pagina 1/35

Notiuni generale sisteme de sudura caroserii auto:Organizare linie tehnologica subdiviziuni (linie, statie,grup de unituri,unituri) Tipologie si rol functional pt. dispozitive (unituri) (rest , clamp,pin,combinate) Sisteme de coordonate Elemente utilizate in constr. de unituri si metode de prelucrare ale acestora (NC, PIN,BLADE etc) Jargon Comau @ . RO

Notiuni introductive de desen tehnicproiectii si reprezentarea lor in desen vederi+sectiuni,vederi AUX scari uzuale in DT - * desene de exec. a reperelor scara 1:1 unde este posibil asezarea vederilor in format utilizarea si completarea formatelor (indicatoare , tabele de componenta etc elementele

Reguli generale de cotareRespectarea regulilor de lucru in 2D specific pe sisteme CAD ! Cotare conf. regulilor generale de cotare si conform normelor specifice stabilite prin procedurile de cotare la fiecare proiect/client in parte. Alegerea formatelor -

Categorii de deseneLayout linie Ansamblu general Desene de executie unit

pagina 2/35

Notiuni generale sisteme de sudura caroserii auto:Domeniul principal de activitate al firmei COMAU Romania este proiectarea sistemelor de sudura pentru caroserii auto. Pe langa aceste sisteme se mai proiecteaza tot pentru industria constructoare de autoturisme diverse dispozitive de verificare si matrite . Caroseriile auto se compun in mare parte din piese din tabla ambutisata , piese care se sudeaza unele de altele formand diferite subansamle.Pe langa piesele din tabla ambutisata caroseria cuprinde si organe de asamlblare (piulite , suruburi etc) fixate prin sudura . Pentru sudarea reperelor se folosesc in principiu doua metode de sudura sudura in puncte si sudura MIG , iar pentru sudarea organelor de asamblare (piulite , suruburi) se folosesc pistoale speciale pentru sudura electrica cu incarcare automata a organelor de asamblare care urmeaza a fi sudate.

Organizare linie tehnologica subdiviziuni (linie, statie,grup de unituri,unituri)Liniile tehnologice pentru sudura caroserii auto se pot clasifica din punct de vedere al metodei de sudura in; linii tehnologice cu sudura complet robotizata linii tehnologice cu sudura manuala linii tehnologice cu sudura mixta (disp. de sudura robotizate+ disp. manuale)

Liniile tehnologice cu sudura robotizata au de regula majoritatea dispozitivele automatizate , cu actionare pneumatica. In cazul acestor linii , in situatii speciale , cu acordul beneficiarului se pot prevede anumite dispozitive actionate manual. Liniile tehnologice cu sudura manuala pot fi dotate atat cu dispozitive semi automatizate cit si cu comanda manuala. In cazul dispozitivelor semi automatizate actionarea dispozitivelor este in majoritatea cazurilor pneumatica. Dispozitivele cu comanda manuala pot fi cu actionare pneumatica , manuala sau combinata (manual+pneumatic). Liniile tehnologice au destinatii bine definite , in sensul ca pe fiecare tip de linie se realizeaza un singur tip de produs -linii diferite pentru usi , capote , caroserie in alb etc. ****** de explicat caroserie in alb

pagina 3/35

pagina 4/35

Elementele principale din care se compune o linie tehnologica pentru sudura sunt: -

statiile de sudura dispozitive , instalatii de transport repere/subansamble intre statii (grippere , conveioare , sist. de transport tip transfer) statii (zone) de stocare repere sisteme de siguranta (active si pasive) diverse zone auxiliare si de deservire

-

Prin statie de sudura se intelege un grup de dispozitive asezate pe un suport comun (denumit de regula BASE) cu ajutorul carora se realizeaza o anumita operatie sau succesiune de operatii in vederea realizarii unui subansamblu. Prin construirea mai multor statii cu operatii specifice fiecareia , practic se realizeaza construirea produsului final prin trecerea diferitelor subansamble prin aceste statii. Pentru denumirea unei statii se foloseste uzual atat termenul de statie cat si termenul de operatie. Dispozitivele utilizate in statii sunt denumite in jargon unituri derivat din engleza unit sau grupuri , din italianul gruppo. Se va folosi in continuare pentru aceste dispozitive denumirea generica de UNIT.

Tipologie si rol functional pt. dispozitive (unituri)Exista trei tipuri de baza de unituri utilizate in constructia statiilor : Pe langa aceste trei tipuri se mai pot defini (intalni) si altele de exemplu rough locator (pronuntat raf locator) unit de pozitionare grosiera si combinatii ale acestora , respectiv dispozitive necesare realizarii diferitelor deplasari ale uniturilor/grupurilor de unituri (slide unit-uri , dump unit , floapway etc) rest unit clamp unit pin unit

pagina 5/35

REST UNIT are rol de sustinere a elementelor de caroserie (sau subansambluri deja realizate intr-o statie /operatie anterioara) in momentul incarcarii in statie. Nu are rol de fixare si de asemenea de regula nu are rol de orientare a elementelor de caroserie.La cererea beneficiarului , Rest unitul poate indeplini si rol de pozitionare a elementelor de caroserie printr-o profilare precisa a reperului de sustinere (NC Back-up)

CLAMP UNIT-

are rol de sustinere si fixare a elementelor de caroserie in vederea sudarii acestora. In unele situatii partea de sustinere (NC-back-up) poate sa lipseasca. In acest caz unitul realizeaza numai fixare (apasare)

pagina 6/35

PIN UNIT are rol de orientare a elementelor de caroserie in vederea pozitionarii corecte intre ele BASE UNIT este o categorie speciala de unituri are rol de sustinere/montaj a intregului grup de unituri care compun o statie. Se mai numesc si masa

Base fara unituri montate

Acelasi Base cu unituri montate

pagina 7/35

Sisteme de coordonate, plane principale , griduriPentru o reprezentare corecta a elementelor de caroserie in pozitia lor reala fata de autoturism a fost adoptata conventia de reprezentare fata de un sistem de coordonate absolut , cu origine comuna pentru fiecare element de caroserie si cu aceeasi orientare a axelor.Aceasta conventie ne conduce la urmatorul rezultat: avand sistemul de coordonate absolut al autovehiculului stabilit intr-un punct arbitrar (definit pentru fiecare producator/beneficiar in parte) si avand fiecare element de caroserie modelat in pozitie corecta fata de acest sistem , prin asamblarea elementelor de caroserie suprapunind sistemele individuale peste cel absolut obtinem practic o caroserie completa , asa cum arata ea in realitate. In imaginea urmatoare este exemplificat un sistem de coordonate pentru un autoturism.

Originea sistemului de coordonate este aleasa de regula in puncte diferite in functie de producatorul autovehiculului. In majoritatea cazurilor insa originea este aleasa in punctul din mijlocul axei fata a autovehiculului iar orientare axelor X,Y si Z sunt cele de mai sus in toate cazurile cunoscute , diferind doar denumirea acestora (vezi tabel) OX DATUM OY DATUM OZ DATUM Front Origin Line Center Line of Body Bottom Origin Line TL (lenght) BL(width) WL(height)

Cu ajutorul acestui sistem de coordonate respectiv cu ajutorul planelor principale (definite prin ecuatiile X =ct. , Y=ct. , Z=ct.) se poate descrie pozitia unui element de caroserie in spatiu , respectiv

pagina 8/35

se poate defini pozitia in spatiu a unui punct , a unui segment sau corp solid modelat, pozitie definita in raport cu acelasi sistem de coordonate . Acesta inseamna de fapt ca putem defini pozitia in raport cu elementele de caroserie a unor repere din dispozitivele proiectate de noi , sau mai bine zis a intregului dispozitiv. Utilizand cele trei plane ale sistemului de coordonate (planele X-Y, Y-Z si Z-X) putem crea proiectii ale caroseriei respectiv ale uniturilor pe aceste plane. Planele principale ( t=ct) genereaza in planele X-Y, Y-Z si Z-X prin proiectie urme linare .Prin conventie este stabilit ca se folosesc doar plane de coordonata constanta din 50 in 50 din 100 in 100mm si asa mai departe , crescand cu cate 100 mm. Reteaua de linii formata astfel (din urmele planelor principale construite la intervale egale) poarta numele de GRID (din versiunea engleza , RETICOLO in italiana). Descrierea pozitiei uniturilor in spatiu , in momentul in care trebuie facuta pe hartie, adica in modulele de 2D, de drafting, ale sistemelor CAD pe care lucram , se face in cadrul vederilor in care sunt reprezentate uniturile in ansamblu prin cote de referinta fata de griduri.

pagina 9/35

SimetriiDatorita formei constructive a unei caroserii de autovehicul , o mare parte a elementelor de caroserie sunt simetrice fata de planul central XZ. Prin simetrie se intelege aici imagine in OGLINDA! Prin conventie partea stanga a masinii se intelege partea din stanga planului XZ , privind masina din perspectiva soferului (din spate in fata).In aceasta zona , valorile Y sunt negative. Pentru partea dreapta valorile sunt pozitive.Jargonul provenit din engleza pentru partea stanga este LH (left hand) iar pentru dreapta este RH (right hand) sau in italiana Sinistra/Destra Din proprietatea de simetrie deriva faptul ca proiectarea liniilor tehnologice se poate face pe jumatate adica numai pe o parte a masinii , bineinteles numai pentru elementele care sunt simetrice stanga/dreapta (ex: usile fata ,usile spate , zonele laterale- ). Aceasta inseamna ca se proiecteaza numai statiile necesare de exemplu pentru construirea usii stanga fata dar se construiesc de fapt doua randuri de statii una pentru partea stanga a masinii , identica cu modelele 3D si cu documentatia pe hartie , iar cealalta pentru usa dreapta se va construi in OGLINDA fata de modelele 3D si desenele existente. La nivel de unit , aceasta inseamna ca se construieste o unitate conform modelului si o unitate in OGLINDA , acestea fiind montate in statii DIFERITE , pe Base-uri diferite.!!! La acest tip de unituri , pe desene apare un sticker (cartus cu text sau o nota simpla) de genulLH as shown / RH symettrical posite

adica parte stanga (LH) conform desenului , iar partea dreapta (RH) in oglinda. Pentru partile din caroserie care nu au aceasta proprietate de simetrie din diverse motive , se proiecteaza dispozitive specifice. Un caz aparte il reprezinta partea centrala a masinii (planseul , sasiul , capotele fata si spate). In acest caz , fiind vorba de repere unice , se proiecteaza un singur rand de statii .Elementele de caroserie fiind simetrice fata de planul central XZ se vor proiecta la fel unitati numai pentru o parte a masinii iar pentru partea cealalta se vor construi unitati in oglinda , dar acestea se vor monta in aceeasi statie , pe acelasi Base. Exista o categorie de unituri in cadrul statiilor centrale care se construiesc din diferite motive numai pe o parte a masinii . Acestea , dupa partea pe care sunt construite se numesc LH only sau RH only . Reperele care prin oglindire sunt identice cu originalul se construiesc identic atat pentru LH cat si pentru RH.

De inserat exemple RH/LH , symm opp, identicIn exemplul urmator este prezentat in sistem american , preluat de la PICO (azi Comau PICO) sitemul de axe si setul de vederi utilizate in proiectarea uniturilor (tooling)

pagina 10/35

pagina 11/35

Elemente utilizate in constructia de unituri si metode de prelucrare ale acestoraUniturile se compun in principal din urmatoarele elemente (denumite aici in jargon preluat in parte din engleza)

L-BLOCK sau ARM EXTENSION CLAMP NC -FINGER

RETRACTABLE PIN NC-BACK-up

BLADE

RISER

RISER . Piesa cu rol de sustinere a intregii unitati, pe acesta se monteaza BLADE-ul , cu sau fara posibilitati de reglaj. Riserul poate sa fie de mai multe tipuri : in constructie sudata vezi NAAMS in constructie turnata vezi STD COMAU - Nestandardizat in constructie sudata Oriunde este posibil se utilizeaza RISER standard , utilizarea riserelor nestandard fiind permisa numai in cazuri exceptionale (ex imposibilitatea inscrierii unitului in cote de gabarit prestabilite sau necesitatea unei constructii sudate speciale datorita gabaritului sau cinematicii unitului respectiv) Riserele standardizate se cumpara de catre cel care construieste unitul in stare pregatita de montaj , cu toate prelucrarile facute. Pentru acestea nu se face desen de executie . In general la reperele STANDARDIZATE sau la piese CUMPARATE nu se face desen de executie. Exceptie fac cele la care se efectueaza prelucrari in plus fata de STD. Standardizat

pagina 12/35

Riserele nestandard , fiind in constructie sudata se executa ca orice subansamblu sudat , deci necesita desen de executie. Cotarea acestor repere trebuie sa se faca tinindu-se cont de etapele procesului tehnologic de realizare debitare componente

cote de gabarit pentru fiecare componenta cote de pozitionare in vederea sudarii**ATENTIE !NU SE COTEAZA cote de prelucrare frezari , gauriri , etc.

sudarea componentelor

FATA DE SUPRAFETE PRELUCRATE!

prelucrari mecanice

Este indicat sa se realizeze cotarea in aceasta ordine pentru a elimina riscul de a uita cote , in sensul ca nu se trece de la un tip de cota la alta (gabarit , pozitionare , prelucrare) pana nu este definita complet operatia respective , pentru fiecare reper(debitare,sudare,prelucrare)

BLADE Piesa cu rol de suport/piesa de legatura intre diferitele elemente componente ale unitului.La fel ca si riser-ele , blade-urile pot sa fie - Standardizate vezi STD COMAU - Nestandardizate In majoritatea cazurilor (proiectelor) Blade-urile sunt nestandard , in sensul ca nu au forma si dimensiuni prescrise , in afara unor conditii minime legate de grosime si gabarit. Exista cazuri in care se impune utilizarea blade-urilor standard.

pagina 13/35

Blade-urile sunt in general piese relativ simple. Cotarea acestora depinde de tehnologia de executie a acestora. In majoritatea cazurilor Blade-urile se obtin (contur brut , cu adaosuri de prelucrare unde este necesar) prin taiere cu flacara , dupa un sablon(contur). In jargon aceste contururi se numesc Burnout-uri si se reprezinta intotdeauna la scara 1:1.In cazul in care Burnout-ul nu se incadreaza in format la scara 1:1 , se reprezinta la alta scara si se coteaza conturul in totalitate. Desenele de executie a reperelor se executa peste tot unde este posibil la scara 1:1. In functie de tipul Blade-ului (cu sau fara reglaj) si de tehnologia folosita de executatntul acestuia , prelucrarile care se fac ulterior debitarii cu flacara sunt frezari si gauriri iar bazele de cotare se aleg astfel : Cazul 1- blade cu reglaj Baza de cotare in acest caz sunt 2 (3) suprafete frezate , perpendiculare intre ele. Pozitia gaurilor in acest caz se coteaza fata de aceste suprafete In acest caz , in functie de cerintele beneficiarului , grupurile de gauri se vor cota ca grup (o gaura de stift din grup fata de baza , restul fata de acea gaura de stift ) sau individual , fiecare gaura fata de baza.

Cazul 2- blade fara reglaj Baza de cotare in acest caz este o gaura de stift , de regula se alege dupa criterii impuse (!!!).In acest caz , in functie de cerintele beneficiarului , grupurile de gauri se vor cota ca grup (o gaura de stift din grup fata de baza , restul fata de acea gaura de stift ) sau individual , fiecare gaura fata de baza.

pagina 14/35

pagina 15/35

NC-FINGER/ NC-BACK UP Piesele denumite generic NC-uri (seva citi ENSIuri) sunt

piesele care vin in contact direct cu

elementele de caroserie. Aceste piese au rol de suport si/sau fixare a elementelor de caroserie. Denumirea acestora , jargonul NC , provine din expresia americana NC-block Numerical Controlled machined block adica bloc prelucrat prin metode CNC .

NC FINGER

ELEM. DE CAROSERIE

NC BACK-UP

Aceste tipuri de repere se gasesc intotdeauna in uniturile de tip REST si CLAMP , sau combinatii ale acestora. NC-FINGER este denumirea generica a reperului mobil , montat pe bratul clampului direct sau prin piese de legatura .NC-BACK UP este denumirea generica a reperului fix montat de regula pe blade in mod direct sau la fel ca si NC-FINGERul , cu ajutorul pieselor de legatura. Aceste repere , asa cum s-a aratat , vin in contact direct cu elementele de caroserie si realizeaza sustinerea si fixarea acestora. Din acest motiv forma suprafetei de contact a NC-urilor trebuie sa copieze identic forma elementelor de caroserie in zona petei de contact (asa numitul PATCH din Metoda), copiere care se obtine prin metode de prelucrare specifice generare CNC a suprafetei pornind de la forma electronica a fisierului de tabla, copiere sau in cazuri speciale , cind suprafata e perfect plana generare prin frezare conventionala. Avand in vedere faptul ca suprafetele de contact trebuie sa copieze exact forma elementului de caroserie se impune cunoasterea exacta a pozitiei in spatiu a acestor repere , atat din punct de vedere al orientarii cit si coordonate ale unui punct de control de pe piesa. Pozitionarea NC-urilor in spatiu se face utilizand cote de referinta fata de GRID-uri (vezi Sisteme de coordonate). In functie de tipul punctului de control (colt sau centru gaura) se vorbeste despre orientare MASTER CORNER sau MASTER DOWEL , notiuni care sunt explicate pe larg in capitolul Cotarea NC-urilor. PIN

pagina 16/35

Reperele cu denumire generica PIN sunt de regula piese de revolutie cu rol de pozitionare relativa a elementelor de caroserie

Dupa gradul de libertate impus punctului de pozitionare a elementului de caroserie Pin-ul folosit poate fi: pin cilindric/pin frezat in gaura rotunda respectiv pin cilindric in slot. Pin-ul frezat in jargon se

Elem. de caroserie

V

U+V V UPin cilindric in gaura circulara Pin cilindric in Slot

Exemplu de orientare a unui element de caroserie intr-un plan oarecare U-V cu ajutorul a doi Pin-i cilindrici

pagina 17/35

Element de caroserie

Pin diamond

pagina 18/35

Notiuni introductive de desen tehnicNoi utilizam vederile ortogonale adica proiectiile pe planele principale. Pentru layout ca vedere pricipala de regula pornim de la vederea principala a statiei,liniei(vederea de sus),dupa care obtinem celelate vederi in proiectie prin metoda europeana sau metoda americana in functie de cerintele clientului. Metoda de reprezentare europeana este cea pe care o cunoastem-vederea din fata este proiectia in vedere pe planul verical din spate -vederea de sus este proiectia in vedere pe planul orizontal inferior -vederea din stanga este proiectia in vedere pe planul lateral dreapta -vederea din dreapta este proiectia in vedere pe planul lateral stanga

B E C A F D

F D A B C E

Metoda de proiectie americana -vederea din fata este proiectia in vedere pe planul verical din fata -vederea de sus este proiectia in vedere pe planul orizontal superior -vederea din stanga este proiectia in vedere pe planul lateral stanga -vederea din dreapta este proiectia in vedere pe planul lateral dreapta

B E D

CB E C A F D

A

F

pagina 19/35

In cazul in care piesa este complexa si reprezinta suprafete inclinate , respectiv prelucrari pe aceste suprafete care nu pot fi determinate prin metoda clasica de proiectii ortogonale se creeaza un alt sistem de proiectii(denumit auxiliar)perpendicular pe directia respectiva.Obtinem o vedere inclinata. Exista cazuri in care avem un Unit rotit in planul XY.In acest caz se creeaza un sistem auxiliar de axe paralel cu unitul fata de care vom putea sa ne pozitionam.(ex de unit cu desen) Este de preferat ca vederea pricipala a unei piese sa fie aceeasi cu una din vederile obtinute in layout. De regula pentru 2D folosim start modele.adica un fisier care cuprinde toate formatele specifice si toate setarile necesare executarii 2D-ului(layere,culori ,stiluri de cotare) Acestea contin:- un format pentru vederea isometrica unul sau doua formate pentru layout formate specifice pentru NC-uri,pini formate pentru repere specifice,ansamble sudate format separat pentru burnout

Aceste start modele contin toate setarile necesare executarii 2D-ului.Este interzisa modificarea setarilor existente in acest fisier(ex. la ACAD modificarea dimstyle).

Scarile desenului utilizate :-la desenele de executie a reperelor se utilizeaza de regula scara de marime naturala 1:1(unde este posibil) Alte scari utilizate sunt: scari de micsorare (ex. cazul layout-ului) :1:2; 1:2.5 (la cererea expresa a beneficiarului) 1:5;1:10 scari de marire:2:1;5:1;10:1

E necesara notarea scarii la care a fost reprezentat reperul,ansamblul,statia .Completarea formatului este obligatorie.

pagina 20/35

Reguli de cotare pentru unituriPrezentarea regulilor de cotare se va face in continuare tinand cont de specificul fiecarui tip de plansa si reper pentru care se intocmeste desen de executie.Notiunile respectiv metodele de cotare expuse sunt descrise si adaptate unui unit asanumit drept unit care este orientat si lucreaza in plane ortogonale pe axele/planele sistemului de coordonate absolut. Pentru unituri inclinate la sfarsitul capitolului sunt expuse reguli specifice acetor tipuri de unituri. In vederea intocmirii in mod corect a documentatiei aferente unui unit trebuie parcurse - colectarea informatiilor despre unitul in cauza , informatii obtinute din documentatia pusa la dispozitie , standarde specifice/proiect, proceduri de cotare etc. referitor la urmatoarele aspecte : codificari , denumiri etc rol functional, constructie material (otel , material plastic , otel inox nemagnetizant) tehnologie de debitare pentru repere metode de reprezentare / cotare a conturului - studierea orientarii si a formei unitului/piesei in scopul determinarii numarului si orientarii vederilor necesare (vederi + proiectii ortogonale si/sau auxiliare) si creerea vederilor , in sistemul de reprezentare (european sau american) impus. - inscrierea cotelor necesare definirii obiectului (ansamblu , subansamblu sau reper) tinand cont de regulile generale si de cele specifice impuse prin proceduri - completarea desenului cu stickere-note tip text cu informatii legate de partea masinii pe care se proiecteaza (LH/RH vezi SIMETRII) , indicatii de montaj , tratamente termice , acoperiri etc. - completarea indicatoarelor , a diverselor tabele/zone , cu datele specifice proiectului

Indicatiile si regulile cuprinse in PROCEDURILE pt.DRAFTING elaborate pentru fiecare beneficiar/proiect in parte au prioritate asupra regulilor de cotare expuse in acest curs.

Documentatia aferenta unui unit este formata din mai multe parti dintre care cele mai importante sunt , din punct de vedere al drafter-ului lista de materiale si setul de desene

pagina 21/35

propriuzise.Documentatia mai poate cuprinde ciclograme , sequence-chart-uri , scheme electrice/pneumatice , studii de ergonomie etc.

Lista de materiale contine informatii referitoare la componenta unitului , atat din punct devedere al reperelor cu desen de executie , deci nestandard, cat si cele standardizate sau provenite de la terti producatori specializati . Informatiile pe care le contine aceasta lista se refera in general la denumiri, cantitati , materiale si/sau producator. Pentru aceste liste se folosesc denumirile : BOM (citit BUM) din varianta americana Bill Of Materials , Stueckliste din germana, Distinta Base din italiana , in functie de beneficiarul pentru care se lucreaza. Se completeaza de regula dupa model pentru fiecare beneficiar/proiect ,existand reguli relativ diferite pentru fiecare si modalitati de completare diferite (ex. Pico AutoCAD => BOM realizat in paper space ACAD , semiautomat, pentru Mercedes/GermannIntec Stueckliste in Excel , completare manuala a informatiilr etc).

Setul de desene propriuzise sunt asemanatoare ca si continut pentru majoritateabeneficiarilor si din acest motiv vom incerca sa facem o prezentare comuna a lor. Un set complet de desene contine urmatoarele tipuri de planse (sau sheeturi , un americanism foarte des utilizat, blat-uri in germana ,):-

planse LAYOUT si plansa ISO ( plansa ISO poate sa lipseasca) planse pt. NC-uri planse pt. PIN-i planse DETAIL (subansambluri sudate si repere individuale) planse BURNOT (contururi pentru debitare cu flacara se mai numesc Brennschablonen D sau Tagliofiamma (?) I)

-

Fiecare tip de plansa are rolul si specificul sau. Din acest motiv le vom prezenta in continuare detaliat pe fiecare in parte. Sheeturi LAYOUT si ISO Pentru a intelege rolul si rostul acestor doua sheeturi terbuie sa definim mai intai conceptul de LAYOUT in general si cele de layout de statie si de linie in special. LAYOUT , termen preluat din engleza ,acopera o plaja destul de larga de intelesuri , din care retinem doar urmatoarele : plan(desen) de amplasament

pagina 22/35

-

desen de ansamblu (pe acelesi sheet toate vederile sau fiecare vedere pe sheet separat)

Linia tehnologica este descrisa din punct de vedere functional , in parte, chiar prin asa numitul Layout de linie , adica planul de amplasament al liniei , care contine elementele necesare descrierii fluxului de linie , a pozitiei statiilor/operatiilor in cadrul liniei , pozitia operatorilor fata de statii , zone de acces etc. Layout-ul de statie contine informatii referitoare la elementele care o compun (Base-uri , unituri/grupuri de unituri) , elemente de caroserie/subansamble care se incarca in acea statie si un lucru foarte important orientarea statiei fata de sistemul de coordonate (absolut) al autovehiculului. Sheetul (sheeturile) de Layout pentru fiecare unit in parte contin , in general urmatoarele : a) minim trei vederi ale ansamblului unitului b) griduri pentru fiecare vedere c) cote de referinta fata de griduri pentru orientare si pozitionare d) cote de control a asamblarii e) informatii referitoare la elementele de caroserie f) baloane cu nr. de pozitionare a reperelor componente numere identice cu cele din lista de materiale g) unghiuri de deschidere , curse de cilindri etc. a) Vederile din sheetul de layout al unitului trebuie sa respecte anumite reguli , printre care se numara si urmatoarele : cel putin una din vederi trebuie sa fie identica cu vederea principala din layout-ul de statie , pentru o mai usoara identificare a pozitiei in cadrul statiei (de regula este vederea de sus a statiei in cazul statiilor cu base orizontal) trebuie sa asigure posibilitatea cotarii determinate pe 3 directii diferite (fata de griduri) in sistemul de cotare impus (MASTER CORNER / DOWEL) sa respecta scara de reprezentare impusa (1:1 , 1:2 sau 1:2.5 in anumite cazuri)

b) Gridurile vizibile in vederile din sheeturile de layout sunt , asa cum am definit la Sisteme de coordonate proiectiile (urmele) planelor de tip X=ct. , Y=ct. sau Z=ct. ale sistemului de coordonate absolut al autovehiculului pe planul vederii. Gridurile trebuie sa aiba aceeasi orientare ca si in layout-ul de statie , acest lucru fiind si un element de control , in sensul ca in momentul in care vederile din statie si unit sunt la fel iar orientarea gridurilor difera inseamna ca ori in layout-ul de statie , ori in cel de unit s-a strecurat o eroare.

pagina 23/35

De regula pe vederile din sheeturile de layout gridurile sunt dispuse la intervale egale de cate 100mm. In cazul in care vizibilitatea unitului este simtitor diminuata din cauza gridurilor prea dese (in cazul dist. de 100mm) se poate opta pentru distante mai mari intre gridurile afisate, de ex. din 200 in 200 de milimetri , in acez caz , pentru exemplul de mai sus ramanand vizibile pe dir. X gridurile de la 3300 , 3500, 3700 X. Marcarea in 2D a acestora se face prin mijloace specifice fiecarui sistem CAD. Asa cum s-a prezentat la SISTEME DE COORDONATE , denumirele pot sa fie diferite de la un proiect la altul , dar obligatoriu trebuie trecute valorile gridurilor si aceste denumiri , indiferent de proiect/beneficiar. c) Cotele de referinta fata de griduri trebuie sa fie in asa fel inscrise in desen incat sa determine pe 3 directii diferite in sistemul de cotare impus (MASTER CORNER / MASTER DOWEL) orientarea si pozitionarea unitului in spatiu , in raport cu sistemul de coordonate absolut al masinii. Modul de inscriere al acestor cote este de regula diferit de la un beneficiar/proiect la altul , dar diferentele se refera in majoritatea cazurilor numai la forma cotei , nu si la continutul acesteia (rolul ei). O regula generala : - intodeauna se coteaza de la gridurile cu valoare mai mica spre cele cu valoare mai mare , astfel incit sa se poata citi coordonata prin adunare (vezi mai jos cota pe Z =300+83).

pagina 24/35

In exemplul anterior (vezi poza de la Griduri) cotele de referinta sunt create cu Baloon point calloutfunctie specifica Comau-CAD (Pico-CAD).In imaginea urmatoare acelasi obiect , riserul, este poztionat fata de griduri prin cotare normala.

O alta metoda de indicare a pozitiei este cea prin critical point , unde se indica valorile cotelor pe cele trei directii ale sistemuli de coordonate pentru un punct critic (MC/MD).

pagina 25/35

Obiectele care se pozitioneaza fata de griduri sunt , pentru toti beneficiarii, indiferent de metoda de inscriere a cotelor de referinta : riserul cote de referinta fata de griduri pentru fata de asezare ( o directie) si o gaura de stift din talpa riserului (celelalte doua directii) NC-urile - cote de referinta fata de griduri pentru fata de asezare si centrul unei gauri de stift sau celelalte dou fete ale triedrului MASTER CORNER Pin cote de referinta fata de axa de simetrie a pin-ului respectiv a centrului gaurii in care este introdus acesta si suprafata de asezare pe suportul de pin ATENTIE! Cotele de referinta fata de griduri trebuie sa fie ACELEASI in plansele de Layout cu cele din plansele pentru NC-uri si Pin.Altfel spus , se coteaza acelasi element fata de acelasi grid!!

A

`

Vedere A

pagina 26/35

Obs. La pin se pot inscrie si coordonatele centrului teoretic al gaurii in care lucreaza acel pin. gauri de stift. d) Cotele de control a asamblarii si pozitionarii relative a reperelor unui unit se inscriu pe plansele de layout sub forma de cote tolerate , in general sub forma xx.x 0.1 Aceste cote , asa cum le sugereaza denumirea au rol in momentul montarii unitului , moment in care nu sunt inca intrunite conditiile unei verificari a unitului fata de griduri verificare care necesita o masina de masurat in coordonate , existenta base-ului etc. In majoritatea cazurilor se utilizeaza ca baza de cotare punctul de control din talpa riserului si fata de asezare a acestuia pe base. Fata de aceasta baza , in functie de cerintele beneficiarului se coteaza : fata de asezare NC si centrul uneia din gaurile de stift de la montajul acesteia centrul de rotatie al bratului clamp-ului suprafete de montaj din subansambluri sudate etc.

VEZI ANEXA WWW2 e) Informatii referitoare la elementele de caroserie Sheeturile de layout trebuie sa contina informatii legate de elementele de caroserie care sunt in contact cu unitul si elemente care sunt in zone suficient de apropiate acestuia pentru a-i influenta constructia (forma si functionare). Aceste informatii se inscriu in desen sub forma de

f) Baloane cu nr. de pozitionare a reperelor componente In functie de proiect g) Unghiuri de deschidere , curse cilindri Se inscriu ca atare in desen!!

Regulilerespectiv procedeele de cotare prezentate pana in prezent pentru sheeturile de Layout s-au referit la uniturile drepte , cu orientare ortogonala pa griduri. Exista situatii insa in care uniturile sunt rotite fata de griduri si/sau inclinate in anumite directii.

pagina 27/35

pagina 28/35

Pe sheetul de layout de mai sus este reprezentat un unit rotit in planul XZ cu 30 fata de gridul Z. Pentru a putea inscrie cotele de referinta pentru fiecare element , se creeaza trei vederi conform metodologiei standard. Daca se utilizeaza planele sistemului de coordonate al masinii, din cauza rotirii , in doua din cele trei vederi reperele nu se pot cota corespunzator. Din acest motiv se utilizeaza asanumitele WORK-LINE uri (WL) (sau Arbeit Line in germana) , cu ajutorul carora se poate face pozitionarea /orientarea reperelor in spatiu. Cu toate ca denumirea lor este de WorkLine si inseamna in traducere libera linii ajutatoare de lucru , acestea sunt de fapt urmele in planul vederilor a unor PLANE ajutatoare. Daca luam din nou exemplul anterior , unde in vederea principala (planul XZ)se observa foarte bine pozitia unitului fata de griduri , putem sa definim cele doua plane WL1 si WL2 .

Modul de alegere al pozitiei acestor plane depinde in mare masura de fiecare proiect/beneficiar in parte , dar in majoritatea cazurilor se respecta urmatoarele conditii generale: planele sunt ortogonale in cadrul aceluiasi sistem auxiliar de 3 plane punctul sau axa de intersctie al celor 3 sau 2 plane (originea sistemului auxiliar) este in cota intreaga din 100 in 100 de mm fata de originea sistemului absolut al masinii originea sistemului auxiliar este luata intr-o pozitie convenabila , cat mai aproape de zona prescrisa de beneficiar (apropiata de talpa riserului sau apropiata de zona NCurilor) Dupa creerea vederilor auxiliare , in planul WL2 respectiv WL1 se obtin in marime adevarata toate elementele unitului , necesare pozitionarii.

pagina 29/35

pagina 30/35

PLANSE ISO

Sheeturi pentru NC-uriSheeturile pentru NC-uri sunt destinate creerii de desene de executie pentru acete tipuri de repere. Aceste sheeturi trebuie sa cuprinda in general urmatoarele : 1. minim doua vederi pentru fiecare NC in parte 2. griduri pentru fiecare vedere 3. cote de referinta fata de griduri pentru orientare si pozitionare 4. cote de executie 5. informatii referitoare la elementele de caroserie si sectiuni Vederile din sheetul de NC trebuie astfel construite incat sa respecte anumite reguli: una din vederi , cea principala , trebuie sa fie identica cu cea din layout - aceeasi vedere , aceeasi orientare a gridurilor , diferente se admit numai la scara si bineinteles la obeictele reprezentate (aici este vizibil numai NC-ul)-in anumite softuri ,se obtine prin copiere si filtrare trebuie sa fie suficiente (minim doua) pentru a putea reprezenta si cota corect reperul , respectiv pentru a putea determina exact pozitia reperului fata de elementul de caroserie. scara de reprezentare este 1:1 ; in cazuri exceptionale se admit si alte scari

Gridurile vizibile in vederile din sheeturile de NC trebuie sa aiba aceeasi orientare ca si cele din layout-ul unitului , acest lucru fiind si un element de control , in sensul ca in momentul in care vederile din statie si unit sunt la fel iar orientarea gridurilor difera inseamna ca ori in layout-ul de statie , ori in cel de unit s-a strecurat o eroare. Pe vederile din sheeturile de NC gridurile sunt dispuse la intervale egale de cate 100mm. In cazul in care vizibilitatea reperului este diminuata sau se impune de catre beneficiar/ se poate opta pentru distante mai mici intre gridurile afisate, de ex. din 50 in 50 de milimetri . Gridurile se marcheaza obligatoriu in fiecare vedere cu denumire si valoare in functie de programul CAD,proiect si beneficiar in asa fel incat sa se poate determina cu usurinta orientarea lor. Cotele de referinta fata de griduri trebuie sa fie in asa fel inscrise in desen incat sa determine pe 3 directii diferite in sistemul de cotare impus (MASTER CORNER / MASTER DOWEL) orientarea si pozitionarea NC-ului in spatiu , in raport cu sistemul de coordonate absolut al masinii. Modul de inscriere al acestor cote este de regula diferit de la un beneficiar/proiect la altul , dar diferentele se refera in majoritatea cazurilor numai la forma cotei , nu si la continutul acesteia (rolul ei).

pagina 31/35

Si in acest caz ramane valabila regula de inscriere a cotelor de referinta - intodeauna se coteaza de la gridurile cu valoare mai mica spre cele cu valoare mai mare , astfel incit sa se poata citi coordonata prin adunare . ATENTIE! COTELE DE REFERINTA FATA DE GRIDURI TREBUIE SA FIE ACELEASI IN PLANSELE DE LAYOUT CU CELE DIN PLANSELE PENTRU NC-URI SI PIN.ALTFEL SPUS , SE COTEAZA ACELASI ELEMENT FATA DE ACELASI GRID!!DACA SE UTILIZEAZA METODA CRITICAL POINT INDICARE IN TABEL A VALORILOR PE CELE TREI AXE ALE UNUI PUNCT , DE REGULA CENTRU GAURA PT. STIFT , ATAT PE LAYOUT CAT SI PE PLANSA DE NC-URI SE FOLOSESTE ACELASI PUNCT!!!

Sheet layuot zona NC

Sheet NC-uri faza de corelare a cotelor de referinta

pagina 32/35

pagina 33/35

In functie de metoda de obtinere a piesei brute (debitare prin metode clasice sau debitare cu flacara dupa contur burnout) se vor inscrie cotele necesare pentru executia NC-ului. In cazul incare se face Burnout , se vor cota urmatoarele : cote de gabarit al NC-ului (cota include si adaosul de material) cote pentru prelucrari rugozitati tolerante etc.

In cazul in care conform cerintei beneficiarului nu se intocmeste sheet de burnout , deci nu se traseaza contur cu adaosuri pentru debitare , conturul piesei trebuie definit complet.Cotele sunt cote libere si se

pagina 34/35

vor inscrie pe cat posibil pornind de la doua suprafete perpendiculare care formeaza un colt care nu dispare in urma prelucrarilor. Nu se defineste conturul neprelucrat fata de suprafete prelucrate!!

Pentru comparatie , desenul urmator prezinta acelasi NC , la care in schimb conturul e obtinut prin Burnout.

;; ============================================================

pagina 35/35

REGULA DE 5MM / 1MM CONDITII :- cotele sa fie toate pet exec, aspect , calitate MASTER DOWEL/CORNER WORK LINE / ARBEIT LINE ff SUDATE -= CATEGORII din placi , din tubing cu gaura de aerisire SA NU UITAM DE TEODOLIT