CURS 10 Psihoterapie

8/16/2019 CURS 10 Psihoterapie

1/5

CURS 10. MECANISMELE DE APĂRARE ALE EULUI ŞI COMPLEXELE PSIHICE

10.1. Mecanisme psihice de ap!a!e

Sintagma “apărare psihică” apare pentru prima dată în 1894 în „ Psihoneurozele de apărare” şiaparţine lui Sigmund reud! "unca lui reud #a $i continuată de către $iica sa% &nna reud%care analizează% în lucrarea sa “"ecanisme de apărare ale eului” în 19'( % zece mecanisme deapărare) !ep!esia" !e#!esia" $%!ma i&nea !eac i%na'" i(%'a!ea" an&'a!ea !e)!%ac)i*"ț țp!%iec+ia" in)!%iec+ia" ,n)%a!ce!ea c)!e p!%p!ia pe!s%an" )!ans$%!ma!ea ,n c%n)!a!i&"s&-'ima!ea! “"ecanismele de apărare înglo*ează toate mi+loacele utilizate de ,u pentru astăp-ni% controla şi canaliza pericolele interne şi e.terne” / apud 0oron% 223!

1! Re$&'a!ea !ep!esia/% /apud 5onescu şi cola*! % 22% p! 68) „7espingerea în inconştienta unor reprezentări con$lictuale care se menţin acti#e% răm-n-nd totuşi inaccesi*ile

conştientizării! ntoarcerea elementului re$ulat% ale cărui consecinţe pot $i anodine sau patologice% inter#in în caz de eşec sau de insu$icienţă a re$ulării!” 7e$ularea este primulmecanism de apărare descoperit şi teoretizat de reud şi considerat de mulţi ca $iindmecanismul cel mai important şi mai reprezentati#! 7e$ularea este o $alsă uitare% selecti#ă%intenţionată% care nu elimină a$ectul şi nu este de$initi#ă! ermenul de re$ulare apare detimpuriu în scrierile lui reud% aproape simultan cu cel de inconştient! ermenul represie% de iș$rec#ent utilizat în psihanaliză%dar sensul său este insu$icient precizat!

! Re#!esia) ”7egresia constituie o re#enire : mai mult sau mai puţin organizată şitranzitorie : la moduri de e.presie anterioare ale g-ndirii% la conduitele sau relaţiile

o*iectuale% în $aţa unui pericol intern sau e.tern suscepti*il de a pro#oca un e.ces de angoasăsau $rustrare” /op! cit! p! 34! &cest mecanism este o regresie temporală% care poate $iutilizată pentru rele#area unor con$licte istorice ale indi#idului% lucru deose*it de util în

psihanaliză şi psihoterapie! 5maginea utilizată de reud pentru a ilustra aceste mecanism esteaceea a unei armate a$late în marş% a cărei strategie de$ensi#ă constă în a se retrage în poziţiide ariergardă pentru a putea apoi să se anga+eze mai *ine în o$ensi#ă!

'! %!ma i&nea !eac i%na'ț ț ”&titudine sau ha*itus psihologic de sens opus unei dorin ețre$ulate i constituit ca reac ie contra acesteia /pudoarea ce se opune tendin elor ș ț țe.hi*i ioniste% de e.emplu! n termeni economici% $orma iunea reac ională este oț ț ț

contrain#estire a unui element con tient% de $or ă egală i de direc ie opusă in#estiriiș ț ș țincon tiente” / ;aplanche%1994% p!132! n anumite cazuri% sentimentele sociale înlocuiescș”înclina iile spre ri#alittaea generată de in#idia $a ă de $ra i i surori”! &ceastă ri#alitate poateț ț ț șduce la o altă trăsătură de caracter < sim ul dreptă ii!ț ț

4! I(%'a!ea este mecanismul de apărare% tipic mai ales ne#rozei o*sesionale i care constă înșa izola o idee sau un comportament în a a $el înc-t cone.iunile lor cu alte idei sau cu restulșe.isten ei su*iectului sunt întrerupte! Printre procedeele de izolare cităm pauzele în $lu.ulțg-ndirii% $ormulele% ritualurile i în general toate măsurile care permit instalarea unui hiatus înșsuccesiunea temporală a ideilor sau actelor! reud reduce tendin a de izolare la un mod arhaicț

de apărare contra pulsiunii) interdic ia atingerii% izolarea este suprimarea posi*ilită ii deț țcontact! /;aplanche% 1994% p! 1!

1


2/5

”ermenul izolare acoperă două sensuri)

< o eliminarea a a$ectului legat de o reprezentare /amintire% idee% g-nd con$lictuală% întimp ce reprezentarea în cauză răm-ne con tientă=ș

< o separare arti$icială între două idei sau două comportamente% care în realittae sunt

legate% rela ia lor neput-nd $i recunoscută de către su*iect $ără o anumită angoasă”ț/ 5onescu% 223% p!18!

6! An&'a!ea !e)!%ac)i* este ”iluzia potri#it căreia un e#eniment% o ac iune sau o dorin ăț țcon$$lictuale ar putea $i anulate gra ie puterii a*solute a unei ac iuni sau dorin e ulterioare%ț ț țconsiderate a a#ea un e$ect de distrugere retroacti#ă! reud a de$init anularea retroacti#ă)”,ste deci un $el de magie) dumnea#oastră su$la i asupra su$erin elor% iar ele se sting”ț ț/5onescu% 223% pp!16'


3/5

culpa*ilitate% a unei ne#oi de pedepsire% a unei ne#roze de e ec sau a unor tentati#e deșautodistrugere” / 5onescu% 223% p!'1!

10. 3!ans$%!ma!ea ,n c%n)!a!i& ”"ecanism în care pulsiunea con$lictuală este nu numaire$ulată% ci i înlocuită printr


4/5

M.a. ima)&!e M.a. ma)&!e

E*i)a!e Begare 7epresia Proiecţia 7aţionalizarea 5ntelectualizarea<C%n$!&n)a!e

de$ensi#ă izolarea

0S" 5C /1994@199( include o listă de )1 mecanisme defensive% considerate cele maiimportante% prezint-nd şi o scală a $uncţionării de$ensi#e!

0upă Der*an 5onescu% "arie


5/5

o*iect! ;a r-ndul ei% $ata% pe la ' ani si +umatate% descoperă ca ea nu are penis% dar neagă acest$apt şi crede că îi #a creşte mai t-rziu!

n $orma negati#ă a comple.ului% situaţia apare in#ersată) iu*ire $aţă de părintele de acelaşise. şi ură% gelozie $aţă de părintele de se. opus! Soluţionarea normală a comple.ului lui >edip

presupune integrarea imaginii paternale /identi$icarea *ăiatului cu tatăl şi deplasarea sausu*limarea li*idoului incestuos! ?omple.ul lui >edip este mai puţin dramatic la $ată dec-t la

*ăiat% căci% dacă ostilitatea $aţă de mamă este mai mare% ea este în acelaşi timp mai înă*uşită!n cazul am*elor se.e% însă% tatăl% din persona+ satelit% de#ine central% trezind în $ată dorinţă şiseducţie% iar în *ăiat teamă şi emulaţie! 0rama am*ilor copii apare din teama de a #edeadispăr-nd $ie o*iectul dragostei% $ie ri#alul iu*it /pentru ca preşcolarul are sentimente duale$aţă de ri#al= at-t ură% c-t şi dragoste!

Hn comple. relaţionat cu cel de mai sus este aşa numit 5c%mp'e8 a' cas)!!ii9 care este o“teamă nemoti#ată de a

Documents

CURS 10 Psihoterapie