CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 17 (366) 16 septembrie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În perioada 02-06 septembrie a.c., la Regimentul 61Rachete Antiaeriene „Pelendava”, s-a desfãºurat faza peunitate a concursului „Subofiþerul/ Soldatul anului”. La

aceastã activitate au participat 8subofiþeri ºi 9 soldaþi gradaþiprofesioniºti.

În cadrul concursului, perfor-manþele militarilor implicaþi aufost evaluate prin:

- executarea unei ºedinþe detragere de precizie, cu pistolulmitralierã cal. 7,62mm;

- testarea cunoºtinþelor ling-vistice la limba englezã;

- verificarea cunoºtinþelor...

„Subofiþerul/ Soldatul Anului”

Pentru orice militar, un exerciþiu de amploarea celuidenumit VIPER SNAP 13, desfãºurat în perioada 02-06septembrie în garnizoana Bucureºti, poate reprezenta oexperienþã necesarã sau, mai corect spus, un examen alcompetenþei profesionale. Am realizat acest lucru în ur-ma discuþiei avute cu câ-teva cadre militare dinbrigada implicatã înexerciþiu.

În ideea de a-mi faceo pãrere cât mai exactãasupra acestei activitãþide o mare complexitate ºiimportanþã pentru Briga-da 1 Mecanizatã,...

LECÞIA DE ISTORIE

Cetatea Deve iCetatea Deve iPrimele izvoare istorice referitoare la cetatea Devei

dateazã din a doua jumãtate a secolului al XIII-lea. Prindocumentul emis de „regele cel tânãr” (moºtenitorul tro-

nului), ªtefan al V-lea, în1269, acesta îl rãsplãtea peunul dintre credincioºii sãipentru vitejia sa demonstra-tã, atât în bãtãlia de „subcetatea Devei”, cât ºi dupãaceea, la asediul cetãþiiCodlea (1266). Aceasta estecea mai veche menþiune acetãþii, din care reiese...

Un nou tip de miere a început sã fie folosit, cu re-zultate excepþionale pentru tratarea rãnilor, a infecþiilorºi a plãgilor chirurgicale; s-a dovedit cã ea distruge unmare numãr de bacterii, fungi ºi paraziþi, inclusiv te-muþii microbi rezistenþi la antibiotice.

Mierea specialã, numitã Surgihoney, a fost testatãtimp de peste un an înspitalele din comitatulbritanic Hampshire, fi-ind utilizatã pentru în-grijirea bebeluºilor, alãuzelor, a persoanelorvârstnice ºi a pacienþi-lor bolnavi de cancer, ºia dat rezultate...

Un examen Un examen al competenþei profesionaleal competenþei profesionale

„Super-mierea” cu calitãþi vindecãtoare de excepþie

MOZAIC

Fiecare dintre noi ne propunem încã de la începutanumite obiective, dar ºi un end-state în cariera milita-rã, obiective pe care ne dorimsã le îndeplinim. Odatã atinsunul dintre scopurile stabilite,se creeazã acele condiþiile ne-cesare ºi suficiente pentru a în-cepe o nouã etapã în carieraprofesionalã ºi aºa mai departe,etapã dupã etapã, rezultând defapt un proces continuu de for-mare individualã. Oricare din-tre aceste þeluri, unele identifi-cate încã de pe bãncile ºcolii,mi-au marcat într-un fel...

KAKI 100%

Planificarea contureazã Planificarea contureazã design-ul unei operaþiidesign-ul unei operaþii

În conformitate cu Ordinul MareluiStat Major din 09.03.1967, începând cudata de 01.10.1968, Bateria 325 Autotu-nuri, dislocatã în Caracal, s-a transfor-mat în Divizionul 325 Autotunuri subcomanda domnului maior Nicolae Rã-gãlie. Odatã cu înfiinþarea, Divizionul325 Autotunuri a fost dislocat, începândcu data de 7 noiembrie 1979, în cazarmadispusã pe strada Horia, Cloºca ºi Cri-ºan, fiind subordonat Diviziei 2 Mecani-zate „Mihai Vitazul” din Craiova. PrinDecret Prezidenþial ºi printr-un Ordin alMinisterului Forþelor Armate, în data de20 iulie 1969, Divizionul 325 Autotu-

nuri a primit Drapelul de Luptã.În baza Ordinelor Marelui Stat Ma-

jor din 1985, Divizionul 325 Autotu-nuri s-a transformã în Divizionul 325Artilerie Antitanc. Are în dotare tunuriantitanc cal. 100mm, model 1977. În ba-za Decretului Prezidenþial din 3 iulie, îndata de 25 octombrie 1997, i-a fost în-mânat Divizionului 325 Artilerie Anti-tanc noul Drapel de Luptã.

Începând cu 4 octombrie 2004, Divi-zionul 325 Artilerie Antitanc, dupã redi-mensionare, prin preluarea a trei bateriide obuziere cal. 152mm, model 1981, dela Divizionul 30 Artilerie din Craiova,

care s-a desfiinþat la aceeaºi datã, s-atransformat în Divizionul 325 ArtilerieMixtã, fiind subordonat Brigãzii 2 In-fanterie Uºoarã „Rovine” ºi a fost redis-locat din cazarma de pe strada Carpaþiîn cazarma de pe strada Înfrãþirii, unde,pânã la acea datã, a fiinþat Batalionul 56Paraºutiºti. Unitãþii i s-a conferit denu-mirea onorificã de „Alutus” în bazaaprobãrii ministrului Apãrãrii pe ra-portul din 30.10.2008.

De la data înfiinþãrii ºi pânã în pre-zent, unitatea a obþinut rezultate bune ºifoarte bune la toate categoriile de pregã-tire. (P.I.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (366) din 16 septembrie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C17/2013

MOSCOVA - Militarii ruºi pleacã în Belarus la ma-nevre comune. Unitãþi din cadrul Districtului militarVest , care vor participa la manevrele „Zapad-2013” - unexerciþiu comun al forþelor armate din Rusia ºi Belarus, cese desfãºoarã o datã la doi ani - au început sã pãrãseascãbazele de desfãºurare permanentã, îndreptându-se spre lo-cul unde vor avea loc aplicaþiile, relateazã agenþia rusã depresã Ria Novosti. Circa 2.500 de militari ruºi vor partici-pa la exerciþiile comune din Belarus, prevãzute sã aibã locîntre 20 ºi 26 septembrie, ei fiind transportaþi spre destina-þie cu 20 de trenuri. Ministrul belarus al Apãrãrii, Iuri Ja-dobin, declarase cã aplicaþiile din acest an se vor concen-tra asupra simulãrii unor acþiuni în cazul unor potenþialeconflicte în Orientul Mijlociu. „La baza planului, stã ver-siunea uneia dintre situaþiile de crizã reale, care pot fi ob-servate în prezent în Orientul Mijlociu”, a afirmat el, indi-când cã, în timpul aplicaþiilor, vor fi simulate exerciþii decontracarare a activitãþii în creºtere din partea unor presu-puse grupãri paramilitare ºi de mercenari. Manevrele auun caracter defensiv, care confirmã politica Belarus spreconsolidarea securitãþii regionale, precum ºi angajamentulfaþã de aliatul sãu Rusia, a concluzionat ministrul Apãrãriide la Minsk. În total, 13.000 de militari ºi ofiþeri vor fi im-plicaþi în manevrele din Belarus: mai mult de 10.000 demilitari belaruºi ºi aproximativ 2.500 de militari ruºi, plus300 din alte state membre ale Organizaþiei Tratatului desecuritate colectivã din CSI (OTSK). Aceasta este o orga-nizaþie de cooperare regionalã ce grupeazã Rusia, Belarus,Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan ºi Uzbekis-tan. KAMCEATKA - Lansarea rachetei interconti-nentale „Bulava” a fost un eºec. Lansarea rachetei inter-continentale „Bulava” s-a încheiat cu un eºec. Testeles-au desfãºurat în acvatoriul Mãrii Albe. Racheta a zburatdoar un minut ºi ceva, dupã care s-a produs o defecþiuneîn funcþionarea sistemului de bord - au arãtat surse de laministerul rus al Apãrãrii. Nu se precizeazã dacã „Bula-va” a explodat în aer sau a cãzut în mare. Lansarea rache-tei s-a efectuat în cadrul testelor submarinelor „AleksandrNevski” ºi „Vladimir Monomah”, în Kamceatka. Minis-trul rus al Apãrãrii, general de armatã Serghei ªoigu, adispus sistarea testelor noilor submarine ºi desfãºurarea acinci lansãri suplimentare ale rachetei „Bulava”, „pentru aconfirma parametrii tactico-tehnici stabiliþi. Nu este primadatã când sunt probleme cu Bulava” - comenteazã „EchoMoskvî”. Testele rachetei au fost efectuate cu serioase di-ficultãþi. Din primele 13 lansãri de testare mai mult de ju-mãtate au fost nereuºite. BRAZILIA -Negocierile pen-tru achiziþionarea avioanelor blocate în urma scanda-lurilor de spionaj. Acuzaþiile de presupusã spionare a co-municaþiilor preºedintelui Braziliei ºi ale companiei Pe-trobras au blocat negocierile pentru achiziþionarea unoravioane de vânãtoare ºi o eventualã decizie rapidã în fa-voarea Washingtonului, a indicat o sursã din guvern pen-tru AFP. „Convorbirile decurgeau foarte bine ºi s-au o-prit” dupã aceste acuzaþii, a declarat sursa. Vizita în Bra-zilia a vicepreºedintelui american Joe Biden, la sfârºitullunii mai, încurajase aceastã negociere. „Guvernul SUAvoia sã ofere toate condiþiile pentru a rezolva aceastã pro-blemã în octombrie”, când preºedinta Dilma Rousseff ur-ma sã dea curs unei invitaþii a omologului sãu americanBarack Obama de a face o vizitã oficialã la Washington, aprecizat sursa. Brazilia a lansat un apel internaþional laoferte pentru achiziþionarea a 36 de aparate multirol pen-tru modernizarea aviaþiei sale militare. Pentru acest con-tract în valoare de 4 miliarde de dolari, au intrat în compe-tiþie F/A-18 Super Hornet, produs de compania americanãBoeing, Rafale, realizat de constructorul de avioane fran-cez Dassault, ºi Grippen NG, construit de compania sue-dezã Saab. Canalul TV Globo a dezvãluit în cursul ultime-lor sãptãmâni cã serviciile secrete americane (NSA) spio-naserã comunicaþiile doamnei Rousseff ºi ale colaborato-rilor sãi apropiaþi, precum ºi a milioane de brazilieni ºi da-tele celei mai mari întreprinderi din Brazilia, uriaºa com-panie petrolierã Petrobras. Aceste acuzaþii se bazeazã pedocumente ale Agenþiei Naþionale de Securitate america-ne (NSA), furnizate de ex-informaticianul american Ed-ward Snowden, jurnalistului american Glenn Greenwald,stabilit la Rio de Janeiro. Ele au fost calificate drept „inac-ceptabile” de Brazilia. Doamna Rousseff a arãtat cã vizitasa depinde de rãspunsul SUA despre acest caz de spionaj.„SUA trebuie sã recâºtige încrederea Braziliei”, a sublini-at sursa. Fostul preºedinte Luiz Inacio Lula da Silva(2003-2010) s-a pronunþat în favoarea aparatului Rafale,dar lãsase decizia asupra acestui contract militar succeso-rului sãu, doamna Rousseff. La fel ca ºi guvernul Lula,guvernul Rousseff ºi-a amânat decizia de mai multe oridin motive bugetare legate de încetinirea creºterii econo-miei braziliene. Colonel Ion PAPALEÞ

Bata l ionu l 325 Ar t i l e r i e „A lu tus ”

45 de an i de la în f i i n þa reACTUALITATEAPE SCURT

Batalionul 2 Infanterie „Cãlugã-reni” a luat fiinþã la 1 septembrie 1993prin transformarea unui regiment meca-nizat într-un batalion cu o structurã mo-bilã, suplã ºi flexibilã. Prin Decret pre-zidenþial, la 4 mai 1995, i s-a înmânatDrapelul de Luptã, iar unitatea a primitdenumirea de Batalionul 2 Infanterie„CÃLUGÃRENI”.

Personalul din cadrul batalionului aparticipat, în septembrie 1994, la primulexerciþiu NATO-PfP „CooperativeBridge” din Polonia. În anii care au ur-mat, unitatea a mai fost implicatã în al-te 7 exerciþii NATO-PfP în þarã sau înCehia, Olanda, Turcia, Germania etc.

În anul 1995, batalionul a primit mi-siunea de a participa la operaþia de men-þinere a pãcii UNAVEM III din Angola.Aceastã misiune a reprezentat primaparticipare a unei unitãþi combatante ro-mâneºti la operaþii în afara teritoriuluinaþional. În perioada aprilie-iulie 1997,Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” afost parte activã în operaþia ALBA dinAlbania sub denumirea de Detaºamen-tul Tactic „Sfîntul Gheorghe” structuratpe douã module, unde a acþionat sub co-manda Brigãzii Folgore din Italia.

În perioada iunie 1997–februarie1998, Batalionul 2 Infanterie „Cãlugã-reni” a participat cu subunitãþi de luptãîn cadrul forþei de reacþie rapidã de ni-vel companie la deschiderea operaþiuniiMONUA din Angola.

În cadrul planului Rezervei Strategi-ce pentru teatrele de operaþii SFOR-KFOR, un detaºament de 155 militaridin cadrul unitãþii a luat parte în anii2002, 2003 ºi 2004 la exerciþiile anualede antrenare ºi verificare „DynamicResponse 2002” - Bosnia-Herþegovina,„Dynamic Response 2003” - Kosovo ºi„Determined Commitment 2004” – totîn Bosnia-Herþegovina. Concomitent cudesfãºurarea activitãþilor legate de Re-zerva Strategicã pentru teatrele de ope-raþii SFOR-KFOR, ca parte a contribu-þiei României în rãzboiul împotriva te-rorismului, batalionul a asigurat pazaAeroportului Internaþional BucureºtiOtopeni, în martie–septembrie 2003.

În perioada februarie–august 2005,Batalionul 2 Infanterie a fost dislocat înteatrul de operaþii din Irak, aflându-sesub controlul operaþional al unei brigãziitaliene unde a executat operaþii de se-curitate ºi stabilitate (peste 1.300 de mi-siuni în zona de responsabilitate) în pro-vincia DHIQAR.

Prin Decretul nr.859 din 24 august2005, pentru rezultate deosebite obþinu-te în misiunile din Angola, Albania ºiIrak, preºedintele României a conferitBatalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”Ordinul ,,Virtutea Militarã” în grad deCavaler cu însemn pentru rãzboi.

În perioada august 2006–ianuarie2007, unitatea a participat la misiuneaISAF III în teatrul de operaþii Afganis-

tan, aflându-se sub controlul operaþionalal Comandamentului Regional SUD.

Începând cu luna mai a anului 2011,unitatea a primit ordinul de a participala misiunea ISAF din teatrul de operaþiiAfganistan, aflându-se sub controluloperaþional al Comandamentului Com-bined Team Zabul pentru OperaþiiNATO.

Batalionul 2 Infanterie „Cãlugã-reni” a devenit promotor la nivelul for-þelor româneºti dislocate în teatrul deoperaþii din Afganistan, fiind primul ba-talion care a pus bazele echipei FET(Echipa de angajare femininã), conºti-entizând rolul ºi importanþa acesteia îndesfãºurarea operaþiilor de tip COIN dinaria de responsabilitate. FET reprezintãechipa care întreprinde activitãþi în ca-drul liniilor de efort prin angajarea in-formaþionalã a populaþiei feminine afga-ne în orice mediu operaþional.

Profesionalismul ºi experienþa mili-tarilor batalionului, acumulate în cadruloperaþiilor de menþinere a pãcii, în tim-pul exerciþiilor NATO-PfP ºi a exerciþii-lor ºi aplicaþiilor tactice executate în þa-rã, gradul ridicat de interoperabilitate cuforþele NATO sunt dovada cã ºi pe vii-tor unitatea va fi în mãsurã sã execute laînalte standarde de performanþã misi-uni, atât în þarã, cât ºi în teatrele de ope-raþii externe.

Colonel Ion PAPALEÞ

B a t a l i o n u l 2 I n f a n t e r i e B a t a l i o n u l 2 I n f a n t e r i e „Cã lugãren i ”

20 de an i de ex i s ten þã

În perioada 02-06 septembrie a.c., laRegimentul 61 Rachete Antiaeriene„Pelendava”, s-a desfãºurat faza pe uni-tate a concursului „Subofiþerul/ Soldatulanului”. La aceastã activitate au partici-pat 8 subofiþeri ºi 9 soldaþi gradaþi pro-fesioniºti.

În cadrul concursului, performanþelemilitarilor implicaþi au fost evaluateprin:

- executarea unei ºedinþe de tragerede precizie, cu pistolul mitralierã cal.7,62mm;

- testarea cunoºtinþelor lingvistice lalimba englezã;

- verificarea cunoºtinþelor teoreticela regulamentele militare, C.B.R.N,D.I.U, instrucþie sanitarã ºi topografiemilitarã;

- educaþie fizicã militarã.Concursul a fost foarte strâns, depar-

tajarea concurenþilor fãcându-se dupãdesfãºurarea ultimei probe. În cele dinurmã, podiumul pentru cele 2 categoriide militarii a fost urmãtorul:

CCaatteeggoorriiaa SSuubbooffiiþþeerruull AAnnuulluuii::- locul I: sergentul-major Gabi Ris-

ticã Tudoran (care va reprezenta Regi-mentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelen-

dava” la faza peDivizia 1 Infan-terie „Dacica”);

- locul II:plutonierul-majorDragoº Ionicã ;

- locul III:maistru militarclasa a IV-a Rãz-van Zorilã.

CC aa tt ee gg oo rr ii aaSSoollddaattuull AAnnuulluuii::

- locul I: ca-poralul MigiuAlin ( care va re-prezenta Regi-mentul 61 Rache-te Antiaeriene„Pelendava” lafaza pe Divizia 1Infanterie „Daci-ca”);

- locul II: caporalul Valentin Mihã-ilescu;

- locul III: caporalul Alin Boldea.Toþi militarii clasaþi pe primele trei

locuri la categoriile subofiþerul, respec-tiv soldatul anului, au fost înscriºi înO.Z.U ºi în Registrul Istoric al unitãþii.

Totodatã, pentru ocupanþii locurilor alII-lea ºi al III-lea s-au asigurat, din par-tea unitãþii, diplome ºi medalii, iar pen-tru locul I, faþã de acestea, a fost acorda-tã ºi câte o cupã.

Maior ªtefan MACREA

„Subofiþerul/ Soldatul Anului”, Subofiþerul/ Soldatul Anului”, la Regimentul 61 Rachete Antiaeriene la Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelendava” Pelendava”

Pentru orice militar, un exerciþiu de amploarea celuidenumit VVIIPPEERR SSNNAAPP 1133, desfãºurat în perioada 02-06 septembrie în garnizoana Bucureºti, poate reprezen-ta o experienþã necesarã sau, mai corect spus, un exa-men al competenþei profesionale. Am realizat acestlucru în urma discuþiei avute cu câteva cadre militaredin brigada implicatã în exerciþiu.

În ideea de a-mi face o pãrere cât mai exactã asupraacestei activitãþi de o mare complexitate ºi importanþãpentru Brigada 1 Mecanizatã, am ales sã dialoghez cupersonal din toate categoriile, chiar ºi cu câþiva absol-venþi, promoþie 2013. Participarea acestor tineri mili-tari a fost „una dintre premierele exerciþiului”, dupãcum a afirmat generalul de brigadã Marius Harabagiu.„Cei trei subofiþeri absolvenþi ºi-au fãcut datoria cuprisosinþã în limita cunoºtinþelor deprinse în ºcoalã ºicu ajutorul comandanþilor unitãþii din care fac parte.A fost un real câºtig, atât pentru noi, cât ºi pentru ei”,a adãugat comandantul marii unitãþi.

Vãzut prin prisma unui tânãr ieºit de pe bãncile in-stituþiei de învãþãmânt, exerciþiul în sine a însemnat oexperienþã ineditã, de o maximã importanþã.

Aºa mi-a mãrturisit sublocotenentul Adriana Bratadin Brigada 1 Mecanizatã. Absolventã a Liceului Mili-tar de la Breaza ºi a Academiei Forþelor Terestre dinSibiu, Adriana a ales uniforma militarã pentru cã „sim-þea nevoia unei schimbãri”, dar ºi din dorinþa de a con-tinua tradiþia familiei, tatãl fiind fost ofiþer de carierã.

Pe timpul CPX-ului, ºi-a desfãºurat activitatea la

subcentrul de analizã ºi prognozã CBRN. Scopul sub-centrului era acela de a informa trupele proprii în legã-turã cu incidentele CBRN, care „se materializau pehartã, iar noi, cei de aici, puteam sã indicãm care erauzonele de risc, zonele letale, dacã existau, precum ºipierderile suferite”. Din explicaþiile date, se putea ob-serva cã îºi cunoºtea foarte bine atribuþiile. Deºi, pri-mele zile au fost dificile pentru cã nu ºtia ce înseamnãsã lucreze cu celelalte compartimente, ce aºteptãri

aveau ceilalþi de la ea, dar, mai ales, cum trebuia sãreacþioneze atunci când primea diverse sarcini, a reuºitsã fie la înãlþime. A fost ajutatã ºi de cãtre colegi, alã-turi de care a aflatcum se lucreazã înechipã.Colabora-rea cu aceºtia s-adovedit a fi benefi-cã ºi i-a uºuratmunca foarte mult.

Sub aspect pro-fesional, va rãmâ-ne cu o paletã lar-gã de cunoºtinþe,legate de „tacticã,de instrucþie, decaracterist ici letehnicii ºi apara-turii din dotare”.Însã, dincolo deacumulãrile pe li-nie militarã, a în-vãþat cum sã lucreze cu oamenii. A fost o lecþie însuºitãla faþa locului, pe care nu o deprinzi din manuale sauregulamente: „Ceea ce facem în ºcoalã nu este exactce gãsim pe teritoriu. Din acest motiv, trebuie sã fimîntr-un continuu proces de învãþare. Fiecare acþiunedin cadrul exerciþiului va fi foarte importantã pentruviitorul carierei mele”.

În opinia sublocotenentului Brata, toþi cei aflaþi laînceput de drum ar trebui sã participe la o astfel deacþiune, pentru a-ºi consolida pregãtirea ºi a evolua.

Tot promoþia 2013 este ºi sergentul Ciprian Rai-ca, absolventul ªcolii militare de maiºtrii militari ºisubofiþeri „Basarab I” de la Piteºti. ªi pentru dum-nealui, acest CPX a fost primul de acest gen. Fãceaparte dintr-o companie de comunicaþii ºi informaticãºi ocupa funcþia de operator calculator. Ca operatorde centralã telefonicã, asigura legãturile telefonice.S-a adaptat rapid ritmului alert de lucru. L-a ajutatfoarte mult ºi faptul cã, timp de un an de zile, a fostsoldat, iar trei ani, caporal. În toatã aceastã perioadãa fost în tabere militare, unde a luat parte la diverseexerciþii.

Despre aceastã activitate spunea cã a fost utilãpentru cã i-a adus un plus de experienþã ºi foartemulte cunoºtinþe noi.Un alt punct de vedere a aparþinut maiorului Aureli-

an Gheorghe din Batalionul 113 Artilerie, încadrat lagrupul de planificare a operaþiilor.

În opinia dumnealui, VIPER SNAP 13 „a fost unexerciþiu foarte complex ºi de duratã, ce a cuprinsmulte faze. În fiecare fazã au apãrut elemente de nou-tate, ce au fost culese ºi introduse din experienþa do-bânditã de militari în teatrele de operaþii. Au existatevenimente ºi incidente întâlnite în teatru, care ne-au

pus în dificultate. Experienþa subordonaþilor mei, do-bânditã în misiunile externe, ºi-a spus cuvântul ºi toateproblemele apãrute au fost soluþionate în mod efi-

cient.”Complexitatea CPX-ului a fost

datã ºi de faptul cã „acesta cuprin-dea aproape toate fazele unei ope-raþii”, ceea ce presupunea ca perso-nalul din cadrul acestui grup sã fiefoarte bine instruit asupra procesu-lui de planificare ºi conducere aoperaþiei.

Un exerciþiu tactic de o aseme-nea amploare necesitã o stãpânirefoarte bunã a cunoºtinþelor de spe-cialitate, dar ºi un mod de lucru efi-cient, bazat pe o cooperare foartebunã. Reuºita unei astfel de activi-tãþi a depins în foarte mare mãsurãde acest aspect esenþial.

Datoritã acestei conlucrãri exis-tente în cadrul comandamentului,

au reuºit sã rezolve în timp util toate misiunile primite.Pentru maiorul Gheorghe, activitãþile desfãºurate au

însemnat un mare câºtig în planul profesiei. VIPERSNAP 13 a fost un examen exigent al calitãþii muncii,pe care l-a trecut cu succes, dar ºi o etapã utilã pentrucariera de ofiþer.

Fie cã se aflau la început de drum sau în plinã as-censiune profesionalã, cei trei militari erau stãpâniþi deun puternic sentiment de responsabilitate. Implicareatotalã, cunoaºterea exactã a sarcinilor pe care le aveaude îndeplinit, dar mai ales, dorinþa de a se ridica la ni-velul exigenþelor momentului dovedeau acest lucru.

Daniela ÞÃRUªI

În perioada 03-09 septembrie2013, lotul reprezentativ al Mi-nisterului Apãrãrii Naþionale aparticipat la activitãþile organi-zate de Federaþia Românã de Ori-

entare în garnizoana RâmnicuVâlcea, în parteneriat cu Primã-ria municipiului ºi cu sprijinulCentrului de Instruire pentru Ge-niu, EOD ºi Apãrare CBRN „Pa-nait Donici”.

Dupã participarea la Campio-natul Mondial Militar de Orien-tare, desfãºurat în localitatea Es-jo-Suedia, militarii noºtri au luatstartul la întrecerea balcanicã de

Orientare în Alergare, cât ºi laFestivalul internaþional de Orien-tare ºi Campionatul Naþional.

Întrecerea s-a desfãºurat peparcursul a 6 etape de alergare,

dintre care2 etape desprint, des-fãºurate laBãile Go-vora ºi mu-n i c i p i u lR â m n i c uVâlcea, 2etape demedie dis-tanþã ce auavut loc laMalul Albºi Bujoreniºi câte oetapã delungã dis-tanþã ºi

ºtafetã, ce au avut ca locaþie pã-durea din apropierea comuneiMihãieºti din judeþul Vâlcea.

Chiar dacã probele au fostmulte ºi solicitante, militarii dinlotul reprezentativ al Ministeru-lui Apãrãrii Naþionale au obþinutrezultate impresionante la Cam-pionatul Balcanic ºi CampionatulInternaþional. La proba de endu-ranþã ºi cea de lungã distanþã, ca-

poralul Tamaº Bogya s-a clasatpe primul loc, devenind astfel,campion balcanic, totodatã ºicampion naþional.

La proba de medie distanþã, neputem mândri cu plutonierul PaulCãlinescu Brãbiescu care a cuce-rit medalia de bronz la Campio-natul Naþional. Trebuie amintitãºi prestaþia foarte bunã a capora-lului Ciprian Marian, care s-aclasat pe locul 5 la proba desprint, obþinând puncte valoroaseîn clasamentul individual inter-naþional.

Un rezultat notabil l-a obþinutcaporalul Andreea Hepcal, care,în aceste 6 zile, a participat la ul-tima etapã de Campionat Naþio-nal Parc-Oraº, clasându-se pe lo-cul 3. De asemenea, în proba desprint de la balcaniadã, sportivaa obþinut medalia de bronz, iar laCampionatul Naþional a cuceritmedalia de argint.

Caporalul Istvan Sebesteyn adevenit vicecampion naþional laCampionatul Naþional de Parc-Oraº, iar la Campionatul Balca-nic de veterani a devenit dublucampion balcanic la probele desprint ºi lungã distanþã ºi vice-campion la medie distanþã.

Maior Sorin PANCU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 17 (366) din 16 septembrie 2013 Pagina 3

U n e x a m e n a l c o m p e t e n þ e i p r o f e s i o n a l eU n e x a m e n a l c o m p e t e n þ e i p r o f e s i o n a l e

Rezultate meritorii ºi la Râmnicu VâlceaÎn perioada 09-12.09.2013, în garnizoana Craiova,

s-a desfãºurat „Campionatul militar de orientare”, etapape Divizia 1 Infanterie „Dacica”.

În urma desfãºurãrii competiþiei, clasamentul generala fost urmãtorul:

- Locul I - Brigada 2 Infanterie „Rovine”;- Locul II - Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmize-

getusa”;- Locul III - Regimentul 61 Rachete Antiaeriene

„Pelendava”;- Locul IV - Baza 2 Logisticã „Valahia”.În urma

desfãºurãr i iconcursului,comitetul deo r g a n i z a r econdus de ma-iorul LuigiUdrea a selec-þionat lotul Di-viziei 1 Infan-terie „Dacica”astfel:

- Brigada2 Infanterie -plutonier Paul Cãlinescu Brãbiescu, sergent-major IonuþDurãu, sergent-major Dragoº Minghiraº, caporal Mãdã-lin Ionescu, caporal Alin Florea, caporal Iuliana RusescuBoangiu;

- Brigada 2 Vânãtori de Munte - cãpitan Florin Zbar-cea, sublocotenent Bogdan Ciubuc, sublocotenent AlinLipalitov, sublocotenent George Dumitraºcu, sublocote-nent Mihaela Cãlinescu, plutonier Elena Antoci;

- Baza 2 Logisticã - locotenent Cristina Xantos.Plutonier Paul DUMITRU

Campionatul militarde orientare

- DDoommnnuullee ccoolloonneell,, vvãã pprrooppuunn ssãã îînncceeppeemm ccuu ccââttee-vvaa rreeppeerree aallee ccaarriieerreeii dduummnneeaavvooaassttrrãã ddee ooffiiþþeerr,, oopprriinn-dduu-nnee aassuupprraa uunnuuiiaa ddiinnttrree mmoommeenntteellee mmaarrccaannttee ccaarreevv-aauu iinnfflluueennþþaatt ddeevveenniirreeaa pprrooffeessiioonnaallãã..

- Fiecare dintre noi ne propunem încã de la începutanumite obiective, dar ºi un end-state în cariera milita-rã, obiective pe care ne dorim sã le îndeplinim. Odatãatins unul dintre scopurile stabilite, se creeazã acelecondiþiile necesare ºi suficiente pentru a începe o nouãetapã în cariera profesionalã ºi aºa mai departe, etapãdupã etapã, rezultând de fapt un proces continuu deformare individualã. Oricare dintre aceste þeluri, uneleidentificate încã de pe bãncile ºcolii, mi-au marcat în-tr-un fel sau altul traseul profesional. Totuºi, dacã fac oanalizã retrospectivã a întregii mele activitãþi de pânãacum, cred cã punctul sau momentul-cheie îl reprezin-tã repartiþia dupã absolvirea Liceului Militar „DimitrieCantemir” de la Breaza, când am ajuns la ªcoala Mili-tarã de Ofiþeri Activi de Artilerie ºi Rachete „Ioan Vo-dã” de la Sibiu.

- NNuu ddee ffooaarrttee mmuulltt ttiimmpp aaþþii ffoosstt nnuummiitt îînn ffuunnccþþiiaa ddeeººeeff aall SSeeccþþiieeii PPllaanniiffiiccaarree OOppeerraaþþiiii,, rrooll ccaarree pprreessuuppuunneeîînnddeepplliinniirreeaa uunnoorr rreessppoonnssaabbiilliittããþþii ssppeecciiffiiccee,, ddeeooaarreecceeaacceesstt ggeenn ddee „„aappaarrtteenneennþþãã”” nnuu rreepprreezziinnttãã ddooaarr „„uunnssppeeccttaaccooll,, ffããrrãã rreeppeettiiþþiiaa ddiinn ccuulliissee””.. CCee îînnsseeaammnnãã„„ppllaanniiffiiccaarreeaa”” îînn ccaaddrruull ccoommaannddaammeennttuulluuii DDiivviizziieeii 11IInnffaanntteerriiee „„DDaacciiccaa””??

- Am fost numit în funcþia de ºef al Planificãrii dindata de 1 mai 2013, dar lucrez în domeniul operaþiilorîncã din anul 2002 ºi în cel al planificãrii operaþiei din2006, imediat dupã absolvirea Facultãþii de Comandãºi Stat Major din cadrul Universitãþii Naþionale deApãrare. Îmi place ceea ce fac ºi îmi doresc ca ºi cei cucare lucrez în cadrul grupului de planificare operaþii sãspunã acelaºi lucru.

Zi de zi, fiecare activitate este precedatã de un pro-ces de planificare, mai simplu sau mai complex, înfuncþie de ceea ce ne propunem sã facem. Din acestpunct de vedere, putem spune cã toþi suntem într-o oa-recare mãsurã planificatori. Când vorbim însã despreplanificarea operaþiei, lucrurile se schimbã cu 180 degrade. Nu putem aduce în discuþie un asemenea feno-men atât de amplu, fãrã a amintim ºi despre „rotiþele”care îl fac sã funcþioneze - planificatorii, adicã ofiþeriide stat major. Aceºtia trebuie trebuie sã aibã experienþãîn domeniu, sã fie informaþi la zi cu schimbãrile surve-nite în ªtiinþa ºi Arta militarã ºi, cum spuneam mai de-vreme, sã le placã ceea ce fac.

Planificarea operaþiei, în general, este o activitatesau un proces foarte important, care are ca scop elabo-rarea design-ului operaþiei, a CONOPS-ului (concepþiaoperaþiei) ºi a OPLAN-ului/ OPORD-ului (planul ope-raþiei/ ordinul de operaþie).

La nivelul comandamentului Diviziei 1 Infanterie,planificarea reprezintã primul pas în procesul unei ope-raþii ºi poate fi caracterizatã de continuitate, dar ºi deciclicitate în acelaºi timp. În acest sens, pot afirma cãorice operaþie începe ºi se încheie cu un produs al pro-cesului de planificare. Întotdeauna, procesul de planifi-care a operaþiei a fost updatat conform instrucþiunilorNATO aflate în vigoare pe acest domeniu, iar în pre-zent, la nivelul comandamentului de divizie, se desfã-ºoarã pentru 3 orizonturi: apropiat, mediu ºi lung, coro-borate cu responsabilitãþile ºi organizarea PC/ D.1I. Înconcluzie, pot spune cã: „Dacã planificarea nu este,nimic nu este!”.

- FFããrrãã aa ccoonntteessttaa aacceesstt ffaapptt,, cceeaa mmaaii iimmppoorrttaannttããaaccttiivviittaattee ddiinn aacceesstt aann,, ppeennttrruu DDiivviizziiaa 11,, aa ffoosstt „„VVIIPPEERRSSNNAAPP 1133””,, eexxeerrcciiþþiiuu ccaarree ss-aa ddeessffã㺺uurraatt îînn ppeerriiooaaddaa0022-0066 sseepptteemmbbrriiee.. CCuumm ss-aa aapplliiccaatt „„rreegguullaa ppllaanniiffiiccãã-rriiii”” îînn ccaaddrruull aacceessttuuii CCPPXX,, þþiinnâânndd ccoonntt ddee ffaappttuull ccããppiioonniiii ccuu ccaarree aaþþii jjoonnggllaatt aauu ffoosstt aaccttiivviittããþþiillee iinnddiivviidduuaa-

llee,, ccoolleeccttiivvee,, tteeoorreettiiccee ººii pprraaccttiicc-aapplliiccaattiivvee??- Încã de la început, trebuie sã spunem cã existã o

diferenþã între planificarea operaþiei ºi planificareaunui exerciþiu. Aþi surprins foarte bine faptul cã, pre-mergãtor fazei de execuþie a exerciþiului de comanda-ment cu comunicaþii ºi informaticã în teren (CPX)VIPER SNAP 13, au fost stabilite a se desfãºura o seriede activitãþi individuale, colective ºi practic-aplicative.Planificarea exerciþiului s-a întins pe o perioadã deaproximativ 9 luni, timp în care participanþii la exerci-þiu au parcurs un program intensiv de instruire indivi-dualã ºi colectivã, de exersare a sarcinilor esenþialepentru misiune/ LCEM. Design-ul acestui exerciþiu afost definitivat încã din luna decembrie a anului trecut,urmând ca, pe parcursul acestui an, pânã la STARTEX,sã sufere modificãri în funcþie de resursele alocate.Acum, când exerciþiul VIPER SNAP 13 s-a încheiat,putem concluziona cã obiectivele de instruire propuseau fost îndeplinite, atât la comandamentul Diviziei 1,cât ºi la comandamentul Brigãzii 1 Mecanizate.

„Regula planificãrii” la care vã referiþi dumnea-voastrã se aplicã permanent când vorbim despre acestproces complex ºi, ca sã fiu concret, o treime din tim-pul alocat este de obicei dedicat planificãrii, restul rã-mânând la dispoziþia subordonaþilor pentru îndeplini-rea sarcinilor. Exerciþiul VIPER SNAP 13 a încheiat unciclu de instruire la nivelul diviziei, prin care s-a urmã-rit antrenarea ºi evaluarea anualã a câte unei mari uni-tãþi luptãtoare. A fost o experienþã pozitivã ºi cred cãeste un mod optim de planificare ºi executare a instruc-þiei la nivelul marilor unitãþi ºi unitãþi subordonate.

- DDiinnccoolloo ddee cclliimmaattuull ddee mmuunnccãã ddiissttiinnss ººii ddeesscchhiissccaarree vvãã ccaarraacctteerriizzeeaazzãã,, „„lleeccþþiiaa ddee ppllaanniiffiiccaarree”” ssee pprree-ddãã îînn ffiieeccaarree zzii.. CCuumm ddeeffiinniiþþii rreellaaþþiiaa ccuu ssuubboorrddoonnaaþþiiiidduummnneeaavvooaassttrrãã ddiinn ccaaddrruull sseeccþþiieeii,, ddaaccãã oobbiieeccttiivvuull pprroo-ppuuss aarr ffii oo ssiinnccrroonniizzaarree ppeerrffeeccttãã uunnuull ccuu cceellããllaalltt??

- Mi-am dorit întotdeauna ca la locul de muncã ºi,mai mult decât atât, la nivelul G5-Planificare Operaþii,sã avem un climat optim pentru desfãºurarea activitãþi-lor de zi cu zi, bazat pe respect ºi încredere, atât în re-laþia ºef-subordonat, cât ºi invers. Acestea sunt condi-þiile unei realitãþi palpabile, care se înscrie în limitelede normalitate existente la nivelul comandamentuluiDiviziei 1 Infanterie.

Pot spune cã, în cadrul secþiei G5, suntem o echipãfoarte bunã din punct de vedere profesional, dar ºi uni-tã. Îmi cunosc destul de bine subordonaþii ºi nu îmi suntstrãine nici bucuriile ºi nici frãmântãrile cu care se con-

fruntã. Personal, încerc sã le fiu alãturi ºi sã creez o at-mosferã plãcutã ºi propice de rezolvare a sarcinilor deserviciu. ªi nu de foarte puþine ori am reuºit acest lu-cru!

Profit de acest prilej pentru a face cunoscut faptulcã G5-Planificare Operaþii este o structurã deschisã, însensul cã oricine doreºte sã se perfecþioneze în planifi-carea operaþiilor este bine venit ºi are tot sprijinul între-gului colectiv. În acelaºi timp, ºi spun acest lucru custrângere de inimã, oricine (ofiþer/ subofiþer) poate ple-ca pe o altã funcþie mai mare sau în care se regãseºte.

În altã ordine de idei, este adevãrat cã „lecþia de pla-nificare” este zilnicã pentru subordonaþii mei. Indife-rent de activitate, sunt aplicate cel puþin o parte dintreregulile ºi principiile planificãrii, în principal pentru ase obiºnui cu terminologia ºi principiile planificãrii.

G5 este liantul dintre membrii grupului de planifi-care ºi, în acelaºi timp, poartã întreaga rãspundere pen-tru elaborarea produselor rezultate în urma procesuluide planificare.

- MMaaii mmeerreeuu aauuzziimm vvoorrbbiinndduu-ssee ddeesspprree aassoocciieerreeaaccuuvviinntteelloorr „„tteeoorriiee vveerrssuuss pprraaccttiiccãã”” îînnttrr-uunn jjoocc ooaarree-ccuumm aannttaaggoonniicc.. CCee ppoonnddeerree aattrriibbuuiiþþii ffiieeccããrreeii nnooþþiiuunnii îînnppaarrttee îînn pprroocceessuull eexxeerrssããrriiii aaccttiivviittããþþiiii ddee ppllaanniiffiiccaarree??

- În ceea ce priveºte planificarea, consider cã teoriaºi practica au aceeaºi pondere. Planificarea, ca proces,nu se face dupã ureche. Aceasta se bazeazã pe norme,reguli ºi principii clare, care trebuie cunoscute de cãtreplanificatori.

Chiar dacã o sã repet ceea ce am spus anterior, o facpentru a întãri necesitatea ca planificatorii sã fie foartebine pregãtiþi în toate domeniile ce au tangenþã cu pla-nificarea operaþiilor. Practica se bazeazã pe teorie. Cinespune cã, numai prin a executa în mod repetat doaranumite secvenþe din procesul de planificare este plani-ficator, se înºealã. În acelaºi timp, dar dintr-o altã per-spectivã, prin practicã se valideazã principiile ºi proce-durile teoretice.

Lucrând de foarte mult timp în domeniul operaþiei,din punctul meu de vedere, teoria ºi practica se com-pleteazã ºi se influenþeazã reciproc. Iar aceastã stare defapt pune mai bine în evidenþã raportul dintre cauzã ºiefect, anihilând probabilitatea, întâmplarea, hazardul ºichiar umilele capricii ale soartei care pot amâna saudistruge finalul dorit, pe câmpul de luptã în cazul nos-tru. Planificarea operaþiei devine astfel o ºtiinþã exactãca ºi matematica!

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 17 (366) din 16 septembrie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

P lan i f i carea contureazã des ign-u l une i operaþ i iP lan i f i carea contureazã des ign-u l une i operaþ i i

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

Educaþie ºi formare:1981-1985 – Liceul Mi-

litar „Dimitrie Cantemir”;1988 – ªcoala Militarã

de Ofiþeri Activi de Artile-rie ºi Rachete „Ioan Vodã”;

1993 – Curs pregãtire co-mandanþi baterie artilerie;

1996 – Curs pregãtire co-mandanþi divizion de artile-rie;

2004 – Curs intensiv deînvãþare a limbii engleze;

2004–2006 – ofiþer stu-dent la facultatea de Co-mandã ºi Stat Major la Uni-versitatea Naþionalã deApãrare;

2010 – Curs postuniver-sitar de perfecþionare înconducere Forþele Terestre.

Funcþii îndeplinite:1988–1992 – comandant

pluton tragere, Regimentul

43 Artilerie; 1992-1995 - comandant pluton

tunuri, Regimentul 1 Mecanizat; 1995–2002 - comandant baterie

obuziere, Divizionul 16 Artilerie;2002-2004 – ºef al operaþiilor ºi

Instrucþiei, Divizionul 16 Artilerie; 2006-2008 – ofiþer 2 în Biroul

planificare operaþii, la comanda-mentul Corpului 1 Armatã Teritorial„Ioan Culcer”;

2008–2013 - ºef birou planifica-re operaþii la comandamentul Divi-ziei 1 Infanterie „Dacica”;

01.05. 2005 – ªef al planificãrii/G5 Planificare operaþii, la comanda-mentul Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”.

Distincþii ºi decoraþii:2005 – Ordinul „Virtutea Milita-

rã” în grad de Cavaler;2008 – Semnul onorific „În servi-

ciul patriei” pentru 20 de ani de ac-tivitate.

Interviu cu domnul colonel Eugen SANDU, ºef Secþie Planificare Operaþii la comandamentul Diviziei 1 Infanterie

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 17 (366) din 16 septembrie 2013

„Profitã de lipsa de pregãtire a inamicului, foloseºteitinerare neprevãzute ºi loveºte-l acolo unde nu ºi-a luatmãsuri de precauþie!” - este un citat atât de actual al luiSun Tzu, fost general chinez ºi autor al lucrãrii „Arta rãz-boiului”, o importantã lucrare de strategie militarã scrisãcu mai bine de douã mii de ani în urmã. Cartea reprezin-tã o adevãratã biblie pentru structurile militare de atunciºi pânã în ziua de astãzi, iar noi facem referire la ea pen-tru a sublinia importanþa unui moment, sã-l numim unic ºidecisiv, pe care nu trebuie sã-l ratezi pentru a fi un învin-gãtor! Un astfel de moment l-a reprezentat exerciþiulVIPER SNAP 13, ce a implicat în primul rând comanda-mentul Diviziei 1 Infanterie.

Din perspectiva punctului de comandãÎn perioada 02-06 septembrie a.c., conform Planului

cu principalele activitãþi pentru anul 2013 ºi a documen-telor de referinþã naþionale ºi NATO, la comandamentulDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, s-a desfãºurat exerciþiulMUªCÃTURA DE VIPERà 13/ VIPER SNAP 13, unexerciþiu de comandament în teren - CPX - destinat in-struirii ºi evaluãrii comandamentului Brigãzii 1 Mecani-zate „Argedava”, Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”ºi Batalionului 114 Tancuri „Petru Cercel”, pentru plani-ficarea ºi executarea unei operaþii de apãrare. Planifica-torul ºi conducãtorul exerciþiului de nivel tactic a fost co-mandantul diviziei, domnul general-maior NicolaieDohotariu, iar directorul exerciþiului, ºeful de stat major,colonel Gheorghe Viºan. VIPER SNAP 13 a asigurat con-

diþiile necesare exersãrii procesului de planificare a ope-raþiilor ºi exercitãrii actului de conducere din punctul decomandã. Ca scop, s-a urmãrit evaluarea comandamentu-lui Brigãzii 1 Mecanizate asupra capacitãþii de planificareºi conducere a actiunilor structurilor subordonate ºi reali-zarea cadrului operaþional în vederea evaluãrii operaþio-nale a structurilor puse la dispoziþia NATO (SPDNA).

Scenariul, a cãrui dezvoltare a condus la crearea situa-þiei în care participanþii au planificat ºi condus operaþia deapãrare, a avut un caracter semi-fictiv ºi a avut în vedereîntrebuinþarea forþelor în cadrul unei operaþii întrunite tip„articol 5”, de apãrare colectivã, sub comandã NATO, în

afara teritoriului naþionalAcesta a fost adecvat în-deplinirii obiectivelor sta-bilite ºi a prevãzut evo-luþia unei crize cãtre unconflict armat de mare in-tensitate ºi punerea înaplicare a mãsurilor derãspuns la crizã în cadrulapãrãrii colective.

Principalii actori dinacest cadru imaginar, darrealist, au fost stateleGreenlandia ºi Crolandia,pe fondul unei perioadede instabilitate, cu crizede securitate, cu diver-genþe interetnice, cu o lip-sã acutã a resurselor ener-getice, având ca back-ground sãrãcirea popu-laþiei ºi regimuri politiceextremiste. S-a urmãritrealizarea integritãþii teri-toriale a statului Green-landia, precum ºi instau-rarea pãcii în regiune.

Înaintea etapei de desfãºurare a operaþiei, personalulde comandã ºi stat major a fost instruit asupra procesuluide planificare ºi conducere a operaþiei de apãrare a divizi-

ei/ brigãzii/ batalionului, prinactivitãþi individuale ºi colecti-ve, teoretice ºi practic-aplicati-ve, cu scopul familiarizãrii cuprincipiile ºi modul de planifi-care ºi conducere a operaþiei deapãrare, dar ºi cu documentelede referinþã ale exerciþiului. Înperioada de execuþie, partici-panþii s-au antrenat pentru con-ducerea operaþiei, în baza docu-mentelor planificate, în mod ie-rarhic ºi colaborativ, prin utili-zarea metodelor de coordonarede tip interactiv, care sã cores-pundã obiectivelor de instruirepropuse. În cadrul analizei post-acþiune, au fost expuse în sinte-zã de cãtre structurile partici-pante la exerciþiu, atât aspectelepozitive, cât ºi problemele con-statate, ce pot fi corectate peviitor, în scopul identificãriilecþiilor necesare îmbunãtãþiriicerinþelor de participare la ur-mãtorul exerciþiu.

Situaþia, cadrul general,condiþiile strategice, starea finalã doritã, obiectivele mili-tare, ipotezele de planificare, dar ºi limitãrile, au fost pre-misele executãrii misiunii propuse, pe parcursul cãreias-au analizat centrele de greutate, punctele decisive, pre-condiþiile de succes, dar ºi riscurile implicate, toate pefondul concepþiei operaþiei, al unui sprijin logistic adecvatºi al sistemului de comunicaþii.

Înfruntarea incidentelorCu siguranþã, VIPER SNAP 13 a fost un alt examen

pentru ofiþerii ºi subofiþerii de stat major din comanda-ment, dar ºi o oportunitate de îmbunãtãþire a conþinutului

unor acte normative specifice activitãþii de stat major,prin care s-a urmãrit completarea conþinutului proceduri-lor standard de operare, monitorizarea eficienþei sistemu-lui de comandã ºi control din cele douã puncte de coman-dã existente, la comandamentul diviziei ºi la Brigada 1Mecanizatã, cel din urmã instalat pe terenul de instrucþieal marii unitãþi. Operaþiile pentru luptã, planificate pe du-rata câtorva luni de zile, s-au desfãºurat pe trei etape: pre-gãtirea apãrãrii, nimicirea unui desant aerian, debarcat înadâncimea dispozitivului de apãrare a diviziei, ºi operaþiaofensivã asupra inamicului pãtruns.

Fiecare dintre noi are un stil propriu de lucru, care in-fluenþeazã tot ceea ce facem ca ºi echipã: felul în care neorganizãm munca, modul în care interacþionãm unul cucelãlalt ºi, mai ales, modul în care comunicãm. În cazulnostru, echipa, adicã statul major, a dat dovadã de profe-sionalism, res-ponsabilitate,determinare,adaptabilitateºi atitudine po-zitivã. Poatecã ordinea ar fialta, însã aces-tea cred cãsunt cele maii m p o r t a n t eatribute. În ca-drul CPX-ului,participanþii,puºi în faþaunui scenariusemi - f i c t i v ,trebuie sã-ºiplanifice misi-unile, sã reac-þioneze cupromptitudineîn faþa situaþii-lor nou apãruteºi sã interac-þioneze cu alteentitãþi dinafara structuri-lor militare,sub imperati-vul atingerii o-b i e c t i v e l o rpropuse. Înmomentul încare se pri-meºte misiunea de la eºalonul superior, se declanºeazãprocesul de luare a deciziei, care implicã mai multecursuri de acþiune pentru îndeplinirea scopului final. Seînvaþã, la nivel de echipã, sã se analizeze o informaþie, sãse creeze un produs sau o soluþie. În acest fel, procesul deînvãþare este în permanenþã provocat spre continuitate.Când o misiune implicã mai multe elemente diferite ce semiºcã într-o zonã în care situaþiile evolueazã ºi se schim-bã cu repeziciune, cei care controleazã aceastã misiunetrebuie sã fie capabili de a se adapta noilor elemente apã-rute ºi de a da direcþia de acþiune celor ce sunt în mãsurãsã reacþioneze.

VIPER SNAP 13 a reprezentat o experienþã de simula-re a unui scenariu real, care le-a oferit celor implicaþi po-sibilitatea de a vedea cum funcþioneazã totul la nivel decomandã. Prin faptul cã, pe parcursul câtorva zile, partici-panþii s-au antrenat înpreunã, unul alãturi de celãlalt, s-acreat acea legãturã puternicã ce defineºte, în esenþã, oechipã, un stat major de excepþie.

Cristina FRATU

VVIIPPEERR SSNNAAPP 1133

O definiþie a conceptului de interacþiune coO definiþie a conceptului de interacþiune commplexãplexã

Taina Sfintei Cununii este cea mai bine repre-zentatã dintre Sfintele Taine în proverbele româ-neºti. Peste 350 de unitãþi paremiotice existã în co-lecþia lui Iuliu Zanne. În aceste proverbe gãsim ideiinteresante privind întemeietorul Tainei Sfintei Cu-nunii, primitorii, forma, efectele ei. Întâlnim pro-verbe privind imaginea familiei ideale ºi însuºirilepozitive ºi negative ale soþilor, relaþiile cu pãrinþii,rudele, naºii, divorþul, recãsãtorirea, avortul, super-stiþiile ºi multe altele. Sunt constatãri ºi îndemnuripractice, rezultate din experienþa de viaþã a poporu-lui român. Foarte interesant este faptul cã toateaceste proverbe reflectã o concepþie profund creºti-nã despre lume ºi viaþã, despre aspectele cele maisensibile ale învãþãturii creºtine.

Aºadar, despre Sfânta Cununie gãsim urmãtoa-rele precizãri:

Privind necesitatea ei, Sfânta Cununie este o îm-plinire a voinþei divine: „Omul singur nu s-a zidit,ci împreunã cu soþia, de aceea, fãrã soþie, nu se cu-vine sã fie!”; permite obþinerea unui statut socialsuperior: „Omul fãrã soþie, ca o casã pustie!”; re-zolvã unele nevoi de ajutor: „Vai de casa aceeace-i lipseºte muierea!”; duce la o restabilire a statu-tului bãrbatului ºi femeii: „Mai bine mãritatã, fie ºicu un prost, decât nemãritatã ºi defãimatã; cã mãri-tiºul cinste îþi aduce, iar nemãritiºul la mari greºelite duce!”.

Definiþia Sfintei Cununii este aproape completã:„Cãsãtoria se-nþelege o-mpreunare dupã lege, dupã

voinþa ºi porunca Domnului, cã din început doi afãcut!”.

Întemeietorul este Dumnezeu, creatorul ceruluiºi pãmântului. Nu gãsim nici o referinþã în acestsens privitoare la Mântuitorul Iisus Hristos: „Unbãrbat ºi o muiere Domnul numai a fãcut!”.

Primitorii Sfintei Taine sunt doi tineri, bãrbat ºifemeie, care se hotãrãsc de bunãvoie ºi nesiliþi denimeni sã-ºi trãiascã tot restul vieþii împreunã, pen-tru a se iubi, a naºte ºi a creºte copii ºi a se ajutareciproc. Alegerea viitorului soþ sau a viitoarei soþiieste un examen deosebit de greu pentru oricine, se-riozitatea actului cãsãtoriei în sine fiind deosebit deimportant; „Când se-nsoarã, nu-i de moarã!”. Lanuntã, „Mai mulþi se uitã la mireasã decât la gine-re!”. Perioada premergãtoare cãsãtoriei este o pe-rioadã de euforie: „Cui stã gândul la-nsurat, umblãparcã este beat!”. Tânãrul trebuie sã aibã în vederenatura omeneascã, cu calitãþile ºi defectele ei, ºi nuneapãrat femeia idealã: „Cine cautã nevastã fãrãcusur, neînsurat rãmâne!”. Alegerea trebuie fãcutãcu multã grijã, având în vedere seriozitatea cãsãto-riei ca act religios ºi social: „Pleacã ºi te-nsoarã, perând, ca la moarã!”; „Pânzã ºi nevastã noapteanu-þi alegi!”. Dintre acestea, amintim: Bogãþia:„Când vrei sã te mãriþi, cautã la om, nu la neam ºiavere, cã din prost se face de neam ºi din sãracbogat, iar din neom om cu mare voinþã!”; Frumuse-þea: „Cine cautã nevastã frumoasã, bogatã ºi deneam mare stãpân îºi ia de capul lui, iar nu nevastã

de viaþã!”; Starea socialã: „Cu mai mari decât tinecând te vei cãsãtori, în loc de rude, stãpânire veidobândi: vezi sã nu o pãþeºti!”.

Dintre condiþiile pe care trebuie sã le îndepli-neascã cei ce se cãsãtoresc, menþionãm: timpul celmai potrivit de a se oficia Taina Sfintei Cununii es-te ziua de Duminicã, alegerea altor zile având con-secinþe nefaste: „Frunzã verde lemn uscat, parcãmarþi m-am însurat, parcã vineri am vorbit ºi marþim-am logodit, cã defel nu-s fericit. Cã de cândm-am însurat, peste multe rele-am dat!”; nu se facenuntã în post: „Mai vãzut-aþi nuntã-post, cu fasoleºi cu borº?”; vârste legiuite: „Însoarã-te pânã nu-þitrece vremea!”; dragoste reciprocã: „Cine pe soþieiubeºte, pe sine însuºi se iubeºte, cã soþia sa estedin însuºi trupul sãu!”; stare materialã necesarãasigurãrii existenþei familiei: „La însurãtoare ºi lamoarte nu se poate sã n-ai parale!”; cunoaºterea câtmai profundã: „Nici pânzã, nici muiere sã nu cum-peri la lumânare, cã ºi una ºi alta la faþã te în-ºealã!”.

Forma în care se oficiazã Taina Sfintei Cununiieste menþionatã cu oarecare aproximaþie: mire:„ªede parcã nu-i place mirele!”; mireasã: „Ca lanoi la nimeni, cu mireasa dinainte!”; naºi: „În cin-stea nunului joacã toþi proºtii!”; cununii: „A punepirostiile pe cap!”; plânsul miresei: „Taci, mireasã,nu mai plânge!”; invitaþi: „La nuntã nechemat nici-cum sã nu te duci, cã-ndatã auzi: poftim dupã uºi!”.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Primele izvoare istorice referitoare la cetateaDevei dateazã din a doua jumãtate a secolului alXIII-lea. Prin documentul emis de „regele cel tâ-nãr” (moºtenitorul tronului) ªtefan al V-lea(1270–1272) în 1269, acesta îl rãsplãtea pe unuldintre credincioºii sãi pentru vitejia sa demon-stratã, atât în bãtãlia de „sub cetatea Devei”, câtºi dupã aceea, la asediul cetãþii Codlea (1266).Aceasta este cea mai veche menþiune a cetãþii,din care reiese cã fortificaþia exista cu siguranþãîncã dinaintea evenimentelor pomenite, adicã di-naintea anului 1266. Conform cunoºtinþelornoastre actuale, cetatea fusese întemeiatã de re-gele Béla al IV-lea al Ungariei (1235–1270), ta-tãl lui ªtefan al V-lea. Dupã distrugerile mongo-le din 1241, acesta a dispus construcþia unui în-treg ºir de cetãþi regale menite sã împiedice peviitor eventualele atacuri asemãnãtoare. Se con-siderã aºadar cã ridicarea fortificaþiilor Devei arfi debutat imediat dupã retragerea invadatorilormongoli. Din secolul al XIII-lea trebuie sã date-ze clãdirea reprezentativã, aflatã pe latura sudicã a in-cintei.

Cetatea a îndeplinit, se pare de la bun început, unrol dublu: punct fortificat, care veghea valea Mureºu-lui, respectiv reºedinþã feudalã. În perioada Regatuluiungar medieval (ante 1541), cetatea a rãmas, cu anu-mite întreruperi, în posesia regalitãþii ºi servea dreptreºedinþã voievodului Transilvaniei. În preajma anului1444, regele Vladislav I (1440–1444) a dãruit-o luiIancu de Hunedoara. Aceasta a rãmas se pare în pose-sia Corvineºtilor pânã la începutul secolului al XVI-lea. O inscripþie din 1511, consemnatã odinioarã pe la-tura nordicã a cetãþii, pare sã indice o refacere care aavut loc în perioada voievodului Transilvaniei IoanZápolya (1510–1526).

În condiþiile care au determinat formarea principa-tului, Deva s-a transformat într-o cetate de graniþã me-nitã sã supravegheze calea posibilelor atacuri turceºticãtre interiorul Transilvaniei: dinspre Timiºoara ºi Li-pova ei puteau sã înainteze de-a lungul culoarului Mu-reºului, iar un alt drum practicabil, care ajungea tot laDeva, lega Þara Româneascã cu Þara Haþegului prinPasul Vulcan. Organizarea apãrãrii acestei frontiere aînceput încã în vremea generalului Castaldo, care lainstalarea sa în cetate, în 1551, a gãsit-o în paraginã,fãrã armament suficient. Dieta Transilvaniei a dispusprin urmare fortificarea Devei ºi a castelelor de la Iliaºi Brãniºca.

În 1581, Cristofor Báthory († 1581) i-a încredinþatdomeniul rudei sale, Francisc Geszthy († 1595), cãpi-tan suprem al Devei pânã în 1594 ºi comandantul ge-neral al armatei transilvãnene între 1593 ºi 1594. Con-strucþiile sale din cetate sunt atestate de izvoarele scri-se, din pãcate însã nu cunoaºtem nici un detaliu con-cret în legãturã cu acestea. O inscripþie, dispãrutã întretimp, cuprindea textul: „FRANCISCVS GEZTI DEEADEM GEZD 1582”.

În istoria cetãþii, secolul al XVII-lea a fost marcatde stãpânirea familiilor princiare: Gabriel Bethlen adobândit vremelnic domeniul Devei în 1608, iar în1614, dupã ce devenise principe, importantul domeniua fost donat soþiei sale, Susana Károlyi. Dupã stinge-rea din viaþã a principesei, cetatea a intrat în posesia

nepotului sãu de frate, contele ªtefan Bethlen. Dupãmoartea prematurã a acestuia, vãduva sa, Maria Szé-chy, a rãmas beneficiara veniturilor domeniului pânãîn 1640, când l-a vândut lui Gheorghe Rákóczi I. Con-form izvoarelor istorice, acesta a construit un bastionnou pe latura esticã a cetãþii ºi a dispus sãparea uneifântâni în incinta ei. În perioada urmãtoare, cetatea arãmas în posesia principilor Transilvaniei.

În urma tratatului de la Blaj, începând din toamnaanului 1687, în cetatea de la Deva s-a instalat o garni-zoanã a armatei imperiale. Aceastã situaþie s-a legali-zat odatã cu emiterea Diplomei Leopoldine (1691) ºidin acel moment s-a desprins soarta domeniului de ceaa cetãþii. Domeniul fiscal din Deva a rãmas în proprie-tatea statului, iar cetatea, ca o entitate separatã, a fostadministratã de autoritãþile militare ale Transilvaniei.

În 1800, la propunerea comandantului militar alTransilvaniei, contele Mitrowsky, cetatea, care nu maicorespundea cerinþelor militare moderne, ºi-a pierdutrolul militar. În urma acestui fapt, tâmplãria cetãþii –porþile, uºile, tocurile ferestrelor – au fost scoase la li-citaþie, cumpãrate ºi demontate. Împãratul Francisc Iºi soþia sa, impresionaþi cu prilejul cãlãtoriei lor prinTransilvania, în 1817, de imaginea romanticã a cetãþii,au dispus acordarea unei subvenþii anuale importantepentru refacerea cetãþii. Din aceastã sumã, pânã în1830, cetatea a fost reparatã, în amintirea renovãriifiind amplasatã o placã inscripþionatã deasupra uneiadintre porþi (1829).

În cursul revoluþiei din 1848–1849, cetatea a fostocupatã de armata maghiarã. Din neglijenþã probabil,la 12 august 1849, magazia de pulbere a cetãþii a ex-plodat, provocând distrugeri grave mai ales în jumãta-tea esticã a ansamblului.

Ultima renovare de proporþii a avut loc în anii1950 cu ocazia cãrora s-au conservat ruinele ºi s-a fa-cilitat accesul la cetate. De câþiva ani a demarat unprogram amplu de reabilitare a cetãþii, ºantierul lucrã-rilor a fost însã întrerupt brusc în 2008 din cauza pro-blemelor financiare. Ansamblul nu poate fi vizitat înmomentul de faþã, turiºtii au doar un acces limitat înzona din preajma capãtului telecabinei (pe latura esti-cã a Dealului Cetãþii) amenajatã în 2005. (M.C.)

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (366) din 16 septembrie 2013Pagina 6

Cetatea Deve iCetatea Deve iRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...FFEETTEE SSTTRRÃÃLLUUCCIITTOOAARREEEste una dintre cele mai aºtep-

tate cãrþi ale anului 2013În Chicago, în perioada Marii

Crize, Harper Curtis gãseºte cheiaunei case care îi permite sã cãlãto-reascã în timp. Dar curând desco-perã cã acest privilegiu are ºi unpreþ. Trebuie sã le ucidã la mo-mentul potrivit pe „fetele strãluci-toare”: acele tinere excepþionale,cu un potenþial extraordinar, pecare le cautã în cãlãtoriile lui printimp. Harper le viziteazã în dife-rite perioade ale vieþii lor, mar-cându-le destinul ºi lãsând lângãcadavrele acestora câte un obiectmisterios, pânã când, în 1989, una dintre victime, Kirby Mazra-chi, supravieþuieºte ºi porneºte în urmãrirea lui.

Hotãrâtã sã-l gãseascã pe ucigaº pentru a-l da pe mâinile jus-tiþiei, Kirby ajunge sã lucreze la Chicago Sun-Times alãturi deDan Velasquez, un reporter care s-a ocupat în trecut de cazuri deomucidere. Pas cu pas, aceastã fatã strãlucitoare se apropie deconfruntarea finalã ºi de imposibilul adevãr...

Ce sã vedem...Noul film - ELYSIUM În anul 2159, existã douã clase sociale: cei foarte bogaþi, care

locuiesc pe o staþie spaþialã imaculatã ºi construitã de mâna omu-lui denumitã Elysium, precum ºi restul oamenilor, care trãiesc pe

o planetã Pãmânt suprapopulatã ºi în ruinã.Secretara de stat Rhodes, un oficial dur alGuvernului, nu se dã în lãturi de la nimicpentru a înãspri legile împotriva imigraþiei ºipentru a conserva stilul luxos de viaþã al ce-tãþenilor de pe Elysium. Acest fapt nu îi îm-piedicã pe oamenii de pe Terra sã încerce sãpãtrundã în Elysium, prin orice mijloace po-sibile. Atunci când ghinionistul Max esteprins la ananghie, acceptã sã porneascã în-

tr-o misiune descurajatoare, care, dacã va fi încununatã de suc-ces, nu numai cã îi va salva lui viaþa, dar va aduce egalitate întrecele douã lumi aflate la poli diferiþi.

Micul Magician - Duminicã, 6 octombrie 2013, ora 11:00Palatul Copiilor, Sala micã, Bucureºti

Porumbei ºi iepuri care ies din pãlãrie, monezi ce curg dinhainele copiilor, obiecte care se rup ºi a-poi se reparã, eºarfe magice care îºischimbã culorile ori se înnoadã ºi se dez-noadã singure, zaruri ce apar ºi dispar,bile care se dubleazã, baghete fermeca-te... toate aceste trucuri magice fac partedintr-un spectacol excepþional creat spe-cial pentru micuþul tãu! Un spectacolulinteractiv de magie. „Micul Magician” -o adevãratã bucurie pentru cei mici undeprichindeii vor descoperi frumuseþeamagiei, provocându-le creativitatea în-tr-un univers extrem de incitant. La fi-nal..., un fascinant joc cu lumini laser ºi efecte speciale care vaîncânta, în egalã mãsurã, atât copiii cât ºi pãrinþii. (O.M.)

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Ta ina Sf in te i Cunun i i în proverbe le româneº t iTa ina S f in te i Cunun i i în proverbe le româneº t i

Fii bun, dar fereºte-te sã creadã lumea cãpoþi fi mai bun.

Nu ºterge ºi nu uita niciodatã trecutul. Îþiva folosi pentru a nu greºi în viitor.

Nu voi renunþa niciodatã la felul meu de afi. Cine mã vrea mã va iubi aºa cum sunt.

Nu dragostea te face sã suferi, ci instinctulproprietãþii care este tocmai contrariul dragos-tei.

Dãrnicia nu constã în a da mult, ci a da latimp.

Tragedia vieþii e cã îmbãtrânim prea de-vreme ºi devenim înþelepþi prea târziu.

Toþi se plâng cã nu au bani, dar cã nu auminte nu se plânge nimeni.

Învaþã sã trãieºti fãrã lacrimi, sã admiri cuindiferenþã, sã suferi râzând. Doar atunci veispune: ªTIU SÃ TRÃIESC!

Persoanele sincere ºi adevãrate sunt pre-cum stelele cãzãtoare. Tot mai rar le vezi.

Mâinile celor care trudesc vãd mai binedecât ochii celor care dorm.

Cine iubeºte nu este niciodatã singur.Colonel (r.) ªtefan MITINCU

În premierã în Europa, o þarã va recunoaºteexistenþa celui de-al treilea gen

în certificatele de naºtere!Germania va deveni, începând cu 1 noiembrie,

prima þarã europeanã care va legaliza posibilitatea dea înscrie termenul „sex nedeterminat” pe certificatulde naºtere al bebeluºilor, a anunþat The Guardian, ci-tând cotidianul Süddeutsche Zeitung.

Potrivit Le Monde, bebeluºii intersexuali, adicãaceia care prezintã o ambiguitate sexualã constituti-vã, provenind dintr-o anomalie apãrutã în procesulde determinare a gonadelor (ovare ºi testicule) sau îndiferenþierea organelor genitale, vor putea fi decla-raþi „nedeterminaþi” la naºtere.

Dacã transsexualii, care au sentimentul cã aparþinceluilalt sex decât acela atribuit de biologie, sunt de-ja recunoscuþi în mod legal în Germania, de aceastãdatã este vorba despre un prim pas cãtre recunoaºte-rea statutului hermafrodiþilor ºi a faptului cã omul nueste neapãrat un bãrbat sau o femeie. În majoritateaþãrilor, intersexualii sunt întotdeauna determinaþi lanaºtere de cãtre un sex sau celãlalt.

Aceastã recunoaºtere a celui de-al treilea gen decãtre Berlin a avut la bazã o recomandare a CurþiiConstituþionale care considerã cã genul resimþit ºitrãit reprezintã un drept uman de bazã.

Persoanele care vor fi înregistrate cu un sex„nedeterminat”vor putea totuºiîn orice mo-ment din vieþi-le lor sã îºi mo-difice identita-tea sexualã pecertificatul denaºtere dacãvor dori acestlucru.

În Europa, un nou-nãscut din 5.000 este vizat - înFranþa se nasc circa 200 astfel de bebeluºi în fiecarean. În emisfera nordicã, peste 50% din persoanele vi-zate au un sex genetic feminin (XX), cu ovare corectdiferenþiate, dar care au primit cantitãþi prea mari dehormoni masculini (sau androgeni) în timpul vieþiiintrauterine.

Acest dezechilibru este cauzat de o maladie aglandelor suprarenale: acestea sintetizeazã mai mulþihormoni androgeni decât ar trebui, fapt care „virili-zeazã” embrionii feminini. Pentru a ajunge la o sexu-alitate „normalã”, aceste persoane trebuie în generalsã suporte una sau mai multe intervenþii chirurgicale.

În Statele Unite, asociaþiile care militeazã pentruapãrarea drepturilor intersexualilor luptã pentru caaceste intervenþii sã nu fie practicate la naºtere, ci lao vârstã la care pacientul poate sã decidã el însuºi ca-re este sexul cu care se identificã. Cei mai mulþi din-tre medici considerã însã cã o operaþie rapidã dupãnaºtere rãmâne de preferat, pentru ca bebeluºul sãcreascã ºi sã se identifice încã din copilãrie ca bãiatsau fatã.

Mai tare decât antibioticele:„Super-Mierea”cu calitãþi vindecãtoare de excepþie

Un nou tip de miere a început sã fie folosit, cu re-zultate excepþionale pentru tratarea rãnilor, a infecþi-ilor ºi a plãgilor chirurgicale; s-a dovedit cã ea dis-truge un mare numãr de bacterii, fungi ºi paraziþi, in-clusiv temuþii microbi rezistenþi la antibiotice.

M i e r e aspecialã, nu-mitã Surgiho-ney, a fosttestatã timpde peste un anîn spitaleledin comitatulb r i t a n i cHampshire ,fiind utilizatãpentru îngriji-rea bebeluºilor, a lãuzelor, a persoanelor vârstnice ºia pacienþilor bolnavi de cancer, ºi a dat rezultate atâtde uimitoare, încât, recent, a fost emisã autorizaþiapentru utilizarea ei pe scarã largã în spitale.

Puterile acestei super-mieri par sã fie cu adevãratexcepþionale: rãnile ºi ulceraþiile, inclusiv cele infec-tate cu periculosul super-microb MRSA (un stafilo-coc cu rezistenþã la numeroase antibiotice ºi care pu-ne mari probleme în spitale), s-au vindecat în câtevazile, iar numãrul femeilor care sufereau infecþii dupãnaºterea prin cezarianã s-a redus la jumãtate.

Surgihoney a fost, de asemenea, folositã pentrutratarea rãnilor soldaþilor întorºi din Afganistan, ca ºiîn tratamentul acneei ºi pentru a proteja pielea paci-enþilor cu cancer, care aveau implantat un cateterpentru chimioterapie. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17 (366) din 16 septembrie 2013 Pagina 7

Lenovo anunþã smartphone-ulVIBE X

Telefonul inteligent Lenovo VibeX are o carcasã din policarbonat cu unfinisaj gravat cu laser pentru un finisajtactil 3D. Are o grosime de 6,9mm(cât un creion) ºi o greutate mai micãdecât a altor telefoane de aceeaºi di-

mensiune – doar 121 de grame (apro-ximativ cât cinci baterii AA).

Ecranul, un IPS 20/ 20 Vision decinci inch oferã imagini la o rezoluþieFull HD de 1920x1080px cu unghilarg de vizibilitate. Are o densitate de440 pixeli/ inch (PPI). Ecranul 20/ 20Vision este protejat de o sticlã rezis-tentã la zgârieturi Corning GorillaGlass 3.

Camera din faþã are cinci megapi-xeli, un obiectiv superangular de 84grade ºi este asistatã de un editor soft-ware pentru a îmbunãtãþi trãsãturilefaciale. Camera de 13MP cu auto-fo-cus de pe partea din spate a telefonu-lui are de asemenea un flash LED.

Vibe X are o gamã întreagã de a-plicaþii foto preîncãrcate, pentru vizio-narea, etichetarea ºi organizarea ima-ginilor, precum ºi afiºarea acestora înaranjamente amuzante pe ecran.

Utilizatorii pot de asemenea sãcreeze jocuri de puzzle ºi sã îºi perso-nalizeze diverse jocuri din aceste ima-gini. Aplicaþia de fotografiere dispunede filtre ºi setãri personalizate, pre-cum ºi de opþiuni de editare ºi distri-buire a imaginilor foto ºi video.

Lenovo Vibe X ruleazã sistemul deoperare Android 4.2 ºi are un procesorQuad-Core MTK 6589T de 1,5GHz.Memoria RAM este de 2GB ºi are ocapacitate de stocare de 16GB.

Philips Fidelio, Surround-ul la alegerea utilizatorului

Seria Philips Fidelio vine cu unnou concept la IFA Berlin, unul chiarinteresant din punct de vedere con-structiv, ce permite utilizatorului sãtransforme un sistem 2.0 sau 2.1 într-unul surround.

De ce la alegere? Ei bine, PhilipsFidelio este un sistem de sunet carevine în mai multe variante, atât ca unsistem clasic cu subwoofer ºi sateliþi,cât ºi ca un sistem coloanã format dindouã boxe sau ca un sound bar cepoate fi aºezat sub ecranul televizoru-lui. Toate tipurile de sisteme de sunetfuncþioneazã pe aceeaºi idee. Douãdintre difuzoare sunt detaºabile ºi potfi poziþionate în spatele utilizatoruluiîn funcþie de necesitãþi. Dacã, deexemplu, nu doreºti sã ai întinse princasã cabluri de la sateliþii de suround,aceasta este cea mai bunã variantã depânã acum.

Boxele funcþioneazã deopotrivãconectate ºi deconectate de boxa-ma-mã ºi deþin un acumulator cu autono-mie de pânã la 4-6 ore, în funcþie devolumul la care sunt folosite. Canaleledetaºabile sunt separate de cele princi-pale, aºadar sistemul este cu adevãratunul de tip surround. Varianta cu boxede tip turn deþine, pe lângã un dockpentru iPhone, un slot USB ºi chiar ºiun cititor de CD-uri audio, toate inte-grate în aceeaºi boxã. De la Philips am

observat ºi alte inovaþii, precum siste-mul pentru DJ, creat în colaborare cuArmin Van Buuren, care deþine un mi-xer complet cu douã track-uri ºi boxe-

le aferente. Sistemul se preteazã la pe-treceri pentru tineri ºi la activitãþi demixaj acasã, fiind extrem de uºor deîmpachetat ºi cãrat din loc în loc.

Reclamele ne pot bombarda în somn!

Se întâmplã deja în Germania ªi mai mare le e mirarea atunci

când îºi dau seama cã doar ei aud me-sajul. Tehnologia care face totul posi-bil se numeºte „conducþie osoasã” ºi,în urmãtorii ani, ar putea fi prezentã în

majoritatea trenurilor ºi autobuzelor.Cu gândul la navetiºtii care locu-

iesc în suburbii, o agenþie de publici-tate din Dusseldorf a venit cu o propu-nere ineditã. „Fereastra vorbitoare”,care parcã ar comunica telepatic,numai cu cei care-ºi ating capul degeam. Din senin, pasagerii cãrora ca-pul le alunecã în somn ºi se sprijinã defereastrã aud un mesaj publicitar.Când îºi dau seama cã geamul le „vor-beºte”, majoritatea verificã reacþia ce-lor din jur. Sunt cu adevãrat surprinºicând îºi dau seama cã sunt singurii dinvagon care aud mesajul.

Totul e posibil datoritã unui micdispozitiv plasat pe fereastrã, progra-mat sã vibreze când simte o presiune.

Sebastian Hardieck, din departa-mentul de creaþie: „Un os din corp vi-breazã, iar urechea interpreteazã apoiacele vibraþii cu frecvenþã înaltã ºi letransformã în sunet. Îþi apropii capulde fereastrã ºi nu auzi nici un sunet,dar urechea parcã tot le aude... Estefoarte interesant!” (O.M.)

www. playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

- Dragule,îmi iei untelefon ?-Pãi ºi ce-lãlalt ?

- Celãlalt îmi ia o tabletã.

☺Unul dintre pasagerii de pevapor îi atrage cãpitanuluiatenþia cã pe o insuliþã e unom zdrenþãros care sare ºidã din mâini lângã un foc.- Cine e tipul? Ce-o fi cu el?- Nu ºtiu, zice cãpitanul, în-sã de câte ori trecem pe aicise bucurã nespus!

☺O tipã cãsãtoritã de curând

se plânge mamei la telefon:- Nu-l mai suport deloc…Este tot timpul aºa de prostdispus încât am devenit ºieu un pachet de nervi. Amºi slãbit foarte tare din cau-za asta.- De ce nu-l pãrãseºti a-tunci? întrebã mã-sa.- Aºa voi face, dar mai întâiaºtept sã ajung la 50 de kile.

☺Judecãtorul cãtre martor:- Ai vãzut cã vecinul tãu îºibate soacra?- Da, domnule judecãtor.- ªi de ce n-ai intervenit?- Pãi, sã vedeþi, la începutam vrut sã intervin, dar

când am vãzut cã se descur-cã singur…

☺Ion se cãsãtoreºte cu Mariadupã doar trei luni de rela-þie. Dupã o sãptãmânã de lanuntã Maria naºte… Iese Ionîn sat sã facã o cinste la pri-eteni, la care ãºtia încep:- Bã, Ioane, ce eºti mã aºaprost?! Nu e, mã, copilultãu, cã voi nu aveþi decâttrei luni împreunã, mã!Ion, dezamãgit de cele auzi-te merge acasã ºi îi spuneMariei:- Mãrie, toatã lumea râde demine cã micuþul nu-i almeu, cã noi nu avem decât

trei luni împreunã!La care Maria :- Mã, Ioane, ia vino aici lân-gã mine sã-þi explic, pentrucã prietenii tãi fac miºto detine! - Mãi, Ioane, ai stat tu treiluni cu mine?- Da!- Am stat eu trei luni cutine?- Da!- Am stat noi trei luni îm-preunã?- Da!- Eiii! ªi-atunci?! Fã ºi tu osocotealã ºi vezi, ies nouãluni?!

www. bancuri.ro

NELIMITAT

SE IMPUN

NEAM

CEªTI

MACAGIU

VAS DE LUT

SE FACEGHEM

FIR DEURZEALÃ

PUS ÎNCIRCULAÞIE

FIARE

RÃU DE MARE

ACUM!

DOCUMENT

MAICI!

DE ODATÃ!SIESTE!

ÎNTINSÃ

GENEROªI

SFIOªENIE

PLÃTIT

FIRIDÃ

BUNÃ!

A HÃRÃZI

A MIªCA

EMFATIC

SALINÃ

A BINEVOISE SCHIMBÃ

ZILNIC

RÃSÃRITEAN

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 17 (366) din 16 septembrie 2013Pagina 8

C-IIED a devenit un domeniu foarte complex ºifoarte flexibil.

Evoluþia modului de fabricare a dispozitivelorexplozive improvizate le-a transformat într-o adevã-ratã categorie de armament, ale cãrui limite þin doarde limitãrile imaginaþiei umane. Tehnicile, tacticileºi procedurile pentru contracararea unor astfel dedispozitive trebuie adaptate permanent, completatecu tehnicã ºi aparaturã specialã. Dar cel mai impor-tant factor rãmâne specializarea resursei umane ca-pabile, prin instruire intensivã de specialitate, sãrãspundã la acest gen de ameninþãri.

Dinamica acestui fenomen scoate din calcul pre-tenþia oricãrui luptãtor cã se cunoaºte suficient pen-tru a se simþi în siguranþã. Indiferent de experienþã,evoluþia evenimentelor de la un sezon de luptã la al-tul, impune o instruire specificã ºi o actualizare acunoºtinþelor permanente. Mai mult, fiecare militaral batalionului de manevrã trebuie sã fie instruitpentru identificarea, recunoaºterea tipului ºi modu-lui de acþiune în cazul întâlnirii unui astfel de dispo-zitiv.

„...Experienþa este cu siguranþã un atu, dar sepoate transforma ºi într-o capcanã. Acest lucru sedoreºte a fi evitat prin astfel de pregãtiri cu specia-liºti, precum cei din Baza de Instruire pentru EOD,structurã aflatã în subordinea singurei instituþii deînvãþãmânt militar a armei geniu din Armata Ro-mâniei, aflatã la Râmnicu Vâlcea, pentru cã doarun militar foarte bine instruit este capabil de iniþiativa ºiviteza de reacþie care în final fac diferenþa...” afirmacolonelul Dan MARIN în calitate de comandant al Cen-trului de Instruire pentru Geniu, EOD ºi Apãrare CBRN„Panait Donici” la deschiderea acestui modul de pre-gãtire pe linie EOD ºi C-IED.

Tot specific acestui domeniu este ºi faptul cã nu estesuficientã instruirea doar a unei categorii de personal, nueste pentru lideri sau doar pentru subunitãþi de manevrã.Se adreseazã tuturor celor care participã la o misiune decontrainsurgenþã ºi, indiferent de specialitate, fãrã nici unfel de excepþie, întreg personalul trebuie sã aibã cunoºtin-þele ºi deprinderile pentru rezolvarea unui astfel de inci-dent. Pentru a realiza acest lucru, fiecare militar instruitîn Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD ºi ApãrareCBRN are datoria de a împãrtãºi colegilor lui din expe-rienþa acumulatã aici. Conºtientizarea acestor aspecte eli-minã rutina ºi impune o vigilenþã crescutã. Evaluarea fie-cãrei pãrþi din teren ºi identificarea riscului trebuie sã fieîn firea luptãtorului care „pune piciorul” pe imprevizibi-lul pãmânt afgan.

Acestea ar fi, în mare mãsurã, argumentele unei pre-gãtiri C-IED. Locotenent-colonelul Petre BARBU, co-

mandant al Bazei de Instruire pentru EOD, vine sã întã-reascã ceea ce spune comandantul instituþiei, cu urmãtoa-rea afirmaþie: „... toate cunoºtinþele acumulate trebuiecompletate cu tehnici, tactici ºi proceduri de contracara-re flexibile, fãrã sã existe riscul formãrii unor tipare,adaptate permanent noilor provocãri ale acestui dome-niu, incluse în procedurile de operare ale unitãþii de ma-nevrã ºi antrenate pânã la desãvârºire de cãtre fiecaremilitar în procesul de instrucþie.”

Cunoaºterea ºi înþelegerea DEI, la fel cum se cunoaºteºi se înþelege o categorie de armament convenþionalã, cudestinaþie, caracteristici tehnico-tactice, pãrþi componen-te, principiu de funcþionare, este o necesitate pentru înde-plinirea oricãrui tip de misiune pe care Batalionul 20 In-fanterie urmeazã sã o execute în teatrul de operaþii dinAfganistan.

Indiferent cã vorbim despre patrule de luptã sau des-pre misiuni care implicã interacþiunea cu populaþia loca-lã, toate se petrec sub ameninþãrile specifice Afganista-nului, care includ, într-o mãsurã importantã, dispozitiveleexplozive improvizate.

Într-una din zilele trecute, discutam cu domnul locote-nent-colonel Cãtãlin JIANU, comandantul Batalionului20 Infanterie „Dolj” - „Scorpionii Negri” -, aflat la pre-

gãtire pe linie EOD ºi C-IED cu militarii din subordine,în cadrul unitãþii din Râmnicu Vâlcea.

Spre sfârºitul perioadei de pregãtire, militarii batalio-nului au fost evaluaþi în cadrul Complexului de poligoaneGoranu, printr-un FTX, de nivel pluton, cu tema: ,,Exe-cutarea unei misiuni de patrulare debarcatã în mediu cuIED”.

Din discuþiile purtate cu domnia sa, am reþinut faptulcã pregãtirea pe care au executat-o militarii din subordinepe linia C-IED este vitalã: „Având în vedere situaþia cu-rentã internaþionalã, aceastã formã de pregãtire este re-comandabilã pentru toþi militarii care încadreazã struc-turile militare specifice; fãrã aceastã instruire de specia-litate, militarii nu au ce cãuta într-un teatru de operaþii,indiferent care ar fi acesta. Realizarea acestui modul încadrul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD ºiApãrare CBRN trebuie salutatã ca un factor pozitiv carevine în sprijinul militarilor pentru îndeplinirea oricãruitip de misiune.

Perioada de pregãtire planificatã iniþial pentru acestcurs este convenabilã în mãsura în care subunitãþileparticipante au mai executat misiuni de acest gen, iar,pentru cele care vor fi introduse prima datã într-un tea-

tru de operaþii, este chiar recomandabil ca pe-rioada de pregãtire sã se dubleze.

Instruirea pe linie EOD ºi C-IED are caobiectiv fundamental pregãtirea pentru proteja-rea individului sau a grupului, în scopul îndepli-nirii misiunii, evitând astfel pierderile de vieþiomeneºti. Chiar dacã unitatea are experienþãîntr-un teatru de operaþii, fiecare nouã misiunereprezintã o provocare, deoarece zona de respon-sabilitate este totdeauna un mediu fluid, în per-manentã schimbare. Niciodatã nu vei desfãºura100% din vechile activitãþi dintr-o misiune ante-rioarã, deoarece tot timpul apar noi elemente, noiameninþãri, etc. Este necesar ca militarii sã sebazeze pe principiul cã ºi partea adversã gândeº-te, vine cu tactici ºi proceduri noi ºi cã este într-o evoluþie continuã ºi adaptare !!! Toate acesteavor duce, în final, la eliminarea RUTINEI.

Dintre instructori, aº dori sã-i amintesc pemaiorul Dragoº Gheorghe, maiorul ing. CãtãlinSãracu ºi plutonierul-major Vasile Dumitru, careau reuºit sã creeze un tot unitar, îmbinând ideiletuturor participanþilor cu un singur scop final:

reducerea la minimum a eventualelor ameninþãri prin-tr-o instruire realã, adaptatã pe cât posibil la teatrul deoperaþii. Având în vedere experienþa personalului celordouã structuri, instruirea a cãpãtat pe alocuri ºi un as-pect de schimb de experienþã. Noutãþile capitale au fostsesizate numai de cãtre cei care vor participa pentru pri-ma datã la o astfel de misiune. Majoritatea personaluluiºi-a reactualizat cunoºtinþele ºi ºi-a îmbunãtãþit deprin-derile în descoperirea IED, toate acestea sub controlulpermanent al instructorilor. De altfel, activitãþile teore-tice ºi practice pe linie de C-IED joacã un rol foarte im-portant în cadrul pregãtirii, nu numai pentru subunitã-þile de geniu, ci ºi pentru toate structurile nominalizate aparticipa la o misiune, în totalitatea lor. Iar printreobiectivele principale, s-a regãsit ºi acela de a îmbunã-tãþi capacitãþile operaþionale prin crearea unui mediu delucru care sã ducã la interoperabilitatea structurilornoastre cu structurile similare din cadrul Alianþei.

Ca o concluzie, pot sã spun cã sunt extrem de mulþu-mit de aceastã vitalã activitate de instruire, de atitudineaprofesionistã a instructorilor ºi a militarilor din subor-dine .”

Maior Sorin PANCU

R u t i n a t e o m o a r ã ! ! !

La invitaþia primãriei oraºului Râºnov, Ministerul Apã-rãrii Naþionale, prin Batalionul 21 Vânãtori de Munte „Ge-neral Leonard Mociulschi” a participat, ca principal par-tener, în perioada 07-08 septembrie a.c., la Festivalul deReconstituire Istoricã „În numele trandafirului” – ediþia2013, organizat în Râºnov.

Implicarea Batalionului 21 Vânãtori de Munte a constatîn pregãtirea ºi executarea în ziua de sâmbãtã, 7 septem-brie, a unui exerciþiu tactic demonstrativ în Grãdina CetãþiiRâºnovului, exerciþiu condus de locotenentul Mihai Andro-nicescu. Tema exerciþiului - „Plutonul de vânãtori de mun-te executã o misiune de patrulare debarcat, descoperã ºiangajeazã un grup de insurgenþi” - a pus în evidenþã abili-tãþile ºi capacitãþile plutonului de vânãtori de munte de aacþiona izolat, în mediu ostil, cu eficienþã maximã ºi pier-deri minime. Publicul prezent în Cetatea Râºnov a fost im-presionat de profesionalismul cu care vânãtorii predeleniau acþionat, în finalul exerciþiului mulþi dintre ei, în specialcopii, dorind sã se fotografieze cu militarii.

În seara aceleiaºi zile, în sala cinematografului din lo-calitate, a avut loc un simpozion cu scopul principal de aevoca momentele importante din istoria militarã a vânãto-rilor de munte.

Ziua de duminicã a început cu un moment de reculege-re ºi un gând de recunoºtinþã cãtre eroul râºnovean, sublo-cotenent (p.m.) Claudiu Chira, cãzut la datorie în Afganis-tan, în anul 2009. Astfel, comandantul batalionului, colo-nel Ovidiu Conduruþã, împreunã cu oficialitãþi ale adminis-traþiei oraºului Râºnov, au fost alãturi de familia eroului, lamormântul acestuia, pentru a depune o coroanã de flori.

Dupã-amiazã, o companie de vânãtori de munte, subcomanda cãpitanului Robert Jipa, a executat un exerciþiudemonstrativ de alpinism în Poligonul Colþii Cheii (CheileRâºnoavei). Vânãtorii ºi-au evidenþiat aptitudinile de bunicãþãrãtori, câºtigând admiraþia publicului prezent. Traver-sarea versanþilor cu ajutorul funicularului, cãþãrarea lacoardã simplã sau dublã, salvarea unui rãnit din abrupt aufost punctele-cheie ale exerciþiului.

În finalul demonstrativului, marcându-se ºi încheiereafestivalului, comandantul batalionului, în aplauzele unuipublic destul de numeros, a mulþumit militarilor implicaþi,oferind-le Diploma de Onoare a batalionului.

Cãpitan Claudiu NISTORESCU

Pe platoul din faþa cabanei militare a Batalionului 30Vânãtori de Munte „Dragoslavele” din Muntele Prislop,cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinþiei Pãrinte Calinic, Arhi-episcop al Argeºului ºi Muscelului, ºi cu strãdania comen-zii unitãþii, s-a ridicat o frumoasã troiþã spre slava lui Dum-nezeu, care vegheazã discret printre crestele munþilor asu-pra trãirilor morale ºi a întãririi virtuþiilor, transmiþând me-sajul divin de pace, reconciliere ºi de apropiere între oa-meni.

Cu bucurie ºi preþuire, în data de 7 septembrie, ÎnaltPrea Sfinþitul Pãrinte Calinic, Arhiepiscop al Argeºului ºiMuscelului, cu un sobor de preoþi, reprezentanþi ai institu-þiilor administraþiei publice locale ºi militari din cadrul ba-talionului au participat la sfinþirea acestui lãcaº sfânt.

Aceastã realizare are la bazã dragostea, vrednicia ºifrumoasa colaborare a comandantului Batalionului 30 Vâ-nãtori de Munte, colonel Mihai Cãpraru, împreunã cu sta-tul major al unitãþii, cu instituþiile administrative ºi biseri-ceºti de pe meleagurile muscelene.

De asemenea, o contribuþie deosebitã la realizarea aces-tei lucrãri a avut-o ºi pãrintele militar Gheorghe Nicolescu,preotul unitãþii, care a fost ºi este tot timpul alãturi de oa-meni, avându-i mereu în gândurile ºi rugãciunile sale pen-tru ca Dumnezeu sã-i pãzeascã de tot ce este rãu.

Cu ocazia sfinþirii troiþei, comanda unitãþii adreseazãsincere mulþumiri tuturor celor care au trudit ºi ostenit pen-tru realizarea acestei lucrãri cu o însemnãtate deosebitã întradiþia unitãþii ºi a poporului român.

„DUMENZEU SÃ-I BINECUVÂNTEZE!”Maior Gabriel BIÞÃ

Festivalul de reconstituire istoricã

la Râºnov

Istorie ºi tradiþie