curs 21 martie ambalaje11 costuri.ppt

8/16/2019 curs 21 martie ambalaje11 costuri.ppt

1/220

∗ Valoarea creşterilor calitative ale mărfurilor prin folosireaambalajului este posibilă cu costuri suplimentareapreciabile. Produsul la vânzare este o sumă de activităţi

înmagazinate şi reectate prin preţ. Acestea sunt ∗ valoarea ac!iziţiei ca materii prime sau subproduse "∗ valoarea prelucrărilor necesare "∗ valoarea ambalajului "∗ valoarea transportului de la producător la consumator

sau #şi la piaţa pentru desfacere"∗

valoarea impozitului pe pro$t revenit conform legislaţiei în vigoare "∗ valoarea combustibililor şi energiei electrice "∗ alte costuri.

1

TURI DE REALIZARE AAMBALAJELOR


2/220

∗ %ealizarea unui ambalaj presupune efectuareaunor c!eltuieli directec!eltuieli directe &proiectare' creareafuncţiilor estetice' materiale' manoperă şi utilaje('

∗ şi c!eltuieli indirectec!eltuieli indirecte &transport' manipulare'depozitare(.

∗ )a în orice altă activitate' şi în fabricarea

ambalajelor se urmăreşte obţinerea unei e$cienţete!nice' economice şi sociale cât mai ridicate' maiales în condiţiile în care ambalajul a devenit el însuşi un produs ca atare.

2

COSTURI DE REALIZARE AAMBALAJELOR


3/220

3

COSTURI DE REALIZARE A AMBALAJELOR


4/220

∗

Optimizarea ambalajului pentru un produs dat se face având în vedereurmătoarele:∗ definitivarea cerinţelor,∗ stabilirea tipului de ambalaj,∗ stabilirea ambalajului optim,∗

stabilirea materialului pentru ambalaj,∗ stabilirea metodei de ambalare, stabilirea tehnologiei de fabricare,∗ marcare.∗ Ambalajul optim se recomandă a se alege din gama de ambalaje

standardizate.

∗ oncomitent cu diversificarea gamei sortimentale a produselor !iridicarea calităţii acestora, ambalajul de prezentare !i desfacere câ!tigăîn importanţă devenind ghidul principal de orientare !i decizie a partenerilor de contract în alegerea calităţii !i competitivităţii produselor .

4

Optimizarea ambalajelor


5/220

∗

Pe parcursul procesului comple* producţie +circulaţie , consum' produsul alimentar poate $supus acţiunii unor factori interni şi e*terni ' acăror prezenţă generează uzura $zică şi morală.

∗ “Uzura fzi!" a mărfurilor se referă ladegradarea ambalajelor ca urmare a acţiuniifactorilor $zici' c!imici' biologici etc.

∗ -n ceea ce priveşte “uzura moral!"' aceasta sereferă la scăderea interesului consumatorilor' ceeace duce la încetinirea procesului de vânzare

5



6/220

∗ trebuie să satisfacă cerinţe referitoare la gradul desatisfacere a cerinţelor consumatorilor privind calitatea'siguranţa' comoditatea şi costul ei şi în funcţie de efectullor asupra mediului. -n acest sens' statele membre ale /au prevăzut

∗

promovarea ambalajelor standard care faciliteazăreutilizarea lor"∗ favorizarea producţiei de ambalaje reduse' volumul şi

necesarul ambalajelor $ind limitate.∗ eliminarea discriminărilor dintre ambalaje noi şi cele

recuperate"∗ fabricarea de produse speci$ce care permit utilizarea de

ambalaje obţinute din materiale reciclate.∗ 0tatele membre / vor

6



7/220

∗ -n ţara noastră în cadrul 1ormelor igienico,sanitarepentru alimente' aprobate prin 2rdinul 3inisterului0ănătăţii nr. 456' aprilie 7448 se menţionează

∗ , materialele din care se confecţionează ambalajele săaibă grad ridicat de stabilitate $zico,c!imică' care să nupermită cedarea' în timpul utilizării' a substanţelor

străine peste limitele admise"∗ , cernelurile şi coloranţii folosiţi la imprimarea şi

colorarea materialelor de ambalaj care vin în contact cuprodusul alimentar să $e avizate de 3inisterul 0ănătăţii"

∗ , nu este admis contactul direct al alimentelor cu partea

colorată sau imprimată a ambalajului"∗ , ambalajul să nu confere to*icitate produsului alimentarcu care vine în contact"

∗ , ambalajul să nu inuenţeze caracteristicileorganoleptice' $zico,c!imice sau valoarea nutritivă aprodusului alimentar cu care vine în contact în timpul

prelucrării' manipulării' transportului sau păstrăriiacestuia.7



8/220

∗ Aprecierea economică a ambalajelor se face prin 6 categoriide indicatori te!nico + economici

Indicatori spaţiali (de volum)Indicatori s paţiali (de volum)

∗ Aceştia reectă gradul de utilizare a spaţiului de depozitareşi de transport.

∗ 0unt apreciate acele ambalaje care∗ are un volum util cât mai mare în raport cu volumul propriu"∗ ocupă un spaţiu cât mai redus când se aă în stare pliată

sau demontată' în raport cu volumul în stare montată"∗

foloseşte cât mai complet suprafaţa paletului de transportsau suprafaţa de depozitare∗ are o suprafaţă cât mai mică în raport cu volumul său

interior' respectiv cu masa ambalată.

8



9/220

9


Vi - volumul interior al ambalajului (dm3)

Vg - volumul de gabarit (exterior) al ambalajuluiVr - volumul de gabarit al ambalajului, redus prin pliere

sau demontareSe - suprafaţa exterioară a ambalajului (dm2)Qa - apaitatea de !nărare a ambalajului (masa

ambalajului "i a produsului ambalat) (#g)n - numărul de produse onţinute !n ambalaj


10/220

∗ Indicatori de masă

∗

9ndicatorii de masă permit compararea ambalajelor din punctde vedere al masei cu volumul interior al ambalajului' cu masaconţinutului şi cu numărul unităţilor cuprinse în ambalaj.

∗ /ste apreciat acel ambalaj care are masa proprie cât mai mică în raport cu celelalte elemente de referinţă precizate mai sus.

∗

Ma # ma$a ambalajului %ol &'%(

10



11/220

∗ Indicatori de consum

∗ Aceşti indicatori urmăresc comparareaambalajelor din punctul de vedere al

consumului de materiale necesarefabricării ambalajului.∗ n ambalaj este cu atât mai economic

cu cât necesită un consum mai mic demateriale în raport cu volumul interior alambalajului' cu masa conţinutului şi cunumărul de unităţi cuprinse în ambalaj.

11



12/220

∗ Indicatori de productivitate a muncii Indicatori de productivitate a muncii

∗ 9ndicatorii de productivitate a muncii caracterizeazăoperaţia de ambalare şi dau posibilitatea de a comparaambalajele din punctul de vedere al capacităţii acestoracapacităţii acestorade a $ umplutede a $ umplute cu produsul ambalat.

∗ Pentru a determina indicatorii de productivitate a munciisunt necesare informaţii despre cantitatea &volumul saunumărul de produse( ambalată pe sc!imb' numărul delucrători şi durata unui sc!imb.

12



13/220

∗ Indicatori de apreciere a costurilor Indicatori de apreciere a costurilor

∗ 2rice activitate economică se apreciază prinintermediul c!eltuielilor &costurilor( implicate.

∗ 9ndicatorii de apreciere a costurilor permitcompararea ambalajelor din punct de vedere alc!eltuielilor totale ale ambalajului şi ale operaţiei

de ambalare' ţinând cont de numărul de circuiteefectuate de ambalajele refolosibile.

∗ n ambalaj este cu atât mai apreciat cu cât

c!eltuielile totale de ambalaj şi ambalare suntmai reduse în raport cu preţul produsuluiambalat' cu masa conţinutului sau cu volumulinterior al ambalajului.

13



14/220

∗ -n cazul ambalajelor refolosibile' principalul

i)*iator *e apreiere a o$tuluii)*iator *e apreiere a o$tului secalculează cu relaţia∗ ∗ în care

∗ )a , costul ambalajului propriu,zis∗ )m , costul materialelor au*iliare de ambalare

∗ ); , costul operaţiilor de ambalare∗

1 , numărul minim de circuite prevăzute a $efectuate pentru ambalajul respectiv∗ )p , costul produsului ambalat

14



15/220

∗ -n literatura de specialitate sunt consemnate numeroase procedee pentru a sc!imba punctul

de vedere ferm al unor creatori sau pentru a îndepărta o blocare mintală' procedeece pot $ grupate în

∗ < legi de transformare care pot $

aplicate' integral sau parţial' la o soluţienesatisfăcătoare e*istentă"

∗ < căutarea unor noi relaţii între părţile

unei soluţii e*istente' nesatisfăcătoare"∗ < restabilirea situaţiei de estetică.

15



16/220

∗ -naintea introducerii produselor în fabricaţia de serie serealizează o serie de studii care au ca scop informareaproducătorilor asupra măsurii în care acestea îi intereseazăpe bene$ciari' astfel încât să le accepte.

∗ =estarea permite' astfel' evitarea introducerii sortimentelorevitarea introducerii sortimentelornecorespunzătoare.necorespunzătoare.

∗ )!eltuielile necesitate de organizarea)!eltuielile necesitate de organizarea şi desfăşurarea unuiprogram complet de testare sunt incomparabil mai micidecât pierderile realizate datorită unor sortimente prostconcepute. >e asemenea' prin testare se economiseşte timpşi se evită diminuarea prestigiului întreprinderii în cazulfabricării sortimentelor necorespunzătoare.

16



17/220

∗ "eoarece ambalajele intervin atât în sfera aprovizionării cât !i încea a vânzării, documentele primare , evidenţa operativă !i ceacontabilă trebuie să cuprindă cele două sectoare.

∗ "ocumentele primare sunt acelea!i care se folosesc în

circuitul stocurilor materiale #aviz de însoţire, notă de intrare$recepţie, proces$verbal de recepţie pentru diferenţe, bon detransfer, factura%.

∗ &videnţa operativă se organizează atât la nivelul serviciilor

de aprovizionare cât !i a celor de vânzare pe baza fi!elor nominale pe furnizori respectiv beneficiari precum !i la depozite.

∗ 'a depozite, evidenţa ambalajelor se organizează pe fise demagazie cantitativ !i pe feluri de ambalaje .

17



18/220

∗ Ambalajele ocazionează numeroase operaţii care pot figrupate după conţinutul lor în operaţii de aprovizionare !iconservare, operaţii de eliberare din depozite, operaţii deinventariere .

∗ (%Operaţii de aprovizionare !i conservare:∗ comenzi

∗ confirmare de comandă

∗ registru de comenzi

∗ avizul de însoţire, factura

∗ note de recepţie !i constatare de diferenţe.

18



19/220

∗ +atura este formular cu regim special .∗ 0erveşte ca∗ , document pe baza căruia se întocmeşte

instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilorlivrate"

∗ , document de însoţire pe timpul transportului"∗ , document de încărcare în gestiunea primitorului"∗ , document justi$cativ de înregistrare în contabilitatea

furnizorului şi cumpărătorului.

19



20/220

∗ Principalele obiective ale contabilităţii ambalajelor sunt

∗ urmărirea şi controlul realizării programului de

aprovizionare"∗ asigurarea integrităţii patrimoniale a ambalajelor la

locurile de depozitare şi urmărirea permanentă a mişcăriilor"

∗ urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale

aprovizionate"∗ contabilitatea ambalajelor trebuie organizată astfel încât

să permită cunoaşterea acestora cantitativ şi valoric pe$ecare loc de depozitare şi pe fel de ambalaj.

20



21/220

∗ )ând costurile cererii şi introducerii produsului suntscăzute sau când conducerea este sigură că produsul

va reuşi pe piaţă' se poate renunţa la testare.

∗ 3odi$cările minore sau copiile produselor de succesale competitorilor nu necesită o testare a pieţei.

∗ )u toată importanţa lor' testele noului produs cunoscanumite limite. -n afara erorilor de interpretare' ele auun anumit grad de imprecizie' dar indiferent deacestea' testele prealabile merită a $ efectuate'deoarece consumatorii' în general lipsiţi deimaginaţie' au dimpotrivă un ascuţit spirit critic" eipot sugera îmbunătăţiri la care creatorul nu s,a gânditsau pot demonstra' de e*emplu' că ceea ce eraconsiderat un avantaj nu prezintă interes pentru ei.

21

Te$tarea o)ep,iei e$tetie -i la)$areapro*u$ului pe pia,!

T t ,i i t ti i


22/220

∗ după testare se procedează la e*ecutarea modi$cărilorimpuse' iar apoi mostrele se supun din nou testării.

∗ =estarea sortimentelor noi vizează' în principal'determinarea' în condiţiile reale în care acestea se vorgăsi în circuitul comercial' a următoarelor aspecte

∗ < îndeplinirea condiţiilor de fabricaţie cerute dete!nologia stabilită"

∗ < veri$carea rezultatelor te!nologice &randamente'productivităţi' indici calitativi etc.("

∗ < veri$carea gradului de satisfacere a cerinţelorbene$ciarilor.

∗ -n practică' testarea produselor noi îmbracă douăaspecte

∗ ? testele tehnice;∗ ? testele de acceptabilitate.

22

Te$tarea o)ep,iei e$tetie -ila)$area pro*u$ului pe pia,!

T t ,i i t ti i


23/220

∗ Testele tehnice constau în analizarea

caracteristicilor de bază &diverse solicitări şi încercări de laborator( şi apoi compararea lorcu ale altor produse similare. Astfel pot $cunoscute performanţele noului produs.

∗ Testele de acceptabilitate permit studiereaprimei reacţii a bene$ciarilor potenţiali înlegătură cu noul produs" acestea au un grad

de comple*itate mai ridicat' $ind mai di$cile şipresupun măsuri speciale pentru investigareafuncţiei psi!ologice a elementelor estetice şiasigurarea succesului.

23


T t ,i i t ti i


24/220

∗ Metodologia de cercetare cuprinde numeroaseveri$cări ce se pot încadra în una din grupele de mai

jos∗ < cercetări de laborator efectuate pentru aprecierea şianalizarea inuenţei pe care plastica produselor oe*ercită asupra comportării perceptoriale spontane şiasupra intenţiilor unor persoane cu vedere normală"

∗ < studii de atitudini' menite a măsura şi analizaimpulsul psi!ic al mesajului estetic' efectuate depsi!ologi pe eşantioane reprezentative"

∗ < teste în magazinele e*perimentale' ce constau încombinarea testelor de laborator cu studiile deatitudini' pe un număr redus de persoane"

∗ < analize economice privind problemele $nanciare ale întreprinderilor' efectuate prin procedee statistice

24


T t ,i i t ti i


25/220

∗ Pentru asigurarea succesului testării' estenecesar ca produsul supus testării să $easemănător celui ce se va fabrica în serie şi să$e testat în starea în care el ajunge în mod

obişnuit la consumatori' în condiţiile reale aleprocesului de circulaţie.

∗ /fectuarea testelor de acceptabilitate comportă

veri$cări prin metoda vizuală &culoare' gra$că'desen(' precum şi studii privind comportamentul∗ consumatorilor.

25


T t ,i i t ti i


26/220

∗ Stu*iile *e omportame)t se efectuează pe bazaunor teste psi!osociologice' urmărind să relevemăsura în care mesajul publicitar purtat de produs afost înţeles' acceptat şi reţinut de publicul căruia i seadresează.

∗ >intre testele frecvent întâlnite' menţionăm∗ De$i%) -i e$tetia m!r.urilor∗ ? testul de stabilire a indicelui de atragere spontană a

atenţiei' care comportă măsurarea timpului depercepere a elementelor plasticii unui produs &formă'gra$că' culoare( sau a unui grup de produseconcurente &folosirea ta!istoscopului("

∗ ? testul de vizibilitate şi lizibilitate &cu ta!istoscopulsau viziometrul(' prin citirea pe o scară de valori areacţiei faţă de $ecare element al plasticii produsului"

∗ ?

26


T t ,i i t ti i


27/220

∗ testul de stabilire a dimensiunilor cu psi!o,

magnometrul' aparat ce proiectează pe unecran' alături de produs' o pată luminoasăde aceeaşi formă' ale cărei dimensiuni pot$ mărite sau micşorate' stabilindu,sereacţia persoanei cercetate"

∗ ? testul de stabilire a distanţelor deidenti$care' prin care se determinădistanţele de la care $ecare element alplasticii produsului poate $ văzut sau citit"

∗ ? testul de stabilire a ung!iului devizibilitate prin folosirea unui aparat cu

masă turnantă' prevăzut cu o scarăgradată' în centrul căreia se aşeazăobiectul. 0e măsoară ung!iul optim decitire a diferitelor elemente"

27



28/220

∗ testul de alegere spontană' cu ajutorul unui aparat

care prezintă într,un timp dat un număr deproduse' persoana anc!etată având la dispoziţiedoar câteva secunde pentru alegerea unuia dintreele"

∗ ? testul de ierar!izare a preferinţelor faţă de

cerinţele calitative şi cantitative ale produsului"∗ ? testul de asociaţie' prin care se clari$că şi semăsoară într,un timp foarte scurt apreciereafavorabilă sau defavorabilă a mac!etelorproduselor concurente' prin evaluarea într,unsistem de punctaj a intensităţii impulsului spontanprodus de acestea.

∗?

28


i i i i l


29/220

∗ @ansarea produsului pe piaţă se realizează prinsaloane profesionale' e*poziţii' târguri. 1umărulsaloanelor speciale este în progres constant. /lereprezintă una din oportunităţile de atragere apublicului' iar caracterul internaţional speci$c lordetermină e*porturile.

∗

Prezentarea în faţa clienţilor reprezintă pentrudesigner ocazia intermedierii în favoarea întreprinderii. >esignerul amenajează standul' pune în valoare produsul.

∗ Anunţurile preliminare însoţite de invitaţi adresate

potenţialilor cumpărători pot pregăti vizita acestora./*istenţa unei documentaţii &cât mai ample( de tarifeşi c!eltuieli de distribuţie este la fel de importantă.

29


Te$tarea o)ep,iei e$tetie -i


30/220

∗ 2rice întreprindere care produce un anumit bun

furnizează şi o gamă largă de servicii şi în primulrând serviciile rezultate prin valoarea intrinsecă abunului respectiv' în termenii funcţionalităţii'plăcerii de utilizare şi facilităţii acestuia.

∗ >etaliile şi modalităţile de livrare' condiţionareasunt şi ei factori ce nu trebuie neglijaţi. >easemenea' documentele emise de întreprindere&broşurile' instrucţiunile de montaj' $şele te!nice(au o largă utilizare alături de produsul respectiv.

30


Te$tarea o)ep,iei e$tetie -i


31/220

∗ Astfel' serviciile post,vânzare trebuie să $e

dominante. 3area majoritate a $rmelor oferăgaranţii ce au tendinţa să se mărească' ceeace pare a $ un mijloc de a,i liniştiB pepotenţialii clienţi în privinţa calităţii

produselor lor. Apoi' comunicarea cu clienţiise bazează în continuare pe noţiunea determen de livrare şi depanare.

∗ =oate aceste elemente furnizează

cumpărătorului indicii nu numai asuprapersonalităţii produsului' dar şi asuprapersonalităţii fabricantului şi#saudistribuitorului.

31



32/220

∗ =oate eforturile unui creator de imagine se

concentreaza asupra efectelor pe care acestaincearca sa le produca in procesul de comunicare. /vident' este vorba despre urmarile voiteB lareceptarea mesajului' despre efectul comunicarii.

∗ /*ista insa un singur efectC /vident ca nu. nele

efecte sunt legate in special de capacitatile $ziceale unui consumator de media. 9n alte situatii estevorba de timpul in care un anumit efect persista.

∗ 9ntr,o varianta mai larg acceptata' efectul

comunicarii cuprinde ansamblul de procese si deconsecinţe pe care le presupune receptareamesajelor' procese şi consecinţe care nu pot $atribuite decât actului de comunicare.

32

I)tro*uere i) rearea *e ima%i)e


33/220

∗ )aracteristicile efectului∗ 7. Persoana asupra careia se e*ercita

efectul &tinta('∗

D. 1atura efectului'∗ E. >urata efectului'∗ F. 9ntentionalitatea efectului.∗ )ercetarile privind efectele mass,

media pot urmari persoanele caresuporta efectul &studii statistice(. /fectelepot $ urmarite la nivel individual' la nivelde grup sau la nivelul intregii societati.

33



34/220

∗ Alte studii referitoare la efectele comunicarii serefera la natura acestora daca mesajul a fostreceptionat sau daca nu' daca efectul a fost denatura cognitiva sau de ordin comportamental'care a fost intervalul de timp care a trecut intreemisia mesajului si momentul in care se poate

inregistra un anumit efect.∗ Au fost relevate trei tipuri de efecte∗ 7. efecte pe termen scurt &pana la G zile('∗ D. efecte pe termen mediu &5,E; de zile('∗

E. efecte pe termen lung &peste o luna(.∗ )ercetarea privind receptarea mesajelor seimparte in doua directii

∗ a( cercetarea actiunii mediatice'∗ b( cercetarea publicului receptor.

34



35/220

∗ Prima categorie priveste in special raza de actiunemediatica' adica ce procent din totalul publiculuireprezinta grupul vizat de un anumit mesaj.

∗ )ercetarea razei de actiune mediatica oferainformatii decisive pentru sectorul publicitar'indicand solutii adecvate unei campanii publicitare .

∗ )ercetarile statistice au evidentiat doi parametri∗ a( e$cacitatea medie a publicatiei' care se refera la

numarul de persoane care declara ca au citit' intr,un interval de timp' mesajul'

∗

b( e$cacitatea momentana' care se bazeaza penumarul mediu de cumpărători care au auzit' cititmesajul.

35


MATERIALE DE /RODUCTIE ALE /RI0CI/ALELOR TI/URI


36/220

∗ 7. Ambalaje *e tra)$port $i ma)ipulare∗ Pentru ca sa corespunda scopului urmarit' acestea trebuie sa $e

solide'∗ rezistente pentru a asigura protectia produselor" sa usureze

rationalitatea∗ operatiilor de transport' manipulare si depozitare &adica prin forma si∗ dimensiunile lor sa asigure o folosire cât mai buna a paletelor' a

volumului de∗ transport' a depozitelor' sa permita stivuirea rapida cu un coe$cient

ridicat de stabilitate' tara lor sa nu depaseasca 7E,78H din greutateatotala(" sa puna în valoare produsul obtinut" sa $e ieftine' sacorespunda standardelor de stat si normelor interne.

∗ Ambalajele de transport pot $ lazi' cosuri' saci' containere' butoaieetc.'

∗ $ind confectionate din lemn' material plastic' $bre te*tile' metal'carbon et

36

MATERIALE DE /RODUCTIE ALE /RI0CI/ALELOR TI/URIDE AMBALAJE


37/220

∗ Ambalajele din lemn prezinta urmatoarele dezavantaje∗ , necesita reparatii' sporind astfel c!eltuielile de circulatie' datorita∗ rezistent ei slabe la eforturi mecanice"∗ , pot favoriza instalarea bolilor si daunatorilor care pot inuent a negativ∗ calitatea produsului ambalat"∗ , sunt relativ grele' inestetice' ocupa un volum mare' lemnul este tot mai∗ de$citar etc.∗ Având în vedere aceste de$ciente' este accentuata tendinta înlocuirii lor∗ cu ambalaje din material plastic sau carton.∗ Ambalaje din material plastic.∗ 0e folosesc din ce în ce mai mult având în vedere avantajele pe care le∗ ofera sunt usoare' aspectuoase' rezistente' au tara constanta' pot

recirculante de mai multe ori fara sa necesite reparatii' se spala usor' nusunt atacate de boli sau daunatori' au stabilitate mare la stivuire.

∗ DE∗

37



38/220

∗

∗ Ambalaje din carton

∗ )n special din carton ondulat, folosite pentru produsele rezistente la

∗ transport, manipulare. *unt de +,$- ori mai ieftine ca cele din lemn si de $- ormai usoare. *e folosesc pentru ambalarea produselor destinate e/portului, dar sla intern unde poate fii recirculat de +$ ori.

∗

Ambalaje din fibre te/tile∗ *acii sunt fiind utilizati pentru transportul, manipularea si depozitarea

∗ unor produse boabe #fasole% sau pentru nuci, ardei, cartofi, radacinoase. *acii drafie sunt utilizati pentru cereale de toate tipurile, asigurând un bun schimb deaer si temperatura cu spat iile în care se afla depozitati.

∗ Ambalaje din materiale comple/e∗ *e obtin prin asocierea hârtiei sau cartonului cu polimeri sintetici sau folie de

aluminiu, cât si prin asocierea foliilor din materiale plastice de diferite tipuricum sunt: cartoane acoperite cu ceruri, parafina sau polimeri sintetici #pentru produsele congelate%0 hârtii si cartoane acoperite cu materiale plastice, hârtii

metalizate0 comple/e de materiale. 38



39/220

Strate%ia *e mar!pe)tru u) pro*u$ )ou

Alternative∗ @ansarea unui nou produs sub o marcă

e*istentă∗ @ansarea noului produs sub o nouă marcă


40/220

A)alize prealabile

∗evaluarea portofoliului de mărci∗analiza mediului e*tern

∗analiza resurselor alocatelansării noului produs


41/220

E1ALUAREA /ORTO+OLIULUI DEM2RCI

/*aminarea mărcilor actuale∗ notorietate &asistată' spontană' prima

amintităB(∗ $delitate &segmentul de consumatori'

natura $delităţii(∗ imaginea mărcii &conţinut' coordonate

pozitive şi negative' evoluţie'perspective(∗ teritoriul &întindere' arie de credibilitate'

arie de protecţie(


42/220

Iradul de cunoaştere amărcii

Piramida recunoaşterii∗ 3arca nu este cunoscută∗%ecunoaştere asistată

∗%ecunoaştere spontană

∗%ecunoaştere top ofmindB


43/220

1otorietatea mărcii

∗ 3ărcile cunoscute sunt preferate avantaj

onurenţial∗ $ările ve%i au o putere mare, datorită nivelului

de reunoa"tere (f& ')∗ * mară nouă se poate impune mai greu pe piaţă+

∗ rearea identităţii∗ soierea u ategoria de produse


44/220

Jidelitatea faţă de marcă

Iradele de $delitate faţă de marcă

, $deli din convingere, $deli din rutină, in$deli, pro$tori, ocazionali, refractari


45/220

Piramida loialităţii

∗)umpărător devotat∗ -i place marca + o consideră prietenă∗ )umpărător satisfăcut' nemulţumit de

eventualele implicaţii ale sc!imbării mărcii∗

)umpărător satisfăcut# obişnuit. Jără motiv de trecerela altă marcă∗ )umpărător care trece uşor la o altă marcă # sensibil la preţ'

indiferent + fără $delitate faţă de marcă


46/220

=eritoriul mărcii

∗ 3)ti)*erea + “După părerea dvs., care sunt

produsele vândute sub marca X, sau care ar putea f vândute sub această marcă?”

∗ Aria *e re*ibilitate + corespundeprincipalelor trăsături de imagine e*primatede consumatori

∗ Aria *e prote,ie le%al! + d.p.d.v. sectorialşi teritorial


47/220

Este oportună lansarea unui nou produs sub o marcă actuală?

>acă9. /*istă o coerenţă semni$cativă între,teritoriul mărcii şi noul produs

,imaginea mărcii şi poziţionarea nouluiprodus,evoluţia dorită pentru imaginea mărcii şi

atributele noului produs

99. 3arca avută în vedere are o notorietateputernică şi bene$ciază de o clientelă$delă' al cărei pro$l coincide cu cel alpublicului vizat în cazul produsului


48/220

A0ALIZA MEDIULUI E4TER0

/ia,a dimensiunile şi gradul de maturitate, piaţă de dimensiuni mari şi cu potenţial de

creştere ridicat K marcă,produs

, piaţă de dimensiuni reduse #matură K marcăe*istentăCo)ure),a strategii de marcă şi gradul deconcentrare a mărcilor

, pe o piaţă concentrată K di$cilă pătrundereaunei noi mărciSi$temul *e *i$tribu,ie distribuţie selectivăK marcă speci$că


49/220

A0ALIZA RESURSELOR COM/A0EI

∗ >ecizia cu privire la strategia de marcă K în funcţie de resurse

∗ 2 nouă marcă eforturi mai mari şi un

timp mai îndelungat∗ @ansarea unei noi mărci K alocarea unei

părţi însemnate a resurselor companiei


50/220

CO0CE/EREA STRATE5IEI DEMARC2

-n funcţie de politica de marcă∗ /olitia “mar! u)i!" , numele de marcă

e*istent va $ însoţit de denumirea produsului∗ /olitia “m!ri multiple" , strategia marcă,

produs presupune conferirea unei identităţinoului produs


51/220

CREAREA IDE0TIT26II M2RCII

∗0tabilirea obiectivului strategic∗>eterminarea structurii de

identi$care nominală a mărcii∗

Alegerea numelui de marcă∗)rearea identităţii vizuale a

mărcii


52/220

STABILIREA OBIECTI1ULUISTRATE5IC

∗ >ezvoltarea conţinutului şi a teritoriuluimărcii unice

∗ 9ndividualizarea produsului' printr,omarcă proprie

∗ Autenti$carea originii produsului' cuajutorul mărcii,garanţie



53/220

∗

∗ 1ata cazul unei inovat ii în ambalajul unor biscuiti trasi în ciocolata cu

∗ lapte. )nvelisul de aluminiu si eticheta de hârtie tiparita au fost înlocuitede o folie tiparita din polipropilena, care asigura o buna protectieîmpotriva gazelor si umezelii.

∗ +. Ambalaje pentru desfacerea cu amanuntul

∗

2rebuie sa corespunda urmatoarelor cerint e: produsul sa fie vizibil#pentru a inspira încredere asupra calitatii lui%, sa fie date indicat ii privind produsul, calitatea, unitatea producatoare #marca%, pretul,durata de valabilitate, sa poata fii stivuit în frigidere, alte locuri dedepozitare sau mijloace de transport, sa se poata deschide usor, sa prezinta garant ia ca nu a fost desfacut, sa respecte prescriptiilesanitare, sa nu imprime produsului mirosuri stra ine sau sa 3idegradeze compozitia, sa fie ieftine si sa fie estetice.

53




54/220

∗ 4enumarate proprietat i de protectie

∗ 5ermeabile la gaze si vapori, în diferite grade

∗ 6ateriale de mica densitate, cu o gama larga de proprietati fizice si∗ optice

∗ "e obicei, au rigiditate mica.

∗ 6ica rezistenta la tractiune si rupere

∗ 5ot fi transparente

∗ 7unctionale la o gama larga de temperaturi, în funct ie de tipul de∗ plastic

∗ 7le/ibile si, în anumite cazuri, se pot încreti.

∗ 6ajoritatea operatiunilor de ambalare din firmele de productie alimentara suntautomate sau semi$automate. &le necesita materiale de ambalare care se ruleaza

eficient si rapid pe echipamente. Ambalajul trebuie sa aiba dimensiunile, tipulsi formatul specificat, în limite de toleranta prestabilite. 5roprietat ilematerialului vor trebui sa tina seama de operatiunile de ambalare si prelucrare a

∗ alimentelor.

54




55/220

∗ 6&2O"& 7O'O*12& )4 A68A'A9&A

59O"*&'O9 ∗ 1ndiferent de locul unde se face, de tipul ambalajului

folosit, trebuie sa se acorde o atentie mare metodei deambalare. )n acest sens trebuie respectate anumite reguli sianume: utilizarea rationala a capacitatii ambalajului,mecanizarea lucra rilor de ambalare, asigurarea integritatii

produselor #sa nu fie supraîncarcate, dar nici sa nu aiba joc în ambalaj% etc.

∗ )n functie de produs, calitate si destinatie se practicaurmatoarele metode de ambalare: colectiva si portionata.

55




56/220

∗ Ambalarea colectiva

∗ onsta în gruparea într$o singura unitate de vânzare a maimultor produse.

∗ a material se utilizeaza dupa caz cartonul, foliilecontractabile sau hârtia. *e poate realiza si prin gruparea

produselor preambalate, obt inându$se pachete paletizabile#la faina , zahar, orez, malai etc.%.

∗ Ambalarea portionata

∗ &ste ceruta de sistemul de desfacere prin autoservire #un

ambalaj portionat este acela a carui continut se consuma osingura data , imediat dupa deschidere%.

56

O UC C O UDE AMBALAJE



57/220

∗ Asezarea produselor în interiorul ambalajului se poate face

în:∗ $ vrac #fara a fi aranjate%, cum ar fi: cirese, visine, nuci,

prune, caise, ceapa, radacinoase, cartofi 3 atât la ambalareacu ocazia recoltarii, transportului sau depozitarii, cât si

pentru desfacerea la import si e/port0

∗ $ prin semiaranjare, care este tot o ambalare în vrac, cudeosebirea ca ultimele doua rânduri de la suprafata searanjeaza dupa o anumita ordine #se practica la desfacerea

produselor la intern sau e/port 3 prune, caise, cirese%0 prin

∗ aranjare, care consta în aranjarea produselor dupa anumitescheme #în rânduri drepte, în diagonala, în sah etc.% pentrua se asigura o stabilitate mai buna.

57

DE AMBALAJE



58/220

∗ 1ndiferent de modul de aranjare al produselor în ambalaj ele nu trebuie sadepaseasca marginea acestora pentru a nu fi depreciate prin lovire sau strivire.

∗ 5entru produsele de calitate superioara sensibile la vata ma ri mecanice, seutilizeaza suporti alveolari #din material plastic sau pasta celulozica% sau seînvelesc individual în hârtie, iar lazile sunt captusite cu anumite materiale.

∗ onceperea prototipului unui nou produs trebuie sa aiba în vedere si realizarea

elementelor corporale ale acestora: nume si prenume, instructiuni de folosire,termen de garantie, serviciul, pretul, toate acestea putând fi înscrise pe

∗ eticheta.

∗ 'a alegerea numelui trebuie avut în vedere:

∗ $ sa se poata citi si pronunta usor0

∗ $ sa fie usor de memorat0∗ $ sa fie edificator0

∗ $ sa respecte aspectele juridice legate de autenticitatea si admisibilitate pe piata .

58

DE AMBALAJE


59/220

Mara ambalajului

/fectul de reclamă a ambalajului estecompletat de marcă" pentru unii cumpărătorieste su$cient să recunoască un anumitambalaj cu marca de fabricaţie pentru a lua

decizia cumpărării produsului. 3arca ajutăcumpărătorul să memoreze produsele de$rme' să găsească mai repede produsul.Aceasta contribuie la desfacerea mai rapidă a

produselor


60/220

@iteratura de specialitate evidenţiază treiperioade

1.mărcii patronomice, ce caracterizeazăprin atribuirea de către producători apropriilor nume produselor"

D.generaţiilor de mărci care disting idescriu produsul"E.iar a treia perioadă este cea a generaţiei

de mărci simbolice' capabile să asigure

coincidenţa dintre marca utilizată şiaspiraţiile publicului faţă de un produs. 0eremarcă că' în prezent' sunt utilizate cusucces toate cele trei generaţii consemnate.


61/220

Mara reprezintă un nume' un termen' un

semn' un simbol' un desen sau oricecombinaţie a acestor elemente' servind laidenti$carea bunurilor unui producător&vînzător( pentru a le diferenţia de cele aleconcurenţilor.

3arca depusă este o marcă sau un elemental acesteia care se bucură de protecţia legalădatorită proprietăţii e*clusive a întreprinderiiasupra ei.


62/220

3ărcile pot $ clasi$cate astfel ∗ marca de fabrică &se aplică de către

producător( , )oca )ola' LodaM' nilever'Procter N Iamble' 3ercedes Oenz etc."

∗ marca de comerţ &se aplică de $rma de

comerţ( , uelle' =rident' )arrefour'3etro' 3all etc."marca de serviciu este utilizată pentru a

evidenţia ca anumite servicii &detransport' publicitate ş.a( sunt e*aminate

în condiţii precis determinate de calitate'sunt prestate de anumite $rme.

$againul+ 'os%,

$aximum,

lina.letroni,/r&0 s&a


63/220

Acestea la rîndul lor pot $

>upa modul de comunicare ainformatiei7(mărcile $gurale &sunt compuse din semne'desene' embleme plane sau în relief' $guri'

portrete' monumente' fotogra$i destinate săatragă atenţia vizuală(D( mărcile comple*e au în compunerea lorsemne care prin ele însele nu sînt distinctive'dar care împreună cu celelalte elemente'dobîndesc un caracter distinctiv.E( marca verbală constă dintr,o denumireadoptată de o întreprindere pentru adesemna produsele sale. -n acest caz ceeace constitui marca este c!iar denumireadată' indiferent de forma care este scrisă.

arme

http://www.food-online.ro/afisare_produs.php?produs=1483http://www.food-online.ro/afisare_produs.php?produs=1497


64/220

F( marca combinată -n cazulmărcii combinate' numele folositconstituie doar un element alacesteia.

6( marca sonoră sau auditivă estealcătuită din semnale sonore sau

melodii simple' uşor de reţinut.Aceste mărci pot $ înregistrate şireproduse apoi în cadrulemisiunilor de radio şiteleviziune.

G( marca specială include atîtforma produsului' cît şi formaambalajului.

/o#ia,

oa-

ola

1atemeteo s&a

ng%eţate

, opturi


65/220

∗ mărcile pot fi grupate în patru mari categorii:

∗ marca-produs #se identifică, de obicei, cu produsul, având rolul de aasocia acestuia un nume !i o promisiune publicitară specifică. &ste specifică produselor de întreţinere !i igienă, precum !i celor alimentare%0

∗ marca-gamă #se utilizează pentru a acoperi un ansamblu omogen de produse, aparţinând aceluia!i producător !i este caracteristică produselorcosmetice !i celor alimentare%0


66/220


∗ marca-umbrelă #ea acoperă produse eterogene, din game diferite. *emizează pe notorietatea puternică a numelui respectiv !i pe imagineafavorabilă deţinută pe un anumit segment de piaţă%0

∗ marca-garanţie #ea desemnează o marcă legată de mai multe gamecomple/e de produse, care sunt acoperite, la rândul lor, de mai multe mărci$ produs sau mărci$gamă.

∗ ;arantarea unei mărci se poate realiza prin utilizarea prefi/ului mărcii$

garanţie în numele de marcă specific produsului, sau prin semnalarea mărciifabricantului pe produs%.


67/220

∗ după )ormele *e re%leme)tare

∗ mărci facultative &în majoritatea cazurilor' aplicarea mărciloreste facultativă' dreptul de decizie revenind producătorului'comerciantului sau prestatorului de servicii("

∗ mărci obligatorii &e*istă şi situaţii când interesul general alsocietăţii determină obligativitatea marcăriiproduselor#serviciilor. /ste cazul marcării substanţelorto*ice' etc.("


68/220

∗ alte tipuri:

∗ marca de certificare #este marca ce indică faptul că produsele< serviciile pentru care este utilizată sunt certificate de titularul mărcii în ceea ce

prive!te calitatea, materialul, modul de fabricaţie a produselor sau de prestare a serviciilor, precizia ori alte caracteristici%0

∗ marca de conformitate cu anumite standarde0

∗ marcă defensivă #are rolul de a împiedica înregistrarea de către terţe persoane fizice sau juridice a unei mărci asemănătoare, deci de a asigura o protecţie mărită. 5entru aceasta se efectuează ni!te modificări de detaliu alemărcii înregistrate%0

∗ marcă de rezervă #motivaţia utilizării sale este asemănătoare cu cea de lamarca defensivă, nefiind creată cu intenţia declarată de a fi folosită, ci doar păstrată ca rezervă, în caz de necesitate. *e deosebe!te de marca defensivă prin faptul că nu are la bază o altă marcă, a cărei protecţie s$o întărească%0


69/220

∗ alte tipuri:

∗ marca anterioară #este marca înregistrată, precum !i marca depusă pentru a fiînregistrată în 9egistrul 4aţional al 6ărcilor, cu condiţia ca ulterior să fie

înregistrată%0

∗ marcă notorie #atunci când marca respectivă are o largă recunoa!tere, aparţineunei companii cu tradiţie !i renume, care !i$a obi!nuit clienţii cu

produse


70/220


∗ Astfel, încă din (>?+ a intrat în vigoare Aranjamentul de la 6adrid privindînregistrarea internaţională a mărcilor, care prevede posibilitatea obţinerii protecţiei unei mărci în mai multe ţări, printr$o înregistrare unică, denumităînregistrare internaţională.

∗ Avantajele utilizării acestui sistem sunt:

(. un formular unic de cerere pentru înregistrare0

+. utilizarea unei singure limbi de lucru #franceza%0

. plata ta/elor într$o singură monedă #actual în euro, iniţial în francielveţieni%0

-. posibilitatea de a înscrie, prin intermediul unei singure cereri, orice

modificare referitoare la înregistrarea internaţională0 modificarea, odatăînscrisă, având efect în toate ţările acoperite de înregistrarea internaţională0

. posibilitatea de a efectua reînnoirea înregistrării internaţionale, prin simpla plată a ta/elor cerute la 8iroul 1nternaţional, reînnoirea având efect în toateţările acoperite de înregistrarea internaţională.


71/220

∗ -n ceea ce priveşte i)ter7e),ia omu)itar! în privinţaprotecţiei mărcilor s,a concretizat prin următoarele treimăsuri

∗ o directivă care armonizează aspecte ale legislaţiilornaţionale privind mărcile &>irectiva )// 84#7;F , 7488("

∗

un regulament ce instituie marca comunitară &%egulamentulF;#4F al )onsiliului )//("∗ un regulament ce vizează interzicerea la frontieră a

importului de$nitiv' în cadrul )omunităţii' de produse cumărci contrafăcute &%egulamentul E8FD#8G al )onsiliului

)//(.

0 t t ti i i l


72/220

0unt patru motive principale care justi$că utilizarea mărcii

7( 2 marcă uurea!ă identifcarea produselor şisimpli$că reperarea lor"

D( 2 marcă depusă sau un brevet prote"ea!ăcaracteristicile produselor contra unei eventualeimitaţii

E( 2 marcă ve!iculează ideea unui cert nivel decalitate al produsului şi permite cumpărătorilor satisfăcuţi să o regăsească cu uurin#ă"

F( 3arca oferă' în sfîrşit' posibilitatea de a con$eri produsului o personalitate unică capabilă să justi$ce diferenţa de preţ.


73/220

Avînd în vedere importanţa mărcii' agenţiieconomici &producători şi comercianţi( trebuiesă,şi de$nească o strategie clară în acest

domeniu.>esign,ul ambalajelor este o preocupare

dinamică. >e mulţi ani' în 0A se consideră căun ambalaj îşi pierde valoarea publicitară după

un interval de 4 luni. >upă acest interval' ar $trebui modi$cată forma şi gra$ca ambalajului'pentru a se putea susţine cu succes concurenţa.


74/220

3erc!andisingul

Abordarea esteticii ambalajului produselor

trebuie integrată principiilor de merc!andising.3erc!andisingul cuprinde un mănunc!i dete!nici utilizate în procesul comercializării' cuun rol promoţional unanim acceptat' care sereferă la prezentarea în cele mai bune condiţii

&materiale şi psi!ologice( a produselor oferiteipieţei.


75/220

3erc!andisingul se bazează te!nicile de

prezentare a produselor la locul de vînzare' făcîndapel la tot ce poate $ mai atractiv7.condiţionarea şi prezentarea'D.fracţionarea'

E.ambalajul'F.e*punerea şi etalarea mărfurilor într,unanumit spaţiu rezervat vînzărilor de un anumit tip.

Apro7izio)area te8)io#material! a u)it!9ii


76/220

Apro7izio)area te8)io material! a u)it!9ii

Apro7izio)area

% ati7itatea pri) are $e a$i%ur! eleme)tele materiale -ite8)ie $! permit! realizarea obieti7elor %e)erale aleu)it!9ii: ;) o)*i,iile u)or o$turi mi)ime -i ale u)ui proft a)$amblul opera,iu)ilor are au a obieti7 pu)erea la*i$pozi,ia u)it!9ii a pro*u$elor -i $er7iiilor *e are aea$taare )e7oie -i pe are le prour! *i) a.ara u)it!9ii=

> ;) e$e),!: i)lu*e ump!rarea re$ur$elor materiale &materiiprime: materiale: m!r.uri: ombu$tibili: e)er%ie: ap!( -i%e$tio)area $tourilor?



77/220


-n literatura de specialitate sunt utilizaţi cu precădere termenica

∗

a8izi,io)are=

∗ apro7izio)are=

∗ ump!rare=

∗ alime)tare.



78/220

p 9

/ri)ipalele obiective

∗ asigurarea completă' comple*ă şi la timp a $rmei cu resursemateriale şi te!nice corespunzătoare calitativ' la locul şitermenele solicitate' cu un cost minim"

∗ asigurarea condiţiilor optime de depozitare a resurselormateriale"

∗ alimentarea raţională a locurilor de muncă cu resursele

materiale necesare"∗ utilizarea raţională a resurselor materiale' astfel încât să se

respecte normele de consum stabilite şi stocurile de producţieneterminată.



79/220

p 9

-n vederea atingerii obiectivelor se iniţiază şi se desfăşoarăactivităţi specifce cu grad de comple*itate şi di$cultatediferit

∗ identi$carea şi stabilirea volumului şi structurii materiale şienergetice necesare desfăşurării activităţii de ansamblu a

unităţii economice"

∗ fundamentarea te!nico,economică a planului şi programelorde aprovizionare"

∗ dimensionarea pe bază de documentaţie te!nico,economică aconsumurilor materiale şi energetice"

∗ elaborarea de bilanţuri materiale şi energetice"



80/220

p 9

∗ dimensionarea pe criterii economice a stocurilor şi a loturilor deresurse materiale pentru comandă şi aprovizionare"

∗ prospectarea pieţei interne şi e*terne de resurse materiale"

∗ alegerea resurselor materiale şi ec!ipamentelor te!nice"

∗ alegerea furnizorilor"

∗ elaborarea strategiilor de cumpărare a resurselor necesare"

∗ testarea credibilităţii furnizorilor"

∗ negocierea şi concretizarea relaţiilor cu furnizorii aleşi"

∗ urmărirea derulării contractelor"

∗ angajarea unui personal de specialitate etc..



81/220


Principalele atribu#ii ale aprovi!ionării sunt

∗ procurarea la termenele stabilite a materiilor prime'materialelor de care unitatea are nevoie"

∗ urmărirea evoluţiei pieţelor produselor pe care întreprinderea le utilizează"

∗ stabilirea modalităţilor de aprovizionare pe care trebuie să lerespecte compartimentele unităQii"

∗ elaborarea programelor de aprovizionare în funcţie de planul

de producţie#prestaţie#vânzare al unităQii"

∗ stabilirea regulilor de control al mărfurilor aprovizionate"

∗ stabilirea criteriilor pentru o bună gestiune a stocurilor.


82/220

Elaborarea pro%ramului *e apro7izio)are


83/220

? Elaborarea pro%ramului *e apro7izio)are

Programul de aprovizionare te!nico,materială

cuprinde

∗ 1ecesarul de resurse materiale"

9ndicatori

necesarul propriu,zis programat" stocul la sfârşitul perioadei de program" necesarul total de resurse materiale.

∗ 0ursele de acoperire a necesarului de resurse materiale.

9ndicatori stocul de la începutul perioadei de program" resursele interne ce pot $ folosite în cursul anului" necesarul de aprovizionat.

??? Elaborarea pro%ramului *e apro7izio)are


84/220

p % p

Etapele elaborării programului de aprovizionare

∗ /re%!tirea ;)tomirii pro%ramului *e apro7izio)are

presupune culegerea şi prelucrarea datele necesare întocmiriiprogramului

li$ta *e re$ur$e materiale &categoriile de materiiprime' energie' apă' abur şi combustibil de care arenevoie unitatea economică' grupate după anumiteprincipii şi inde*ate după un anumit sistem de inde*are("

)orma *e o)$um $peif *e apro7izio)are Kcantitatea ma*imă dintr,un anumit material prevăzutăpentru consumul speci$c de aprovizionare' în scopulobţinerii unei unităţi de produs sau e*ecutării unei unităţide lucrări în anumite condiţii te!nico,organizatoricespeci$ce unităţii economice.

∗ Elaborarea propriu#zi$! a pro%ramului *eapro7izio)are.

? Elaborarea pro%ramului *e apro7izio)are


85/220

%

/roe$ul *e apro7izio)are

Etape

Decizia de cumpărare

!rocesul administrativ al cumpărării

"ecepţia

?Elaborarea pro%ramului *e apro7izio)are


86/220

?Elaborarea pro%ramului *e apro7izio)are


Etape

∗ Decizia de cumpărare# -n această etapă o mareimportanţă o are alegerea $urnizorilor ' în funcţie de

< calitatea produselor şi a materiilor prime"

< preţul produselor"

< termenele de livrare şi regularitatea livrărilor"

< condiţii şi facilităţi de plată"

< gama serviciilor ce însoţesc livrările"

< reputaţia furnizorului.


87/220

?? Elaborarea pro%ramului *e apro7izio)are

-n alegerea $urnizorilor se operează cu o serie de riterii care

privesc produsele şi livrările"

oferă informaţii despre situaţia generală a furnizorului" caracterizează mediul în care funcţionează furnizorul.

Prin alegerea furnizorilor se urmăreşte

asigurarea unui bene$ciu potenţial"

dobândirea unui prestigiu"

diminuarea riscurilor.


88/220


Etape

∗ !rocesul administrativ al cumpărării antrenează e*ecuţiaunui număr mare de activităţi şi elaborarea de documente cumar $ cererea de cumpărare sau de aprovizionare' comanda

redactată în scris de către compartimentul de cumpărări"

∗ "ecepţia cuprinde operaţii care constau în comparareaconţinutului livrării cu elementele comenzii &veri$careacantitativă şi calitativă a mărfurilor la primirea,predarea

acestora constituie obiectul recepţiei(.

??? 5e$tiu)ea apro7izio)!rii


89/220

p

Presupune

∗ identi$carea nevoilor de consum şi stabilirea surselor

de acoperire + alegerea furnizorilor"∗ asigurarea recepţiei cantitative şi calitative şi

gestiunea e$cientă a stocurilor de materii prime'materiale etc."

∗ asigurarea activităţii de depozitare şi de punere ladispoziţia consumului a resurselor necesare.

? 5e$tiu)ea apro7izio)!rii


90/220

Politica de aprovizionareparametri

∗ m!rimea apitalului *i$po)ibil pentru a $ investit în stocuri"∗ o)$umul pe perioa*e"∗ o$turi

< costul de stocare % include c!eltuielile de depozitare'deprecierile sau deteriorările produselor stocate precum şicosturile $nanciare de natura dobânzilor"

< costul de derulare a comenzilor , cuprinde c!eltuielileadministrative ocazionate de aprovizionare' precum şicostul livrării"

< costul de penurie % are în vedere o eventuală ruptură destoc şi implică c!eltuieli suplimentare pentru întreprindere"

∗ o)*i,iile *e ump!rare"∗ )atura pro*u$elor"∗ oefie)tul *e $er7ire erut &un coe$cient ridicat de servire

va permite livrări rapide în cazul întreprinderilor comerciale şideci o bună servire a clienţilor (.

? 5e$tiu)ea apro7izio)!rii


91/220

1aria)te ale politiii *e apro7izio)are a frmei

∗ ome)zi la *ate fe ;) a)tit!,i 7ariabile. -n acest caz'mărimea cantităţilor necesare de aprovizionat este stabilităastfel încât aceasta să satisfacă nevoile $rmei până laurmătoarea livrare"

∗ ome)zi ;) a)tit!,i o)$ta)te e.etuate u operio*iitate 7ariabil!. -n acest caz' momentul în care $rmase aprovizionează depinde de stocul la un moment dat' depreviziunile ieşirilor şi de termenele de livrare stabilite"

∗ ome)zi ;) a)tit!,i 7ariabile -i u o perio*iitate7ariabil!. -n acest caz' întreprinderea consultă în permanenţăstocul şi face comenzi pentru cantităţile $*ate în funcţie deobiectivele care se urmăresc.

? Depozitarea -i %e$tiu)ea $tourilor


92/220

Moti7a,ia *epozit!rii

ob,i)erea u)or eo)omii *i) )ee$it!,ile mai mii *etra)$port=

ob,i)erea u)or re*ueri *e pre, pe)tru a)tit!,ile mai mari*e m!r.uri a8izi,io)ate=

me),i)erea u)or rela,ii tra*i,io)ale u $ur$ele *eapro7izio)are=

apaitatea *e a .ae .a,! o)*i,iilor pie,ei=po$ibilitatea *e a o)*ue efie)t la),ul *e apro7izio)are?

Moti7a,ia $to!rii m!r.urilor∗ asigurarea continuităţii afacerii prin stoc"∗ prudenţa în afaceri"∗ specularea.

Stourile


93/220

∗ 0tocul reprezintă cantitatea de bunuri e*istentă ca rezervă la unmoment dat într,un depozit sau într,un punct de vânzare.

∗ 0tocurile' din punct de vedere al gestionării' pot $ bunuriac!iziţionate în scopul revânzării" bunuri $nite sau în curs de

e*ecuţie fabricate de o întreprindere sau materii prime' materiale'utilităţi ce urmează a $ folosite în procesul de producţie.

∗ Jinanciar' stocurile se clasi$că în materii prime" materiiconsumabile" produse" produse în curs de fabricaţie" mărfuri&bunuri cumpărate în scopul revânzării( sau ambalaje.

∗ )onform @egii )ontabilităţii nr. 8D#7447' stocurile sunt bunuri şiservicii destinate $e vânzării' $e consumului' la prima utilizare.

Stourile


94/220

∗ Viteza de rotaţie a stocurilor este primul obiectiv pe care trebuie să

ţi,l însuşeştiR Aceasta îţi arată numărul de zile în care stocul semodi$că &produsele sunt vândute(' respectiv la câte zile ai nevoiede un nou stoc. Jireşte că nu trebuie să rămâi fără marfă şi apoi săreaprovizionezi. 0tocul se înnoieşte periodic' în funcţie de vânzări.2biectivul tău e reprezentat de obţinerea unui număr cât mai micde zileR

∗ Asigurarea unor stocuri minim necesare' care să asiguredesfăşurarea normală a activităţii' prin alimentarea continuă apunctelor de consum şi în condiţiile unor c!eltuieli cât mai mici.

∗ Prevenirea formării unor stocuri supranormative sau cu mişcarelentă' ori fără mişcare.

∗ Asigurarea unor condiţii de depozitare,păstrare corespunzătoare în

vederea prevenirii degradărilor de materiale e*istente în stocuri.

Stourile


95/220

>acă nivelul de stoc este prea mare>acă nivelul de stoc este prea mare∗ se înregistrează numeroase c!eltuieli suplimentare &construcţia de

depozite' asigurări' personal salarizat' întreţinere' pază etc.("∗ imobilizările de capitaluri scad competitivitatea $rmei"∗ poate crea di$cultăţi de lic!idităţi"∗ creşte riscul de degradare şi deteriorare a produselor stocate"∗ conduce la situaţii în care $rma vinde cu rabat &scăderea

pro$tului( producţia stocată.

∗

n nivel de stoc prea scăzut∗ multiplică riscul de a se întrerupe şi c!iar de a opri u*ul

productiv"∗ dezorganizează afacerea"∗ generează întârzieri în livrări' diminuarea vânzărilor şi' în $nal'

pierderea clientelei.

Stourile


96/220

∗

1oţiunea de stoc regrupează

∗ aprovizionarea materii prime' furnizorii"∗ produsele intermediare şi $nite"∗ intermediarii cumpărătorii care revând marfa.∗ Astfel' după participarea stocurilor la procesul de circulaţie a

mărfurilor' acestea pot $ grupate în stocuri active şi stocuri pasive.∗ ∗ &tocul activ reprezintă cantitatea de mărfuri atrasă' consumată în

procesul de vânzare şi care asigură continuitatea desfacerilor. -n

literatura de specialitate' această categorie de stocuri este cunoscutăşi sub denumirea de stocuri curente.

∗ &tocul pasiv este reprezentat de cantitatea rămasă după vânzare'$ind de fapt ec!ivalentul stocului de siguranţă. >esigur' stocul sereînnoieşte în permanenţă' natura pasivă $ind formală' reprezentând

doar o stare.

Stourile


97/220

∗

Produsele din comerţ aate în stocul unui punct de lucru intră şi iesR∗ I)tr!rile -i ie-irile .ormeaz! %e$tiu)ea?

∗ Iestiunea stocurilor se referă la toate operaţiile de modi$care astocului. Astfel' se va putea lucra cu informaţii corecte' în timp real'

referitoare la cantităţile e*istente în stoc.

∗ Articolele intră în gestiune prin recepţie marfă &identi$carea şiveri$carea cantitativă şi calitativă a mărfurilor şi a ambalajelorlivrate de către furnizor ce urmează a $ încărcate în gestiune("

compensări de stoc &corecţia stocului( şi ies din gestiune prinvânzare către cumpărători" retururi" casare &articole care devinneconforme datorită depăşirii termenului de valabilitate' deteriorării'etc.(" bonuri de consum &se scad din gestiune articole utilizate îninteresul companiei(" compensări de stoc &corecţia stocului("

transferuri între gestiuni" transformarea lor în produse $niteR

Stourile


98/220

∗ )ircuitul unui produs începe cu veri$carea stocurilor pentruefectuarea comenzilor către furnizori' continuă cu recepţiamărfurilor' depozitarea corespunzătoare a mărfurilor aplicândregula J9J2 &SJirst in + Jirst outB # Primul intrat + Primul ieşit('

ieşirea din gestiune &vânzarea sau utilizarea în procesul defabricaţie(' iar după această etapă se reia ciclulR

∗

Veri$carea stocurilor este activitatea prin care se inventariazăcantitatea şi calitatea mărfurilor aate în gestiune la un anumittimp în scopul generării unei comenzi sau în vederea obţineriiunor informaţii corecte pentru o gestiune corectă.

Stourile


99/220

∗

>epozitarea este etapa imediat următoare după înc!eierea recepţiei.3arfa recepţionată se plasează în locurile amenajate special' în funcţiede tipul lotului' de speci$cul unităţii şi respectând standardele legale şiprocedurile interne ale companiei. Pe toată perioada depozitării'respectarea standardelor de calitate ale produselor este obligatorie. /aconstituie o componentă importantă a circuitului mărfurilor' iar

necesitatea depozitării şi durata acesteia sunt determinate de condiţiinaturale' considerente economice ş.a.

∗ 3odalităţile de depozitare sunt foarte largi' cu particularităţi de la unprodus la altul. >intre diversele posibilităţi de depozitare menţionăm

∗ depozitarea pe rafturi &produse metalo,c!imice' alimentare ş.a.("∗ depozitarea prin stivuirea directă a unităţilor de încărcătură aate pe

paletă' întâlnită la păstrarea unor produse livrate în saci"∗ depozitarea pe palete simple' în rastele metalice"∗ depozitarea pe palete simple în stelaje &speci$că mărfurilor de

sortiment variat( etc.

Stourile


100/220

∗ ' regulă aplicată i (n mercanti!area i (n depo!itarea produseloreste )*)' +frst in frst out sau primul produs intrat primul

produs ieit-.∗ J9J2 este una dintre regulile de bază ale siguranţei alimentare'

potrivit căreia produsele se depozitează ţinând cont de termenele

de valabilitate ale acestora. )u alte cuvinte' produsele primite&recepţionate( anterior se pun în raft în faţa celor abia primite.

∗ ltima etapă în circuitul unui produs este ieşirea acestuia dingestiune.

∗ 3omentul ieşirii din gestiune arată şi viteza de rotaţie amărfurilor. 2 viteză de rotaţie mare permite afacerii să facă maimulte operaţiuni fără să îşi sporească activele. 2 viteză mare derotaţie a stocurilor semni$că faptul că suma de bani blocată înstocuri este mică' lucru care îmbunătăţeşte lic!iditatea şi conduce

la pro$t.


101/220

7 >e$nirea Ti funcQiile depozitelor


102/220

7. >e$nirea Ti funcQiile depozitelor

Activitatea de depozitare este organizată ca un comple*de acQiuni te!nico,economice intermediare întreproducQie Ti consum' care deservesc în momente Tietape diferite atât pe producătorul furnizor cât Ti peconsumator.

Jactorii care determină necesitatea depozitării mărfurilorTi resurselor materiale # .ator te8)i + condiQionarea livrărilor de necesitatea efectuării

unor operaQiuni care necesită un anumit timp de realizare Ti o

anumită dotare te!nică condiQionarea' ambalarea' etic!etarea'marcarea' lotizarea' încărcarea' e*pediere' recepQionarea" # .ator eo)omi F sincronizarea intrărilor de mărfuri sau de

materiale cu ritmul consumului' menQinerea stocurilor de mărfuri învolumul Ti structura necesară pentru asigurarea continuităQiiaprovizionării pieQei cu mărfurile necesare' sau a producQiei curesursele materiale.

1epoitarea $arfurilor si 4esurselor$ateriale 5ome


103/220

∗ >e$niQii ale depozitelor

∗ >in punct de vedere te!nic , orice suprafeQe sau capacităQispecial amenajate pentru primirea Ti stocarea temporară a

mărfurilor sau resurselor materiale' împreună cu dotărilenecesare cu mobilier speci$c' maTini' utilaje' instalaQiiadecvate.

∗ >in punct de vedere economic , totalitatea stocurilor dematerii prime' materiale' Ti produse $nite &mărfuri('păstrate la furnizorii de materii prime' producători sau laintermendiarii comerciali' în vederea asigurării continuităQiiproceselor de producQie a mărfurilor' sau pentruaprovizionarea ritmică a pieQelor cu mărfurile solicitate.



104/220

∗ JuncQiile depozitelor∗ JuncQia organizatorică + atribuQii ale depozitelor

∗ urmăresc gra$ce le de primire a loturilor Ti organizeazărecepQia cantitativă Ti calitativă"

∗ organizează conservarea bunurilor materiale pe sortimente înfuncQie de caracteristicile $zice' c!imice' Ti biologice aleacestora"

∗ organizează pregătirea loturilor de mărfuri în vederea livrării&tratarea comenzilor("

∗ organizează livrarea propriu,zisă a mărfurilor către bene$ciari"∗ organizează alimentarea locurilor de muncă cu resursele

materiale necesare"∗ organizează colectarea Ti primirea ambalajelor de transport' a

ambalajelor Ti materialelor refolosibile' deTeurilor etc.


7 > $ i i f Qiil d it l


105/220

∗ JuncQia te!nică + atribuQii ale depozitelor ∗ e*ecută recepQia cantitativă Ti calitativă a loturilor de

mărfuri sau resurse materiale primite"∗ asigură condiQii optime de conservare a calităQii mărfurilor"∗

organizează Ti delimitează spaQiile de depozitare în vedereacreTterii indicilor de utilizare a suprafeQei depozitului"∗ acQionează în direcQia mecanizării Ti automatizării operaQiilor

în vederea reducerii necesaruluui de forQă de muncă"∗ efectuează operaQiunile de condiQionare necesare în vederea

depozitării sau vânzării"∗ pregătesc loturile de mărfuri în vederea livrării formează

loturile asortate' ambalează mărfurile în ambalaje detransport care să faciliteze manipularea' sigileazăambalajele de transport.


$ i i f iil d i l


106/220

∗ JuncQia economică + atribuQii∗ asigurarea stocurilor de mărfuri stabilite ca $ind necesare

pentru realizarea continuităQii aprovizionării pieQei"

∗ urmărirea încadrării stocurilor între nivelurile ma*im Ti

minim normate"

∗ organizează evidenQa mărfurilor sau materialelor dindepozit"

∗ efectuează analiza periodică procesului de stocare învederea identi$cării unor căi de creTtere a e$cienQei stocării"

∗ acQionează în direcQia minimizării c!eltuielilor la niveluldepozitelor prin optimizarea dimensiunii stocurilor


7 >e$nirea Ti funcQiile depozitelor


107/220

∗

JuncQia contabilă + atribuQii∗ Asigură gestionarea stocurilor prin înregistrarea

documentelor de primire + recepQie' a actelor detransfer de la alte depozite sau a actelor de livrare' aactelor de casare sau declasare' a documentelor de

livare"

∗ /fectuează inventarierea periodică a bunurilordepozitate"

∗ -ntocmesc propunerile de casare Ti decalasare"

∗ 9ntocmesc analiza sau informări privind modul degestionare a marfurilor stocate


D Jactorii Ti principiile organizării


108/220

D Jactorii Ti principiile organizăriidepozitelor

∗ Jactorii care determină organizarea depozitării∗ )antitatea Ti volumul mărfurilor depozitate"∗ >estinaQia mărfurilor depozitate"∗ Varietatea nomenclatorului de mărfuri din depozit"∗ %itmicitatea primirii Ti livrării loturilor de mărfuri"∗ )aracteristicile mărfurilor depozitate"∗ 3etodele de condiQionare a mărfurilor în vederea livrării'

prezentării în spaQiul comercial sau consumului

productiv.∗ 3etodele de alimentare a sectoarelor' subunităQilor sau a

locurilor de muncă.∗ Jorma de prezentare a mărfurilor + în vrac sau ambalate.

D Jactorii Ti principiile organizării


109/220

∗

Principii de amplasare Ti aTezare a mărfurilor în depozit ∗ Repartizarea m!r.urilor pe *epozite Gi ampla$area lor ;)

.u)9ie *e arateri$tiile a$oiati7e ale ae$tora Gia)ume∗ )ondiQiile de microclimat ce trebuie asigurate∗ ProprietăQile $zico,c!imice Ti mecanice∗ )ondiQiile de prezentare + modul de ambalare∗ 3odul de manipulare la care se pretează.

∗ Ampla$area m!r.urilor ;) *epozit *up! .re7e)9ai)tr!rilor Gi ieGirilor + cele cu frecvenQă mare vor $ amplasatecât mai aproape de zona de evacuare a depozitului.

∗ Ampla$area m!r.urilor ;) *epozit *up! 7olumul Gi%reutatea lor + asigurarea stabilităQii instalaQiei de depozitare.

∗ /ri)ipiul +I+O F evitarea deprecierii calitative sau alterării caurmare a staQionării în depozit un timp îndelungat.

T p p gdepozitelor

E )riterii de clasi$care a depozitelor


110/220

E. )riterii de clasi$care a depozitelor

∗

A. >upă funcQia pe care o îndeplinesc∗ >epozite de aprovizionare∗ >epozite de desfacere∗ >epozite de păstrare

∗ O. >upă locul pe care îl ocupă în procesul de

realizare a mărfurilor∗ >epozite din sfera producQiei∗ >epozite din sfera circulaQiei &distribuQiei(∗ >epozite mi*te

∗ ). >upă destinaQia în consum a bunurilordepozitate

∗ >epozite de materiale pentru producQie Ti e*ploatare∗ >epozite de materiale pentru investiQii' construcQii'

reparaQii∗ >epozite de mărfuri pentru consumul $nal al populaQiei

E ) it ii d l i$ d it l


111/220

∗ >. -n funcQie de gradul de specializare∗ >epozite universale∗ >epozite specializate

∗ /. -n funcQie de nomenclatorul bunurilordepozitate

∗ >epozite de produse metalice∗ >epozite de piese de sc!imb∗ >epozite pentru materiale pentru construcQii∗ >epozite de produse agroalimentare∗ >epozite pentru mărfuri c!imice etc.

∗ J. >upă tipul de construcQie∗ >epozite desc!ise∗ >epozite semidesc!ise∗ >epozite înc!ise


E ) it ii d l i$ d it l


112/220

∗ I. >upă gradul de mecanizare∗ >epozite nemecanizate &operaQiunile sunt efectuate

manual(∗ >epozite parQial mecanizate∗ >epozite mecanizate Ti automatizate

∗

U. -n funcQie de aria de servire∗ >epozite ale unităQilor de desfacere∗ >epozite centrale ale întreprinderilor∗ >epozite de secQii' sectoare' $liale


F. >eterminarea suprafeQei de


113/220

p Qdepozitare

∗ /lementele componente ale suprafeQei totale adepozitului∗ Supra.a,a pri)ipal! &util!( F Sp∗ Supra.a,a auiliar! F Sa∗ Supra.a,a *e reep,ie # Sr∗ Supra.a,a *e li7rare F Sl∗ Supra.a,a oupat! u eleme)te *e o)$tru,ii # Se

∗ Rela,ia *e alul a $upra.e,ei totale a u)ui*epozit

∗ St > Sp Sa Sr Sl Se



114/220

∗ Calulul $upra.e,ei pri)ipale ∗ Materiale depozitate 'n vrac

∗ Sp > Sm) Kmp Sm) > stocul ma*im normat &însumează toate tipurilede stocuri pe care Ti le constituie unitatea(Kmp > cantitatea de mărfuri ce poate $ depozitată pe

metru pătrat suprafaQă de depozitare∗ *# Materiale depozitate 'n ra$turi

# 0um!rul *e *e$p!r,ituri )ee$are # 0*∗ 0* > Sm) & 1* * 57 * (∗ 1* > 7olumul u)ei *e$p!r9ituri∗

57 > %reutatea 7olumetri! a bu)urilor $toate∗ > oefie)tul *e umplere a *e$p!r9iturii# 0um!rul *e ra.turi $au $telaje )ee$are

∗ 0r > 0* ) )> )um!rul *e *e$p!r9ituri ;)tr#u) ra.t# Calulul $upra.e,ei pri)ipale

∗ Sp > L * l * 0r L: l > lu)%imea Gi l!9imea ra.tului

p Qdepozitare


115/220



116/220

∗ I)*iatorul %e)eral *e apreiere a mo*ului*e .olo$ire a $upra.e,ei *epozitului FCoefie)tul *e utilizare a $pa,iului*epozitului

∗ u > Sp St

# $itua,ie bu)!


117/220

,*epozit!rii

∗ A? I)*iatori re.eritori la efie),a eo)omi! a i)7e$ti,iilor∗ @? I)7e$ti,ia $peif!

I$ > It C* It > i)7e$ti9ia total!: C* > apaitatea *epozitului∗ ? Terme)ul *e ompe)$are a i)7e$ti,iei

T > It E* E* > Eo)omia a)ual! *e 8eltuieli *e *epozitare∗ ? Terme)ul *e ompe)$are a i)7e$ti,iei $uplime)tare

# $e me),i)e apaitatea *epozitului

T$ > &I@ F IN( &C8tN F C8t@( I@: IN > i)7e$ti9ia f)al! &*up! mo*er)izare @(: i)7e$ti9ia i)i9ial! &i)ai)te *emo*er)izare N(

C8tN: C8t@ > 8eltuieli totale *e *epozitare ;) 7aria)ta *e baz! &i)i9ial! o( Gi ;)7aria)ta ure)t! &*up! mo*er)izarea *epozitului @(

# apaitatea *e *epozitare mo*ifat!T$ > &I@ F IN( C*@ &C8uN F C8u@( C8u > 8eltuieli *e *epozitare pe to)a *e

mar.! $toat!∗ P? Coefie)tul *e efie),! eo)omi! a i)7e$ti,iei

e > @ T$# $e me),i)e apaitatea *epozitului e > &C8tN F C8t@( &I@ F IN(# apaitatea *e *epozitare mo*ifat! e > C*@ &C8uN F C8u@( &I@ F IN(

6. Efie),a eo)omi! a


118/220

∗ B? I)*iatori re.eritori la o$turile *e *epozitare

∗ @? Co$tul *epozit!rii pe u)itatea *e *epozitareC8u > C8t C*

∗ ? Eo)omia *e 8eltuieli *e *epozitareE* > &C8tN F C8t@(∗ SauE* > C* &C8uN F C8u@(

∗ ? C8eltuieli *e *epozitare la @NNN lei 7aloare amaterialelor *epozitateC8*@NNN > &C8t * @NNN( 1: 1> 7aloarea m!r.urilor

*epozitateE8*@NNN > C8*N@NNN # C8*@@NNN

*epozit!rii


119/220



120/220

∗

D? I)*iatori are $e re.er! la utilizarea $pa,iului *e*epozitare@? Coefie)tul *e utilizare a $upra.e,ei pri)ipale

u$p > Se. SpSe. > $upra.a9a pri)ipal! oupat! e.eti7 u m!r.uri

? Coefie)tul *e utilizare a apait!,ii *e*epozitare u* > Ce* C*Ce* > a)titatea *e m!r.uri e.eti7 *epozitat!

? Coefie)tul 7alori *e utilizare a apait!,ii *e*epozitare 7* > 1e. 1*1e. > 7aloarea m!r.urilor e.eti7 $toate1* > 7aloarea total! a m!r.urilor are pot f $toate ;)

o)*i9iile utiliz!rii i)te%rale a apait!9ii *epozitului

*epozit!rii



121/220

∗

I)*iatori are eprim! re)tabilitatea ati7it!,ii*e *epozitare &u)it!,i $peializate ;) *epozitare-i omerializare(

∗ @? Re)tabilitatea apitalului propriuRpr > /r pr

/r > proftul pr > apitalul propriu∗ ? Re)tabilitatea apitalului perma)e)t

Rpe > /r pe pe > apitalul perma)e)t

∗ ? Re)tabilitatea o$turilorR > &/r @NN( C8t∗ P? Re)tabilitatea i.rei *e a.aeri

Ra > &/r @NN( Ca

*epozit!rii

Stourile∗ ?


122/220

?

∗

I)7e)tarierea $tourilor

∗ ∗ 9nventarierea este acţiunea prin care se testează concordanţa

dintre înregistrările şi soldurile prezentate în contabilitate şirealitatea faptică. Prin 9nventariere se veri$că e*istenţa stocurilorşi starea lor.

∗ /*istenţa şi starea se veri$că prin observare directă &numărare'cântărire' observarea e*istenţei şi a integrităţii ambalajelor'compararea calităţii înscrise în evidenţele contabile cu ceaefectivă' a stocurilor deţinute(.

∗

Stourile


123/220

∗ *nventarul este documentul care cuprinde enumerarea şi descriereae*istenţei cantitative şi valorice a mijloacelor pe care le posedă' le are în gestiune' în folosinţă' ori în răspundere la un moment dat' o persoană$zică sau juridică.

∗ *nventarierea este un procedeu contabil de constatare faptică' laanumite perioade de timp' a elementelor patrimoniale' în vedereacomparării cu datele scriptice înscrise în contabilitate' pentrudeterminarea minusurilor şi a plusurilor din gestiune şi stabilireaeventualei răspunderi gestionare.

∗ 2peraţiunea de inventariere este efectuată' de regulă' la sfârşitul anului în scopul stabilirii situaţiei reale a activelor şi a obligaţiilor unităţii.

∗ *nventarierea măr$urilor reprezintă un ansamblu de operaţii prin care seconstată e*istenţa stocurilor de mărfuri' atât cantitativ' cât şi valoric.

Stourile


124/220

∗

0ee$itatea e.etu!rii I)7e)tarului∗ ∗ 2 unitate are obligaţia de a efectua inventar în următoarele

situaţii∗ la începutul activităţii"∗ cu ocazia predării + primirii gestiunii între lucrătorii comerciali"∗ la plecarea unui gestionar"∗ cel puţin o dată pe an"∗ cu ocazia fuzionării"

∗ cu ocazia reorganizării gestiunilor"∗ la încetarea activităţii"∗ la sfârşitul anului"∗ ca urmare a calamităţilor naturale sau a cazurilor de forţă majoră.

Stourile


125/220

∗ /re%!tirea i)7e)tarului∗

∗ Orarul pe)tru i)7e)tar∗ /ste indicat ca inventarul să se efectueze în afara programului cu

clienţii.∗ -nsă' în situaţia în care inventarul se va efectua în intervalul orar

alocat clienţilor' obligaţia unităţii în care lucrezi este să informezedin timp perioada în care magazinul va $ înc!is pentruinventariere. Această obligaţie revine conducerii magazinului.

∗ ∗ Comi$ia *e I)7e)tar∗ ∗ %ăspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere'

potrivit prevederilor @egii contabilităţii nr. 8D#7447' republicată înconformitate cu reglementările contabile aplicabile' revineconducerii magazinului în care lucrezi.

Stourile


126/220

∗

9nventarierea mărfurilor şi a ambalajelor se efectuează de cătrecomisii de inventariere' numite prin decizie scrisă' emisă de cătreconducerea magazinului.

∗ -n decizia de numire se menţionează în mod obligatoriu

componenţa comisiei' numele responsabilului comisiei' modul deefectuare a inventarierii' metoda de inventariere utilizată'gestiunea supusă inventarierii' data de începere şi de terminare aoperaţiunilor.

∗ Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor deinventariere' în comisii vor $ numite persoane cu pregătirecorespunzătoare.

∗

Stourile


127/220

∗ /artiipa),ii la I)7e)tar∗ ∗ 9nventarierea se poate efectua atât cu salariaţii proprii' cât şi pe

bază de contracte de prestări de servicii înc!eiate cu persoane

juridice sau $zice cu pregătire corespunzătoare.

∗ >in comisia de inventariere nu pot face parte gestionariidepozitelor supuse inventarierii şi nici contabilii care ţin evidenţagestionării respective.

∗ 3embrii comisiilor de inventariere nu pot $ înlocuiţi decât încazuri bine justi$cate şi numai prin decizie scrisă' emisă de cătrecei care i,au numit.

∗


128/220

Stourile


129/220

∗ asigurarea participării la identi$carea bunurilor inventariate&calitate' sortiment' preţ etc.( a unor specialităţi din entitate saudin afara acesteia' la solicitarea responsabilului comisiei deinventariere. Aceste persoane au obligaţia de a semna listele de

inventariere pentru atestarea datelor înscrise"

∗ dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate şi în numărsu$cient pentru măsurare' cântărire' cu cititoare de coduri de bareetc.' precum şi cu birotica necesară"

∗

dotarea comisiei de inventariere cu mijloace te!nice de calcul şi desigilare a spaţiilor inventariate"∗ asigurarea protecţiei membrilor comisiei de inventariere în

conformitate cu normele de protecţie a muncii"∗ asigurarea securităţii uşilor şi ferestrelor de la magazine' depozite'

gestiuni etc

Stourile∗ Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către


130/220

p gcomisia de inventariere sunt următoarele

∗ înainte de începerea operaţiunii de inventariere se ia de la

gestionarul răspunzător de gestiunea bunurilor o declaraţie scrisădin care să rezulte dacă∗ gestionează bunuri şi alte locuri de depozitare"∗ are în gestiune bunuri aparţinând terţilor' primite cu sau fără

documente"∗ are plusuri sau lipsuri în gestiune' despre a căror cantitate sau

valoare are cunoştinţă"∗ are bunuri nerecepţionate sau care trebuie e*pediate &livrate(' pentru

care s,au întocmit documentele aferente" din această comisie nutrebuie să facă parte gestionarul unităţii respective sau contabilulcare ţine evidenţa gestiunii respective"

∗ a primit sau a

Documents

curs 21 martie ambalaje11 costuri.ppt