Curs 3

Ramane un elem important deoarece: terapia nu poate progresa daca pacientul nu-si exprima trairile afective.b. exprimarea ac sentimente ii produce pacientului o usurarefapt ce il incurajeaza sa continue terapia. Exista 4 et successive in atingerea in-putului terapeutic:

a. et pregatitoare -> trairea sent de frustrare, anxietate, dig interior si disperare urmata de o activitate febrila de cautare prin incercari si erori a unei solutii la problema proprie. -> apare o recadere in vechile modele de comportament si gandire in care subiectul nu vede nici o cale de iesire.

b. et de incubatia si renuntare -> in care se manifesta dorinta de a renunta, de a fugi de problema sa, lipsa motiviei sau rezistenta la rezolvarea problemelor.

c. et de iluminare -> problema devine clara pt pacient iar solutia se impunde de la sine datorita aparitiei in-sight-ului.

d. et de evaluare a solutiei -> confruntata cu criterii exterioare furnizate de realitate.

Tehnicilie psihanalizei:

1. metoda asociatiilor libere2. analiza viselor3. analiza actiunilor pacientului4. transferal si contratransferul5. analiza rezistentelor6. analiza egoului7. interpretarile

Terminarea curei analitice

Scopul psihanalizei nu consta doar din al ajuta pe pacient sa resolve o anumita problema spcifica, ci mai degrabasa-si puna in actiune resursele psihice pe baza carora va putea face fata oricarei probleme de natura emotionala.

1

Relatia psihoterapeutica in psihanaliza

Teoria si practica psihanalitica au suferit o serie de dezvoltari si transformari. Aparitia teoriilor dinamice de scurta durata a modificat substantial in relatia terapeutica intalnita in cura psihanalitica clasica. Dar. Conform teoriei psihanalitice clasice, terapia tulburarilor nevrotice se realizeaza prin explorarea unor aspecte ale istoriei individului si prin descoperirea relatiilor cauzale cu starea psihologica prezenta.

Obiectuvul tratamentului = de a motiva eul sa renunte la mecanismele de aparare patologice sau sa gaseasca altele mai adecvate. Relatia terapeutica psihanalitica implica anumite reguli. Principala regula se refera la pacient si este regula asociatiei libere; pacientul are drept consemn sa spuna tot ce-I vine in minte fara sa inlature gandurile care I se par prostesti, banale sau fara impornanta. Ac regula se bazeaza pe afirmatia lui Freud ca inconstientul contine tendinta spre exprimare in plan constient. In incercarea de a depasi barierele eului. Materialul psihologic produs in urma asociatiilor libere este analizat cu ajutorul unor tehnici orientate spre obtinerea in-sightului.

Comportamenul terapeutului se conformeaza si el unor reguli specifice.

1. tacerea psihanalistului - trebuie sa permita asociatiilor pacientului sa se dezvolte.

2. atentia flotanta asociatiilor libere ale pacientului (orientate de tendintele inconstiente ale acestuia) le corespunde atentia flotanta a psihanalistului (expresia inconstientului expert al teraeutului). Terapeutul nu trebuie sa aibe o ide preconceputa cand isi asculta pacientul. Dar trebuie sa poata sa se lase surprins, sa recepteze fara effort idei in aparenta incongruente din discurul pacientului.

3. neutralitatea psihanalistul nu se pronunta asupra ideilor pacientului, el este acolo doar pt a intelege si a interpreta.

4. abstinenta atat la terapeu cat si la client. Terapeutul trebuie sa se abtina sad ea pacientului satisfactiile pe care le cauta pt a evita sa devina complicele nevrozei sale si trebuie sa-si loimiteze

2

interventiile strict in domeniul interpretarii. In anumite cazuri psihanalistul recomanda pacientului sa se abtina de la luarea unor decizii importante in cursul tratamentului. Regula abstinentei asigura o conversie fortata a conflictelor intr=o forma verbala. Ipoteza care sta la baza ac reguli afirma ca datorita ac masuri de frustrare controlata pacientul privat de sursele obisnuite de satisfactie este plasat intr-o stare de dezechilibru: pe de o parte el va trai mai mult in analiza conflictelor pe care cauta sa le rezolve obisnuit in viatza cotidiana, pe de alta parte in cura analitica insasi neputand obtine de la analist satisfactiile pe care acesta i le refuza, va incepe sa-si exprime conflicele in mod mai direct, acestea vor deveni analizabile.

5. evitarea interventiilor asupra anturajului pacientului psihanalistul se intereseaza de lumea interna a pacientului sin u de anturajul sau.

6. interpretarea instrumentaul therapeutic principal al psihanalistului consta in a ajuta pacientul sa perceapa originea reaa a sentimentelor sale a temenrilor sau inhibitiilor sale (cand pacientul ajunge sa relationeze temerile sale de trecutul sau atunci nu se va mai teme de prezent. Inbterpretarea trebuie sa tina cont de capacitatea de elaborarea a pacientului sis a nu fie salbatica. Aceste principii stau la baza a ceea ce s-ar putea numi intersubiectivitatea relatiei terapeutice si determina procesul psihanalitic. In timpul tratamentului relatia terapeutica insasi devina obiect al analizei.

S-a afirmat ca pacientii nevrotici tind sa manifeste reactii transferentiale in care acestia se raporteaza la obiecte inconstiente (terapeutul) spre care orienteaza impulsurile lor libidinare sau agresive. Ac inseamna ca pacientii tind sa retraiasca relatiile trecute in cadrul tratamentului intr-un effort de cautare a gratificatiei. Astfel de repetari ale trecutului in relatie cu terapeutul pot conduce la manifestarea unor structuri libidinare sau comportamentale (de dependenta sau agresive) foarte puternice fata de terapeut.

Reactiile transferentiale sunt de cea mai mare impornatanta si sunt stimulate de terapeut deoarece constituie materialul essential ce este analizat. React. transferentiale pot fi:a. positive include reactii precum: simpatia, dragostea, respectul pt terapeut si furnizeaza o baza a aliantei terapeutice ce conduce pacientul la o identificare cu atitudina si demersul terapeutului.

3

Argumentele care nu au drept corolar faptul de a emana de la persoane iubite nu vor exercita nici cea mai mica influenta in viata majoritatii oamenilor.

b. negative pacientul actualizeaza vechile conflicte cu mama respective cu tata

Freud abordeaza in detaliu problema transferului in raport cu rezistentele si descre 2 situatii opuse :a. rezistanta la transfer (intrruperi ale asociatiilor libere sau taceri prelungite)b. rezistenta prin transfer care are urm caracteristici:

- transferal asupra persianei analistului nu joaca rolul rezistentei decat in masura in care el are un transfer negative sau chiar pozitiv compus din elemente erotice refulate Freud. In acest caz pacientul vrea sa puna in act pasiunile sale fara sa tina cont de lumea reala. Aceasta repetitie simbolica a trecutui in cadrul relatiei terapeutice asigura posibilitatea schimbarii si devine cel mai puternic instrument terapeutic. Analiza si interpretarea trecutului patogen asigura uciderea acestuia. Reactiile affective incosntiente ale terapeutui fata de pacient sunt descrise ca reactii contratransferentiale. O atitudine pozitiva a terapeutului fata de pacient pare sa fie o conditie necesara pt o cura analitica cu rezultate bune. Totusi, daca aceasta atitudine depaseste un anumit nivel critic, ea poate stimula nevoia pacientului de gratificare si dependenta. Contratransferul poate devei un obstacol in evolutia terapiei si poate ridica chiar probleme etice. Contratransferul pozitiv sau negative devine in aceste conditii pt terapeut o provocare personala cu efecte asupra dezvoltarii si formarii sale profesionale.

Factorii importanti pt psihanaliza si care pot fi intalniti si in alte tipuri de psihoterapii sunt urmatorii:a. accentual pus pe alianta terapeuticab. un stil empatic nondirective si nonevoluativ al terapieic. identificarea pacientului cu terapeutuld. acceptarea in-sighturilor si a metodelor analitice

4