Embed Size (px)
DESCRIPTION
curs
Citation preview
Bibliografie
+ Orice manual/ tratat recomandat la secţiunea Bibliografie de pe site
Tematica orientativă a prelegerilor (1)
1. Statistica – noţiuni fundamentale
2. Prelucrarea primară a datelor
3. Indicatorii tendinţei centrale (1)
4. Indicatorii tendinţei centrale (2)
5. Indicatorii variaţiei (simpli şi sintetici)
6. Analiza dispersională.
7. Analiza formei seriilor
Tematica orientativă a prelegerilor (2)
8. Sondajul statistic (1)9. Sondajul statistic (2)10. Serii cronologice (1)11. Serii cronologice (2). Teoria indicilor (1)12. Teoria indicilor (2)13. Analiza statistică a legăturilor dintre
variabile14. Test 2
Istoria statisticii în România
În România, nu se poate vorbi despre o statistică organzată înainte de secolele XVIII-XIX.
În aprilie 1859, Al. I. Cuza aprobă înfiinţarea unui birou de statistică în Ţara Românească, sub conducerea lui Dionisie Pop Marţian.
În luna iulie a aceluiaşi an, a Direcţiei de Statistică din Moldova, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad.
La 4 august 1859, cele două direcţii se reunesc sub denumirea Oficiului Statistic pentru Principatele Unite având la conducere pe Dionisie Pop Marţian.
Pe scheletul acelei instituţii s-a constituit şi consolidat Instituţia Statisticii Publice ce avea să poarte numele de Institutul Central de Statistică, Direcţia Centrală de Statistică, Comisia Naţională pentru Statistică sau Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice.
În prezent denumirea este: Institutul Naţional de Statistică ( http://www.insse.ro ).
Ce este statistica?
Conform DEX, Statistica are următoarele accepţiuni:– Evidenţă numerică, situaţie cifrică referitoare la
diverse fenomene, numărotoare;– Culegere prelucrare şi valorificare a unor date
legate de fenomene generale;– Ştiinţă care culege, sintetizează, descrie şi
interpretează date referitoare la fenomene generale.
Etapele cercetării statistice
1. Observarea statistică a fenomenului studiat
2. Prelucrarea şi modelarea datelor culese
3. Analiza şi interpretarea datelor culese
Elemente fundamentale
Obiectul de studiu al Statisticii îl reprezintă analiza datelor ce descriu comportamentul fenomenului studiat
Fenomenele studiate trebuie să fie bine localizate în spaţiu şi timp
Datele ce descriu fenomenul pot fi cantitative sau calitative
Rezultatele trebuie ancorate (validate) într-un sistem teoretic
Tipuri de metode statistice
Statistica descriptivă / analiza primară a datelor statistice (clasificări, reprezentări grafice, tendinţa centrală, analiza dispersională)
Statistica inferenţială (extinderea rezultatelor obţinute prin cercetări parţiale, verificarea ipotezelor statistice, elemente de prognoză)
Noţiunile de bază a statisticii (1)
Unitatea statistică reprezintă elementul de bază supus analizei statistice. Există unităţi simple (de ex.: persoane, obiecte etc.) şi unităţi complexe (de ex.: gospodăria).
Populaţia statistică este compusă dintr-o mulţime finită de unităţi statistice.
Variabila (caracteristica) statistică este o aplicaţie definită pe populaţia studiată şi cu valori într-o anumită mulţime.
Noţiunile de bază a statisticii (2)
Parametrul statistic este o ilustrare (de obicei cantitativă) a stării variabile statistice
Estimatorul este o funcţie statistică utilizată pentru aproximarea unui parametru necunoscut la nivelul unei populaţii statistice
Eşantionul statistic o mulţime de dimensiuni reduse a unităţilor statistice dintr-o populaţie
Tipuri de variabile statistice
În funcţie de natura mulţimii în care ia valori funcţia definită pe populaţia studiată există:
Variabile numerice (cantitative) şi nenumerice (calitative)
Variabile discrete (mulţimea este una numărabilă) sau continue
Variabile binare/ alternative (mulţime cu două elemente) şi variabile cu mulţimi asociate compuse din mai mult de două elemente
Teoria scalării
Variabilele statistice pot fi măsurate pe patru scale de măsurare:
Scala nominală Scala ordinală Scala de interval Scala de raport
Metode de observare statistică
În funcţie de periodicitate avem: observări curente şi periodice
În funcţie de volumul unităţilor statistice observate avem: cercetări exhaustive (de tip recensământ) şi cercetări selective (sondaje sau anchete statistice)
În funcţie de modalitatea de declanşare a evenimentului avem: observări clasice şi observări provocate (proiectarea experimentelor)
În funcţie de modul de administrare: observări directe şi observări indirecte (din surse publicate anterior: anuare, buletine, rapoarte etc.)
