DIVERSITATEA SPECIFICĂîn

MAREA NEAGRĂP L A N C T O N U L

FITOPLANCTONUL

Condiţiile de mediu din Marea Neagră sunt favorabile

dezvoltării fitoplanctonului

primăvara primăvara târzie

varavara târzie

toamnaiarna0

5000

10000

15000

20000

cal•c

m-2

•lun

ă-1Energia solară globală

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

primăvara primăvaratârzie

vara vara târzie toamna iarna

sezoane ecologice

tem

pera

tura

(0 C

)

12,50

13,00

13,50

14,00

14,50

15,00

15,50

16,00

salin

itate

(psu

)

După datele lui HARVEY (1945),pentru a realiza fotosinteza,fitoplanctonul are nevoie de o cantitate de energie luminoasă de50-80 cal•cm2•zi;

La litoralul românesc, energialuminoasă este în medie de330 cal•cm2•zi (minima 87 cal•cm2•zi,în februarie, maxima 631 cal•cm2•zi,în iulie)

543533Cyanobacteria

284884Chlorophyta

17762Flagellata

2852177Dinnoflagellata

5241375Bacillariophyta

MareaCaspică

MAREAAzov

MAREANEAGRĂ

TOTAL 731 183 177

Structura calitativă a fitoplanctonului

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Marea Neagră Marea de Azov Marea Caspică

număr

de

spec

ii

BacillariophytaDinoflagellataFlagellataChlorophytaCyanobacteria

Ceratium tripos - Dinoflagellata

Chaetoceros socialis –Bacillariophyta

Structura ecologică a fitoplanctonului în Marea Neagră:

• specii eurihaline de origine limnică• specii eurihaline de origine marină• specii eurihaline ocazionale (varia)

MAREA NEAGRĂ

34,80%

51,40%

13,80%

BacillariophytaDinoflagellataVaria

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Batumi Novorisiisc Karadag-Feodosia

Sevastopol GolfulOdessa

Litoralromânesc

litoralbulgar

zonaBosforuluiocazionale

salmastricolemarine

• elementele de origine limnică adaptate la mediul marin (salmastricole) domină în regiunile din nord, unde sunt aduse de tributari;

• elementele ocazionale/sporadice au aproape peste tot aceeaşi pondere;• speciile marine domină în zonele in care influenţa fluviilor este mai mică;

Litoralul românesc

22,80%

14,10%

63,10%

BacillariophytaDinoflagellataVaria

92,384,1

38,3

68,0

7,611,8

20,0

8,641,7

23,4

0,1 4,1

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1960-1970 1971-1980 1983-1990 1991-1997

VariaDinaoflagellataBacillariophyta

• Specii marine: Skeletonema costatum, Cyclotella caspiaThalassiosira sp., Rhizosolenia sp.,Chaetoceros sp., Nitzschia seriata,Prorocentrum cordatum, Leptocylindrus;

• Specii limnice: Melosira distans, Asterionella formosa,Ankistrodesmus sp., Scenedesmus sp.,Anabaena sp., Fragillaria capucina;

•Specii ocazionale: Chaetoceros holsaticus, Exuviaelabaltica, Goniaulax digensis, Euglenapisciformis;

Specii endemice: Thalasiosira nana, Th. Subsalina,20 specii ale genului Chaetoceros( Ch. insignis, Ch. dubius, Ch. Fallax,

Ch. scabrosus)

0,34

6,79

1,691,6

7,16

6,05

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

1960-1970 1986-1991 1992-1999

conc

entr

aţie

(µg•

l-1)

fosfaţiazotaţi

1,691,6

7,166,05

36,75

11,112,58

6,79

0,34

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

1960-1970 1986-1991 1992-1999

conc

entra

ţie (µ

g•l-1

)

fosfaţiazotaţisilicaţi

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

1960-19701986-19911992-1999

conc

entr

aţie

(mg•

dm-3

)

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

dens

itate

(cel

•l-1

)

SOFPK

Schimbări recente• eutrofizarea bazinului Mării Negre (creşterea

concentraţiei nutrienţilor peste posibilităţile deconsum)

• cronicizarea înfloririlor fitoplanctonice de mareamploare şi sporirea concentraţiei de SO

• schimbarea ponderii diferitelor grupe în structura calitativă a fitoplanctonului

Density of species responsible for algal blooming

1 10 100 1000 10000 100000 1000000

Prorocentrumcordatum

Prorocentrumscutellum

Srippsiella trochoidea

Heterocapsa triquetra

Eutreptia lanowii

Emiliana huxleyi

Chromulina sp.

Skeletonema costatum

Skeletonemasubsalsum

Cyclotella caspia

Chaetoceros socialis

Chaetoceros similis

Cerataulina pelagica

Nitzschiadelicatissima

Nitzschia closrterium

Nitzschia tenuirostris

Naviculacryptocephala

M ycrocystis pulveraea

M ycrocystis orae

Phormidium sp.

density (103 cel.L-1)

1991-1997

1981-1990

1971-1980

1960-1970

Specii de alge unicelulare de la litoralul românesc care dau înfloriri(103 cel•l-1)

Specii care înainte de 1970 nu au dat înfloriri:

- Leptocylindrus minimus (1993, 1994, 1996);- Gymnodinium splendens (1995, 1999);- Oscilatoria sp. (1995).- Phormidium micoidenum (50•103 - 106•13 cel•l-1 în 1987)- Sinecococcus marinus (10-33•106 cel•l-1 în 1986).

Specii care dau înfloriri mai ample, cu caracter cronic:

- Chaetoceros curvisetus, Chaetoceros socialis, Cyclotella caspia

Specii de talie mare care dau înfloriri ce generează biomasă mare:

- Rhizosolenia calcar-avis, Cerataulina pelagica, Dytilum brightwellii

Specii citate pentru prima dată în Marea Neagră:

- Detonula pimula (1995); Oxiyphysis oxytoxoides (1994);- Alexandrinum monilatum (1991); Gymnodinium uberimum (1994);- Phaeocystis pouchettii (1989); Rhizosolenia setigera (1998)

Heterocapsa triquetra

Nitzschia delicatissima

Specii de alge unicelulare care dau înfloriri

Chaetoceros socialis Skeletonema costatum Emiliana huxleyi

Cyclotella caspiaProrocentrum cordatum

Specii de alge unicelulare care dau înfloriri

ZOOPLANCTONUL

0

5

10

15

20

25

30

35nu

mar

de

lucr

ari

1921-1930

1931-1940

1941-1950

1951-1960

1961-1970

1971-1980

1981-1990

1991-2000

2001-2006

inventariere faunisticădescriere specii noiimigranţiecologievaria

•Staţiunea Zoologică Marină – Agigea;• Staţiuneabio-oceanograficăde la Mamaia;

• BORCEA (1927)Maeotias inexpectata• MOTAŞ (1933)Pilema pulmo• BĂCESCU • RUDESCU• LEPŞI• MARCUS• NEGREA• PETRANU• ELIAN• PORUMB

• Opredelitel’…(1968)• Diversitatea…(1995)• volume din FAUNA

Sarsia tubulosa şi Oithona similis

Aurelia aurita

Structura zooplanctonului;

• holoplancton

• meroplancton

ADAPTĂRI LA PLUTIRE• mărirea suprafeţei portante (mărirea suprafeţei portante prin prelungiri,

prin exacerbarea lungimii setelor antenare ori de pe furcă, a rostrului, ori reducerea dimensiunilor şi adopformei sferice)

• scăderea greutăţii specifice ( acumulare de picături lipidice, bule de gaz, de apă în ţesuturi, eliminarea ionilor grei )

Larva zoe dePisidia longimana

Meduza Aurelia aurita

Pseudocalanus elongatus

0 10 20 30 40 50 60 70

Flagelate

Chetognate

Apendiculari

Ctenofore

Celenterate

Ciliate

Artropode

Rotifere

număr de taxoni

DIVERSITATEA SPECIFICĂ A ZOOPLANCTONULUI

sinteză din 2006 evaluează paleta calitativă la 108 specii

MEROPLANCTNUL

7 încrengături 9 clase

HOLOPLANCTONUL

8 încrengături9 clase12 ordine69 genuri108 specii 17 varietăţi şi forme

STRUCTURA CALITATIVĂ A ZOOPLANKTONULUI

LA LITORALUL ROMÂNESC AL MĂRII NEGRE

Porumb (1994-1995) – 99 speciiONCIU, MUREŞAN (2006) – 9 specii limnice (ROTATORIA: Notommata glyphura

Asplanchna herrick, Asplanchna brightwelli, Pompholyx sulcata, Synchaeta pontica, Lepadella patella

CLADOCERA: Chydorus sphaericus

COPEPODA: Eurytemora lacustris,Cyclops furcifer

TOTAL – 108 specii

• CYSTOFLAGELLATA - Noctiluca scintilans• ciliate din grupul tintinidelor; • SCIPHOMEDUSA: Aurelia aurita, Rhizostoma pulmo• CTENOPHORA: Pleurobrachia rhodopis• CHAETOGNATHA: Sagitta setosa;• CLADOCERA: Penilia avirostris, Pleopis polyphemoides, Evadne spinifera,

Pseudevadne tergestina;• COPEPODA CALANOIDEA: Calanus helgolandicus, Pseudocalanus elongatus,

Paracalanus parvus, Centropages ponticus, Acartia clausi, • COPEPODA CYCLOPOIDA: Oithona nana, Oithona similis;• APPENDICULARIA: Oikopleura dioica Fol.

HOLOPLANCTON

Noctiluca scintilansTintinnopsis campanulla Hydractinia carnea

Pleurobrachia rhodopis

Mnemiopsis leidyiBeroe ovata

Synchaeta ponticaAsplanchna brightwelli şi Synchaeta pontica

Hexarthra fennicaBrachionus plicatilis

ROTATORIA

• numărul cel mai mare de taxoni (53,28%);

• diversitatea specifică este influenţată de viiturile Dunării;

Artropodele (30,33% din total) sunt reprezentate în holoplanctonul de la litoralul românesc prin

• 37 specii de crustacee(cladocere şi copepodece pot fi considerate dominante şi euconstante);

• 1 specie de insecte

Speciile limnice sau cu preferinţe

pentru apele din registrul mixohalin

nu constituie prezenţe constante

în plancton, dar prin valoarea

densităţii înregistrate dau informaţii

preţioase despre dimensiunea

intruziunii de apă dunăreană în mare.

Sagitta setosa

Oikopleura dioica

Pennilia avirostris

Pleopis polyphemoides

Daphnia longispina

Pseudevadne tergestina

CLADOCERA

Calanus helgolandicus

Paracalanus parvusCalanipeda aquae-dulcis

Centropages kroyeri var. pontica

Acartia clausi Oithona similis

Pseudocalanus elongatus

Oithona nana

COPEPODA

Dintre speciile tipic marine, celepolioxifile şi ca urmare intolerantela concentraţii ridicate de substanţă organică (Anomalocera patersoni,Pontella mediterranea, Labidocerabrunescens, cât şi monstrilidele) şi-au redus până la dispariţie populaţiile în ultimele decenii,dar după 2000 se pare că au fost din nou identificate în probe.

Larvele de Clunio marinus sunt arareori găsite în probele din apelede mică adâncime, prezenţa lor fiind condiţionată în mare măsură de dinamismul maselor de apă. Tot accidentale (procent mai mic de 25% de apariţie în probe) pot fi considerate speciile de Hidromeduze: Rathkea octopunctata,Sarsia tubulosa.

MEROPLANCTON

Larve de Polychaeta

Larve de Gastropoda

Larve de Bivalvia

Larve de Polychaeta Larve de Balanus improvisus

Larva actinotrochade Phoronis euxinicola

Clasificare ecologică a zooplanctonului:

A.După toleranţa la presiunea hidrostaticăB.După toleranţa la regimul salin

A. după toleranţa la presiunea hidrostatică : forme epiplanctonice şi batiplanctoniceHidrobionţii epiplanctonici

• specii euriterme - uniform repartizaţi în grosimea apei, atât în timpul verii cât şi al iernii;• mai abundenţi deasupra termoclinei, dar nu lipsesc nici dedesubtul acesteia; Acartia clausi, Oithona nana, Paracalanus parvus, Oikopleura dioica, Noctiluca scintilans• specii stenoterme de apă caldă - prezente în straturile superioare ale apei începând din a doua jumătate a lunii mai până în toamnă, pe măsura încălzirii apei;

Centropages kroyeri var. pontica, Pleopis polyphemoides, forme meroplanctonice

Hidrobionţi batiplanctonici

• specii stenoterme de apă rece: răspândite în timpul sezonului rece în toată grosimea stratului de apă, de la suprafaţă la limita inferioară a stratului activ, se îndepărtează de straturile superficiale în timpul verii, concentrându-se în jurul termoclinei;

• se reproduc în tot timpul anului, nauplii şi copepodiţii lor fiind antrenaţi spre straturile superficiale chiar şi în timpul verii, ca rezultat al migrării nictemerale pe verticală;

• cu toate acestea cea mai mare parte a populaţiei rămâne pe loc, formând sursa principală de hrană pentru speciile de peşti boreali (Sprattus sprattus phalericus Risso, şi juvenilii de Merlangus merlangus euxinus Nordmann)

Calanus helgolandicus, Pseudocalanus elogatus, Oithona similis, Sagitta setosa,Aurelia aurita, Pleurobrachia pileus

B. după toleranţa la regimul salin: • euhaline (marine sensu-stricto) un număr de 44 taxoni (35.20%) din care formele care au pătruns în Bazinul Pontic din Oceanul Atlantic prin Marea Mediterană,ori strict, din Mediterana (flagelate, tintinnide, scifomeduze, hidromeduze, ctenofore, chetognate, apendiculari) şi care reprezintă 16.80 %, la care se adaugă cladocere (5.60 %) şi copepode (12.80%) tipic marine;

• organismelor limnice, cu largi valenţe de eurihalinitate (64.80%)

0

5

10

15

20

25

30

35

Flag

elat

e

Tint

inni

de

Scifo

med

uze

Hid

rom

eduz

e

Cte

nofo

re

Che

togn

ate

Ape

ndic

ular

i

Lave

inse

cte

Cla

doce

rem

arin

eC

opep

ode

mar

ine

Rot

ifere

limni

ceR

otife

resa

lmas

tric

ole

Rot

ifere

var

ia

Rot

ifere

pont

ocas

pice

Cla

doce

relim

nice

Coe

pode

salm

astr

icol

eC

opep

ode

limni

ce

marini varia

număr

de

txon

i

PROBLEMA ROTIFERELOR

• şansa de a fi interpretate ca specii de sine stătătoare (Brachionus plicatilis var. orientalis, Brachionus calyciflorus var. amphiceros f. forficula,B. forficula var. inegalis descrise de RUDESCU 1939, 1940, 1960, 1961);

• prezintă interes Brachionus plicatilis şi Hexarthra fennica –cu o remarcabilă toleranţă pentru ape hiperhaline, identificate în planctonul din Lacul Techirghiol, Lacul Amara,

Lacul Sărat, Lacul Rândunica(Ocna Sibiului) găsite frecvent şi la litoralul românesc;

• specii noi găsite în apele româneşti

Lepadella patella de talie mică (lungime de 135-140 μ) găsită în lacuri paramarineşi Delta Dunării (RUDESCU, 1960);Notommata glyphura cu dimensiuni relativ mari (lungime de 350-480 μ),

specie prezentată de Godeanu (1995) drept eurioică şi eurihalină ce rezistă la variaţii ale chimismului apei, găsită în zona predeltaică a Canalului Sulina;Asplanchna herricki şi A. brightwelli care au însă talie mai mare (lungime de 420-1500 μ) şi sunt β – mezotrofe (GODEANU, 1995, RUDESCU, 1960). Pompholyx sulcata de talie mică (lungime de 70-90 μ), citat de Rudescu (1960)

pentru Delta Dunării, balta Oltina. Synchaeta razelmi la sud de Agigea, Eforie, atestă intruziuni ample de apă din Dunăre

ORIGINEA ZOOPLANCTONULUI

• forme marine mediteraneene - cele mai numeroase: formelor euriterme, eurihaline, euritope şi eurirhopice din bazinul marin senso stricto

Labidocera brunescens, Anamolocera patersoni, Pontella mediterranea, Acartia clausi, Acartia latisetosa, Paracalanus parvus, Oithona nana

• forme marine atlantice – forme stenoterme de apă rece

Sagitta setosa, Pseudocalanus elongatus, Calanus helgolandicus, Pleurobrachia rhodopis, Aurelia aurita

• forme salmastricole

• forme dulcicole

• endemisme pontocaspiceBrachionus quadridentatus var. hyphalmiros, Collotheca ornata var. natans,Cercopagis pengoi, Cornigerius maeoticus, Heterocope caspia

Cercopagis pengoi

COMPARAŢII CU ZOOPLANCTONUL MĂRII MEDITERANE

0

20

40

60

80

100

120

140

160

număr

genuri specii genuri specii

marine limnice

Marea MediteranaMarea Neagră

Date comparativeprivind diversitatea specifică a copepodelor dinMarea Mediterană şi dinMarea Neagră

• exemplu pentru definiţia buzunar sărăcit al Mediteranei• lipsesc o serie de grupe taxonomice: Foraminifera, Heliozoa,Radiolaria, o serie de

hidromeduze şi scifomeduze, Siphonophora, polichete planctonice (Tomopteris sp.),gasteropode tipic planctonice (specii ale genului Atlanta, Carinaria, Pterotrachea dintre monotocarde, respectiv ale genurilor Cavolinia, Cresseis dintreCephalaspida, ori Clione sp., pteropode din ordinul Anaspidea, nudibranhiate (Tethys leporina ), cârt şi salpe şi doliolide.