Curs Psb 2016 Roana

8/15/2019 Curs Psb 2016 Roana

http://slidepdf.com/reader/full/curs-psb-2016-roana 1/202

1

Produse si servicii bancare~ suport curs~

Conf. univ. dr. Dan CostinNițescu



Partea 1

Concepte debază 1.1. Produseși servicii bancare - segmente declientelă 1.2. Tipologiainstituţiilor de credit1.3. Organizareaactivităţilor bancare1.4.Operaţiuni bilanţiere şi extra- bilanțiere ale băncilor comerciale1.5. Canalele dedistribuţie a produselorşi serviciilor bancare

Partea 2 Produse și servicii bancare destinate clientelei persoane fizice – Retail banking 2.1.Operaţiuni curente2.2. Economiişi Plasamente2.3. Credite destinate persoanelor fizice2.4. Cardul bancar

2.5. Canale alternative de realizare aoperaţiunilor bancarePartea 3 Servicii de administrare a averilor pentru clientela cu venituri și averisemnificative„Private Banking / WealthManagement”

2



Partea 4 - Produseşi servicii bancare destinate clientelei persoane juridice- „Commercial & Corporate Banking” 4.1. Introducere4.2. Produseşi servicii personalizate de gestiune alichidităţilor (CashManagement)4.3. Produse de economisire/investire în monedanaţională sauvalută 4.4. Cardurişi serviciiatașate 4.5. Produseşi servicii destinatesusținerii activităţii curenteşi a investiţiilor

4.6. Analiza, acordarea, monitorizarea si controlul creditelor4.7. Produseşi servicii de finanţare şi susţinere a activităţilor de comerţ exterior4.8. EXPORT FINANCE – Produse şi servicii bancare dedicatesusţinerii exporturilor4.9. Produseși servicii de trezorerie

Partea 5 - Investiţii administrate – „Asset Management” 5.1. Clasificarea organismelor de plasament colectiv în România5.2. Societatea de administrare ainvestiţiilor (SAI)5.3.Instituţii implicate în domeniulinvestiţiilor administrate5.4. Clasificarea fondurilor de investii conform EFAMA5.5. Administrarea conturilor individuale deinvestiții (portofolii administratediscreționar) 5.6. Riscurile implicate în activitatea de administrare ainvestițiilor 3



Partea 6 Produse și servicii specificebăncilor de investiții – „Investment Banking” 6.1.Concepte de bază 6.2.Clientelavizată pentru serviciile de tip“Investment Banking” 6.3. Produse si servicii specificeactivităților de investment banking

Partea 7 Produse şi servicii de trezorerie

7.1. Concepte de bază 7.2.Soluţii de gestiune a riscurilor de curs de schimbşi rată a dobânzii7.3.Soluţii de plasament a excedentelor de trezorerie7.4. Structuraorganizatorică şi rolul unei trezorerii de bancacomercială 7.5. Casieria bancară

Partea 8 Sistemul plăţilor interbancare 8.1. Concepte de bază 8.2. SEPA – Single Euro PaymentsArea8.3. Sistemul SWIFT, Eurogiro, Western Union şi Money Gram 8.4. Rolul băncii centrale în cadrul sistemelor de plăţi 8.5. Sisteme de plăţi în România

8.6. Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare 4



Relevanţa disciplinei Produseşi servicii bancare

Profesiebancară :- în cadrul mai multor departamente importante din centrala băncii:

Corporate, Retail, Dezvoltare produseși servicii bancare, Vânzare produseși servicii

bancare /Departamentul Comercial, DepartamentulRețea sucursale, Marketing,Departamentul Juridic, în call center-ul / departamentul pentruactivități suport- în cadrul centrelor regionale de afaceri alebăncii, sucursalelor și agențiilor

băncii.

Profesie non-bancară:- cumpărător și/sau utilizator de produseși servicii bancare- în calitate de angajat al unei companii non-bancare, instrumentarul abordat v

util pentru corectaînțelegere a propunerilor băncii, pentru „traducerea ” termenilorşi condiţiilor băncii

5



Partea 1 - Conceptede bază

Banca sau instituţia de credit poate fi definită ca fiindpersoana juridică autorizată să desfăşoareîn principal, activităţi de atragere de depozite şi de acordare de credite în nume şi cont propriu.

• produsele bancare sunt caracterizate printr-un înalt grad de personalizare• produsele bancare sunt produse imateriale care se apropie mult de

servicii• produsele bancare se deosebesc între ele doar princalităţi intrinseci

(uşurinţa de operare, rentabilitate, flexibilitate), pe când produsele

comerciale în special princalităţi fizice (design, culoare, ambalaj etc.)• produsele bancare sunt caracterizate prinuzură morală foartelentă, • produsele bancare sunt puterniccondiţionate de cadrul legal.

1.1.Produse și servicii bancare- segmente de clientelă

Conceptul de produse și servicii bancare

6



Produse Servicii

- credite pe termen scurt, mijlociuşi lung; - transferuri inter / intrabancare- garanţii bancare; - plăţi inter / intrabancare;- produse derivate; - schimb valutar;- carduri; -încasări şi plăţi în numerar;- certificate depozite; - colectare numerar;- depozite la termen; - păstrare valori în tezaur;- depozite la vedere; -compensări interbnacare;- custodie; - plăţi prin canale electronice;- credite sindicalizate; - decontaretranzacţii pe piaţa bursieră;

-transferuri internaţionale valutare- private banking, cash management

- consultanţă bancară.

Dezvoltarea de noi produse şi servicii bancare presupune adaptarea la

nevoile consumatorilor (retail, corporate) şi la noile tehnologii.

7



Gama de produse și servicii de tip „Retail Banking”

“Retail Banking” - caracteristica de bază a acestor produseşi servicii este faptulcă sunt produseşi servicii standardizate atât la nivel de caracteristici câtşi ca preţ.

Gama de produse și servicii de tip „Premium” / „Personal Banking”

• Clientelavizată sunt persoanele fizice cu active / pasive de cel puțin 50.000 EUR sau clientela ce prezintă un interes strategicşi comercial pentru afacerile băncii.

• băncile pot apela la diferite strategii de vânzareîncrucişată („cross selling”) întrenişe declienţi

Produseleşi serviciile de tip Private Banking / Wealth Management

se adresează în principalclienţilor persoane fizice cu veniturişi averi

semnificative ce au nevoie desoluţii specializate în privinţa

administrării activelor;

există la dispoziţie acel loc în caresă regăsească toate soluţiile la

problemele lor denatură financiară 8



Commercial & Corporate Banking

• destinate profesiilor liberale, micro-întreprinderilor, întreprinderilor micişi

mijlocii respectiv companiilor mari

• Cele mai reprezentative produseşi servicii bancare destinate persoanelor

juridice sunturmătoarele:• operațiuni curenteși serviciiatașate acestora,• soluții de finanțare sub forma creditelor de trezorerie, a creditelor pe

obiect sau pentruinvestiții din surse proprii ale băncii sau din surseatrase

• operațiuni de leasingși soluții dedicatetranzacțiilor de comerț exterior,• soluții de protejarea afaceriiși loializareaangajaților • soluții complexe privind gestiunealichidităților și de protecție față de

riscul de curs de schimbși rată a dobânzii.

• Calitatea serviciilor, personalizarea produselor, sunt determinante pentru

opţiunile clienţilor .9



1.2. Tipologia instituţiilor de credit

În funcție de clientelacăreia se adresează, băncile pot fi clasificate în trei maricategorii, astfel:• Bănci comerciale universale - acoperă aproximativ întreagagamă de produseşi

servicii bancare destinate persoanelor fiziceşi juridice.•

Bănci specializate sau de nişă - orientatecătre o anumită categorie declienți, astfel: bănci dedicate profesiilor liberale, bănci de economisire-creditare, case de

economii, bănci orientatecătre micii întreprinzători, sau bănci specializate în

finanțarea și asigurareaoperațiunilor de comerț exterior.• Bănci de tip „Self Bank ” - în România nuexistă în prezent o bancă care să

funcţioneze exclusiv în mediul online sau sub forma automatelor bancare.• Grupuri bancare - entități de dimensiuni semnificative ce includ mai multe

instituţii financiare: bănci, instituţii de asigurare,societăţi de brokeraj, societăţi

de administrare ainvestiţiilor , instituții ce oferă finanţari pentruachiziționarea

bunurilor de larg consum. 10



La nivel de sistem bancar,activităţile bancare se realizează pe două niveluri:• pe primul nivel fiindsituată bancacentrală • pecelălalt nivel sunt situate băncile comerciale.

BNR este oinstituţie publică independentă ce are caobiectiv fundamental

asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor şi alte câtevaatribuţii statutare:• elaborareaşi aplicarea politicii monetare;• autorizarea, reglementareaşi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit,

monitorizarea sistemelor de plăţi;• emiterea bancnotelorşi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;• stabilirea regimului valutarşi supravegherearespectării acestuia;• administrarea rezervelorinternaţionale ale României.

11



Strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei.

Setul de instrumente şi proceduri prin care banca centrală

implementează politica monetară în vederea atingerii obiectivuluisău

fundamental este constituit dinurmătoarele elemente :

operaţiunile de piaţă monetară – prin realizarea deoperaţiuni

repo şi reverse repo, atragerea de depozite, emiterea de certificate dedepozit, acordarea de credite colateralizate cu active eligibile pentru

garantare,operaţiuni de swap valutarşi vânzările/cumpărările de active

eligibile pentrutranzacţionare;

facilităţile permanente (de depozit respectiv creditare) acordate

instituţiilor de credit ce au scop absorbirea (respectiv furnizarea) de

lichiditate pe termen foarte scurt (o zi)

rezervele minime obligatori i (RM O)

12



1.4.Operaţiuni bilanţiere şi extrabilanțiere ale băncilor comerciale

Operaţiunile pasive - Aceste operaţiuni stau la baza constituirii RESURSELOR

depozitele bancarereprezintă principalasursă de finanţare pentru o bancă; sunt dedouă feluri:

la vedere si la termen.

împrumuturile se realizează pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate sau pentru

asigurarea unor resurse pe termene mai lungi

titluri de valori – reprezintă emisiuni deobligaţiuni în scopul de a atrage resurse, în

specialvalută

capitalul; operaţiunile de capital privesc formarea acestuia

(capitalul social) la constituirea băncii, majorarea pe parcurs

şi diminuarea cu pierderile înregistrate

13



Operaţiunile active - S unt operațiunile de utilizare a resurselor:de trezorerie si cu clientela

Operaţiuni cu numerar reprezintă încasările şi plăţile în numerar, în leişi valută, efectuate la

cerereaclienţilor

Creditele neguvernamentale(acordate clientelei)reprezintă portofoliul cel mai important de

active pentru o bancă comercială şi în acelaşi timp forma principală de folosire a resurselor Creditele guvernamentale(titluri de valori) seacordă de bănci in baza bonurilor de tezaur sau a

obligaţiunilor emise deentităţile guvernamentale care sunt purtătoare de dobândă

Portofoliul de titlurial băncilor se poate constitui prin scontarea

cambiilor, primirea titlurilor îngaranţie pentru creditele acordate,achiziţionarea titlurilor de pe piaţa de capital

14



• Riscul de credit – reprezintă riscul de bază ce derivă din posibilitateacă clienţii creditaţi

sauemitenţii de titlurisă nu-şi onorezeobligaţiile la scadenţă;• Riscul de lichiditate – ce poate apărea în eventualitatea unordificultăţi temporare sau

permanente pentru bancă de a accede la fonduri suficiente pentru a-şi onoraobligaţiile ajunse

la scadenţă;• Riscul de rată a dobânzii şi riscul privind cursul de schimb – aferente unor potenţiale

evoluţii nefavorabile pe pieţele monetareşi valutare;• Riscul de piaţă – aferent evoluţiilor nefavorabile privind valorile de piaţă a poziţiilor

aferente portofoliului de valori mobiliare;• Riscul de solvabilitate - riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru

absorbirea unor eventuale pierderi;

15



• Riscul de ţară - expunerea la pierderi ce pot fi urmare a manifestării unor evenimente

nefavorabile de ordin economic, politic sau social;• Riscul juridic - riscul înregistrării unei pierderi din cauzaneaplicării sau aplicării

defectuoase a prevederilor legaleşi/sau contractuale;• Riscul operaţional - riscul manifestat ca urmare a erorii sau fraudei umane, respectiv a

uneinefuncţionări corespunzătoare a sistemelor;• Riscul de decontare (riscul financiar) - urmare a faptuluică decontarea în cadrul unui

sistem nu sedesfăşoară aşa cum s-a anticipat;• Riscul sistemic -riscul ca neîndeplinireaobligaţiilor care revin unui participant din

participarea sa la un sistem, sau în piaţa financiară, să conducă la neîndeplinirea la termen a

obligaţiilor asumate decătre alţi participanţi;

16



1.5. Canalele de distribuţie a produselor şi serviciilorbancare

Principalele canale dedistribuţie la nivelul unei bănci comerciale se pot aminti:• Sucursalele sau agenţiile; • Automatele bancare sub forma ATM-urilor, APS-urilor si POS-urilor;• Aplicaţiile de tip „Internet Banking”; • Aplicaţiile de tip „Mobile Banking”; • Aplicaţiile de tip „PhoneBanking” sau „CallCenter”; • Agenţiile franșizate;• Consultanţii financiari independenţi; • Siteurile de profil.

17



Activităţile de marketing se bazează pe sinergia strategiei băncii cu planul de marketing bancar

şi politicile de marketing adoptate decătre bancă.

Politica de marketing vizează în principal patru elemente: preţul, produsul, promovareaşi

distribuţia:•

Politica de produs • Politica depreţ • Politica de comunicare • Politica dedistribuție

18



Partea 2 - Produse și servicii bancare destinate clientelei persoane fizice Retail banking

Produseleşi serviciile bancare sediferenţiază faţă de celelalte produseşi servicii,deoarece:

• sunt imateriale,• suntcondiţionate de reglementări bancare,•

oferă acces lamonedă sauasigură transferurile băneşti între participanţi, • se valorifică atât prinreţeaua proprie deunităţi bancare câtși prin intermediul

canalelor bancare alternative (internet banking, mobile banking, phone

banking, APS).

În timp, produseleşi serviciile bancare s-au diversificat foarte mult, urmare a progresului în domeniul informaticii,telecomunicaţiilor şi procesului de globalizare.

De regulă produseleşi serviciile adresate clientelei retail sunt standardizate la nivel

de caracteristici de bază și preț.19



Tipologia produselor şi serviciilor bancare destinate clientelei retail 2.1. Operaţiuni curente

Contul curent reprezintă principalul mijloc cu ajutorulcăruia sunt derulateoperaţiunile

bancare de bază, putandu-i fiataşat si un card de debit.

Ulterior deschiderii de cont, se poate opta pentru ogamă variată de produseşi servicii

ataşate:• Servicii bancare electronice sub forma platformelor de tip„Internet

Banking”, „Mobile Banking” sau„Phone Banking” • transferuri naţionale şi internaţionale intragrup sau în afara grupului

bancar, servicii deîncasări şi plăţi de tip„cross-currency”.• transferuri rapide de bani sub forma serviciilor de tip Western Union si

MoneyGram;• Direct debit – reprezintă serviciul prin care clientul (debitorul)mandatează

banca la care are deschis cont curent,să onoreze cererile de plăţi ale unui creditor

(furnizor deutilităţi sau instituţie financiară), fără acordul expres al debitorului. 20



• Asigurări în caz de accident (ataşate) – presupune o asigurare de viaţă titularilor de conturi

curente;• Plata facturilor de utilităţila ghişeele bancare, cu ajutorul aplicaţiilor bancare la distanţă

(internet sau telefon) respectiv prin intermediul automatelor bancare (ATM şi APS); • Informaţii privind soldul şi rulajeletuturor conturilor deschise•

Închirierea unor casete speciale pentru păstrarea unor valori • Încărcarea cartelelor preplătite de telefonie mobilă sau de acces la transportul în comun de la

orice automat bancar (ATM sau APS);• Mobilitatea conturilor permite oricărui titular de cont curent

să dispună transferul conturilor şi produselor ataşate contului curent

(de tip direct debit şi standing order) de la o bancă la alta.

21



2.2. Economii şi Plasamente

• Contul curent - cel mai întâlnit tip de cont bancar - nu este remunerat deregulă cu dobândă saudacă este, rata dobânziioferită este unasimbolică.• Contul de economii - produs similar conturilor curente dar acăror remunerare este mai

convenabilă.•

Contul Escrow – un depozit colateral care are ca scop principal protejarea participanților încadrul unui contract comercial.• Depozitul la termen - fondurile sunt depuse pe termeneşi în condiţiile stabilite la constituirea

depozitului.• Depozitul colateral - reprezintă inaccesibilitatea acestora înainte de rambursarea creditului sau

facilităţii de finanţare.

22



• Certificatul de depozitreprezintă o variantă a depozitelor la termen cu deosebirecă dobânda lor

estefixă (aplicată principalului sau subformă de discount).• Programele de economisire – creditare – dedicate persoanelor care doresc suport financiar

pentru un proiect(achiziţia, construcţia sau modernizarea unei case sau orice alt proiect personal

major),după o perioadă de economisire decâţiva ani.•

Planurile financiare -durata acestor contracte se întinde pe maimulți ani, valoareaşi frecvenţa de plată a primelor putând fi stabilite înfuncţie de veniturile, nevoileşi preferinţele clientului.• Plasamente directe pe piaţa monetară - depozite pe piaţa monetară, certificate de depozit,

operaţiuni reverse repo, instrumente ale pieței monetare cu cupon sau cu discount (bonuri de tezaur,

cambii, accepte bancare, efecte decomerţ), produse financiare derivate (depozite Forward Forward,

aranjamente forward pe rata dobânzii, contracte futuresşi opţiuni pe rata dobânzii).• Plasamente directe pepiaţa de capital – oferă accesul la ogamă diversificată de servicii de

intermediere ainvestiţiilor la Bursa de ValoriBucureşti, SIBEXşi alte burse de valori din lume.

23



Investiţii administrate sub forma fondurilor de investiţii:

•Fonduri deschise de investiţii (OPCVM – Organisme de Plasament Colectiv în valori mobiliare)- fac obiectul unei emisiuni şi răscumpărări continue.

•Fonduri închise de investiţii (AOPC – Alte – Organisme de Plasament Colectiv) -oferă în mod

public, un număr limitat de unităţi de fond pe o perioadă determinată de timp.

În funcţie de apetitul la risc şi perioada recomandată de plasament, investitorii pot alege din mai

multe categorii de fonduri:

– Fonduri monetare

–Fonduri de obligaţiuni

– Fonduri mixte sau diversificate

–Fonduri de acţiuni

Alegerea unui fond de investiţii se realizează

în funcţie de profilul de risc al investitorului.

24



Pensii administrate privat obligatorii şi facultative - În prezent fiecare angajat plăteşte o

contribuţie de asigurări sociale (CAS)aferentă sistemului public de pensii,contribuţie echivalentă

cu un anumit procent din salariul brut al fiecărui contribuabil.

• Pensia obligatorie (PILON 2) -este denumireadată sistemului de pensii administrate

privat, cucontribuţii definite, obligatorii pentru persoanele de până în 35 anişi opţionale

pentru persoanele cu vârstacuprinsă între 35şi 45 de ani.• Pensia facultativă (PILON 3) -este denumireadată sistemului de pensii facultative,administrate de companii private, sistem bazat pe conturi individualeşi aderarefacultativă.

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB)

plafonul de garantare incepând cu 1 ianuarie 2011 acesta este de100.000 de euro în echivalent lei.

25



2.3. Credite destinate persoanelor fizice

Conform legii bancare 58/1998, creditul poate fi definit ca orice angajament de punere ladispoziţie sau acordare a unei sume de bani ori prelungireascadenţei unei datorii,

în schimbulobligaţiei sau a altor cheltuieli legate deaceastă sumă sau orice angajament de

achiziţionare a unui titlu careîncorporează o creanţă ori a altui drept la încasarea unei

sume de bani.

Rolul creditului în economie esteesenţial datorită faptuluică facilitează schimburile,

stimulează producţia, susţine creşterea economică jucând un rol important încreaţia

monetară.

Principalele elemente şi caracteristici ale creditului: • Părţile contractante sunt în general două: debitorul (beneficiarul creditului) şi

creditorul (persoana, în speţă banca care acordă creditul).• Perioada de creditare sau scadența poate fi stabilită contractual începând de la o

zi până la termene de peste 30 de ani în funcţie de tipul şi destinaţia creditului.26



•Capacitatea de rambursare poate fi stabilită prin analiza mai multor aspecte

financiareşi non-financiare •Rambursarea se poate face î n rate egale, sume lunare constante(anuități) sau î ntr-o

singură tranşă la scadenţă („î n fine”)

•Perioada de graţie: plata doar a dobânzilor î n această perioadă

•Perioada de tragere: intervalul de timp î n care î mprumutatul poate efectua trageri

din credit

•Destinaţia: pentru satisfacerea unor nevoi personale nominalizate / nenominalizate,

finanţarea unor bunuri de consum sau valori imobiliare

•Moneda de acordare:RON, EUR, USD, CHF,, etc

•Avansul: necesar de regulă doar î n cazul creditelor auto sau creditelor pentrufinanţarea locuinţelor

•Rata dobânzii: poate fifixă pe toată perioada creditului sauvariabilă î n funcţie de

un benchmark (indice dereferinţă) saurevizuibilă î ntr-omanieră regulată. comerciali.

27



•Comisioanele şi spezele bancare: cele mai des î ntâlnite categorii sunt

comisioanele de acordare (angajament), de gestiune, de neutilizare,

penalizatoareşi alte comisioane aferente unor cheltuieli anexe.„Dobânda

anuală efectivă” - ţine cont de toate costurile creditului respectiv (metoda de

calcul DAE î n ţara noastră fiind reglementata de Legea 289/2004)

•Garanţiile bancare pe baza titlului de proprietateşi a echilibrului î ntre

valoarea probabilă a garanţiei î n cazul unei situaţii de vânzare forţată şi rapiditateatransformării acesteia î n lichidităţi.

•Scopultrebuiesă fie clar precizat in cazul creditelor cu destinatie speciala.

•Documente solicitate pentru justificarea veniturilor realizate din surse primare

şi secundaredupă caz

•Modalitatea de rambursare: la orice sediu al băncii î n numerar, virament î n

cont curent lei /valută, prin canalele bancare alternative de tip„internet

banking” sau „mobile banking”, la orice ATM sau APS dinreţeaua băncii sau

prinreţeaua externă a vânzătorilor / partenerilor comerciali.28



Tipologia creditelor acordate persoanelor fizice •După perioada de creditare

pe termen scurt (până la 1 an)

credite pe termen mediu (1 – 5 ani)

credite pe termen lung (peste 5 ani)

•După destinaţieCredite de consum (finanţarea pe obiect)

– Credite auto

– Credite pentru studii

–Credite pentru îngrijirea sănătăţii şi acoperirea cheltuielilor de spitalizare – Credite pentru nevoi personale nenominalizate negarantate sau garantate

–Facilităţi de tip „overdraft” (descoperit de cont)

–Facilităţi sub forma cardurilor de credit Facilităţi de tipul „economisire – creditare”

29



Credite ipotecare sau imobiliare

Finanţări de tip „punte” în vederea achiziţiilor imobiliare

•După modalitatea de rambursare credite rambursabile într-o tranşă

credite rambursabile prin rate fixe (sume lunare de plată descrescătoare)

credite rambursabile prin anuităţi constante (sume lunare de plată constante) •După forma de acordare

avansul în cont curent (overdraft)

sub forma cardurilor de credit

credite acordate într-o singură tranşă

credite acordate în transe (cazul creditelor pentru construcţia şi amenajarea locuinţei)

•După forma garanţiei: negarantate

garantate cu garanţii reale: ipotecă, cesiune de creanţe, gaj, depozite colaterale 30



•După calitatea sau serviciul datoriei:

credite performante (standard)

credite neachitate la termenele contractuale

credite nerambursate la scadenţă

•După calitatea debitorilor:

credite standardcredite preferenţiale credite acordate persoanelor aflate în relaţii speciale.

31



Analiza dosarelor de credit

Analiza dosarului de credit serealizează pentru a putea:

• vedea în cemăsură solicitarea de credit seîncadrează în criteriileşi condiţiile specifice de credit

• determina capacitatea de rambursare a împrumutatului,

• stabili valoarea creditului, nivelul ratei lunare maxime,numărul total de rate lunare si nivelul

dobânzii înfuncţie de categoria de creditsolicitată • realiza scenarii(aşa numitele„stress-teste”) prin care bancaanalizează impactul unor variabile

independente asupra capacitatii de rambursare.

Monitorizarea creditelor - în vedereaasigurării rambursării la scadenţă a acestora,depistării din timp

a factorilor de risc care pot conduce la diminuareacapacităţii de plată a împrumutatului.

În cazul datoriilor restante determinate deanumiţi factori temporari, sau factoriindependenţi de

companie, bancaoferă unele facilităţi care să permită depăşirea acestor dificultăţi, că amânarea,

rescadenţarea, reeşalonarea sau prelungirea creditelorşi a dobânzilor.32



Etapele derulării creditelor destinate persoanelor fizice

• Primirea cererii de creditşi a tuturorinformaţiilor necesare despre client

• Analizanonfinanciară şi financiară a solicitantului de credit

• Obţinerea aprobării din partea conduceriiagenţiei / sucursalei de a înainta dosarul de credit în

vedereaobţinerii aprobării de la comitetul de credit împuternicit în acest sens;

• Obţinerea evaluării legaleşi a examinării garanţiei (acolo unde este cazul)

• Semnarea contractului de creditşi a altor documente anexe(asigurări de risc financiar,asigurări

de viaţă, garanţii reale sau morale);

• Acordarea, monitorizarea, rambursarea creditelorşi plata dobânzilor;

• Recuperarea creditelor nerambursateşi a dobânzilor neachitate.

33



Tipuri de garanţii

1. Garanţii reale - constituite din bunuri mobileşi imobile ce se pot valorifica-Privilegiul -garanţie tip ipotecă (înregistrată la carteafunciară) caredă dreptul băncii creditoare

de a urmări bunul ipotecat indiferent de posesor, precumşi dreptul de prioritatefaţă de alţi

creditori

-Ipoteca

2.Gajul saugaranţia mobiliară (cu saufără deposedare)

3.Garanţii personale

-Avalul;

-Fidejusiuneaacordată de persoanele fizice;

-Asigurarea de risc financiar;4.Altegaranţii:

-Gajul general, depozitele colaterale în leişi valută;

-Garanţia cu soldul creditor al contului curent;

-Cesiunea decreanţă, valori mobiliare(acţiuni, obligaţiuni, cambii, bilete la ordin). 34



Garanţia este activul deultimă instanţă care acoperă riscul de creditareşi care permitereluarea ciclului de creditareşi asigură dezvoltareaactivităţii de creditare.

Garanţiile reale se emit de debitor, care are calitatea deproprietar sau va aveaaceastă

calitate în cazul bunurilor viitoare, în timp cegaranţiile personale se emit de oterţă

persoană, adică alta decât debitorul. În funcţie de calitatea garantului,există garanţii

acordate decătre persoane fizice sau juridice.

Informaţii privind istoricul de credit şi conduita tranzacţională se pot obţine de laprincipalele

instituţii, cum ar fi:

1. Centrala Riscului de Credit 2. Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP)

3. La Biroul de Credit

35



2.4. Cardul bancar

Cardul permite utilizatoruluisă retragă numerar de la bancomat,să plătească contravaloarea

bunurilor / serviciilorachiziţionate, impozitelor, taxelor etc sausă facă transferuri de fonduri între

conturi.

Elementele componenteşi de securitate a cardurilor – în vederea preveniriişi ingreunării

falsificării saurealizării de fraude cu carduri:• PIN-ul – trebuie cunoscut doar dedeţinătorul legal al cardului• Bandamagnetică • Tipărirea caracterelor de pe card – cu un fond special•

Tipărirea caracterelor în relief• Materialul din care esteconfecţionat cardulsă fie greu de falsificat• Semnătura deţinătorului pe spatele cardului• Eventuale holograme existente pe card• Eventuale fotografii (fotografiadeţinătorului)

36



Clasificarea cardurilor

•După natura suportului fizic al datelor înregistrate: Carduri cu bandamagnetică

Carduri cu cip (smart card)

Carduri hibride(conţin atât bandamagnetică cât şi cip)

•După modalitatea de scriere a datelor personale pe card În relief – embosate (pot fi utilizate imprinterele)

Neembosate

•După facilităţile de credit oferite:

Carduri de debit cu saufără facilitate de overdraft

Carduri de credit – oferă o limită de credit înfuncţie de bonitatea clientului

Carduri de tip CHARGE

Card preplătit

37



• După calitatea juridică a utilizatorului

Carduri oferite persoanelor fizice

Carduri business oferite persoanelor juridice

•După calitatea emitentului de carduri

Carduri emise deinstituţii financiare (în principal bănci)

Carduri emise de instituţii nonfinanciare (lanţuri de magazine mari, linii aeriene

internaţionale, ONG-uri etc).

•După mediul de utilizare a lor

Carduri ce se pot utiliza doar pentru retrageri de la bancomat: Cirrus, Plus;

Carduri ce nu pot fi utilizate offline (imprintere) – cardurile neembosate;

Carduri ce pot fi utilizate atât la retragerile de numerar,tranzacţii comercianţi atât în mediulonline câtși offline.

•După moneda în care sunt emise:

Carduri emise într-osingură monedă;

Carduri multi-valută sau dual-currency.38



•După categoria clientelei vizate:

Carduri destinate publiculuifără necesitatea îndeplinirii anumitorcondiții legate de

venit: Visa Electron, Visa Classic, Maestro, Mastercard;

Carduri destinate clientelei cu venituri semnificative: Visa Gold, Mastercard Gold,

American Express Gold (Credit), Visa Platinum, Mastercard Platinum;

Carduri destinate uneinumăr restrâns de clienți, în general persoane fizice ce

beneficiaza de un statut social înaltși un nivel ridicat al veniturilor(„High Net WorthIndividuals”):Visa Infinite, MasterCard World Elite, JP Morgan Palladium Card, Visa

Signature, respectiv cardurile de tip American Express Platinumși Centurion.

39



Instituțiile de credit își structurează politica de preț cu ajutorul anumitor

dobânzi, comisioaneși speze percepute, câteva dincele mai întâlnite fiind

următoarele:

•Comisioane pentru deschiderea respectiv emiterea contului de card;

•Comisioane de administrareanuală / lunară a cardurilor;

•Comisioane pentru alimentarea conturilor de card;

•Comision pentru utilizare ATM/POS proprii sau ale altor bănci din țară și dinstrăinatate;

•Comision interogare sold de la ATM-uri;

•Comision remitere extras de cont prin poştă, email sau internet banking;

•Comision reemitere cardşi PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus, uitat)sau în cazul unui card demagnetizat;

•Dobânda aplicată la limita descoperitului de cont/limita de credit respectiv

dobânda penalizatoare în cazulneefectuării la scadenţă a rulajului minim

obligatoriu sau în cazul unui credit restant.

•Taxa conversievalutară 40



Î n vederea protejării clienților, băncile pot constitui plafoane maxime zilnice pentru ridicarea

numerarului de la ATM / POS, respectiv î n cazul tranzacțiilor realizate la comercianți (inclusiv î n

cazul tranzacțiilor realizate pe internet).

Principalele operaţiuni realizate cu ajutorul cardurilor

•Operaţiuni de retragere de numerar de laautomatul bancar ATM

(Automated Teller Machine) •Operaţiuni de plăţi cu carduri la comercianţi

41

Carduri de loialitate, carduri proprietar sau carduri co-

branded Cardurile proprietare sunt emise decătre un comerciant care poate

activa în diverse industrii, de la retailşi până la IT&C. Cardurile

co-branded sunt carduri emise de oinstituţie financiară, un

comerciantşi o companie de plată.



2.5. Canale alternative de realizare a operaţiunilor bancare

INTERNET BANKING

Principalele tipuri de operaţiuni bancare care se pot realiza prin intermediul aplicatiilor

internet banking:

•constituirea / reînnoirea /desfiinţarea de depozite la termen;•plăţi către diferite conturi ale utilizatorului respectivcătre alți beneficiari (transferuri intrași

interbancare de fonduri);

•operațiuni de schimb valutar;

•informaţii suplimentare privind soldulși rulajele conturilor prin intermediulsituațiilor /

extraselor de cont

•informaţii suplimentare privind produseleşi serviciile bancare (tipurile de produse/servicii,

dobânzi, comisioane, termene,garanţii, facilităţi, cursuri valutare, conditiile de acces la credite

sau alte facilitati promotionale).

42





Avantajele şi vulnerabilitățile utilizării aplicațiilor de tip Internet Banking

•Avantaje Economisire de bani prin comisioaneşi

costuri reduse comparativ cughişeele

bancare

Economisire de timp

Eficiență sporită

Mobilitateşi confort

Siguranţă

Flexibilitatefinanciară

Mobilitate.

•Vulnerabilitati: Interfeţe greu accesibile

Securitatea tranzacţiilor în cazul unor

aplicaţii

Limitări cantitative aletranzacţiilor

Riscul apariţiei erorilor (riscuri

operaţionale)

Operaţiuni limitate comparativ cu cele

efectuate înagenţii sau sucursale (nu se

pot contracta credite)Decontarea în unele cazuri nu se face în

timp real

44



MOBILE BANKING -În România, mobile banking-ul a fost introdus în 1999, iar în prezent

funcţionează la aproape toate băncile. În prezent, existatendinţa de migrare a tehnologiei mobile bankingcătre sistemele de operare a telefoanelor deultimă generație („smartphone”).

Operaţiunile bancare care se pot efectua prin telefoniamobilă sunt diverseşi se pot grupa

astfel:

• operaţiuni de consultanţă (soldul conturilor de cardurişi limita de creditaredisponibilă,

produsele şi serviciile bancare oferite – depozite la termen, credite de consum, trezorerie,

dezvoltare, imobiliare – dobânzi, comisioane, cursuri valutare);

• servicii deplăţi – comerciale, financiare, transferuri intrabancare de fonduri, transferuri într

conturile curenteşi cele de carduri sau numai între cele de carduri;• alte servicii – obţinerea extraselor de cont, solicitarea blocării contului de card în cazul

pierderii/furtului acestuia, avertizarea clientului latranzacţiile care seefectuează din contulsău de

card la ATM sau POS peste oanumită limită, avertizarea clientului la epuizarea disponibilului,

limitei de creditare sau modificarea acesteia. 45



Partea 3 - Servicii de administrare a averilor pentru clientela

cu venituri și averi semnificative- „Private Banking/Wealth Management”

Serviciile de tip„Private Banking” şi „Wealth Management” se adresează în principal oamenilor cu

venituri şi averi foarte mari, proprietari de afaceri mici şi mijlocii, fie ei antreprenori sau

moştenitori a unor afaceri de familie, directori executivi la companii mari, oameni de succes ai

unor profesii liberale, actori,artişti sau sportivi deperformanţă.

Băncile pun la dispoziţie clienșilor acel „One Stop Shop” în care suntregăsite toate produseşi

serviciile bancare prin intermediul unui consilier dedicat fiecarui client.

46



FamilyOffice

Private Banking /Wealth

Management

Personal / Premium /Premier Banking

Retail Banking

•Premium/Personal/Premier Banking –

pentruclienţii ce deţin disponibilităţi de cel puţin 50.000 - 150.000 EUR (sau echivalent

în lei)

•Private Banking / Wealth Management –

pentruclienţii cu disponibilităţi de cel puţin

100.000 EUR sau echivalent în lei, pragul

minim urcând de la o bancă la alta înfuncţie

de reputaţia şi politicacomercială

•Family Office/Private Office- reprezintă un birou cuangajaţi dedicaţi gestionării averii unei singure

familii. Acestesoluții financiare complexe se pretează familiilor bogate cudisponibilităţi şi averi de

cel puţin 25 mil EUR, media la nivel global a activelordeţinute de familii ceapelează la astfel de

servicii fiind de aprox. 300 mil EUR. 47



Expertiza

unei

instituţii

financiarespecializate

î n

administrare

a averilor

48



TOP2013

Banca TOP2012

1 UBS 22 Credit Suisse 13 JPMorgan 44 HSBC 35 Citi 56 Deutsche Bank 67. Merrill Lynch Wealth Management 98 Santander 89 BNP Paribas 710 Goldman Sachs 11

TOP Banca US$ mld1 UBS 1,705

2 Bank of America 1,6743 Wells Fargo 1,4004 Morgan Stanley 1,308

5 Credit Suisse 854.66 Royal Bank of

Canada628.5

7 HSBC 398.08 Deutsche Bank 387.3

9 BNP Paribas 346.910 Pictet 322.211 JPMorgan Chase 318.0

12 Citigroup 250.013 Goldman Sachs 240.0

14 ABN AMRO 212.715 Barclays 201.4

49



Banking – servicii bancare

Day-to-day Banking:

Conturi curente, conturi de economii, depozite, carduri de debit

CONTURI CIFRATE (doar clientilor vechi si cu un istoric

impecabil in banca)

Charge Cards & Carduri de credit:o Visa Platinum, Infinite, Signature + JP Morgan

PALLADIUM SIGNATURE Visa Cardo MasterCard Platinum, World Eliteo American Express Platinum & CENTURION(only by invitation

Depozite multi-valuta – produse structurate

50





1

• Analiza nevoilor din prisma averii, veniturilorși obiectivelor financiare

• Definirea conceptelorși obiectivelor financiare: clase de active, portofoliu, bugete,riscuri

2• Determinarea constrângerilor în realizarea portofoliului de investiții• Determinarea profilului de investiții și schițarea unui portofoliu de bază

3• Alocarea strategică a activelor

4• Alocarea tactică a activelor

5• Implementarea strategiei

6 • Monitorizarea performanței și riscurilor, Feedback continuu

7• Optimizarea permanentă a performanțelorși riscurilor

8• Feedbackși raportare

Etapele procesului investițional

52





Cash PiataMonetara

Obligat Actiuni Fonduri Commodities HedgeFunds REITs Arta Total

RON __% __% __% __% __% __% __% __% __% __% EUR __% __% __% __% __% __% __% __% __% __% USD __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

CHF __% __% __% __% __% __% __% __% __% __% GBP __% __% __% __% __% __% __% __% __% __% TRY __% __% __% __% __% __% __% __% __% __% BRL __% __% __% __% __% __% __% __% __% __%

54



INVESTING - Servicii de investitii: - FX, MM, FI, Actiuni,Indici, Marfuri, Fonduri de investitii,

55



Finantari

•Credite croite pe nevoile clientului

•Credite imobiliare si credite punte

•Credite pentru cumparare de active financiare (MARGIN TRADING)

•Asistenta in investitiile imobiliare

•Imprumuturi Lombard (garantate cu titluri financiare)

•Angajamente ale bancii – scrisori de garantie – licitatii

•Credite multi-valuta

•Credite pentru achizitionarea operelor de arta, Yacht-uri, Business Jets,

palate sau conace

56



SPENDING – Facilitati bancare si extrabancare de utilizare a averii

Savoir Vivre - Personal Concierge - American Express• (Platinum / Centurion) si Mastercard World Elite• Privilegii: Inchirieri limuzine, Yacht-uri, Avioane private sau privilegii pe croaziere• Camere hoteliere exclusiviste, hoteluri de lux, vile si statiuni dedicate clientele“HNWI”,

Fine Dining Programs, evenimente exclusive, Golf Tours, Fitness Club, Wine Clubs, SpecialClubs, Exclusive Shopping Protection si alte facilitati

• Asigurari dedicate„HNWI” • F il antropie, Mecenat • Arta, hobby, bijuterii, haine de lux, excursii exotice, yachting, etc

57



Partea 4 - Produse şi servicii bancare destinate clientelei persoane juridice„Commercial & Corporate Banking”

4.1.Introducere

Produseleşi serviciile bancare pentru persoanelor juridice sunt dezvoltate si diversificate î

functie de complexitatea afacerilor, de nevoile specifice ale segmentelor declientelă cărora se

adresează.Segmentarea pe categorii de clientela[1] poatesă difere sensibil înfuncție de strategiacomercială

a fiecărei bănci. În cazul unor bănci o companie poate ficonsiderată ca fiind mare pe când în cazul

altei bănci aceeași companie poate fi inclus la un segment dedicat companiilor miciși mijlocii.

4.2.1. Conturişi operaţiuni curente

Contul bancarreflectă expresiarelațiilor dintre bancă și client ce permite atragerea de resurse sau

stingerea unorobligații în cadrul unor procese economiceși financiare pe care băncile și clienții le

derulează cu diverseentități pe plannațional și internațional.58



Conturile care le pot deschide persoanele juridice in calitate de clienti ai bancii imbr

urmatoarele forme:•Conturi curente

•Conturi colectoare

•Conturi dedistribuţie

•Conturi fiduciare•Cont Escrow

•Subconturi personalizate

•Conturi de capital social

59



Alte servicii aferenteoperaţiunilor curente şi

gestiuniilichidităţilor

•Transferuri rapide interne

•Servicii de colectare a numeraruluişi a altor valori

•Semnătură electronică/certificate digitale

•Facilitarea plăţilor vamale

•Servicii de transfer a disponibilului de laTrezoreriile de Stat

•Servicii detipărire a formularelor

•Transmitereaautomată a extraselor de cont în

format SWIFT (MT940)•CIP Online/Offline

•Plata facturilor

•Operaţiuni de schimb valutar

•Transferuri automate de tip„Sweep”

•Operaţiuni cu numerar

•Servicii de asistenta de tip„Help Desk”/ „Call

Center”

•Servicii de internet banking/electronic banking

60



4.2.2.Soluţii de plată

•Transferuri bancare intraşi interbancare

•Transferuri bancareinternaţionale – intra-grupşi în afara grupuluiPlăţi în numerar la

ghişeu sau la automatele bancare

•Plati multiple

•Servicii de plăţi de tip„Cross-Currency” •Servicii de plăţi de tip„SEPA”

61



4.2.3. Instrumente de plata

Instrumentele deplată cu numerar sunt reprezentate prin monedametalică şi bancnote.Instrumentele de plată fara numerar sunt documente standardizate careconţin instrucţiuni

de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilorcătre banca beneficiarului.

Orice instrument de plată conţine două tipuri deinformaţii: financiare şi nefinanciare.• Informaţia financiară se referă la suma de bani care trebuie plătită, valuta,

băncile participante şi conturile debitoare şi creditoare, numele părţilor participante la tranzacţie, iar responsabilitatea asupraacurateţii informaţiilor revine

emitentului.• Informaţia nefinanciara cuprinde elemente adiacenteplăţii, ca scopul acesteia

sau anumite instrucţiuni cu caracter specific.

62



Exemple de instrumente de plata fara numerar:- ordinul de plată,- cecul,

- cambia,

- biletul la ordin,- dispoziţia de plată externă,- dispoziţia de încasare externă,- cardul,

- ordinul de plata electronic,- cecul electronic.

- direct debit

- platile programate

Instrumente de plata

63



Dupainiţiatorului plăţii, instrumentele se împart îndouă grupe:

- instrumente de credit, instrumentate decumpărător : ordinul de plata. Partile

implicate sunt ordonatorul (platitorul sau emitentul instrumentului), beneficiarul si

bancile participante (emitenta sau initiatoare), eventual o banca intermendiara si in

final banca destinatara (colectoare). INSTRUMENTAT DE DEBITOR

- intrumente de debit, instrumentate devânzător : cecul bancar, cambia, biletul la ordin,

direct debitul, platile programate. Practic este vorba de transfer de debitiniţiat de

creditor, adică un transfer asupracăruia debitorul şi-a dat acordul prin semnarea

instrumentului de plată şi urmează ca sumasă fie transferată creditorului la simpla cerere a

acestuia. INSTRUMENTAT DE CREDITOR

Instrumente de plata

64



Ordinul de plata (instrument de debit)

Ordinul de plată (engl. payment order) este odispoziţie necondiţionată dată de ordonatorulacesteia unei bănci emitente de a pune ladispoziţia unui beneficiar oanumită sumă de bani, fie in

cont fie in numerar. Ordinul de plată presupune ca ordonatorulsă aibă disponibilităţile necesare

în cont. Ordinele de plata pot fi realizate pe suport hartie sau in format electronic (necesita

semnatura electronica).

Informatiile obligatoriiale unui ordin de plata:

- identificarea instrumentului (ordin de plată),

- suma in cifre si litere,

- ordonatorul, contulşi banca sa,- beneficiarul, contulşi banca acestuia, data

emiterii

- semnătura electronică (parola, PIN)

65



Ordinul de plată electronic este un instrument care prezintă cel putindouă caracteristici:necondiţionalitatea plăţii (necesitatea prezentarii la banca unor documente de expeditie,

transport, calitate etc) si revocabilitatea OP-ului pana in momentul acceptarii lui decatre banca destinatara.

Nefinalizarea transferului.În cazulnefinalizării transferului, bancaemitentă are obligaţia să returneze plătitorului suma din ordinul de plată, inclusiv penalizările de intârziere.

Ordinul de plata (instrument de debit)

66



Direct Debit

Direct debitul este forma în care debitorulmandatează banca la care are contulsă onoreze

cererile de plăţi ale unui anumit creditor, deregulă un prestator de servicii repetate (telefon,

electricitate, gaze,apă, salubritate etc),fără acordul expres al debitorului. Direct debitul se

realieaza in baza unei conventii intre parti (debitor, creditor si banca).

Standing order – Plati programate

Plata programată (engl. standing order) este ovariantă a debitului direct si presupune

transferul unei sume constante sau transferul integral al soldului unui cont current respectivtransferul excedentuluifaţă de o anumită limită a soldului unui cont current. Avantajele

platilor programate constau in operativitatea, economia de timp si comoditatea, scutirea de

grija platilor sistematice.

Instrumente de debit, instrumentate de vânzător sau creditor

67



Cecul bancar


Cecul esteun titlu de credit emis de o bancă în favoarea posesorului cecului care are dreptulsă se adreseze băncii solicitând stingerea creanţei prin plata titlului. cecul permitecesiunea decreanţă prin girare către alt creditor care devine noul posesor al titlui de credit şi în aceastăcalitate se poate adresa băncii pentru primirea sumei cuvenite.

• Trăgătorul este partea care emite (scrie) ceculşi dă o dispoziţie de plată, băncii lacare are deschis contul.

• Trasul este întotdeauna o bancă la care trăgătorul are deschis contul şi careefectuează plata, pe baza cecului primit, către o terţă parte sau chiar către trăgător dacă acesta solicită să i se elibereze numerar.

• Beneficiaruleste partea care primeşte suma transmisă de trăgător ; în situaţia în caretrăgătorul a dispussă i se elibereze numerar, acesta devine si beneficiar.

Emiterea unui cec fără ca trăgătorul să dispună de fondurile necesare (în descoperit de cont)atrage sancţiuni civile şi penale.

68




69




Menţiunile obligatorii ale cecului.

- denumirea de cectrebuiesă figureze pe înscris prin formula“plătiţi în schimbulacestui cec” care are un caracter imperativ- ordinul necondiţionat de plată a unei sume de bani (cifre si litere)- stipulat “ la ordin” cu semnificatiacă cecul poate circula prin girareşi “nu la ordin”

adică cecul nu poate fi girat- numele trasuluieste numele băncii plătitoare - locul deplată, localitateaşi adresa băncii plătitoare la care trebuie prezentat cecul pentru încasare;- data şi locul emiterii, respectiv ziua, lunaşi anul pentru a se puteacunoaşte termenul până la care posesorul trebuiesă prezinte cecul la plată, termendupă caretrăgătorul decade din drepturile sale de regres

- numele trăgătorului, adică numele, prenumeleşi adresa emitentului pentru a seidentifica clientul decătre banca plătitoare;- numele beneficiarului pentru ca bancasă identifice persoanadestinatară;- - semnătura trăgătorului este explicită (numeşi prenume)şi olografă (scrisă demână) si eventual stampila unitatii (pentru pj)

70




Tipuri de cecuri:

• Cecul nominativ – are inscris numele beneficiarului sidă încredere acestuia că cecul se

va deconta numai în favoarea sa•

Cecul certificat -suma se blochează în cont până la primirea cecului la decontare sau pânăla expirarea valabilitătii acestuia.

• Cecul barat - estede două feluri:cecul cu barare generalăcare nu are completat spaţiul

dintre cele două linii şi poate circula prin girare, fiind prezentat la încasare de ultimul

posesor care trebuie să completeze spaţiul dintre linii cu denumirea şi adresa băncii sale.

Cecul cu barare specialăeste acela care are înscrisă între cele două linii denumirea băncii

către care se va face plata.

71



Tipuri de cecuri:

• Cec la purtătorcare în loc de beneficiar are înscrisă menţiunea “la purtător” sau “plătiţi

purtătorului” şi care se plăteşte de bancă celui care se prezintă cu cecul.• Cecul postdatatcare dă posibiltatea ca data emiterii să fie o dată ulterioară emiterii

propriuzise (în practică după expediera bunurilor sau la introducerea cecului în bancă pentîncasare).

• Cecul pentru numerar se foloseşte pentru încasarea în numerar prin simpla prezentare a

ceculuişi beneficiarului la banca emitentului.•

Ceculde călătorieeste tot o variantă a cecului pentru numerar care are înscrisă denumirea“cec de călătorie” şi o anumită sumă care se poate ridica de la o bancă sau o unitate de

turism. Cecul se poate emite în monedă locală sau valută şi poate fi pe o durată determinat

sau nedeterminată. Cecul de călătorie se foloseşte în activitaea de turism înlocuind

transportul banilor.


72




Cambia

Cambia este un instrument de plată si un titlu de credit ceexprimă obligaţia asumată de un

debitor de a plăti la vedere sau lascadenţă o sumă de bani în favoarea unui beneficiar.

Participanţii la o cambie sunt cel puţin treientităti: trăgătorul, trasulşi beneficiarul.- Trăgătorul este entitatea care emite (trage) cambia în calitate de creditor(vânzător,

furnizor) pentru bunurile care secomercializează cu plata amânată (la un anumit

termen).

- Trasul este entitatea care plăteşte suma înscrisă pe cambie,adică debitorul care

mandatează banca sasă onoreze cambia.

- Beneficiaruleste entitatea care primeşte banii,faţă de caretrăgătorul are oobligaţie

de plată şi îi cedează prin cambie drepturile băneşti cuvenite dintranzacţie.

73




Cambia

74




Menţiuni obligatorii:

- Ordinul de a plăticare trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat, folosindu-se formula

“plătiţi” o suma de bani (cifre si litere)

- Numele trăgătoruluicare emite cambia, stabileşte tipul decambieşi este plătitorul deultimă instanţă dacă trasul nu-şi onorează obligaţia asumată.

- Numele plătitorului (trasul)trebuie să fie complet, aşa cum apare în actele oficiale.

- Scadenţaeste necesară pentru a se cunoaşte data la care cambia trebuie plătită, daca nu,

ea este platita la vedere

- Locul unde se efectuează plata- Numele beneficiaruluise scrie clar şi complet; beneficiarul poate desemna o altă

persoană,purtător , prin înscrierea numelui acestuia pe cambie.

- Data, locul emiterii si semnătura trăgătorului

Cambia

75




Acceptareaeste actul prin care trasul se obligă să plătească, la scadenţă, posesoruluititlului suma inscrisă pe acesta.

Scontarea cambiei.Scontarea este operaţiunea de vânzare a unei cambii către o bancă comercială în scopul de

a obţine lichiditate înainte de scadenţă.Va = Vn – Sc,unde: Va= valoarea actuală,

Vn= valoarea nominală,Sc = scontul

Scadenţa şi plata cambiei – trebuie să fie certă (o dată precisă), unică (nu se admitscadenţe succesive) şi posibilă (să nu fie o zi neindentificabilă).

Plata se face la scadenţă şi la locul indicat pe titlu prin prezentarea cambiei. La primireacambiei, trasul are obligaţia să plătească.

Cambia

76




Biletul la ordin

Biletul la ordin este o variantă a cambiei carePUNE ÎN LEGĂTURĂ NUMAI DOUĂPERSOANE, DEBITOR (EMITENTUL) ŞI CREDITOR (BENEFICIARUL), spredeosebire de cambie care stabilea relaţii între trei persoane.

Menţiunile obligatorii prevăzute de lege:• denumirea debilet la ordin, tipul titlului(la ordin sau nu la ordin),• dispoziţia de plată prin expresiavoi plăti sau mă oblig să plătesc, suma(in cifre şi

litere),moneda, emitent(nume, adresă, bancă, cont),• data si locul emiterii,•

scadenţa,• loculplăţii,• beneficiar(nume) şi semnătura emitentului.Spre deosebire de cambie, biletul la ordin esteindivizibil,adică nu se acceptă plăţi parţiale.

77



Biletul la ordin fiind o cambie îi sunt specifice toate procedurile procesului cambial,respectiv girul, avalul, protestul, regresul, execuţia cambială, alterarea,prescripţia. Există totuşi o excepţie, acceptarea, care nu mai estenecesară, întrucâtemitentul este înacelaşi timpşi acceptant.

Biletul la ordin

78



Girul

Girul este actul prin care posesorul titlului numitgirant, transferă altei persoanenumită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu, odată cu predarea acestuia, toate

drepturile decurgând din acest titlu. Girul sedă pe verso-ul cambiei sub forma unormenţiuni

scriseşi semnate care din punct de vedere juridicînseamnă o declaraţie scrisă şi subscrisă si

care cuprinde:numele girantului, numele giratarului, dataşi semnătura girantului.

Girul poate fi de mai multe feluri:• Girul în plin sau girul standard prin care sedă dispoziţie debitoruluisă plătească

un alt beneficiar.• Girul în alb care nu are înscris numele giratarului,

79





Actiuni juridice pentru recuperarea cambiei

În materie judiciară privind cambiile, obligatul principal este trasul care a acceptat plata siavaliştii acestuia,faţă de care se întreprinde oacţiune cambială directă (protestul), iardacă debitul nu se lichidează acţiunea cambială (regresul) se indreaptă către trăgător, iar acesta către giranţi.

Regresul presupunecă posesorul s-a îndreptat mai înainte, prinacţiune directă, asupraacceptantuluişi avaliştilor săi, dar rezultatele nu suntsatisfăcătoare (debitul persistă total sau parţial) şi acum seindreaptă către ceilalţi participanţi (trăgător, giranţi, avalişti). Actiunea deregres sedesfăşoară, în principiu,după expirareascadenţei când plata a fostrefuzată sauneonorată, dar în practică intervinsituaţii (refuz acceptare, incapacitate de plată, faliment) încareacţiunea de regres nu trebuiesă maiaştepte scadenţa. Actiunea de regres seadresează de posesor împotrivatrăgătorului, acesta contra girantului, apoi girantul contra alt girant, deci osuccesiune deacţiuni de regres.

Executarea silită - Executareasilită se face pe cale juridică, lacererea posesoruluişi presupune oanumită procedură.

81



4.3. Produse de economisire/investire în moneda naţională sau valută

Principalelesoluţii de economisire oferite decătre bănci companiilor sunturmătoarele:

•Depozitele la termen în monedanaţională sauvalută, cu diferitescadențe

•Depozitele overnightreprezintă plasamente cedepăşesc un anumit plafon

•Depozitele de tip„Revolving constituite la termen

•Depozitele Escrow

•Depozitele colaterale

82





Cardurile pot fi utilizate pentru:

Plata bunurilorşi serviciilor lacomercianţii acceptanţi din ţară şi dinstrăinătate, atât în mediu

electronic (la terminalele EFTPOS) câtşi manual (imprintere ZIP-ZAP în cazul cardurilor

embosate) ;

Efectuareatranzacţiilor pe internet, poştă sau telefon (MOTO – Mail Order/Telephone Order)

în condiţii sporite de securitate,odată accesate serviciile de tip 3D Secure (Verified by

Visa/Mastercard SecureCode) ;Plăti facturilor emise dediverşi furnizori deutilităţi (telefonie, electricitate,apă-canal, gaze,

televiziune satelit, etc) sau transferuri bancare la ATM, POS sau APS;

Obţinerea de informaţii privind soldul contului de cardşi a ultimelor 10tranzacţii de la

automatele bancare (ATM sau APS) ale băncii;

Schimbarea codului PIN la ATM-urile băncii;

84



4.4.2. Servicii de acceptare carduri - presupun permitereaefectuării de operaţiuni de către deţinătorii

de carduri Visa, Mastercardşi American Express (cu bancamagnetică sau cip) prin intermediulterminalelor electronice de tip EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale).

Terminalul respectiv permite transferul electronic de fonduri la punctul de vânzare, permite prelua

prelucrarea, stocareaşi transmiterea într-omanieră sigură, modernă şi eficientă a informaţiilor privind

plăţilor realizate cu cardul.

Avantajelecomercianţilor constau încreşterea volumului devânzări, reducerea costurilor, simplificarea

ciclului operaţiunilor de plată, decontareasigură, rapidă şi eficientă a sumelor încasate, precumşi

simplificarea reconcilierii zilniceşi lunare aoperaţiunilor efectuate.

Plata salariilor pe card se realizează î n baza uneiconvenţii de plată a salariilor î ncheiată î ntre bancă şi

compania angajatoare,salariaţii pot avea acces la un card de debitataşat contului de salariu, cont î n care

drepturile salarialesă le fie virate.

85



4.4.3. Plata pe card a salariilorangajaţilor companiei

Unele bănci oferă pachete consistente de produseşi servicii bancareşi extra-bancare pentru motivareaşi fidelizareaangajaţilor companiei cu un potenţial deosebit (persoane cheie din cadrul conducerii

executive sausalariaţilor cu un potenţial deosebit de dezvoltare profesională):

•Produse şi servicii de economisire respectiv creditare încondiţii mult mai avantajoasefaţă de

condiţiile standard

•Planuri deinvestiții pentruangajaţi în condiţii mai avantajoase decât în cazul în careangajaţii ar opta

pentruasigurări individuale (pe cont propriu)

•Planuri de protecţie a vieţii şi sănătăţii angajaţilor , acoperind riscurile unor evenimenteneplăcute cu

care s-ar putea confruntaangajaţii la un moment dat

•Planuri de asigurare cucomponentă de economisire/investiţie/pensiePensie privată facultativă (Pilonul III) – posibilitateaoferită companiilor

de a plăti pentruangajaţi în afară de pensia pe care contribuie eiînşişi

86



4.5. Produse şi servicii destinate susținerii activităţii curente şi a investiţiilor

Creditulfacilitează schimburile, stimuleaza producția, susține creșterea economică și joacă un rolimportant î n creația monetară.

Î n funcție de caracteristicile creditului, creditul poate fi clasificat astfel:

• După perioada de creditare

pe termen scurt (pana la 1 an)

credite pe termen mediu (1 – 5 ani)

credite pe termen lung (peste 5 ani)

•După activitateafinanţată

credite pentrususținerea activității curente ( producţie, comert)

credite pe obiect, pentru dezvoltare sau refinantare

•După modalitatea de rambursare

credite rambursabile î ntr-o tranşă ( î n fine)

credite rambursabile prin rate fixe

credite rambursabile prinanuităţi constante

87



•După forma de acordare

avansul î n cont curent

î mprumut acordat

cesiune decreanţe (scontare, factoring)

creditul bazat pe angajamentul degaranţie

•Dupa serviciul datoriei

•credite performante (standard)

•credite î n observaţie

•credite substandard

•credite incerte

•credite cu risc major (pierdere) •Dupa moneda de acordare:

credite acordate î ntr-o singuramonedă sau multi valuta Î n funcție de sursa definanțare:

credite acordate din surse speciale (BEI, BERD, etc)

credite acordate din surse generale 88



•Linia de credit sau creditul de trezorerie pentru acoperirea nevoilor

neprevăzute de capital de lucru, pentru fluidizarea fluxului de numerarşi

finanţarea nevoilor curente saurefinanţarea unor credite cudestinaţie similară.

Caracterul de tip revolvingconferă produsului o flexibilitatesporită, linia

reintregindu-se pemăsură rambursărilor efectuate, fondurile puse ladispoziţie

putând fi utilizate din noufără a mai fi nevoie de repetarea procesului de

aprobare ca î n cazul unui nou credit.•Credite la termen pentru capital de lucru – destinate finanţării nevoilor

curente generale sau a celor iar perioada de creditare este î n general de până la

12 luni.

•Credite de refinanţare acordate companiilor care au deja î n derulare credite pentru capital de lucru,investiţii şi alte cheltuieli generale la mai multe bănci î şi

doresc consolidarea tuturor datoriilor la osingură bancă î n condiţii de

rambursareşi costuri mai avantajoase.

89



•Credite pe obiect – destinate achizitionării de mijloace fixe sauclădiri,

aprovizionării cu materii primeşi materiale, acoperirii cheltuielilor cureparaţiile capitale inclusivrefinanţarea creditelor acordate de alte bănci comerciale având

destinaţie similară.

•Credite pentru nevoi generale, nenominalizate reprezintă sume de bani puse la

dispoziţia companiilor pentru nevoile generale, nenominalizate. În acest fel,

companiile pot împrumuta fondurile aferentefinanţării activităţii curente sau a

investiţiilor . Creditulreprezintă o facilitate cash de tip„non-revolving”.

•Avalizarea efectelor decomerţ în favoarea unor parteneri sau a altor bănci în

condiţiile şi cugaranţiile solicitate decătre bancă.

•Credite pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat şi bugetul asigurarilorsociale - valoareafinanţată neputânddepăşi 50% din cifra de afaceri a ultimului

bilanţ anual încheiat.

90



Credite pe documente comerciale (avansuri pebază de documente) -

creditele pe termen scurt (cuscadențe de până la 120 de zile) acordate pentru asigurarea necesarului definanţare generat de decalajul dintre

momentulefectuării plăţilor prin ordin de plată, cambie sau cec, respectiv a

facturilor ajunse aproape descadență şi termenul de încasare a acestor plăți

aflate în circuitul de decontare sau încasare). Valoareafinanţării poate fi de

până la 70-90% din valoarea documentelor comerciale (bilete la ordin,

cambii, cecuri, facturi etc).

Plafoane de credit pentru emiterea unor instrumente de garantarecum

ar fi scrisorile degaranţie şi acreditivele. Perioada de valabilitate a

plafonului este în general de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire.Valoarea plafonului sestabileşte în baza unei analize financiare cantitative

şi calitativedetaliată a companiei.

91



• Finanţarea si refinanțarea proiectelor de investiții – finanţarea

cheltuielilor legateachiziţia de echipamente şi/sau maşini, proprietăţi imobiliare, terenuri, vehicule sau dezvoltarea unor proiecte imobiliare

(rezidenţiale sau comerciale) precumşi a cheltuielilor aferente.În general,

finanţarea acoperă peste 50% din costurile total implicate,diferenţele

constituindu-o aportul propriu al companiei.Rambursările pot fi personalizate înfuncţie de fluxul deîncasări său conform unor grafice de

rambursare negociate. Înfuncţie de perioada de punere înfuncţie (recepţie) a

investiţiei, se poate acordaşi o perioadă de graţie de până la 12 luni la plata

ratelor.• Finanţare şi consultanță în privinţa achizitiilor de companii – utilizate

pentru proiectele de extindere sau consolidare a poziției companiei pe piaţă

prinachiziţia altor companii sau competitori.

92



•Împrumuturi sindicalizate – finanțarea marilor proiecte deinvestiţii care

necesită implicarea mai multor grupuri de bănci comerciale, în scopulacordării unor sume mai marişi obţinerii unor termene mai bune decât în

cazul mai multorfacilităţi bilaterale.

•Credite acordate companiilor de leasingîn vedereafinanţării / refinanţării

achiziţiei de imobileşi bunuri mobile noi, care vor fi ulterior acordate în regim

de leasing utilizatorilor cu care se încheie contracte de leasing. Tot în cadrul

acestui tip de credit pot fi incluseşi creditele aferentefinanţării / refinanţării

capitalului de lucru al companiilor de leasing.

•Credite acordate autorităților locale – reprezintă finanţări destinate

administraţiei publice locale (consilii locale, primari), cu scopul de asusţine diverse programe, proiecte deinvestiţii publice - infrastructura de interes local

respectiv acoperireatemporară a deficitului delichidităţi prin liniile de credit

şi plafoanele aprobate în vederea emiterii de scrisori degaranţie bancară.

93



• Credite pentru companiişi autorităţi publice din surse speciale

UniuneaEuropeană, BancaEuropeană de Investiţii (BEI), BancaEuropeană

pentruReconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)• Finanţarea agriculturii – Beneficiariisubvenţiilor de tip APIA pot

solicita credite pentru acoperirea necesarului de capital de lucru, până la

80% - 90% din valoareasubvenţiei până la momentulîncasării acestora.

Rambursarea principaluluişi a dobânzii serealizează într-osingură tranșă,în momentul primirii sumelor de la APIA. Nu mai sunt necesare

constituirea altorgaranţii, decât cesionareaadeverinţei APIAşi a garanţiei

FGCR, unde este cazul.•

Produse şi serviciide tip „Investment Banking” – servicii dedicatedezvoltării şi restructurării saucedării companiilor de talie medieşi mare,

listări pe bursă, fuziuni,divizări, splitări saurestructurări.

94



Leasing – produse de finanţare şi servicii dedicate (asistență, asigurări, management de flote)

Leasingul reprezintă o alternativă modernă de finanţare în monedanaţională sau în valută, ceimplică transferareacătre utilizator (persoanafizică sau juridică) a dreptului defolosinţă împreună cu

toate riscurileşi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectulfinanţării,

în schimbul unei plăţi periodice numite rata de leasing.

Rata de leasingreprezintă cotă parte din valoarea de intrare a activului, a dobânzii de leasingşi cota-parte din prima de asiguraredupă caz.

În România acesteoperațiuni sunt realizate decătre institutiile financiare nebancare (IFN) care la

rândul lor pot fi constituite în cadrul grupurilor bancare. Formele reglementate de leasing s

leasingul financiarşi leasinguloperaţional.

95





Leasingul operaţional reprezintă o formă de finanţare în care utilizatorulachiziţionează dreptul

de a utiliza bunulfinanţat pe o perioadă redusă fără asumarea unor riscurişi beneficii aferente proprietarului, plata ratelor permițând finanţatorului recuperarea parţială a costului deachiziţie.

Din punct de vedere contabilşi fiscal, ratele de leasing sunt percepute caşi cheltuieli şi se

înregistrează în contul de profitşi peirdere. Deoarece contabilitatea bunului serealizează la locator,

locatarului nu îi este afectat bilanţul contabil, având un efect pozitiv asupra indicatorilorsăi financiar.La dataexpirării contractului de leasingoperaţional, utilizatorul este nevoitsă restituie activulfinanţat.

97



Finanţări de tipul „sale and lease-back” – operaţiune ce presupunecă utilizatorul esteşi

furnizorul bunuluifinanţat, locatorulachiziţionând de la acesta bunul la valoareanegociată. Acest tipde finanţare este util însituaţia în care compania are nevoie delichidităţi iar creditorii externi ( băncile)

fie nu dorescsă reînnoiască liniile de credit fie lemăresc dar cu condiţia creşterii costurilor de

finanţare saugaranţiile solicitate sunt prea mari în raport cufinanţarea primită.

98



4.6. Analiza, acordarea, monitorizarea și controlul creditelor

• Este o analiză a unor riscuri multiple, cuantificabile (financiare)sau necuanificabile (calitative);

• Banca decidedacă plasează baniiatraşi prin produsele de depozit...în afacerile propuse de solicitantul de credit;

• În urma analizei se fundamentează deciziei de creditaresau...respingerea solicitării;

• Analiza acordării creditelor estediferită în funcţie de clienţii persoane fizice (retail)şi declienţii persoane juridice (corporate);

• Prezintă anumite particularităţi: sume mai mici, destinaţie:consum sau destinaţie imobiliară, surse de venit nu foartediversificate (salarii, dividende, chirii).

99



Analiza acordării creditelor pentru persoane juridice

• În general, creditele pentru persoane juridicereprezintă valori

mai mari decât cele pentru persoane fizice, expuneri mai mari

pentru bănci •

Implică o analiză mai complexă, atât din punct de vederefinanciar câtşi nonfinanciar• Creditele pentru persoane juridice se adaptează/îşi modifică

carateristicile în funcţie de specificul beneficiarului,

domeniului de activitate, dimensiunea afacerii.

100

Analiza acordării creditelor pentru persoanejuridice (continuare)



Analiza aspectelornonfinanciare

• tipul companiei;• acţionariatul;

• indistria/ domeniul deactivitate;

• piaţă/produse/competitori • calitatea managementului

Analiza aspectelorfinanciare

• cuantificarea riscurilorfinanciare ale clientului;

•determinarea capacităţii derambursare a creditelor si deplată a dobânzilor; • analiza bilantului contabil;• analiza contului de rezultate

financiare;• determinarea performanţelorfinanciare ale companiei.

juridice (continuare)

101



Aspecteimportante în

analiza decredit

Identificarea scopului şinivelului creditului

solicitat

Stabilirea niveluluidobâzii şi al

comisioanelor

Identificareagaranţiilorcreditului

Identificareasurselor de

rambursare acreditului

Întocmireareferatului de creditşi a contractului de

credit

102



Specificulanalizei acordării produselor de creditare pentru investiţii / dezvoltare

Documentaţia include:• - cererea de credite la care seataşează documentele de mai jos;• - studiul de fezabilitate• - cash flow-ulinvestiţiei pe perioada de creditare cu calculul

eficienţei economice (RIR – rata internă de rentabilitate);• - bugetul de veniturişi cheltuieli pe perioda de realizare a

investitiei pentru verificarea fondurilor proprii cu care seangajează investitorul;

• - avizele pentruinvestiţiile colateraleşi conexe;• - titlul de proprietate asupra terenului;• - autorizaţia de construcţie;• - bilanţul şi contul de profitşi pierdere al ultimului an de

activitate;•

- alte documente solicitate da bancă în funcţie de specificulinvestiţiei.

Indicatori specifici: termen de recupare,eficienţă economică, ratainternă de rentabilitate

103



Pe ce se bazează acordarea produselor de creditare?

Analizasolicitării de credit sematerializează înReferatul de creditcare cuprinde:

• date de identificare a clientului;• situaţia creditelor acordate de bancă şi alte bănci din

sistem;•

situaţia creditelor acordate de alte bănci grupului din careface parte societatea împrumutată;• situaţia creditelor acordate de societăţile de leasing; • concluziile cu privire la analiza economico-financiară; • expunerea netă, prezentă şi viitoare a băncii faţă de client; • propunerea de creditare.

Acordarea implică împărţirea riscurilor cu clientul(contribuţia proprie), constituirea de garanţii, consilierea permanentă a clientului

104





•Descrierea pieţei / industriei

– Structura pieţei (dispersată sauconcentrată)

– Dimensiunea pieţei locale, regionaleşi globale

– Localizarea pieţei şi eventualeleschimbări recente ale structurii pieţei

– Locul companiei pe piaţă

– Capacitatea de productie si tehnologiie utilizate

– Produsele/serviciile companiei – Strategii calitativeşi cantitative privind programele deinvestiţii preconizate

•Personalul şi managementul

Detalii cantitativeşi calitative privind personalul companiei

Situatia garanţiilor:Cash colateral

Garanţii bancare sau guvernamentale

Garanţii corporatisteşi scrisori de confort/garanţie

Cesiune decreanţe, Gaj pe echipamente, Gaj pe stocuri, Ipoteci 106



Analizafinanciară (CANTITATIVĂ)

Analizacantitativă a unor elemente cheie în vedereadeterminării performanţelor financiare ale

companieişi stabilirii bonităţii clientului:Analiza poziţiei financiarese realizează în baza bilanţului contabilşi reflecta stareafinanciară în

care se afla compania la un moment dat. Principalii indicatori utilizat pentru analiza poziţiei

financiare sunt:

•Situaţia netă = Activ total – Datorii totale•Fondul de rulment (FR) = Surse durabile – Alocări permanente = (Capitaluri proprii + Datorii)

– Imobilizări nete = Active circulante nete

• Nevoia de fond de rulment (NFR) =Alocări temporare – Surse temporare = (Stocuri +

Creanţe) – Datorii curente

•Trezorerianetă (TN) = fr – nfr_ = (Investiţii financiare pe termens scurt +disponibilităţi) –

Credite bancare pe termen scurt

•Fluxul de trezorerie (CF -„cash-flow” -ul) aferent gestiunii,activităţilor de investiţii şi

activităţilor de finanţare 107



Analizaperformanţelor financiare şi a capacităţii de autofinanţare

Determinareapragului de rentabilitate – nivelul cifrei de afaceri care asiguraacoperireaintegrală a cheltuielilorfără a seobţine profit•Determinarea profitabilităţii cu ajutorul celordouă metode:

•Metoda anglo-saxonă: EBITDA = Cifra de afaceri – Cheltuieli de exploatareEBIT = EBITDA – Amortizări şi provizioane EBT = EBIT – Dobânzi = Rezultatul î nainte de impozitul pe profitRezultatul net = EBT – Impozit pe profit

•Metoda continentală:Valoareaadăugată = Realizările exerciţiului financiar – Consumurile de la

terţi Excedentul brut de exploatare (EBE) = Valoareaadăugată – (Salarii +

Impozite, taxe)

Rezultatulexploatării = EBE + (Alte venituri din exploatare –

Alte ch. Dinexploatare) – Amortizări – Provizioane. Rezultatul curent = Rezultatulexploatării + Rezultatul financiar Rezultatul net = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar – Impozitul pe

profit 0

108



•Capacitatea deautofinanţare – arata în cemăsură compania este înmăsură să îşi finanţeze activitatea de

exploatareşi dezvoltare din surse proprii. Capacitatea deautofinanţare se poate calcula cu ajutorulmetodei deductive sauadiţionale.

Analiza rentabilităţii capitalurilor se realizează în baza principalelor rate demarjă, de rotaţie, de

rentabilitateeconomică şi financiară a capitalurilor:

•Rate demarjă indica gradul de profitabilitate în raport cu cifra de afaceri.

•Rate de rentabilitateeconomică

•Ratele de rentabilitatefinanciară - principalii indicatoriutilizaţi în scop comparativ sunt:• Coeficientul de capitalizare bursieră • Profitul peacţiune (EPS „Earnings per Share”)• Randamentul activelor(ROA „Return on Assets”)•

Randamentulinvestiţiilor (ROI „Return on Investments”) • Rand. Capital. Proprii(ROE „Return on Equity”) • Randamentul dividendelor(„Dividend Yield”)

109

l d l l f î b l d



Analiza şi diagnosticul riscurilor financiare - în baza unei analize staticeşi dinamice a

riscurilor:

•Analizastatică se realizează pe baza:Analizei poziţiei financiare (FR, NFR, TN, CF)Analizasolvabilităţii (rata îndatorării, gradul de utilizare a levierului, rata datoriilor

financiareşi rata independenţei finaciare)Analizalichidităţii (ratacurentă, ratarapidă sau testul acid), rata imediata sau cash

Analizadinamică explică eventualele dezechilibre financiare în baza fluxurilor din tabloul de

finanţare, cu ajutorulurmătoarelor rate definanţare şi de rotaţie:Rate de finanţare: rata capacităţii de rambursare, ratacapacităţii de plată a

dobânzilor, rata autonomiei fiannciare, ratafinanţării activului economicşi rata mediea dobânzii sau costul definanţare Rate derotaţie: viteza derotaţie a activelor imobilizate, viteza derotaţie a activelor

totale, viteza derotaţie a stocurilor, viteza derotaţie a creanţelor şi durata medie de

plată a datoriilorfaţă de furnizori, creditorişi datoriilorfaţă de stat.

110



Evaluarea riscului de faliment se realizează în baza unorfuncţii liniare – de tip scor,funcţia

liniară tipică a acestora este de forma:

Z = a0 + a1R 1 + a2R 2 +... + anR n, unde:

A0 = parametrul pentrumăsurarea părţii neexplicate a scorului

A1= coeficienţii de corelaţie cu funcţia scor Z, sauvarianță marginală a scorului la ovariaţie de

o unitate a ratei R1

R 1... n = indicatorii de rentabilitateşi de structură a capitalurilor

111

Performanţele financiare şi economice ale unei companiisuntconsiderate a fi sustenabiledacă esteîndeplinită următoarea relaţie:

RentabFinanciară > RentabEconomică > Rata dobânzii> Rata Inflației.



Analiza oportunităţii şi rentabilităţii obiectivelor deinvestiţii - se realizează î n bază mai

multor metodeşi indicatori cum ar fi:

Principalele criterii sau indicatori:Criteriul VAN (valorea actualizatanetă), conformcăruia proiectul deinvestiţii este util a

fi adoptat, doar î n măsura î n care diferenţa î ntre evaluareaactualizată a fluxurilor denumerar viitoare estimateşi investiţia iniţială este pozitivă.Criteriul RIR (ratainternă de rentabilitate),reprezintă rată pentru care valoarea

actualizată netă este egală cu zero (VAN =),adică rată pentru care valoareaactualizată acosturilor esteegală cu valoareaactualizată a veniturilor.Indicele de profitabilitate – reflectă caștigul netobţinut pe unitateamonetară investită Termenul de recuperare Pragul financiar de rentabitate – reflectă veniturile minime pentru careinvestiţia î ncepe

să fie profitabilă Momentul optim de realizare ainvestiţiei reflectă momentul î n care valoareaactualizată

netă estemaximă.Analiza de senzitivitate serealizează î n vedereaidentificării factorilor exogeni cu cea mai

mareinfluenţă asupra valorii actualizate neteşi asupra performanței financiare a proiectului de

investiţii.

112



Principalele surse de informaţii pentru analiza financiară şi non-

financiară a persoanelor juridice, lereprezintă principalele documente existenteîn bancă deja (documentele solicitate la deschiderea contului curent)şi

documentele aferente întocmirii dosarului de credit:• Act constitutiv sau contract de societateşi stat• Hotărâre judecatoarească sau de guvern privindînfiinţarea societăţii • Certificatul de înmatriculare la Oficiul RegistruluiComerţului • Certificatul de înregistrarefiscală • Ultimul extras din RegistrulComerţului eliberat cu ocazia ultimeimenţiuni • Autorizaţiile de funcţionare, certificatul de atestarefiscală • Împuternicirea persoanei/persoanelor care vor efectuaoperaţiunile la bancă, semnată de persoanele autorizatesă angajeze legal societatea.•

Acordul scris pentru consultareafişierelor CRC• Fotocopii ale actelor de identitate ale persoanelor autorizate cu dreptse semnătură

113



• Documente cereflectă situaţia economico-financiară a societăţii:·Bilanţul şi anexele (politicile contabileşi notele explicative) ·Contul de profitşi pierdere î ncheiat pentru ultimii 2-3 ani fiscali ·Balanţa de verificare î ncheiată pentru ultimalună ·Raportul auditorilor companiei sau certificarea bilanţului conformreglementărilor legale î n vigoare·Situaţia fluxului de numerar (cash-flow-ul) estimat pentru perioada pentrucare companiasolicită finanţarea ·Raportul de gestiune

·Situaţiile financiare consolidate ( î n cazul grupurilor de companii)• Planul de afaceri,situaţia fluxului de numerar (cash-flow-ul) preconizat pentru

perioadafinanţării

• Proiecţia bugetului de veniturişi cheltuieli

• Documentele de proprietate

• Documentaţii specifice î n cazul unorfinanţări speciale si orice alte documente

necesare solicitate de bancă

114



Monitorizarea creditelor

Monitorizarea creditelor - activitatea de gestionare a creditelorşi adobânzilor aferente în vedereaasigurării rambursării la scadenţă a

acestora.

Monitorizarea este o activitatecomplexă, care se desfăşoară pe tot

parcursulcreditării, atât în bancă, cât şi la sediul benficiarului de credit,implică:

- supravegherea utilizării creditelor şi a respectării destinaţiei

acestora, potrivit clauzelor contractuale;

- supravegherea rambursării creditelor scadente şi platadobânzilolraferente;

115



- supravegherea evoluţiei capacităţii financiare a beneficiarilor de credite;

- analiza periodică a calităţii portofoliului de credite;

- controlul pe teren a existenţei garanţiilor;

- amânarea,rescadenţarea, reeşalonarea, prelugirea creditelor;

- scoaterea în afara bilanţului a creditelor neperformante;

- provizionareacreditelor cu un serviciu al datoriei depăşit

Monitorizarea utilizării produselor de creditare

116



Administrareaproduselor de

creditare

Pot fi consultate:- Centrala Riscurilorbancare (CRB)- Biroul de credit- Arhiva electronica de

garanţii reale mobiliare(AEGRM)

Se realizează

evaluareapermanentă asituaţiei clientului,

a îndepliniriicondiţiilor agr eate

cu banca

Poate determina vânzareaaltor produse şi servicii ale

băncii

IMPLICĂ OPERMANENTĂ

RELAŢIONARE CUCLIENTUL

117



În urmaevaluării performanţelor financiare aleclienţilor , creditele vor fi incluse în una dintreurmătoarele categorii:

• categoria A - în cazul în care performanţele financiare sunt foarte buneşi permit achitarea lascadenţă a dobânziişi a ratei.Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a performanţelor financiare la un nivel ridicat;• categoria B - în cazul în care performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu potmenţine acest nivel în perspectivă mai îndelungată;• categoria C - în cazul în care performanţele financiare suntsatisfăcătoare, dar au oevidentă tendinţă de înrăutăţire;• categoria D - în cazul în care performanţa financiară este scăzută şi cu o evidentă ciclicitate laintervale scurte de timp;• categoria E - în cazul în care performanţele financiarearată pierderişi există perspective clarecă nu pot fi plătite nici ratele nici dobânzile.

118



Serviciul datoriei va fi apreciatcă:

•Bun - însituaţia în care rateleşi dobânzile sunt plătite la scadenţă sau cu o întârzieremaximă de 7 zile;

•Slab - însituaţia în care rateleşi dobânzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 de zile;

•Necorespunzător - însituaţia în care rateleşi dobânzile sunt plătite cu o întârziere de peste 30 de zile.

A B C D E

0 – 15 zile Standard

/Pierdere

În observaţie

/Pierdere

Substandard

/Pierdere

Îndoielnic/

Pierdere

Pierdere/

Pierdere 16 – 30 zile În observaţie

/Pierdere Substandard

/Pierdere Îndoielnic/

Pierdere Pierdere/ Pierdere

Pierdere/ Pierdere

31 – 60 zile Substandard /Pierdere

Îndoielnic/ Pierdere

Pierdere/Pierdere

Pierdere/ Pierdere

Pierdere/ Pierdere

61 – 90 de

zile

Îndoi Pierdere/ Pierdere

Pierdere/Pierde

re

Pierdere/ Pierdere

Pierdere/ Pierdere

Minim 91zile

Pierdere/ Pierdere

Pierdere/ Pierdere

Pierdere/ Pierdere

Pierdere /Pierdere

Pierdere/ Pierdere

119



4 6 3 G iil di l



Ce implică garantarea produselor de finanţare?

• Garanţiile sunt elemente fundamentale pentru produsele definanţare

• Conferă un confort moral pentru bancă privindrecuperarea creditelor

• Garantarea creditului este un proces complex, denatură economică şi juridică

• Se desfăşoară din faza deanaliză a creditului până larecuperareaintegrală a acestuiaşi a dobânzii aferente

4.6.3 Garantiile creditelor

121

G ii d l d fi



• Garanţiile reprezintă activele de ultimă instanţă careacoperă riscul de creditare

• Garanţiile pot conferi prioritatea faţă de ceilalţi creditori

•

Esenţa garanţiei este de a evita sau a reduce riscul denerecuperare a creditelor înfuncţie de calitatea acesteia

• Calitatea de garant o poate avea atât debitorul cu bunurileimobiliare şi mobiliare pe care ledeţine, precum şi drepturile pe care le are de primit din diverseactivităţi/de alţi garanţi

Garanţii pentru produsele de finanţare

122

Tipuri de garanţii



Tipuri de garanţii

Garanţiisuntdiversificate în funcţie de naturacreditelor, de cadrul de reglementare

(a) -După natura garanţiilor: garanţii reale:

- privilegiul;- ipoteca;- gajul;- titluri de valoare;- depozit colateral;- certificate de depozit sau instrumentesimilare emise de banca creditoare;- garanţia cu soldul creditor al contuluicurent;- cesiunea de creanţă

123

Tipuri de garanţii



garanţii personale

garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate emise deautorităţile centrale sau locale, băncile centrale şi băncile comerciale din UE şi din ţările de categoria Anemembre UE;

garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale băncilor de dezvoltare multilaterală sau ale BănciiEuropene de Investiţii;

titluri emise de autorităţile centrale şi băncile centraledin UE şi din ţările de categoria A nemembre UE;

titluri emise de băncile de dezvoltare multilaterală saude Banca Europeană de Investiţii;

Tipuri de garanţii

124



Garanţiile reale



Sunt constituite din bunurimobile şi imobile care circulă

libere pe piaţă

1) Privilegiul imobiliar este ogaranţie tip ipotecă care dă dreptul

băncii creditoare de a urmări bunulipotecat indiferent de posesor.

2) Ipoteca este cea mai uzitată garanţie imobiliară şi reprezintă un

drept real al creditorului asupraimobilului

3) Garanţia cu soldul contului curent - ocesiune de creanţă în favoarea băncii asumelor care intră în contul curent bunulafectat garanţiei

4) Garanţia cu soldul contuluicurent

5) Garanţia mobiliară ( gaj), sepoate constitui cu sau fără

deposedarea celui care deţine în poprietate

6) Cesiunea de creanţă 7) Garanţii cu titluri devaloare ( certificate dedepozit, acţiuni,instrumente de plată)

Tipuri de garanţii

126

d



Scrisori degaranţiebancară

Garanţia departicipare la licitaţie

Garanţia deretenţie

Garanţia derestituire aavansului

Garanţia debună execuţie

Garanţia de plată

Tipuri de garanţii

127

G iil l d b ă d l d fi



Garanţiile – elemente de bază pentru produsele de finanţare

• Administrarea-monitorizareagaranţiilor este o activitate foarteimportantă pentru bancă

• Procesele de evaluare, constituire, suplimentare, înlocuire, radiere agaranţiilor sunt procesedinamice

• Condiţiile privind garanţiile pot determina competitivitatea produselor definanţare/creditare acordate debănci

128



4.7. Produse şi servicii de finanţare şi susţinere a activităţilor de comerţ exterior

Activitățile de comerț exterior au o anumită specificitate conferită de caracterul

internațional al fluxurilor demărfuri și servicii, care sunt urmate la rândul lor de fluxuri

financiare. În acest sens, băncile au dezvoltat diferitesoluții menitesă faciliteze derularea

operațiunilor de comerț exterior câteva dintre acestea fiindgaranțiile bancare, incasso-ul,

acreditivul,asigurările, factoringulși forfetarea.

129

Plati documentare externe Incasso



Plati documentare externe - Incasso

Incasso-ul reprezinta o modalitate de plata sipresupune tratarea de catre banci adocumentelor comerciale (facturi, documente de transport, de proprietate etc)si/sau

financiare (cambii, bilete la ordin, cec, chitante utilizate pentru a obtine bani) in conformitate

cu instructiunile primite de la exportator,cu scopul de a obtine plata si/sau acceptarea,

remite documentele contra plata si/sau acceptare sau remite documentele in baza altor termene

si conditii.

Incasso-ul este o modalitate de plata

SIMPLA, IEFTINA dar NEGARANTATA BANCAR.

Incasso-urilese utilizeaza candintre partenerii de afaceri exista deja

o relatie buna, de durata si de incredere

130

Pl i d I



Părţi implicate:1. Ordonatorul (exportatorul) – cel careiniţiază operaţiunea si depune

la banca setul de documente

2. Banca remitentă - banca la care ordonatorul aîncredinţat operaţiunea

de incasso.

3. Banca însărcinată cu încasarea sau banca colectoare4. Banca prezentatoare (banca trasului de pilda daca e una si aceiasi

banca) - banca însărcinată cu încasarea, efectuând prezentarea

documentelor trasului. Obligatia bancilor implicate sunt:

- de a verificaconcordanţa (aparenta) dintre documentele prezentate

efectivşi cele enumerate în ordinul de încasare, avizând exportatorul

asupra neregulilor sau documentelorlipsă

- executarea instrucţiunilor ordonatorului de transmitere a

documentelor


131

Pl i d I



- prezentarea documentelorşi obţinerea plăţii - în caz de neacceptare sauneplată, în cel mai scurt timp,să anunţe

ordonatorul

5. Trasul (importatorul) – acela căruia îi sunt prezentate documentele

potrivit ordinului de încasare.

Principalele etapeîn derularea plăţii prin incasso documentar sunt:

1. Importatorul si exportatorul convin prin contract asupra termenilor

operatiunii si plata prin incasso.

2. Livrarea mărfilor de catre exportator in concordanta cu termenii

contractuali, prezentarea documentelor la banca de catre exportator si

stabilirea conditiilor


132

Pl ti d t t I



3. Banca remitentă (exportatorului) transmite documentele bancii

prezentatoare (banca importatorului)

4. Notificarea importatorului de catre banca prezentatoare.

5.Banca prezentatoare elibereaza documentele fie contra platii, acceptariiunor efecte de comert sau emiterii unui bilet la ordin. In baza acestora,

importatorul primeste actele si ridica marfa.

6. După încasarea contravalorii documentelor de la exportator, banca

importatorului remite băncii exportatorului contravaloarea exportului

7. La primirea banilor, bancaremitentă notifică exportatorul de încasarea

exportului.


133

Pl ti d t t A diti l



Plati documentare externe - Acreditivul

Acreditivul documentar este un angajament irevocabil asumat de banca emitenta, lacererea unui client, de a plati beneficiarului o suma de bani contra prezentarii documentelor

in conformitate cu termenii si conditiile din acreditiv.

Siguranţa pe care oconferă utilizarea acreditivului documentar este data de:1.Formalismul sau caracterul documentar

2. Independenţa acreditivuluifaţă de contractual comercial. .

3. Fermitatea angajamentului bancar indifferent daca e acreditiv documentare revocabil sau

irevocabil.

4. Adaptabilitatea- permite anumitemenţiuni făcute în textul acreditivului sau prin diferitemoduri de utilizare

5. Siguranţă tuturor părţilor implicate în derularea lui

134



AcreditivulDocumetar

Siguranţă pentrutoate părţile implicate

Independenţa faţă de relaţia

contractuală debază

Fermitateaangajamentului bancarAdaptabilitatea

Formalismul

sau caracteruldocumentar

135






4. O altă bancă,denumită şibancă corespondentă sau Banca exportatorului, situată, deregulă, în ţara exportatorului, care în funcţie de instrucţiunile primite de la banca emitentă

poartă denumiri diferite:

- banca notificatoare sau avizatoare

- banca plătitoare in baza documentelor prezentate- banca trasă / acceptantă.- banca negociatoare- preiadocumentele contra plată imediat de la beneficiar şile

remită băncii emitente, recuperându-şi de la aceasta banii.- banca confirmatoare

5. Exportatorul sauBeneficiarul AD – este cel in favoarea caruia a fost deschis AD iardupa indeplinirea conditiilor, isi incaseaza banii contra documentelor.

Plati documentare externe Acreditivul

137




Etapele derularii unui AD:

1. Contractul intre cei doi parteneride afaceri – exportator si importator ce au convenit

plata prin AD

2. Dispoziţia/ordinul de deschidere AD dat de importator bănciisale

3. Deschiderea ADconstă în elaborarea unui înscris, însuşi AD, prin care banca emitentăse angajează ferm la plată în favoarea beneficiarului AD, exportatorul, în condiţiile de

termen şi documente potrivit instrucţiunilor primite de la ordonator.

4. Notificarea beneficiarului ADde catre banca exportatorului

5. Livrarea mărfiide catre exportator respectand conditiile si termenele impuse in AD.


138





Etapele derularii unui AD (continuare):

6. Dupa ce are documentele ce atesta livrarea,exportatorul le prezinta bancii. Banca

verifică concordanţa documentelor cu cerinţeleADşi efectuează plata – adica documente

contra bani

7. Dupa efectuarea platii,banca plătitoare remite documentele pentru a isi primi bancii

de la banca emitenta AD

8. Notificarea importatoruluisi plata documentelor(importatorul plateste bancii

emitente pentru a putea ridica marfa).

9. Eliberarea/ridicarea mărfiide catre importator dupa plata acesteia.

139




Acreditivul documentar propriu-zis1. Din punct de vedere alfermităţii angajamentului bancar:

Revocabil – poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment

Irevocabil- nu poate fi modificat sau anulatfără acordul tuturor partilor interesate

Neconfirmat – banca emitenta isi asuma intreaga responsabilitate privitoare

Confirmat – beneficiarul primeste doua angajamente ferme – atat din partea bancii

emitente cat si din partea bancii confirmatoare

2. Din punct de vedere al domicilierii – stabilirea bancii care este abilitata sa verifice

documentele si sa dispuna achitarea lor:

în ţara exportatorului în ţara importatorului sau într-o terţă ţară

140





3. Din punct de vedere al modului de utilizare (plata):cu plata la vedere

cu plata diferată (la termen)

4. Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care leconţine:Transferabil - beneficiarul (primul beneficiar) are dreptulsă îl facă utilizabil, în totalitate sau

parţial, pentru unul sau maimulţi beneficiari (beneficiari secunzi).

revolving (reînnoibil)- este avantajat atât importatorul, care nu-şi imobilizează o sumă mare

pentru procurareamărfii, cât şi vânzătorul, care prin valoareatotală a AD, are siguranţa livrării certe a

întregii producţii realizate.

clauza roşie (red clause) - permite băncii plătitoare să acorde avansuri beneficiarului înainte de

prezentarea documentelor cerute de acreditiv. Practic este o modalitate princare importatorul îl

finanţează pe exportatorfără să perceapă dobanda

stand-by - beneficiarul nuapelează la utilizarea lui decât înmăsura în care ordonatorul nuşi-a

îndeplinitobligaţia asumată în contract.141

Mecanismul plăţii prin Acreditiv Documentar (domiciliat înţara exportatorului)




142

Specificitatea Acreditivului DocumentarPlati documentare externe - Acreditivul



Clauzele incluse în Acreditivul Documentar pot oferiun plus desiguranţă exportatorului înîncasarea contravaloriimărfurilor (spre exempla clauzade confirmare a acreditivului);

Toate acreditivele ar trebuisă prevadă un loc de prezentare a documentelor pentruplată

sau negociere, cuexcepţia acreditivelor negociabile care pot fi prezentate la oricealtă bancă;

Pentru utilizarea Acreditivului Documentar/realizarea plăţii, există următoarele tipuri de

acreditive:la vedere, cu plata diferată prin acceptare, prin negociere (conformPublicaţiei

500).

143

4 8 EXPORT FINANCE Produse şi servicii bancare dedicatesusţineriiexporturilor



4.8. EXPORT FINANCE – Produse şi servicii bancare dedicatesusţinerii exporturilor

Majoritateaţărilor lumiisusţin în mod oficial exportatoriinaţionali, prin intermediul unorinstituţii sau agenţii specializate de tip ECA (Export Credit Agencies) în limitele prevederilor Acordulu

OECD.

Soluţiile oferite decătre acesteinstituţii sunt de natura unor scheme, mecanisme sau instrumente de

finanţare directă (creditele de export), derefinanţare, acordare a unor ajutoare de statşi stabilizare aretelor dedobândă pe termen mediuşi lung.

În România, rolul desusţinere şi promovare a mediului de afaceri românesc, în special a exporturilo

romani, îl joacă EximBank , instituţie financiară specializată, înfiinţată în din 1992.

Finanţarea exporturilor se realizează prin produse de creditare în monedanaţională sau în valută

pentru acoperirea cheltuielilor cu fabricareaşi livrarea produselor respectiv pentru prestarea serviciilor

destinate exportului atât pentru companii private câtşi pentruautorităţile administraţiei publice.

144

f î f



Instituţiile ce oferă pachete complete de servicii în vedereasusţinerii activităţilor de export, pot fi:

•Publice – capital majoritarsău integral de stat – de tip ECA, ceacţionează ca asiguratori,finanţatori

sau garantori de ultim rang – „last resort” – în România rolul fiind preluat decătre Eximbank

•Private - sub formasocietăţilor private de asigurare, cefurnizează informaţii comercialeşi servicii de

gestiune a riscurilor, de colectare sau recuperare acreanţelor generate dinactivităţile de comerţ exterior.

În România principalele companii de profil sunt: Compania de Asigurareşi Reasigurare a Exportului

(CARE România – subsidiara a EximBank), COFACE România (subsidiara COFACE Austria), AlliTiriac (ce promovează poliţele Euler Hermes Germania).

145



Garantarea contractelor de export se realizează în baza unor scrisori degaranţie bancară,

menitesă asigurefinanţările acordate deinstituţiile financiare pentru bună derulare aoperaţiunilor deexport (participarea lalicitaţii internaţionale, restituirea avansului plătit de importator, bună execuţie a

contractului de export, etc). Acestegaranţii sunt irevocabileşi necondiţionate, plătibile la prima cerere

scrisă a beneficiarului, în termen de maxim 15 zilelucrătoare, acoperind până la 80% din valoarea

finanţării (exclusiv dobânzişi comisioane).

Principalele tipuri degaranţii emise decătre EximBank sunt:

•Garanţii pentru creditele pe termen scurtsău mediu acordate de bănci pentru finanţarea

producţiei şi serviciilor destinate exportului

•Garanţii de export pentru:

-Garanţii de participare lalicitaţii internaţionale -Garanţii pentru restituirea avansului-Garanţii de bună execuţie -Garanţii pentru import temoporar-Alte tipuri degaranţii utilizate înoperaţiunile de export, stabilite prin contracte externe

146



Asigurarea exporturilor se realizează pe baza unor poliţe pentru acoperirea riscurilor comercialeşi

politice ce potapărea în derulareatranzacţiilor comercialeinternaţionale ale companiilor, asigurându-

le confortulcă-şi vor recuperacreanţele chiarşi în pieţe cu risc ridicat.

Poliţele de asigurare pot fi utilizate mai departe decătre exportatori prin cesionarea lor (drept

colateral) în vedereaobţinerii de finanţări (ex. Scontarea efectelor decomerţ) sau în vedereaobţinerii

unorfacilităţi de stabilizare a ratei dobânzii.

Principalele riscuri asigurate sunt:• Riscurile comerciale• Riscurile politice•

Riscurile deforţă majoră

147

P t 5 I tiţii d i i t t A t M t”



Partea 5 - Investiţii administrate – „Asset Management”

Fondurile mutuale sau organismele de plasament colectivatrag economiile

la nivel individual în vedereaplasării lor în mod colectiv.

Avantajele investiţiilor administrate:

•o administrare profesionistă a fondurilor băneşti,•asigurarea uneidiversificări a portofoliului precum

•oferirea unoreconomii de timpşi de costuri în condiţii de lichiditate

(se pot oricândrăscumpăra unităţile achiziţionate),

•transparența şi siguranţa din punct de vedere areglementării şi supravegherii stricte decătre autorităţile pieţelor .

148

Clasificarea organismelor de plasament colectiv în România



g p

În România, conform Directivei UCITS (Undertakings for Collective Investment în Transfer

Securities), organismele de Plasament colectiv seclasifică în:

•Fonduri deschise deinvestiţii (OPCVM – Organisme de Plasament Colectiv în valori mobiliare)

fac obiectul unei emisiunişi răscumpărări continue.

•Fonduri închise deinvestiţii (AOPC – Alte – Organisme de Plasament Colectiv) - oferirea în mod

public a unuinumăr limitat deunităţi de fond pe o perioadă limitată de timp.

În funcţie de apetitul la riscşi perioadarecomandată de deţinere, investitorii potdeține mai multe

categorii de fonduri, fonduri ce investesc preponderent în instrumente cu venit fix, instrumente

pieţei monetare,acţiuni, respectiv fonduri diversificate sau constituite la rândul lor din alte fondur

(fund of funds).

149

5 2 Societatea de administrare a investiţiilor (SAI)



5.2. Societatea de administrare a investiţiilor (SAI)

Societate de administrare a investiţiilor (SAI) - obiect de activitate administrarea O.P.C.V.M.stabilite în România sau în alt stat membru. SAI poatedesfășura, pe lângă administrarea de

organisme de plasament colectiv,activități de administrare a portofoliilor individuale deinvestiții

precum şi servicii conexe:consultanță de investiții privind unul sau mai multe instrumente

financiareşi activitatea de păstrare și administrarelegată de titlurile de participare ale organismelorde plasament colectiv.

În prezent, în Româniafuncționează 23 desocietăți de administrare ainvestițiilor pe lânga cele 5

societăți de investiții financiare, majoritatea dintre acesteafăcând parte din cadrul unor grupuri

bancare prezente la nivelinternațional.

150

5.3.Instituţii implicate în domeniul investiţiilor administrate



Instituţii implicate în domeniulinvestiţiilor administrate sunt:

•Depozitarii – sunt instituţiile de credit care păstrează în condiţii de siguranţă

activeleşi verifică modalitatea de calcul a valorii unitare a activului net (VUAN).

•Distribuitorii – sunt intermediarii caregestionează relaţiile cu clienţii: pun la

dispoziţie acestora prospectele fondurilor deinvestiţii, explică rapoartele periodice,

oferă informaţii asupra caracteristicilor, riscurilor asumate câtşi a oportunităţilor de piaţă de moment. Distribuitorii pot fi brokeri (SSIF),societăţile de administrare a

investiţiilor , ele însele sau altele (SAI) respectiv bănci;

•Intermediarii – pot fi instituţii de credit ( bănci), societăți de servicii de

intermedierefinanciară (SSIF) respectiv alteinstituţii financiare ;

•Auditorii financiari – ce joacă un rol esențial în certificarea faptuluică situațiile

financiarereflectă în mod fidel, clar, completși obiectiv realitatea;

151

•AsociaţiaAdministratorilor de Fonduri - A.A.F. (fostă UNOPCpână în mai 2008), esteorganizaţia



Asociaţia Administratorilor de Fonduri A.A.F. (fostă UNOPC până în mai 2008), esteorganizaţia

profesională independentă neguvernamentală a operatorilor din industria Organismelor de Plasame

Colectiv (O.P.C) din România, ce are principalele roluri: de promovare ainvestițiilor în unitățile fondurilor mutuale, de dezvoltare a cadrului juridic, organizatoricși profesional promovând un nivel

înalt de calificare profesională a personalului membrilorasociației precumși de gestiune arelațiilor cu

diferiteorganizații guvernamentale sau neguvernamentale interneși externe;

•Autoritatea de Supraveghere Financiara – are ca principale obiective asigurareastabilității,competitivității și bunei funcționări a piețelor financiare, promovarea încrederii în piețele și

instrumentele financiare, asigurândtotodată protecția investitorilorși a participanților la piață împotriva

practicilor neloialeși frauduloase;

•Fondul de compensare a investitorilor – are ca scop compensarea investitorilor, însituaţia

incapacităţii membrilor Fondului de a returna în limita unui plafon prestabilit fondurile băneşti şi / sau

instrumentele financiare datorate sauaparţinând investitorilor.

152

Clasificarea fondurilor de investii conform EFAMA



• Fonduri de acţiuni (Equity Funds) ce pot fiîmpărțite la rândul lor pe mai multe categorii, în

functie de :•regiune (fonduri globale, fonduri pe regiuni – Europa, Peninsula Iberica,țările nordice, țările

baltice, continentul american, regiunea Asia Pacific)

•țări (SUA, Anglia,Franța, Marea Britanie, Polonia, România, Austria,etc)

•sectoare: agricultură, biotehnologie, consum bunuri , energie, mediuînconjurător , financiar,mâncare, băutura şi tutun, produse forestiere,…

•capitalizarea bursiera – companii cucapitalizări bursiere relativ mici (companii de tip„small

caps”) pe țări și regiuniv

•Fonduri de obligaţiuni (Bond Fund) ;

•În funcţie de ratingul (calitatea) de credit, există fonduri ce investesc atât înobligațiuni

corporative câtşi guvernamentale (Aggregate), majoritarobligațiuni corporative (Corporate),

majoritar emise de guverne (Government), respectiv fonduri ce investesc în titluri cu un g

semnificativ de riscși implicit randamente superioare(„High Yield’) ;153

•În funcţie de media ponderată a duratei portofoliului există fonduri cu plasamente pe termen



•În funcţie de media ponderată a duratei portofoliului, există fonduri cu plasamente pe termen

scurt (între 1şi 3 ani), pe termen mediu (între 3şi 7 ani)și pe termen lung (peste 7 ani) ;

•În funcţie de expunerea valutară: fonduri cu expunere predominantă pe una dinurmătoarele

valute: EUR, USD, NOK, TRY, USD,... ;

•Altele categorii de fonduri:ce investesc cel puţin 70% din active în titluri ceoferă cupoane

variabile (Floating Rate), în titluri protejatefață de ratainflației (Inflation Linked) respectiv fonduri

ce utilizează diferite strategii deinvestiții (Flexible) ;•Fonduri multi-active (Multi-Asset Fund).

•În funcţie de expunerea geografică, fondurile pot investi în instrumente emise deentități dintr-o

țară anume respectiv continent;

•În funcţie de alocarea activelor pe clase, fondurile pot aborda strategii defensive, echilibrate

respectiv strategii agresive având expunere pe instrumente cu venit variabil (acțiuni) de peste 65%

din totalul activelor.

154

•Fonduri de instrumente monetare (Money Market Fund) ce investesc preponderent în



( y ) p p

instrumente monetare de până la 1 an: fonduri de tip Short Term Money Market ce investesc în

instrumente monetare cuscadențe de până la 120 zile, respectiv fonduri de tip Money Market ceinvestesc în instrumente monetare cuscadențe de până la 1 an.

•ARIS (Absolute Return Inovative Strategies) – au ca principal obiectivobţinerea unui randament

pozitiv (peste benchmark-ul aferent cashului), indiferent deevoluţia pieţelor financiare. În acest

sens, fondurile folosesc diferite clase de active, în special instrumente financiare.Înfuncţie de stilulde administrare, EFAMA aîmpărțit aceastaclasă de fonduri înșapte subclase:

Direcţionale – în baza unei analize fundamentale, tehniceşi comportamentale, fondurile

acţionează în vedereafructificării unor discrepanțe la nivelulcotațiilor din diferite piețe la

nivelul mai multor clase de active (acțiuni, obligațiuni, instrumente ale pieței monetare, valute

respectiv contracte futuresși alte derivative pemărfuri) ;

Long / Short – fondurile au expuneri preponderent lungi, scurte sau neutre (Long / Short

Biased / Market Neutral), acestea dinurmă neutralizând portofoliile în raport cuevoluția

pieței;155

Relative Value – în baza analizelor fundamentale, tehniceşi comportamentale,



, ş p ,

administratorii de baniselectează aceleoportunităţi de arbitraj între titluri aleaceleaşi clase de

active sau între clase de active;Event Driven – fonduri ceurmăresc exploatareaoportunităților de piață apărute în urma unor

evenimente corporative (fuziuni,achiziții, schimbarea conducerii companiilor,diminuări sau

majorări de capital social,anunțarea rezultatelor financiare sau orice alt eveniment ce ar putea

influența semnificativ pe termen scurtcotațiile instrumentelor financiare).Multi-Strategy – fonduri ceurmăresc diferite strategii ( poziții lungi, scurte, exploatarea unor

oportunități de arbitraj, exploatareavolatilității, arbitrajul întremărfuri, indici sau alte clase de

active)

Index Trackers – fonduri ceurmăresc replicarea performanţei unui index realizat din minim

5 fonduri diferite ARIS. Replicarea poate fifăcută directă sau indirectă prin expunerea pe acele

active suport.

Fund of ARIS Funds – fonduri ce nu investesc direct în instrumentele financiare suport ci

indirect în alte fonduri de tip arisARIS.156

•Alte categorii de fonduri deinvestiții:



Alte categorii de fonduri deinvestiții : -Asset Backed Securities – fonduri cedeţin peste 80% din portofoliu active financiare emise

în baza unor active reale

-Capital Protected – fonduri ce au ca scop protecția capitalului în ciuda faptului ca nuoferă

vreogaranție legală în acest sens.

-Closed-ended Real Estate – fonduri listate sau nu pe o piaţă reglementată, ce au expunere

majoritară pe piaţa imobiliară.-Commodities – fonduri cu expunere pe piața mărfurilor

-Convertibles – investesc în general în titluri (obligațiuni, instrumente de datorie pe termen

mediu – „Medium Term Notes”) convertibile înacţiuni

-Guaranteed – fonduri ceoferă o formă legală de garantare fie a venitului fie a capitalului

-Infrastructure – fonduri ce investesc preponderent în proiecte deinfrastructură, implicându-

se în finanţarea, construcţia, deţinerea, operarea și întreţinerea obiectivelor majore de

infrastructură.

157

-Lifecycle/Target Maturity - fonduri care prezintă o anumită dată fixă a retragerilor



y g y p g

semnificative de capital din partea investitorilor, motiv pentru care în apropierea acele

scadențe, ele au o abordare mai prudentă, defensivă.-Open Ended Real Estate – fonduri ce fac obiectul emisiuniişi răscumpărării continue de

unităţi, investind direct sau indirect în proprietăţi imobiliare

-REITS – fonduri reglementate ce au ca principal obiectivachiziţionarea, vânzarea sau

gestiunea activelor imobiliare (direct sau indirect).Datorită statutului fiscal special, eleoferă în principal randamente ale dividendelor mai mari decât fondurile deinvestiții comune.

158

5.5. Administrarea conturilor individuale de investiții (portofolii administrate discreționar)



Administrarea conturilor într-omanieră discreționară presupune parcurgerea mai multor pași specifici

procesuluiinvestițional:

• Înţelegerea nevoilor şi obiectivelor personale:

• Determinarea politicii de investiții in functie de mai multi factori, cum ar fi:

• Implementarea strategiei unui portofoliului de valori mobiliare, presupune parcurgerea

urmatoarelor etape: •Selectarea aleatorie a titlurilor•Selectarea titlurilor componente portofoliului pe bazaexperiențelor anterioare

•Selectarea de tip„screening” a universului de active•Alocareastrategică si tactica a titlurilor

•Asigurarea portofoliilor•Optimizarea permanentă a performanțelor și gestiunea riscurilor

• Feedback și raportare

159

5.6. Riscurile implicate în activitatea de administrare a investițiilor




Principalele riscuri pe care le presupuninvestiţiile administrate:

•Riscul de contraparte - decurge din posibilitatea ca o contraparte la otranzacție să nu își îndeplinească obligațiile înainte de decontareafinală a fluxului de numerar aferenttranzacției;

•Riscul de lichiditate - riscul ca o poziție din portofoliul O.P.C.V.M.-uluisă nu poată fi vândută,

lichidată sau închisă cu costuri limitate într-un interval de timp rezonabil de scurt,

•Riscul de piaţă - decurge dinfluctuația valorii de piață a pozițiilor din portofoliu,fluctuație care poate fiatribuită modificării variabilelor pieței, cum ar fi ratele dobânzii, ratele de schimb valutar,

prețurile acțiunilor și alemărfurilor sau solvabilitatea unui emitent;

160

5 6 Riscurile implicate în activitatea de administrare a investițiilor




Principalele riscuri pe care le presupuninvestiţiile administrate:

•Riscul operaţional – riscul înregistrării de pierderi sau alnerealizării rezultatelor estimatedatorită

unor factori interni precum: utilizareaneadecvată a sistemelor,existenţa unui personal calificat

necorespunzător respectiv factori externi;

•Riscul legislativ – componentă a risculuioperaţional apărut ca urmare aaplicării defectuoase sau

neaplicării dispoziţiilor legale ori contractuale ceafectează negativoperaţiunile;•Riscul reputational - ca urmare a lipsei de încredere a partenerilor în activitateaentităţii.

161

Partea 6 - Produseși servicii specificebăncilor de investiții – „Investment Banking”



Activitatile de tipinvestment banking reprezinta un cumul de activitati (diferite de cele traditionale privind:

• asistenta in atragerea de fonduri sub forma capitalurilor proprii (emisiuni de actiuni)

sau capitalurilor imprumutate (emisiuni de titluri de datorie, finantari sindicalizate

imprumuturi subordonate, finantari structurate etc),• gasirea mixului optim a solutiilor de finantare (din punct de vedere a scadentelor,

rambursarilor si a clauzelor contractuale, etc),• gestiunea riscurilor de credit, valutare, curs de schimb si rata a dobanzii cu ajutoru

instrumentelor financiare derivate,

in vederea crearii de plus valoare pentru companie si actionari,

intr-o maniera prudenta si predictibila.

162

Avantajele derularii activitati sunt multiple atat pe„buy-side”, ”sell-



Avantajele derularii activitati sunt multiple atat pe„buy side , sell

side” si „middle-side” (piete si reglementatori)

• Emitentii (sell-side) acestor instrumente pot fi companii

multinationale, companii locale din diferite sectoare si domenii

de activitate.•

Investitorii (buy-side) pot fi fondurile de pensii si fondurile deinvestitii locale si / sau globale, societati de asigurare, real / fast

money rezidenti si nerezidenti (fonduri speculative), bancile

locale (underwritting sau proprietary trading)• Pietele de capital – cresterea atractivitatii pietelor reglementate

respectiv consolidarea pilonului de intermediere nebancara

163



SINERGIILE obtinute in urma unui proces de fuziune /achizitie – avantajul fuziunilor si achizitiilor pentrucompanii

• 2+2 = 5 in cazul veniturilor• 2+2=3 in cazul costurilor• dezvoltarea capacitatilor de productie sau reducerea

capacitatii redundate• dezvoltarea gamei de produse si servicii oferite• dezvoltare regionala sau globala• dezvoltarea unor noi tehnologii (reducerea costurilor de

retehnologizare sau costurilor cu activitatile decercetare si dezvoltare

• convergenta la nivel de industrie sau sector (pe

orizontala si verticala)164

Veniturilor bancilor provin din:



• Comisioane aferente serviciilor de intermendiere si

consultanta• Venituri din tranzactionare in calitate de market maker,

arbitrajist sau trader proprietar• Venituri din subscrierea titlurilor• Venituri sub forma de dobanzi in urma apelarii clientilor la

tranzactiile in marja• Comisioane de gestiune si comisioane de succes aferente

activitatilor de administrare a portofoliilor de investitii• Alte venituri din titlurizare, dividende sau dobanzi aferente

disponibilitatilor

165



Alti jucatori din domeniul investitiilor alternative:Hedge Funds

Fonduride tip „VentureCapital”Fonduri de tip Private – Equity –

Principalii jucatori:

166

6.3. Produse și servicii specifice activităților de investment banking



1. Soluții dedicate în domeniul fuziunilor și achizițiilor (M&A – Mergers &Acquisitions)

2. Soluții privind atragerea în acționariatul companiilor a unor investitoriinstituționali de tip „Private Equity” / „Venture Capital” / „Business Angels”

3. Soluții personalizate de structurare a capitalurilor4. Soluții personalizate deanaliză, consultanță, finanțare și tranzacționare electronică a

instrumentelor cotate pe piețele financiare:

•Acțiuni și instrumente financiare asimilate lor: ETF-uri, ETN-uri, warrante, certificate

turbo, instrumente financiare derivate exotice utile în realizareaoperațiunilor de gestiune a

riscurilor (operațiuni de tip hedging) sau aoperațiunilor speculative (generare„Alpha”)

după caz;

167

•Instrumente cu venit fix:obligațiunicorporative municipaleși suverane emise de



•Instrumente cu venit fix:obligațiuni corporative, municipaleși suverane emise de

emitenți din țări dezvoltate economic sau aflate în curs de dezvoltare,tranzacționate

local sau global;

•Instrumente financiare având la bază active suport dinpiața de mărfuri: contracte

futures, forward,opțiuni, indiciși alte instrumente utilizate înoperațiunile de arbitrajși

acoperire a riscurilor, decătre companii ceactionează în domeniulexploatării și

comercializării resurselor natural;•Instrumente ale pieței valutare – instrumente valutaretranzacționate spot sau la

termen (contracte futures, forward, swaps,opțiuni și alte produse structurate) ;

•Instrumente financiare complexe – multi-activede forma instrumentelor de capital

propriu, de datorie, valutelor, fondurilor deinvestiții, fondurilor de hedging, indicilor proprietari sau externi,mărfurilor și derivativelor pe rata dobânzii.

168

5. Solutii conexe:



• Servicii pre-tranzacționare – analiză și sinteză asupra evoluției piețelor financiare (analize

macroeconomice, analize sectoriale sau analize ale unui emitent anume);

• Servicii post-tranzacționare – reconcilierea operațiunilor aferente back-office-ul trezoreriei

proprii, servicii de gestiune a depozitelor / plasamentelor, realizarea unorraportări consolidate sau

specifice pe birouri detranzacționare, reconstituirea istoriculuitranzacțiilor pe jurnale, sub o forma

standard sau personalizată;• Servicii deanaliză și sinteză asupra conjuncturii macroeconomice globale, regionale sau locale,

realizarea unorcercetări fundamentale, tehniceși comportamentale în vedereafundamentării

strategiilor deinvestiții și deciziilor de alocare adisponibilităților pe clase de active;

• Servicii de externalizare a serviciilor de administrare a afacerii pentru investitorii sau

antreprenorii confruntați cu probleme temporare decreștere / scădere accelerată a afacerii

(managementulschimbării) ;

169

• Servicii deconsultanță și asistență în privința optimizării riscurilor de curs de schimbși rată a



ț ș ț p ț p ș

dobânzii (operațiuni de hedging), gestiunea riscurilor de credit aferente unorcreanțe speciale;

• Servicii de tip„Due Dilligence”: sub formaasistenței financiare, juridiceși fiscale în privința

operațiunilor de preluare a unei afaceri.

• Servicii de consultanță privind optimizarea finanțelor proprii prin evaluarea structurii

capitalurilor (actualeși urmărite) până la propunerea unui mix financiar adaptat specificuluiși

nevoilor companiei, redactarea planului de afaceri, crearea de scenarii alternativeși analizavulnerabilităților și punctelor tari.

• Servicii de consultanță și asistență în identificarea partenerilor potriviti (cumparători

potențiali în cazul clientelei de tip„sell side” sau avânzătorilor potentiali în cazul clientelei de tip

„buy side”) tinând cont de conjuncturaactuală și obiectivele strategice ale companiei.

• Servicii de prevenire apreluărilor și fuziunilor ostile (Hostile Acquisition & Raid Defense)

Servicii de intermediere afinanțărilor alternative – hibride („Mezzanine Financing”) – sub

forma de punte între capitalurile propriiși capitalurile împrumutate.

170

Partea 7 - Produse şi servicii de trezorerie



Principaleletipuri de riscuri întâlnite cu precădere în activităţile de comerţ exterior a unei companii,

suntriscurile privind cursul de schimb, rata dobânzii şi alte câtevariscuri specificeacestoractivităţi,

asigurabile decătre bănci.

Gestionarea acestor riscurise poate realizaprin două metode:

•Metoda bilanţieră presupune relocareaactivităţilor, renegocierea contractelor cuclienţii, furnizorii, creditoriişi acţionarii în vederea reducerii pe cât posibil a expunerilor valutar

Aplicarea acestei metodeînsă se poate dovedi a fidificilă, costisitoareşi mai puţin eficientă înacoperirea pe deplin a riscurilor.

•Metoda extrabilantieră oferă mai multe avantaje atât în privinţa costurilor câtşi eficacităţii siconsta înutilizarea unor instrumente financiare derivatede acoperire a riscurilor, cum ar fi cele

de forma contractelor futures, forward, swap sauopţiunilor pe rata dobânzii.

171

Soluţii de gestiune a riscurilor de curs de schimb



şi rată a dobânzii

Câteva dincele mai întâlnite soluţii financiarecu ajutorul cărorariscurile financiare pot fi izolate iar vulnerabilităţile pot fi transformate în

oportunităţi:

• tranzacţii valutare spot şi outrightforward,

• tranzacţii de tip swap valutar,• operaţiuni valutare în marjă,

• tranzacţii swap pe rata dobânzii (IRS – „Interest Rate Swap”),

• tranzacţii forward pe rata dobânzii (FRA – „Forward Rate

Agreement”),

• Opţiuni pe rata dobânzii (Cap, Floor, Call, Put)

• alte instrumente financiare derivate respectiv produse structurate

în funcţie de nevoile specifice

172

Tranzacţionarea acestor instrumente poate firealizată fie prin intermediul unor



negocieri directe cu consilierul de clientela dedicat, fie cu ajutorul unor platforme

de tranzacţionare dedicate ce pot fi accesate atât de pe un calculator conectat la

internet câtşi de pe tableta sau telefon mobil.

Servicii de trezorerieşi pieţe de capital sunt oferite în general persoanelor fizice din

categoria clientelei de tip„Private Banking”, companiilor micişi mijlocii,corporaţiilor, municipalităţilor şi autorităţilor guvernale precumşi instituţiilor

financiare cum ar fi:instituţii de credit,instituţii financiare nebancare,consultanţi

financiari, companii de leasing, companii de factoring sauasigurări, companii de

brokeraj, companii de administrare ainvestiţiilor şi în cazul anumitor servicii de tip

„Prime Brokerage” chiar şi instituţiilor financiare complexe cum ar fi exemplul

fondurilor de hedging respectiv fondurilor suverane deinvestiţii.

173

Principalelorsoluţii oferite de bănci în privinţa intermedierii,depozitării şi custodiei



de valori mobiliare dedicateinstituţiilor financiare şi emitenţilor pe o piaţă

reglementată:•Deschiderea conturilor de instrumente financiareşi custodia acestora în

conturi;

•Administrarea conturilor de instrumente financiare conforminstrucţiunilor

primite de laclienţi;•Decontareatranzacţiilor cu instrumente financiare încheiate pe pieţele locale

şi/sau externe;

•Asistență şi informare privindnoutăţile şi evenimentele din piaţă, schimbările

legislative sau aspecte ceţin de practica pieţelor de capital;

•Evaluarea portofoliuluiclienţilor şi servicii de raportare periodică;

•Păstrarea în condiţii de siguranţă a activelor organismelor de plasament

colectiv (OPC);

•Înregistrarea, verificarea, monitorizarea activelor pe care ledeţine un OPC;174

Principalelorsoluţii oferite de bănci în privinţa intermedierii,depozitării şi custodiei de valori



mobiliare dedicateinstituţiilor financiareşi emitenţilor pe o piaţă reglementată:

•Certificarea valorii activelor totaleşi a activelor nete în baza documentelor specifice;•Certificareanumărului de investitorişi a valorii unitare nete, pentru fiecare zilucrătoare;

•Realizarea unoractivităţi de cercetare a universului deinvestiţii / analize financiare /

recomandări;

•Servicii de realizare a subscrierilor în

baza unui angajament ferm.

175

Rolul trezoreriei intr-o banca



•Asigurarea unui nivel optim al lichiditatii si a rezervelor•Plasarea activelor in exces la un nivel optim al raportului dintre randament si risc

•Minimizarea costurilor de finantare si realizarea unui raport optim intre nevoile de finantare

si plasament

•Gestiunea pozitiilor valutare si a riscurilor de rata a dobanzii•Gestionarea eficienta a procesului de transfer al preturilor produselor si serviciilor bancii

•Realizarea in conditii optime a arbitrajelor, tranzactiilor proprietare cat si in operatiunile de

market-maker pe piata interbancara.

•Managementul asigurarii riscurilor

•Gestiunea unei bune relatii cu agentiile de rating si cu alte organisme externe de

supraveghere

176

Vanzarea de



FunctiileTrezoreriei

Gestiuneainvestitiilor sia rezervelor

Gestiunealichiditatii

ALM -Gestiuneaactivelor si

pasivelor

Managementul Riscurilor

Transferpricing

Vanzarea deinstrumentefinanciarederivate

Arbitraj

clientela non-bancara

Adecvareacapitalurilor

Originari /structurari de

produse

derivate

Monitorizarea riscurilor

Gestiuneaprovizioanelo

r (valuta)

177

Organizarea activitatii de trezorerie depindein mare masura de dimensiunile bancii de



Structura organizationala a unei trezorerii bancare

178

in mare masura de dimensiunile bancii, degama de operatiuni pe care banca ledesfasoara, gradul de dezvoltare respectivgama de operatiuni pentru care este autorizatade banca centrala.

In mare,trezoreria este formata din FrontOffice (dealing clientela non-bancara – “Treasury Sales Desks” si dealing clientelainterbancara “Interbank Market DealingDesks”), Back-Office si departamentul sau biroul destinat analizelor de piata – “Research”.

Middle Office – gestionat independent de

trezorerie – reprezinta“cainele de paza” altrezoreriei – defineste limitele de contrapartidasi risc.



Principalele produseşi servicii bancare utilizate decătre fiecare birou (desk) în parte înfuncţie de



clasele de active alocate:

Money Market Desk – însărcinat cu gestiunea activelorşi pasivelor băncii din perspectivaoperaţiunilor

pe piaţa monetară (rezerve statutare, gestiunealichidităţilor pe termen scurt, gestiunea rezervelor minim

obligatorii, asigurareafinanţării operaţiunilor zilnice, gestiunea elementelor bilanţiere):

•certificate de trezorerie;

•efecte decomerţ (cu precădere în străinătate) ;

•certificate de depozit, depozite interbancare;

• produse structurate;

•operaţiuni repoşi reverse repo;

•instrumente financiare derivate de tip caps/floors;•derivative pe rata dobânzii: InterestRateş Swaps (IRS), Cross Currency Interest Swaps (CIRS

Aranjamente forward pe rata dobânzii (Forward Rate Agreement - FRA);

•swaptionsşi alte instrumente financiare derivate pe rata dobânzii.180

Foreign Exchange Market Desk – însărcinat cu tradingul proprietarşi „flow” (arbitraje cu clientela

non- bancară)



)

•schimburi valutare spot;

•schimburi valutare la termen (forward);

•swap-uri valutare;

•Opţiuni.

Fixed Income Market Desk – angajat întranzacţionarea instrumentelor pieţei cu venit fix:

•obligaţiuni locale, regionale sau globale;•obligaţiuni municipale, corporative sau suverane;

•obligaţiuni complexe (cu clauze – indexate

la ratainflaţiei, având clauze derăscumpărare,

ABS, MBS etc) ;•alte instrumente financiare derivate.

181

Equities and Commodities Market Desk – angajat în arbitrajul cuclienţii respectiv trading proprietar

cu acţiunişi mărfuri:



cu acţiuni şi mărfuri:

•acţiuni, indici peacţiuni locale, regionale sau globale precumşi instrumente financiare derivateale acestora;

•mărfuri: contracte futures având ca suport: produse agricole, energie, metale preţioase;

•opţiuni;

•unităţi ale fondurilor deinvestiţii;

•subscrieri lamajorări de capital social saulistări la bursă (IPOs);

• produse structurate;

•investiţii alternative: fonduri ce investesc la rândul lor în fonduri

de hedging, sau fonduri ceurmăresc strategii complexe deinvestiţii

în vedereaobţinerii unui randament pozitiv indiferent deevoluţia pieţelor financiare (absolutereturn funds);

182

Partea 8 - Sistemul plăţilor interbancare



8.1. Concepte debază

Derularea fluxurilor băneşti în economie serealizează prin intermediul sistemului bancar ce joacă

un rolesenţial în asigurareaeficienţei, operativităţii şi siguranţei decontărilor bancare.

Transferul de fonduri sereferă la oricemişcare a unor sume de la o bancă la alta fără un scop

economic(alimentări de card,donaţii, transferuri în familie). Platareprezintă însă un transfer de

fonduri cu un anumit scop economicşi care are ca efect stingerea uneiobligaţii financiare între părţile participante la otranzacţie, precumşi schimbarea statutului juridic al fondurilor.

Transferurile interbancare - au ca efect oieşire din bilanţul unei bănci şi o intrare în bilanţul

celeilalte bănci, deci o modificare patrimonială.

Transferurile intrabancare - au loc în cadrulaceleiaşi bănci, de la osucursală la alta si numodifică

situaţia patrimonială a băncii.

183

Principalele etape ale uneiplăţi fără numerar



184

Decontările se î mpart î n două mari categoriidupă valoarea plăţilor : decontări pe bază brută şi



decontări pe bază netă. Decontările pe bază brută sunt cele care seefectuează operaţie cu operaţie şi

sunt specifice plăţilor de valori mari, î n timp cedecontările pe bază netă sunt cele de valori mici supusecompensării.

Sistemul de plăţi reprezintă ansamblul de instrumente, proceduri bancareşi reguli ce asigură

transferul de fonduri î ntre instituţiile de credit sauinstituţiile financiare, î n baza unei infrastructuri

tehnice agreate.

Sistemul deplăţi are două funcţii complementare:

•Intermedierea tranzacţiilor monetare (prin agenţi bancari sau nonbancari – companii de plăţi,

brokeri, poștă etc)

•garantarea plăţilor î n scopulfinalizării schimbului

185

Structura sistemului de plăţi – organizat înformă piramidală – la bază sunt entităţile din economia



reală iar în vârf este bancacentrală. Participanţii la un sistem de plăţi:

• bancacentrală – rol de reglementare, supraveghereşi garantare – rol de creditor deultimă instanţă

•agenţii de decontare – de regulă una din băncile de primamărime sau chiar bancacentrală;

•agenţii de compensare (casele decompensaţie) ce stabilesc raporturile finale dintre bănci – plătitoare

sau beneficiare;

•sistemul bancarşi agenţii nebancari ceefectuează operațiuni de transferuri;•agenţii economicişi populaţia.

•Sistemul de plăţi reprezintă o sursă importantă de informaţii curente precumşi un instrument de

intervenţie operativă a băncii centrale pentru prevenirea riscurilor de lichiditate, de creditşi riscurile

sistemice.

186

Rolul băncii centrale în cadrul sistemelor de plăţi



Banca centrală joacă un rol fundamental în monitorizarea sistemelor de plăţi, din prisma

supravegherii,funcţionării sigure şi eficiente a sistemelor de plăţi și sistemelor de decontare a

operaţiunilor cu instrumente financiare pentru asigurareaşi menţinerea stabilităţii financiare.

În România, Banca Naţională a Românieimonitorizează toate sistemele de plăţi, indiferentdacă

ele sunt operate sau nu decătre BNR. Obiectivele principale în cazulBăncii Naţionale a României îndomeniulmonitorizării sistemelor sunt:

•Menţinerea stabilităţii financiare;

•Asigurarea unui canal adecvat de transmitere a politicii monetare prin utilizarea unei game variat

operaţiuni de piaţă monetară;

•Asigurareaeficienţei sistemelor de plăţi;

•Respectarea decătre operatorii de sisteme de plăţi a cadrului legal;

•Menţinerea încrederii publicului în sistemele de plăţi, în instrumentele de plată şi în monedanaţională;

187

Riscurile reprezentative ale sistemelor de plăţi sunt:

•Ri l i t i în cazul neîndeplinirii aobligaţiilorcare revin unui participant la sistem



• Riscul sistemic - î n cazul ne î ndeplinirii aobligaţiilor care revin unui participant la sistem

• Riscul juridic – riscul î nregistrării unor pierderi urmare aaplicării defectuase/neaplicarii prevederilorlegale î n domeniul sistemelor de plăţi

• Riscul operaţional – riscul manifestat urmare a erorii umane saufuncţionarii defectuase a

infrastructurii sistemelor de plăţi

• Riscul de decontare (risc financiar) - riscul manifestat ca urmare a faptuluică decontarea î n cadrul

unui sistem nu sedesfăşoară aşa cum s-a anticipat. Acest risc poate cuprinde riscul de creditşi riscul

de lichiditate

188

Riscurile reprezentative ale sistemelor de plăţi sunt:



• Riscul de principal – urmare a pierderii integrale a valorii uneitranzacţii cu active ce prezintă

diferenţe de timp î ntre finalizareadecontării fondurilorşi finalizareadecontării activuluitranzacţionat – denumitşi risc Herstatt

• Riscul de lichiditate – urmare aintrării î n incapacitate de plată (pe monent) a unui participant

• Riscul de credit - urmare aintrării î n incapacitate de plată (pe termen nedeterminat) a unui participant

• Riscul reputational – prejudicii morale aduse sistemului• Riscul costului de î nlocuire – preţul curent al expuneriitranzacţiei

189

Sisteme de plăţi în România



Transfond – administrator al Sistemului Electronic de Plăţi (SENT, ReGIS şi SaFIR)

Sistemul de plăţi reprezintă o sursă importantă de informaţii curente precumşi un instrument de

intervenţie operativă a băncii centrale pentru prevenirea riscurilor de lichiditate, de creditşi

riscurile sistemice.

Rolul Transfond fiind de:• Principal furnizor al serviciilor de procesare alplăţilor interbancare de mică valoare fără

numerar,SENT exceptând plăţile cu cârduri (compensate de Visa sau Mastercard)• Operator tehnic şi funcţional al sistemului ReGISadministrat de BNR, sistem ceasigură

decontareafinală şi irevocabilă în timp real, a plăţilor de mare valoareşi urgenţe • Operatorul tehnic al sistemului SaFIR(sistemul de depozitareşi decontare aoperaţiunilor cu

titluri de stat)

190



Sistemul SENT – este sistemul electronic operat de Transfond cuSistemul SENT



p

importanţa sistemica, ce are ca obiectiv fundamental compensareamultilaterală a plăţilor interbancare demică valoare câtşi instrumente de

debit de tipul cecurilor cambiilorşi biletelor la ordin, transmise între

participanţi.

SENT acoperă aproximativ 95% din totaluloperaţiunilor de plăţi

interbancareşi are ca participanţi instituţii de credit dinSpaţiul Economic

European,instituţii financiare nebancare, furnizori de servicii poştale giroşi

instituţii de plată.

Sistemul Target2 reprezintă sistemul de decontare pe baza brută în timp

real (RTGS – „Real Time Gross Settlement) pentru plăţile în moneda euro

pus ladispoziţie de Eurosistem.

Sistemul TARGET2

192

Sistemul ReGIS

Sistemul ReGISreprezintăsistemul de importanta sistemica de tip RTGS( Real Time Gross



Sistemul ReGIS reprezintă sistemul de importanta sistemica de tip RTGS(„Real Time GrossSettlement”) care asigura decontarea pe baza brută finală şi irevocabilă în timp real, a plăţilor demare valoare (peste 50.000 lei) sau urgente.

Sistemul Regis este administrat de BNR iar operareatehnică este externalizatacătre Transfond.

Comparativ cu sistemul SENT,numărul tranzacţiilor este redus în schimb valorile individuale suntsemnificativ mai mari.

Participanţii la sistemul Regis sunt: Banca Naţională a României, băncile comercialeşi alteinstituţii de credit autorizate de bancacentrală, Trezoreria Statutului, sistemul SaFIR, casele decompensare autorizate de BNR (SENT, Depozitarul Centralşi Depozitarul Sibex) precumşi caselede compensare a plăţilor realizate prin intermediul cardurilor (Visaşi Mastercard).

193

Sistemul SaFIRreprezintăsistemul de înregistrareşi decontare în timp real

Sistemul SaFIR



Sistemul SaFIR reprezintă sistemul de înregistrareşi decontare în timp real

(pe baza continua) aoperaţiunilor cu titluri de statşi a certificatelor dedepozit emise de BNR,funcţionabil pe platforma tehnică SWIFT şi

Transfondşi administrat decătre Banca Naţională a României.

Principalele tipuri de tranzacţii procesate la nivel naţional sunt plăţile aferente:• operaţiunilor de politicamonetară, piaţa valutară, de creditşi numerar

realizate decătre Banca Naţională a României,• operaţiunilor de decontare a poziţiilor nete calculate în cadrul sistemelor

auxiliare• plăţi interbancare de valori mari sauurgenţe • debitareadirectă a comisioanelor aferente celorlate sisteme de plăţi

194



Alte sisteme electronice de plăţi şi decontare

Sistemul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication1963 )



Sistemul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – 1963 )

Într-un transfer electronic de fonduri,mesajul de plată conţine aceleaşi informaţii ca şi

instrumentul de plată pe care l-a înlocuit: ordonatorul, bancaemitentă, banca destinatară

(ambele cu nume,adresă, cod), sumatranzacţiei, valută, data la care se face plata, beneficiarul,

obiectul plăţii şi instrucţiuni de acoperire a plăţii (disponibilităţi ale băncii emitente la bancadestinatară, linie de credit, acreditiv import sau alte surse). Acesteinformaţii sunt cifratedupă

anumite algoritme, cunoscute de ambele bănci, care trebuiesă asigure securitatea transferului.

Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performantedatorită

următoarelor avantaje: siguranţa în funcţionare, rapiditatea, costurile reduseşi fiabilitatea

funcţionării sistemului.

196



Pentru a primi bani, destinatarul sau beneficiarul fondurilor trebuie



să parcurgă următorii paşi:

• prezentarea la oagenţie, sucursală bancară sau la un partener

autorizat Western Union / Moneygram pentru a completa un

formular tip. În baza formularului, operatorul autorizataccesează

sistemulşi în baza codului saunumărului de referinţă se identifică,

procesează şi autorizează plata.• primirea baniloralături de o copie a formularului tip, ulterior

operaţiunea fiindînchisă de către operator.

198

Alte sisteme electronice deplăţi şi decontare

Si l i l ă d f d b ăd



Sistemul Western Union realizează operaţiuni de transferuri de bani cu oexperienţă de peste

150 de ani în peste 200 deţări şi teritorii din întreaga lume. În România, sistemul Western

Union permite diferite servicii de transfer bancar pe teritoriulţării sau din România, transferi

de bani din străinătate în România realizat fie laghişeele partenerilor (înspeţă bănci

comerciale sau oficii poştale), la automatele bancare (ATM) sau prin intermediulaplicaţiilor

de tip internet banking.

În comparaţie cu produseleşi serviciile bancaretradiţionale, utilizarea serviciilor de tip

Western Unionşi Moneygram nu presupuneexistenţa unui cont bancar. Sumatrimisă prin

astfel de sisteme ajunge în doar câteva minute ladestinaţie, plata urmând a se face

destinatarului în numerar prin intermediulghişeelor bancare, nebancare sau mai nou chiar a

automatelor bancare.

199

Alte sisteme electronice deplăţi şi decontare



Depozitarul Central (membru a Grup BVB) - asigura compensareaşi decontareatranzacţiilor cuinstrumente financiare(aşa cum sunt definite dereglementările naţionale privind piaţa de

capital), şi evidenta registrelorsocietăţilor emitente în conformitatelegislaţia actuale şi în

condiţii optime desiguranţă, imparţialitate, stabilitate, recunoaştere internaţională şi costuri

scăzute.

Casa de CompensareBucureşti (membru a Grup BVB) asigura derularea în modcorespunzător

a operaţiunilor de înregistrare, garantare, compensareşi decontare atranzacţiilor cu instrumente

financiare derivate încheiate pe piaţa reglementată la termen(Piaţa Derivatelor)administrată de

către Bursa de ValoriBucureşti.

200

Bibliografie orientativă

•Bențe Corneliu,“Tehnica operaţiunilor bancare ” , EdituraUniversităţii din Oradea,2006



2006

•Caraiani Gh., Andreica R., Mustea R., Curteanu A., Stan A.M.,“ Factoringul î ncomerţul internaţional ” , Ed. Lumina Lex,Bucureşti, 2004 •Cezar Basno, Nicolae Dardac,“Sisteme de plăţi, compensări şi decontări” , EDP,2003 •Dănilă Nicolae, Anghel Lucian, Radu Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu Gabriel,Şinca Florin, „Corporate Banking – Produse şi servicii bancare corporate ” ¸Editura ASE, 2010 •Dănilă Nicolae, Lucian Anghel,Şinca Florin,“ Retail banking – produse şi serviciibancare retail ” , EdituraEconomică, 2012 •Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel,„ Produse şi servicii bancare:corporate şi retail bancar – principii şi tehnici de analiză, creditare, monitorizare,trezorerie şi plăți electronice ” , Editura ASE, 2008 •Dedu Vasile,“ Gestiune și audit bancar ” , EdituraEconomică, 2008

•Dedu Vasile, Enciu Adrian,„Contabilitate bancară” , EdituraEconomică, 2009•Dedu Vasile, Niţescu Dan Costin, Turcan Ciprian,„ Produse şi servicii bancare ”,

EdituraEconomică, 2015•Dedu Vasile, Nitescu Dan Costin,“ Banking relationship management – A new

paradigm? ” , Revista de Economieteoretică și aplicată, nr 4/ 2014 (593)

201



Documents

Curs Psb 2016 Roana