Upload
tiggy-tig
View
14
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
z
Citation preview
DIVERSITATEA SPECIFICĂîn
MAREA NEAGRĂP L A N C T O N U L
FITOPLANCTONUL
Condiţiile de mediu din Marea Neagră sunt favorabile
dezvoltării fitoplanctonului
primăvara primăvara târzie
varavara târzie
toamnaiarna0
5000
10000
15000
20000
cal•c
m-2
•lun
ă-1Energia solară globală
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
primăvara primăvaratârzie
vara vara târzie toamna iarna
sezoane ecologice
tem
pera
tura
(0 C
)
12,50
13,00
13,50
14,00
14,50
15,00
15,50
16,00
salin
itate
(psu
)
După datele lui HARVEY (1945),pentru a realiza fotosinteza,fitoplanctonul are nevoie de o cantitate de energie luminoasă de50-80 cal•cm2•zi;
La litoralul românesc, energialuminoasă este în medie de330 cal•cm2•zi (minima 87 cal•cm2•zi,în februarie, maxima 631 cal•cm2•zi,în iulie)
543533Cyanobacteria
284884Chlorophyta
17762Flagellata
2852177Dinnoflagellata
5241375Bacillariophyta
MareaCaspică
MAREAAzov
MAREANEAGRĂ
TOTAL 731 183 177
Structura calitativă a fitoplanctonului
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Marea Neagră Marea de Azov Marea Caspică
număr
de
spec
ii
BacillariophytaDinoflagellataFlagellataChlorophytaCyanobacteria
Ceratium tripos - Dinoflagellata
Chaetoceros socialis –Bacillariophyta
Structura ecologică a fitoplanctonului în Marea Neagră:
• specii eurihaline de origine limnică• specii eurihaline de origine marină• specii eurihaline ocazionale (varia)
MAREA NEAGRĂ
34,80%
51,40%
13,80%
BacillariophytaDinoflagellataVaria
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Batumi Novorisiisc Karadag-Feodosia
Sevastopol GolfulOdessa
Litoralromânesc
litoralbulgar
zonaBosforuluiocazionale
salmastricolemarine
• elementele de origine limnică adaptate la mediul marin (salmastricole) domină în regiunile din nord, unde sunt aduse de tributari;
• elementele ocazionale/sporadice au aproape peste tot aceeaşi pondere;• speciile marine domină în zonele in care influenţa fluviilor este mai mică;
Litoralul românesc
22,80%
14,10%
63,10%
BacillariophytaDinoflagellataVaria
92,384,1
38,3
68,0
7,611,8
20,0
8,641,7
23,4
0,1 4,1
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1960-1970 1971-1980 1983-1990 1991-1997
VariaDinaoflagellataBacillariophyta
• Specii marine: Skeletonema costatum, Cyclotella caspiaThalassiosira sp., Rhizosolenia sp.,Chaetoceros sp., Nitzschia seriata,Prorocentrum cordatum, Leptocylindrus;
• Specii limnice: Melosira distans, Asterionella formosa,Ankistrodesmus sp., Scenedesmus sp.,Anabaena sp., Fragillaria capucina;
•Specii ocazionale: Chaetoceros holsaticus, Exuviaelabaltica, Goniaulax digensis, Euglenapisciformis;
Specii endemice: Thalasiosira nana, Th. Subsalina,20 specii ale genului Chaetoceros( Ch. insignis, Ch. dubius, Ch. Fallax,
Ch. scabrosus)
0,34
6,79
1,691,6
7,16
6,05
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
6,00
7,00
8,00
1960-1970 1986-1991 1992-1999
conc
entr
aţie
(µg•
l-1)
fosfaţiazotaţi
1,691,6
7,166,05
36,75
11,112,58
6,79
0,34
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
30,00
35,00
40,00
1960-1970 1986-1991 1992-1999
conc
entra
ţie (µ
g•l-1
)
fosfaţiazotaţisilicaţi
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
1960-19701986-19911992-1999
conc
entr
aţie
(mg•
dm-3
)
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
dens
itate
(cel
•l-1
)
SOFPK
Schimbări recente• eutrofizarea bazinului Mării Negre (creşterea
concentraţiei nutrienţilor peste posibilităţile deconsum)
• cronicizarea înfloririlor fitoplanctonice de mareamploare şi sporirea concentraţiei de SO
• schimbarea ponderii diferitelor grupe în structura calitativă a fitoplanctonului
Density of species responsible for algal blooming
1 10 100 1000 10000 100000 1000000
Prorocentrumcordatum
Prorocentrumscutellum
Srippsiella trochoidea
Heterocapsa triquetra
Eutreptia lanowii
Emiliana huxleyi
Chromulina sp.
Skeletonema costatum
Skeletonemasubsalsum
Cyclotella caspia
Chaetoceros socialis
Chaetoceros similis
Cerataulina pelagica
Nitzschiadelicatissima
Nitzschia closrterium
Nitzschia tenuirostris
Naviculacryptocephala
M ycrocystis pulveraea
M ycrocystis orae
Phormidium sp.
density (103 cel.L-1)
1991-1997
1981-1990
1971-1980
1960-1970
Specii de alge unicelulare de la litoralul românesc care dau înfloriri(103 cel•l-1)
Specii care înainte de 1970 nu au dat înfloriri:
- Leptocylindrus minimus (1993, 1994, 1996);- Gymnodinium splendens (1995, 1999);- Oscilatoria sp. (1995).- Phormidium micoidenum (50•103 - 106•13 cel•l-1 în 1987)- Sinecococcus marinus (10-33•106 cel•l-1 în 1986).
Specii care dau înfloriri mai ample, cu caracter cronic:
- Chaetoceros curvisetus, Chaetoceros socialis, Cyclotella caspia
Specii de talie mare care dau înfloriri ce generează biomasă mare:
- Rhizosolenia calcar-avis, Cerataulina pelagica, Dytilum brightwellii
Specii citate pentru prima dată în Marea Neagră:
- Detonula pimula (1995); Oxiyphysis oxytoxoides (1994);- Alexandrinum monilatum (1991); Gymnodinium uberimum (1994);- Phaeocystis pouchettii (1989); Rhizosolenia setigera (1998)
Heterocapsa triquetra
Nitzschia delicatissima
Specii de alge unicelulare care dau înfloriri
Chaetoceros socialis Skeletonema costatum Emiliana huxleyi
Cyclotella caspiaProrocentrum cordatum
Specii de alge unicelulare care dau înfloriri
ZOOPLANCTONUL
0
5
10
15
20
25
30
35nu
mar
de
lucr
ari
1921-1930
1931-1940
1941-1950
1951-1960
1961-1970
1971-1980
1981-1990
1991-2000
2001-2006
inventariere faunisticădescriere specii noiimigranţiecologievaria
•Staţiunea Zoologică Marină – Agigea;• Staţiuneabio-oceanograficăde la Mamaia;
• BORCEA (1927)Maeotias inexpectata• MOTAŞ (1933)Pilema pulmo• BĂCESCU • RUDESCU• LEPŞI• MARCUS• NEGREA• PETRANU• ELIAN• PORUMB
• Opredelitel’…(1968)• Diversitatea…(1995)• volume din FAUNA
Sarsia tubulosa şi Oithona similis
Aurelia aurita
Structura zooplanctonului;
• holoplancton
• meroplancton
ADAPTĂRI LA PLUTIRE• mărirea suprafeţei portante (mărirea suprafeţei portante prin prelungiri,
prin exacerbarea lungimii setelor antenare ori de pe furcă, a rostrului, ori reducerea dimensiunilor şi adopformei sferice)
• scăderea greutăţii specifice ( acumulare de picături lipidice, bule de gaz, de apă în ţesuturi, eliminarea ionilor grei )
Larva zoe dePisidia longimana
Meduza Aurelia aurita
Pseudocalanus elongatus
0 10 20 30 40 50 60 70
Flagelate
Chetognate
Apendiculari
Ctenofore
Celenterate
Ciliate
Artropode
Rotifere
număr de taxoni
DIVERSITATEA SPECIFICĂ A ZOOPLANCTONULUI
sinteză din 2006 evaluează paleta calitativă la 108 specii
MEROPLANCTNUL
7 încrengături 9 clase
HOLOPLANCTONUL
8 încrengături9 clase12 ordine69 genuri108 specii 17 varietăţi şi forme
STRUCTURA CALITATIVĂ A ZOOPLANKTONULUI
LA LITORALUL ROMÂNESC AL MĂRII NEGRE
Porumb (1994-1995) – 99 speciiONCIU, MUREŞAN (2006) – 9 specii limnice (ROTATORIA: Notommata glyphura
Asplanchna herrick, Asplanchna brightwelli, Pompholyx sulcata, Synchaeta pontica, Lepadella patella
CLADOCERA: Chydorus sphaericus
COPEPODA: Eurytemora lacustris,Cyclops furcifer
TOTAL – 108 specii
• CYSTOFLAGELLATA - Noctiluca scintilans• ciliate din grupul tintinidelor; • SCIPHOMEDUSA: Aurelia aurita, Rhizostoma pulmo• CTENOPHORA: Pleurobrachia rhodopis• CHAETOGNATHA: Sagitta setosa;• CLADOCERA: Penilia avirostris, Pleopis polyphemoides, Evadne spinifera,
Pseudevadne tergestina;• COPEPODA CALANOIDEA: Calanus helgolandicus, Pseudocalanus elongatus,
Paracalanus parvus, Centropages ponticus, Acartia clausi, • COPEPODA CYCLOPOIDA: Oithona nana, Oithona similis;• APPENDICULARIA: Oikopleura dioica Fol.
HOLOPLANCTON
Noctiluca scintilansTintinnopsis campanulla Hydractinia carnea
Pleurobrachia rhodopis
Mnemiopsis leidyiBeroe ovata
Synchaeta ponticaAsplanchna brightwelli şi Synchaeta pontica
Hexarthra fennicaBrachionus plicatilis
ROTATORIA
• numărul cel mai mare de taxoni (53,28%);
• diversitatea specifică este influenţată de viiturile Dunării;
Artropodele (30,33% din total) sunt reprezentate în holoplanctonul de la litoralul românesc prin
• 37 specii de crustacee(cladocere şi copepodece pot fi considerate dominante şi euconstante);
• 1 specie de insecte
Speciile limnice sau cu preferinţe
pentru apele din registrul mixohalin
nu constituie prezenţe constante
în plancton, dar prin valoarea
densităţii înregistrate dau informaţii
preţioase despre dimensiunea
intruziunii de apă dunăreană în mare.
Sagitta setosa
Oikopleura dioica
Pennilia avirostris
Pleopis polyphemoides
Daphnia longispina
Pseudevadne tergestina
CLADOCERA
Calanus helgolandicus
Paracalanus parvusCalanipeda aquae-dulcis
Centropages kroyeri var. pontica
Acartia clausi Oithona similis
Pseudocalanus elongatus
Oithona nana
COPEPODA
Dintre speciile tipic marine, celepolioxifile şi ca urmare intolerantela concentraţii ridicate de substanţă organică (Anomalocera patersoni,Pontella mediterranea, Labidocerabrunescens, cât şi monstrilidele) şi-au redus până la dispariţie populaţiile în ultimele decenii,dar după 2000 se pare că au fost din nou identificate în probe.
Larvele de Clunio marinus sunt arareori găsite în probele din apelede mică adâncime, prezenţa lor fiind condiţionată în mare măsură de dinamismul maselor de apă. Tot accidentale (procent mai mic de 25% de apariţie în probe) pot fi considerate speciile de Hidromeduze: Rathkea octopunctata,Sarsia tubulosa.
MEROPLANCTON
Larve de Polychaeta
Larve de Gastropoda
Larve de Bivalvia
Larve de Polychaeta Larve de Balanus improvisus
Larva actinotrochade Phoronis euxinicola
Clasificare ecologică a zooplanctonului:
A.După toleranţa la presiunea hidrostaticăB.După toleranţa la regimul salin
A. după toleranţa la presiunea hidrostatică : forme epiplanctonice şi batiplanctoniceHidrobionţii epiplanctonici
• specii euriterme - uniform repartizaţi în grosimea apei, atât în timpul verii cât şi al iernii;• mai abundenţi deasupra termoclinei, dar nu lipsesc nici dedesubtul acesteia; Acartia clausi, Oithona nana, Paracalanus parvus, Oikopleura dioica, Noctiluca scintilans• specii stenoterme de apă caldă - prezente în straturile superioare ale apei începând din a doua jumătate a lunii mai până în toamnă, pe măsura încălzirii apei;
Centropages kroyeri var. pontica, Pleopis polyphemoides, forme meroplanctonice
Hidrobionţi batiplanctonici
• specii stenoterme de apă rece: răspândite în timpul sezonului rece în toată grosimea stratului de apă, de la suprafaţă la limita inferioară a stratului activ, se îndepărtează de straturile superficiale în timpul verii, concentrându-se în jurul termoclinei;
• se reproduc în tot timpul anului, nauplii şi copepodiţii lor fiind antrenaţi spre straturile superficiale chiar şi în timpul verii, ca rezultat al migrării nictemerale pe verticală;
• cu toate acestea cea mai mare parte a populaţiei rămâne pe loc, formând sursa principală de hrană pentru speciile de peşti boreali (Sprattus sprattus phalericus Risso, şi juvenilii de Merlangus merlangus euxinus Nordmann)
Calanus helgolandicus, Pseudocalanus elogatus, Oithona similis, Sagitta setosa,Aurelia aurita, Pleurobrachia pileus
B. după toleranţa la regimul salin: • euhaline (marine sensu-stricto) un număr de 44 taxoni (35.20%) din care formele care au pătruns în Bazinul Pontic din Oceanul Atlantic prin Marea Mediterană,ori strict, din Mediterana (flagelate, tintinnide, scifomeduze, hidromeduze, ctenofore, chetognate, apendiculari) şi care reprezintă 16.80 %, la care se adaugă cladocere (5.60 %) şi copepode (12.80%) tipic marine;
• organismelor limnice, cu largi valenţe de eurihalinitate (64.80%)
0
5
10
15
20
25
30
35
Flag
elat
e
Tint
inni
de
Scifo
med
uze
Hid
rom
eduz
e
Cte
nofo
re
Che
togn
ate
Ape
ndic
ular
i
Lave
inse
cte
Cla
doce
rem
arin
eC
opep
ode
mar
ine
Rot
ifere
limni
ceR
otife
resa
lmas
tric
ole
Rot
ifere
var
ia
Rot
ifere
pont
ocas
pice
Cla
doce
relim
nice
Coe
pode
salm
astr
icol
eC
opep
ode
limni
ce
marini varia
număr
de
txon
i
PROBLEMA ROTIFERELOR
• şansa de a fi interpretate ca specii de sine stătătoare (Brachionus plicatilis var. orientalis, Brachionus calyciflorus var. amphiceros f. forficula,B. forficula var. inegalis descrise de RUDESCU 1939, 1940, 1960, 1961);
• prezintă interes Brachionus plicatilis şi Hexarthra fennica –cu o remarcabilă toleranţă pentru ape hiperhaline, identificate în planctonul din Lacul Techirghiol, Lacul Amara,
Lacul Sărat, Lacul Rândunica(Ocna Sibiului) găsite frecvent şi la litoralul românesc;
• specii noi găsite în apele româneşti
Lepadella patella de talie mică (lungime de 135-140 μ) găsită în lacuri paramarineşi Delta Dunării (RUDESCU, 1960);Notommata glyphura cu dimensiuni relativ mari (lungime de 350-480 μ),
specie prezentată de Godeanu (1995) drept eurioică şi eurihalină ce rezistă la variaţii ale chimismului apei, găsită în zona predeltaică a Canalului Sulina;Asplanchna herricki şi A. brightwelli care au însă talie mai mare (lungime de 420-1500 μ) şi sunt β – mezotrofe (GODEANU, 1995, RUDESCU, 1960). Pompholyx sulcata de talie mică (lungime de 70-90 μ), citat de Rudescu (1960)
pentru Delta Dunării, balta Oltina. Synchaeta razelmi la sud de Agigea, Eforie, atestă intruziuni ample de apă din Dunăre
ORIGINEA ZOOPLANCTONULUI
• forme marine mediteraneene - cele mai numeroase: formelor euriterme, eurihaline, euritope şi eurirhopice din bazinul marin senso stricto
Labidocera brunescens, Anamolocera patersoni, Pontella mediterranea, Acartia clausi, Acartia latisetosa, Paracalanus parvus, Oithona nana
• forme marine atlantice – forme stenoterme de apă rece
Sagitta setosa, Pseudocalanus elongatus, Calanus helgolandicus, Pleurobrachia rhodopis, Aurelia aurita
• forme salmastricole
• forme dulcicole
• endemisme pontocaspiceBrachionus quadridentatus var. hyphalmiros, Collotheca ornata var. natans,Cercopagis pengoi, Cornigerius maeoticus, Heterocope caspia
Cercopagis pengoi
COMPARAŢII CU ZOOPLANCTONUL MĂRII MEDITERANE
0
20
40
60
80
100
120
140
160
număr
genuri specii genuri specii
marine limnice
Marea MediteranaMarea Neagră
Date comparativeprivind diversitatea specifică a copepodelor dinMarea Mediterană şi dinMarea Neagră
• exemplu pentru definiţia buzunar sărăcit al Mediteranei• lipsesc o serie de grupe taxonomice: Foraminifera, Heliozoa,Radiolaria, o serie de
hidromeduze şi scifomeduze, Siphonophora, polichete planctonice (Tomopteris sp.),gasteropode tipic planctonice (specii ale genului Atlanta, Carinaria, Pterotrachea dintre monotocarde, respectiv ale genurilor Cavolinia, Cresseis dintreCephalaspida, ori Clione sp., pteropode din ordinul Anaspidea, nudibranhiate (Tethys leporina ), cârt şi salpe şi doliolide.