Metode de cercetare in stiinta politica. Politica comparataTermenul de cultur politic i ctig un drept de cetate n terminologia politologic i, inclusiv, n tiinele politice dup al doilea rzboi mondial, mai ales n S.U.A. Acest lucru a fost posibil n contextul abordrii comparative a sistemelor politice contemporane de ctre politologii i sociologii nord-americani i al convingerii lor c sistemele politice pot fi studiate cu ajutorul metodelor empirice (studii de caz, sondaje de opinie, chestionare, cercetri pe vaste eantioane de subieci etc.) ntruct comportamentele umane se preteaz la observaie, la analiz i la cuantificarea rezultatelor acesteia. O sumar trecere n revist a principalelor definiii ale culturii politice date de ctre acetia trdeaz orientarea dominant amintit mai sus, prin ipostazierea descoperirii i estimrii metodelor de comportament, prin configurarea aciunii politice ca principal not a definiiei.Politica comparataProvenind din latinescul comparatio, cu sensul de constituirea unei perechi, termenul de comparaie desemneaz operaia mental de apropiere a dou sau mai multe lucruri cu scopul determinrii asemnrilor si diferenelor dintre ele. Metoda comparativ const n cutarea explicaiei faptelor prin compararea lor cu altele de acelasi gen, asemntoare sau contrastante. Ea este ntrebuinat atunci cnd este imposibil obinerea, precum n stiinele fizice, a datelor identice, sigure si pur obiective. Este metoda esenial n cazul stiinelor umane, acolo unde nu se pot efectua experimente riguroase. Asadar, metoda comparaiei si-a gsit domeniul de aplicaie n filosofia social si politic si, ulterior, n stiinele socio-umaneAnaliza politica comparata: Include multe segmente ale stiintelor politice: institutii politice, cultura politica, sisteme legale, politici publice, etc. Analiza politica comparata este deci mai mult o abordare metodologica specifica si nu formeaza un grup propriu-zis de concepte specifice unei anumite discipline Este o orientare teoretico-metodologica, depasind niveluri de analiza nationale sau locale, si ajungand pana la la a avea o vocatie sistemica Motivele pentru folosirea metodei comparative: Prin comparatie se ajunge in mod obligatoriu la clasificari care, la randul lor, conduc la intelegerea fenomenelor politice Clasificarile ajuta si la evaluarea acestor fenomene, la judecarea lor in termini de bine si rau, de portivit si nepotrivit, la pozitionarea lor in succesiunea istorica inteleasa in sens mai larg Motivele interesului pentru studiul comparativ n analiza politic sunt, asadar, bine ntemeiate. Pentru Andrew Heywood, de pild, interesul pentru clasificarea sistemelor politice se explic prin dou motive. n primul rnd, clasificarea este un ajutor esenial pentru nelegerea (subl. aut.) politicii si guvernrii. Ca, de altfel, n majoritatea stiinelor sociale, nelegerea n politic este dobndit, n mare msur, printr-un proces de comparare datorit faptului c metodele experimentale sunt, n general, inaplicabile n domeniile socialului si politicului. Nu este posibil, de pild, testarea capacitii de monitorizare a guvernului Statelor Unite n ipotetica ipostaz a abandonrii separrii puterilor; de asemenea, nu putem sti dac sistemul comunist ar fi supravieuit n URSS n condiiile iniierii reformelor cu o generaie mai devreme.De ce comparam? De ce comparam? Ce este comparabil? Cum facem comparatia? Cum ne alegem cazurile? Cum interpretam rezultatele? toate acestea sunt intrebari importane din cadrul analizei politice comparate Giovanni Sartori sustine ca prin comparatie se controleaza si se verifica corelatia intre fenomene, fundamentarea cauzalitatii, extragerea unor concluzii mai generale Cum alegem unitatile pe care le comparam? Daca sunt identice,in mod evident, avem de a face cu una si aceeasi structura, deci comparatia nu este necesara. Daca doua unitati sunt extrem de diferite din toate punctele de vedere, din nou, este imposibila comparatia. De aceea, unitatile supuse compararii trebuie sa fie intr-o oarecare masura asemanatoare dar si diferite. Exista asadar mai multe posibilitati: 1. unitati care sunt asemanatoare pe cel putin o dimensiune dar diferite pe restul dimensiunilor (de exemplu analiza comparativa a fostelor tari comuniste, din perspectiva consolidarii democratice) 2. unitati care sunt asemanatoare din multe perspective, dar cel putin o dimensiune variaza (de exemplu administratia locala din doua orase din acelasi judet, cu o populatiei asemanatoare din multe puncte de vedere, dar unul dintre orase contine o minoritate etnica relavanta, in timp ce celalalt este omogen din punct de vedere etnic) 3. aceeasi unitate, dar la momente diferite de timp (de exemplu evolutia sistemlui electoral in Romania incepand cu 1989, sau evolutia sistemului de impozitare a veniturilor) 8 4. studiul de caz poate fi considerat ca parte din metoda comparativa deoarece de cele mai multe ori, analiza este structurata potrivit unor abordari teoretice prealabile, in contrast cu care se realizeaza studiul de caz si, deci, implicit se realizeaza o comparatie. Potrivit lui Peter Mair (cf. Carpinschi) politicile comparate se constituie ca un domeniu care functioneaza la trei niveluri relationate intre ele: 1. studiul diferitelor tari 2. comparatia sistematica intre tari cu scopul de a identifica si explica diferente si asemanari 3. se refera la metoda virtutile si limitarile metodei comparative.