea de programe de formare profesională pentru adulţi;- creşterea ponderii personalului didactic calificat;- asigurarea condiţiilor optime de funcţionare şi asigurarea condiţiilor de securitate a elevilor şi cadrelor didactice în scoală;- crearea unui cadru propice pentru integrarea tuturor elevilor, inclusiv a celor proveniţi din grupuri dezavantajate;

- propunerea unui plan de şcolarizare în concordanţă cu contextul economico-social, încă mai sunt probleme nerezolvate, materializate în analiză ca puncte slabe:

- unităţi care nu dispun de dotarea materială corespunzătoare;- ofertă redusă pentru formarea profesională în mediul rural;- lipsa cabinetelor de asistenţă psihopedagogică ;- orientarea şi consilierea privind cariera insuficientă ;- implicarea redusă a părinţilor în activităţile şcolii ;- lipsa fondurilor necesare funcţionării şi stimulării activităţii de performanţă. etc.

De aceea învăţământul preuniversitar tehnic vasluian va trebui să fructifice toate oportunităţile: accesarea de fondurilor europene, apariţia domeniilor cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbție pe piaţa muncii, strategiile MECTS privind îmbunătăţirea calităţii sistemelor de educaţie şi formare profesională, facilitarea accesului tuturor la sistemele de educaţie şi formare profesională, deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către societate, derularea proiectelor şi programelor pentru dezvoltarea în carieră, încurajarea partenerilor sociali şi cointeresarea în participarea la programele de formare, informarea şi demonstrarea eficienţei sistemului de calificare bazat pe competenţe, pentru a diminua sau elimina punctele slabe având în vedere şi ameninţările.

o Recomandări: Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea asigurării calităţii în IPT. Măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială.

90

Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare începutului traseului de formare.

Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare.

Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială şi continuă, la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.

Măsuri de formare continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare.

Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze parteneriatul şcoală – întreprindere, necesar asigurării calităţii în IPT.

CAP. 9. ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURI

PRIORITATEA (OBIECTIV GENERAL): Dezvoltarea structurii ÎPT în concordanţă cu dinamica unei societăţi bazate pe cunoaştere, cu tendinţele dezvoltării socio-economice

din regiunea Nord-EstIndicator de impact:- Rata şomajului în rândul tinerilor absolvenţi pe nivele de calificare.

Obiectivul şi indicatoriObiectiv 1 : Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.Indicator:- Rata şomajului tinerilor raportat la populaţia activăŢintă: Scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor raportat la populaţia activă de la 13,8 (2006) % la 11% (2013).

Precondiţii şi riscuri- Aplicarea cadrului legal, precum şi documentelor UE privind formarea profesională iniţială;- Realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unităţi

şcolare;- Slaba implicare a partenerilor economici, si lipsa de informare privind structura IPT si posibilitățile de formare profesionala.

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)1.1. – existenţa unei reţele şcolare pentru ÎPT;1.2. – existenţa parteneriatului la

nivelul fiecărei unităţi şcolare;1.3. – existenţa CDL adoptat la nivelul

fiecărei unităţi şcolare din IPT;1.4. - existenţa unor unităţi şcolare

din zona de munte (reabilitate, dotate), care să asigure calificările necesare zonei .

1.5. – existenţa unui sistem eficient de OSP a elevilor din ciclul gimnazial.

Precondiţii şi riscuri- Realizarea parteneriatului la nivelul fiecărei unităţi şcolare;- Desfăşurarea unor programe coerente de OSP la nivelul fiecărei şcoli;- Lipsa de indicatori/metode pentru a urmări inserția pe piața muncii a absolvenților;- Numărul mic de consilieri si lipsa de interes a parintilor pentru activitati de tipul” consilierea parintilor”- Calitatea slaba a învățământului, în special în mediul rural (metode învechite de predare, lipsa bazei materiale în scoli);

91

Acţiuni - Activităţi TermeneInstituţii

responsabile pentru

implementareResurse Precondiţii şi riscuri

1. Realizarea de reţele şcolare pentru asigurarea continuităţii în formare

Anual - luna decembrie

CLDPS, IŞJUnităţile şcolare, partenerii economici

Axa prioritară 2Domeniu 2.1 POS DRU

- Aplicarea cadrului legal, precum şi documentelor UE privind formarea profesională iniţială;- Lipsa unui sistem coerent date statistice privind dinamica economică din zonă.

2. Realizarea unor sisteme parteneriale eficiente, în scopuldobândirii de către elevi a competenţelor specifice calificărilor din oferta şcolară.

Anual-luna septembrie

CLDPS, IŞJUnităţile şcolare, partenerii economici

Axa prioritară 1Domeniu 1.1 POS DRU

- Realizarea parteneriatului la nivelulfiecărei unităţi şcolare;- Dezinteresul angajatorilor fata de investițiile în formare, lipsa strategiilor pe termen lung;

3. Elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) de către şcoală - agenţi economici, pentru competenţele specifice, locale.

Anual-luna septembrie

CLDPS, IŞJUnităţile şcolare, partenerii economici

Axa prioritară 2Domeniu 2.1 POS DRU

- Realizarea parteneriatului la nivelulfiecărei unităţi şcolare;- Ponderea înca prea mare a pregatirii teoretice în detrimentul celei practice,accent pe cunostinte nu pe formare de competenţe.

4. Dezvoltarea unor unităţi şcolare din zona de munte (reabilitări, dotări, programe şcolare specifice), în scopul formării iniţiale în calificări necesare zonei de munte.

Anual-luna septembrie

CLDPS, IŞJUnităţile şcolare, partenerii economici

Axa prioritara 3, domeniul de interventie 3.4 – POR 2007-2013

- Asigurarea unei baze didactico-materiale adecvate;- Realizarea unei oferte educaţionale în concordanţă cu nevoile de dezvoltare economico-socială specifice zonei montane;- Lipsa unei experienţe în acest domeniu.

5. Elaborarea şi implementarea de către CJAPP unui sistem coerent de OSP a elevilor de-a lungul ciclului gimnazial.

Anual-luna septembrie

CJAPP, IŞJUnităţile şcolare

Axa prioritara 2, domeniul de interventie 2.1 – POR 2007-2013

- Respectarea cadrului legal privind activitatea CJAPP şi a instituţiilor subordonate;- Numarul mic de consilieri specializaţi;- Persistenţa unei mentalităţi privind eficienţa activităţii de OSP.

6. Consilierea elev - părinte în alegerea carierei si pe perioada formarii, inclusiv furnizarea datelor

Anual –luna iunie

CJAPP, IŞJUnităţile şcolare

Axa prioritara 2, domeniul de interventie

- Respectarea cadrului legal privind activitatea CJAPP şi a instituţiilor subordonate;- Numarul mic de

92

legate de cererea si tendintele inregistrate pe piata fortei de munca.

2.1 – POR 2007-2013

consilieri specializaţi;- Lipsa de interes a parintilor pentru activitati de tipul” consilierea parintilor”

Obiectivul şi indicatoriObiectiv 2: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare profesională continuă.Indicator:- ponderea populației cu nivel scăzut de calificareŢintă:Scăderea ponderii populaţiei cu nivel scazut de pregătire prin programe de formare continuă la 35 % in 2010 la 30 % în 2013.

Precondiţii şi riscuri- Aplicarea cadrului legal, precum şi documentelor UE privind formarea profesională continuă;- Creşterea gradului de interes a unui număr tot mai mare de persoane pentru FPC;- Calitatea programelor de FPC nu este întotdeauna în concordanţă cu exigenţele dinamicii societăţii;

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)2.1. Nr. de cursuri organizate/ persoane

instruite;2.2. Nr. reţelelor de FPC şi componenţa

acestora;2.3.Nr de acreditări obţinute, nr. cursuri

organizate, nr. cursanţi instruiţi;2.4. Nr. de adulţi consiliaţi şi structura

acestora;2.5. Nr. de unităţi şcolare care au în

planul de învăţământ forme alternative (nr. clase şi nr. participanţi);

2.6 Nr. de autorizări propuse pentru autorizare şi structura grupurilor ţintă;

2.7. Nr de campanii organizate, cu detalierea tipurilor de activităţi organizate.

Precondiţii şi riscuri- Acreditarea programelor de FPC;- Asigurarea condiţiilor organizatorice necesare desfăşurării programelor de FPC;- Şanse mai reduse de acces pentru populaţia din mediul rural la aceste programe de FPC;

Acţiuni - Activităţi TermeneInstituţii responsabile pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Participarea la programe de formare managerială în vederea acreditării unităţilor şcolare ca furnizori de formare continuă.

Anual, luna decembrie

IŞJ, Unităţile şcolare, CLDPS

Axa prioritara 1, domeniul de intervenție 1.3 – POR 2007-2013

- Acreditarea programelor de formare managerială;- Asigurarea condiţiilor organizatorice necesare desfăşurării programelor formare managerială;

93

2. Obţinerea acreditării de către unităţilor şcolare ca furnizori de formare continuă şi acreditarea ca centre de evaluare a competenţelor dobândite în alt context decât cel formal.

Anual, luna ianuarie

IŞJ, Unităţile şcolare, CLDPS

Axa prioritara 1, domeniul de intervenție 1.3 – POR 2007-2013

- Unitățile școlare autorizate ca FPC sunt in număr mic (desi se inregistreaza o crestere in ultimii ani);- Unitățile scolare autorizate nu au derulat cursuri sau au derulat un numar mic de cursuri neacoperind cererea;

3. Consilierea adulţilor pentru reorientare în carieră şi pentru ridicarea nivelului calificării, cu atragerea partenerilor sociali implicaţi ca beneficiari.

Anual, luna ianuarie

AJOFMAutorităţile locale, IŞJ, CLDPS

Axa prioritara 1, domeniul de intervenție 1.3 – POR 2007-2013

- Existenţa unor programe coerente de consiliere a adulţilor;- Implicarea partenerilor sociali.- Numarul mic de consilieri specializaţi;

4. Dezvoltarea formelor de invatamant alternativ, ca: invatamant seral, fara frecventa, frecventa redusa si IDD

Anual, luna octombrie

UIP NEIŞJ,Unităţile şcolare

MECTS, ISJ, unităţi şcolare, consilii locale

-Respectarea cadrului legal de organizare a acestor forme de învăţământ alternativ;-Asigurarea condiţiilor necesare care să permită participarea unui număr cât mai mare de persoane;

5. Intensificarea activităţilor de colaborare şcoală – agent economic - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă.

Anual, luna septembrie

AJOFMCLDPSUnităţile şcolare

Axa prioritară 5Domeniu de intervenţie 5.1POS DRU

- Realizarea unor parteneriate eficiente în actorii implicaţi;-Respectarea cadrului juridic existent;- Lipsa unor metodologii de urmărire a grupurilor ţintă pentru formarea continuă.

6. Realizarea de campanii de informare si promovare a calificărilor specifice zonei rurale în vederea diminuării fenomenului migraţiei a forţei de muncă

Anual, luna august

AJOFMCLDPSUnităţile şcolare

Axa prioritara 1, domeniul de interventie 1.1 – POR 2007-2013

- Existenţa unui program de acţiuni concrete;- Asigurarea parteneriatului cu alţi factori din zonă;- A se avea în vedere şi o anumită neîncredere din partea unor persoane în eficienţa acestor campanii.

94

Obiectivul şi indicatoriObiectiv 3 : Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţialăIndicator:1. Rata de părăsire timpurie a şcolii prin SAMŢintă: Reducerea de la 19,2 % în 2006 la 10% în 2013.2. Ponderea populatiei cu grad ridicat de pregatire/calificare (min. nivelul 3) din mediul ruralŢintă: Cresterea ponderii populatiei cu grad ridicat de pregatire/calificare (min. nivelul 3) din mediul rural la 60% in 2013.

Precondiţii şi riscuri- Respectarea cadrului juridic privind asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială.- Asigurarea resurselor materiale, financiare şi umane necesare.- Situaţiile socio-economice din anumite zone permit deocamdată asigurarea unor şanse egale de reuşită pentru toţi elevii din aceeaşi generaţie.

Rezultate(inclusiv indicatori privind activităţile)3.1. Nr. de studii si analize privind motivele parasirii timpurii a scolii de către elevi.3.2. Nr. de programe de consiliere, cu detalierea participanţilor.3.3. Nr. de burse oferite, detalierea sumelor.3.4. Nr. de şcoli reabilitate, detalierea acestor acţiuni.3.5. Nr. de programe de formare continuă pentru cadrele didactice din mediul rural, detalierea participării.

Precondiţii şi riscuri- Asigurarea unui eşantion reprezentativ de investigaţie.- Elaborarea unor programe coerente de consiliere psihopedagogică.- Asigurarea resurselor materiale, financiare şi umane necesare realizării acţiunilor concrete de asigurare a şanselor egale de reuşită.- Existenţa unor programe de FC acreditate pentru cadrele didactice din mediul rural.- Lipsa pregatirii profesorilor pentru incluziunea sociala- Lipsa resurselor necesare asigurarii calitatii pe nivelul 3 in mediul rural

Acţiuni - Activităţi TermeneInstituţii

responsabile pentru

implementareResurse

Precondiţii şi riscuri

1. Realizarea de studii si analize privind motivele parasirii timpurii a scolii de către elevi, inclusiv a celor de etnie rromă.

Anual, luna decembrie

CJAPP, unităţile şcolare, ISJ

Axa prioritara 2, domeniul de interventie 2.2 – POR 2007-2013

- Asigurarea unui eşantion reprezentativ de investigaţie;- Prezentarea concluziilor reişite factorilor de decizie;

2. Activităţi de consiliere copil – părinte, inclusiv a celor de etnie rromă. realizate de către şcoală cu susţinerea cabinetelor de specialitate, utilizând programe şi proiecte în acest sens.

Anual, luna ianuarie

CJAPP, unităţile şcolare, ISJ

Axa prioritara 2, domeniul de interventie 2.2 – POR 2007-2013

- Elaborarea unor programe coerente de consiliere psihopedagogică;- Lipsa de consilieri in toate unitatile scolare;

95

3. Sprijin financiar pentru elevii supuşi riscului de părăsire timpurie a şcolii.există programul „Bani de liceu” pentru elevii din liceu, SAM şi XI AC care se derulează în toate şcolile din judeţ

Anual, luna ianuarie

Unităţile şcolare, ISJ,agenţii economici

M.ECTS,Consiliile locale,IŞJ, Unităţi şcolare

- Asigurarea resurselor financiare necesare;- Existenţa unei situaţii concrete cu elevii care au nevoie de acest sprijin financiar;

4. Oferirea de burse şi sprijin elevilor proveniţi din medii dezavantajate socio-economic, cu precădere persoanelor dezavantajate social şi din mediul rural, inclusiv a celor de etnie rromă.

Anual, luna octombrie

Unităţile şcolare, ISJ,agenţii economici

Unităţile şcolare, agenţii economici

- Asigurarea resurselor financiare necesare;- Existenţa unei situaţii concrete cu elevii care au nevoie de acest sprijin financiar;

5. Reabilitarea/modernizarea spaţiilor şcolare din mediul rural , dotarea lor cu echipamentele necesare

Anual, luna septembrie

Unităţile şcolare, ISJ,agenţii economici

POR 2007-2013

- Realizarea expertizelor de specialitate necesare;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare necesare;

6. Formarea cadrelor didactice din mediul rural.

Anual, luna august

Universităţi, CCD, IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritara 1, domeniul de interventie 1.3 – POR 2007-2013

- Existenţa unor programe de FC acreditate pentru cadrele didactice din mediul rural.- Stabilirea unui calendar de desfăşurare a programelor de FC;- Asigurarea condiţiilor organizatorice pentru buna desfăşurare a programelor de FC.

96

Obiectivul şi indicatoriObiectiv 4 : Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formare

Indicator: rata de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă

Ţintă: Creşterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, cu un ritm de 25% din total/ an şcolar

Precondiţii şi riscuri- Programe acreditate de CNFP- Bază materială adecvată- Neaplicarea achiziţiilor din cadrul cursurilor de formare continuă (FC)- Slaba salarizare a cadrelor didactice, în special a debutanţilor şi a celor cu vechime mică;- Lipsa de motivaţie materială a cadrelor didactice cu rezultate performante;

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)4.1. Nr. stagii, nr. participanţi, nr. de cadre

didactice care au finalizat aceste cursuri.

4.2. Nr. stagii, nr. participanţi, nr. de cadre didactice care au finalizat aceste cursuri.

4.3. Nr. de acorduri de parteneriat, nr. de elevi participanţi, nr. de participanţi în ţări ale UE.

4.4. Lista cu aceste acţiuni pe judeţe, concluzii privind desfăşurarea lor.

Precondiţii şi riscuri- Funcţionarea eficientă a sistemului de

informare a cadrelor didactice privind oferta de FC (site-urile universităţilor, CCD).

- Realizarea unei campanii de informare a cadrelor didactice privind ofert de FC.

- Asigurarea tuturor condiţiilor organizatorice privind buna desfăşurare a stagiilor de FC.

- Pot apărea probleme legate de participarea activă a cadrelor didactice la aceste stagii de FC datorită organizării lor în perioade aglomerate de activitate.

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile

pentru implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Dezvoltarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT pe o arie tematică legată de problemele reformei la acest nivel

Anual, luna decembrie

Universităţi, CCD, IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 1Domeniu de intervenţie 1.4POS DRU

Programe acreditate de CNFPBază materială adecvatăNeaplicarea achiziţiilor din cadrul cursurilor de formare continuă (FC)

2. Organizarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT în vederea abilitării lor ca mentori

Anual, luna ianuarie

Universităţi, CCD, IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 2Domeniu de intervenţie 2.1POS DRU

Respectarea cadrului legal.Programe acreditate de CNFP.Bază materială adecvată.Neaplicarea achiziţiilor din cadrul cursurilor de FC.

97

3. Organizarea, în parteneriat cu agenţi economici, a stagiilor de instruire practică, inclusiv în ţări ale UE

Anual, luna ianuarie

Unităţi şcolare, IŞJ, agenţi economici

Axa prioritară 1Domeniu de intervenţie 1.3POS DRU

Respectarea cadrului legal.Formarea personalului implicat în desfăşurarea instruirii practice.Baza materială inadecvată.Eficienţă scăzută a activităţii de instruire practică.

4. Diseminarea experienţei acumulate în procesul de formare continuă prin participarea cadrelor didactice din ÎPT la simpozioane, sesiuni de referate, schimburi de experienţă, etc.

Anual,

conform calendarelor de acţiuni

Universităţi, CCD, IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 2Domeniu de intervenţie 2.1POS DRU

Respectarea calendarelor acţiunilor.Asigurarea unui parteneriat activ între factorii iplicaţi.Există pericolul „goanei” după diplome de participare.

Obiectivul şi indicatoriObiectiv 5 : Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formareIndicatori: Asigurarea dezvoltării infrastructurii şi dotării pentru un număr de 20 de unităţi şcolare IPT până în anul 2013.

Precondiţii şi riscuri Realizarea expertizelor de specialitate necesare;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;- Există riscul nerespectării termenelor de execuţie a lucrărilor.

Rezultate(inclusiv indicatori privind activităţile)5.1. Nr. de şcoli reabilitate, detalierea acestor acţiuni (săli de clasă, laboratoare, ateliere şcoală, săli de sport, cantine, cămine);5.2. Nr. de spaţii adecvate desfăşurării unor programe de FPC;5.3. Nr. echipamente IT , cu detalierea pe şcoli.

Precondiţii şi riscuri- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;- Asigurarea contractelor de achiziţii.- Sprijinul slab al agenţilor economici acordat sistemului de învăţământ tehnic.

Acţiuni - Activităţi TermeneInstituţii

responsabile pentru

implementareResurse

Precondiţii şi riscuri

98

1. Reabilitarea infrastructurii educaţionale(săli de clasă, laboratoare, ateliere şcoală, săli de sport, cantine, cămine), necesară în formarea iniţială IPT

Anual,cu respectarea graficelor de execuţie

CLDPS IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 3Domeniu de intervenţie 3.4POR 2007-2013

- Realizarea expertizelor de specialitate necesare;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;- Există riscul nerespectării termenelor de execuţie a lucrărilor.

2. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT antrenate în formarea continuă a adulţilor

Anual,cu respectarea graficelor de execuţie

CLDPS IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 3Domeniu de intervenţie 3.4 POR 2007-2013

- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;

3. Actualizarea dotărilor unităţilor şcolare IPT conform evoluţiei tehnologice, urmărind formarea de competenţe cerute pe piaţa muncii, conform standardelor de pregătire profesională

Anual,1.09.

CLDPS IŞJ, Unităţi şcolare

Axa prioritară 3Domeniu de intervenţie 3.4POR 2007-2013

- Existenţa unor studii de specialitate privind evoluţiile de pe piaţa muncii;- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;

4. Dotarea scolilor TVETidentificate cu echipamente IT, echipamentele necesarepregatirii de specialitatesi conectare la internet.

Anual,1.09.

M.ECTS, CNDIPT,Consiliile locale,IŞJ, Unităţi şcolare

M.ECTS, IŞJ, Unităţi şcolare, agenţi economici

- Asigurarea mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare;

ANEXA A ŢINTE PE DOMENII PENTRU STRUCTURA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE

ŢINTE PE DOMENII PENTRU STRUCTURA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE

Domeniu

Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a IPT în anul şcolar 2011/2012

59,2% din care

Nevoi prognozate de formare

profesionalăPrognoza

locurilor de munca vacante

pentru 2013-2020regionala (%)

Ţinte pentru oferta IPT2013-2020

Vaslui%

Regiune

Nr. clase

Nr elevi %

RESURSE NATURALE ŞI 22 649 16 26,2 23 22%99

PROTECŢIA MEDIULUI Industrie alimentara 8 228 6 1,5 4-6 Agricultura 10 297 7,5 10,5 10-12 creştere Silvicultura 0 0 0 0 0 Protecţia mediului 4 124 3 14,2 6-8

INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 68 2040 51 49,8 47 49% Fabricarea produselor

din lemn 0 0 0 3,0 0-2

Electronica si automatizări 8 221 6 0,3 6-8

Producţie media 1 30 0,75 0 0

Construcţii 6 165 4,54 10,7 8-10 creştere

Mecanica 26 721 19,6 19,0 17-19

Electric 5 136 3,78 4,4 0-2 Industrie textila si

pielărie 11 319 8,33 9,6 10-12

Materiale de construcţii 0 0 0 0,8 0

Electromecanica 0 0 0 0,9 0 Chimie industriala 0 0 0 0,9 0 Tehnici poligrafice 0 0 0 0,2 0

SERVICII 35 1022 26 24 20 27% Turism 15 426 11,36 2,5 6-8 scădere Economic 13 384 9,84 8,3 6-8 Comerţ 2 63 1,51 13,2 4-6 creştere Estetica si igiena

corpului omenesc 5 139 3,78 0 0-2

Țintele pentru proiectul planului de școlarizare din tabelul de mai sus sunt rezultatul intersecției analizei din PRAI SI PLAI și al studiului previzional privind cererea de forță de muncă la orizontul 2020 și au fost validate în:

17 noiembrie 2011 în CLDPS Vaslui 21 noiembrie Iași în CR 23 noiembrie Vaslui in focus grupurilor directorilor de scoli si agenților economici

parteneri, supuse dezbaterii publice pe site CNDIPT

Oferte educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA NORD-EST 20

13

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Ponderea din cererea pieţei muncii pentru calificări de nivel 2 şi 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017

Ponderi nivel 2 şi 3 în oferta educaţională a IPT - ieşiri în 2017

100

Total

1223

317

1201

479

1196

855

1190

557

1183

698

1176

349

1168

566

1160

401

Calificări specifice nivelului 3 de calificare

1593

84

1565

18

1559

12

1550

85

1541

85

1532

21

1521

99

1511

28

13% 27% 40%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare

1063

933

1044

961

1040

944

1035

472

1029

513

1023

128

1016

367

1009

274

87% 60%

Notă: Ponderea de 27% a nivelului 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în 2020.

Se recomandă ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%.

DIN CARE 40% pentru calificări de nivel 3 60% pentru calificări de nivel 2.

101