TEHNICI DE MASURARE SI CONTROL DIMENSIONALCapitolul I Introducere
asigurarea calitii
Capitolul III Tolerane i ajustaje
3.1. Dimensiuni
3.2. Tolerane
3.3. Abateri
3.4. Ajustaje
Prof.dr.ing. Liviu Crian
4.1. Scurt istoric
4.6. Sisteme de ajustaje
4.8. Proiectarea ajustajelor
4.9. Ajustaje recomandate
Prof.dr.ing. Liviu Crian
Capitolul V Tolerane geometrice
5.1. Precizia prelucrrii suprafeelor
5.2. Toleranele formei suprafeei
5.3. Toleranele orientrii
5.4. Toleranele poziiei
5.4.3. Tolerarea simetriei
5.5. Toleranele btii
5.5.4. Tolerarea btii totale
5.6. Notarea pe desene a toleranelor geometrice
5.7. Limita maxim i minim material
5.7.1. Condiia maximului de material
5.7.2. Limita material maxim virtual
5.7.3. Condiia minimului de material
5.8. Influena preciziei formei suprafeelor asupra ajustajelor
Capitolul VI Rugozitatea suprafeelor
6.1. Noiuni generale. Terminologie
Prof.dr.ing. Liviu Crian
Capitolul VII Erori de msurare. Incertitudinea msurrii
7.1. Noiuni generale
7.3. Incertitudinea de msurare
Capitolul VIII Mijloace moderne de msurare utilizate la inspecia abaterilor geometrice
8.1. Introducere
8.3. Msurarea unghiurilor
8.7. Scanarea suprafeelor
Prof.dr.ing. Liviu Crian
*/17
Dezvoltarea exploziv a microelectronicii i informaticii, realizarea sistemelor flexibile de fabricaie, implementarea unor tehnologii noi, de vârf, a permis realizarea unor produse tot mai complexe, realizate prin procese tehnologice greu de inut sub control prin metodele tradiionale. Astfel s-a impus o nou abordare a sistemelor de producie punându-se la punct sistemele integrate de producie cu ajutorul calculatorului – Computer Integrated Manufactury – CIM, în cadrul crora un subsistem important îl reprezint cel al calitii asistate de calculator – Computer Aided Quality – CAQ.
În cadrul sistemului QM (Quality Management) tehnica msurrii este o parte component indisolubil legat de procesul de obinere a produsului finit. Progresul tehnicilor de msurare trebuie s in pasul cu dezvoltarea tehnicilor de prelucrare, având în vedere c procesul de msurare, adic de estimare a calitii execuiei, este faza final în realizarea produsului finit care îi pune decisiv amprenta asupra modului în care s-a desfurat prelucrarea.
Prof.dr.ing. Liviu Crian
*/17
Oricât de precis am reui s prelucrm un produs, dac nu tim s-l msurm cel puin la fel de precis, investiia fcut în prelucrare este inutil, produsul fiind estimat i apreciat la nivelul controlului tehnic.
0,05m
5m
Comparatoare optice
Comparatoare mecanice
0,5m
*/17
Prima etapa în realizarea unei piese este proiectarea acesteia. Aceast operaie const nu numai în desenarea formei piesei, dar i în stabilirea i indicarea tuturor restriciilor dimensionale, ale formei i suprafeelor ce alctuiesc piesa dorit. Atunci când se proiecteaz o pies, aceasta este imaginat ca având o form ideal, fiind compus de cele mai multe ori din suprafee geometrice elementare (cilindru, paralelipiped, sfer etc.), deci atât dimensiunile, cât i forma sunt considerate perfecte, fr erori fa de acestea, iar suprafeele sunt fine.
Prof.dr.ing. Liviu Crian
*/17
Geometria unei piese, sau a unui ansamblu, poate s fie descris printr-un set de specificaii care este cunoscut sub denumirea de ”Specificii geometrice ale produsului” (SGP) (”Geometrical Product Specifications” (GPS)) acoperind cerinele de mrime i dimensiune, toleranele geometrice i proprietile geometrice ale suprafeelor
Fig. 2.1. „Specificaii geometrice ale produsului” - concepte generale
SGP
(cazuri speciale)
*/17
ISO – International Standardizing Organization – Institutul Internaional pentru Standardizare, prin Comitetul Tehnic ISO/TC 213 Dimensional and Geometrical Product Specification and Verification, înfiinat în anul 1996, este interesat în dezvoltarea conceptelor SGP. ISO/TC 213 poate fi accesat pe pagina web la adresa http://www.ds.dk/isotc213 , unde în funcie de drepturile de acces pot fi gsite informaii cu privire la activitatea acestui comitet tehnic. În paralel cu acest comitet tehnic s-a înfiinat i un alt comitet tehnic în cadrul organizaiei europene CEN/TC 290. Printr-o convenie încheiat la Viena s-a stabilit c toate proiectele dezvoltate de ISO se vor dezvolta în paralel i de comitetul european iar documentele finale vor fi practic adoptate de comun acord, deci vor fi similare.
Institutele de standardizare din rile membre ISO sunt invitate de dou ori pe an s participe la reuniunile organizate de ISO în cadrul comitetelor tehnice. Unele ri se mulumesc îns s preia standardele elaborate de comitetele tehnice în forma final i s le traduc în limba naional, acestea cptând apoi statutul de standard naional. Din pcate, de multe ori traducerile sufer datorit faptului c nu exprim sensul dorit de standardul original. Adoptarea expresiilor tehnice noi, care nu pot fi traduse decât în cazul înelegerii depline a înelesului lor tehnic, poate duce la confuzii propagate apoi la nivel naional.
Prof.dr.ing. Liviu Crian
*/17
Rolul unui sistem SGP este acela de a "traduce" diferitele cerine tehnice sau tehnologice în "limbaj geometric". Înainte de înfiinarea comitetului tehnic ISO/TC 213, un alt grup din cadrul ISO, Joint Harmonization Group ISO/TC 3-10 – 57/JHG a prezentat un raport propunând o clasificare a sistemului de standarde SPG (GPS), acesta fiind intitulat Masterplan. În cadrul acestei propuneri documentele sistemului SGP (GPS) au fost împrite în patru grupe (fig. 2.2):
Fig.2.2. Structura Masterplan GPS
*/17
Standardele globale GPS – conin standarde de baz, fundamentale, cum ar fi ISO 1 – stabilirea temperaturii de referin, sau ISO 14660-1 care stabilete noiunile i definiiile specificaiilor geometrice.
Standardele generale GPS – sunt aranjate într-o matrice (tab. 2.1), fiecare linie coninând lanuri de standarde iar fiecare coloan conine specificaii ale caracteristicilor geometrice.
Standarde complementare GPS – au fost propuse de diferite comitete tehnice i nu numai de ISO/TC 213, acestea referindu-se la reguli de desenare, principii de verificare a diferitelor categorii de elemente geometrice, a unor organe de maini (filete, roi dinate etc.) etc.
Tabelul 2.1. Matricea general GPS
Prof.dr.ing. Liviu Crian
Numrul celulei
6
7
8
9
Orientare
10
Poziie
11
1
2
3
4
5
6
ISO 14253-1 
ISO 463  ISO 9121  ISO 9493  ISO 10360-1  ISO 10360-2  ISO 13225  ISO 13385 ISO 14253-1 
ISO 3650  ISO 14253-1 
*/17
Masterplan-ul are la baz trei reguli deosebit de importante care constituie obligaii ce revin standardelor elaborate:
Regula neambiguitii - fiecare lan de standarde din matricea general GPS va conine reguli clare între indicaiile de pe desen i caracteristicile geometrice ale piesei i valoarea nominal ce reprezint caracteristica ce poate fi determinat cu standardele internaionale de calibrare.
Regula totalitii – standardele vor asigura posibilitatea de a indica pe desen toate caracteristicile cerute.
Regula complementaritii – fiecare lan individual de standarde din matricea general GPS va fi complementar cu un altul.
Prof.dr.ing. Liviu Crian
DIN CLUJ-NAPOCAUNIVERSITATEA TEHNICA