22
METODE ȘI TEHNICI DE DECIZIE CURS 6 Lect.univ.dr. Rodica Ianole [email protected]

Curs 6 Arpam

Embed Size (px)

DESCRIPTION

tehnici de decizie

Citation preview

METODE ȘI TEHNICI DE DECIZIE"

CURS 6!Lect.univ.dr. Rodica [email protected]!

Norme sociale și norme de piață!

!   Primiți o invitație la cină și vă gândiți să cumpărați un cadou în limita sumei de 50 de lei. !

!   Neștiind însă ce preferințe are gazda hotărâți că este mai eficient să îi dați pur și simplu cei 50 de lei. !

!   Din punct de vedere economic pare a fi o tranzacție ideală!

!   Însă din punct de vedere social?!

!   Există tranzacții strict financiare dominate de norme de piață – plătim pentru ele, și tranzacții de altă natură dominate de norme socială. !

!   Ceea ce este interesant este că nu trăim într-una din cele două sfere ci într-o lume în care aceste norme se amestecă – multe tranzacții se află la mijloc.!

!   În multe astfel de situații intermediare adăugarea banilor într-o ecuație nu este de folos ci din contră face lucrurile mult mai rele.!

1. Atunci când intervine motivația financiară scade cea socială?!

!

Ce putem face?!!   Dacă în loc de sumele mici de bani apar cadourile oamenii nu se

mai simt ofensați – cadourile aparțin domeniului social și sunt judecate în mod diferit, chiar dacă putem estima destul de realist valoarea cadoului. !

!   Vehicularea cadourilor dar cu precizarea valorii lor – banii redevind centrali- și din nou oamenii își reduc disponibilitatea de a ajuta.!

!   Există bineînțeles norme culturale ce precizează informal situațiile în care este recomandabil să oferi bani în loc de cadouri (nunți,aniversări etc).!

!   Banii sunt eficienți însă nu contribuie la întărirea relațiilor sociale.!

La nivel organizațional!!   Cadourile la locul de muncă transferă relațiile

în sfera socială și construiesc capital social!

!   „Capitalul social se referă la interacţiunile la care indivizii iau parte, fiind inclus în reţele sociale şi normele asociate acestora, manifestându-se prin participarea indivizilor la formarea şi funcţionarea instituţiilor, în încrederea în aceste instituţii, în alţi indivizi sau grupuri de indivizi”. !

Experiment 1!!   Sunteți întrebați dacă pentru încasarea un bonus pe care l-

ați câștigat la locul de muncă preferați bani sau o excursie la munte.!

!   Răspunsul majoritar - banii. !

!   Apoi, angajatorul vă roagă fie să lucrați niște ore în plus, să veniți în weekend etc. !

!   Experimentul arată că cei care au preferat banii au fost mult mai reticenți sau au întrebat cum vor fi plătiți pentru asta. !

!   Ceilalți (care de fapt nu au fost puși în fața alegerii și au primit din start vacanța)au fost mult mai dispuși să ajute.!

Implicații!

!   Relațiile sociale creează un sens mai ridic de reciprocitate, mult mai puțin precis. !

!   Diferența dintre contractele complete (elimină normele sociale – litera legii) și contractele incomplete (spiritul legii).!

Experiment 2!

!   Conducerea unei grădinițe din Tel Aviv se confrunta cu problema părinților care întârziau să-și ia copii!

!   Părinții se simțeau rușinați și promiteau că nu se va mai întâmpla...însă fenomenul se repeta.!

!   Soluția economică = a fost introdusă o mică amendă (câțiva dolari) pentru întârzieri!

!   Ce credeți că s-a întâmplat?!

Rezultate!! Teoria economică standard ar prognoza că

părinții ar fi stimulați să nu mai întârzie în contextul în care acum există un cost concret pe care trebuie să-l plătească (nu doar rușinea)!

! În realitate, întârzierile au crescut foarte mult!

!   De ce?!

!   Pentru un cost foarte mic se elimina vinovăția și se încuraja de fapt întârzierea.!

Soluția 2!!   Grădinița a eliminat amenda, sperând să

ajungă măcar la situația inițială.!

!   Însă părinții au continuat să întârzie la fel de mult.!

!   Explicație: s-a distrus mecanismul încrederii!

!   Consecință: relaţiile sociale acestea sunt mult mai greu de refăcut decît relațiile de piață!

Discuție!!   Este posibil ca toate acțiunile umane să fie

înțelese prin prisma unei piețe sau doar sub imperiul guvernării normelor de piață? !

!   Exprimarea acestei posibilității pare a fi extremă însă în realitate este o imagine frecvent întâlnită în viața de zi cu zi!

!   . O măsură a acestei transformări este utilizarea numărului mare de stimulente financiare pentru rezolvarea problemelor sociale. !

Ex. 1!

!   Plata unei sume de 300$ femeilor dependente de droguri în schimbul sterilizării lor sau a utilizării unor metode de contracepție pe termen lung.!

!   Aproximativ 4750 de persoane (octombrie 2013, dependenți și alcoolici deopotrivă) au acceptat acest schimb de la începuturile programului în 1997 (projectprevention.org/statistics).!

!   Așa cum era de așteptat programul a dat naștere unor critici virulente legate de faptul că dependenți nu sunt ajutați să-și depășească probabil, ci mai degrabă încurajați.!

!   Proiectul a fost extins în Kenya și Africa de Sud (40$). !

�Conform logicii economice standard, acesta este un schimb eficient însă din punct de vedere moral apar două obiecții distincte: �!

1.  Constrângere !

• ! Atunci când dependentul acceptă sterilizarea el nu acționează într-un mod liber dată fiind dependența și de multe ori sărăcia.!

•  Astfel, apare o altă întrebare importantă aici pentru a evalua moralitatea oricărei tranzacții de piață: în ce condiții putem spune că relațiile de piață reflectă libertatea de alegere și în ce condiții exercită un anumit tip de constrângere?!

2. Mită!

•  Obiecția nu se mai referă la constrângeri ci la natura bunului tranzacționat, ridicând problema corupției!

•  Spunem despre un bun, activitate, practică socială că este corupt/ă atunci când o tratăm în condițiile unei norme mai scăzute decât ar fi potrivit. !

•  A face copii pentru a-i vinde reprezintă părinți corupți deoarece tratează copiii ca lucruri de folosință.!

•  În cazul nostru, capacitatea de a avea copii este cea tratată într-un mod inferior propriei sale naturi.!

Ex. 2!!   Plata elevilor din școlile generale din SUA pentru

îmbunătățirea performanțelor academice (note mai bune sau scoruri mai mari la testele standardizate). !

!   Din nou a apărut critica ce încadrează această inițiativă ca o formă de mită, doar că în acest caz rata de acceptare socială a variată în funcție de eficiența programului. !

!   Profesorul Roland Fryer, Jr. (Harvard) este de părere că aceste stimulente financiare sunt de ajutor în special pentru copiii din medii sărace și defavorizate și a încercat testarea ideii prin mai multe scheme de stimulente (2007)!

Tipuri de inițiative implementate!!   New York: elevii de clasa a 4-a erau plătiți cu 25$, iar cei de

clasa a 7-a cu 50$ pentru obținerea unui scor bun la testele standard. În medie un elev de mijloc din clasa a 7-a a câștigat 231,55$. Performanțele nu au crescut.!

!   Washington, D.C.: elevii de școală generală au primit bani pentru prezență, comportament și predarea temelor. Cei conștiincioși puteau primi până la 100$ o dată la două săptămâni. Studentul mediu a colectat 40$ la două săptămâni și un total de 532,85$ pentru întreg anul universitar. A fost de folos pentru anumite grupuri (hispanici, cei cu probleme de comportament) în îmbunătățirea scorurilor legate de citirea și înțelegerea textelor.!

!   Chicago: elevii de clasa a 9-a au primit 50$ pentru un A, 35$ pentru un B și 20$ pentru un C. Elevii foarte buni au strâns aproximativ 1875$ pe an. A crescut prezența dar nu și notele la teste.!

!   Dallas: elevii de clasa a 2-a au primit 2$ pentru fiecare carte citită. Pentru a colecta banii era necesar un test computerizat care să verifice conținutul cărții. A funcționat cel mai bine.!

Ex. 3!!   Plata pentru o stare de sănătate mai bună

(pentru luarea medicamentelor, pentru renunțarea la fumat, pentru pierderea în greutate etc). !

!   Între o treime și o jumătate dintre pacienți nu își iau medicația prescrisă, iar când starea lor se înrăutățește rezultatul de ansamblu este reflectat în costuri suplimentare cu sănătatea de miliarde de dolari.!

Inițiative!!   În Philadelphia pacienții cu prescripții pentru un

medicament de anti-coagulare a sângelui, pot câștiga recompense între 10 și 100 $ pentru luarea medicamentului (o cutie de medicamente computerizată înregistrează dacă au luat medicamentul, respectiv rezultatul loteriei din ziua respectivă). În medie, pot câștiga 90$ lunar.!

!   În UK, pacienții cu tulburări bipolare sau schizofrenie sunt plătiți 15 lire dacă se prezintă pentru injecția lunară sau medicamentele antipsihotice.!

!   General Electric a început un program în 2009 prin care își recompensa angajații dacă reușeau să se lase de fumat (750$ dacă renunțau pentru un an; fumatul ridică mult costurile companiilor care oferă asigurări de sănătate angajaților). Rezultate promițătoare.!

!   Programe televizate cu recompense financiare pentru pierderea greutății.!

Obiecții!!   Corectitudine: plata din bani publici a unor

astfel de programe (dar chiar și din bani privați) încurajează lipsa responsabilității; incorectitudine față de cei care sunt bolnavi din motive independente de ei.!

!   Mită: a avea o sănătate bună pe termen presupune schimbarea atitudinilor și asta nu se realizează prin plată.!