5 Reabilitarea ecosistemelor degradate de activitatea industriei

metalurgice neferoase

Halde de steril 951 depozite industriale care ocupa peste 11000 ha din

care 251 halde de steril minier

Clasificarea deşeurilor

bull Articolul 3 (1) din Directiva privind deşeurile miniere defineşte deşeurile icircn conformitate cu

Articolul 1(a) din Directiva Uniunii Europene privind deşeurile -75442EEC Amenajările de

depozitare a deşeurilor sunt definite icircn Articolul 3 (15) al Directivei privind deşeurile miniere icircn

funcţie de perioada de timp pentru care sunt depozitate materialele rezultate din activităţi de

extracţie Icircn plus Articolul 5 (3) şi Anexa II din Directiva privind deşeurile miniere solicită o

clasificare a deşeurilor icircn conformitate cu Decizia Comisiei Europene 2000532EC (Schema de

clasificare a deşeurilor)

Criteriile pentru icircncadrarea unei amenajări de depozitare a deşeurilor icircn

Categoria A conform Anexei III din Directiva privind deşeurile miniere sunt următoarele

bull Avarie sau operare incorectă de exemplu alunecarea taluzului sau cedarea unui baraj şi care

ar putea da naştere unui accident major pe baza unei evaluări a riscului care va ţine seama de

diverşi factori cum ar fi suprafaţa ocupată prezentă sau viitoare amplasamentul şi impactul

ecologic al depozitului respectiv

bull Depozitul conţine peste o anumită cantitate deşeuri clasificate ca fiind periculoase conform

Directivei 91689EEC

bull Depozitul conţine peste o anumită cantitate substanţe chimice sau compuşi ai acestora care

sunt clasificate ca fiind periculoase conform Directivelor 67548EEC sau 199945EC

Obiectivele icircnchiderii

Icircn conformitate cu Articolul 5 al Directivei privind deşeurile miniere operatorul minier este

obligat să elaboreze un plan de gestionare a deşeurilor care să permită minimizarea volumului

generat tratarea recuperarea şi depozitarea deşeurilor miniere ţinacircnd seama de principiul

dezvoltării durabile

Din punct de vedere al icircnchiderii deşeurile vor fi gestionate avacircnd icircn vedere următoarele

obiective

bull Reducea gradului de periculozitate ale deşeurilor prin

1048578 plasarea deşeurilor de extracţie icircnapoi icircn golul de excavaţie după extragerea substanţei

minerale utile icircn măsura icircn care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi economic

şi icircn măsura icircn care acest lucru corespunde standardelor de mediu la nivel comunitar şi cerinţelor

acestei Directive icircn cazurile de relevanţă

1048578 plasarea solului vegetal pe fostele amplasamente după icircnchiderea instalaţiei miniere sau dacă

acest lucru nu este posibil din punct de vedere practic reutilizarea solului

vegetal icircn altă parte

bull Asigurarea unei depozitări sigure pe termen scurt şi pe termen lung a deşeurilor de extracţie

icircn special prin luarea icircn calcul a acestor aspecte icircn faza de proiectare sau prin gestionarea

deşeurilor pe durata perioadei operaţionale sau de post-icircnchidere şi prin alegerea unei soluţii de

proiectare care

1048578 necesită un minim de control şi gestionare a amenajării de depozitare icircnchise sau permite icircn

cele din urmă renunţarea la monitorizare

1048578 previne sau cel puţin minimizează efectele negative pe termen lung de exemplu cele care se

pot atribui migrării poluanţilor atmosferici sau acvatici dinspre depozitul de

deşeuri

1048578 asigură stabilitatea geotehnică pe termen lung a oricăror structuri de icircndiguire sau halde care

se ridică peste suprafaţa topografică iniţială

Selectarea metodei de icircnchidere icircn funcţie de tipul de deşeuri

Deşeuri negeneratoare de ape acide

bull asigurarea unui suport pentru vegetaţie icircmbunătăţirea aspectului vizual

bull prevenirea antrenării de praf de pe suprafaţa deşeurilor

bull controlul eroziunii

Spre deosebire de copertele aplicate pe deşeurile cu potenţial de generare a apelor acide

grosimea copertei icircn acest caz poate fi mult mai redusă Funcţia principală aacestor coperte este

de a crea un mediu propice dezvoltării vegetaţiei

Deşeuri generatoare de ape acide

Criteriile de proiectare a copertei vor include icircnplus următoarele

bull minimizarea infiltrărilor de apă icircn masa deşeurilor

bull minimizarea admisiei oxigenului icircn masa deşeurilor

Pentru a icircndeplini aceste criterii suplimentare coperta trebuie să fie semnificativ mai groasă

şisau să includă mai mult decacirct un strat posedacircnd icircn acelaşi timp o stabilitate pe termen-lung a

proprietăţilor de transport hidraulic şi al gazelor

Halde de roci sterile

haldelor de roci sterile generate de exploatările miniere includ următoarele

bull instabilitatea taluzurilor

bull generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea apelor de

suprafaţă şi subterane din aval

bull poluarea cu praf şi eroziunea

bull degradarea terenurilor

Măsurile de reabilitare urmăresc

bull icircmbunătăţirea stabilităţii haldelor

bull asigurarea stabilităţii icircmpotriva eroziunii

bull minimizarea gradului de infiltraţie

bull reducerea efectelor generate de apele de mină acide şi reducerea debitului de exfiltrate

Remedierea materialului din haldele de steril

a) remedierea in situ

b) relocarea completă

A Remedierea in situ

Etape

minus degajarea suprafeţei haldei

minus reprofilarea

minus amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor

minus icircnsămacircnţarea (controlul eroziunii)

minus construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

minus revegetarea

Reprofilarea

-cerinţă fundamentală icircn obţinerea unei stabilităţi geotehnice pe termen lung

trebuie să aibă icircn vedere minimizarea volumelor şi suprafeţelor taluzate ale haldei de roci sterile

-Se poate executa

1048707 relocarea materialului excavat icircn cadrul haldei

1048707 relocarea materialului excavat icircn afara amplasamentului

- Icircn general se urmăreşte icircndepărtarea unor halde de icircnălţime redusă dar care ocupă suprafeţe

mari de teren şi relocarea acestora icircntr-un singur amplasament avantaje din punct de vedere al

costurilor şi al impactului asupra mediului

A Retaluzarea

Retaluzarea de sus icircn jos - constă icircn deplasarea icircn jos pe taluz a materialului haldat din crestele

treptelor necesitacircnd suprafeţe de teren mai mari pentru a se putea icircnmagazina icircntregul volum de

roci depozitat iniţial şi se aplică ori de cacircte ori se dispune de suprafeţele necesare Icircn acest scop

pot fi utilizate excavatoare de diferite tipuri dar cel mai utilizat utilaj este buldozerul

bull Pentru a se evita accidentele icircn cazul taluzurilor cu icircnclinări relativ mari buldozerele sunt

legate de o ancoră fixată pe suprafaţa haldei In funcţie de unghiul la care se realizează

retaluzarea se poate calcula volumul de material care este deplasat icircn cadrul acestei lucrări şi

apoi timpul necesar pentru efectuarea acestei lucrări

bull La fel ca icircn cazul lucrărilor de nivelare se determină volumul total de material care trebuie

deplasat şi pe baza acestuia se stabilesc tipul şi numărul de utilaje necesare executării retaluzării

icircntr-un anumit interval de timp

Retaluzarea de jos icircn sus - se aplică atunci cacircnd nu există o suprafaţa plană pe care să poată

vehicula utilajul la retaluzarea de sus icircn jos sau atunci cacircnd depozitul s-a dezvoltat icircn suprafaţă

pacircnă la limita perimetrului funciar

bull Icircn cadrul acestui procedeu rocile din partea inferioară a taluzului sunt icircmpinse spre partea

superioară volumul lucrărilor de retaluzare fiind de cacircteva ori mai mare decacirct icircn cazul

precedent ceea ce implică şi o durată şi costuri mai mari

B Terasarea

bull Dacă depunerea rocilor icircn haldă s-a făcut icircn mai multe trepte cu icircnălţimi mari este obligatorie

crearea de terase cărora pentru evitarea eroziunilor li se va da o pantă transversală de 15-2deg

spre treapta superioară şi o anumită lăţime icircn funcţie de soluţia de recultivare aleasă

bull Pe taluzuri şi pe terase se execută şanţuri de drenare a apei care se dirijează spre bazinele de

colectare cărora li se poate da o utilizare piscicolă sau pentru agrement Tot icircn aceste bazine se

depozitează şi apele din reţeaua subterană de lucrări de asecare

bull După nivelare icircn vederea determinării corecte a cantităţii de sol vegetal care trebuie depus se

face o cartare agrochimică pentru a se stabili distribuţia pe orizontală a substanţelor nutritive

Amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor

Obiective

bull minimizarea volumului de apă de infiltraţie şi de percolare prin corpul haldei pentru a reduce

la minimum mobilizarea poluanţilor din haldă icircn apa subterană

bull minimizarea generării prafului

bull minimizarea pătrunderii oxigenului icircn corpul rocilor sterile icircn vederea evitării formării apelor

acide respectiv acombustiilor spontane

bull prevenirea contactului direct cu deşeuri periculoase

bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau

obiectivului

Tipuri de acoperire

a Coperte subţiri simple

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

d Bariere capilare

f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane

g Coperte reactive

a Coperte subţiri simple

- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime

- Diminuează formarea prafului şi eroziunea

- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea

- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe

suprafeţele taluzului

- Efort tehnic scăzut-mediu

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie

- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime

- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn

perioadele uscate

- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care

urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei

- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică

respectivă

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a

umidităţii

- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al

apelor de şiroire)

- Efort tehnic moderat ndash mare

d Bariere capilare

- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol

capilar

- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ

diferite din punct de vedere al penetrării apei

- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin

- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către

suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol

e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane

- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare

a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)

- Grosimea copertei poate depăşi 20 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Efort tehnic şi economic mare

f) Coperte reactive

bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea

chimică a materialului steril

bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide

construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a

sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii

- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii

bull elemente prefabricate din beton

bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră

bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă

bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine

bull viroage acoperite cu iarbă

bull gabioane

- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale

Revegetarea

Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu

arbori sau arbuşti

bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei

bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp

pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal

bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare

naturală

b) Relocarea completă a haldelor de steril

Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn

anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ

bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in

situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare

bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru

deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare

a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum

remedierea

bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri

Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri

şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă

volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre

volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic

bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare

bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin

icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu

măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul

populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile

Tehnologii de relocare

- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate

- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)

- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi

accelerarea restabilirii vegetaţiei

- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament

Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

c) Construirea haldei de steril

d) Stabilizarea haldei

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei

b) Cultivarea agricolă a haldei

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere

Cuprinde activităţi de

bull stabilirea grosimii solului

bull excavarea

bull transportul

bull depozitarea

bull conservarea solului

stabilirea grosimii solului

prospectarea solului

foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele

fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje

efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la

zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii

potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării

haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă

Excavarea

-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare

-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră

-Selectiv cu utilaje specifice descopertării

-Exclusă amestecarea

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

Faze specifice

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare

- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

şi icircn măsura icircn care acest lucru corespunde standardelor de mediu la nivel comunitar şi cerinţelor

acestei Directive icircn cazurile de relevanţă

1048578 plasarea solului vegetal pe fostele amplasamente după icircnchiderea instalaţiei miniere sau dacă

acest lucru nu este posibil din punct de vedere practic reutilizarea solului

vegetal icircn altă parte

bull Asigurarea unei depozitări sigure pe termen scurt şi pe termen lung a deşeurilor de extracţie

icircn special prin luarea icircn calcul a acestor aspecte icircn faza de proiectare sau prin gestionarea

deşeurilor pe durata perioadei operaţionale sau de post-icircnchidere şi prin alegerea unei soluţii de

proiectare care

1048578 necesită un minim de control şi gestionare a amenajării de depozitare icircnchise sau permite icircn

cele din urmă renunţarea la monitorizare

1048578 previne sau cel puţin minimizează efectele negative pe termen lung de exemplu cele care se

pot atribui migrării poluanţilor atmosferici sau acvatici dinspre depozitul de

deşeuri

1048578 asigură stabilitatea geotehnică pe termen lung a oricăror structuri de icircndiguire sau halde care

se ridică peste suprafaţa topografică iniţială

Selectarea metodei de icircnchidere icircn funcţie de tipul de deşeuri

Deşeuri negeneratoare de ape acide

bull asigurarea unui suport pentru vegetaţie icircmbunătăţirea aspectului vizual

bull prevenirea antrenării de praf de pe suprafaţa deşeurilor

bull controlul eroziunii

Spre deosebire de copertele aplicate pe deşeurile cu potenţial de generare a apelor acide

grosimea copertei icircn acest caz poate fi mult mai redusă Funcţia principală aacestor coperte este

de a crea un mediu propice dezvoltării vegetaţiei

Deşeuri generatoare de ape acide

Criteriile de proiectare a copertei vor include icircnplus următoarele

bull minimizarea infiltrărilor de apă icircn masa deşeurilor

bull minimizarea admisiei oxigenului icircn masa deşeurilor

Pentru a icircndeplini aceste criterii suplimentare coperta trebuie să fie semnificativ mai groasă

şisau să includă mai mult decacirct un strat posedacircnd icircn acelaşi timp o stabilitate pe termen-lung a

proprietăţilor de transport hidraulic şi al gazelor

Halde de roci sterile

haldelor de roci sterile generate de exploatările miniere includ următoarele

bull instabilitatea taluzurilor

bull generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea apelor de

suprafaţă şi subterane din aval

bull poluarea cu praf şi eroziunea

bull degradarea terenurilor

Măsurile de reabilitare urmăresc

bull icircmbunătăţirea stabilităţii haldelor

bull asigurarea stabilităţii icircmpotriva eroziunii

bull minimizarea gradului de infiltraţie

bull reducerea efectelor generate de apele de mină acide şi reducerea debitului de exfiltrate

Remedierea materialului din haldele de steril

a) remedierea in situ

b) relocarea completă

A Remedierea in situ

Etape

minus degajarea suprafeţei haldei

minus reprofilarea

minus amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor

minus icircnsămacircnţarea (controlul eroziunii)

minus construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

minus revegetarea

Reprofilarea

-cerinţă fundamentală icircn obţinerea unei stabilităţi geotehnice pe termen lung

trebuie să aibă icircn vedere minimizarea volumelor şi suprafeţelor taluzate ale haldei de roci sterile

-Se poate executa

1048707 relocarea materialului excavat icircn cadrul haldei

1048707 relocarea materialului excavat icircn afara amplasamentului

- Icircn general se urmăreşte icircndepărtarea unor halde de icircnălţime redusă dar care ocupă suprafeţe

mari de teren şi relocarea acestora icircntr-un singur amplasament avantaje din punct de vedere al

costurilor şi al impactului asupra mediului

A Retaluzarea

Retaluzarea de sus icircn jos - constă icircn deplasarea icircn jos pe taluz a materialului haldat din crestele

treptelor necesitacircnd suprafeţe de teren mai mari pentru a se putea icircnmagazina icircntregul volum de

roci depozitat iniţial şi se aplică ori de cacircte ori se dispune de suprafeţele necesare Icircn acest scop

pot fi utilizate excavatoare de diferite tipuri dar cel mai utilizat utilaj este buldozerul

bull Pentru a se evita accidentele icircn cazul taluzurilor cu icircnclinări relativ mari buldozerele sunt

legate de o ancoră fixată pe suprafaţa haldei In funcţie de unghiul la care se realizează

retaluzarea se poate calcula volumul de material care este deplasat icircn cadrul acestei lucrări şi

apoi timpul necesar pentru efectuarea acestei lucrări

bull La fel ca icircn cazul lucrărilor de nivelare se determină volumul total de material care trebuie

deplasat şi pe baza acestuia se stabilesc tipul şi numărul de utilaje necesare executării retaluzării

icircntr-un anumit interval de timp

Retaluzarea de jos icircn sus - se aplică atunci cacircnd nu există o suprafaţa plană pe care să poată

vehicula utilajul la retaluzarea de sus icircn jos sau atunci cacircnd depozitul s-a dezvoltat icircn suprafaţă

pacircnă la limita perimetrului funciar

bull Icircn cadrul acestui procedeu rocile din partea inferioară a taluzului sunt icircmpinse spre partea

superioară volumul lucrărilor de retaluzare fiind de cacircteva ori mai mare decacirct icircn cazul

precedent ceea ce implică şi o durată şi costuri mai mari

B Terasarea

bull Dacă depunerea rocilor icircn haldă s-a făcut icircn mai multe trepte cu icircnălţimi mari este obligatorie

crearea de terase cărora pentru evitarea eroziunilor li se va da o pantă transversală de 15-2deg

spre treapta superioară şi o anumită lăţime icircn funcţie de soluţia de recultivare aleasă

bull Pe taluzuri şi pe terase se execută şanţuri de drenare a apei care se dirijează spre bazinele de

colectare cărora li se poate da o utilizare piscicolă sau pentru agrement Tot icircn aceste bazine se

depozitează şi apele din reţeaua subterană de lucrări de asecare

bull După nivelare icircn vederea determinării corecte a cantităţii de sol vegetal care trebuie depus se

face o cartare agrochimică pentru a se stabili distribuţia pe orizontală a substanţelor nutritive

Amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor

Obiective

bull minimizarea volumului de apă de infiltraţie şi de percolare prin corpul haldei pentru a reduce

la minimum mobilizarea poluanţilor din haldă icircn apa subterană

bull minimizarea generării prafului

bull minimizarea pătrunderii oxigenului icircn corpul rocilor sterile icircn vederea evitării formării apelor

acide respectiv acombustiilor spontane

bull prevenirea contactului direct cu deşeuri periculoase

bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau

obiectivului

Tipuri de acoperire

a Coperte subţiri simple

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

d Bariere capilare

f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane

g Coperte reactive

a Coperte subţiri simple

- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime

- Diminuează formarea prafului şi eroziunea

- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea

- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe

suprafeţele taluzului

- Efort tehnic scăzut-mediu

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie

- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime

- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn

perioadele uscate

- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care

urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei

- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică

respectivă

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a

umidităţii

- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al

apelor de şiroire)

- Efort tehnic moderat ndash mare

d Bariere capilare

- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol

capilar

- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ

diferite din punct de vedere al penetrării apei

- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin

- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către

suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol

e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane

- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare

a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)

- Grosimea copertei poate depăşi 20 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Efort tehnic şi economic mare

f) Coperte reactive

bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea

chimică a materialului steril

bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide

construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a

sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii

- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii

bull elemente prefabricate din beton

bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră

bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă

bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine

bull viroage acoperite cu iarbă

bull gabioane

- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale

Revegetarea

Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu

arbori sau arbuşti

bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei

bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp

pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal

bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare

naturală

b) Relocarea completă a haldelor de steril

Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn

anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ

bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in

situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare

bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru

deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare

a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum

remedierea

bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri

Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri

şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă

volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre

volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic

bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare

bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin

icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu

măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul

populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile

Tehnologii de relocare

- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate

- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)

- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi

accelerarea restabilirii vegetaţiei

- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament

Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

c) Construirea haldei de steril

d) Stabilizarea haldei

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei

b) Cultivarea agricolă a haldei

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere

Cuprinde activităţi de

bull stabilirea grosimii solului

bull excavarea

bull transportul

bull depozitarea

bull conservarea solului

stabilirea grosimii solului

prospectarea solului

foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele

fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje

efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la

zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii

potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării

haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă

Excavarea

-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare

-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră

-Selectiv cu utilaje specifice descopertării

-Exclusă amestecarea

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

Faze specifice

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare

- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

haldelor de roci sterile generate de exploatările miniere includ următoarele

bull instabilitatea taluzurilor

bull generarea de ape acide şi descărcarea de substanţe toxice conducacircnd la contaminarea apelor de

suprafaţă şi subterane din aval

bull poluarea cu praf şi eroziunea

bull degradarea terenurilor

Măsurile de reabilitare urmăresc

bull icircmbunătăţirea stabilităţii haldelor

bull asigurarea stabilităţii icircmpotriva eroziunii

bull minimizarea gradului de infiltraţie

bull reducerea efectelor generate de apele de mină acide şi reducerea debitului de exfiltrate

Remedierea materialului din haldele de steril

a) remedierea in situ

b) relocarea completă

A Remedierea in situ

Etape

minus degajarea suprafeţei haldei

minus reprofilarea

minus amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor

minus icircnsămacircnţarea (controlul eroziunii)

minus construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

minus revegetarea

Reprofilarea

-cerinţă fundamentală icircn obţinerea unei stabilităţi geotehnice pe termen lung

trebuie să aibă icircn vedere minimizarea volumelor şi suprafeţelor taluzate ale haldei de roci sterile

-Se poate executa

1048707 relocarea materialului excavat icircn cadrul haldei

1048707 relocarea materialului excavat icircn afara amplasamentului

- Icircn general se urmăreşte icircndepărtarea unor halde de icircnălţime redusă dar care ocupă suprafeţe

mari de teren şi relocarea acestora icircntr-un singur amplasament avantaje din punct de vedere al

costurilor şi al impactului asupra mediului

A Retaluzarea

Retaluzarea de sus icircn jos - constă icircn deplasarea icircn jos pe taluz a materialului haldat din crestele

treptelor necesitacircnd suprafeţe de teren mai mari pentru a se putea icircnmagazina icircntregul volum de

roci depozitat iniţial şi se aplică ori de cacircte ori se dispune de suprafeţele necesare Icircn acest scop

pot fi utilizate excavatoare de diferite tipuri dar cel mai utilizat utilaj este buldozerul

bull Pentru a se evita accidentele icircn cazul taluzurilor cu icircnclinări relativ mari buldozerele sunt

legate de o ancoră fixată pe suprafaţa haldei In funcţie de unghiul la care se realizează

retaluzarea se poate calcula volumul de material care este deplasat icircn cadrul acestei lucrări şi

apoi timpul necesar pentru efectuarea acestei lucrări

bull La fel ca icircn cazul lucrărilor de nivelare se determină volumul total de material care trebuie

deplasat şi pe baza acestuia se stabilesc tipul şi numărul de utilaje necesare executării retaluzării

icircntr-un anumit interval de timp

Retaluzarea de jos icircn sus - se aplică atunci cacircnd nu există o suprafaţa plană pe care să poată

vehicula utilajul la retaluzarea de sus icircn jos sau atunci cacircnd depozitul s-a dezvoltat icircn suprafaţă

pacircnă la limita perimetrului funciar

bull Icircn cadrul acestui procedeu rocile din partea inferioară a taluzului sunt icircmpinse spre partea

superioară volumul lucrărilor de retaluzare fiind de cacircteva ori mai mare decacirct icircn cazul

precedent ceea ce implică şi o durată şi costuri mai mari

B Terasarea

bull Dacă depunerea rocilor icircn haldă s-a făcut icircn mai multe trepte cu icircnălţimi mari este obligatorie

crearea de terase cărora pentru evitarea eroziunilor li se va da o pantă transversală de 15-2deg

spre treapta superioară şi o anumită lăţime icircn funcţie de soluţia de recultivare aleasă

bull Pe taluzuri şi pe terase se execută şanţuri de drenare a apei care se dirijează spre bazinele de

colectare cărora li se poate da o utilizare piscicolă sau pentru agrement Tot icircn aceste bazine se

depozitează şi apele din reţeaua subterană de lucrări de asecare

bull După nivelare icircn vederea determinării corecte a cantităţii de sol vegetal care trebuie depus se

face o cartare agrochimică pentru a se stabili distribuţia pe orizontală a substanţelor nutritive

Amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor

Obiective

bull minimizarea volumului de apă de infiltraţie şi de percolare prin corpul haldei pentru a reduce

la minimum mobilizarea poluanţilor din haldă icircn apa subterană

bull minimizarea generării prafului

bull minimizarea pătrunderii oxigenului icircn corpul rocilor sterile icircn vederea evitării formării apelor

acide respectiv acombustiilor spontane

bull prevenirea contactului direct cu deşeuri periculoase

bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau

obiectivului

Tipuri de acoperire

a Coperte subţiri simple

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

d Bariere capilare

f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane

g Coperte reactive

a Coperte subţiri simple

- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime

- Diminuează formarea prafului şi eroziunea

- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea

- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe

suprafeţele taluzului

- Efort tehnic scăzut-mediu

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie

- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime

- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn

perioadele uscate

- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care

urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei

- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică

respectivă

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a

umidităţii

- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al

apelor de şiroire)

- Efort tehnic moderat ndash mare

d Bariere capilare

- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol

capilar

- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ

diferite din punct de vedere al penetrării apei

- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin

- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către

suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol

e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane

- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare

a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)

- Grosimea copertei poate depăşi 20 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Efort tehnic şi economic mare

f) Coperte reactive

bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea

chimică a materialului steril

bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide

construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a

sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii

- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii

bull elemente prefabricate din beton

bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră

bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă

bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine

bull viroage acoperite cu iarbă

bull gabioane

- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale

Revegetarea

Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu

arbori sau arbuşti

bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei

bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp

pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal

bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare

naturală

b) Relocarea completă a haldelor de steril

Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn

anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ

bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in

situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare

bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru

deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare

a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum

remedierea

bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri

Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri

şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă

volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre

volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic

bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare

bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin

icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu

măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul

populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile

Tehnologii de relocare

- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate

- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)

- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi

accelerarea restabilirii vegetaţiei

- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament

Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

c) Construirea haldei de steril

d) Stabilizarea haldei

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei

b) Cultivarea agricolă a haldei

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere

Cuprinde activităţi de

bull stabilirea grosimii solului

bull excavarea

bull transportul

bull depozitarea

bull conservarea solului

stabilirea grosimii solului

prospectarea solului

foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele

fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje

efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la

zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii

potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării

haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă

Excavarea

-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare

-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră

-Selectiv cu utilaje specifice descopertării

-Exclusă amestecarea

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

Faze specifice

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare

- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

A Retaluzarea

Retaluzarea de sus icircn jos - constă icircn deplasarea icircn jos pe taluz a materialului haldat din crestele

treptelor necesitacircnd suprafeţe de teren mai mari pentru a se putea icircnmagazina icircntregul volum de

roci depozitat iniţial şi se aplică ori de cacircte ori se dispune de suprafeţele necesare Icircn acest scop

pot fi utilizate excavatoare de diferite tipuri dar cel mai utilizat utilaj este buldozerul

bull Pentru a se evita accidentele icircn cazul taluzurilor cu icircnclinări relativ mari buldozerele sunt

legate de o ancoră fixată pe suprafaţa haldei In funcţie de unghiul la care se realizează

retaluzarea se poate calcula volumul de material care este deplasat icircn cadrul acestei lucrări şi

apoi timpul necesar pentru efectuarea acestei lucrări

bull La fel ca icircn cazul lucrărilor de nivelare se determină volumul total de material care trebuie

deplasat şi pe baza acestuia se stabilesc tipul şi numărul de utilaje necesare executării retaluzării

icircntr-un anumit interval de timp

Retaluzarea de jos icircn sus - se aplică atunci cacircnd nu există o suprafaţa plană pe care să poată

vehicula utilajul la retaluzarea de sus icircn jos sau atunci cacircnd depozitul s-a dezvoltat icircn suprafaţă

pacircnă la limita perimetrului funciar

bull Icircn cadrul acestui procedeu rocile din partea inferioară a taluzului sunt icircmpinse spre partea

superioară volumul lucrărilor de retaluzare fiind de cacircteva ori mai mare decacirct icircn cazul

precedent ceea ce implică şi o durată şi costuri mai mari

B Terasarea

bull Dacă depunerea rocilor icircn haldă s-a făcut icircn mai multe trepte cu icircnălţimi mari este obligatorie

crearea de terase cărora pentru evitarea eroziunilor li se va da o pantă transversală de 15-2deg

spre treapta superioară şi o anumită lăţime icircn funcţie de soluţia de recultivare aleasă

bull Pe taluzuri şi pe terase se execută şanţuri de drenare a apei care se dirijează spre bazinele de

colectare cărora li se poate da o utilizare piscicolă sau pentru agrement Tot icircn aceste bazine se

depozitează şi apele din reţeaua subterană de lucrări de asecare

bull După nivelare icircn vederea determinării corecte a cantităţii de sol vegetal care trebuie depus se

face o cartare agrochimică pentru a se stabili distribuţia pe orizontală a substanţelor nutritive

Amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor

Obiective

bull minimizarea volumului de apă de infiltraţie şi de percolare prin corpul haldei pentru a reduce

la minimum mobilizarea poluanţilor din haldă icircn apa subterană

bull minimizarea generării prafului

bull minimizarea pătrunderii oxigenului icircn corpul rocilor sterile icircn vederea evitării formării apelor

acide respectiv acombustiilor spontane

bull prevenirea contactului direct cu deşeuri periculoase

bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau

obiectivului

Tipuri de acoperire

a Coperte subţiri simple

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

d Bariere capilare

f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane

g Coperte reactive

a Coperte subţiri simple

- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime

- Diminuează formarea prafului şi eroziunea

- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea

- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe

suprafeţele taluzului

- Efort tehnic scăzut-mediu

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie

- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime

- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn

perioadele uscate

- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care

urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei

- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică

respectivă

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a

umidităţii

- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al

apelor de şiroire)

- Efort tehnic moderat ndash mare

d Bariere capilare

- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol

capilar

- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ

diferite din punct de vedere al penetrării apei

- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin

- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către

suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol

e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane

- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare

a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)

- Grosimea copertei poate depăşi 20 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Efort tehnic şi economic mare

f) Coperte reactive

bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea

chimică a materialului steril

bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide

construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a

sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii

- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii

bull elemente prefabricate din beton

bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră

bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă

bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine

bull viroage acoperite cu iarbă

bull gabioane

- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale

Revegetarea

Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu

arbori sau arbuşti

bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei

bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp

pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal

bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare

naturală

b) Relocarea completă a haldelor de steril

Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn

anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ

bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in

situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare

bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru

deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare

a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum

remedierea

bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri

Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri

şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă

volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre

volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic

bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare

bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin

icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu

măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul

populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile

Tehnologii de relocare

- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate

- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)

- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi

accelerarea restabilirii vegetaţiei

- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament

Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

c) Construirea haldei de steril

d) Stabilizarea haldei

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei

b) Cultivarea agricolă a haldei

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere

Cuprinde activităţi de

bull stabilirea grosimii solului

bull excavarea

bull transportul

bull depozitarea

bull conservarea solului

stabilirea grosimii solului

prospectarea solului

foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele

fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje

efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la

zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii

potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării

haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă

Excavarea

-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare

-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră

-Selectiv cu utilaje specifice descopertării

-Exclusă amestecarea

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

Faze specifice

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare

- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

bull dezvoltarea unei pături de vegetaţie şi darea icircn folosinţă ulterioară aamplasamentului sau

obiectivului

Tipuri de acoperire

a Coperte subţiri simple

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapotranspiraţie

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

d Bariere capilare

f Coperte multi-strat cu sau fără geomembrane

g Coperte reactive

a Coperte subţiri simple

- Strat de sol subţire de 02-05 m grosime

- Diminuează formarea prafului şi eroziunea

- Nu influenţează infiltrarea apelor de precipitaţii sau exfiltrarea

- Pentru haldele pe care există specii vegetale adecvate se umplu spaţiile dintre plante pe

suprafeţele taluzului

- Efort tehnic scăzut-mediu

b Coperte cu un singur strat sau coperte cu evapo-transpiraţie

- Un singur strat de sol de 05-10 m grosime

- Cresc capacitatea de icircnmagazinare a unui sol nesaturat şi a capacităţii de eliberare a apei icircn

perioadele uscate

- Grosimea copertei trebuie să fie proiectată icircn funcţie de volumul de apă de infiltraţie care

urmează a fi icircnmagazinat şi de debitul maxim admisibil de infiltraţie icircn corpul haldei

- Coperta se plantează cu specii de ierburi arbuşti şi copaci tipice pentru zona climatică

respectivă

c Copertă cu strat dublu (strat cu evapo-transpiraţie şi strat bazal cu permeabilitate redusă)

- Un strat mineral bazal compact cu rol de etanşare şi un strat superior de sol cu rol de reţinere a

umidităţii

- Grosimea copertei trebuie să fie de minim 10 m picircnă la 20-25 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mică de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Necesită măsuri suplimentare de protejare a taluzurilor icircmpotriva eroziunii (debit crescut al

apelor de şiroire)

- Efort tehnic moderat ndash mare

d Bariere capilare

- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol

capilar

- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ

diferite din punct de vedere al penetrării apei

- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin

- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către

suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol

e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane

- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare

a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)

- Grosimea copertei poate depăşi 20 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Efort tehnic şi economic mare

f) Coperte reactive

bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea

chimică a materialului steril

bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide

construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a

sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii

- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii

bull elemente prefabricate din beton

bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră

bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă

bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine

bull viroage acoperite cu iarbă

bull gabioane

- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale

Revegetarea

Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu

arbori sau arbuşti

bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei

bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp

pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal

bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare

naturală

b) Relocarea completă a haldelor de steril

Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn

anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ

bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in

situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare

bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru

deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare

a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum

remedierea

bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri

Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri

şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă

volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre

volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic

bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare

bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin

icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu

măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul

populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile

Tehnologii de relocare

- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate

- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)

- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi

accelerarea restabilirii vegetaţiei

- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament

Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

c) Construirea haldei de steril

d) Stabilizarea haldei

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei

b) Cultivarea agricolă a haldei

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere

Cuprinde activităţi de

bull stabilirea grosimii solului

bull excavarea

bull transportul

bull depozitarea

bull conservarea solului

stabilirea grosimii solului

prospectarea solului

foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele

fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje

efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la

zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii

potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării

haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă

Excavarea

-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare

-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră

-Selectiv cu utilaje specifice descopertării

-Exclusă amestecarea

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

Faze specifice

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare

- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

- Un strat subiacent grosier cu rol de blocare a capilarităţii şi un strat superior de sol cu rol

capilar

- Ambele straturi trebuie să aibă o distribuţie granulometrică definită şi să fie semnificativ

diferite din punct de vedere al penetrării apei

- stratul de blocare = pietriş stratul capilar = nisip fin

- urmăreşte ca stratul acoperitor să prevină ascensiunea apei contaminate din porii haldei către

suprafaţă ca urmare a absorbţiei exercitate de sol

e Copertă multi-strat cu sau fără geomembrane

- includ cel puţin un strat mineral de etanşare (aproximativ 04 - 06 m) un strat de icircnmagazinare

a umidităţii (aprox 06-10 m) şi un strat de revegetare (aproximativ 01-02 m)

- Grosimea copertei poate depăşi 20 m

- Taluzurile profilate cu o icircnclinare mai mare de 125 (le 22) pentru a genera o bună stabilitate

- Efort tehnic şi economic mare

f) Coperte reactive

bull includ unul sau mai multe substanţe active din punct de vedere chimic care vor influenţa starea

chimică a materialului steril

bull suntutilizate de regulă icircn cazul icircn care substratul are tendinţa de a genera ape acide

construcţia traseelor de drenaj şi circulaţie

Apa de suprafaţă trebuie drenată corespunzător de pe suprafaţa reprofilată şi acoperită a

sterilelor pentru a preveni infiltraţiile şi posibilele avarii ca urmare a alunecărilor şi eroziunii

- Pentru construcţia sistemelor de drenare a apelor de suprafaţă se utilizează următoarele soluţii

bull elemente prefabricate din beton

bull şapă de beton armat cu icircnveliş de piatră

bull umplutură de piatră icircn talvegul cursului de apă

bull stabilizarea pantelor cu parapet sau fascine

bull viroage acoperite cu iarbă

bull gabioane

- Pot fi utilizate materiale sintetice sau naturale

Revegetarea

Icircnierbare imediată pentru protecţia icircmpotriva eroziunii apoi icircmpădurire icircn vederea stabilizării cu

arbori sau arbuşti

bull Pentru protecţie şi dezvoltarea normală a vegetaţiei se recomandă icircmprejmuirea haldei

bull Ciclul natural de regenerare prezintă costuri scăzute sau nule dar perioadă foarte lungă de timp

pentru regenerarea vegetaţiei şiformarea unui strat de sol vegetal

bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare

naturală

b) Relocarea completă a haldelor de steril

Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn

anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ

bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in

situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare

bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru

deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare

a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum

remedierea

bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri

Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri

şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă

volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre

volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic

bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare

bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin

icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu

măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul

populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile

Tehnologii de relocare

- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate

- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)

- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi

accelerarea restabilirii vegetaţiei

- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament

Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

c) Construirea haldei de steril

d) Stabilizarea haldei

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei

b) Cultivarea agricolă a haldei

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere

Cuprinde activităţi de

bull stabilirea grosimii solului

bull excavarea

bull transportul

bull depozitarea

bull conservarea solului

stabilirea grosimii solului

prospectarea solului

foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele

fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje

efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la

zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii

potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării

haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă

Excavarea

-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare

-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră

-Selectiv cu utilaje specifice descopertării

-Exclusă amestecarea

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

Faze specifice

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare

- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

bull Cicluri de regenerare selectivă bazate pe stimularea şi grabirea proceselor de regenerare

naturală

b) Relocarea completă a haldelor de steril

Relocarea sterilului rezultat din industria extractivă este considerată ca fiind adecvată numai icircn

anumite condiţii clar definite Aceste condiţii includ

bull Obiectivul de remediere propus nu poate fi atins prin utilizarea unor soluţii de stabilizare in

situ icircnsemnacircnd că relocarea este unica alternativă corespunzătoare

bull Este disponibil un amplasament de depozitare adecvat care oferă o capacitate suficientă pentru

deşeurile miniere care urmează a fi relocate Pentru a minimiza gradul de ocupare

a terenului noul amplasament de depozitare trebuie să conţină deja deşeuri care reclamă oricum

remedierea

bull Suprafaţa remediată trebuie să fie utilizată icircn alte scopuri

Dacă relocarea este una din soluţiile care pot fi adoptate vor fi analizate raporturile dintre costuri

şi beneficii Icircn astfel de cazuri relocarea se poate dovedi ca fiind cea mai bună soluţie dacă

volumul de deşeuri care urmează a fi transportat este suficient de redus şi dacă raportul dintre

volumul de deşeuri şi aria contaminată este destul de mic

bull distanţa dintre halda care urmează a fi relocată şi noul amplasament nu este prea mare

bull condiţiile tehnice iniţiale şi de infrastructură pentru relocare sunt mai mult sau mai puţin

icircndeplinite adică relocarea nu va atrage costuri suplimentare foarte ridicate icircn conexiune cu

măsura de remediere propriu-zisă (de exemplu pentru construcţia drumului) iar disconfortul

populaţiei ca urmare a relocării este icircn limite acceptabile

Tehnologii de relocare

- excavarea haldei de steril pacircnă la nivelul solului cu ajutorul unor utilaje specializate

- icircndepărtarea solului contaminat de la baza haldei (05 m adacircncime)

- aplicarea unei coperte de sol de minim 02 m icircn locul haldei pentru aducerea la nivel şi

accelerarea restabilirii vegetaţiei

- transportul şi depozitarea sterilului pe noul amplasament

Etapele reabilitării biologice ale unei halde de steril

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

c) Construirea haldei de steril

d) Stabilizarea haldei

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei

b) Cultivarea agricolă a haldei

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere

Cuprinde activităţi de

bull stabilirea grosimii solului

bull excavarea

bull transportul

bull depozitarea

bull conservarea solului

stabilirea grosimii solului

prospectarea solului

foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele

fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje

efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la

zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii

potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării

haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă

Excavarea

-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare

-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră

-Selectiv cu utilaje specifice descopertării

-Exclusă amestecarea

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

Faze specifice

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare

- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

d) Stabilizarea haldei

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei

b) Cultivarea agricolă a haldei

I Reabilitarea tehnică

a) Recuperarea si conservarea solului decopertat

bull activitate obligatorie pentru unităţile miniere

Cuprinde activităţi de

bull stabilirea grosimii solului

bull excavarea

bull transportul

bull depozitarea

bull conservarea solului

stabilirea grosimii solului

prospectarea solului

foraje manuale şanţuri gropi sau puţuri amplasate la intervale de 100 m rezultatele

fiind apoi marcate pe hărţile topografice şi secţiunile icircntocmite pe baza acestor foraje

efectuarea cartării pedologice şi agrochimice a suprafeţelor de teren afectate de exploatarea la

zi precum şi a straturilor geologice din coperta zăcămacircntului icircn vederea cunoaşterii

potenţialului lor de fertilitate şi efectuării de recomandări privind tehnologia descopertării

haldării şi a depunerii materialului icircn zona de suprafaţă

Excavarea

-icircnainte de a icircncepe lucrările de descopertare

-icircn timp ce se execută descopertarea şi chiar exploatarea zăcămacircntului icircn carieră

-Selectiv cu utilaje specifice descopertării

-Exclusă amestecarea

b) Descopertarea transportul si depunerea materialului steril

Faze specifice

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare

- transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

- haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

c) Construirea haldei de steril

Faze specifice

- studii privind alegerea locului de construire

- pregătirea terenului suport pentru haldare

- respectarea tehnologiei de construire a haldei

- compactări periodice ale structurii antropice

d) Stabilizarea haldei

Faze

- nivelarea integrala a haldei

- ridicări topografice pentru corectări

- studii geotehnice privind stabilitatea

- corectarea elementelor morfologice

- lucrări ingineresti de asigurare a

Stabilităţii

Caracteristici tehnice

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului

- corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei

- construirea unor ziduri gărduleţe canale de garda sau drenaj

- nivelări pentru un aspect morfologic simetric

e) Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

Faze

- alegerea metodei de reabilitare a haldei

- respectarea normelor de depunere a solului

- compactarea solului depus pe halda

- lucrări de nivelare a suprafeţei haldei

Caracteristici tehnice

- grosimea solului depus trebuie corelata

cu tipul de utilitate pe care icircl va avea tehnostructura (08 - 15 m pentru reabilitare agricola si

pana icircn 1 m pentru reabilitare silvica)

- caracteristicile solului structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15 argilă materiale

capabile să reţină umiditatea si permeabilitatea pentru apă si aer bogate icircn P K Ca S Mg

f) Ameliorarea solului antropic de pe halde

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

Faze

- cartarea pedologică a haldei

- expertize geologice pe halda

- analize biochimice ale materialului din halda

- aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

-aplicarea ameliorărilor pentru cresterea calităţii protisolului haldei

- ameliorarea se poate cu calciu cenusă de cărbune sau fenol conţinut icircn apele industriale

II Reabilitarea ecologică

a) Cultivarea forestieră a haldei lucrări ingineresti nivelare consolidare ameliorare a

protisolului

- plantarea poate icircncepe icircncă de la etapa nivelării haldei

- plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime pacircnă la 1 m ndash specii recomandate

salcacircmul aninul alunul sălcioara si mai ales cătina albă

- poate suporta icircncă de la icircnceput cultivarea unor esenţe forestiere valoroase sau pomi fructiferi

- se pretează si la halde cu relief haotic nivelările fiind obpţionale

b) Cultivarea agricolă a haldei

1 Ameliorarea solului

- cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive

(studii pedologice si analize biochimice etc)

- icircmbunătăţiri funciare pe halda (lucrări de asanare refertilizare recoltare selecţionare a

seminţelor etc)

2 Cultivarea plantelor agricole de bază lucrări pedoameliorative icircn vederea regenerării fertilităţii

- cultivarea plantelor nepretenţioase la condiţiile pedologice rezistente climatic si imunologic

care dau cantitatea mari de materie vegetala icircn sol si la suprafaţa (3-5 ani păstăioasele lucernă

trifoi etc)

- sistem de rotaţie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităţi duble de icircngrăsăminte

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale

- aeraţie activă icircngrăşare cu gunoi sau icircngrăsăminte chimice (azotatul superfosfatul sarea

potasică)

- irigaţii

Remedierea iazurilor de decantare

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

Variantele tehnice ce pot fi considerate ca bază pentru punerea icircn practică a soluţiei de remediere

sunt

bull Varianta zero icircn care nu se icircntreprind remedieri justificată de absenţa unor riscuri pe

termen scurt sau lung asociate iazului de decantare

bull Varianta controlului instituţional care implică măsuri de restricţionare a folosinţei

terenurilor şi monitorizareasupravegherea continuă

bull Varianta Stabilizării in situ prin care se urmăreşte stabilizarea geomecanică geochimică şi

hidrologică a iazului de decantare pe amplasamentul existent Acest obiectiv poate fi icircndeplinit

prin

1048578 remediere uscată care include icircndepărtarea supernatantului asecarea tehnică (parţială) a

sterilelor reprofilarea contururilor intern şi extern ale sistemului iazului de decantare şi

amplasarea unei coperte de sol pe suprafaţa sterilelor de procesare

1048578 remediere umedă prin care se icircncearcă stabilizarea iazului de decantare menţinacircnd o oglindă

de apă

bull Varianta relocării constacircnd icircn mutarea sterilelor de procesare şi depozitarea lor icircntr-un alt

loc mai sigur

Stabilizarea in situ cu oglindă liberă de apă

(rdquovarianta umedărdquo)

bull Menţinerea permanentă a unei pături de apă pentru a preveni generarea prafului şi pătrunderea

oxigenului

bull Metoda poate fi considerată ca o variantă optimă de stabilizare a unor sterile de procesare

neoxidate care prezintă riscul de generare a apelor acide prevenind totodată formarea prafului

bull necesită o icircntreţinere amănunţită şi conduc la costuri mai ridicate de icircntreţinere şi supraveghere

bull Apar probleme de stabilitate a barajului

bull Metodă intemediară icircntre coperta umedă şi cea uscată este ldquorealizarea de mlaştinirdquo prin care se

foloseşte o cantitate mai redusă de apă şi se instalează o vegetaţie specifică care stabilizează

suprafaţa evitacircndu-se antrenarea icircn atmosferă a pulberilor

Stabilizarea in situ cu amplasarea unei coperte de sol (rdquovarianta uscatărdquo)

bull numită şi remediere uscată

bull icircndepărtarea icircntregului volum de apă liberă (icircn cazul icircn care există o astfel de oglindă de apă pe

suprafaţa sterilelor) şi depunerea unei coperte cu rolul de a minimiza antrenarea prafului şi a

infiltraţiei

Etape

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei

bull icircndepărtarea apei şi descărcarea acesteia epurarea apei dacă este necesară

bull acoperirea intermediară (dacă acest lucru devine necesar ca urmare a proprietăţilor

geomecanice ale sterilelor) coperta intemediară se aplică numai dacă suprafaţa sterilelor de

procesare este neconsolidată şi nu permite accesul utilajelor grele pentru efectuarea altor etape

bull reprofilarea suprafeţelor iazului de decantare şi a structurilor de icircndiguire pentru a asigura

stabilitatea şi regimul apelor de şiroire pe termen lung

bull acoperirea finală incluzacircnd revegetaţia

Relocarea sterilelor de procesare

bull Sterilele de procesare uscate sau aproape uscate vor necesita tehnologii de relocare diferite faţă

de cele aplicabile materialului lichid păstos sau nămolos cu implicaţii asupra costurilor

operaţiunii de relocare

bull Icircn vederea evaluării proprietăţilor de sedimentare ale sterilelor de procesare după depunerea lor

icircn noul amplasament este necesară cunoaşterea proprietăţilor geomecanice icircn special a

distribuţiei granulometrice şi conţinutului de apă

bull Sterilele slab consolidate uscate pot fi excavate şi transportate cu mijloace mecanice Deoarece

icircn cele mai multe cazuri sterilele de la uzinele de procesare anămoloase excavarea transportul

şi redepunerea acestora ridică mult mai mult probleme şi pot fi mult mai costisitoare

Pot fi folosite următoarele sisteme de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi vehicule de transport

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere) şi transport feroviar (vagoane descoperite

containere)

bull excavare mecanică (excavatoare buldozere icircncărcătoare frontale) şi transport icircn sistem tubular

bull excavare hidraulică transport prin pompe de tulbureală depunerea tulburelii sedimentarea

sterilelor şi icircndepărtarea apei