Curierul Satmarului Februarie 2014

Publicație a Consiliului Județean Satu Mare • Nr. 14. • Februarie 2014 • Apare lunar

Ziua Protecţiei CivileMomente privind instituţionalizarea sistemului

de protecţie a populaţiei în caz de conflict armat

Pag. 2

Gala PROMAT 2014În data de 07 februarie, la Tăşnad, a avut loc Gala

PROMAT, un eveniment deosebit la care au participat: europarlamentarul Ovidiu Silaghi, prefectul Eugeniu

Avram, subprefectul Cristian Sasu, preşedintele Consiliu-lui Judeţean Adrian Ştef şi vicepreşedintele Mircea Govor.

Pag. 6

Publicație a Consiliului Județean Satu MareNr. 14. • Februarie 2014 • Apare lunar

P-ţa 25 Octombrie nr.1, cod 440026, Satu Maree-mail: [email protected], www.cjsm.ro

Gala Laureaţilor Sătmăreni

Luni, 10 februarie 2014, a avut loc la Filarmonica “Dinu Lipatti” începând cu ora 17:00, Gala Laureaţilor Sătmăreni 2013. Au fost premiaţi cei mai merituoşi sătmărenii care s-au remarcat în domenii de activi-tate precum: educaţie, cultură, activităţi artistice, sport şi ac-ţiuni sociale.

Pentru 2013 au fost nomina-lizaţi: prof. univ. dr. Gheorghe

Glodeanu, decan al Facultă-ţii de Litere, Universitatea de Nord – Vest Baia Mare, critic literar de prestigiu naţional, sătmărean, Angela Câmpian, şef serviciu – Biblioteca Jude-ţeană Satu Mare, Pop Nicolae, artist plastic, profesor (Apa), Carol Erdős, actor, Teatrul de Nord, Satu Mare, Gavril Arde-lean, Universitatea „ V. Gol-diş”, filiala Satu Mare, Korda

Zoltán – preot reformat, autor de studii culturale, dr. Ovidiu Pop, profesor de matematică, Colegiul ”M. Eminescu”, autor de monografii, Voicu Şichet, redactor al revistei „Eroii Neamului”, Atyim Paul, Uni-versitatea „ V. Goldiş”, filiala Satu Mare, Irina Liuba Horvat, aport deosebit în domeniul cooperării inter-instituţio-nale transfrontaliere, Dorina

Nemeş, actriţă, Mehes Kati, actriţă, prof. univ. Viorel Ro-goz, etnolog, Grupul vocal – instrumental „2+1”, au cucerit trofeul Europa 2013 (micul Eu-rovision) de la Valence – Fran-ţa, Görbe Eva – Colegiul “Hám János”, profesoară, instructor de dansuri populare maghia-re, prof.univ.dr. Porumbăcean Claudiu Petru, cercetator al istoriei locale, Manfredi Ana-

maria, profesor Liceul de Arte „Aurel Popp” Satu Mare, Stier Alexa Dorottya, elevă la Lice-ul de Arte „Aurel Popp” Satu Mare, Raţiu Adina Ramona, profesor coordonator Cercul de Dans Modern, Bancoş Ve-ronica, instruieşte echipajele “Prietenii pompierilor, par-ticipând la Concursuri naţi-onale şi internationale, lec-tor universitar dr. Alexandru Zota, Orchestra simfonică a filarmonicii, Tătăran Amalia, scrimă/spadă – Clubul Spor-tiv Satu Mare, Şereş Cristian, judo – C.S. Unio Satu Mare, Kovacs Dora, judo – C.S.Unio Satu Mare, Samuel Lorand, judo – C.S. Unio Satu Mare , Echipa de baschet feminin, C.S.M. Satu Mare, Bartincki Attila, karate SKDUN – Ka-rate Do B.F.K.S. Carei, Bacs Mate, karate SKDUN – Ka-rate Do B.F.K.S. Carei, Doroş Radu Marian, şah – Liceul cu Program Sportiv Satu Mare, Nemeth Nandor, karate – C.S. Bushido Satu Mare, Mastan Gheorghe, modalism – Clubul Copiilor şi Elevilor Carei, Cse-rey Csaba, percuţionist, Olim-pia Satu Mare, promovarea echipei în Liga a II-a, Szepessy Iosif, campion mondial la scri-mă 1973, reprezintă interesele judeţului Satu Mare în landul Baden Württemberg, Stahl Is-tvan, ziarist sportiv, Istvanfi Geza, olar din Ţara Oaşului, profesor dr. Corneanu Ioan, profesor de istorie – autor a numeroase articole şi volume despre istoria sătmărenilor.

Continuare pe pag. 4-5

• e-mail: [email protected] • www.cjsm.ro • • e-mail: [email protected] • www.cjsm.ro •

2 Februarie 2014

Ziua Protecţiei CivilePrimul război mondial a generat se-

rioase motive de reflecţie şi în planul protecţiei populaţiei în faţa ororilor care l-au însoţit. Şi în România, ca de altfel în întreaga Europa, lipsa unei pregătiri anterioare şi a unor măsuri minime de protecţie, au generat sute de mii de victime civile nevinovate care s-au adăugat celor de pe frontu-rile de luptă. Supusă la primele atacuri din aer, la bombardamentele artileriei, dar şi la atacuri diversioniste cu agenţi microbieni care au dus la provocarea unor epidemii în masă aşa cum au fost tifosul exantematic, holera, febra tifoi-dă, populaţia de la oraşe şi din mediul rural a avut de suferit din greu.

Pe timpul primei conflagraţii mon-diale s-a remarcat şi prima acţiune de anvergură de evacuare, din faţa duş-manului, a valorilor şi bunurilor indus-triale importante şi a administraţiei, precum şi a unei părţi din populaţie. Toate acest învăţăminte au fost sinteti-zate după război în lucrări teoretice de pregătire a militarilor şi autorităţilor, dar şi în apariţia primelor reglementări pe linia apărării civile.

Momente privind instituţionalizarea sistemului de protecţie a populaţiei în caz de conflict armat:

• 20 noiembrie 1924 se înfiinţează „Şcoala Apărării Contra Gazelor” me-nită să pregatească în domeniu cadrele militare de la toate categoriile de arme;

• 1 ianuarie 1925 ia fiinţă în mod ofi-cial “Serviciul Apărării Contra Gazelor din armata română” ;

• în anul 1926, apare primului act normativ denumit „Instrucţiuni provizorii asupra protecţiei contra gazelor de luptă”;

• în anul 1927 în revista „Antigaz” apare, sub semnătura col. Popescu E. George, şeful serviciului apărării con-tra gazelor, articolul „Protecţia popu-laţiei civile contra gazelor de luptă”, care va prefigura cadrul organizatoric şi misiunile viitoarei apărări pasive;

• 21 iunie 1928 Decizia Ministerului de Razboi nr. 513, pentru instituirea unei comisii mixte destinată „A studia şi propune măsuri pentru soluţionar-tea problemei protecţiei populaţiei ci-vile”;

• în anul 1929 – comisia a prezentat guvernului „Instrucţiunile provizorii pentru organizarea protecţiei civile contra gazelor de luptă”, care vor fi aprobate de către Consiliul de Miniştri pe data de 25 octombrie 1929. Acest act

juridic este primul de acest fel care re-glementează înfiinţarea unei organiza-ţii pentru protecţia populaţiei civile în caz de război;

• 28 februarie 1933 Înaltul Decret Re-gal nr. 468 pentru aprobarea “Regula-mentul Apărării Pasive Contra Atacu-rilor Aeriene”, care intră în vigoare la 23 martie 1933. Prin acesta se stabilea că „Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în aplicare pe întregul teritoriu de Ministerul de Interne prin Comisia Su-perioară de Apărare Pasivă”, întreaga problematică trecând de la Ministerul Apărării Naţionale. Regulamentul sta-bilea atribuţii ministerelor, localităţi-lor urbane şi rurale, întreprinderilor şi instituţiilor de tot felul.

Înaltul Decret Regal nr. 468 este considerat actul de naştere al Pro-tecţiei Civile din România, în fieca-re an la 28 Februarie sărbătorindu-se ZIUA PROTECŢIEI CIVILE.

Se înfiinţau comisii de apărare pa-sivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, precum şi la nivelul întreprinderilor şi insti-tuţiilor. Totodată erau instituite mă-suri prevenitve, măsuri de salvare şi era stabilit un document unic de înfi-inţare a formaţiunilor de intervenţie de la nivelul localităţilor, instituţiilor şi întreprinderilor, denumit Planul Apărării Pasive.

În planul coordonării apărării pasi-ve a teritoriului controversa iscată, pe fondul unor orgolii personale, de tre-cerea acesteia la Ministerul de Interne va fi rezolvată prin preluarea coordo-nării de către nou înfiinţatul Minister al Aerului şi Marinei, în anul 1936. În realitate era vorba doar de Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive al-cătuit din reprezentanţi ai ministere-lor, precum şi de un birou al apărării pasive, care vor funcţiona în cadrul acestui minister, partea operativă, de intervenţie şi pregătirea populaţiei rămânând în sarcina pompierilor mili-tari, a organelor administraţiei publice locale, precum şi în a conducerii între-prinderilor şi instituţiilor.

În anul 1939, Parlamentul aprobă Le-gea pentru apărarea antiaeriană activă şi pasivă. Se instituie centre de instruc-ţie de apărare pasivă la ministerele Ae-rului şi Marinei, Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, Educaţiei Naţionale, Sănătăţii şi Asistenţei Sociale, Căilor Ferate precum şi la fiecare judeţ, mu-nicipiu şi oraş.

Formaţiunile de apărare pasivă ale localităţilor şi stabilimentelor econo-mice, ale Crucii Roşii şi subunităţile de pompieri de apărare pasivă, îşi vor face debutul la primele atacuri din aer de la Iaşi din 23 iunie 1941, având ca misiuni: observare şi semnalizare, de-terminarea şi identificarea gazelor de luptă, dezinfectare, salvare a răniţilor şi gazaţilor, îndepartare a darâmătu-rilor, ridicare a bombelor neexplodate etc.

Faptul că s-a tergiversat constituirea, încă din timp de pace, a unor forma-ţiuni puternice de intervenţie specia-lizate, pe zone şi regiuni cu mare con-centrare economică, a avut consecinţe grave, mai ales pe timpul devastatoare-lor atacuri din aer din anii 1943 şi 1944, începând cu atacul de la Ploieşti de la 1 august 1943.

De altfel, chiar comandantul Co-mandamentului Apărării Pasive, generalul Gh. Marinescu, arăta cu pu-ţin timp înaintea atacului menţionat că în afară pompierilor militari şi, în mica măsură, a trupelor chimice, nu mai există arme care să furnizeze efective nou înfiinţatului comandament. Acest tablou sumbru era „consecinţa lipsei de înţelegere, marginalizării acesteia (apărării pasive n.n.) de către autorită-ţile de stat civile şi militare.”

• 18 februarie 1943 se organizează Comandamentul Apărării Antiaerie-ne a Teritoriului prin Instrucţiunile nr.440, se stabilesc structura organi-zatorică şi misiunile apărării pasive, luând fiinţă Comandamentul Apărării Pasive.

• Tot în 1943, ia fiinţă, Corpul Special de Intervenţie, destinat a interveni în centrele bombardate de inamic, pen-tru înlăturarea bombelor neexplodate şi dezamorsarea lor, stingerea şi limi-tarea marilor incendii şi înlăturarea dărămăturilor din intreprinderi, repa-rarea imobilelor avariate de incendii şi bombardamente, construcţia de bara-camente şi ridicarea de tabere pentru sinistraţi, evacuaţi si materiale.

• Prin decretul nr. 24 din 17 ianuarie 1952, se infiinţează Apărarea Locală Antiaeriană, prin adoptarea „Regula-mentului Apărării Locale Antiaeriene” şi ia fiinţă Comandamentul Apărării Locale Antiaeriene în cadrul Ministe-rului de Interne, care era organizat în state majore de apărare locală antiaeri-ană la nivelul regiunilor, raioanelor şi oraşelor mari.

• 1951 se infiinţează Centrul de In-strucţie al armei, care avea menirea de a pregăti şi perfecţiona cadrele şi per-sonalul civil pentru diferite funcţii şi specialităţi în protecţia civilă.

• 1958 unităţile şi formaţiunile de apărare locală antiaeriană trec din sub-ordinea Ministerului de Interne în cea a Ministerului Apărării Naţionale.

• 1978 apărarea locală antiaeriană îşi schimbă denumirea în apărare civilă, prin apariţia Legii nr.2/1978, atribuţiile acesteia fiind diversificate.

• 1980 activitatea apărării civile a fost orientată spre pregătirea întregii populaţii pentru diferite situaţii de risc.

Dacă până în anul 1989, misiuni-le protecţiei civile din România erau de a asigura alarmarea, adăpostirea, evacuarea şi protecţia populaţiei îm-

potriva armelor de nimicire în masă, misiuni desfăşurate în special pe tim-pul conflictelor din cele două războaie mondiale, după Decembrie 1989, apa-re tot mai pregnant, necesitatea unei reforme, datorate creşterii riscurilor nonmilitare, pe fondul accelerării ten-dinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării ac-tivităţilor economice şi producerii de dezastre.

Reforma protecţiei civile a început însă, odată cu ratificarea de către Ro-mânia, la 11 mai 1990, a Protocoalelor adiţionale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind protecţia vic-timelor conflictelor armate.

Structurile de conducere ale pro-tecţiei civile la nivel naţional şi ju-deţean cunosc diverse transformări structurale şi de formă.

În Legea apărării naţionale nr.45/01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.

La 25 septembrie 1996, a fost promul-gată prima lege, în domeniul protecţiei populaţiei , şi bunurilor materiale Le-gea nr. 106 – Legea Protecţiei Civile.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr.179 din 26 octombrie 1999, Comanda-mentul Protecţiei Civile cu structurile subordonate, trece din subordinea Mi-nisterului Apărării Naţionale în subor-dinea Ministerului de Interne.

Având în vedere necesitatea prote-jării populaţiei în situaţii de urgenţă, ca urmare a multiplicării si diversifi-cării riscurilor de natura nonmilitară care pot avea efecte dramatice asupra vieţii si sănătăţii populaţiei, Guvernul României a hotărât prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 88 din 30.08.2001, înfiinţa-rea, organizarea şi funcţionarea servi-ciilor publice comunitare pentru situ-aţii de urgenţă denumite Inspectorate judeţene pentru situaţii de urgenţă.

La 8 noiembrie 2004, Parlamentul Ro-mâniei a adoptat Legea nr.481 prin care Protecţia Civilă din România devine o componentă importantă a sistemului securităţii naţionale, iar în decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamen-tului Protecţiei Civile cu Corpului Pompierilor Militari şi a structurilor judeţene corespondente a luat fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Prin HG nr. 630 din 29/06/2005 pen-tru stabilirea semnului distinctiv naţi-onal prin care se identifică personalul şi se marchează mijloacele tehnice, adăposturile, alte bunuri de protecţie civilă, uniforma şi cartea de identita-te specifice personalului specializat cu atribuţii în domeniul protecţiei civi-le, semnul distinctiv naţional al pro-tecţiei civile din România este identic celui prevăzut de Protocolul adiţional nr. I din 10 iunie 1977 la convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale şi constă întrun triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu.

Pe plan extern, afilierea ţării noas-tre pe linia protecţiei civile la diferi-te organisme internaţionale, U.E. şi N.A.T.O., a impus revitalizarea concep-ţiei de organizare şi conducere a Pro-tecţiei Civile din România şi alinierea la noile acte normative cu aplicabilita-te pe plan internaţional.

3Februarie 2014


Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare,Adrian Ştef a ţinut audienţe în Ardud, Beltiug şi SocondPreşedintele Consiliului Jude-

ţean Satu Mare, Adrian Ştef, a început seria audienţelor în ju-deţ. Astfel în data de 04.02.2014 a susţinut audienţe în localităţile Ardud, Beltiug şi Socond.

Directorul Casei de Cultură, Mircea Câcu, din Ardud a ridi-cat prima problemă ce priveşte în mod direct comunitatea din care face parte şi anume înfiinţa-re unei case de cultură, în oraşul Ardud. „Prin casa de cultură am putea angrenăm mai multe acti-vităţi culturale şi să încercăm să atragem şi mai mult turism în zonă. Un oraş ca şi Ardudul me-rită pe deplin o casă de cultură”, a mai declarat acesta.

Preşedintele Consiliului Jude-ţean, Adrian Ştef i-a informat că proiectul este deja depus în cadrul Companiei Naţionale de Investiţii şi că se va demara în acest an.

O altă problemă a fost menţio-nată de Tudor Barbul în ceea ce priveşte sala de sport din Ardud. „După cum bine ştiţi la Ardud, anul trecut, a avut loc un turneu internaţional la care au parti-cipat sportivi din opt ţări, plus alte două competiţii naţionale. Avem o problemă în ceea ce pri-

veşte acreditarea sălii, din păcate aceasta nu a fost proiectată cu tribune, iar normele europene ne impun acest detaliu. Dacă nu reuşim să rezolvăm proble-ma extinderii acestei săli şi să o ridicăm la standardele cerute, riscăm ca în acest an să nu mai primim acreditare pentru a orga-niza ce-a de-a şasea ediţie a aces-tui Campionat Internaţional”, a declarat Barbul.

Adrian Ştef i-a asigurat că va căuta o rezolvare la această pro-blemă. „Campionatul Interna-ţional, de la Ardud, nu doar că reprezintă un eveniment foarte important pentru oraş, dar este şi un proiect foarte important pentru tot judeţul Satu Mare. Ştiu că majoritatea sportivilor care ne-au reprezentat în acest an sunt de aici din zona noastră, trebuie să ne promovăm valorile şi să încercăm şă rezolvăm acest impedimente care ne poate afec-ta organizarea campionatului”, a mai declarat Adrian Ştef.

Primarul Ovidiu Duma, a mai amintit câteva probleme impor-tante pentru Ardud cum ar fi: sprijin pentru organizarea eve-nimentelor culturale în Ardud, introducerea şcolilor din oraş

într-un program de reabilitare termică, stategia de dezvoltare a Ardudului ca oraş turistic medi-eval, etc.

Băile de la Beltiug principalul proiect pentru comună

La Beltiug, principala discuţie s-a purtat în jurul proiectului „Băile Beltiug” cu izvoare de ape oligiminerale. Preşedintele Consiliului Judeţean i-a infor-mat că acest proiect se încearcă variante de al întroduce în pro-gram, deoarece încă nu s-a des-chis o axă pe turism.

O altă doleanţă a cetăţenilor din Beltiug a fost primirea unui sprijin financiar pentru resta-urarea bisericilor din comună, trei dintre acestea fiind monu-mente arhitecturale (Biserica de lemn din Bolda „Adormirea Maicii Domnului” – veche de peste 500 de ani, Biserica Ro-mano-Catolică Sf. Ladislau din Beltiug şi Biserica Romano-Ca-tolică Sf. Erasmus din Şandra – ambele vechi de peste 350 de ani). Adrian Ştef i-a informat că aceste trei biserici monu-ment s-ar putea restaura prin-tr-un proiect cu specialişti de la Muzeul Judeţean Satu Mare.

Probleme cu apa potabilă în So-conzel

Un grup de persoane din satul Soconzel s-au prezentat preşe-dintelui Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, pentru a le rezolva problema cu apa potabilă din localitate. În sat se găsesc doar două izvoare cu apă potabilă iar oameni sunt nevoiţi să poarte apa cu găleţile la locu-inţe. „Trebuie să evaluăm ce ar însemna investiţia pentru exe-cutarea reţelei principale de apă potabilă prin satul Soconzel. Proiectul acesta am să-l propun

Asociaţiei de Dezvoltare Inter-comunitare APĂ (A.D.I. APĂ) ca să vedem cum putem rezolva aceată problemă delicată”, a de-clarat Adrian Ştef.

Alte probleme ridicate de ce-tăţenii din comuna Socond au fost: renovarea unei clădiri, în satul Cuţa, pentru a servi ca şi cămin cultural, precum şi so-licitarea unor tuburi de beton repararea unor podeţe aflate la ieşirile din comună. Ambele probleme fiind rezolvate prin spijinul preşedintelui Consiliu-lui Judeţean, Adrian Ştef.

Duminică, 9 februarie 2014 în Casa Şvabilor din Satu Mare (Bulevardul Vasile Lucaciu nr.9) a avut loc lansarea cărţii „Scrima sătmăreană. Miracol al sportului românesc”, autor: Ştefan Stahl.

Volumul cuprinde principalele momente ale istoriei de aproape un secol şi jumătate al sportului cu sabia, spada şi floreta, din oraşul de pe malul Someşului.

Cu această ocazie a avut loc şi lansarea celei de a doua ediţii a cărţii „Szatmári Pengék. Fejezetek a szatmári vívas történetéből.” (Lame Sătmărene. Capitole din istoria scri-mei din Satu Mare.) Dar seria istoriei scrimei sătmărene nu se opreşte aici: urmează ca încă în acest an să vadă lumina tiparului şi ediţia în limba germană.

Evenimentul s-a bucurat de un public numeros atât din partea autorităţilor administraţiei publice, dar şi din rândul sportivilor, în special a celor provenind din domeniul scri-mei. La eveniment au participat europarlamentarul Ovidiu Silaghi, prefectul Judeţului Satu Mare Eugeniu Avram, pre-

şedintele Consiliului Judeţean Satu Mare Adrian Ştef, vice-preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare Mircea Govor, consilierii judeţeni Ioan Viman şi Ştefan Kaiser, doamna viceprimar a muncipiului Satu Mare Marcela Papici, city-managerul municipiului Satu Mare Dan Băbuţ-Domuţa, campionul mondial la scrimă 1973, „ambasadorul judeţu-lui Satu Mare în Germania” Szepessy Iosif, reprezentantul FDG Transilvania de Nord, Josef Hölczli, reprezentanta Fe-deraţiei Română de Scrimă, Roxana Bărlădeanu, oameni de cultură, întreprinzători etc.

„Cartea, pe care o lansăm astăzi trece în revistă istoria şcolii sătmărene de scrimă, de la începuturi până în zilele noastre. Succesele obţinute de elevii antrenorilor Alexan-dru Csipler şi Ştefan Haukler pe planşele interne şi mai ales internaţionale, după cel de-al doilea război mondial au făcut să se vorbească despre şcoala de scrimă din Satu Mare, ca despre un „miracol al sportului românesc”: dintr-o localitate cu o populaţie relativ mică, Satu Mare şi din

alte localităţi ale judeţului (Carei, Halmeu, Odoreu, etc.) s-au ridicat zeci de campioni mondiali, europeni şi olim-pici, medaliaţi ai marilor concursuri internaţionale, con-curând de la egal la egal cu reprezentanţii cluburilor din marile capitale ale scrimei mondiale.

În carte este prezentată activitatea antrenorului emerit Alexandru Csipler, a sportivilor sătmăreni Elena Şamşu-deanu, Ştefan Haukler, Ecaterina Jencsik-Stahl, Ileana Gyulai-Jenei, Corneliu Chişu, Ştefan şi Suzana Ardeleanu, Petre Kuki, Marcela Moldovan-Zsák, Rozalia Orosz-Gom-bos, toţi maeştrii emeriţi ai sportului. Nu sunt uitaţi nici sportivii care au obţinut titluri de campion mondial sub drapelele noilor patrii, unde s-au stabilit: Iosif Szepessy, Zita Funkenhauser, Rita König, Monica Weber (Germa-nia), Fekete Attila, Osváth Richárd (Ungaria). Aceştia însă recunosc cu mândrie că valoroasele titluri obţinute de ei se datorează, înainte de toate, şcolii unde au făcut primii paşi de scrimă, antrenorilor şi specialiştilor sătmăreni. Se acordă de asemenea un spaţiu important carierei marilor campioni ai României, colegi de echipă cu sătmărenii: Olga Szabó, Ana Pascu, Ionel Drâmbă, Laura Badea, Gurath Adalbert, Anton Pongrácz, Ana Brânză şi Mihai Covaliu.

Dealungul deceniilor trecute, scrimerii originari din Satu Mare, au câştigat 16 titluri mondiale: 8 pentru România, 6 pentru Germania şi 2 pentru Ungaria, dar şi numeroase alte medalii mondiale, olimpice şi europene. Antrenorii din zile-le noastre, demni urmaşi ai marilor predecesori muncesc cu pasiune zi de zi, astfel încât lista campionilor şi medaliaţilor se măreşte în continuare, succesele de pe planşele interna-ţionale obţinute de Simona Deac-Pop, Amalia Tătăran şi Osváth Richárd fiind elocvente în acest sens.

Atunci când, împreună cu dl. Iosif Szepessy am hotărât sponsorizarea cărţii, motivul principal a fost tocmai mesajul important pe care cartea o are pen-tru tânăra generaţie, dar şi pentru părinţi şi educatori: importanţa parcticării sportului, sportul dezvoltând la cei care îl practică siguranţă, conştiinciozitate, încre-dere în forţele proprii, care pot fi valorificate în viaţa de toate zilele, de după terminarea activităţii sportive.” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Stau Mare Adrian Ştef.

Tipărirea cărţilor a fost realizată la Tipografia Eu-roprint şi sprijinită de Consiliul Judeţean Satu Mare.

“Scrima sătmăreană. Miracol al sportului românesc”


4 Februarie 2014

Gala Laureaţilor SătmăreniÎn domeniul educaţiei au primit diplome de excelenţă:Prof. Univ. Viorel Rogoz – Universitatea Tehnică Cluj Na-

poca, etnologViorel Rogoz s-a născut la 24 iulie 1950 în Giurtelecul Ho-

dodului, jud. Satu-Mare.

A studiat în satul natal, liceul la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj; universitatea la Cluj; doctoratul la U.B.B.Cluj. Este profesor de limba franceză la Liceul Agricol-Livada ; consilier la In-spectoratul pentru Cultură Sau Mare; cercetător ştiinţific principal la Academia Română – Filiala Cluj (« Institutul Arhiva de Folclor »); profesor de etnologie-antropologie la Universitatea Tehnică Cluj Napoca (C.U.N.B.M.).

Viorel Rogoz este iniţiatorul Proiectului « Muzeul Etnogra-fic al Ţării Codrului » de la Măriuş, a contribuit cu material cules din judeţul Satu Mare la proiectul de mare impact în lumea ştiinţifică lansat de celebra Brown University: Roma-nian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz.

A publicat volume colective şi de autor; are studii şi artico-le apărute în cotidiane, hebdomadare, mensuale, anuare; este recunoscut pe plan internaţional, citări în baze de date ale unor universităţi de prestigiu şi ale unor institute cultural-ştiinţifice; este reţinut în bazele de date ale mai multor universităţi şi publicaţii academic, a contribuit la proiectul de mare impact în lumea ştiinţifică lansat de celebra Brown Uni-versity: Romanian Love Charms: Narrative on charming for fate Collected in: Satu Mare (Transilvania) by Viorel Rogoz.

A fost recompensat cu bursă de specializare, din partea Consiliului Europei, la ULB, Institutul Ernest Solvay, Bruxel-les şi cu bursă de cercetare acordată prin concurs de Fundaţia Soros « Pentru o Societate Deschisă ».

Prof. Dr. Corneanu Ioan – profesor de istorie, autor a nu-meroase articole şi volume despre istoria sătmărenilor.

Corneanu Ioan s-a născut la 1 ianuarie 1936 în comuna Craidorolţ, judeţul Satu Mare.

În 1940 familia sa împreună cu zeci de mii de familii româ-neşti şi evreieşti, a fost obligată să se refugieze în România, în comuna Măzănăieşti, Plasa Ilişeşti, judeţul Suceava. Se în-toarce în 1945 din refugiu, în comuna natală Craidorolţ, unde şi-a terminat studiile primare. Studiile liceale le-a urmat în municipiul Baia Mare. A urmat Facultatea de Istorie Filozofie la Bucureşti, pe care a terminat-o în 1970, iar în 1980 – îşi ia titlul de doctor în istorie.

În prezent este pensionar, profesor colaborator la Univ. de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, preşedintele Asociaţiei Judeţe-ne Satu Mare a Românilor Refugiaţi, Expulzaţi şi Deportaţi în urma Diktatului de la Viena – 30 august 1940, prim-vi-cepreşedinte al Asociaţiei Holocaustului din Ardealul de Nord – 1940 – 1945.

A fost primar în municipiul Carei – în perioada 1973 – 1979.Are publicate peste 2.000 de articole în presa centrală şi

locală, cercetări ştiinţifice, participând la simpozioane şi co-municări ştiinţifice în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj Napo-ca, Sălaj, Satu Mare; 18 volume, Note şi Documente, Carei, 1973- 1979 (“Părintele doctor Vasile Lucaciu – un apostol al unirii neamului românesc” – în colaborare cu avocatul Vasile Moiş, “Golgota sătmăreană – 1940 – 1945” – în colaborare cu avocatul Vasile Moiş, “Refugiul românilor din Ardeal” – în colaborare cu avocatul Vasile Moiş, “Evreii sătmăreni, istorie şi destin” – în colaborare cu Lacrima Teocan – Istrăuan, “Ro-mânii sătmăreni – refugiaţi pe plaiurile hunedorene – 1940 – 1945” – în colaborare cu Lacrima Teocan-Istrăuan, în prezent lucrează la “Existenţă, Permanenţă, Continuitate” care va fi publicată în cursul anului 2014).

În domeniile cultură şi activităţi artistice:Méhes Kati – actriţă la Teatrul de Nord Satu Mare, Trupa

“Harag Gyorgy”Méhes Kati s-a născut la Hodod, judeţul Satu Mare pe 3

august 1950. A absolvit Institutul de Teatru „Szentgyörgyi Is-

tván” din Târgu Mureş. După obţinerea diplomei de licenţă, în 1973, vine la trupa din Satu Mare în cadrul căreia rămâ-ne până la pensionare. În curând devine unul dintre cei mai apreciaţi actori ai trupei datorită vocii de excepţie şi abilităţii de dans. Lexiconul de Artă Teatrală maghiară o caracterizea-ză ca „Actriţă multilaterală, interpretând cu veridicitate per-sonaje dramatice, comice, tragi-comice şi de operetă. Este o prezenţă indispensabilă a cabaretelor. Evoluţiile ei sunt carac-terizate de o atmosferă radiantă, jovială şi vibrantă.”

În 2001 a obţinut premiul Poór Lili acordat de Asociaţia de Cultură Maghiară din Transilvania. Evoluează într-o serie de reprezentaţii individuale susţinute atât în oraş şi în judeţ, cât şi în străinătate.

Este membrul constant al trupei începând din anul 1973 până la pensionare.

În cursul ultimelor două stagiuni s-a reîntors pe scenă, posibilitate oferită de conducerea trupei, în conformitate cu care actorii pensionari sunt invitaţi în calitate de colaboratori pentru spectacole.

Méhes Kati este nu numai un artist excelent, dar este un foarte bun organizator cultural, capacitate pe care a dove-dit-o prin activitatea sa de organizator şi interpret în cadrul Asociaţiei Ady Endre. Pe lângă acestea a evoluat într-o serie de reprezentaţii individuale susţinute atât în oraş şi în judeţ, cât şi în străinătate.

Activitatea ei a fost recunoscută în 1981 cu ocazia Festi-valului Cântarea României! unde a obţinut locul III pe faza naţională la categoria cea mai bună actriţă. În 1999 a obţinut premiul Harag György acordat de trupa Harag György, iar în 2001 a obţinut premiul Poór Lili acordat de Societatea Ma-ghiară de Cultură din Transilvania (EMKE). În 2011 este nu-mită membru onorific al Trupei Harag György.

Grupul vocal – instrumental „2+1” – au cucerit trofeul Eu-ropa 2013 (micul Eurovision) de la Valence – Franţa. Grupul “2+1” de la Şcoala de Arte este format din Iulia Iepure, Bog-dan Bratiş şi Carina Bodea. Primii doi, Iulia Iepure şi Bogdan Bratiş, sunt elevi în clasa a XI-a la Colegiul ”Doamna Stan-ca”, iar Carina Bodea tot în clasa a XI-a, la Liceul German Johann Ettinger.

Istvánfi Géza – Olar din Ţara Oaşului.Istvánfi Géza a învăţat meseria de olar de la tatăl şi bunicul

său. Din păcate în prezent este singurul olar rămas în zona Ţării Oaşului.

Este în căutare de tinere talente şi este oricând dispus să-i iniţieze pe tinerii care îşi exprimă interesul pentru această meserie. Speră că va există cineva care va duce mai departe tradiţia, deoarece, spune el, ar fi păcat ca aceasta să se piardă.

Pentru acţiuni sociale:Horvat Irina Liuba – Muzeul Judeţean Satu Mare, aport

deosebit în domeniul cooperării inter – instituţionale trans-frontaliere cu Ucraina.

Irina Liuba Horvat s-a născut la Ruscova, în 17 septembrie 1963, într-o familie de intelectuali de etnie ucraineană. Pasi-unea pentru istorie, trecutul comunităţii şi a locurilor natale, tradiţiile şi cutumele ucrainenilor şi ale românilor din zona de graniţă le-a moştenit de la tatăl său, profesor de istorie şi un pasionat cercetător al Maramureşului istoric. D-na Horvat a fost printre primele persoane care a profitat de schimbarea de regim din anul 1989, alegând să-şi urmeze studiile univer-sitare în străinătate, la prestigioasa Universitate Naţională din Ujgorod. Cei patru ani petrecuţi în calitate de studentă a Facultăţii de Istorie i-au deschis noi perspective în carie-ra de cercetare, pe care a urmat-o cu perseverenţă încă de pe băncile şcolii. S-a remarcat ca o studentă de excepţie, iar mentorii săi, profesori universitari de renume internaţional, au încurajat-o să urmeze cursurile şcolii doctorale imediat după încheierea Facultăţii. Încă din timpul cercetării doctora-le, d-na Horvat a devenit asistent universitar la facultatea pe care o încheiase abia cu câţiva ani mai devreme, adăugându-

şi la activitatea de cercetare şi o vastă experienţă didactică în domeniul istoriei universale. În anul 1999, şi-a susţinut teza cu tema „Dezvoltarea social-economică şi politică a satelor ucrainene din Maramureş (România) între anii 1918-1945”, obţinând titlul de doctor în istorie în statul vecin. Legătura cu locurile natale, cu familia au determinat-o să se întoarcă în ţară în anul 2000, unde, datorită vastei experienţe profe-sionale, a fost solicitată de către Muzeul Judeţean Satu Mare pentru ocuparea funcţiei de cercetător ştiinţific.

În această calitate, d-na Horvat a iniţiat şi a coordonat proiecte de cercetare de anvergură internaţională, axate pe trecutul, tradiţiile şi amprenta identitară a comunităţilor din zonele de graniţă ale Bazinului Tisei Superioare. Interesul său s-a concentrat nu doar asupra celor două state cu care era deja familiarizată, România şi Ucraina, ci şi asupra zonelor limitrofe acestora din Ungaria şi Slovacia, transformându-se într-un adevărat artizan al reţelei de colaborare incipiente care a unificat apoi, după extinderea Uniunii Europene, state-le din această zonă. Legăturile profesionale create în Ucraina şi apoi extinse la nivelul instituţiei de care aparţine acum, au creat baze solide pentru numeroasele proiecte de cooperare transfrontalieră pe care le implementăm azi.

În calitate de asistent manager, d-na Horvat a coordonat implementarea acţiunilor, activităţile de management şi ad-ministrative ale proiectelor care s-au intensificat în anii 2012-2013. În calitate de membru al echipei de proiect d-na Horvat a participat la redactarea şi coordonarea a nu mai puţin de patru publicaţii ştiinţifice şi de popularizare în ultimii doi ani, această muncă adăugându-se celei de cercetare pe care o des-făşoară în continuare cu asiduitate în cadrul Muzeului Jude-ţean Satu Mare. În august 2013, un nou proiect de cooperare transfrontalieră, avându-i ca parteneri pe Muzeul Judeţean Satu Mare şi Muzeul de Arhitectură şi Artă Populară a Regi-unii Transcarpatia din Ujgorord, a fost început prin aportul d-nei Horvat. În decembrie 2013 un nou proiect de colabo-rare, de data aceasta cu Universitatea Naţională din Ujgorod, a fost aprobat de forurile de decizie europene, adăugând în palmaresul deja impresionant al d-nei Horvat noi reuşite în domeniul cooperării inter-instituţionale transfrontaliere şi noi perspective de cercetare.

Szepessy Iosif – campion mondial la scrimă 1973. Re-prezintă interesele judeţului Satu Mare în landul Baden Württemberg.

Un adevărat exemplu al „patriotismului local sătmărean”, iubitor al meleagurilor natale, care şi după ce s-a stabilit în Germania revine frecvent acasă, se interesează de evenimen-tele din oraşul natal, se bucură de succesele înregistrate, se enervează la eşecuri, şi înainte de toate este un reprezentant de nădejde al sătmărenilor în Germania.

S-a născut la 13 octombrie 1946 în Satu Mare, unde face cunoştinţă la nouă ani cu „sportul alb” şi cu antrenorul legendar Alexandru Csipler, sport care-i va aduce în anii următori numeroase succese, cărora de fapt le datorează şi cariera profesională ieşită din comun. După bacalaureat este transferat la CS Steaua. În anul 1970 se întoarce la Satu Mare, dar din motive necunoscute, autorităţile refuză

5Februarie 2014


să-i acorde viză de ieşire din ţară. Astfel nu este de mi-rare că atunci când primeşte din nou paşaport (pentru o Cupă Mondială de la Milano), în ianuarie 1972, nu stă mult pe gânduri şi „face pasul vieţii”, ia legătura cu consulatul german, fiind de origine germană, consulul îl expediază operativ în Germania. În 1973 fiind membru al echipei Germaniei câştigă titlul de campion mondial, iar după re-venire va fi decorat cu medalii şi diplome federale.

Un alt capitol al vieţii „campionului german” constituie preocupările sale profesionale după ce încetează activitatea sportivă. Lucrează ca manager la firmele Allstar, Ullman, Au-dax Holding SA, iar în prezent este director adjunct al firmei Schuck Group din Heidenheim, care produce armături pen-tru Rusia, India şi China. Din 2001 a acceptat şi funcţia de consilier est-european al firmei Wintershall-Erdgas, proprie-tatea celebrului Gazprom din Rusia. Este membru onorific al Forumului Economic Germano-Român din Satu Mare.

Vine în mod regulat acasă, are relaţii bune cu autorităţi-le locale, reprezintă interesele judeţului în landul Baden Württemberg, coordonează aspectele financiare ale întîlniri-lor mondiale ale scrimerilor sătmăreni, are relaţii de prietenie cu autorităţile din Ungaria (este un bun prieten cu fostul pre-şedinte al Ungariei, Pál Schmitt). Şi nu în ultimul rând Sze-pessy Iosif este unul dintre iniţiatorii editării volumului des-pre istoria scrimei sătmărene in limbile română şi maghiară.

În domeniul Sportului:Stahl Istvan – ziarist sportivS-a născut în 17 martie 1943, la Satu Mare. Studiile ele-

mentare şi liceale le-a urmat în oraşul său natal, iar din 1960 s-a înscris la Facultatea de Geografie-Biologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După obţinerea diplomei uni-versitare a devenit profesor la Sătmărel, judeţul Satu Mare, iar din 1968 s-a mutat la Bucureşti, împreună cu soţia, Ecate-rina Jencsik-Stahl, care timp de 16 ani a fost membru în lotul naţional de floretă. Aici a devenit redactor la ziarul Ifjumu-nkás, îndrăgind meseria de ziarist, profesie pe care nu a pă-răsit-o nici în prezent. S-a mai ocupat de presa pionierească la Consiliul Naţional de Pioneri, a fost redactor la Agerpres, iar din 1980 s-a întors acasă, împreună cu familia. Timp de cinci ani a fost redactor şef al cotidianului Szatmári Hírlap, iar după 1989, până la pensionare a fost redactor sportiv la Szatmári Friss Ujság.

Preocupările sale extraprofesionale s-au legat de scrima sătmăreană (dezvelirea bustului maestrului Alexandru Csi-pler, organizarea Întîlnirilor Mondiale ale Scrimerilor Sătmă-reni, elaborarea istoriei scrimei sătmărene în limbile română şi maghiară).

Tătăran Amalia – scrimă/spadă – Clubul Sportiv Satu

Mare. Antrenor: Csiszar Ferenc –„ regina spadei sătmărene”Este vicecampioană europeană la Budapesta la Campio-

natele Europene de Juniori, vicecampioană europeană cu echipa României la Campionatul European de Senioare de la Zagreb, a obţinut locul III la Cupa Mondială de la Leipzig – cu echipa României, locul III la Cupa Mondială de la Rio de Janeiro cu echipa României. Este Campioană naţională la Juniori 1 şi şefă de promoţie la Liceul cu Program Sportiv Satu Mare.

Olimpia Satu Mare – promovarea echipei în Liga a II-a. În sezonul competiţional 2012-2013 al fotbalului românesc, CS FC Olimpia 2010 Satu Mare a participat în campionatul Liga

a III-a seria a V-a, competiţie care a început la 31 august 2012 şi s-a încheiat la data de 30 mai 2013.

Olimpia a început campionatul cu o victorie 2-0 în depla-sare cu Europa Alba Iulia şi l-a încheiat tot cu o victorie, 3-1, pe teren propriu cu Naţional Sebiş, rezultat în urma căruia echipa fanion a judeţului a promovat în Liga a II-a.

Campionatul Liga a 2-a, ediţia 2013-2014 a început la 7 septembrie 2013, Olimpia remizând 1-1 pe teren pro-priu cu FC Universitatea Craiova, iar după disputarea a 14 etape ocupă locul 8 în clasamentul Seriei a II-a cu 18 puncte.

LOTUL CS FC OLIMPIA 2010 SATU MARE ÎN LIGA A III-a, ediţia 2012-2013:

Portari: Şuta Marius, Miron Bogdan, Gorbe Florin, Coman Marius

Fundaşi: Iuhas Cosmin, Mureşan Florin, Micaş Adrian, Sabău Adrian, Glodean Andrei, Mos Flavian, Silaghi Cla-udiu, Lauruk Ciprian, Homorozan Lucian, Hanus Eugen

Mijlocaşi: Gavrilescu Dan, Villand Robert, Molnar Cristian, Roatiş Gabriel, Botoş Alexandru, Roghină Bog-dan, Kinczel Janos, Pop Marian, Pop Mihai, Muresan Ma-nuel, Ghiriti Gheorghe, Cosma Cristian

Atacanţi: Bujor Vlad, Dănilă Ionuţ, Feier Daniel, Mari-naş Adrian, Dragoş Petre, Prodan Ciprian

Maseur: Filip DanAntrenori: Csik Tiberiu, Dragomir Ion, Suciu Ovidiu,

Paul Levente, Bolba Mircea Conducerea administrativă: Băbuţ-Domuţa Dan –

preşedinte, Cîmpean Ioan Gelu – preşedinte Consiliul de Administraţie, Pinter Iosif – membru AGA, Szilagyi Ste-fan – membru AGA şi Consiliul de Administraţie, Pasca Daniel – Director Sportiv.

Iar Premiul Anului a fost acordat Orchestrei simfonice a Filarmonicii “Dinu Lipatti” Satu Mare.

Orchestra simfonică Satu Mare se va înfiinţa în cu-rând… apare în ziarul Someşul (Szamos) din data de 14 noiembrie 1913 într-un comunicat oficial al Casei Meşte-şugarilor din Satu Mare.

Orchestra simfonică alcătuită din 55 de muzicieni, mare parte muzicieni din orchrestra teatrului, profesori

de muzică şi elevi absolvenţi ai Societăţii de Muzicã şi de Cânt din Satu Mare, a susţinut primul concert în data de 30 noiembrie 1913 în sala Casei Meşteşugarilor devenită „Sala Urania”.

Primul concert al orchestrei simfonice din Satu Mare a fost dirijat de domnul Nándor Bendiner, directorul Societăţii de Muzică şi de Cânt din Satu Mare, solişti fiind pi-anista Anna Gáspár, soprana Heddy Bendiner – solista ope-relor din Budapesta şi Berlin şi violonistul dr. Havasi Miklós.

În programul primului concert oficial al orchestrei simfonice găsim următoarele lucrări: Wagner – Uver-tura la maeştrii cântăreţi, Beethoven – Concertul în Mi major pentru pian şi orchestră nr. 5, Suita simfonică Peer Gynt de Grieg, arii din opera Faust de Gounod, Beetho-ven Simfonia a V-a.

În noiembrie 1922 Béla Bartók a concertat alături de simfonicul satmărean care a vorbit foarte frumos despre

colaborarea dânsului cu dirijorul Francisc Hoffmann şi bineînţeles despre orchestră, articolul apare în revista Someş (Szamos) 1922 noiembrie 28.

La 19 noiembrie 1923, orchestra simfonică din Satu Mare anunţă concertul extraordinar cu concursul vir-tozului violonist Gheorghe Enescu în sala cea mare a

cinematografului „Urania”, anunţul a apărut în revista Satu Mare, nr. 90, pag. 4 din data de 1 noiembrie 1923.

Programul concertului a fost următorul: Simfonia parizi-ană KV. 504 de Mozart, Saint-Saens – Introducere şi rondo capriccioso pentru vioară şi orcestră, Beethoven – Romanţa în Sol major, Vitali – Ciaccona pentru vioară şi orchestră şi Ceaikovski – Capriciul italian.

În 28 ianuarie 1929 Maria Basilides una dintre cele mai faimoasae mezzo-soprane a concertat la Satu Mare.

Prima ediţie a Galei Laureaţilor Sătmăreni a avut loc în anul 2008, ediţiile din anii 2009, 2010, 2011, 2012, fiind orga-nizate de către Consiliul Judeţean Satu Mare în colaborare cu Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, programul evenimentului cuprinzând atât acordarea de premii şi dis-tincţii sătmărenilor care au reuşit să depăşească graniţele judeţului reprezentând valori naţionale şi internaţionale în domeniul în care activează, cât şi momente artistice alese.

Gala Laureaţilor Sătmăreni este organizată anual cu scopul de a recunoaşte meritele sătmărenilor ce au repre-zentat cu succes judeţul Satu Mare şi au obţinut rezultate remarcabile în domeniile în care activează.


6 Februarie 2014

În data de 07 februarie, la Tăşnad, a avut loc Gala PROMAT, un eveniment deosebit la care au participat: europar-lamentarul Ovidiu Silaghi, prefectul Eu-geniu Avram, subprefectul Cristian Sasu, preşedintele Consiliului Judeţean Adrian Ştef şi vicepreşedintele Mircea Govor.

Cristian Moldovan, managerul firmei Promat, şi-a început discursul prin bine-cunoscuta fabulă „Greierele şi Furnica”, după care a dorit şă mulţumească tutu-ror invitaţilor pentru prezenţă şi pentru buna colaborare pe care o au cu firma pe care o conduce.

„Agricultura va însemna, de acum, o bătălie pentru o eficienţă mai mare, pen-tru utilizare mai bună a forţei de muncă. Trebuie să depăşim această fază a agricul-turii de subzistenţă care este caracteristi-că pentru o mare parte din mediul rural din România şi să trecem la agricultura performantă.

Cred că putem spune că Promat e par-tenerul nostru, al administraţiei publice locale, în sprijinirea fermierilor. Sprijini-rea agriculturii este una din priorităţile noastre. Consiliul Judeţean a trecut de la vorbe la fapte odată cu semnarea con-tractelor de asociere cu Grupurile de

Acţiune Locală, un instrument eficient, pentru că este mai puţin birocratic şi ţine cont exact de nevoile zonei” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef.

„Dintre multele problemele existente în agricultură la nivelul judeţului Satu Mare, o bună parte se pot rezolva prin finanţare conform programului naţional de dezvoltare rurală PNDR, prin accesa-rea de fonduri europene.

Ne-am dori să beneficiem de experienţa dumneavoastră în acest domeniu şi vă rog să rămâneţi în continuare partenerul nostru, aşteptând propuneri şi proiecte concrete pe care să le derulăm împreună. În semn de respect şi consideraţie pen-tru toate aceste eforturi, vă transmit la acest moment aniversar cele mai calde urări de sănătate, prosperitate, împliniri profesionale şi personale dintre cele mai frumoase” a declarat eroparlamentarul sătmărean, Ovidiu Silaghi..

S.C.Promat Comimpex SRL a fost în-fiinţată în anul 1998, având ca obiect de activitate, la data înfiinţării comerţul cu piese de schimb pentru maşini agricole, debutând cu 2 angajaţi şi un capital so-cial de 200 lei, astăzi ajungând să aibă 29

angajaţi şi un capital social de 104.400 lei.Începând cu anul 2000 societatea şi-a

lărgit sfera de activitate în domeniul agricol, considerând că se află într-o zonă de activitate în care există com-petiţie, prin comercializarea inputurilor pentru agricultură şi anume desfacerea de îngrăşăminte chimice, seminţe de porumb floarea soarelui, rapiţă, grâu; pesticide-erbicide, fungicide, insectici-de, acaricide, fertilizanţi foliari şi regu-latori de creştere, tratament sămânţă, adjuvanţi, insecticide de uz veterinar şi domeniu public, urmărind să realizeze o structură organizaţională bine com-partimentată care să faciliteze o bună colaborare cu clienţi săi, pentru a putea duce la îmbunătăţirea acestei activităţi cu scopul creşterii bunăstării produ-cătorilor agricoli care vor folosi aceste produse, deoarece succesul propriu nu se poate realiza decât dacă şi clienţii săi au succes. „Cheia succesului nos-tru constă în abordarea cu seriozitate şi profesionalism a tuturor opraţiunilor defăşurate, în omogenitatea şi profesio-nalismul echipei.

Încercăm să subordonăm întregii noas-tre activităţi obiective clare: – calitate

deosebită la preţuri mici prin produse şi servicii diversificate şi prompte.

Partenerii noştrii de renume sunt: SYN-GENTA AGRO, DuPONT, BASF, AEC-TRA AGROCHEMICALS, MAKHTES-HIM, BAYER ,MONSANTO, PIONEER

Deţinem un portofoliu important de clienţi şi producători agricoli cu care ne mândrim, iar cu mulţi dintre acestia dezvoltăm relaţii mai bine de 10 ani.

Pentru a consolida poziţia fermă pe piaţa a societăţii, a relaţiilor cu partenerii,vc pentru ridicarea stan-dardelor calitative a serviciilor oferite către aceştia, s-a implementat sistemul de management integrat de calitate şi mediu după standardele SR EN ISO 9001 :2008.şi SR EN ISO 14001:2005.

Toate aceste performanţe enumerate mai sus fac din PROMAT un important partener în domeniu, un partener seri-os pentru dumneavoastră, încercând să fim atenţi cu problemele şi nevoile cli-enţilor noştri iar misiunea noastră este să vă îndeplinim obiectivele şi suntem convinşi că oferta noastră se va înscrie în opţiunile de marketing ale firmei dumneavoastră” . a mai declarat mana-gerul firmei Cristian Moldovan.

Secţia de împrumut pentru copii din cadrul Bibli-otecii Judeţene Satu Mare găzduieşte o expoziţie te-matică şi omagială dedicată împlinirii a 186 de ani de la naşterea cunoscutului scriitor francez Jules Verne, intitulată “Ocolul Pământului în 80 de cărţi”.

Expoziţia cuprinde cele mai cunoscute titluri ce poartă semnătura scriitorului, publicate în diferite ediţii şi traduse în limba română, maghiară, engleză şi germană, dar şi publicaţii care conţin date biogra-fice despre autor şi imensa sa operă.

Jules Verne, romancier şi dramaturg, este unul dintre cei mai îndrăgiţi autori de către publicul săt-mărean de toate vârstele; el este citit şi recitit cu stăruinţă, fiind considerat un precursor al literatu-rii de anticipaţie ştiinţifică. Expoziţia organizată la Secţia de împrumut pentru copii îşi propune să re-comande cititorilor o lectură de bună calitate, un iti-nerar imaginar prin toate continentele globului, prin intermediul operei scriitorului omagiat, considerată a fi o lecţie neîntreruptă de geografie pasionantă., a declarat d-na Lacrima Camelia Istrăuan, directorul Bibliotecii Judeţene Satu Mare.

Expoziţia poate fi vizitată până la finele lunii fe-bruarie, în intervalul orar destinat serviciilor pentru

public, luni şi miercuri de la 0900 la 1800; marţi, joi şi vineri de la 0900 la 1700.

Jules Verne s-a născut la data de 8 februarie 1828 şi a încetat din viaţă la 24 martie 1905. Fiu de notar, a studiat dreptul la Paris, dar s-a dedicat exclusiv li-teraturii, debutând ca dramaturg cu piesa în versuri “Paie frânte”, reprezentată, în 1850, la teatrul condus de Al. Dumas-tatăl. Devine celebru în 1863, când edi-torul Hetzel îi publică romanul “Cinci săptămâni în balon”. Perseverând pe calea literaturii de călătorii şi aventuri extraordinare şi lărgindu-şi tematica prin abordarea domeniului anticipaţiei ştiinţifice, obţine o imensă popularitate scriind un mare număr de ro-mane care se disting totodată prin mesajul lor gene-ros, umanitar, prin încrederea în triumful dreptăţii şi adevărului, în progresele nelimitate ale ştiinţei. Este scriitorul francez cel mai tradus în alte limbi.

Romanele sale precum “20.000 de leghe sub mări”, “Castelul din Carpaţi”, “Călătorie spre centrul Pă-mântului”, “Cinci săptămâni în balon”, “Copiii că-pitanului Grant”, “De la Pământ la Lună”, “Insula misterioasă”, “Ocolul Pământului în 80 de zile” etc., au inspirat regizori celebri, care au oferit publicului adevărate capodopere cinematografice.

Gala PROMAT 2014

Scriitorul Jules Verne omagiat la Biblioteca Judeţeană Satu Mare

7Februarie 2014


Preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef alături de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Mircea Govor se află de câteva zile în Germania, în judeţul Ostalb unde s-au întâlnit cu prefectul landului, Klaus Pavel pentru a discuta despre înfrăţirea dintre cele două regiuni Satu Mare şi Ostalb. Întâlnirea a fost posibilă cu ajutorul domnului Szepessy Iosif, căruia îi mulţumim şi pe această cale.

Delegaţia sătmăreană a fost primită foarte bine într-o atmosferă călduroasă, iar în întâlnirile repetate s-au discutat lucruri concrete stabilindu-se o viitoare înfră-ţire între landul Ostalb cu judeţul Satu Mare pentru a colabora în domeniile cultură, turism, economie, sănă-tate, protecţie socială şi sport.

Cele două unităţi administrative încep procedura le-gală pentru înfrăţire. În acest timp judeţul Satu Mare va participa la începutul lunii mai la cel mai mare târg de gradinărit şi plante în oraşul Schwabisch Gmund.

Conducerea Consiliului Judeţean a adresat invitaţia,

care a şi fost acceptată, ca o delegaţie din partea jude-ţului Ostalb să participe la Ziua Judeţului în data de 24 iunie.

În cursul zilei de sâmbătă preşedintele Consiliului Ju-deţean, Adrian Ştef şi vicepreşedintele Consiliului Jude-ţean, Mircea Govor s-au întâlnit cu ministrul Culturii, Învătământului şi Sportului Andreas Stock pentru o eventuală vizită în Satu Mare pentru a cunoaşte judeţul şi comunitatea svăbească din zona noastră.

Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare a declarat faptul că această vizită a fost un suc-cess impresionant, astfel realizând un nou obiectiv din strategia de dezvoltare a judeţului Satu Mare.

Ostalb este un land de o mărime similarăcu judeţul Satu Mare, cu un număr de 340.000 de locuitori, 42 de regiuni şi este cea mai dezvoltată regiune din Baden-Württemberg şi chiar din Europa, un land fără şomeri în căutare de forţă de muncă în industrie.

În cursul zilei de miercuri,12.02.2014, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare, la secţia Ginecologie, a fost in-augurat în prezenţa conducerii SJU, manager Erica Venemozer, director me-dical dr. Paula Mare, director economic Mircea Pal, director îngrijiri Gabriela Opriş, a medicului şef, dr. Varodi Vio-rica, a personalului secţiei, a reprezen-tanţilor firmei Schlemmer România, un salon care va oferi condiţii hoteliere de-osebite pacientelor care vor fi îngrijite în acest spaţiu.

Salonul are două paturi, aer condi-tionat, cuptor cu microunde, televizor,

frigider, cabina de duş şi este izolat fonic. Este al doilea salon de acest tip din cadrul secţiei de Ginecologie, am-bele amenajate cu ajutorul unui spon-sor generos, societatea comercială Schlemmer România.

Pe aceasta cale conducerile Consiliu-lui Judeţean Satu Mare, a SJU Satu Mare, mulţumesc călduros conducerii socie-tăţii Schlemmer România şi cu această ocazie adresează o invitaţie tuturor celor care doresc să sprijine schimbarea sis-temului sanitar sătmarean, astfel încât să devenim un model de bună practică la nivel naţional.

În data de 11.02.2014, în comunele Viile Satu Mare, Terebeşti şi Craidoro-lţ au avut loc întâlniri între subprefec-tul judeţului Satu Mare, Cristian Sasu, directorul de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean, Claudiu Sulea şi localnicii din cele trei comune.

Principalele teme abordate au fost probleme de fond funciar starea dru-murilor, canalizarea şi staţiile de epurare, proiectele desfăşurate prin PNDL, proiectele de reabilitare şi igi-enizare a unităţilor de învăţământ, extinderea reţelelor electrice, unde e cazul, spaţiile verzi etc.

Principala probremă ridicătă de lo-cuitorii din comuna Viile Satu Mare acordarea titlurilor de proprietare pentru terenuri, având în vedere că au fost eliberate titluri de proprietate doar în proporţie de 29% din totalul de 970 de hectare care trebuiesc îm-

proprietărite.Localnicii din comuna Viile Satu

Mare au mai prezentat situaţia dru-mului Viile Satu Mare – Medişa şi au cerut sprijin de la conducerea Con-siliului Judeţean Satu Mare pentru reabilitarea acestui drum în lungime de 9700 m.

În comuna Terebeşti, pe lângă pro-blemele legate de fondul funciar, s-a cerut sprijin pentru renovarea dispen-sarului din comună şi implementarea proiectului „apă canal” prin PNDL.

Subiectele abordate la Craidorolţ au fost: reabilitarea drumului Craidoro-lţ – Ţeghea – Mihăieni, două curse, din cele 15 care se efectuează zilnic în comună, să îşi prelungească traseul şi să ajungă şi până în satul Crişeni şi loturile de lapte contaminate care se află în unităţile şcolare din comună să fie redicate.

În cursul zilei de miercuri,12.02.2014, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare, la secţia Ginecologie, a fost inau-gurat în prezenţa conducerii SJU, mana-ger Erica Venemozer, director medical dr. Paula Mare, director economic Mir-cea Pal, director îngrijiri Gabriela Opriş, a medicului şef, dr. Varodi Viorica, a personalului secţiei, a reprezentanţilor firmei Schlemmer România, un salon care va oferi condiţii hoteliere deosebite pacientelor care vor fi îngrijite în acest spaţiu.

Salonul are două paturi, aer condi-tionat, cuptor cu microunde, televizor,

frigider, cabina de duş şi este izolat fo-nic. Este al doilea salon de acest tip din cadrul secţiei de Ginecologie, ambele amenajate cu ajutorul unui sponsor ge-neros, societatea comercială Schlemmer România.

Pe aceasta cale conducerile Consiliu-lui Judeţean Satu Mare, a SJU Satu Mare, mulţumesc călduros conducerii socie-tăţii Schlemmer România şi cu această ocazie adresează o invitaţie tuturor ce-lor care doresc să sprijine schimbarea sistemului sanitar sătmarean, astfel în-cât să devenim un model de bună prac-tică la nivel naţional.

În data de 06.02.2014, în comunele Acâş şi Supur, au avut loc întâlniri în-tre subprefectul judeţului Satu Mare, Cristian Sasu, directorul de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean, Claudiu Sulea şi consilierii locali din cele două comune.

Principalele teme abordate au fost starea drumurilor, canalizarea şi sta-ţiile de epurare, proiectele desfăşurate prin PNDL, proiectele de reabilitare şi igienizare a unităţilor de învăţământ, extinderea reţelelor electrice, unde e cazul, spaţiile verzi etc.

Consilierii locali din comuna Supur au prezentat situaţia proiectului „Ca-nalizare menajeră şi staţie de epurare pentru localităţile Supuru de Jos, Do-bra, Hurezu Mare” implementat prin Programul Naţional de Dezvoltare Lo-cală. Aceştia au fost asiguraţi că pro-iectul va fi finalizat în cursul acestui an, pentru acest proiect fondurile fiind asigurate. Atât pentru acest proiect cât şi pentru cele în desfăşurare în ce-lelalte commune conducerea Consi-liul Judeţean Satu Mare se asigură de buna desfăşurare.

Satu Mare se va infrăţii cu judeţul Ostalb din Germania

Salon VIP inaugurat la secţia de Ginecologie

a Spitalului Judeţean

Subprefectul şi directorul de cabinet al preşedintelui s-au

întâlnit cu reprezentanţii comunelor din Viile Satu Mare,

Terebeşti şi Craidorolţ

O nouă biserică cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul şi Sfinţii Martiri Brâncoveni” la

Trip, Bixad

Subprefectul şi directorul de cabinet al preşedintelui s-au

întâlnit cu reprezentanţii comunelor din Supur şi Acâş


8 Februarie 2014

Un domeniu deosebit de important pentru Judeţul Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare este in-frastructura rutieră.

Am început în 2012 cu lucrări de întreţinere curentă şi periodic a drumurilor judeţene (Covoare bituminoase, plombări, cosiri, defrişări, lucrări de tratare a burduşirilor, tratemente bituminoase, amenajare platform de verifi-care a tonajului, acostamente, întreţinerea drumurilor pietruite - valoare lucrări 31.838.796 lei. Astfel au fost aşternute covoare bituminoase pe DJ Doba-Boghiş, DJ Domăneşti intravilan, DJ Carei- Cămin, DJ Stâna intra-vilan, DJ Ardud –Baba Novac, DJ Iojib- Medieşu Aurit, DJ Ruşeni-Hirp, DJ Micula-Agriş, DJ Lazuri intravilan, DJ Tarna Mare intravilan, DJ Valea Măriei, DJ Boineşti –Târşolţ - Cămărzana, DJ Oraşu Nou-Oraşu Nou Vii-li-mită judeţul Maramureş şi DJ Turţ-Gherţa Mică.

Întreţinerea curentă pe timp de iarnă s-a ridicat la suma de 3.897.002 lei, lucrările de pietruire a drumu-rilor judeţene la 684.480 lei, montarea de indicatoa-re rutiere la 171.897 lei, marcaje rutiere în valoare de135.277 lei şi lucrări de pietruire, reabilitare, mo-dernizare şi asfaltare a drumurilor judeţene de interes local ce se derulează prin HG577/1997 cu o valaore de 2.400.000 lei.

În cursul anului 2013 s-a realizat întreţinerea cu-rentă şi periodică a drumurilor judeţene de pe raza judeţului Satu Mare (plombări cu mixtură asfaltică cu decapare mecanizată şi manuală, plombare cu emul-sie şi criblură mecanizat, întreţinere drumuri judeţene pietruite) în valoare de 8.272.788,26 lei; lucrări de pie-truire a drumurilor judeţene de pământ pe DJ 193A intravilan Solduba şi Hodişa - 684.480,00 lei, în dome-niul siguranţei circulaţiei (indicatoare rutiere, marcaje rutiere) - 104.201,11 lei; cosire mecanizată pe DJ 193 Satu Mare-Borleşti-limită de judeţ Maramureş, DJ 194 Satu Mare-Lazuri-Bercu-Frontieră Ungaria, DJ193A Satu Mare-Solduba, DJ194A Intersecţie DJ 194C-Mi-cula - 2.500,00 lei şi întreţinere curentă pe timp de iar-nă a drumurilor judeţene, 2012-2013, aferentă lunilor noiembrie 2012 - martie 2013 - 5.092.264,32 lei. Din totalul reţelei de drumuri judeţene de 833 de kilometri s-au făcut plombări pe o suprafaţă de 610 kilometri.

În 14 februarie 2013 a fost aprobat proiectul de hotărâ-re pentru modernizarea porţiunii de drum dintre Mar-ghita şi Tăşnad, proiect finanţat din fonduri europene. Valoarea investiţiei este de 84 milioane lei cu TVA, din care, investiţia pe raza judeţului nostru este de aproxi-mativ 20 milioane de lei, iar restul va fi realizat în judeţul vecin, Bihor. După reabilitarea acestui tronson, drumul va reprezenta o variantă de acces la autostrada Transil-vaniei şi la staţiunea balneoclimaterică Tăşnad. Execuţia lucrărilor este în curs de atribuire.

De o atenţie deosebită din partea Consiliului Judeţean Satu Mare s-a bucurat şi drumul naţional Odoreu – Medieş - Apa

(DN 19 F Satu Mare – Odoreu – Băbăşesti - Apa – 25,5 km, din care contractaţi pentru a fi modernizaţi – 23,5 km, în cursul anului 2013 fiind modernizaţi 21,5 km, ră-mânând un rest de executat în lungime de 2 km, din centrul localităţii Apa spre DN 1C Baia Mare. Valoarea estimată 11 milioane lei) şi un alt drum de o importan-ţă deosebită pentru care am făcut mult lobby este cen-tura Sătmarului – aici amintim aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Guvernul Ponta în data de 4 decembrie. Guvernul Ponta a aprobat indicatorii teh-nico-economici aferenţi investiţiei, varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, valoarea totală a investiţiei de 730,4 milioane lei, finanţare de la bugetul de stat prin bu-getul Secretariatului General al Guvernului, pentru De-partamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investi-ţii Străine. Odată aprobaţi indicatorii tehnico-economici, Guvernul Ponta a dat undă verde proiectului şi din acest moment CNADNR poate lansa procedura de licitare a lucrărilor de construcţie, care vor merge în paralel cu cele de expropriere. Proiectul are asigurată finanţarea din fondurile comunitare alocate exerciţiului 2007-2013.

Investiţii realizate prin proiecteSe lucrează la DJ 109L Negreşti Oaş – Turţ şi pod KM

29+031 – Turţ, peste Râul Turţ. Atribuirea lucrărilor s-a făcut pentru o valoare totală de 48.328.021,39 lei, inclu-siv TVA din care:

- 38.363.639,33 lei, la care se adaugă TVA în valoare

de 9.207.273,44 lei reprezintă valoarea lucrărilor aferen-te obiectivului de investiţie „Modernizarea infrastruc-turii drumurilor judeţene în judeţul Satu Mare – DJ 109 L Negreşti Oaş – Turţ”, iar

- 610.571,47 lei, la care se adaugă TVA în valoare de 146.537,15 lei, reprezintă valoarea lucrărilor aferente obiectivului de investiţie „Pod km 29+031 – Turţ, peste râul Turţ”.

S-a aşternut primul strat de asfalt, în momentul de faţă lucrările fiind suspendate pe perioada sezonului de iarnă.

Tot în acest domeniu am modernizat drumul de ocoli-re în zona de sud (DJ 194). Prin acest proiect se urmăreş-te îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii populaţiei şi bunurilor în judeţul Satu Mare prin modernizarea infras-tructurii judeţene de transport rutier, în vederea spriji-nirii dezvoltării economice durabile. Proiectul are ca şi obiectiv modernizarea drumului judeţean DJ 194, pe o lungime totală de 10,4 km, între localităţile Terebeşti – Ghilvaci – Moftinu Mare. Deasemenea acest tronson face legătura cu depozitul ecologic de la Doba.

Valoare totală a proiectului: 22.881.107,20 Lei Contribuţia Uniunii Europene: 15.638.123,67 leiContribuţia Guvernului României: 2.079.056,91 leiContribuţia Beneficiarului: 361.575,11 leiInvestiţii realizate prin Programul de Cooperare

Ungaria –România 2007-2013 ”Poarta de est – Dezvoltarea infrastructurii de

transport rutier între localităţile Garbolc-Bercu”Valoare totală proiect: 1.269.285 Euro, 278.615 Euro

(partea română) Investiţie finalizată.Restabilirea conexiunii rutiere dintre Sanislău şi

Ömböly Valoare totală proiect: 5.659.419 Euro, 4.891.961

Euro (partea română) Total realizat până în decembrie 2013 – 15 % din in-

vestitiePe două roţi între Turulung şi Magosliget Valoare totală proiect: 4.692.009 Euro cu TVA, par-

tea română fiind de 2.269.128 EuroInvestiţii realizate prin Programul Operational Sec-

torial Creşterea Competitivitătii EconomiceInformatizarea Registrului Agricol, Implementa-

rea și Achiziționarea unui Sistem Informatic Inte-grat în 15 U.A.T.-uri în județul Satu Mare

Locatia proiectului: Consiliul Judeţean Satu Mare, Municipiul Satu Mare, Oraşul Ardud, Comuna Pişcolt, Comuna Doba, Comuna Homoroade, Comuna Santău, Comuna Beltiug, Comuna Urziceni, Comuna Dorolţ, Comuna Socond, Comuna Racşa, Comuna Terebeşti, Comuna Bârsău, Comuna Odoreu, Comuna Cămârza-na.

Valoare totală proiect: 6.620.445 leiInvestiţie în derulare.

Infrastructura rutieră din judeţul Satu Mare

Documents

Curierul Satmarului Februarie 2014