SEMIOLOGIE MEDICALA

Etimologia cuvantului semiologie - studiaza simptomele si semnele date de boala semeion =semn Logos =discutieSemiologia este domeniu didactic utilizat de toate specialitatile medicale, fiind baza pe care se constituie diagnosticul in vederea evaluarii prognosticului si a instituirii tratamentului.Utilizeaza relatia medic –bolnav.Medicul trebuie sa obtina informatii utile subiective si obiective de la bolnavul care i se adreseaza pentru alinarea suferintei sale.

OMS : Starea de sanatate presupune starea de bine din punct de vedere fizic, mental si social, nu numai absenta bolii sau a infirmitatii.BOALA este o conditie patologica care afecteaza un organ sau organismul ca intreg; apare ca urmare a unei afectari morfologice macro sau microscopice, biochimice sau functionale.Boala are: Manifestari clinice : Simptome/ semne Are o cauza/ mai multe cauze Are un mecanism de producereEvolutie, prognostic, complicatii, fiecare cu semnele lor

Semiologia medicala presupune: Anamneza, prin care se obtin informatii prin interogatoriu de la bolnav sau de la insotitorii acestuia, in legatura cu simptomele de boala si ambientul in care se afla pacientul.Anamneza Grecesc ana=pe deasupra; mnesis=memorie Examenul obiectiv prin care medicul deceleaza modificarile patologice de la nivelul diferitelor sisteme si organe.

SIMPTOMELE sunt elemente subiective care sunt descrise de bolnav in functie de capacitatea sa de perceptie si de interpretare, dar definirea lor depinde si de capacitatea medicului de a le discerne si interpreta.Ex. Simptom strict subiectiv DUREREA din angina pectorala Lombosciatica CEFALEEA ASTENIA Subiectiv / obiectiv DISPNEEASimptomele sunt definite in urma discutiei cu bolnavul = ANAMNEZA

SEMNELE reprezinta date obiective obtinute de medic in urma exammenului clinic, reproductibile intre diversi medici. Ex. Edemele/ hepatomegaliaSemn patognomonic marirea bilaterala a parotidelor in parotidita epidemicaAdenopatii cervicale mari, cu ggl elastici in mononucleoza infectioasaSemn principal Wheezing in sindromul obstructiv bronsicDispneea respirdiacaatorie sau carTestele de laborator ce exprima prin termeni cantitativi parametrii urmariti.Ex. Diabetul echilibrat /anemie usoara

Eruptie veziculara pe traiect nervos - herpes zoster

Herpes zoster zona oftalmica cu uveita si afectare trigeminala

SINDROMUL sin=impreuna/ dromos=drumReprezinta o asociere de simptome si semne care dau un aspect clinic caracteristic ce corespunde unei stari morbidedar cauzele sunt diferite in producerea lui.Ex. Sindromul de condensare pulmonara: blocul de condensare pulmonara suprima ventilatia teritoriului respectiv, reducand pana la disparitie a continutului aeric la acest nivel. Consecintele sunt - transmitere superioara a freamatului pectoral-accentu - modificarea sunetului de percutie submatitate/ matitate - inlocuirea murmurului vezicular cu suflu tubar - zgomote supra-adaugate specifice-crepitanteCauze 1 pneumonia franca lobara - inflamatia parenchimului pulmonar, Rg. Opacit omogeena lobara/ segm/pulm Sputa - prezenta de streptoccocus pneumoniae , leucocitoza cu neutrofilie 2 infarctul pulmonar - consecinta obliterarii acute a unui ram al arterei pulmonare prin embolie. Clinic sindrom de condensare pulmonara. Rg. Opacitate omogena lobara/ segmentaraAlte sindroame - sindromul anemic, sindromul mediastinal

DIAGNOSTIC cunoasterea completa a bolii Dia = prin Gnosis =cunoastereAre mai multe componente : Dg. morfologic reprezinta expresia morfologica a bolii Ex. Pneumonie Ciroza hepaticaDg. etiologic exprima cauza bolii Pneumonia streptococica sau cu KlebsiellaCiroza hepatica etanolica, post virala B, C Dg. functional exprima rasunetul bolii asupra functiei organului sau organelor afectate de boala CH decompensata :manifestari de encefalopatie, sangerare, icter-traduc existenta insuficientei de organ-hepatica Dg. Complicatiilor date de boala Dg. De activitate a bolii Dg. Altor boli

SIMPTOME DE ORDIN GENERALComune mai multor entitati nosologice : durere, cefalee, astenie vertij

DUREREA

Definitie: este o senzatie neplacuta raportata la un segment corporal, cu reactie somatica si psihica specifica si apare ca urmare a unei leziuni, a unui stimul supraliminar.Fiind o senzatie este dependenta de experienta anterioara a individului; ea transmite un mesaj negativ.

Caracteristicile clinice ale durerii:

Topografia –localiarea-regiunea topografica la nivelul careia este perceputa durerea maxim de catre pacient - epigastru, hipocondrul drept, retro-sternal APDurerea este bine localizata daca este declansata din regiuni foarte bine inervate: periost, tendoane, fascii, pleura parietalaDurerea este vag lacalizata, profunda daca provine de la structuri mai prost inervate: organe interne, inervate de fibrele A delta si C si poate fi referita la organele superficiale inervate prin acelasi ggl spinal corespondent metamericIn AP, la care durerea provine de la nivelul cordului, durerea este localizata retro-sternal superior provenind din regiunea metamerica spinala T1-3, si nu paracardiac stg.

Iradierea - regiunea in care iradiaza durerea de la punctul maxim si care poate fi tipica si atipica

Calitatea durerii :superficiala arsura, intepatura Profunda pulsatie, crampa, constrictie,

torsiune

Cantitatea /intensitatea : aprecierea este dependenta de pragul de perceptie dureroasa al individului; obiectivare prin scala analoga vizuala, scala numerica

O durere mare se insoteste de semne clinice -caracteristicile temporale ale dureriiDurata : secunde, minute, ore ,zile; momentul zilei: ritm circadian: dimineata ,seara Ritm sezonier : primavara,toamna, iarna -factori declansatori : efort, frig, emotii, alimente -conditii de disparitie :repaus, medicatie specifica, varsatura

CEFALEEA

Definitie: durerea perceputa la nivelul extremitatii cefalice, ca urmare a stimularii anormale a elementelor cutiei craniene prevazute cu sensibilitate dureroasa : pielea capului, vasele epicraniene, foita externa a meningelor, vase, aponevrozele cavitatilor naturale ale cutiei craniene : orbite, fose nazale, sinusuri

Anamneza va stabili: topografia durerii : frontala, occipitala, hemicranie, in casca Caracter : pulsatil , apasare, in accese, permanenta Cronologie : durata, minute, ore , zile Ritm circadian matinala , diurna, nocturna Intensitate Factori declansatori Factori care o accentueaza , o amelioreaza Simptomele de insotire : lacrimare, varsatura , febra ,semne psihice

Tipuri de cefalee:1 Cauze vasculare :1.1 migrena cefalee : hemicranie( ½ fata si craniu) dreapta sau stanga , pulsatila, survine in accese pe fond de durere continua cu durata variabila ore, zile.Durerea este moderata.Apare mai frecvent la femeiEste declansata de emotii, stress, ciclu menstrual, alimentatie :ciocolata, vin.Este exacerbata de lumina, zgomote , miscare.Cedeaza la AINSSemne de insotire : greata , varsaturi , transpiratii, palpitatii 1.2 cefaleea din hipertensiunea arteriala sistemica : frontala sau fronto-occipitala , matinala, intensitate medie-mareFenomene de insotire : ameteli, greata, acufene, fosfene, greata , varsaturi

2 Procese intracraniene : 2.1 tumori cerebrale : durere unilaterala, sediu fix, permanenta, accentuata de schimbarea

pozitiei semne de insotre : varsaturi in jet fara

greata, bradicardie, semne vizuale

2.2 meningite - cefalee violenta la nivelul extremitatii cefalice, persistenta, varsaturi explozive fara greata, foto-fobie Febra, stare generala alterata

Semne de iritatie meningeala

3 Procese extracraniene de vecinatate :3.1 nevralgia trigeminala : localizata pe traiectul nervului trigemen, durere care evolueaza cu paroxisme , intensitate mare , declansata de expunere la frig , emotii , cedeaza greu la medicatie

3.2 durere sinusala in sinuzite acute :puncte sinuzale dureroase frontale, etmoidale , maxilare ,de intensitate medie-mare , permanenta , sub forma de presiune locala insotita de secretii purulente eliminate prin secretii nazale

3.3 dentare, nazale, oculare

3.4 artroza cervicala durere localizata occipital cu iradiere parieto-frontal, cu debut matinal, se amelioreaza dupa mobilizare; se poate insoti de ameteli, greata

4 Boli generale : boli febrile, anemii, policitemii, cord pulmonar cronic

FEBRA SI HIPERTERMIA

Temperatura normala a corpului este mentinuta constanta prin procesul de termo-reglare .

Acesta presupune echilibrul dintre producerea de caldura prin arderea principiilor alimentare energetice si cantitatea de caldura pierduta de organism.

Centrii de termo-reglare sunt situati in hipotalamus.Informatiile culese de la receptorii pt cald si rece situati in tegumentSe obtin informatii de la nivelul sangelui care iriga aceste regiuni.Masurarea temperaturii se face prin termometrizare.In mod normal temperatura corpului este mentinuta constant Indiferent de variatiile din mediul ambiental.Exista echilibru intre producere a si disiparea de caldura din organism

temperatura• Temperatura normala matinala 36,5-36,8la ora 6-7• la amiaza 36,8-37 grade C ,la ora 18-19• Masurarea temperaturii se face prin

termometrizare.• Se face masurarea temperaturii periferice la

nivel axilar si a temperaturii centrale oral sau rectal.(este cu 0,5 grade mai mare decat temperatura axilara.

• Exista o variatie zilnica a temperaturii normala de 0,5 grade

• Febra reprezinta cresterea temperaturii peste valoarea normala , apare in conditii patologice

FEBRA • Se asociaza cu setarea superioara a centrilor

hipotalamici de la 37 la 39 grade de la nivel normotermic la nivel febril.

• Ulterior sunt activati neuronii din centrul vasomotor si se produce vasoconstrictie maini si picioare-senz de frig,scade pierderea de caldura

• Tremuraturile determina cresterea productiei

de caldura de catre muschi

Ficatul contribuie la producerea de caldura si creste temperatura centrala

• In functie de grade de febra distingem:

• Subfebrilitate 37-38 grade

• Febra moderata 38-39 grade

• Febra mare 39-41 grade

• Hiperpirexie peste 41 grade

• Apare in stari infectioase severe

• hemoragii la nivelul SNC

• Se face notarea grafica a temperaturii la pacientii spitalizati pe foaia de temperatura sau fisa curbelor biologice.

PATOGENEZA FEBREI• Pirogen=orice substanta care produce

febra :microbi sau produse microbiene.• A- Ex pirogen exogen LPZ endotoxina

produsa de germeni Gram negativi• Pirogeni germeni Gram pozitivi

enterotoxina stafilococului auriu• Endotoxinele sunt responsabile de febra,

malaise,leucocitoza , cresterea reactantilor de faza acuta.

• B- Pirogeni endogeni IL1 , IL 6, TNF, , IFN alfa, IL 18A

• Numeroase produse bacteriene, virale, fungice determina eliberarea de IL pirogene , dar si produse ale inflamatiei, CIC, produse de necroz tisulara induc productia de IL 1, IL 6, TNFcare reprezinta trigger pt setarea centrului de setare al termoreglarii la nivel febril

• CLINIC• febra continua in infectii acute• febra remitenta- febra inalta cu oscilatii mai

mari de 1 grad intre cele 2 masuratori cotidiene supuratii pulmonare/TBC/sepsis

• Intermitenta cotidiana perioade febrle alternand cu afebrilitate zilnic: infectii urinare,biliare, septicemii

• Febra itermitenta periodica : febra se repeta a 2-a sau a 3-a zi malarie

• Febra ondulanta perioade de ascensiuni febrile si scaderi termice progresive, separate de afebrilitate B Hodgkin

• Febra hectica variatii zilnice ale temperaturii > 3-5 grade

• Sindromul febril prelungit febra dureaza peste 3 saptamani

• Scaderea febrei in lizis, in crisis• Absenta febrei in stari infectioase la nn,batrani,

pacienti cu boli hepatice cronice, renale cronice si cei care iau GC

HIPOTERMIA

• Scaderea temperaturii centrale sub 36 grade C si a celei periferice sub 35 grade

• Cauze expunere la frig• alcoolism• hipotiroidie• Soc,intoxicatii cu morfina• Clinic tremuraturi,tulburari circulatorii, respiratorii• Fara tratament soc, coma, exitus

HIPERTERMIA HEAT STROKE

Crestere necontrolata a temperaturii corpului fiind depasita capacitatea corpului de a pierde caldura.Setare centrului hipotalamic de termoreglare ramane Neschimbat.Mecanisme –expunere la caldura exogena lucru la t inalte si umiditate (transpiratia disipeaza 600 cal/h ) -productia endogena de caldura

Cauze:Soc caloric la efort sau indus de medicamente antihistaminiceHIpertermia:Indusa de droguri – cocaina, amfetamine, extasy, LSDSindrom malign la neuroleptice- fenotiazine, haloperidolSindrom serotoninic- la antidepresive tricicliceHipertermia maligna la anestezice inhalanteEndocrinopatii- tireotoxicoza, feocromocitomAfectare SNC- status epilepticus, hemoragia cerebrala

Strigatul, Edward Munch