CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XVI nr . 19 (391) 15 octombrie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

D ragii noºtri cititori, poate aþi reþinut artico-lul „File de jurnal pentru Alberta, cu par-fum de armatã”, publicat în numãrul 12

(384) ºi 13 (385) din 30 iunieºi 15 iulie a.c., al ziarului„Curierul Armatei”. Materia-lul jurnalistic reda o secvenþãdin activitatea garnizoaneiTârgoviºte, invitându-vã poli-ticos sã aprofundaþi, sã cuge-taþi, spunându-vã apoi pãrereadacã cele scrise erau o purã în-tâmplare sau de undeva un spi-rit, o mânã nevãzutã...

ALBERTAALBERTA - - „„Next Star”Next Star”pentru tanchiºtii târgoviºtenipentru tanchiºtii târgoviºteni

Pe data de 9 octombrie, la sediul Batalionului 1CIMIC a avut loc o activitate de instruire în comun cuMinisterul Afacerilor Externe în cadrul cursului cu tema„Reconstrucþie post-conflict ºi stabilizare”. Cea de-aºaptea ediþie organizatãde Ministerul AfacerilorExterne în colaborare cuMinisterul Apãrãrii Na-þionale a reunit partici-panþi din: Afganistan,Azerbaidjan, Egipt, Ar-menia, Georgia, Republi-ca Moldova, Muntenegru,Tunisia, Belarus ºi...

Reconstrucþie ºi stabilizareReconstrucþie ºi stabilizarepost-conflictpost-conflict

Staþia de metrou de la Piaþa Romanã are un peron pe-riculos de îngust ºi curbe la intrare, fiind unicã printrecelelalte din Bucureºti. Din acest motiv, a devenit cotatã

ca fiind „locul preferat alsinucigaºilor”. Acest as-pect destul de straniu îi re-vine în totalitate EleneiCeauºescu, deoarece aceas-ta a scos staþia de pe hartaproiectanþilor metroului, înanul 1985, dintr-un consi-derent cel puþin ciudat...

Staþia de metrou Piaþa RomanãStaþia de metrou Piaþa Romanãa fost construitã în secreta fost construitã în secret

KAKI 100%

Pe data de 1 octombrie a.c., în garnizoana Slobozia, aavut loc ceremonialul militar de înmânare a Drapeluluide Luptã Regimentului 51 Artilerie Mixtã „Cornel Para-niac”. La aceastã activitate, au fost invitaþi sã participe:

locþiitorul comandantuluiDiviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, general de brigadã dr.Dorinel Duican, colonelulLiviu Popovici, reprezentatal Statului Major al ForþelorTerestre, cadre militare înrezervã ºi în retragere careau lucrat în aceastã unitatede-a lungul timpului, dar ºireprezentanþi...

Ceremonial de înmânare Ceremonial de înmânare a Drapelului de Luptãa Drapelului de Luptã

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

Cercetãtori danezi au inventat un material care ab-soarbe ºi stocheazã cantitãþi foarte mari de oxigen ºisperã ca el sã poatã fi util, în viitor, pacienþilor care auprobleme pulmonare, dar ºi scafandrilor, pe care i-ar pu-tea ajuta sã respire sub apã. Atât de mare este putereaacestui material crista-lin de a absorbi oxige-nul, încât o cantitatede material care încapeîntr-o gãleatã de mãri-me obiºnuitã este sufi-cientã pentru a absorbitot oxigenul dintr-o ca-merã. Materialul în-magazineazã oxigen...

ACTUALITATE

Vom putea respira sub apã?Vom putea respira sub apã?

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (391) din 15 octombrie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee

LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C19/ 2014

BEIJING - Beijingul a construit o pistã pentru avioa-ne militare pe o insulã din Marea Chinei de Sud. Aceas-tã pistã, cu o lungime de 2.000 de metri ºi destinatã unoraeronave militare, a fost finalizatã, în arhipelagul Paracel,pe o insulã de doar doi kilometri pãtraþi pe care China o nu-meºte Yongxing. Insula, revendicatã ºi de cãtre Taiwan ºiVietnam, a devenit avanpostul ambiþiilor maritime ale Bei-jingului, în contextul unei intensificãri a tensiunilor dintreChina ºi vecinii sãi. Marea Chinei de Sud este o zonã strate-gicã, deoarece este traversatã de cãi maritime internaþiona-le. Aceastã mare este totodatã bogatã în peºte, iar pe fundulei s-ar putea afla importante zãcãminte de gaze naturale ºipetrol. Guvernul chinez a anunþat în 2012 cã va instala ogarnizoanã militarã pe Insula Yongxing, afectând grav sta-tus quo-ul, în pofida speranþelor a numeroase state din re-giune. Beijingul a ridicat totodatã statutul administrativ alsatului Sansha, o localitate de coastã de pe Insula Yong-xing. Satul a devenit oraº ºi a fost desemnat drept centruadministrativ al Insulelor Paracel ºi Spratley, alt arhipelagcare face obiectul unor revendicãri teritoriale conflictuale.

DAMASC - Jihadiºtii se retrag din unele cartiere înurma raidurilor coaliþiei internaþionale. Jihadiºtii dingruparea Statul Islamic care asediazã de mai multe sãptã-mâni oraºul kurd sirian Kobane, situat la frontiera cu Tur-cia, s-au retras din unele cartiere ca urmare a raidurilor lan-sate de coaliþia internaþionalã condusã de SUA, a precizatorganizaþia neguvernamentalã Observatorul sirian pentruDrepturile Omului (OSDH), citatã de AFP. Potrivit luiRami Abdel Rahmane, director al OSDH, „combatanþiiStatului Islamic au fost constrânºi sã se retragã din anumi-te sectoare din estul Kobane ºi de la periferia de sud-vest”.Jihadiºtii nu mai sunt acum prezenþi în vest, dar îºi menþinîncã poziþii în estul oraºului ºi la periferia sudicã, a precizatacesta. El a menþionat cã retragerea a survenit dupã ce pozi-þiile jihadiºtilor au fost vizate de raidurile coaliþiei, cauzândvictime în rândurile luptãtorilor grupãrii radicale. Comba-tanþii Statului Islamic au intrat în Kobane, dupã trei sãptã-mâni de lupte în jurul lui. Luptele au fãcut ravagii în est ºiîn sud, în timp ce coaliþia a lansat mai multe raiduri în zo-nele periferice ale oraºului. Gruparea jihadistã a început sãavanseze în direcþia Kobane la 16 septembrie, reuºind sãocupe localitãþile învecinate, ceea ce a provocat un exodimportant al locuitorilor din aceste zone. Aproximativ186.000 de persoane au traversat frontiera cu Turcia.

WASHINGTON - SUA vor trimite o echipã militarãîn Turcia în cadrul luptei împotriva Statului Islamic.Statele Unite vor trimite o echipã militarã la Ankara pentrudiscuþii cu responsabili militari din Turcia, þarã care este re-ticentã faþã de implicarea în lupta împotriva grupãrii Statu-lui Islamic (SI), a anunþat Departamentul de Stat, potrivitAFP. Doi emisari speciali americani au discutat deja cu res-ponsabili turci despre „mãsurile urgente ºi rapide” caretrebuie luate în comun cu Turcia pentru a stãvili înaintareajihadiºtilor. Ei au precizat cã o „echipã militarã comunã(americano-turcã) urmeazã sã meargã dupã 20 octombriela Ankara pentru a asigura urmarea acestor discuþii” la ni-vel militar, a precizat purtãtoarea de cuvânt a Departamen-tului de Stat, Jennifer Psaki, într-un comunicat. Washingto-nul i-a trimis în capitala turcã pe comandantul coaliþiei in-ternaþionale, general în retragere John Allen, ºi pe adjunc-tul sãu, ambasadorul Brett McGurk, care au o serie de întâl-niri cu premierul Ahmet Davutoglu pentru a discuta „maimulte mãsuri destinate obþinerii de progrese în efortulmilitar împotriva SI”, conform diplomaþiei americane.

MADRID - Spania va trimite aproximativ 300 de in-structori militari în Irak. Guvernul Spaniei a aprobat tri-miterea unui contingent de aproximativ 300 de militari înIrak, cu misiunea de a oferi pregãtire de specialitate trupe-lor irakiene care luptã împotriva grupului terorist StatulIslamic, relateazã AFP. Ministrul Apãrãrii, Pedro Morenes,a exclus participarea trupelor la confruntãrile armate direc-te. „Misiunea are scopul de a opri avansarea grupului Sta-tul Islamic ºi de a dota Irakul cu structuri suficient de pu-ternice pentru a menþine unitatea þãrii”, a explicat More-nes. În plus, Spania va consolida capacitãþile bazelor aerie-ne, în scopul de a ajuta coaliþia internaþionalã condusã deStatele Unite care efectueazã raiduri aeriene în Irak ºi Siria.

CANBERRA - Primele lovituri aeriene în Irak. Unavion de vânãtoare al aviaþiei militare australiene a efectuatun prim bombardament în Irak împotriva grupãrii StatululIslamic, a anunþat Ministerul australian al Apãrãrii, potrivitAFP. Aviaþia australianã desfãºuratã în Orientul Mijlociu„a atacat de curând prima sa þintã din Irak”, a informatministerul într-un comunicat. „Douã bombe au fost lansatede un (avion de tip) F/A-18F Super Hornet asupra unei þin-te a SI”, a explicat ministerul, adãugând cã, ulterior, apara-tul a revenit la bazã. Australia face parte din coaliþia inter-naþionalã care desfãºoarã o campanie aerianã contra jiha-diºtilor, constituitã sub impulsul Statelor Unite, de la lovi-turile aeriene iniþiale din luna august. Aceste zboruri au fostprimele dupã ce guvernul de la Canberra a dat undã verdepentru lovituri ale forþelor australiene contra grupãrii StatulIslamic în Irak. (O.M.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Pe data de 6 octombrie, la Batalio-nul 2 Infanterie „Cãlugãreni” a avutloc vizita oficialã a unei delegaþii mili-tare din Republica Moldova. Aflatpentru câteva zile în România, ºefulMarelui Stat Major ºi Comandant alArmatei Naþionale a Republicii Mol-dova, general de brigadã Igor Gorgan,a avut ca obiectiv vizitarea unei struc-turi acþionale din cadrulForþelor Terestre, respec-tiv Batalionul 2 Infante-rie. Delegaþia din Repu-blica Moldova a fost în-soþitã de câþiva reprezen-tanþi ai Ministerului Apã-rãrii Naþionale. Este vor-ba despre generalul debrigadã Marius Haraba-giu, ºef al Direcþiei In-strucþie ºi Doctrinã dinStatul Major General, ge-neralul de brigadã dr.Dorinel Duican, locþiitoral comandantului Divi-ziei 1 Infanterie „Daci-ca”, ºi despre colonelulVlad Gheorghiþã, comandantul Brigã-zii 1 Mecanizate „Argedava”.

Vizita delegaþiei militare moldove-ne a debutat cu o scurtã ceremonie deîntâmpinare ce a cuprins mai multemomente: raportul, intonarea imnuri-lor de stat ale celor douã þãri ºi trece-rea în revistã a Gãrzii de Onoare.Având o laturã teoreticã ºi una practi-cã, activitatea în sine a cuprins un

briefing de informare ºi o prezentarede tehnicã ºi armament. Pe timpulbriefingului susþinut de cãtre coman-dantul batalionului, locotenent-colo-nel Ovidiu Lungu, invitaþilor le-aufost oferite o serie de date legate deistoricul unitãþii, de organizarea, dota-rea ºi înzestrarea acesteia, informaþiidespre misiunile specifice ale structu-

rii, precum ºi despre activitãþile ºi fa-cilitãþile de instruire. S-a vorbit ºi des-pre participarea batalionului la opera-þii ºi misiuni internaþionale. Abordân-du-se problematica misiunilor desfã-ºurate în afara graniþelor þãrii, au fostamintite ºi parteneriatele pe care uni-tatea le-a avut în teatrele de operaþiicu CIL FT Cincu, Grupul 2 EOD, cuBatalionul 96 Geniu, Batalionul 45

Comunicaþii ºi Informaticã, precum ºicu structura medicalã a Statului Majoral Forþelor Terestre.

A urmat apoi o prezentare de teh-nicã ºi echipamente militare ce a cu-prins o serie de standuri specifice. Toþicei prezenþi au putut vedea echipa-mente militare aflate în dotarea bata-lionului pe cele douã categorii: pace ºimisiune. Standurile specifice ale CILFT Cincu au cuprins echipamente mo-derne de simulare constructivã, virtua-lã ºi realã. Grupul 2 EOD a prezentat

invitaþilor: autospecialaºi robotul de intervenþieEOD, echipa caninãEOD, cu patrupedulLord, câinele antrenatpentru detecþia materia-lelor explozive, precumºi costumul de protecþieEOD. Batalionul 45 Co-municaþii ºi Informaticãa expus mijloace de co-municaþii portabile.

Aflat pentru primadatã în þara noastrã, ge-neralul de brigadã IgorGorgan s-a arãtat încân-tat de felul în care seprezintã aceastã unitate,

atât la nivel structural, dar, mai ales,acþional, misiunile din þarã ºi din afaragraniþelor ei reprezentând o carte devizitã impresionantã ce impune stimãºi respect, cuvinte pe care le-a ales ge-neralul de brigadã Gorgan, poate cãnu în mod întâmplãtor, atunci când asemnat în Cartea de Onoare a bata-lionului.

Daniela ÞÃRUªI

Batalionul 2 Infanterie

Delegaþie din Republica Moldova

Pe data de 9 octombrie, la sediul Batalionului 1 CIMICa avut loc o activitate de instruire în comun cu MinisterulAfacerilor Externe în cadrul cursului cu tema „Recon-strucþie post-conflict ºi stabilizare”.

Cea de-a ºaptea ediþie organizatã de Mi-nisterul Afacerilor Externe în colaborare cuMinisterul Apãrãrii Naþionale a reunit parti-cipanþi din: Afganistan, Azerbaidjan, Egipt,Armenia, Georgia, Republica Moldova,Muntenegru, Tunisia, Belarus ºi România.Profilul celor 30 de cursanþi, români ºi strãi-ni, a fost variat. Au mai fost militari de carie-rã, funcþionari publici, reprezentanþi ai socie-tãþii civile, precum ºi diverse organizaþii ne-guvernamentale.

Datã fiind „necesitatea tot mai mare peplan internaþional de a avea specialiºti pre-gãtiþi pentru acest tip de operaþiuni de re-construcþie post-conflict” (Eduard Iosiper),cursul a fost structurat pe douã module, deteorie ºi de practicã.

Timp de câteva zile, viitorii specialiºti peprobleme de reconstrucþie post-conflict auparcurs modulul teoretic, completat de unexerciþiu practic care, dupã cum a precizat domnul EduardIosiper, directorul Direcþiei Analizã ºi Planificare Politicãdin Ministerul Afacerilor Externe, „este o parte foarte im-portantã, în care cursanþii pot aplica practic ceea ce auînvãþat în cadrul modulelor teoretice la care au participat.Potrivit experienþei avute în anii precedenþi, am constatatfaptul cã exerciþiul practic are o mare pondere în econo-mia cursului ºi suntem bucuroºi de fapul cã le putem oferiacestora oportunitatea de a lua parte la o acþiunedesfãºuratã în cadrul unui batalion ce a avut o experienþãdirectã în teatrele de operaþii”.

Partea practicã, destinatã completãrii pregãtirii acade-mice în domeniu, a cuprins: prezentãri tematice, specificeCIMIC-ului, ateliere de lucru în care s-au derulat acþiuni ceþin de reconstrucþie ºi stabilizare post-conflict, de asistenþãumanitarã ºi medicalã, precum ºi modul de organizare ºifuncþionare a unui centru CIMIC. A existat ºi un atelier deprezentare a armamentului ºi echipamentului specificeunui pluton CIMIC. Tot în cadrul activitãþilor cu caracterpractic s-a înscris ºi exerciþiul demonstrativ executat de cã-tre militarii batalionului în colaborare cu structurile Grupu-

lui 2 EOD ºi cu cele de tip CBRN. A fost prezentatã execu-tarea unei misiuni în teatrul de operaþii a unei echipe tac-tice. Aceasta a constat într-o evaluare a unei localitãþi, o în-

tâlnire cu liderii locali ºi cu populaþia localã de sex femi-nin, iar, la întoarcerea din misiune cãtre bazã, au existat câ-teva incidente posibile într-un teatru de operaþii ºi anume:descoperirea unei zone contaminate cu agenþi CBRN, unincident petrecut în timpul atacului inamicului, soldat curãnirea unui militar ºi împuºcarea altuia, precum ºi evacua-rea rãniþilor de cãtre o echipã medicalã.

Având deja o experienþã de aproape ºapte ani în organi-zarea unei astfel de activitãþi, timp în care a devenit el în-suºi cursant, colonelul Silvian Rãdulescu, comandantul Ba-talionului 1 CIMIC, s-a declarat onorat de ambele ipostaze,cea de cursant ºi de organizator, declarând cã „activitateaºi-a atins scopul prin atelierele ºi exerciþiul desfãºurat,participanþii apreciind în mod deosebit nivelul înalt alpregãtirii de specialitate, precum ºi contribuþia substan-þialã a acestuia în procesul de instruire desfãºuratã în co-mun. Totodatã, arãtãm cã într-adevãr misiunea noastrãeste legatã de stabilizare ºi reconstrucþie în orice tip deoperaþie de acest fel, într-o zonã de conflict”.

Daniela ÞÃRUªI

Reconstrucþie ºi stabilizare post-conflictReconstrucþie ºi stabilizare post-conflict

Pe data de 1 octombrie a.c., în garnizoana Slobozia, aavut loc ceremonialul militar de înmânare a Drapelului deLuptã Regimentului 51 Artilerie Mixtã „Cornel Para-niac”. La aceastã activitate, au fost invitaþi sã participe:locþiitorul comandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,general de brigadã dr. Dorinel Duican, colonelul LiviuPopovici, reprezentat al Statului Major al Forþelor Teres-tre, cadre militare în rezervã ºi în retragere care au lucratîn aceastã unitate de-a lungul timpului, dar ºi reprezen-tanþi ai autoritãþilor publice locale, alãturi de familia celuicare a fost generalul Cornel Paraniac, ultimul comandantal Armatei I (2001-2004), ce a trecut în nefiinþã la data de5 octombrie 2008, dupã 41 de ani de carierã militarã.

Înmânarea Drapelului de Luptã reprezintã o recunoaº-tere a profesionalismului ºi eforturilor depuse de militariiunei unitãþi de-a lungul anilor pentru îndeplinirea la celmai înalt nivel a misiunilor încredinþate. Momentul cu oprofundã încãrcãturã emoþionalã din viaþa regimentului,aºa cum o recunosc toþi militarii, a debutat cu trecerea înrevistã a forþelor de cãtre locþiitorul comandantului Divi-ziei 1, însoþit de comandantul Regimentului 51 ArtilerieMixtã, colonel Marcel Mergeanu. Dupã sosirea Drapelu-lui de Luptã, un sobor de preoþi din garnizoana Slobozia aoficiat serviciul religios de sfinþire a acestuia. Apoi, ºefulInstrucþiei de la Divizia 1, colonel Eugen Ciobanu, a datcitire Decretului prezidenþial de acordare a Drapelului deLuptã, subliniind astfel încrederea ºi aprecierea de care sebucurã aceastã mare unitate de elitã a Armatei României.Cu siguranþã, tocmai din acest motiv, un moment aparteal festivitãþii l-a constituit depunerea Jurãmântului de cã-tre comandantul regimentului împreunã cu militarii dinsubordine: „Jur sã pãstrez ca pe lumina ochilor Drapelul

de Luptã tricolor, simbol al unitãþii, suveranitãþii ºi inde-pendenþei naþionale, al onoarei, vitejiei ºi gloriei militarea poporului român, al tradiþiei eroice strãbune ºi al pa-triei mele, România!”.

Cu binecuvântarea Prea Sfinþiei Sale Vincenþiu, epis-copul Sloboziei ºi al Cãlãraºilor, reprezentantul sãu a

acordat unitãþii Ordinul Crucea Sloboziei ºi a Cãlãraºilor:„Ascultând cuvintele de laudã ale Sfântului Apostol Pa-vel, mãrire, cinste ºi pace oricui fa-ce binele, pe temeiul încredinþãri-lor primite despre activitatea deo-sebitã în slujirea patriei, a poporu-lui român de credincioºi ºi în apã-rarea valorilor creºtine, în confor-mitate cu prerogativele oferitenouã de statutul pentru organiza-rea ºi funcþionarea Bisericii Orto-doxe Române ºi ca semn al preþuiriiºi binecuvântãrii noastre, acordãmDrapelului de Luptã al Regimentu-lui 51 Artilerie Mixtã Ordinul Cru-cea Sloboziei în grad de cruce ani-versarã, ca îndreptãþitã rãsplãtirepentru efortul remarcabil depus decãtre militarii acestui regiment.”

Pentru evocarea semnificaþieiacestui eveniment, în continuare aluat cuvântul domnul general debrigadã dr. Dorinel Duican:<<Participãm astãzi la un eveni-ment memorabil, cu o deosebitã în-cãrcãturã simbolicã pentru aceastãunitate: acordarea prin Decret pre-zidenþial a Drapelului de Luptã Regimentului 51 ArtilerieMixtã „Cornel Paraniac”, la 4 ani de la înfiinþarea aces-tuia.

Pentru Armata românã, Drapelul este simbolul victo-riei cãtre care se îndreaptã aspiraþiile tuturor acelora

care luptã sub flamura lui.Drapelul de Luptã primitastãzi reprezintã simbolulonoarei, vitejiei ºi glorieimilitare. El îngemãneazãculorile tricolorului româ-nesc, sub faldurile cãruiaau luptat ºi s-au jertfitînaintaºii pentru suverani-tatea, independenþa ºi inte-gritatea pãmântului strã-moºesc. Astfel cã, celor ceîl primesc, le revine ono-ranta ºi nobila misiune dea duce mai departe tradiþii-le de luptã ale strãmoºilor,vitejia, curajul ºi determi-narea acestora.

În cei 4 ani de când uni-tatea a luat fiinþã, au exis-tat momente ºi fapte de re-ferinþã care au marcat pu-ternic efortul întreguluiefectiv al unitãþii pentru în-deplinirea cu calificativesuperioare a planului pre-

gãtirii pentru luptã, precum ºi a celorlalte misiuni încre-dinþate. Astfel, în cadrul regimentului, s-au organizat ºiexecutat cu rezultate bune ºi foarte bune numeroase apli-caþii tactice, ºedinþe de tragere, tabere de instrucþie, pre-cum ºi misiuni pentru sprijinirea populaþiei afectate decalamitãþile naturale. Fiind pe deplin convins de valoa-

rea ºi competenþa personalului din compunerea acestuiregiment, de tãria de caracter, curajul ºi fermitatea aces-

tuia, am deplina certitudine cã nu veþi avea datorie maimare decât apãrarea Drapelului de Luptã.

Cu ocazia acestui eveniment, felicit cãlduros întregulpersonal ºi vã urez mult succes în îndeplinirea misiunilorpe care le veþi primi, multã sãnãtate ºi fericire, dumnea-voastrã ºi familiilor dumneavoastrã! Dumnezeu sã bine-cuvânteze Regimentul 51 Artilerie Mixtã „General Cor-nel Paraniac”!>>

Ceremonialul militar s-a încheiat cu intonarea ImnuluiNaþional al României, urmatã de defilarea militarilor regi-mentului în acordurile muzicii militare din garnizoanaBrãila, condusã de colonelul Gogu Petrea, care a susþinutun program special dedicat importantului eveniment dinviaþa marii unitãþii ialomiþene. Aranjamentele orchestraleau fost pe placul audienþei, care probabil ºi-ar fi dorit caprogramul fanfarei sã dureze mai mult, mai ales cã melo-diile interpretate au fãcut dovada unei virtuozitãþi instru-mentale impecabile.

Activitatea a continuat cu vizitarea unui Punct de Co-mandã mobil, amenajat în curtea regimentului, momentdupã care invitaþii au intrat în sala de sport „General IoanSorin”, recent amenajatã. Aici, comandantul marii unitãþia mulþumit participanþilor cã au onorat cu prezenþa loraceastã zi deosebitã, acordându-le diplome de excelenþã ºiplachete ale unitãþii, dar ºi subliniind faptul cã unitateaeste tânãrã ºi dornicã sã munceascã, în conformitate cumotto-ul regimentului - „Îndrãzneþii înving!”.

ªi poate cã acum ar fi momentul oportun sã amintimcuvintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza care, cu maibine de 160 de ani în urmã, când înmâna drapelul de luptãOºtirii celei dintâi, rostea: „Steagul este România, acestpãmânt binecuvântat, sfinþit cu sângele strãmoºilor ºieste totodatã trecutul, prezentul ºi viitorul þãrii. Steaguleste un simbol al devotamentului, credinþei, ordinii ºi dis-ciplinei ce reprezintã oastea!”

Cristina FRATU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (391) din 15 octombrie 2014 Pagina 3

Ceremonial de înmânare a Drapelului de Luptã, la Regimentul 51 Artilerie Mixtã „General Cornel Paraniac”

Pe data de 1 octombrie a.c., la sediul Depozitului 154Armament ºi Muniþii „Prahova” a avut loc un evenimentimportant, cu o încãrcãturã deosebitã. Este vorba despreaniversarea a 60 de ani de la înfiinþarea acestei structuri.

Pentru a marca cum se cuvine aceastã datã-reper dinistoria unitãþii, a fost organizatã o amplã ceremonie mili-tarã ºi religioasã. Dupã prezentarea onorului ºi a raportu-lui, intonarea Imnului naþional, trecerea în revistã a unitã-þii ºi salutul formaþiei, a urmat cuvântul de deschidere alcomandantului unitãþii, locotenent-colonel George-Silviu

Ivanov. S-a dat apoi citire Mesajului ºefu-lui Statului Major al Forþelor Terestre ºis-au rostit alocuþiuni ce au sporit emoþiamomentului. A urmat serviciul religios,oficiat de cãtre preoþii din garnizoanaPãuleºti ºi prezentarea spaþiilor adminis-trative ale unitãþii. A fost amenajat ºi unstand cu echipamente militare.

La eveniment au participat: reprezen-tantul Statului Major al Forþelor Terestre,colonel ing. Aurel Sonea, locotenent-colo-nelul Cristian Dobre de la Divizia 1 Infan-terie „Dacica”, comandanþi de unitãþi dingarnizoana Ploieºti, colonelul dr. CostelBãboianu, comandant al Bazei 2 Logisti-ce „Valahia”, foºtii comandanþi ai depozi-tului, cadre militare active, în rezervã ºiîn retragere, primarul comunei Pãuleºti,domnul Tudor Sandu, precum ºi reprezen-

tanþi ai autoritãþilor publice locale. Conform istoricului unitãþii, Depozitul 154 Armament

ºi Muniþii este continuatorul tradiþiilor Depozitului Regio-nal 914 Muniþii ce a luat fiinþã la data de 1 octom-brie1954.

De la momentul înfiinþãrii ºi pânã în prezent, depozi-tul a fost supus unui amplu proces de organizare ºi reorga-nizare structuralã. A trecut printr-o serie de transformãrisuccesive, ultima dintre ele fiind cea din anul 2010, cândunitatea a primit actuala denumire, conform Ordinului

ministrului Apãrãrii Naþionale din 14 aprilie 2010 ºi aDispoziþiei ºefului S.M.G.

Un an mai târziu, îi sunt acordate însemnele ºi obiec-tele heraldice (însemn heraldic, ecuson, fanion, insignã,plachetã, steag de identificare) ºi primeºte denumireaonorificã „Prahova”.

Modificãrile structurale prin care a trecut nu au împie-dicat-o sã îºi creeze un loc bine definit în cadrul sistemu-lui logistic al armatei. Potrivit rolului ºi destinaþiei avuteîn cadrul acestuia, structura a îndeplinit o gamã deversifi-catã de misiuni, în special pe linia sprijinului logistic pen-tru asigurarea cu armament ºi muniþii a marilor unitãþi ºiunitãþi din forþele terestre.

Aflat permanent la datorie, timp de 60 de ani, depozi-tul se prezintã astãzi, la ceas aniversar, dupã cum a preci-zat locotenent-colonelul Ivanov, „ca o structurã bine de-finitã, cu o comandã fermã ºi competentã, acþionând curãspundere ºi energie pentru realizarea tuturor misiuni-lor ºi sarcinilor, la nivelul performanþelor impuse de noi-le cerinþe de transformare ºi redimensionare a organis-mului militar”.

Optimist în ceea ce priveºte destinul unitãþii ce are otradiþie impresionantã, locotenent-colonelul Ivanov pri-veºte cu încredere ºi optimism spre viitor, fiind convinsde faptul cã „unitatea este în mãsurã sã îºi facã în conti-nuare datoria, potrivit devizei Diviziei 1 Infanterie: Ori-unde, oricând!”.

Daniela ÞÃRUªI

Depozitul 154 Armament ºi Muniþii „Prahova”a aniversat 60 de ani de existenþã

CMYK

D ragii noºtri cititori, poate aþi reþinut artico-lul „File de jurnal pentru Alberta, cu par-fum de armatã”, publicat în numãrul 12

(384) ºi 13 (385) din 30 iunie ºi 15 iulie a.c., al ziaru-lui „Curierul Armatei”. Materialul jurnalistic reda osecvenþã din activitatea garnizoanei Târgoviºte, invi-tându-vã politicos sã aprofundaþi, sã cugetaþi, spunân-du-vã apoi pãrerea dacã cele scrise erau o purã întâm-plare sau de undeva un spirit, o mânã nevãzutã, cãlãu-zeºte paºi ºi creeazã destine. Pentru cei ce nu-ºi amin-tesc, era vorba despre o fetiþã, nãscutã cu un grav han-dicap fizic, însemnând lipsa membrelor superioare ºi afemurului, care a fost abandonatã de pãrinþi în spital,pe nume Alberta Moºneguþu. În ciuda acestui fapt, odoamnã cu inimã mare a vãzut cazul copilei la televi-zor ºi a hotãrât sã o ia în plasament. Tindem sã credemcã a fost un semn de la Dumnezeu. Viorica Pîrvan a vã-zut în Alberta mult mai mult decât un copil cu dizabili-tãþi grave ºi a început sã-i cultive talentele. Vã reamin-tim cã fetiþa cântã la pian, picteazã, scrie versuri ºi pro-zã, toate acestea cu ajutorul picioarelor ºi al unei minþisclipitoare, face canto ºi, mai nou, teatru. Descoperitãîntâmplãtor de cãtre ofiþerul de relaþii publice al Bata-lionului 114 Tancuri „Petru Cercel” din Târgoviºte, lo-cotenent Aura Luca, în anul 2012, Alberta a intrat înmarea familie a militarilor târgoviºteni. Din acel mo-ment, Aura a adus-o în faþa militarilor ºi a fãcut-o „co-pilul de trupã al tanchiºtilor”.

Noi, cei din garnizoana Târgoviºte, spunem cã exis-tã o forþã care sparge ºi dãrâmã barierele normalului,ale firescului. ªi nu facem afirmaþii gratuite. Totul sebazeazã pe fapte reale, trãite clipã cu clipã. Probabil

veþi spune: „Haideþi, oameni buni, începeþi odatã sã nepovestiþi!”

O poveste cu iz de realitateIar noi începem istorioara, care este cât se poate de

realã. Iatã, ce s-a petrecut!Era seara zilei de vineri, 22 august a.c., când a sunat

telefonul mobil al bibliotecaruluigarnizoanei, Carmen Cãlimãnes-cu. O apelase Viorica Pîrvan,„mama” Albertei. Deoarecedoamna bibliotecar se afla într-ozonã de munte unde semnalul te-lefonului mobil era aproape ine-xistent, nu a putut susþine convor-birea pânã la capãt. Din politeþe,Carmen a scris un mesaj, prin ca-re a explicat situaþia, ºi a promiscã, în momentul revenirii în loca-litate, va relua negreºit legãturacu titularul apelului. Cu câtevaore înainte, în dupã amiaza acele-iaºi zile, a fost sunatã de doamnaPîrvan ºi locotenentul Luca, darfiind în afara garnizoanei, nu aputut rãspunde nici ea la telefon.Aura Luca ºi Carmen Cãlimãnes-cu nu ºtiau cã fuseserã sunate dedoamna Pîrvan cu acelaºi scop.

În dimineaþa zilei de luni, 25august, înaintea orei 08:00, doam-na Pîrvan le contacteazã din noupe cele douã prietene ale Albertei.Precipitatã, cere de fapt ajutor.Relateazã pe rând celor douã, cã Alberta va participa laemisiunea „Next Star” ºi o echipã a postului de televi-

ziune Antena 1 doreºte sã vinã la Batalionul 114 pen-tru a face filmãrile de promo pentru emisiune ºi pen-tru a afla cât mai multe detalii despre relaþia Alberteicu militarii târgoviºteni, deoarece copila fãcuse cu-noscut faptul cã a fost ajutatã ºi susþinutã de cãtreaceºtia. Alberta le spusese deja reporterilor Antenei 1cã prietenii ei sunt militarii târgoviºteni, cã, în mijlo-cul lor, ºi-a lansat trei cãrþi, cã aceºtia le-au cumpãratpe toate, cã i-au fãcut cadou o orgã, cã îi iubeºte ºi cãei o iubesc la rândul lor...

La toate acestea, Carmen a adoptat o poziþie oare-cum defensivã, spunând cã cererea doamnei Pîrvan,depãºea cu mult puterea de decizie a unui bibliotecar.A putut doar sã-i promitã cã va reveni cu un telefon.Nu a stat nici un minut pe gânduri ºi a ieºit imediatdin bibliotecã. S-a trezit pur ºi simplu în mijlocul pla-toului unitãþii, întrebându-se ce sã facã, unde sã seducã, ce sã vorbeascã, la ce uºã sã batã, cum s-o aju-te? κi aminteºte cã a spus „Doamne ajutã!” ºi a înce-put sã apeleze toate persoanele despre care ºtia cã sevor implica cu siguranþã în acest caz.

ªtiind cã Aura era cea care a descoperit-o pe Al-berta, cã este într-o relaþie foarte strânsã cu fetiþa carea afirmat despre aceasta cã „este o a doua mamã pen-tru mine”, s-a gândit sã o contacteze ºi sã-i povesteas-cã despre apelul primit de la doamna Pîrvan. Deºi seafla în concediu de odihnã în afara oraºului, AuraLuca s-a prezentat la unitate, a raportat despre solici-tarea primitã ºi a început sã facã toate demersurile le-gale pentru obþinerea aprobãrilor necesare. Trebuiespecificat faptul cã, dupã ce a fost sunatã de VioricaPîrvan, aceasta fusese contactatã ºi de echipa postuluide televiziune Antena 1, cu care pusese la punct mai

multe detalii, darCarmen Cãlimã-nescu nu ºtia acestlucru, urmând sãfie o surprizã deproporþii. În numaidouã zile, a obþinuttoate aprobãrilenecesare accesuluiîn cazarmã pentruechipa de repor-teri. Poate cã, înalte ocazii simila-re, aprobãrile s-arfi obþinut pe par-cursul unei sãptã-mâni sau mai mult.Acum au fost sufi-ciente douã zile.Inimoasã, ea a fostde-a lungul timpu-lui în preajma fa-miliei Albertei, avizitat-o, a încura-jat-o ºi a promo-vat-o ori de câteori a avut ocazia.

Joi, 28 august a.c., orele 15:00, echipa emisiunii„Next Star”, însoþitã de Alberta ºi de mama ei, au intratpe poarta unitãþii. Filmãrile s-au fãcut în incinta mu-zeului batalionului. Acolo, Alberta are rezervat un col-þiºor al ei, unde sunt expuse desenele ºi cãrþile. Totul adurat douã ore neîntrerupte. Au dat interviuri Alberta,mama ei ºi locotenentul Aura Luca. Aceasta din urmã

a fãcut cunoscute, prin intermediul camerei de filmat,toate acþiunile de bine, de suflet pe care le-au demarat

tanchiºtii ºi le-au continuat militarii din toatã garnizoa-na Târgoviºte, în sprijinul acestui minunat ºi talentatcopil, cu ajutorul tuturor comandanþilor de unitãþi.

Reprezentanþii Antenei 1 lansaserã invitaþia de par-ticipare la filmãrile emisiunii „Next Star”, în data de 4septembrie, a unui grup de 10 tanchiºti, prezenþa aces-tora în platou urmând sã fie o surprizã pentru Alberta.Ei aveau sã aibã propriul rol. Invitaþia fusese fãcutã,dar trebuiau obþinute ºi aprobãrile aferente. Timpul ladispoziþie era însã foarte scurt. Dar ºi de aceastã datã,în mai puþin de o sãptãmânã, au fost fãcute toate de-mersurile necesare, obþinându-se toate avizele favora-bile deplasãrii de la cele mai înalte structuri ale Minis-terului Apãrãrii Naþionale, pe linie de specialitate.

Lorelai, un înger printre noi!Delegaþia de la Târgoviºte, sub comanda locote-

nent-colonelului ing.dr. Sorin Enache, comandantulBatalionului 114 Tancuri „Petru Cercel”, însoþitã deAura Luca ºi Carmen Cãlimãnescu, s-a pregãtit pentruparticiparea la show. La rândul lor, cu toþii urmau sãaibã o surprizã, deoarece ofiþerul de relaþii publice ºiechipa „Next Star” complotaserã, fãrã ca ceilalþi sãºtie, pentru ca Alberta sã primeascã din partea tanchiº-tilor (printr-o sponsorizare obþinutã cu ajutorul Antenei1) un scaun cu rotile ultra performant, special coman-dat ºi adaptat nevoilor copilei. Pentru cei care nu cu-nosc, lipsa femurului începe sã se resimtã odatã cucreºterea, iar Alberta se deplaseazã, de la o zi la alta,din ce în ce mai greu.

În ziua de 4 septembrie, la ora 11:00, steagul deidentificare al Batalionului 114 era pregãtit pentru a fipurtat de cãtre militari, într-un moment istoric putemspune pentru Târgoviºte. Alãturi de ei, s-a îmbarcat ºiun grup de 30 de copii, colegi de clasã ai Albertei, dela ªcoala nr.1 „Vasile Cîrlova”.

Dupã un drumparcurs jumãtate peo ploaie abundentã,am ajuns în Bucu-reºti, unde am fostîntâmpinaþi de re-prezentanþi ai emi-siunii. Rolul acesto-ra era acela de a re-giza surpriza pe ca-re urma sã i-o facemfetei, în timpul des-fãºurãrii spectacolu-lui. Copila nu ºtianimic despre veni-rea noastrã ºi trebu-ia sã fie o discreþiemaximã pânã la mo-mentul întâlnirii dinplatou. Am intrat înstudiourile de filma-re ºi ni s-a precizatfaptul cã era necesarsã respectãm indica-þiile primite ante-rior. Alberta nu tre-buia sub nici o for-

mã sã ne vadã. Am fost ascunºi timp de o jumãtate deorã într-o magazie pentru depozitarea decorurilor. Cãl-

Curierul ARMATEINr. 19 (391) din 15 octombrie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

ALBERTAALBERTA - - „„Next S tar ”Next S tar ” pent ru tanch i º t i i tâ rgov i º ten ipent ru tanch i º t i i tâ rgov i º ten i

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 19 (391) din 15 octombrie 2014

dura din interiorul încãperii era apãsãtoare. La aceasta,s-au adãugat ºi emoþiile care au pus stãpânire pe noitoþi. Pânã ºi ursuleþul de pluº pãrea nerãbdãtor! Numaifloricelele din aranjamentul superb pe carecomandantul tanchiºtilor îl pregãtise cu dra-goste pãrinteascã pentru fetiþã aºteptau cu-minþi sã o îmbie cu mireasma lor bogatã ºi sãîi încânte privirea dulce de copil nevinovat!

Dupã chinuitoarea jumãtatea de orã, amieºit din magazie ºi am pãºit în culise, prinniºte coridoare strâmte ºi întunecate. De fapt,nu erau coridoare, ci mai de grabã niºte mi-nuscule cãi de acces fãcute printre cortine ºiprelate, printre aparaturã, reflectoare, fire ºicabluri. Era aºa de întuneric, încât a fost ne-voie sã ne ghidãm unul dupã celãlalt; au fostºi câteva trepte de existenþa cãrãra fuseserãmatenþionaþi din vreme, periculoase, care nu sevedeau deloc. Le-am dibuit cu vârful pantofi-lor. Glumeam între noi, spunând cã ar fi toc-mai bunã o camerã ascunsã. Vã închipuiþi 11militari în þinutã de oraº, cu steagul de identi-ficare în frunte, cuprinºi de emoþie, printreniºte culoare întunecate, negre, pline de ca-bluri, fire ºi aparaturã, pentru a face o surpri-zã unui copil greu încercat? Ceva normal!

Dupã marºul impus, am ajuns în spateleplatoului emisiunii „Next Star”. Aici... întu-neric! La un semnal primit, trebuia sã ne fa-cem apariþia în platou. În întunericul descris,sclipea o plasmã mare pe care se vedea ce seîntâmplã în platou. Alberta stãtea de vorbã cu Dan Ne-gru. O întreba de ce îºi spune Lorelai. Micuþa a poves-tit despre întâlnirea paranormalã cu îngerul ei pãzitor,a prezentat cele patru cãrþi semnate sub pseudonimulP. Lorelai, apoi i le-a dãruit acestuia, dând un autograf

ºi o dedicaþie în direct, bineînþeles ambele scrise cu pi-ciorul.

Dan Negru, continuând dialogul, a luat în mânã car-tea „Eroii, iubirile mele!” ºi a întrebat-o cine este eroulprincipal, ce a fãcut el ºi ce legãturã are ea cu armata ºicine o ajutã.

Lorelai, rãspundea frumos:„ – Mã ajutã militarii de la Batalionul de tancuri

din Târgoviºte. Mi-am lansat aceastã carte în mijloculmilitarilor de aici, la tanchiºti, care sunt prietenii meiºi pe care îi iubesc!”

În acel moment, regizorul ne-a fãcut semn sã in-trãm. ªi... Am intrat!!! Ne-am aºezat în spatele ei încea mai mare liniºte.

Imediat, prezentatorul i-a spus sã transmitã un me-saj prietenilor ei, care se aflã în faþa televizorului. Mi-cuþa, plinã de emoþie, a adresat cele mai bune gânduri,nebãnuind nici o secundã cã noi suntem chiar în spateleei ºi auzim totul. Deodatã, Dan a izbucnit, cu stilul luicaracteristic:

„– Lorelai, tanchiºtii sunt acum, aici, chiar în spa-tele tãu!”

Atunci, îngerul nostru s-a întors rapid, cu faþa sprenoi. Toþi au început sã aplaude. Ea a rãmas înmãrmuri-tã, cu o expresie de bucurie nemãrginitã pe faþã. Guriþaîi luase forma literei „O”, iar muºchii feþei nu i s-aumai putut destinde din aceastã poziþie minute bune.Sângele i-a nãvãlit în obraji, erau roºii, ochiºorii rãs-pândeau sclipiri de bucurie, se uita miºcându-ºi neînce-tat capul de la stânga la dreapta, de la dreapta la stân-

ga, cãutând sã ne îmbrãþiºeze cu privirea, sãlta de bu-curie pe picioruºele ei mici, aºa cum i le-a dãruit Dum-nezeu, nu-ºi gãsea gesturile pentru a-ºi exprima bucu-

ria ºi uimirea pentru cã eram alãturi de ea. Nici pringând nu i-a trecut o astfel de surprizã...

Emoþii cu accente mov-lila de dantelãCeea ce s-a simþit atunci aproape cã nu poate fi des-

cris în cuvinte; trebuie sã trãieºti anumite momentepentru a le putea înþelege. Pentru dumneavoastrã, citi-torii, se poate spune cã emoþia puternicã, bucuria aufost transmise instant, prin chipul ei. I-a conectat pe cei12 reprezentanþi ai tanchiºtilor târgoviºteni prezenþi lamarele ºi dumnezeiescul simþãmânt al dragostei, al bu-curiei, al pãcii interioare, al mulþumirii, al calmului, albinelui pe care toþi ni-l dorim ºi al mulþumirii cã au pu-tut face ceva pentru un copil cu care soarta a fost po-trivnicã.

Pentru o clipã, am fost conectaþi direct cu Univer-sul, care, prin intermediul acestui copil, ne-a demon-strat cu generozitate ce înseamnã sã iubeºti, ce înseam-nã recunoºtinþa.

Dupã cum am fost instruiþi de regizorul de platou, laîndemnul lui Dan Negru, am purces la o fotografieselfie. Ne-am strâns în jurul Albertei care a fãcut câte-va poze cu telefonul mobil, acesta fiind momentul, con-form celor stabilite, când trebuia adus în platou scaunulcu rotile. Surpriza ºi emoþiile au fost ºi de aceastã datãtotale.

A urmat apoi o pauzã de o orã, pentru ca fata noas-trã sã-ºi poatã stãpâni emoþiile ºi sã cânte cum ºtia eamai bine. Noi, militarii, am fost invitaþi într-un studiovecin, unde ne-am întâlnit ºi împrietenit cu toþi partici-panþii acestei ediþii aconcursului „NextStar”. Alberta n-acontenit o clipã sãzâmbeascã, sã vor-beascã, sã danseze ºisã mulþumeascã.

A fost luatã ºi coa-fatã din nou pentru cãemoþia ºi transpiraþiastricaserã pieptãnãtu-ra, iar rochiþa i-a fostuscatã. Croitorii Ante-nei 1 i-au croit o su-perbã rochiþã cu unbolero asortat deasu-pra, mov-lila, din dan-telã, satin ºi tul, ce în-cadra perfect culoareatenului ei, scoþându-iîn evidenþã splendoa-rea ºi trãsãturile ange-lice.

Dupã aceste mo-mente, am fost invitaþiîn gradenã pentru aasista la momentul artistic al Albertei. Întreaga delega-þie a fost primitã foarte cuviincios ºi respectuos de cãtregazdele de la Antena 1, de cãtre membrii juriului, decãtre public. Au stat de vorbã cu noi, ne-am strâns mâi-nile, am fost felicitaþi pentru ajutorul dat acestei fetiþe,am fãcut fotografii ºi am fost apreciaþi la unison de cã-tre toþi cei prezenþi în acea zi în platourile de filmare.Din public, lumea se interesa ce legãturã existã întrearmatã ºi copilã. Nu s-a fãcut economie de fraze sau de

cuvinte, publicul aflând despre generozitatea militari-lor din garnizoana Târgoviºte. Spectatorii nu s-au pututabþine sã exclame: „Ce oameni minunaþi sunt în arma-

tã!” Spectacolul a reîn-

ceput. Alberta ºi-a fã-cut apariþia. A inter-pretat o melodie a ar-tistei Lora (cântãreaþacare face parte din ju-riul „Next Star”). Acântat cu mult talent ºidãruire. Au intrat înscenã ºi colegii ei declasã. Nici de venirealor nu avea habar.Aceeaºi emoþie puter-nicã a cuprins-o ºi lavederea acestora. Sãnu credeþi cã ºi-a pier-dut glasul. Din contrã!Puteri neimaginate aususþinut-o ºi a fãcut unfinal minunat.

Concursul a conti-nuat. I s-a adus orgafãcutã cadou de cãtremilitari. A interpretat,la îndemnul ºi curiozi-tatea lui Dan Negru, omelodie, folosindu-ºi

degetele de la picioare, care nici mãcar 10 nu sunt lanumãr! Sala înmãrmuritã aplauda frenetic, ridicându-se în picioare. În semn de respect pentru artist, juriul arepetat gestul publicului. A fost aplaudatã minute înºir. Membrii juriului au felicitat-o, sãrutând-o.

Tot timpul, asupra platoului, a oamenilor de acolo,a juriului, a concurentei, a tuturor lucrurilor prezente,s-a întins din neant o mânã protectoare, o aurã purã ºicuratã, care ocrotea. Gândurile se opriserã, nu-þi maiîncolþeau în minte, nu te puteai gândi la altceva nicidacã vroiai; doar ascultai. O ascultai pe Alberta! Liniº-tea sufleteascã punea stãpânire pe tine. Erai pur ºi sim-plu mulþumit cã te afli acolo, fericit, chiar iubitor. Iu-beai viaþa, oamenii de lângã tine, deºi nu-i cunoºteai,iubeai frumosul, muzica, culoarea, arta.

Alberta ºi-a încheiat reprezentaþia, a pãrãsit platoulde filmare triumfãtoare, urmatã de colegii de ºcoalã.Pentru cã pe 29 septembrie este ziua ei de naºtere,doamna Pîrvan a adus un tort pe care l-a tãiat în aplau-zele copiilor, cântându-i „La mulþi ani!”, deºi era maidevreme.

Autograf, un zâmbet cald!Stimaþi cititori, oameni buni, locotenentul Aura

Luca, bibliotecarul Carmen Cãlimãnescu ºi militariicare o ºtiu vã îndeamnã sã nu ezitaþi sã o cunoaºteþi peLorelai pentru bucuria ei neîncetatã, pentru tãria de alupta; sã–i citiþi cãrþile; sã o ascultaþi cântând; sã o ve-deþi jucând pe scenã; sã-i cunoaºteþi puterea cu careeste înzestratã, zâmbetul cald, dragostea transmisã

când zâmbeºte, când spune Mulþumesc!„- Lorelai, eºti câºtigãtoarea „Next Star” numai

prin simpla ta prezenþã acolo, dar, înainte de toate,eºti câºtigãtoare în lupta cu soarta, cu viaþa grea ºi cuproblemele! Te susþinem, te votãm, te iubim!”

Locotenent Aura LUCA Bibliotecar Carmen CÃLIMÃNESCU

Foto: Maior Nicolae DRÃGAN

ALBERTAALBERTA - - „„Next S tar ”Next S tar ” pent ru tanch i º t i i tâ rgov i º ten ipent ru tanch i º t i i tâ rgov i º ten i

Credinþa este virtutea ce cuprinde cunoºtinþa noastrãdespre Dumnezeu, iar credinþei îi urmeazã închinarea înnãdejde cãtre Dumnezeu ºi faptele bune în iubirea deDumnezeu ºi oameni. Credinþa în Dumnezeu, ca act deprimire a adevãrurilor dumnezeieºti, este ea însãºi un dar,o însuºire dobânditã prin Duhul Sfânt. Aceasta ne lumi-neazã mintea, ne încãlzeºte inima ºi ne ajutã voinþa, ca sãprimim ceea ce a descoperit Dumnezeu prin patriarhii ºiproorocii vechiului Testament, prin Domnul Iisus Hristosºi Sfinþii Sãi Apostoli – în Noul Testament, ºi ne predã bi-serica apostolicã ºi soborniceascã.

Credinþa ca act este ºi o participare a omului, pentru cãnumai cine voieºte crede în adevãrurile divine, adevãruridescoperite de Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu rãsplã-teºte pe cei care cred: „Cel ce va crede ºi se va boteza –spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos –, acela se vamântui, iar cel ce nu va crede, se va osândi”. Tocmaipentru cã ea este ºi strãdanie, credinþa poartã numele devirtute.

Credinþa, unitã cu faptele cele bune, este puterea princare omul se face pãrtaº la mântuirea sa personalã. Sfân-tul Apostol Pavel o defineºte astfel: „Credinþa este încre-dinþarea celor nãdãjduite, dovedirea lucrurilor celor ne-vãzute”, prezentând credinþa ca pe o putere sufleteascã, înstrânsã legãturã cu nãdejdea, ea asigurând ºi înþelegereadogmelor. „Prin credinþã – spune Sfântul Apostol Pavel –,înþelegem cã s-au întemeiat cerurile prin cuvântul luiDumnezeu, de s-au fãcut din nimic cele ce se vãd”. Pute-rea credinþei îl face fericit pe cel ce o are, dupã cuvântulMântuitorului Hristos, Care zice urmãtoarele: „Fericiþi

cei ce nu au vãzut, dar au crezut”.Credinþa se numeºte ºi obiectul acesteia, adicã învãþã-

tura Sfintei Biserici, sau cuprinsul Descoperirii dumneze-ieºti. În înþelesul acesta, ea ne este arãtatã, în mod esenþialºi cu deplinã claritate, în Crez sau Simbolul Credinþei.Crezul a fost alcãtuit de cãtre Sfinþii Pãrinþi ai Bisericii, laSinodul I Ecumenic de la Niceea (325 d.H.) ºi apoi de ceiadunaþi la Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantino-pol (381 d.H.). Simbolul Credinþei reprezintã cea maiscurtã, dar ºi cea mai cuprinzãtoare ºi mai limpede mãrtu-risire a dreptei credinþe creºtine, având douãsprezece arti-cole. Virtutea credinþei este acceptarea tuturor celor pecare Dumnezeu nu le-a descoperit, a realitãþilor descope-rite de Dumnezeu, pe care le acceptãm, pe care ni le asu-mãm ºi facem din ele, coordonatele vieþii noastre.

Credinþa creºtinã se fundamenteazã pe principiul per-soanei, pe principiul dialogului interpersonal. Omul estecreat ca ºi persoanã, iar credinþa acestuia în Dumnezeuconstã în împlinirea adevãrului arãtat în Hristos în calita-te de reprezentant al vieþii divine, viaþa cea nouã, la careeste chemat omul. Credinþa este întâlnirea personalã cuDumnezeu.

Are valoare de virtute numai acea credinþã în fiinþa su-premã. Credinþa ca virtute nu este rodul unei fiinþãri natu-rale, nici a deducþiei logice, privind datele oferite de crea-þia lui Dumnezeu. Credinþa nu este cunoaºterea pozitivã alui Dumnezeu, ci tocmai efectul acestei încredinþãri în celvrednic de a I te încredinþa.

Credinþa este virtutea prin care spunem DA lui Dum-nezeu, iar în centrul acestui dialog este personalitatea

Mântuitorului sau, aºa cum spune Sfântul Apostol Pavel,prin care Dumnezeu S-a arãtat în trup, prin care fireaumanã a fost unitã cu cea dumnezeiascã ºi a fost proslãvi-tã. În Fiul Sãu ca om, Dumnezeu ne-a descoperit taineleiubirii Sale nesfârºite.

A crede în Dumnezeu nu înseamnã doar a ne limita laadmiterea existenþei Sale; a crede în Dumnezeu în modvirtuos, adicã de aºa manierã încât credinþa sã fie iposta-sul, fundamentul celor nãdãjduite, înseamnã a-þi asumaresponsabilitatea sã construieºti întreaga ta viaþã pe senti-mentul existenþei lui Dumnezeu, Acestui Dumnezeu carete solicitã în revelaþia Sa ºi în lucrãrile Sale. Dupã un ase-menea demers duhovnicesc, dupã integrarea într-o credin-þã prin care tu îþi motivezi comportamentul în funcþie deceea ce îþi descoperã Dumnezeu, viaþa nu mai este unaasemãnãtoare celei de dinainte, ci va primi un nou sens, onouã orientare ºi va fi animatã de o nouã speranþã.

Credinþa trebuie sã aibã urmãtoarele însuºiri: a) din punct de vedere al conþinutului, sã fie universa-

lã, adicã sã cuprindã toate adevãrurile relevate de Dumne-zeu ºi mãrturisite de Bisericã;

b) din punct de vedere al certitudinii, sã fie o convin-gere absolutã, statornicã ºi mãrturisitoare;

c) din punct de vedere al acþiunii, sã fie vie ºi lucrãtoa-re în dragoste.

Credinþa, ca orice fenomen sufletesc, are o viaþã a sa.Ea se naºte, ca potenþialitate, în apele Botezului ºi se ac-tualizeazã prin libera noastrã decizie.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Staþia de metrou de la Piaþa Ro-manã are un peron periculos de în-gust ºi curbe la intrare, fiind unicãprintre celelalte din Bucureºti. Dinacest motiv, a devenit cotatã ca fiind„locul preferat al sinucigaºilor”.Acest aspect destul de straniu îi revi-ne în totalitate Elenei Ceauºescu,deoarece aceasta a scos staþia de peharta proiectanþilor metroului, înanul 1985, dintr-un considerent celpuþin ciudat. „Sunt prea multe staþii!Mai rãriþi-le!” Acesta ar fi fost ordi-nul ei, atunci când a vãzut proiectulpentru tronsonul 2 de metrou Ber-ceni–Pipera, a declarat unul dintrecei trei proiectanþi ai staþiei, SorinCãlinescu. Tot dumnealui susþine cãstaþia de la Romanã s-a construit însecret, fãrã ca Elena Ceauºescu sãafle. De fapt, marea problemã adoamnei era cã, atât clasa muncitoare, cât ºi tineretul„începuse sã se îngraºe” ºi aveau nevoie sã facã maimultã miºcare, îºi amintesc cei care au lucrat la con-strucþia metroului.

„Am primit comandã de la partid sã excludem celpuþin o staþie din schemã, ceea ce ne era aproape im-posibil pentru cã ºi aºa erau puþine ºi ne dãdeau pla-nurile peste cap, tehnic vorbind. Am decis sã elimi-nãm, doar pe hârtie, staþia cea mai importantã, caulterior sã fim obligaþi s-o punem la loc. Este vorbadespre Piaþa Romanã”, a explicat Cãlinescu, actua-lul director al Departamentului Consultanþã MetroulS.A. A fost gata în timp-record: nici trei luni!

Cãlinescu povesteºte cã atunci când au începutlucrãrile pe tronsonul Berceni-Pipera, prin ’86, oame-nii care lucrau oficial la Piaþa Universitãþii-Piaþa Vic-toriei au pregãtit terenul în zona Romanã, fãrã a scã-pa vreo vorbã. Astfel, într-un timp record de trei luni,constructorii au fãcut niºte galerii în spatele zidurilorgroase pe care le vedem astãzi, cu gândul de a fitransformate în peroane, aºa cum s-a ºi întâmplat ul-terior. De aceea, când privim acum staþia de metrouvedem cã aceasta are forma unei arcade, pentru cãpe-aici, pânã s-a aprobat „de sus” construcþia staþiei,metroul a circulat fãrã oprire, circa un an, între Uni-versitate ºi Piaþa Victoriei.

Ceva timp mai târziu, când cuplul Ceauºescu s-aconvins, în urma solicitãrilor trimise de bucureºteni,cã totuºi staþia este necesarã, pereþii au fost sparþipentru a se putea face un culoar de acces la metrou.Spaþiul lãsat a fost îngust, pentru cã era un real peri-col pe care îl presupunea demolarea masivã din cau-za zonei Magheru, areal afectat de cutremurul din1977. Atunci sãpãturile se fãceau la suprafaþã, nu caacum, doar pe sub pãmânt.

Ceauºescu a fost fascinat de metroul din Viena,dupã spusele lui Cãlinescu, ºi, ajuns în þarã, a dorit ºiel sã facã acest lucru, demonstrând cã ºi la noi se poa-te. A construit, ce-i drept, dar nu a dezvoltat acestserviciu subteran. „Dupã ce lucrãrile au fost dema-

rate în mod oficial în zonã, proiectanþii au venit cuideea construirii unui pasaj subteran în zona cinemaPatria, pentru a defluidiza circulaþia dupã finaliza-rea proiectului”, ºi-a mai amintit Cãlinescu.

Dacã ar fi fost dupã soþia preºedintelui, metroulnu ar fi oprit decât pe platformele industriale ºi încartiere, pentru a lua ºi a duce muncitorii la fabrici.Rãspunsul la solicitare, venit din partea Elenei Ceau-ºescu, i-a ºocat pe toþi: „De ce sã facem, cã nu circu-lã nimeni pe-aici?!”, s-a rãstit aceasta. Într-adevãr,atunci nu trecea nimeni pe-acolo, în afara coloaneiprezidenþiale, a pompierilor ºi a salvãrilor, dar pentrucã accesul era restricþionat din cauza lucrãrilor!

Probleme au fost ºi la staþia Basarabi. DirectorulMetrorex mãrturiseºte cã ºi aceasta a fost fãcutã fãrãºtirea familiei prezidenþiale.

Despre staþia de la Romanã: „S-a fãcut ºi aceastape ascuns ºi de-abia dupã ´90 i s-a dat drumul, deºiera foarte necesarã. Staþia Basarabi ºi staþia Eroi-lor, eu personal, le consider ca fiind cele mai marirealizãri ale noastre, deoarece sunt considerate poa-te cele mai întinse staþii de metrou din lume”, ne-aspus Gheorghe Udriºte.

Ion Pacepa: „Ceauºescu a avut curajul sã realize-ze ceea ce ceilalþi conducãtori est-europeni au fostadesea tentaþi sã facã, dar nu au îndrãznit: sã-ºi tra-teze clasa muncitoare cu toatã duritatea pe care elconsidera cã o meritã.”

Dupã prima cãlãtorie cu metroul, Ceauºescu afost destul de fascinat. Aceastã atitudine tipicã s-aputut vedea încã de la construcþie. A dorit ca staþiilesã fie distanþate între ele, pentru cã el considera me-troul ca fiind doar un mijloc de transportare a munci-torilor de acasã la fabricã sau cãtre punctele de lucruºi înapoi. Cu mare greutate a putut fi convins sã per-mitã executarea unei alte staþii în mijlocul oraºului(n.r. Piaþa Romanã), consideratã a fi doar un „lux alvieþii urbane”. (D.M.)

Sursa: www.worldwideromania.com

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (391) din 15 octombrie 2014Pagina 6

Staþia de metrou Piaþa Romanã Staþia de metrou Piaþa Romanã a fost construitã în secreta fost construitã în secret

RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...FBI. O Istorie SecretãO carte senzaþionalã, în care jurnalistul

Tim Weiner, laureat al Premiului Pulitzer,pune sub lupã o instituþie emblematicã aAmericii - FBI-ul, Biroul Federal de In-vestigaþii.

Autorul dezvãluie informaþii din miilede documente declasificate recent, inclu-siv dosarele secrete ale lui J. EdgarHoover ºi peste 200 de relatãri ale unorfoºti ºi actuali agenþi FBI. Figura centralãa cãrþii, Hoover, a fost numit director al biroului în 1924, la doar29 de ani, ºi a rãmas în funcþie aproape jumãtate de secol, pânãla moartea sa, în 1972. Metodele neortodoxe de investigaþie decare FBI-ul a abuzat, în numele securitãþii naþionale, în timpulmandatului sãu, au fãcut din J. Edgar Hoover un personaj contro-versat, un maestru al manipulãrii opiniei publice, obsedat deameninþarea comunistã. Însã, operaþiunile conduse de el au fostdeseori de o inteligenþã ºi un curaj impresionante. De pildã, insta-larea în fotoliul prezidenþial al Republicii Dominicane a unui in-formator FBI sau infiltrarea unor spioni în cele mai înalte eºaloa-ne ale conducerii chineze ºi sovietice.

Cartea lui Tim Weiner ne divulgã mai mult decât culiseleluptei FBI-ului împotriva infractorilor, spionilor ºi teroriºtilor. Nedezvãluie ºi o altã faþã a istoriei, prin portretele schiþate unor per-sonaje care au schimbat soarta întregii lumii, de la Martin LutherKing la Barack Obama.

Ce sã vedem...Thomas Anders from Modern Talking - 1 noiembrie 2014,

Sala Palatului, ora 20:00Motiv de bucurie pentru fanii Modern Talking: „The

Gentleman of Music”, aºa cum es-te supranumit Thomas Anders, jumãta-tea brunetã a trupei, va sosi în aceastãtoamnã la Bucureºti pentru un concertde zile mari! Acesta este programatpentru data de 1 noiembrie a.c., la SalaPalatului din capitalã.

Thomas Anders îi invitã pe toþi faniisãi la marele eveniment ºi promite sãcreeze o atmosferã de vis, rãscolindamintirile unei perioade cu adevãratmemorabile! Biletele pentru show-ul dela Sala Palatului au preþuri cuprinse

între 100 de lei ºi 300 de lei.

... poate ºi un filmNume de cod: Spionul de noiembrie„Dragostea nu are loc în viaþa

asta...” Supranumit The November Man,

Peter Devereaux este un agent CIA ultraeficient, acum retras în liniºtita Elveþie.Când trebuie sã revinã în acþiune pentrua o proteja pe Alice (Olga Kuryslenko),un martor valoros, Devereaux descoperãcã a devenit þinta foºtilor sãi colegi. Con-vins cã printre aceºtia se aflã o cârtiþã ºicã nu poate avea încredere în nimeni,agentul e gata de orice pentru a-ºi termina misiunea ºi a descoperisabotorul. (O.M.)

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Cred in þa ca v i r tu teCred in þa ca v i r tu te

Avantajul omului inteligent este cã poateface pe prostul ori de câte ori are chef.

Dacã vrei sã fii fericit o clipã, rãzbunã-te.Dacã vrei sã fii fericit o viaþã, iartã!

Dacã vrei sã avansezi, mergi înainte.Sufletul nu are culoare ºi nici vârstã. Are

numai nevoia de a iubi ºi de a fi iubit.Nimic nu e mai amar decât otrava priete-

niei false.Fiecare poveste are un sfârºit. Însã în via-

þã, fiecare sfârºit are un nou început.Nu existã pustiu. Existã doar incapacita-

tea noastrã de a umple golul în care trãim.O vorbã bunã nu costã nimic, dar este cel

mai frumos cadou.Fii îngãduitor cu dobitocii! Nu-þi pune su-

fletul pe masã, cã se ºterg cu el la nas!

Selecþie realizatã de Col. (rz.) ªtefan MITINCU

Rechinii au „firi” diferite În cadrul aceleiaºi specii de rechini, unii indivizi

sunt mai „gregari” ºi mai sociabili, în vreme ce alþii auo fire mai singuraticã ºi preferã sã nu iasã în evidenþã,aratã un studiu – primul care dezvãluie cã rechinii aupersonalitãþi diferite.

Personalitãþile au fost descoperite la multe animale,dar, de obicei, sunt descrise prin caracteristici indivi-duale care aratã cât de curios, îndrãzneþ sau agresiv esteun exemplar.

Cercetãtoriide la Universityof Exeter ºiMarine Biolo-gical Associa-tion din MareaBritanie au arã-tat, pentru pri-ma datã, cãexemplarele derechin din spe-

cia Scyliorhinus canicula (un rechin mic care trãieºteîn Atlantic ºi Marea Mediteranã) au „personalitãþi so-ciale” diferite, care influenþeazã felul în care interacþio-neazã cu semenii lor.

În trei tipuri diferite de habitate, amenajate într-unacvariu de mari dimensiuni, unii dintre rechini se com-portau mereu în mod sociabil, interacþionând intens cuceilalþi conlocuitori, în vreme ce alþii preferau sã steasinguri ºi se camuflau, astfel încât sã fie cât mai puþinobservaþi. Rezultatele studiului au fost publicate în jur-nalul Behavioral Ecology and Sociobiology.

Cele mai ciudate efecte ale muºcãturilor de ºerpi veninoºi

Dintre cele aproximativ 3.000 de specii de ºerpi dinlume, circa 600 sunt veninoase. Printre efecte obiºnuiteale muºcãturilor de ºerpi veninoºi se numãrã – de la cazla caz, în funcþie de specie – înroºirea ºi umflarea zoneidin jurul muºcãtu-rii, durerea, uneorinecrozarea þesutu-rilor din jur; hipo-tensiunea, modifi-carea ritmului res-pirator ºi al pulsu-lui, insuficienþa re-nalã ºi respiratorie,alterarea percepþii-lor, hemoragiile interne. Dar, de-a lungul anilor, mediciiau raportat ºi o serie de efecte rare ºi ciudate.

Ruptura splinei. A fost constatatã la un om din Co-reea, care fusese muºcat de picior de un ºarpe veninosdin sub-familia crotalinelor (caz descris în jurnalulWilderness and Environmental Medicine). Veninul aafectat capacitatea de coagulare a sângelui, iar hemora-gia internã puternicã a dus, spun medicii, la ruptura desplinã, ceea ce a necesitat îndepãrtarea acestui organprin intervenþie chirurgicalã.

Umflãturi de mari dimensiuni, ce apar dupã zecide ani. Acest efect a fost observat la o femeie din Asia,care a fost muºcatã, când avea 14 ani, de un ºarpeCalloselasma rhodostoma, o specie veninoasã dinsud-estul Asiei. La vârsta de peste 50 de ani, femeia aobservat la picior o umflãturã; la radiografie, pãrea a fio cavitate înconjuratã de o membranã calcifiatã. Dupãcâþiva ani, masa de þesut s-a infectat, provocând o ulce-raþie a pielii. Problema a fost însã rezolvatã printr-o in-tervenþie chirurgicalã, aratã un articol publicat în Jour-nal of Medical Case.

Vom putea respira sub apã? Cercetãtori danezi au inventat un material care ab-

soarbe ºi stocheazã cantitãþi foarte mari de oxigen ºisperã ca el sã poatã fi util, în viitor, pacienþilor care auprobleme pulmonare, dar ºi scafandrilor, pe care i-ar pu-tea ajuta sã respire sub apã.

Atât de mare este puterea acestui material cristalinde a absorbi oxigenul, încât o cantitate de material careîncape într-o gãleatã de mãrime obiºnuitã este suficien-tã pentru a absorbi tot oxigenul dintr-o camerã.

Materialul stocheazã oxigen într-o concentraþie foar-te mare (de 160 de ori mai mare decât cea pe care o areoxigenul în aerul pe care îl respirãm) ºi apoi îl poate eli-

bera la nevoie, subinfluenþa unei micicantitãþi de cãldu-rã. Principalul in-gredient este cobal-tul, iar materialulacþioneazã atât caun senzor, cât ºi caun mediu de stoca-re a oxigenului;

poate fi utilizat pentru a capta, a depozita ºi a transportaoxigen, ca un fel de „hemoglobinã artificialã solidã”,au explicat cercetãtorii de la Universitatea Danemarceide Sud. Câteva granule din acest material au capacitateade a absorbi oxigenul chiar din apã ºi îl furnizeazã sca-fandrului, asigurându-i astfel funcþiile vitale. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 15 (391) din 15 octombrie 2014

Pagina 7

Apple anunþã noile iPad Air ºi iPad Mini

Deºi nu s-au epuizat încã scanda-lurile din jurul celor mai noi telefoaneiPhone 6, în câteva sãptãmâni Apple

va lansa noi tablete iPad.Deja de câþiva ani, cei de la Apple

organizeazã douã sau trei conferinþecam trei luni distanþã pentru a facedouã anunþuri despre viitorul sisteme-lor de operare ºi despre noile dispozi-tive. Anul acesta, la WWDC, s-a dis-cutat intens despre iOS 8 ºi OS X Yo-semite. În urmã cu câteva sãptãmâni,au fost anunþate noile smartphone-uri iPhone 6 ºi iPhone 6 plus. Mai lip-seºte conferinþa pentru anunþarea uneinoi generaþii de iPad. În luna octom-brie 2013, Tim Cook ieºea pe scenãpentru a detalia iPad Air ºi iPad minicu Retina Display.

Conform unei surse anonime apro-piate de companie, citate de Re/code,pe data de 16 octombrie 2014 ar avealoc lansarea unor noi tablete marcaApple. În respectivul context, compa-nia americanã va lansa douã noi versi-uni de iPad. Nu este exclus însã ca, pelângã un iPad Air ºi un IPad mini, sãvedem în lumina reflectoarelor o va-riantã de iPad cu diagonala de aproxi-mativ 12 inci.

Apple îþi verificã telefonul,dacã este furat

Printr-o unealtã online accesibilãgratuit, cei de la Apple vã ajutã sã vãasiguraþi cã un telefon la mâna douanu este furat. Asocierea unui dispozi-tiv Apple la un cont de iCloud poatefi permanentã, dacã nu ºtiþi parola fos-tului utilizator. Din acest motiv, nueste exclus sã faceþi o investiþie sem-nificativã într-un iPhone de pe Oka-zii, OLX sau Tocmai ºi sã realizaþi cãnu-l puteþi folosi, deoarece nu se maiactiveazã. Pe cât de neplãcut este sce-nariul, pe atât de probabil este în aces-te tipuri de magazine online care nupenalizeazã vânzãtorul în aproape niciun fel.

Din fericire, de acum înainte nuveþi mai fi expuºi acestor riscuri,

deoarece Apple a creat un website pecare îl puteþi folosi pentru a testa dacãun telefon poate fi sau nu activat.Acesta este accesibil la adresaicloud.com/ activationlock. În cazulîn care un iPhone are asociat un contiCloud, este marcat ca fiind blocatpentru activare, dupã cum se poate ve-dea în imaginea de mai sus în momen-tul în care am introdus IMEI-ul unuiiPhone 5S. Aceeaºi verificare poate firealizatã ºi pentru un iPod Touch sauun iPad fãrã conectivitate 3G, doarcã, în lipsa unui IMEI, în aceeaºi si-

tuaþie, veþi introduce numãrul serial alrespectivului iDevice. Utilizarea aces-tui serviciu este complet gratuitã ºi nuvine cu nici un fel de limitare.

Bill Gates va reinventaMicrosoft Office

Am putea spune cã au trecut foartemulþi ani de când Bill Gates nu maieste CEO-ul companiei pe care a fon-dat-o. Cu toate acestea, din câte se pa-re, continuã sã se implice în mod di-rect în anumite aspecte ce þin de con-ducerea companiei.

Din acest motiv, când afirmã cãunul dintre produsele cele mai impor-tante ale gigantului din Redmond ne-cesitã un upgrade major, e bine deºtiut cã nu sunt doar cuvinte în vânt, cicã el se va ocupa, parþial, ºi de mate-rializarea lor.

În acest caz particular, este vorbadespre Microsoft Office. Suita de apli-caþii de birou a Microsoft are o concu-renþã mult mai acerbã faþã de acumcinci sau zece ani, fapt pentru care numai funcþioneazã la fel de bine sã cerio sumã destul de generoasã de bani peprograme de editat documente. Nu dealta, dar acelaºi lucru îl poþi realizaonline prin Google Docs sau Apple

iCloud. Pentru cã ºi Bill Gates este deaceeaºi pãrere, tot el a comunicat re-cent „un plan de bãtaie”. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Pe o stradã, o þigan-cã bãtrânã vindea se-minþe cu 5 lei cornetul.Un tânãr care trecea înfiecare zi pe acolo îi lã-

sa cei 5 lei, dar nu-ºi lua niciodatã se-minþele. Într-o dimineaþã, femeia îlopreºte, încercând sã-i spunã ceva, dartânãrul merge grãbit mai departe, zi-când din mers:

- Vrei sã mã întrebi de ce nu iau ni-ciodatã seminþele?

- Nu, nu... Vreau sã-þi spun cã s-auscumpit la 7 lei!

☺Douã blonde, la o recepþie simandi-

coasã, dupã ce au defilat pe la bufet.Una îi spune celeilalte:- Dragã, hai sã plecãm! Vinul cicã

e vechi, icrele sunt negre!☺

Douã vãduve în vârstã locuiesc îm-preunã într-un apartament. Într-o sea-rã, tocmai se pregãtesc de culcare,când una dintre ele spune:

- Parcã ar umbla cineva în hol.- Mã duc sã vãd… spune cealaltã.

- A, nu, eu am auzit prima!☺

- Frate, ce ai, de ce stai aºa trist?- ªezi, frate, acuºi îþi povestesc.- Ok, m-am aºezat. Spune. Ce ai

pãþit?- Mai pe scurt, banca e proaspãt

vopsitã!☺

Un poliþist opreºte o blondã pentrudepãºirea vitezei regulamentare:

- Permisul de conducere, vã rog!- Cine sã vã mai înþeleagã? Ieri mi

l-aþi luat ºi azi vreþi sã vi-l arãt!☺

Fiul unui scoþian aflat în armatã, îiscrie tatãlui sãu:

„Am cunoscut o fatã frumoasã ºivreau sã mã însor cu ea. Trimite-midouã lire ca sã-mi fac o fotografie cuea. Vreau sã þi-o trimit pentru a ºti ºitu cum aratã.”

La câteva zile, tatãl îi trimite o lirã,cu urmãtoarea scrisoare: „Trimite-mipoza fetei, pe tine te cunosc”.

☺El: Când te þin aºa de strâns în bra-

þe, am impresia cã sunt în paradis! Dartu?

Ea: Eu am impresia cã sunt întramvai la ora prânzului!

☺Un tip se trezeºte cu o mahmurea-

lã groaznicã. Merge la baie ºi, privin-du-ºi faþa umflatã ºi mototolitã ºi ochiibulbucaþi, spune:

- Pãi cum dracu’ sã nu bei cu faþaasta?

☺Dupã o aventurã de douã luni, o tâ-

nãrã îl întreabã plinã de emoþie pe iu-bitul ei:

- Când o sã mã prezinþi rudelor ta-le?

- Draga mea, deocamdatã e imposi-bil. Copiii sunt la þarã, iar nevastã-meae plecatã într-o delegaþie!

☺- Sã ºtii, inculpat, cã orice mãrturie

mincinoasã se pedepseºte cu închisoa-re pânã la 6 luni!

- Da, dar dacã spun adevãrul, risc 6ani!

www.bancuri.ro

FOLOSIBIL

]NTÃRIT

SUPÃRAT

GÃICI

HIGH-LIFE

ÎNÃUNTRU

RÂUL LUICREANGÃ

INEVITABILÃ

EVIDENÞÃ

AVANTAJ

AMFORÃ

PROHAB

REGIUNE

ÞÃRM

CRUDÃ

TOCITÃSÃTEAN

BIRLICTUNS SCURT!

CLAIE

DINTR-ODATÃ!

PLANARE

ARUNCAT

CUTÃ

VEªTI

AMORTIZORHIPIC

STÂNJENEL

FACE BLIDE

FATA DINBANAT!

PRINS DECÂRCEI

Începutul lunii octombrie a acestui an a fost pentru gar-nizoana Craiova unul festiv, al aducerilor aminte ºi al co-memorãrii altruismului ºi al grijii faþã de semeni de caredãdea dovadã societatea româneascã de la mijlocul secolu-lui XX. Vorbesc în special despre anul 1939. Cel de-AlDoilea Rãzboi Mondial izbucnise în vest ºi se îndrepta cupaºi repezi spre teritoriul nostru, dar nu înainte de a afectaPolonia. Cu acest stat, România avea încheiat unacord bilateral ce prevedea ca þara noastrã sã gãz-duiascã, în caz cã era nevoie, populaþia ce solicitaacest lucru, fie ea civilã sau militarã. Singura con-diþie stipulatã a fost ca preºedintele polonez ºi ofi-cialitãþile guvernului sã fie primite ca persoaneparticulare. Statul român a plãtit cu viaþa vicepre-mierului (ce era ºi ministru de Interne ºi ministru alApãrãrii) de la acea datã, Armand Cãlinescu, în-drãzneala de a permite preºedintelui Ignacy Moœ-cicki ºi membrilor guvernului polonez sã treacãgraniþa în noaptea de duminicã, 17 septembrie,pentru a se refugia la Cernãuþi, împotriva voinþeimarii puteri, Germania nazistã. Un grup de 8 legio-nari l-au ciuruit efectiv, medicii legiºti gãsind 20de gloanþe în pieptul lui Cãlinescu. Cu toate cã seºtia cã miºcarea legionarã era susþinut de nemþi, re-gele Carol al II-lea menþiona: „Dupã 6 ani num-am aºteptat cã trebuie sã însemnez o paginã desânge în istoria politicã a þãrii. La ora 14, Cãli-nescu a fost miºeleºte asasinat de o bandã de gar-diºti. (...) Adevãrul l-am aflat prin Urdãreanu,care, mergând în oraº, l-a gãsit pe Armand cãzutjos, cu picioarele încã în maºinã. (...) E ceva nero-mânesc aceastã faptã, încât se vede clar cã estevãditã inspiraþie strãinã. Sunt tipice metode tero-riste slave.” (n.r. sursa: www.historia.ro) Mãsurile împo-triva acestora au fost dintre cele mai drastice, dar rãul fuse-se fãcut ºi era iremediabil.

Chiar ºi în aceste condiþii, România ºi-a respectat pro-misiunea fãcutã Varºoviei. S-a rãspuns simpatiei opinieipublice ºi oaspeþii au fost trataþi conform importanþei pecare o aveau în statul lor natal. Astfel, li s-au pus la dispo-ziþie trenuri speciale cu vagoane ministeriale. ªeful statu-lui ºi membrii guvernului au fost gãzduiþi în prima noapteîn Palatul Metropolitan din Cernãuþi. Dupã aceea, preºe-dintele s-a odihnit în Castelul Bicaz, oferit de cãtre rege.

Ceilalþi au primit camere în cel mai confortabil hotel dinstaþiunea Slãnic Moldova. Comandantul armatei poloneze,mareºalul Edward Rydz-Œmig³y, împreunã cu statul sãumajor a ajuns în Craiova, în palatul Jean Mihail, actualulMuzeu de Artã. L-a urmat ºi preºedintele Ignacy Moœcicki.Mulþi dintre soldaþi au reuºit sã ajungã în Franþa ºi înOrientul Apropiat, unde se reorganizau forþele armate po-

loneze. Pe lângã faptul cã ºi-a deschis graniþele pentru mi-litarii polonezi, pe care nu a vrut sã îi declare prizonieri derãzboi nici mãcar la insistenþele Germaniei, ºi pentru apro-ximativ 30.000 de civili, România a avut grijã ºi de tezau-rul Poloniei. A asigurat tranzitarea rezervei de aur a Bãnciiacestei þãri în condiþii de maximã securitate pânã în portulConstanþa ºi a depozitat parte din el în subsolul Bãncii Na-þionale. Trebuie menþionat faptul cã þara noastrã a restituitintegral averea guvernului de la Varºovia. Iatã ce menþionapresa vremii despre acest episod: „Nenumãrate convoiuride refugiaþi au trecut frontiera României. Trupele refugia-te la noi numãrau cam 10.000 de soldaþi ºi ofiþeri. Au in-trat în þarã ºi o sutã de avioane poloneze, în majoritateavariate. În cursul nopþii (n.r. 17 septembrie 1939) au tre-cut graniþa ºi domnii Moœcicki, preºedintele republicii po-lone, mareºalul Rydz-Œmig³y ºi membrii fostului guvernpolon. Domnul Moœcicki va sta la Bicaz, mareºalul la Cra-iova, iar foºtii miniºtri la Slãnic.”

Vremea rememorãrilor unei alianþe moraleÎn amintirea celor care au gãsit sprijin în

Cetatea Bãniei, în urmã cu 75 de ani, la se-diul Muzeului de Artã s-a deschis expoziþia„Viaþa de zi cu zi a polonezilor în refugiulromânesc, în perioada 1939-1947”. Astfel,cu puþin înainte de ora 11:30, au început sãsoseascã invitaþii, oficialitãþi române ºi po-loneze, pentru o activitate cu dublã însem-nãtate: redeschiderea muzeului dupã reno-vare ºi celebrarea unei prietenii ce dureazãde decenii între Bucureºti ºi Varºovia. Pes-te tot prin clãdire se puteau observa fotogra-fii ce redau aspecte din viaþa refugiaþilor,însoþite de menþiunile scrise ale acestora ceau lãsat în urmã impresiile, trãirile, o bucã-þicã din viaþa lor pe teritoriul Olteniei. Mi-aatras atenþia un panou pe care scria Primelezile. Aici erau transcrise cuvintele cãpita-nului Stanislaw Czerepinski: „Iar întretimp toamna devenea aurie, fragii rugi-neau. Am ajuns într-un orãºel îngrijit, plinde grãdini parfumate, cu clãdiri ºi vile cu partere încântã-toare. Nu toate drumurile erau pavate cu piatrã, însã toateerau pline de luminã, largi ºi comode. Circulaþia destul demare, peste tot care cu cai sau cu boi suri ºi lenþi trãgândla jug. Pe strãzi, mai ales la intersecþii, se puteau vedeafântâni cu acoperiºuri pitoreºti. Oamenii ne întâmpinauprietenos – cu salutãri sincere, cu un gest, un zâmbet, sezãreau chiar ºi lacrimi de compasiune la soarta noastrã.Ne serveau cu fructe ºi ciorchini de struguri.” Aceasta estecea mai bunã descriere a modului în care au fost trataþi lasosirea pe pãmânt românesc ºi cea mai bunã justificare aactivitãþii din data de 7 septembrie. Toþi cei care au luat cu-vântul au numit acþiunile României din 1939 drept un epi-sod al solidaritãþii, al umanitãþii manifestat de conaþionaliinoºtri. Expoziþia a fost conceputã ºi realizatã de cãtre Insti-tutul Cultural Român de la Varºovia, cu sprijinul CentruluiKarta din capitala polonezã.

Salve de puºcã în cimitirul catolicPuþin mai târziu, la cimitirul catolic din stada Bucovãþ,

avea sã înceapã un ceremonial militar-religios de-a dreptulemoþionant. Trãirile interioare erau accentuate de ploaiamãruntã ºi de frigul pãtrunzãtor. Antrenaþi temeinic ºi pu-ternic susþinuþi moral de admiraþia pe care le-o poartãînaintaºilor lor ale cãror trupuri ºi-au gãsit odihna veºnicãîn pãmânt strãin, cei 30 de soldaþi polonezi nu au miºcat

sub bãtaia vântului, iar singurul gest care trãda faptul cãtemperatura scãzutã de afarã le pãtrunsese pânã în mãduvaoaselor era o zbatere a muºchilor faciali. Veºmintele sub-þiri ale uniformei de ceremonie nu ajutau, dar, cu toateacestea, nu am observat ca vreunuia dintre ei sã îi tremuregenunchii sau pe careva care sã batã pasul pe loc în încer-carea de a se încãlzi.

Dupã intonarea Imnurilor Naþiona-le ale celor douã state, a luat cuvântulMareºalul Senatului Republicii Polo-nia, Bogdan Borusewich, a cãrui vocetrãda durerea sufleteascã generatã deamintirea acelor vremuri tulburi dinistoria þãrii sale. Dupã sunetul detrompetã ce a marcat începutul fiecã-rui discurs, am putut auzi: „Refugiulpolonez are tradiþii îndelungate ºi seleagã, de regulã, de înfrângeri. (...)Însã, am venit în România acum cudelegaþia Senatului, însoþit de ºefulOficiului pentru Combatanþi, nu pen-tru a ne aminti de înfrângerea deatunci, ci de expresia de prietenieacordatã de români polonezilor. ÎnRomânia ºi-au gãsit adãpost 30.000de soldaþi ºi în jur de 26.000 de civili.(...) Polonia ºi România aveau sem-nate tratate de alianþã militarã ºi po-liticã, însã, în 1939, þara dumnea-voastrã s-a gãsit supusã unei presiuniputernice din partea Germaniei. Înciuda acesteia, zeci de mii de tinerisoldaþi polonezi au putut sã treacã pe

aici ºi sã meargã pentru a îngroºa rândurile armatei carese reorganiza în alte þãri. Polonia îþi aminteºte rolul deatunci al României, îºi aminteºte expresia de prietenie. Înprezent, aceste douã þãri sunt elemente de stabilitate înaceastã parte a Europei, fiind aliate în NATO ºi membreale UE. Festivitatea de astãzi capãtã un nou sens în con-junctura actualã.

Îi mulþumesc României, societãþii române!” Ultima ex-presie a încheiat discusul mareºalului care a þinut sã mul-þumeascã în limba noastrã maternã spunând: Mulþimesc,Romania!

Faptul cã unele rãni provocate în urmã cu 75 de ani nusunt pe deplin vindecate nici pânã acum a fost punctat decãtre ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlãþean. În ca-drul discursului sãu, acesta a menþionat cã, pe durata celuide-Al Doilea Rãzboi Mondial, prietenia româno-polonezãs-a cosolidat puternic prin sprijinul esenþial acordat de cã-tre statul român. De asemenea, a scos în evidenþã neînfri-carea cu care autoritãþile noastre i-au sprijinit pe refugiaþiipolonezi ºi importanþa cinstirii memoriei lor. „Solidarita-

tea a învins ºi comunismul în 1989, pentru cã a reprezen-tat temeiul acþiunilor ce au schimbat ireversibil Polonia,România ºi alte state din Europa. Astãzi, solidaritatea tre-buie sã redevinã vectorul de relansare a încrederii în via-bilitatea proiectului european, confruntat cu provocãri in-terne ºi externe fãrã precedent. Astãzi, România ºi Polo-nia au interese strategice similare, obiective internaþiona-le complementare; au o pondere importantã în regiune, înUE ºi NATO. Avem un parteneriat strategic funcþional,care reprezintã un angajament comun pentru dezvoltareadialogului politic consolidat, a unor relaþii economice di-namice, dar ºi o reflectare a dorinþei noastre comune de ajuca un rol important în promovarea unei Europe puterni-ce ºi stabile”, a adãugat acesta.

Din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale a fost depu-sã o coroanã de flori de cãtre domnul general-maior dr. IonUngureanu, locþiitorul ºefului Statului Major al ForþelorTerestre, ºi de generalul de brigadã dr. Dorinel Duican,locþiitorul comandantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.

Întreaga activitate a devenit cu atât mai emoþionantã,cu cât, premergãtor depunerilor de coroane, s-au tras câte-va salve de puºcã ce au fãcut marmura neagrã a morminte-lor sã vibreze uºor, parcã pentru a nu îi deranja pe cei ceºi-au gãsit, în sfârºit, liniºtea. Muzica militarã a garnizoa-nei a þinut ritmul întregii ceremonii.

Maistru militar cls.IV MonicaDEACU

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 19 (391) din 15 octombrie 2014Pagina 8

Comemorarea unui episod al solidaritãþiiComemorarea unui episod al solidaritãþii

Pe data de 6 octombrie a.c., la sediul Batalionului 21Vânãtori de Munte „General Leonard Mociulschi” dinPredeal, a avut loc vizita de informare-documentare aunei delegaþii militare din cadrul Comandamentului Cor-pului Rapid Dislocabil NATO din Grecia (HQ NRDC-GR), delegaþie condusã de comandantul acestei structuri,general-locotenent Ilias Leontaris.

Vizita de informare-documentare a avut ca principalscop prezentarea rolului, misiunilor ºi capabilitãþilor Bri-gãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, ca structurãafiliatã la HQ NRDC-GR, precum ºi discutarea oportu-nitãþilor viitoare de colaborare. Pe timpul acestei activi-tãþii, au fost prezentate de cãtre comandantul Brigãzii 2Vânãtori de Munte, colonel dr. Tudoricã Petrache, capa-bilitãþile specifice brigãzii, armamentul, tehnica ºi echi-pamentele esenþiale, specifice marii unitãþi, în timp ce osubunitate a batalionului predelean a desfãºurat, în faþadelegaþiei HQ NRDC-GR, un exerciþiu de pregãtire spe-cificã a vânãtorilor de munte, în poligonul de alpinismdin Cheile Râºnoavei.

La finalul vizitei, comandantul HQ NRDC-GR aapreciat cã activitatea a fost deosebit de beneficã pentrucunoaºterea ºi relaþionarea reciprocã ºi cã oportunitãþilede colaborare viitoare vor amplifica cooperarea fireascãa brigãzii, ca structurã afiliatã, cu Comandamentul Cor-pului Rapid Dislocabil NATO, din Grecia.

Locotenent-colonel Nicolae USZKAI

Vizitã de informare-documentare

Foto: Plutonier-major Dacian VOICULESCU