Curs 4 OPU

LOGO

“ Add your company slogan ”

Ocupaţia

în context

(Mediu şi Individ)www.themegallery.com

www.themegallery.com

Ce este sănătatea ?

Starea de sănătate poate fi definită în numeroase feluri şi este frecvent legată următoarele concepte

Calitatea vieţii

Starea de bine

WHO oferă 2 definiţii ale stării de sănătate şi identifică de asemenea acei factori importanţi care contribuie la promovarea sănătăţii

“Starea de sănătate – este o stare de bine completă din pct.d.v. fizic, mental şi social şi nu doar absenţa unei boli sau a unei infirmităţi”

(WHO, 1946)


Declaraţia Alma

Ata (WHO, 1978) a reiterat această definiţie , adăugând că sănătatea este un drept uman fundamental.

Necesită o acţiune din partea – societăţii civile, societăţii economice, societăţii medicale


WHO, 1986 – capitolul de promovare a sănătăţii

Def. “

măsura

în care un individ sau un grup este

capabil pe de o parte să-şi realizeze aspiraţiile şi să-şi satisfacă nevoile, şi pe de altă parte să se adapteze sau să schimbe mediul în care trăieşte.

Starea de sănătate este astfel văzută ca o resursă pentru viaresursă pentru viaţţa de zi cu zia de zi cu zi

şi nu doar ca

un obiectiv al vieţii.

Starea de sănătate este un concept pozitiv care pune accent atât pe resursele sociale şi personale cât şi pe calităţile fizice”.



Cerinţe pentru sănătate (WHO, 1986)

Pace

Adăpost

Hrană

Educaţie

Relaţii sociale

Venituri

Emanciparea femeilor

Ecosistem stabil

Resurse de susţinere

Justiţie socială

Egalitate socială

Respectarea drepturilor omului şi echitate

The

Ottawa

Charter (WHO 1986), TheJakataDeclaration(WHO 1997)


Starea de bine

Def. –

un termen general care cuprinde

universul total al domeniilor vieţii umane, incluzând aspectele fizice, mentale şi sociale care constituie ceea ce poate fi denumită ca “o viaţă bună (de calitate)”

(ICF, WHO, 2001)


Teorii care promovează aspectele mentale ale stării de bine

(ex. Antonovsky

–

Sense

of Coherence Csikszentmihalyi

–

Flow

Theory)

Aspectele fizice

Aspectele sociale (ex. Capitalul social)


Stare de bine mentală

O stare caracterizată prin experienţe de agrement, de mulţumire, de plăcere, experienţe spirituale şi un sentiment de fericire (Orem 1995)

O stare care transcende limitările corpului, spatiului, timpului, şi circumstanţelor, şi reflectă faptul că persoana este într-o stare pace cu sine şi cu alţii.

(Resource

Center

for Health

& Well-being, 1980)


Stare de bine fizică

Aceasta este probabil acea stare de bine care poate fi definită cel mai uşor şi mai clar de către populaţia generală.

Este general recunoscut că starea de bine fizică include un anumit nivel de fitness, precum şi senzaţia de energie şi de putere

pe care o simte persoana.

Activitatea fizică a fost legată de îmbunătăţirea sănătăţii mentale

(Wilcock

2006).


Stare de bine socială

“Felul cum este preţuită, evaluată, apreciată persoana în societate şi funcţionarea sa în societate”

Esenţiale pentru bunăstarea socială sunt:

•capitalul social

•reţele sociale

•asistenţă socială


Capitalul social

"Capitalul social reprezintă gradul de coeziune socială, care există în comunităţi. Aceasta se referă la procesele dintre oameni, care stabilesc reţele, norme, şi încredere socială, şi facilitează coordonarea şi cooperarea pentru beneficii reciproce ". (WHO 1998)

Creat prin interacţiunile de zi cu zi dintre oameni,

Întruchipat în structuri cum ar fi grupurile civice şi religioase, grupurile familiale, comunităţi reţele informale din comunitate

şi prezintă norme de voluntarism, altruism, încredere şi reciprocitate.


Reţele sociale

“Relaţiile sociale şi legăturile între persoanele care pot oferi acces la mobilizare sau la asistenţă socială pentru sănătate "(OMS 1998)

O societate stabilă are mai multe şanse să creeze reţele sociale care pot oferi acces la asistenţă şi sprijin social.

Influenţe de-stabilizatoare ex. şomaj ridicat, sisteme de adăpost, urbanizare rapidă, pot duce la dislocarea reţelelor sociale.


Asistenţă socială

“Acea asistenţă disponibilă pentru persoanele şi grupurile din cadrul comunităţilor, care poate oferi protecţie şi sprijin împotriva evenimente dificile de viaţă şi condiţiile adverse de trai, şi poate oferi o resursă pozitivă pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii "(OMS, 1998)

Asistenţa socială poate include suport emoţional, schimbul de informaţii şi furnizarea de resurse materiale şi servicii.

Asistenţa socială este un element esenţial al capitalului social.


Starea de bine ca proces

Starea de bine este un proces activ, o preocupare constantă legată de cât de bine funcţionează oamenii şi nu doar o stare pasivă referitoare la cât de bine se simt oamenii.

Implicaţii importante pentru terapia ocupaţională

Ryff (1989): autonomie, stăpânirea mediului, dezvoltarea personală, relaţii pozitive, scop în viaţă şi de auto-acceptare.

Deci şi Ryan (2000) Nevoile psihologice de bază care duc la starea de bine:

autonomie, competenţă (stăpânirea mediului) şi relaţii pozitive.

Seligman

(2002) defineşte fericirea ca o combinaţie de plăcere (componenta hedonică), angajament şi sensul (componenta eudaimonică)


Calitatea vieţii

"Percepţia individului despre poziţia lor în

viaţă, în contextul sistemului de valori şi sistemului cultural în cazul în care trăiesc, şi în raport cu obiectivele lor, aşteptările, standardele şi preocupările pe care le au."

(OMS, 1998)


Calitatea vieţii

Şase mari domenii care descriu aspectele de bază trans- culturale (OMS):

un domeniu fizic (ex, energie, oboseală),

un domeniu psihologic (ex sentimente pozitive),

Nivelul de independenţă (ex. mobilitatea),

relaţiilor sociale (ex. asistenţă socială practică),

mediu (ex. accesibilitatea serviciilor de sănătate)

convingerile personale / Spiritualitate (dex. sensul în viaţă).

Domeniul sănătăţii

şi calitatea vieţii

sunt complementare şi se suprapun.


Ocupaţia şi starea de sănătate

Starea de sănătate este creată de oameni în cadrul vieţii lor de zi cu zi, în locul în care aceştia învaţă, lucrează şi se joacă.

O persoană sănătoasă are grijă de sine şi de alţii, este capabilă să ia decizii independente şi să aibă control asupra circumstanţelor vieţii sale.

Se simte în siguranţă deoarece societatea în care trăieşte creează condiţii necesare pentru ca toţi membrii săi să ducă o viaţă sănătoasă. Carta Ottawa

(WHO 1986)


Există o legătură între ocupaţie/activitate şi sănătate?


Cercetarea în sănătate şi ocupaţii

Dificultăţile:

Definirea ocupaţiei / activităţilor

Definirea rezultatelor (indicatorilor) stării de sănătate şi stării de bine

Cercetare se face de diferite discipline care folosesc metodologii diferite

Dificultăţi în stabilirea legăturilor cauzale


Dovezi ştiinţifice

Glass

et

al. 1999

Studiu prospectiv de peste 13 de ani având ca subiecţi 2,751 bărbaţi şi femei de peste 65 de ani (de eşantionare aleatorie)

Activitatea socială, de producţie şi fizică sunt toate asociate cu o viaţă independentă la vârsta de peste 65 de ani


Studiu asupra persoanelor vârstnice , Clark

et

al. 1997

Studiu clinic aleatoriu

361 persoane în vârstă, multi-etnice, trăiesc independent, în comunitate

3 grupuri -

1. Intervenţie preventivă O.T.

2. activităţi de grup social

3. nici un tratament grupul de control

Rezultate:

nici o diferenţă între grupurile de 2 & 3

Grupa 1

Îmbunătăţire semnificativă / încetinirea declinului, în sănătatea fizică şi funcţionalitate, funcţionarea socială, vitalitatea, sănătăţii mentale şi satisfacţia de viaţă


Pe durata studiului -

“au avut parte de aventură, provocare, stabilire de legături sociale, călătorii, precum şi numeroase oportunităţi de a-şi folosi deprinderile şi capacităţile proprii în rezolvarea unor situaţii", în mediul lor de viaţă-

Los Angeles

Acest studiu susţine Teoria necesităţilor biologice a lui Wilcock

-

(Clark, 1997)


Dovezi ştiinţifice

Activitatea fizică reduce riscul de apariţie a bolilor şi îmbunătăţeşte starea de spirit şi respectul de sine (Departamentul de Sănătate, 2004)

Slaba participare în activităţi active, intelectuale şi fizice în anii de mijloc ai vieţii este legată de dezvoltarea bolii Alzheimer

(Friedland

et al. 2001)

Eliminarea activităţilor sau ocupaţiilor duce la stres, schimbări fiziologice şi o decădere a stării de sănătate (Lokk

et

al. 1993)


Beneficiile pentru sănătate ale ocupaţiei

Creek (2008) revizuire:

Supravieţuire

Gestionarea boli cronice sau cu handicap

Prevenirea bolilor

Prevenirea dizabilităţilor

Satisfacţia unei vieţi îmbunătăţite şi creşterea stimei de sine

Riscurile pentru sănătate includ dureri şi răni (ex. anumite tipuri de activităţi fizice), boli sau deficite (ex. efectele privirii la tv

asupra

copiilor mici)


Factori mediatori

Percepţia controlului şi a alegerii

Sentimentul de realizare, competenţă

Echilibrul dintre provocare dată de activitate şi abilităţile persoanei. Stres

Echilibrul auto-identificat

(Jackson

et

al 1998,. Legea et

al. 1998)


Provocări ocupaţionale

Ce poate să blocheze(interfereze, întrerupe) obţinerea performanţei ocupaţionale dorite?

Care sunt provocările la care trebuie să răspundă terapeuţi ocupaţionali ?


Provocările ocupaţionale

Discuţii asupra conceptelor

OT – practicieni, cercetători, teoreticieni şi societate civilă

în ultimele decade a crescut preocuparea şi interesul pentru

starea de sănătate şi stare de bine ca rezultat al ocupaţiei


Provocări ocupaţionale identificate de fondatorii OT 1917

Inactivitate / Lipsa de diversitate în viaţă

Alienare

Lipsa unui ritm normal al stilului de viaţă - joacă, muncă, odihnă şi somn

(Dunton

1915, Meyer

1920, Slagle

1922)


Provocări ocupaţionale 1950

Diagnosticele medicale (o boală)

Probleme legate de "mecanismul interior" (Kielhofner)

Muscelo-scheletic

Sistemul neurologic

Mecanismul psihologic


Provocări ocupaţionale 1980

Concentrarea pe (Performanţă) disfuncţie ocupaţională (Kielhofner

& Burke 1977)

O problemă funcţională, ca urmare a unei bolii, handicap, dizabilitate


Noile Provocări ocupaţionale , 2000

Provocările legate de ICF, cu un accent tot mai mare pe participarea tuturor persoanelor (lipsa de participare)

Injustiţie ocupaţională (locul de muncă) şi de apartheid (Politică rasistă de discriminare îndreptată împotriva

populației

băștinașe de altă culoare)

ocupaţional


Justiţie socială:

Se referă la relaţiile sociale şi la condiţiile sociale, “ceea ce avem”, resurse umane şi materiale, precum şi modul în care ne raportăm la ele.

Justiţie ocupaţională:

Este legată de “ceea ce facem”; Ocupaţional

capitalului propriu,

corectitudine,

împuternicirea,

oportunităţi,

drepturile şi responsabilităţile


Justiţie ocupaţională

Promovarea schimbărilor sociale şi economice pentru creşterea individuală şi a comunităţii, şi de conştientizare politică,

resurse şi oportunităţi echitabile pentru diverse oportunităţi profesionale, care să le permită oamenilor să-şi atingă potenţialul şi să trăiască bine”

(Wilcock, 2006, p.343)


Nedreptate ocupaţională

Când participarea la diferite activităţi sau implicarea în anumite ocupaţii (ex. obţinerea anumitor locuri de muncă) este

obstrucţionată,

limitată,

restricţionată,

segregată,

interzisă,

nedezvoltată,

întreruptă,

alienată,

marginalizată,

exploatată,

exclusă sau restricţionată într-un alt mod”

(Townsend

& Wilcock, 2004)


Apartheid ocupaţional

Unii membri ai comunităţii au dreptul să participe la diverse activităţi sau să se implice în anumite ocupaţii pe care le găsesc semnificative şi utile, în timp ce alţii membrii, care trăiesc în aceeaşi zonă geografică, socială şi culturală

şi în acelaşi context politic sunt lipsiţi de aceste oportunităţi

Townsend

& Witeford, 2005


Aprtheid

ocupaţional

Termen complementar cu nedreptate(Injustiţie) care presupune că injustiţia ocupaţională apare într-un sistem de apartheid, care se referă la

“segregarea unor grupuri de oameni

limitat sau interzis accesul la ocupaţii demne şi semnificativ

din cauze de naţionalitate, culoare, handicap, vârstă, clasă, gen, orientare sexuală, religie, convingeri politice etc

Cauzate de forţele politice,

Are consecinţe sistematice şi omniprezentă pune în pericol sănătatea şi bunăstarea pentru indivizi, comunităţi şi societăţi”

(Kronenberg, Algedo

and

Pollard, 2005)


Deprivare

ocupaţională

“Privarea alegerii ocupaţionale şi a diversităţii ocupaţiilor datorată unor circumstanţe care nu se găsesc în controlul persoanei”

(Wilcock,

2006, p 343)

Fenomen construit extern şi social bazat pe valori culturale care crează

excludere” mai

degrabă decât boală sau de invaliditate în sine (Whiteford)


Agenţii externe sau circumstanţe care creează privarea ocupaţională poate consta în tehnologie limitată, lipsa forţei de muncă, sărăcie, politicile, serviciile sociale limitate, şi sistemele de educaţie limitate.

ex: "Imposibilitatea de a prospera"

sindromul


Alienare ocupaţională

“Un sentiment de

Izolare,

Lipsă de putere,

Frustrare

Lipsa controlului (pierderea controlului)

Înstrăinare

faţă de societate sau faţă de sine ca rezultat al angajării în ocupaţii/activităţi care nu satisfac nevoile (interne) proprii fiinţei”

(Wilcock, 2006,

p.343)


Ex., Tehnologia informaţiei şi suprasarcină (încărcare excesivă)

Cât timp ne petrecem cu prietenii faţă în faţă,

având o conversaţie profundă şi autentică?


Alienare

Înstrăinarea se poate produce atunci când

activitatea unei persoane nu este în conformitate cu natura noastră umană.

Surse posibile includ activităţile economice, sociale, spirituale, tehnologice, care creează o schimbare nefirească a comportamentului uman şi a modelelor (stilului) de viaţă.


Echilibru ocupaţional

“Dezechilibru ocupaţional: lipsa echilibrului sau o disproporţie în activităţi fapt care duce la scăderea bunăstării”

(Wilcock, 2006, p.343)

Drepturile ocupaţionale –

WFOT, 2006 declaraţie

Oamenii au dreptul de a participa la o serie de ocupaţii,

prin ocupaţii vor fi incluşi şi valorizaţi, apreciaţi ca membrii de familie, membrii ai comunităţii şi societăţii

Toţi oamenii au dreptul să muncească


Ex. Dezechilibru între :

Ocupaţii fizice, mentale şi sociale

Lucrurile pe care vrem să le facem şi lucruri pe care le avem de a făcut

Ocupaţii obositoare şi odihnitor


Temă -

Exemple de :

Privarea ocupaţională (izolare, lipsă de experienţă)

Înstrăinarea (alienare) ocupaţională (lipsa de sens, senzaţie de distanţă, lipsă de înţelegere)

Dezechilibru ocupaţional (plictiseală, epuizare, stres, cercuri vicioase)


Bibliografie

Antonovsky

(1990), cited

Persson, D., Eklund, M., & Isacsson, A. (1999). The

Experience

of Everyday

Occupations

and

its

Relation

to

Sense

of

Coherence

-a

Methodological

Study. Journal

of

Occupational

Science, 6(1), 13-26.

Clark, F. (1997). Reflections

on

the

human

as an occupational

being: Biological

need, tempo and

temporality. Journal

of Occupational

Science, 4(3), 86-92.

Creek, J., & Hughes, A. (2008). Occupation

and

health: A review

of selected

literature. British

Journal

of

Occupational

Therapy. 71(11) 456-468

Csikszentmihalyi, M (1997). Finding

flow. The

psychology

of engagement

in everyday

life.New

York: Basic Books

Deci, E.& Ryan, R.(2000). The

‘what’

and

‘why’

of goal

pursuits: Human

needs

and

the

self-

dertermination

of

behaviour. Psychological

Inquiry. 11, 227-268

Department

of Health

(2004). At

least

five

days

a week: evidence

on

the

impact of physical

activity

and

its

relationship

to

health. A report from

the

Chief

Medical Officer. London. DH

Eklund, M. & Leufstadius, C. (2007). Relationships

between

occupational

factors

and

health

and

well-beingin

individuals

with

persistent mental illness

living

in the

community. CJOT. 74 (4) 303-313

Fiedland

R. Fritsch, T. Smyth, K. Et

al (2001). Patients

with

Alzheimer’s

Disease

have

reduced

activities

in middle

life

compared

with

healthy

control group

members. Proceedings

of the

national

acadamy

of

sciences. 98 (6), 3340-45

Glass, T., Mendes

de Leon, C., Marottoli, R., & Berkman, L. (1999). Population

based

study

of social and

productive activities

as predictors

of survival

among

elderly

Americans. BMJ 319, 478-483

Jackson

et

al.Jackson, J. Carlson, M. Mandel, D. Zemke, R. & Clark, f. (1998). Occupation

in lifestyle

redesign. The

well

elderly

study

occupational

therapy

program. American Journal

of Occupational

Therapy,52, 326-336.

Law, M. Steinwender, & Leclair, L. (1998). Occupation, health, and

well-being. Canadian Journal

of Occupational

Therapy. 65 (2), 81-91


Bibliografie

Marmott. M etal. (1978). Changingsocial-classdistributionofheartdisease. Britishmedicaljournal. 2 (6145). 1109-12

Marmott, M. Et

al. (1991). Employment

grade and

coronary

heart

disease

in Bristish

civil servants. Journal

of Epidemiology

and

community

health. 32(4). 244-9

Orem, 1985, citedLaw, M., Steinwender, S., & Leclair, L. (1998). Occupation, health

and

well-being. Canadian Journal

of Occupational

Therapy, 65(2), 81-91.(page83)

Ryff, C., & Singer, B.(1989). The

contours

of positive

human

health. Psychological

Inquiry. 9, 1-28

Seligman, M.(2008). Positive

health. Applied

psychology: an international

review. 57, 3–

18

World

Federation

of Occupational

Therapists

(2006). Position

statement

on

human

rights. Online. Available: http://www.wfot.org/office_files/Human%20Rights%20Position%20Statement%20Final.

pdfAccessed on

March

9 2008.

WHO, Nutbeam, D. (1998). Health

Promotion

Glossary. Geneva: World

Health

Organization.

WHO.(2001). International

Classification

of Functioning, Disability

and

Health: ICF Short

Version. Geneva: World

Health

Organization.

WHO. Ottawa

Charter for Health

Promotion(1986). Available

at

www.who.int/hpr/NPH/docs/ottawa_charter_hp.pdfAccessed

on

January

26, 2009

WHO. Jakarta

Declaration

on

Leading

Health

Promotion

into

the

21stCentury(1997). Available

at

www.who.int/hpr/NPH/docs/jakarta_declaration_en.pdfAccessed

on

January

26, 2009


Documents

Curs 4 OPU