Dreptul Uniunii Europene

CURS 1

Tematica:1.Personalitatea juridica a Uniunii Europene2.Obiectivele Uniunii Europene3.Competentele Uniunii Europene4.Principiile ordinii juridice a Uniunii Europene5.Procedurile de adoptare a actelor juridice ale Uniunii Europene6.Controlul judiciar al respectarii ordinii juridice a Uniunii Europene(controlul de legalitate

a actelor Uniunii Europene(izvoare derivate + alte norme)) – procedurile in fata instantelor Europene, actiunile in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene

7.Rolul avocatului roman in aplicarea legislatiei europene8.Libertatile de circulatie(libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a

persoanelor(directiva 2004/38), libera circulatie a serviciilor(directiva 2006/123))9.Concurenta, abuzul de pozitie dominanta

Bibliografie:1.constituia2.noul cod civil3.manualul uniunii europene 20114.drept comunitar al afacerilor

Personalitatea juridica a Uniunii Europene

Pana la 1 decembrie 2009, UE avea o personalitate juridica sui generis, emergenta, in sesnsul in care UE, in existenta sa se baza pe cei 3 piloni:

Pilonul I - pilonul comunitar(1.CECO(pana in 2002) + 2.CEE(prin tratatul de la Mastricht a devenit CE) + 3.EURATOM)

Pilonul II – PESC Pilonul III – JAI

Potrivit conventiei de la Viena din 1969, art 2, UE ar putea fi asociata ca o entitate, ca un subiect de dr international de sine statator, isi poate asuma dr si obligatii

UE este un subiect special de dr international, deoarce UE reuneste trasaturi specifice atat organizatiilor internationale, cat si entitatilor de tip statal//*(opinia profesorului)

UE a dobandit personalitate juridica, are posibilitatea de a participa la raporturi de dr interantional; in acest sens, UE poate incheia acorduri internationale in domeniile de competenta, personalitatea juridica permitand UE sa aiba un buget propriu, personalitate juridica ce ii permite sa aiba functionari proprii si sedii proprii, si poate semna contracte , poate avea misiuni diplomatice avand un caracter specific

UE a si propria diplomatieDobandirea de catre UE a personalitatii juridice este rezultatul unei evolutii pe care

comunitatile au inregistrat-o; unii doctrinari spun ca ar fi rezultatul unei evolutii obiectiv determinate de evolutia societatii internationale in general, care evolutie contribuie la ameliorarea perceptiei UE si a capacitatii sale de actiune, favorizand dimensiunea politica si cea juridica, chiar cea contractuala a Uniunii , in cadrul raporturilot bilaterale, dar si multilaterale pe care le dezvolta UE, inclusiv in cadrul unor organizatii internationale(ex: UE este parte a Conventiei Europene a Drepturilor Omului)

UE nu are posibilitatea sa legifereze sau sa actioneze in afara competentelor care ii sunt conferite de catre statele membre prin tratat

Obiectivele UE:

in prezent au ca sediu principal al materiei art 3 din TUE, fostul art 2 din tratatul de la Maastricht

potrivit acestui articol , UE isi propune ca obiectiv principal acela de a promova pacea, valorile sale si bunastarea popoarelor care o compun

este motivul pt care Uniunea ofera cetatenilor sai un spatiu de libertate, securitate si justitie fara frontiere interne, spatiu in cadrul caruia este asigurata libera circulatie a persoanelor, in stransa legatura cu masurile adecvate privitoare la controlul exercitat la frontierele externe, in stransa legatura cu dreptul de azil, cu imigrarea , precum si cu prevenirea si combaterea criminalitatii, instituirea unei piete interne

in acest sens Uniunea actioneaza pentru dezvoltarea durabila a Europei , in ansamblu, intemeiata pe o crestere economica echilibrata, pe stabilitatea preturilor , pe o economie sociala de piata, cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplina a fortei de munca, spre progres social, si spre un inalt grad de protectie si imbunatatire a calitatii mediului

totul se realizeaza cu ceea ce inseamna elementele de progres tehnic in relatie cu societatea internationala in general, UE isi propune sa combata

fenomenul de excluziune sociala si discriminarea in general, promovand justitia si protectia judiciara, egalitatea intre femei si barbati, solidaritatea intre generatii si protectia drepturilor copilului, coeziunea economica, sociala si teritoriala, solidaritatea intre statele membre

respectarea diversitatii culturale si lingvistice(23 de limbi oficiale), protejarea si dezvoltarea patrimoniului cultural european, instituirea unei uniuni economice si monetare, contributia UE la mentinerea pacii si securitatii internationale

CURS 2

Competentele Uniunii Europene

Potrivit declaratiei 24, in temeiul personalitatii juridice, UE nu este autorizata sa legifereze sau sa actioneze in afara competentelor care ii sunt atribuite de catre statele membre prin tratate:

-la nivelul UE, dpdv al repartizarii comeptentelor regasim 3 mari tipuri de politici:

1.politicile comune, situatie in care competenta de legiferare apartine exclusiv UE2.politicile comunitare, adica dreptul de initiativa are statul membru, in subsidiar UE

putand interveni(majoritatea politicilor sunt comunitare)3.politicile unionale(de baza); cele mai importante politici unionale sunt PSEC si JAI

-delimitarea competentelor este guvernata de principiul atribuirii, insa exercitarea competentelor este reglementata de principiile subsidiaritatii si proportionalitatii

-in temeiul principiului atribuirii, UE actioneaza in limita competentelor date de catre state-potrivit principiului subsidiaritatii, in domeniile care nu sunt in competenta sa exclusiva,

uniunea intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de catre statele membre

-potrivit art. 3 TFUE, competenta Uniunii este exclusiva in urmatoarele domenii: uniune vamala, politica comerciala comuna, conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comune a pescuitului, stabilirea normelor privind concurenta, politica monetara si incheierea unui acord international, in cazul in care incheierea sa este prevazuta de un act legislativ al UE

-in toate cazurile in care competenta este exclusiva a UE, numai aceasta poate legifera si adopta acte juridice, statele membre putand sa faca acest lucru numai in cazul in care uniunea le transmite in mod expres si numai pentru punerea in aplicare a legislatiei Uniunii

-art. 4 TFUE enumera domeniile in care competenta Uniunii este partajata cu statele membre( ex: energie, spatiul de libertate, retelele transeuropene, transporturile, mediul, agricultura, politica sociala, etc.)

-in domeniile cercetarii, dezvolarii tehnologice si spatiului, uniunea dispune de competenta pt a desfasura actiuni si pentru definirea si punerea in aplicare a programelor de dezvoltare in alte domenii

-in materia cooperarii pentru dezvoltare si ajutor umanitar, UE are competenta doar cu privire la derularea de actiuni, fara a intra in sfera de actiuni a statelor membre care raman in continuare interdependente, atunci cand vor sa initieze programe de ajutorare

-potrivit unui protocol anexat la Tratatul de la Lisabona, cand UE desfasoara actiuni intr-un anumit domeniu, domeniul de aplicare al exercitarii competentelor, cuprinde numai acele elemente care sunt reglementate de un act al Uniunii, prin urmare nu include tot domeniul

-declaratia cu privire la delimitarea competentelor vine in completarea a tot ce am zis anterior, adica: in conformitate cu sistemul partajarii competentelor intre UE si statele membre, orice competenta care nu a fost atribuita UE revine statelor membre

-in situatia in care tratatele atribuie uniunii competente partajate, statele membre isi exercita competenta in masura in care uniunea nu si-a exercitat propria competenta sau a decis sa nu si-o mai exercite

-art. 6 TFUE evidentiaza domeniile in care uniunea este competenta sa desfasoare actiuni de sprijinire, coordonare sau completare a actiunilor statelor membre

-in cazul in care o actiune a UE se dovedeste necesara pentru a atinge unul dintre obiectivele mentionate in tratate, fara ca acestea sa fi prevazut atributiile necesare in acest sens, Consiliul, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si dupa aprobarea Parlamentului, adopta hotarari asemanatoare

-Consiliul hotaraste in unanimitate, in conformitate cu o procedura legislativa speciala, intotdeauna dupa aprobarea Parlamentului

Principiile ordinii juridice a UE: principiul atribuirii de competente principiul proportionalitatii principiul subsidiaritatii principiul cooperarii loiale

1. Potrivit principiului atribuirii de competente, Uniunea actioneaza numai in limitele prevazute in tratatele constitutive

-acest principiu se bazeaza pe dispozitiile tratatelor care au conferit Uniunii un anumit obiect de activitate si, in consecinta, competente specifice

-din activitatea jurisdictionala rezulta o serie de competente atribuite Uniunii, care se adauga celor inscrise in tratat

-in temeiul acestui principiu, institutiile UE duc la indeplinire numai acele atributii care le sunt atribuite in mod expres la acest nivel nefiind permisa delegarea de atributii sau indeplinirea atributiilor implicite, deduse

-ratiunea acestui principiu isi are originea tocmai in problemele care tin de rigoarea manifestata in planul actiunii

2. Principiul proportionalitatiiActiunile UE nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru realizarea dr. din tratate-in termen de 8 saptamani, Parlamentele Nationale sunt obligate sa transmita Parlamentului

European un aviz din care sa rezulte daca initiativa legislativa a uniunii respecta principiul proportionalitatii

3. Principiul subsidiaritatii: in domeniile care nu ii sunt repartizate, UE intervine numai atunci cand statele membre nu isi pot indeplini singure obiectivele pe care si le-au asumat

-actiunile UE NU pot depasi ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor stabilite prin tratate

-ceea ce poate fi realizat individual, nu trebuie facut comun-in situatia in care este vorba despre competentele concurente, adica de domeniile care nu

apartin exclusiv uniunii, aceasta intervine numai in masura in care considera ca obiectivele trebuie realizate in mod uniform la nivelul tuturor statelor membre

-UE este competenta sa actioneze in domeniile prevazute in tratat, iar actiunea sa este una definitiva, irevocabila si nu poate fi supusa judecatii CJUE

-aplicarea acestui principiu are in vedere respectarea identitatii nationale si pastrarea competentelor nationale, permitand totodata luarea in considerare a opiniei cetatenilor in procesul decizional

-cu privire la activitatea Parlamentelor Nationale referitoare la urmarirea respectarii celor doua pricipii( subsidiaritatii si proportionalitatii), Tratatul de la Lisabona prevede o procedura complexa in protocolul 2.

4. In temeiul principiului cooperarii loiale, UE si statele membre se sprijina reciproc pentru realizarea obligatiilor ce decurg din Tratat

-statele membre adopta orice masura generala sau speciala pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor ce le revin

-in cazul in care un stat nu isi indeplineste o astfel de obligatie, UE, prin intermediul Comisiei, poate sanctiona statul in urma unei proceduri de infringement

-statele membre faciliteaza indeplinirea de catre UE a obiectivelor sale si se abtin de la orice masura care ar pune in pericol realizarea scopului propus

CURS 3

Actiunile ce pot fi introduse la CJUE

-In present , sistemul instantelor europene se numeste CJUE, si este compus din 3 instante: TPI, Tribunalul Functiei Publice si Curtea de justitie

1.ACTIUNEA IN ANULARE:

-sediul materiei este reprezentat de art 263, 264 din TFUE-obiectul actiunii in anularea este desfintarea normelor comunitare cu caracter obligatoriu

considerate ilegale-calitate procesuala activa: statele membre, parlamentul European, consiliul, comisia, curtea

de conturi, bce si comitetul regiunilor(ultimele 3 pot introduce actiunea in anulare doar pentru desfiintarea actelor comunitare care privesc prerogativele acestora si pentru salvgardarea prerogativelor acestora) si particularii(pf si pj) care pot justifica un interes(actul trebuie sa il priveasca pe particular direct si individual sau sa il priveasca pe particular direct si sa nu presupuna masuri de executare)

-calitate procesuala pasiva: parlamentul European si consiliul (pentru actele adoptate impreuna), consiliul , comisia, bce, parlamentul European, consiliul European(pentru ultimele doua-cand actele lor juridice sunt menite sa produca efecte fata de terti)

-termenul este de 2 luni si curge de la publicare, notificare, iar in lipsa primelor 2 situatii, termenul va curge de la data la care reclamantul a luat cunostinta de actul respectiv

-motivele de anulare sunt limitativ prevazute de tratat si constau in necompetenta, incalcarea unor norme fundamentale de procedura, incalcarea tratatelor sau a normelor de aplicare a acestora si abuzul de putere

-enumerarea este limitativa-efectele hotararii Curtii Europene: art 264 – Curtea declara actul ca fiind nul si neavenit;

daca este necesar, Curtea stabileste ce efecte ale actului nul trebuie considerate ca fiind irevocabile; sunt unele efecte care nu pot fi intoarse

2.ACTIUNEA IN CARENTA

-art 265 si 66 TFUE-obiectul : atacarea abstentiunii, refuzul de a decide , al unei institutii comunitare-calitatea procesuala activa apartine statelor membre si institutiilor UE-calitatea procesuala pasiva apartine parlamentului european, consiliului european,

consiliului, comisiei, bce, dar si organelor , agentiilor si oficiilor UE-pentru aceasta actiue, tratatul prevede o procedura prealabila obligatorie ce consta in faptul

ca trebuie sa i se ceara instiutiei respective sa actioneze -daca procedura nu este parcursa, cererea va fi inadmisibila.se va putea introduce o noua

cerere dupa trecerea termenului de 2 luni. Dupa expirarea acestui termen, incepe sa curga un nou temen de 2 luni in care pot introduce actiunea.

-efectul hotararii: Obligatia institutiei de a lua masurile ce se impun pentru executarea hotararii CJUE(art 266 TFUE)

3.PROCEDURA TRIMITERII PREELIMINARE(procedura intrebarii preeliminarii, a intrebarii prejudiciare, sau recurs in interpretare)

-obiectul: art 267 TFUE – interpretarea tratatelor si aprecierea asupra validitatii sau interpretarii actelor adoptate de institutiile ue, organele , oficiile sau agentiile acestora

-calitate procesuala activa: intrebarile pot fi adresate CJUE doar pe parcursul desfasurarii procedurii judiciare si nu dupa ce s-a pronuntat deja o hotarare

-raspunzand intrbarii preeliminare, CJUE nu solutioneaza litigii, ci doar decide asupra interpretarii unei norme de dr comunitar sau asupra validitatii acesteia, problema a carei lamurire este esentiala pentru dezlegarea cauzei

-dupa ce se pronunta CJUE, hotararea este trimisa instantei nationale , care va tine seama de considerentele instantei de la Luxemburg pentru a pronunta o solutie in litigiul national

-instanta nationala stabileste daca este necesara formularea unei intrebari preeliminarii si dispune in acest scop de o marja de apreciere, delimitata de paragrafele 2 si 3 ale art 267 TFUE

-conform paragrafului 2, judecatorul national poate uza de aceasta posibilitate, daca un raspuns din partea curtii asupra interpretarii sau validitatii dr ue ii este necesar pentru a pronunta solutia in litigiul aflat pe rolul sau

-acesta este liber in a decide daca intrebarea este pertinenta si necesara pentru dezlegarea cauzei

-instanta nu va trimite intrebarea daca interpretarea dr ue este clara fara a prezenta vreo dificultate(doctrina actului clar)

-de asemenea, tot instanta nationala apreciaza daca intrebarea este formulata cu buna-credinta

-in general , este recomandat sa fie stabilita situatia de fapt, intrucat trimiterea intrebarii s-ar putea dovedi inutila

-solutionand intrebarea preeliminara, CJUE nu are competenta de a stabili faptele sau de a critica motivele pentru care a fost formulata intrebarea respectiva

-in principiu, curtea este obligata sa raspunda. Cu toate acestea, doar curtea este competenta sa verifice daca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a intrebarii preeliminarii si sa stabileasca daca este sau nu competenta

-este posibil ca intrebarea formulata sa fie inadmisibila din diferite motive-paragraful 3 al art. 267 TFUE stabileste obligatia instantelor nationale de a trimite intrebari

preeliminare daca acestea pronunta o hotarare impotriva careia nu mai exista o cale de atac in dr

intern-in cauza Costa c Enel , instanta a hotarat ca nu are competenta de a aplica tratatul la un caz

concret sau de a decide asupra validitatii undei prevederi din dr itern in raport cu tratatul, sa stabileasca situatia de fapt sau sa critice motivul sau scopul in care s-a facut intrebarea , dar are putea de a extrage dintr o intrebare imperfecta a instantei nationale acele intrebari care tin cu adevarat de interpretarea tratatului

-pe de alta parte, in cauza Hoffman-Laroche, curtea a aratat ca paragraful 3 al art 267 nu poate fi interpretat ca insemnand ca de fiecare data cand se naste o intrebare preeliminara, instanta care judeca in ultim grad trebuie sa ceara CEJ sa se pronunte

-intrebarea trebuie trimisa numai daca raspunsul este necesar pentru solutionarea cauzei-totodata, trimiterea intrebarii se poate dovedi lipsita de interes daca CJUE si-a exprimat

deja punctul de vedere asupra interpretarii sau validitatii aceluiasi text intr-o hotarare anterioara sau daca a raspuns in trecut unei intrebari identice

-instantele nationale nu au puterea de a decide asupra validitatii normelor comunitare. Ele nu pot declara norme comunitare ca fiind nule , indeferent daca hotararile lor sunt sau nu supuse unei cai de atac in dr intern

-judecatorul national poate aprecia ca motivele expuse de parti in sprijinul nulitatii sunt neintemeiate si le poate respinge, concluzionand ca norma este valida

-judecatorul national trebuie sa suspende procedura in plan intern pana primeste raspunsul curtii

-efectele sunt relative, inter partes-cu toate acestea, metodele de interpretare folosite de curte si consideratiile cu caracter de

principiu nu pot fi ignorate de instantele nationale in cauze similare

Aceste 3 tipuri de actiuni, in anulare , in carenta si in interpretare sunt solutionate de tribunal, cu exceptia situatiilor prevazute in statutul CJUE(art 51 rezerva CEJ actiunea in aulare si actiunea in carenta, iar art 54 detaliaza ce se intampla in cazul conflictlui de competenta intre CEJ si tribunal).

Hotararile tribunalului pot fi atacate la CEJ cu recurs pe chestiuni de drept, pentru motivele enumerate la art 58 din statutul curtii in 2 luni de la notificarea hotararii.

Hotararile tribunalului pot fi reexaminate de CEJ la propunerea primului avocat general.Hotararile Tribunalului Functiei Publice pot face obiectul recursului ce va fi solutionat de

carte tribunal.

4.PROCEDURA DE INFRINGEMENT

-sediul materiei art. 258-260 TFUE-obiectul este reprezentat de corijarea conduitei statelor membre care si-au incalcat

obligatiile ce le incumba in virtutea dr comunitar-calitate procesuala activa: statele membre(oricare stat membru poate sesiza comisia, iar

aceasta emite un aviz motivat, iar abia dupa aceea poate fi sesizata CJUE. Daca in 3 luni nu se emite nici un aviz, statul membru poate sesiza direct CJUE.) sau comisia

-calitate procesuala pasiva: statele membre, pe care comisia le cheama in fata CJUE atunci cand este cazul

-procedura are 2 etape: o etapa necontencioasa si o etapa contencioasa-etapa necontencioasa debuteaza cu sesizarea comisiei(din oficiu sau de particulari). In urma

acestei sesizari, comisia efectueaza o investigatie preeliminara, si are o discutie cu statul membru , apoi se emite de catre comisie o scrisoare de notificare formala, prin care ii cere statului sa isi prezinte pozitia

-daca explicatiile statului nu sunt convingatoare, comisia emite un aviz motivat-daca statul nu respecta recomandarile comisiei din cuprinsul avizului motivat, se trece la

etapa a II-a , etapa contencioasa

-pe tot parcursul acestei proceduri, statul are posibilitatea sa-si revizuiasca pozitia-etapa contencioasa debuteaza cu sesizarea curtii de catre comisie-curtea pronunta o hotarare cu caracter declarativ, pur si simplu constata ca statul si-a

indeplinit sau nu obligatia. Daca curtea constata ca statul nu si-a indeplinit obligatiile, statul trebuie sa ia toate masurile care I se impun pentru a respecta hotararea curtii. Daca nu respecta hotararea curtii, comisia iar ii cere sa isi prezinte punctul de vedere, dupa care poate avea loc o noua sesizare a curtii, care de data aceasta va aplica statului membru o sanctiune cu caracter pecuniar, in limitele propuse de comisie.

-motivele pentru declansarea procedurii de infringement: 1.omisiunea de a notifica masurile de transpunere sau de implementare a unei directive 2.neconformitatea legislatiei nationale cu cea comunitara3.aplicarea necorespunzatoare a dr comunitar-toate aceste fapte pot fi savarsite atat prin actiune , cat si prin omisiune-raspunderea este obiectiva, independenta de culpa si nu este conditionata de producerea

unui prejudiciu-obligatiile statelor membre pot fi atat pozitive cat si negative, de rezultat sau de mijloace-este suficient sa fie precise-pentru aceasta actiune, competenta are doar CEJ

5.ALTE EXEMPLE DE ACTIUNI:

-actiuni care au ca obiect repararea prejudiciilor cauzate de institutiile UE sau de agentii ei in exercitiul functiunii

-actuni intemeiate pe un contract de dr public sau de dr privat incheiate de UE sau in numele acesteia, dar numai in temeiul unei clauze compromisorii

-diferende intre statele membre in legatura cu dr tratatelor in temeiul unui compromis incheiat intre state

-exemple de justificari oferite de statele membre pentru a paraliza procedura de infringement(PT SEMINAR!!!!!!)

CURS 4

Procedrurile de adoptare a actelor juridice ale UE

Aspecte Evolutive-pana la intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona existau peste 52 de proceduri

legislative, dintre care cele mai importante erau procedura consultarii, procedura cooperarii, procedura co-deciziei si procedura avizarii. Acestora li se adaugau, printre altele, procedura informarii si procedura delegarii.

1. Procedura consultarii-a fost prima procedura legislativa a comunitatilor europene, dar , dupa introducerea

procedurii cooperarii si a procedurii co-deiciziei, a dobandit un rol subsidiar, aplicandu-se doar cazurilor ce nu erau supuse expres celorlalte doua proceduri.

2.Procedura cooperarii-a fost introdusa prin Actul Unic European(1986)-puterea de decizie apartinea in totalitate Consiliului, dar Parlamentul European putea

influenta decizia prin faptul ca emitea un aviz

3.Procedura co-deciziei-a fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht (1993) si a reprezentat un pas important in

acordarea unei puteri legislative mai mari Parlamentului European

-pe parcursul dezvoltarii constructiei comunitare rolul Parlamentului European a crescut, s-a trecut de la simpla consultare a acestuia la o colaborare intre Parlamentul European si Consiliu, apoi la co-deicizie

-un alt pas a fost facut prin Tratatul de la Amsterdam(1997/99), care a ridicat co-decizia la rangul de regula generala

4.Procedura avizului conform-a fost introdusa prin Actul Unic European(1986) si reprezinta o modalitate de aprobare a

unei propuneri a Consiliului de catre Parlamentul European. Era folosita, de exemplu, in cazul aderarii de noi state membre.

-in prezent, sediul materiei este reprezentat de art. 289 – 298 TFUE-cf art. 289 TFUE, procedura legislativa ordinara consta in adoptarea in comun, de catre

Parlamentul European si Consiliu, a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii, la propunerea comisiei

-in cazul in care tratatul prevede acest lucru, adoptarea unui regulament, a unei directive sau a unei decizii , se poate face de catre Parlamentul European, cu participarea Consiliului, sau invers

-actele juridice adoptate prin procedura legislativa cosntituie acte legislative -in cazurile prevazute in tratate, actele legislative se pot adopta la initiativa unui grup de

state membre, sau a Parlamentului European, la recomandarea BCE sau la solicitarea Curtii de Justitie sau a BEI

Procedura legislativa ordinara:-debuteaza cu o propunere din partea comisiei , care este prezentata Parlamentului European

si Consiliului-propunerea poate sa fie inaintata si la initiativa unui grup de state membre , la

recomandarea BCE sau la solicitarea Curtii de Justitie-in aceste situatii, Parlamentul European si Consiliul pot solicita un aviz din partea Comisiei-de asemenea, Comisia poate prezenta un aviz din proprie initiativaEtapele procedurii legislative ordinare:

1.Parlamentul European adopta pozitia sa si o transmite Consiliului(punctul de vedere pe care si-l formeaza asupra propunerii legislative din partea Comisiei)

-in cazul in care pozitia Parlamentului European este aprobata de Consiliu, actul se considera adoptat

-in cazul in care pozitia Parlamentului European NU este aprobata de Consiliu, acesta adopta propria pozitie si o transmite Parlamentului European, informandu-l si cu privire la motivele pentru care a procedat astfel.

-Comisia informeaza si ea Parlamentul European cu privire la punctul sau de vedere 2.A) in 3 luni de la data transmiterii pozitiei Consiliului catre Parlamentul European-daca Parlamentul aproba pozitia Consiliului sau nu se pronunta, actul se considera adoptat-daca Parlamentul nu aproba pozita Consiliului cu majoritatea membrilor care il compun,

actul NU este adoptat-daca Parlamentul propune modificari la pozitia Consiliului, textul modificat se transmite

Consiliului si Comisiei, aceasta din urma emitand un aviz cu privire la modificarile propuseB) Daca propune modificari:-daca in termen de 3 luni de la primirea modificarilor propuse de Parlamentul European ,

Consiliul aproba aceste modificari, actul este adoptat-Consiliul trebuie sa hotarasca cu majoritate calificata-daca Consiliul nu aprob modificarile, Presedintele Consiliului, in consens cu Presedintele

Parlamentului European, convoaca un comitet de conciliere, in termen de 6 saptamani

-in cazul unui aviz negativ dinpartea Comisiei asupra modificarilor propuse , Consiliul hotaraste cu unanimitate

C) Procedura Concilierii-din comitetele de conciliere fac parte membrii Consiliului sau reprezentantii lor si tot atatia

membrii ce reprezinta Parlamentul European-comitetul are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun cu majoritate

calificata a membrilor Consiliului si cu majoritatea membrilor ce reprezinta Parlamentul European pe baza pozitiei Parlamentului European si a Consiliului din a II-a lectura

-pentru aceasta, comitetul are la dispozitie un termen de 6 saptamani de la data convocarii -la lucrarile comitetului de conciliere participa si Comisia care trebuie sa incerce sa

promoveze o apropiere intre pozitiile celor doua institutii-daca nu se aproba un proiect comun in termenul indicat, se trece la urmatoarea etapa:3. Daca se aproba un proiect comun, Parlamentul European si Consiliul dispun fiecare de un

termen de 6 saptamani de la aprobare pentru a adopta actul respectiv -Parlamentul European hotaraste de data aceasta cu majoritatea voturilor exprimate, iar

Consiliul cu majoritate calificata-in caz contrar, actul NU este considerat adoptat

Procedura legislativa speciala:-are anumite particularitati:-Pentru adoptarea unui act, este necesara realizarea unanimitatii in cadrul Consiliului si

obtinerea unei aprobari din partea Parlamentului European-statele dispun de un veritabil drept de veto in Consiliu, in timp ce membrii Parlamentului

European nu mai detin aceleasi atributii ca in cazul procedurii legislative ordinare-rolul Comisiei NU este mentionat explicit, insa aceasta institutie are un rol sporit , deoarece

poate interveni in cadrul procedurii, modificand unele elemente neesentiale ale actului propus-procedura legislativa speciala se aplica indeosebi in urmatoarele materii:1.JAI2.Fiscalitate3.Unele aspecte in cadrul anumitor politici comune, spre exemplu masurile de mediu avand

natura fiscala4.ETC

Aspecte comune ale celor doua proceduri:1. actele juridice se motiveaza si fac trimitere la propunerile, initiativele, recomandarile si

avizele prevazute in tratate2. actele adoptate in conformitate cu procedura legislativa ordinara se semneaza de catre:

Presedintii Parlamentului European si Consiliului. Cele adoptate in conformitate cu procedura legislativa speciala se semneaza de catre Presedintele Institutiei care le-a adoptat.

3. actele legislative se publica in jurnalul oficial al UE (JOUE) si intra in vigoare la data prevazuta in cuprinsul lor, sau, in lipsa, la a 20-a zi de la publicare, daca este vorba de regulamente si decizii care se adreseaza tuturor statelor membre. Daca discutam despre directive sau decizii care se adreseaza unui destinatar anume, acestea se notifica si produc efecte de la notificare

Controlul de legalitate al actelor comunitare:

1.Izvoarele primare (tratatele)-sunt conventii internationale si sunt ratificate de catre toate statele membre care si-au

exprimat astfel acordul de a deveni parte la o organizatie internatioanala de integrare-ratificarea se realizeaza potrivit procedurilor prevazute in dreptul intern al fiecarui stat

membru-controlul de legalitate este unul indirect, prin faptul ca toate statele au ratificat acele tratate

2.Izvoarele derivate -un prim control de legalitate, indirect, se realizeaza prin faptul ca domeniile de competenta

a UE sunt clar stabilite de tratate si UE poate actiona numai in aceasta sfera. Daca isi depaseste comeptenta, respectivele acte pot fi anulate pe calea actiunii in anulare.

-cu ocazia elaborarii normelor care intra in cadrul izvoarelor derivate, actele trebuie motivate si trebuie indicat textul din tratat pe care se intemeiaza. Trebuie sa existe o motivare in drept.

-daca exista dubii asupra temeiului juridic, va decide CJUE in cadrul actiunii in anulare

Ex: cauza 45/86 Comisia vs Consiliul. Comisia a chemat in judecata consiliul si a solicitat sa se anuleze 2 regulamente care priveau aplicarea de preferinte tarifare pt anumite produse. Argumentul comisiei a fost acela ca lipseste un temei juridic precis al adoptarii acestor acte si ca nu s a urmat procedura corecta. Comisia: indicarea temeiului juridic nu e precisa; din presambul, cele 2 regulamente nu ar furniza suficiente informatii pt care ar fi temeiul juridic. Curtea nu a fost de acord si a zis ca din ansamblul expunerii de motive s ar incadra ori in politica comerciala ori in politica pt dezvoltare. Daca am fi incadrat regulamentele in politica comerciala- majoritate calificata in consiliul. Pt ajutorul pt dezvoltare – unanimitate. Curtea, tinand cont de finalitatea si obiectul reglementarii, s a uitat in concret in ce domeniu se reglementa si a apreciat ca politica comericala comuna ar include si acele actiuni, acele masuri care vizeaza planul interntional. Prin extensie, ajutorul pt dezvoltare ar putea fi inclus in politica comericala comuna, si astfel a determinat care era temeiul juridic concret. CJUE a subliniat inca o data ca toate actele comunitare sa fie motivate in fapt sau in drept. CJUE a mai spus ca aceste acte trebuie sa cuprinda inclusiv referiri la avizele obligatorii de obtinut.(conforme si consultative). CJUE a mai spus ca alegerea temeiului juridic nu trebuie sa tina doar de convingerea institutiei, ci trebuie aplicate niste criterii obiective care sa fie susceptibile de analiza juridica. In cauza 300/89 CJUE a spus ca aceste criterii sunt scopul si continutul actului. Daca cele doua temeiuri presupun proceduri diferite, care nu pot fi indeplinite simultan, trebuie sa aleg una din ele.

-dreptul de initiativa al cetatenilor, al Comisiei , al unui grup de state membre, al Parlamentului European, la recomandarea BCE, la solicitarea CJUE sau a BEI

-un control implicit de legalitate se face si prin determinarea subiectelor care pot avea initiativa legislativa

-Comisia detine monopolul-cu ocazia adoptarii izvoarelor derivare, mai avem un control care se realizeaza de PE si

Consiliu, prin procedura legislativa ordinara, sau , dupa caz, speciala-cu ocazia aplicarii acestor acte, mai exista un control, care are mai multe dimensiuni:1. Aplicarea principiului prioritatii dr comunitar de catre instantele nationale + posibilitatea

judecatorului national de a formula intrebari preeliminare privind validitatea normelor comunitare si interpretarea actelor comunitare. Interpretarea se poate face si asupra tratatelor.

2.Comisia are rol executiv, este gardianul tratatelor, astfel ca ea supravegheaza aplicarea dr UE si are posibilitatea de a sesiza CJUE

3.Resortisantii UE, care au acces la documentele institutiilor UE, in limitele impuse de interesul public si pot sesiza Comisia in cadrul procedurii de infringement sau pot introduce actiuni in anulare daca justifica un interes.

4.Controlul politic exercitat de PE, care poate depune o motiune de cenzura impotriva Comisiei

5.Cetatenii pot adresa petitii ombudsman-ului european6.CJUE este cea care asigura respectarea dreptului, in interpretarea si aplicarea tratatelor.

CURS 5

Principiul subsidiaritatii : Acest principiu isi gaseste originile in dreptul international Sediul materiei se gaseste in art. 5 in TUE. Aici gasim o definitie data si cele 2

aspecte pe care le presupune aplicarea principiului subsidiaritatii.  In conformitate cu Protocolul nr 2 la TUE privind aplicarea principiilor

subsidiaritatii si al proportionalitatii. Potrivit art. 5 din Protocol retinem ca proiectele actelor legislative adoptate la nivelul

UE se motiveaza in raport cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Orice proiect de act legislativ, pe cale de consecinta, trebuie sa contina o fisa

detaliata care sa permita evaluarea conformitatii cu cele 2 principii (subsidiaritatii si proportionalitatii).Fisa in cauza trebuie sa cuprinda acele elemente care sa permita evaluarea impactului financiar al proiectului respectiv si de ex in cazul unei directive trebuie sa cuprinda si evaluarea implicatiilor acesteia, asupra reglementarilor care urmeaza sa fie puse in aplicare de catre statele membre, inclusiv implicatii asupra legislatiei regionale dupa caz.

  Motivele care conduc la concluzia potrivit careia un obiectiv al UE poate fi realizat

mai bine la acest nivel se intemeiaza pe o serie de indicatori calitativi si ori de cate ori este posibil se intemeiaza si pe indicatorii cantitativi .

Proiectele actelor legislative au in vedere necesitatea de a proceda astfel incat orice obligatie financiara sau administrativa ce revine UE, guvernelor nationale, autoritatilor regionale sau locale, operatorilor economici si cetatenilor sa fie cat mai redusa posibil si proportionala cu obiectivul urmarit.

  Potrivit art. 6 din Protocolul nr. 2, in termen de 8 saptamani de la data transmiterii

unui proiect de act legislativ, in limbile oficiale ale UE, orice parlament national (parlament unicameral) sau oricare camera a oricarui parlament national, poate adresa presedintelui PE, al Consiliului si al Comisiei un aviz motivat in care sa expuna motivele pentru care apreciaza ca proiectul in cauza nu est econform cu principiul subsidiaritatii.

Atunci cand situatia o impune, fiecarui parlament national, respectiv fiecarei camere nationale, ii revine sarcina de a consulta parlamentele regionale care au competente legislative

In cazul in care proiectul de act legislativ este emis de catre un grup de state membre ale UE presedintele Consiuliului trasnmite avizul guvernelor statelor membre. Daca proiectul de act legislativ este emis de catre CJUE, BCE, sau BEI, presedintele Consiliului transmite avizul institutiei sau organului in cauza

  Potrivit art. 7 din Protocolul nr 2, PE, Consiliul si Comisia, respectiv dupa caz,

grupul de state membre, CJUE, BCE sau BEI in situatia in care proiectul de act legislativ european este emis de acestea tin seama de avizele motivate adresate de parlamentele nationale sau de o camera a unuia dintre parlamentele nationale.

Fiecare parlament national dispune de 2 voturi repartizate in functie de sistemul parlamentar national. In cazul unui sistem parlamentar bicameral, fiecare dintre cele 2 camere dispune de cate 1 un vot.

In cazul in care avizele motivate privind nerespectarea printr-un proiect legislativ a principiului subsidiaritatii reprezinta cel putin 1/3 din totalul voturilor atribuite parlamentelor nationale, proiectul treuie reexaminat.

Acest prag este de 1/4 in cazul unui proiect de act legislativ, prezentat in domeniul privind spatiu de liberate, securitate si jusititie.

In urma reexaminarii , Comisia sau dupa caz grupul de state membre, PE, CJUE, BCE sau BEI, in situatia in care proiectul de act legislativ este emis de acestea pot hotari fie sa mentina proiectul, fie sa il modifica, fie sa il retraga. Decizia la care se opresc trebuie sa fie motivata.

  In cadrul procedurii legislative ordinare, in cazul in care avizel e motivate privind

nerespectarea printr-un proiect de act legislativ a principiului subsidiaritatii, reprezinta cel putin o majoritate simpla din voturile atribuite parlamentelor nationale, proiectul trebuie reexaminat. Urmarea unei astfel de reexaminari Comisia poate hotari deasemenea fie sa mentina propunerea, fie sa o modifice sau sa o retraga. Daca hotaraste mentinerea compunerii, Comisia trebuie sa justifice o astfel de optiune printr-un aviz motivat, adica sa precizeze motivele pentru care considera ca propunerea esteconforma principiului subsidiaritatii

Avizul motivat al Comisiei, precum si avizele motivate ale parlamentelor nationale trebuie prezentate institutiilor legislative pentru a fi luate in considerare in in cadrul procedurii respective.

Inainte de incheierea primei lecturi…..examineaza compatibilitatea propunerii legislative cu principiul subsidiaritatii tinand seama in special de motivele invocate si agreate de majoritatea parlamentelor nationale la care se adauga avizul motivat al Comsiei

In cazul in care o majoritate de 55% a membrilor Consiliului sau o majoritate a voturilor exprimate in PE, adica institutiile legislative, apreciaza ca propunerea legislativa nu este compabila cu principiul subsidiaritatii, aceasta nu se mai examineaza

  Potrivit art. 8 din Protocolul nr. 2, CJUE este competenta sa se pronunte cu privire la

actiunile referitoare la incalcarea principiului subsidiaritatii printr-un act legislativ, formulate de catre un stat membru sau transmise de acesta in conformitate cu dreptul sau intern in numele parlamentului sau national sau al unei camere a acestuia

 CURS 6

Libera circulatie a marfurilor

I. sediul materiei art. 28-37 TFUE, art. 26-110 TFUE, art. 1 lit a) TFUE

II. Delimitari conceptuale: -piata interna este un spatiu fara frontiere interne in care libera circulatie a marfurilor ,

persoanelor , serviciilor si a capitalurilor este asigurata in conformitate cu dispozitiile tratatelor-piata interna s-a desavarsit la 31 dec 1992-libera circulatie a marfurilor presupune realizarea uniunii vamale si interzicerea restrictiilor

cantitative si a masurilor cu efect echivalent acestora in comertul dintre statele membre-uniunea vamala vizeaza schimburile de marfuri dintre statele membre si implica

interzicerea intre acestea a taxelor vamale la import si la export si a oricaror taxe cu efect echivalent si adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte. Uniunea vamala s-a realizat la 1 ian 1968

-politica comerciala comuna reprezinta dimensiunea externa a uniunii vamale, deoarece vizeaza relatia statelor membre cu state terte

III.Domeniul material de aplicare-notiunea de marfa a fost definita de catre curtea de justitie a UE in cauza 7/68, Comisia c.

Italiei(arta italiana)-curtea a definit acest concept ca fiind orice produs cu valoare monetara si care poate forma

obiectul unei tranzactii comerciale . In jurisprudenta curtii au fost considerate marfuri, spre ex: bunurile destinate consumului, medicamentele , electricitatea, deseurile care nu au valoarea

comerciala si care genereaza costuri pentru intreprindere, materialele si suporturile de sunet folosite in domeniul audio-vizual(nu este vb de emisiuni, mesaje publicitare, care se incadreaza in categoria prestari de servicii), monedele fara valoare circulatorie

-principiul liberei circulatii a marfurilor se aplica urmatoarelor 3 categorii de marfuri:a)marfurile obtinute in intregime pe teritoriul vamal al UE , fara a fi folosite marfuri

importate din state terte(ex: minereurile, animalele care sunt crescute pe teritoriul unui stat membru)

b)marfuri aflate in libera circulatie (art. 29 TFUE) sunt produse care provin din tari terte si pentru care au fost percepute in statul membru respectiv taxele vamale si taxele cu efect echivalent exigibile si care NU au beneficiat de o restituire totala sau partiala a acestor taxe si impuneri

c)marfurile obtinute in cadrul teritoriului vamal al UE prin prelucrarea unor bunuri ce se gasesc in libera practica(ex: daca am niste marfuri obtiunte in franta din materie prima importata din china, produsul finit va reprezenta o marfa si va beneficia de libera circulatie)

IV.Domeniul de aplicare in spatiu-in principiu, libera circulatie a marfurilor se aplica pe teritoriul vamal comunitar-si anumite tari terte au ales sa aplice libera circulatie a marfurilor, in acord cu UE-teritoriul vamal al UE este delimitat de art. 3 din codul vamal al UE-codul vamal este regulamentul 450/2008 si are un regulament de implementare ,

regulamentul 237/2009-“spatiul in care statele membre isi exercita suveranitatea”. Cu toate acestea, teritoriul vamal

nu se suprapune perfect peste frontierele politice ale statelor membre . El cuprinde teritoriile statelor membre, cu unele exceptii , ex: insulele feroe si groenlanda, insulele hellbron, etc.

-exista si teritorii situate in afara statelor membre care fac parte din spatiul vamal al UE (ex: moncao, vatican, san marino)

V.Regulile de baza:a)interzicerea taxelor vamale, inclusiv celor cu caracter fiscal si a celor cu efect echivalent intre statele membre si instituirea unui tarif vamal comun cu statele terte

b)interzicerea restrictiilor cantitative la import si la export in comertul dintre statele membrec)interzicerea impozitelor interne aplicate direct sau indirect de un stat membru, daca sunt

mai mari decat cele care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare si interzicerea impozitelor interne care sunt de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie

-Taxele cu efect echivalent taxelor vamale: cauza 24/68, Comisia c. Italia , in care curtea a definit acest concept astfel: orice taxa pecuniara , indiferent cat este de redusa , indiferent de destinatie si de mod de aplicare, impusa unliateral asupra bunurilor indigene sau straine pentru trecerea unei frontiere, care nu este o taxa vamala stricto sensu , este o taxa cu efect echivalent taxelor vamale , chiar daca nu este impusa in profitul statelor , nu este discriminatorie sau protectionista si chiar daca produsul taxat nu este in competitie cu un produs national

-caracteristicile taxelor cu efect echivalent taxelor vamale:a)au continut pecuniarb)nu are importanta cuantumul, denumirea sau modul de aplicarec) sunt impuse unilateral de catre statele membred)sunt solicitate cand o marfa trece frontierae)nu are importanta cine este beneficiarul taxei, nici scopul pentru care a fost instituita,

important este efectul eiNu sunt considerate taxe cu efect echivalent taxelor vamale si , in consecinta, sunt permise :a)taxele interneb)taxele stabilite si aplicate in temeiul unei norme comunitare c)taxele incasate la frontiera pentru servicii prestate agentilor economici

Conditii cumulative pentru a fi permisa:

1)serviciu prestat, sa genereze un avantaj real pentru agentul economic 2)de acest avantaj sa beneficieze doar acel agent economic, si nu toate persoanele care

desfasoara acel tip de activitate3)cuantumul taxei sa fie proportional cu costul real al serviciului prestat4)agentul economic sa aiba un drept de optiuneRemedii:-recuperarea taxelor contrare dr UE-daca au fost percepute taxe vamale , taxe cu efect echivalent taxelor vamale sau taxe

interne contrare art. 110 TFUE, consecintele se produc atat in plan normativ, cat si in plan fiscal-in plan normativ, statul membru trebuie sa renunte in intregime sau partial, dupa caz, la

masura instituita sau sa extinda avantajele fiscale acordate produselor indigene si la marfurile importate din alte state membre

-in plan fiscal, sumele incasate trebuie restiuite. Procedura de restituire se stabileste de catre statele membre prin legislatia interna si se deruleaza de catre autoritatile competente.

-ce inseamna restritctii cantitative? Curtea le-a definit si pe acestea in cauza 2/73, cauza Geddo: masuri ce pot restrange total sau partial importul , exportul sau tranzitul marfurilor

-ce inseamna masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative: in cauza 8/74, cauza Gassonville : toate reglementarile comerciale din cadrul statelor membre care ar putea impiedica in mod real sau potential, direct sau indirect activitatile comerciale din cadrul UE

-prin produse similare inteleg produse care prezinta proprietati apropiate pentru consumatori sau care raspund acelorasi nevoi

VI. Exceptii de la principiul liberei circulatii a marfurilor(legale sau jurisprudentiale)-exceptiile legale sunt cele enumerate de art. 36 TFUE-pot fi adoptate masuri de interzicere sau restrictionare a importurilor, exporturilor sau a

tranzitului marfurilor intre statele membre , justificate de urmatoarele motive:1.morala publica2.ordine publica3.siguranta publica4.protectia sanatatii si a vietii persoanelor , animalelor sau conservarea plantelor5.protejarea unor bunuri de patrimoniu national cu valoare artistica , istorica sau arheologica6.protectia proprietatii industriale si comericale-aceste interdictii sau restrictii nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrara si

nici o restrictie disimulata in comertul dintre statele membre

-exceptiile jurisprudentiale:-instanta de la Luxemburg a statuat ca eventualele obstacole in calea liberei circulatii a

marfurilor in spatiul uniunii europene ce pot rezulta din deosebirile existente intre legislatiile nationale ce reglementeaza comercializarea marfurilor pot fi compatibile cu TFUE daca sunt intemeiate pe motive recunoscute ca fiind legitime la nivelul uniunii europene, spre exemplu: eficacitatea controalelor fiscale, corectitudinea tranzactiilor comerciale, protectia consumatorilor, protectia mediului, protectia industriei cinematografice, a retelei publice de telecomunicatii

-masurile adoptate in temeiul exceptiilor trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele cerinte:

1.sa nu existe o directiva de armonizare a legislatiei statelor membre care sa urmareasca acelasi scop ca si masura adoptata

2.masura sa nu fie discriminatorie3.masura sa fie necesara(daca am mai multe optiuni pentru a-mi alege obiectivul, trebuie sa

le aleg pe cele care nu incalca tratatul)4.masura sa fie proportionala

CURS 7

Cauze de salvagrdare

In cazul in care dupa ce consiliul sau comisia a adoptat o masura de armonizare, un stat membru considera necesar sa mentina dispozitii nationale justificate de exigente importante ori referitoare la protectia mediului natural sau al mediului de lucru le va notifica executivului European precizand motivele mentinerii dispozitiilor respective.

Daca dupa adoptarea de catre comisie sau consiliu a unei masuri de armonizare un stat membru apreciaza ca este necesar sa introduca noi dispozitii nationale bazate pe noi probe stiintifice privitoare la protectia mediului natural ori a mediului de lucru din cauza unei pb specifice acestui stat aparuta ulterior adoptarii masurii de armonizare va notifica executivul European masurile avute in vedere precum si motivele care le-au determinat.

Niciun stat membru nu este obligat sa transmita acele informatii a caror dezvaluire o considera contrara intereselor vitale ale securitatii sale.

Oricare stat membru poate sa adopte masurile pe care le apreciaza necesare pentru protectia intreselor sale de securitate si care interese sunt strans legate de productia sau comertul cu arme , cu munitii sau materiale de razboi.

Statele membre se consulta pentru a adopta in comun dispozitiile necesare in vederea evitarii situatiei potrivit careia functionarea pietei comune sa fie afectata de masurile pe care un stat membru poate sa fie nevoit sa le ia in situatia unor tulburari interne grave care aduc atingere ordinii publice in caz de razboi sau de tensiuni internationale grave care pot constitui pericole de razboi ori pentru a-si indeplini angajamentele asumate in scopul mentinerii pacii si securitatii international.

Libera circulatie a marfurilor are loc in cadrul unei politici comerciale comune si in temeiul unor reglementari : regulamentul CE 1061/2009 al Consiliului , reglementarea importurilor potrivit regulamentului CE 260/2009 al Consiliului, reglementarea privind instituirea unei proceduri comunitare de administrare a contingentelor cantitative – regulamentul CE 717/2008 al Consiliului.

Analizand elem de pol comerciala comuna aspecte generale:Inca de la aparitia com eco europ pol comerciala a fost inclusa in categoria politicilor

comune alaturi de politica Agricola si cea a transporturilor. Tratatul instituind com eco europ prevede dreptul consiliului de a decide cu majoritate calificata autorizarea comisiei de a reprezenta comunitatea in cadrul negocierilor comerciale si de a-si stabili singura in calitate de executive European mandatul de negociere in acest domeniu. Tratatul de la Amsterdam pastreaza aceasta competenta comunitara reglementand o in art. 131-134 TCE versiunea consolidata. Potrivit acestor articole pol com comuna se intemeiaza pe o serie de principii uniforme privitoare la: modificarea tarifelor , incheierea acordurilor tarifare si comerciale, uniformizarea masurilor de liberalizare a comertului si politica export si masurile de protectie sociala in situatiile de dumping si subventii. Com europ e instit care dobandeste rolul de a asigura aplicarea masurilor de politica comerciala comuna. Comisia reglem acele motive optime de coordonare intre ele astfel incat sa se evite aparitia unor dificultati de nat eco pt unele dintre acestea. Comisia autorizeaza daca este cazul adoptarea unor masuri de prot nationala stabilind in aceste situatii cond si modalitatile concrete de aplicare. Tratatul precizeaza ca in caz de urgenta st membre pot cere comisiei autorizatia de a lua ele insele masurile pe care le apreciaza necesare in vederea remedierii disparitatilor determinate de aplicarea pol com comune sub conditia ca aceste masuri sa nu perturbe semnificativ functionarea pietei interne.

Domeniul pol com com Nu a fost def ca atare de sine statator in tratatele institutive ori in cele modificatoare acest domeniu tb analizat sub multiplele sale aspecte. Conceptul de pol com com pare sa aiba acelasi continut atat in cazul actiunii internat generale a statelor cat si cazul

actiunii statelor la nivelul comunitatilor. In opinia CJ domeniul pol com com include 2 aspecte: regimurile privitoare la ajutoarele date la export si masurile care privesc creditele destinate finantarii cheltuielilor locale legate de op de export. Potrivit CJ a com europ o pol com este considerata ca edificata prin concursul si interactiunea masurilor interne si externe fara a exista prioritate pentru unele sau altele. Din perspectiva functionarii pietei interne pt apararea interesului global al comunitatii interesele particulare ale statelor membre in permanenta adaptare reciproca.

Prima masura importanta adoptata de catre consiliu in domeniul pol com com s-a concretizat in programul de actiune din 26 sept 1962 prog care prevede: o politica uniforma privind importul si exportul, stabilirea unei pol com com, elab unor liste com de prod care nu mai sunt supuse restrictiilor (listele liberalizate) , inlocuirea cotelor nat cu cele comunitare.

Regimul exporturilor Instit unui regim comun aplicabil exporturilor . prin intermediul regulam s a dorit

clarificarea masurilor de pol com com prin intermediul unei codificari adecvate. Potrivit regulam pol com com trebuie sa se intemeieze peo serie de prin unitare inclusiv cu trimtere la mat exp este necesar ca aplicand regulam sa se stab un regim com aplicabil exp la nivelul uniunii. In toate statele membre exporturile sunt liberalizate aproape in totalitate. In aceste cond este pos sa fie luat in cons la nivelul ue princ potrivit caruia exp destinate unor tari terte sa nu fie supuse ciunei retrictii cantitative sub rezerva derogarilor prevazute chiar de regulam fara insa a adduce atingere mas pe care statele membre le pot adopta in conf cu prev tratatelor.

CURS 8

Regimul importurilor regulam 260/2009 regimul comun aplicabil importurilor.Importurile in cadrul UE au fost supuse unei reglementari dupa criteriul liberalizarii sau al

contigentarii lor.Importurile liberalizate de marufirt provenind din state terte , in timp, au fost reglementate

incepand cu 1994 printr-o reglementare aparuta in urma rundei cu Uruguay si in continuare prin regulamentul Consiliului.

Regulamentul prevede o procedura de informare si de consultare la care se adauga procedura de ancheta. Privitor la procedura de informare si de confruntare potrivit art 2 statele membre informeaza comisia in cazul in care evolutia importurilor impune necesitatea recurgerii la masuri de supraveghere sau de salvgardare. Aceasta informare trebuie sa contina dovezile disponibile caz in care Comisia transmite fara intarziere informatia dobandita tuturor statelor membre.

Ancheta pe care o poate dispune comisia pentru a se edifica cu privire la masurile de supraveghere sau de salvgardare are in vedere situatia potrivit careia importurile unui anumit produs ar fi de natura sa ameninte sau chiar sa produca un prejudiciu grav producatorilor UE.

Prejudiciu grav acea degradare generala considerabila a situatiei producatorilor din statele membre al UE.

Amenintarea cu un prejudiciu grav iminenta evidenta a producerii unui astfel de prejudiciu grav.

Producatori comunitari (prod din statele membre ale UE) ansamblul prod de produse similare sau direct concurente care isi desfasoara activitatea pe teritoriul uniunii sau cei ale caror produse sunt similare ori direct concurente reprezetand o parte considerabila a productiei UE totale .

Productie considerabila/ semnificativa/importanta peste 50% din prod UE.Executivul European incepe ancheta in cooperare cu statele membre. Acesta cauta orice

infromatie pe care o apreciaza necesara si , atunci cand crede de cuviinta, dupa consultarea unui comitet consultativ face eforturi pentru a verifica informatiile dobandite la comercianti, agenti, asociati si entitati, organizatii comerciale.

Comisia este asistata in acest demers de catre agenti ai statului membru pe teritoriul caruia se reazlizeaza aceste verificari atata timp cat statul membru in cauza si-a manifestat dorinta expresa

intr-un astfel de sens.Statele membre ofera comisiei, la solicitarea acesteia, si in conformitate cu modalitatile pe

care comisia le defineste informatiile de care dispun cu privire la evolutia pietei produsului care face obiectul anchetei.

La incheierea anchetei comisia prezinta comitetului consultativ un raport privind rezultatele obtinute. In cazul in care, in termen de 9 luni de la deschiderea anchetei, comisia apreciaza ca nu este necesara o masura de supraveghere sau de salvgardare ancheta se incheie in termen de o luna dupa consultarea comitetului.

In ce priveste masurile de salvgardare, in cazul in care evolutia importurilor unui produs originar dintr-o tara terta impune observatia potrivit careia cantitatile sunt atat de mari incat pot produce sau exista pericolul producerii unui prejudiciu grav producatorilor UE, Comisia la cerere sau din proprie initiativa poate interveni pt apararea intereselor uniunii.

Comisia: reduce perioada de validitate si valabilitate a documentelor de import eliberate dupa intarea in vigoare a acestor masuri, modifica regimul de import conditionand punereav sa in circulatie de prezentarea unei autorizatii de import care urmeaza sa fie acordata in conformitate cu prvederile si in limitele def de aceasta.

Masurile de supraveghere in cazul in care evolutia importurilor unui produs originar dintr-o tara terta aflata sub incidenta prezentului regulament ameninta sa genereze un prejudiciu producatorilor UE, importatorul produsului respectiv, in cazul in care interesele uniunii o cer poate face obiectul dupa caz: fie al unei supravegheri a posteriori in conformitate cu modalitatile definite in legislatia uniunii, fie face obiectul unei supravegheri prealabile potrivit aceleiasi legislatii a UE.

Decizia de punere sub supraveghere se adopta de catre comisie potrivit procedurii stabilite inclusive pt masurile de salvgardare.

In materie de importuri , in cazul in care sunt dispuse masuri de supraveghere acestea se stabilesc pentru o perioada limitata. In lipsa unor disp contrare, valabilitatea unor astfel de masuri de supraveghere expira la sfarsitul celei de-a doua perioade de 6 luni care urmeaza celor 6 luni in cursul carora aceste masuri au fost luate.

Practici comerciale neloiale: de dumping si de subventii, obstacolele in calea comertului si contrafacerea.

Practicile de dumping si de subventiiUn produs este considerat ca face obiectul practicii de dumping daca pretul sau de export

spre uniune este mai mic decat un pret comparabil stabilit pentru produsul similar aflat in cursul obisnuit al comertului fata de cum este stabilit acest pret pentru tara exportatoare.

Calculul pretului de dumping: dup ace valoarea normala si pretul la export sunt determinate acestea se compara, pentru a fi comparate corect se au in vedere urmatoarele aspecte: caracteristicile stabile ale produsului in cauza (greutate, cantitate, densitate), taxele la import si taxele indirecte inclusiv accizele, rabaturile comerciale, transportul, asigurarea, manipularea, cheltuielile subsidiare, ambalajul, costurile de dupa vanzare, comisioanele legale, conversiile monetare, nivelul comertului. Rezultatul unei astfel de activitati se concretizeaza intr-o limita sau marja de dumping care se defineste ca fiind acea suma cu care valoarea normala depaseste pretul de export.

Cand limitele de dumping oscileaza se stabilesc medii ponderale. Conditia esentiala pentru aplicarea unor taxe de protective fata de practicile de dumping este cauzarea de prejudicii. Notiunea de prejudiciu un prejudiciu material adus industriei UE, amenintarea cu un astfel de prejudiciu material pentru industria UE si intarzierea materiala a aparitiei unei astfel de industrii. Nu intra in categoria prejudiciilor cauzate alti factori cum ar fi : volumul si preturile importurilor care nu sunt supuse practicilor de dumping, diminuarile privind cererea, modificarile intervenite in modelele de consum, concurenta dintre producatorii straini si cei comunitari, dezvoltarile intervenite in tehnologie si in productivitatea industriei UE.

Subventiile pot fi acordate de catre guvernul tarii de origine a produsului important sau de guvernul unei tari intermediare din care produsul este exportat spre uniune, tara cunoscuta sub denumirea de tara de export. Exista o subventie numai in cazul in care sunt indeplinite in mod

cumulativ 2 conditii: exista o contributie financiara din partea unui govern al tarii de origine sau al tarii de export, in acest mod se obtine un beneficiu. Nu sunt supuse masurilor avand caracter protectionist subventiile nespecifice.

Sunt considerate obstacole la comert acele practici comerciale adopotate si mentinute de catre o tara terta in privinta carora reglementarile internationale comerciale stabilesc un drept la actiune. Un astfel de drept la sanctiune exista in cazul in care aceste reglementari fie interzic cu dezavarsire o practica fie confera celeilalte parti afectata de practica dreptul de a cere inlaturarea efectului practicii in discutie. Potrivit legislatiei UE pot fi prejudiciate nu numai importurile, ci si exporturile la nivelul UE. Sunt supuse regimului de protectie numai acele practici comerciale internationale care pot fi atribuite statelor. Nu intra in sfera de aplicare a regimului de protectie acele practici comerciale incorecte apartinand intreprinderilor cel putin in masura in care acestea nu pot fi imputate statelor.

Cand se constata ca este necesara actiunea in interesul uniunii in scopul de a se asigura exercitarea drepturilor acesteia pot fi adoptate urmatoarele masuri: suspendarea sau retragerea oricarei concesii rezultata din negocierile de politica comerciala, majorarea taxelor vamale existente ori stabilirea altor taxe asupra importurilor, introducerea de restrictii cantitative sau stabilirea oricaror alte masuri care schimba conditiile de import ori export sau care afecteaza in alt mod comertul cu tara terta in cauza.

ContrafacereaLa niveul UE sunt reglementate situatiile potrivit carora autoritatile vamale intervin in cazul

marfurilor admise in libera circulatie cand acestea sunt susceptibile de contrafacere. Sunt exceptate dupa cum urmeaza:

Marfurile care poarta o marca de comert cu consimtamantul titularului acesteia, dar care este admisa in libera circulatie fara a avea acest consimtamant;

Marfurile admise in libera circulatie care poarta o marca de comert, dar potrivit altor conditii decat cele convenite cu titularul acelei marci comerciale;

Marfurile aflate in bagajul personal al calatorilor sau trimise in partide mici de natura necomerciala in limitele stabilite de exceptarile de la plata taxelor vamale;

Fara a fi inculcate celelalte drepturi la actiune aflate la dispozitia titularului marcii de comert despre care s-a constatat ca a fost contrafacuta, statele membre adopta masurile necesare pentru a permite autoritatilor competente dupa cum urmeaza: sa distruga marfurile constatate a fi contrafacute ori sa dispuna de acestea in afara canalelor comerciale in asa fel incat sa reduca la minimum pagubirea titularului marcii de comert fara niciun fel de despagubire, de compensare, autoritatile competente pot sa ia cu privire la acele marfuri oricare alte masuri avand consecinta de a-l lipsi in mod efectiv pe cel raspunzator de importantele beneficii economice ale tranzactiei si de a se constitui intr-un factor de retinere eficient pentru tranzactii viitoare de acelasi gen.

CURS 10

Libera circulatie a persoanelor

Sediul materiei: Art 45-48 TfUE pt lucratori Art 49-55 Tfue pt dreptul de stabilire Art 56-62 TfUE pt servicii Regulamentul 1612/1968 cu modificarile ulterioare Directiva 2004/38 (Google it!)

Beneficiarii liberei circulatii a persoanelorIn principiu, cetatenii statelor membre se pot deplasa liber pe teritoriul acestora in conditiile

Dir 2004/38. Conform prevederilor Tratatului si ale acestei Directive, sunt beneficiari ai liberei

circulatii a persoanelor urmatorii: - lucratorii salariati;

- lucratorii independenti (ei beneficiaza de dreptul de stabilire);

- membrii de familie ai lucratorilor salariati si independenti, inclusiv daca sunt cetateni ai unor state terte. In aceasta din urma situatie au nevoie de o viza, care se elibereaza gratuuit si dupa o procedura accelerata. Art 2 din Directva defineste notiunea de „membru de familie”= sotul, partenerul cu care cetateanul UE a contractat un parteneriat inregistrat ce echivaleaza casatoriei potrivit legislatiei statului membru gazda; descendentii in varsta de cel mult 21 de ani sau care se afla in intretinerea cetateanului UE, precum si descendentii directi ai sotului sau ai partenerului; ascenedntii directi care sa afla in intretinere si cei ai sotului sau ai partenerului. Conform art 3, statele memre sunt obligate sa faciliteze intrarea si sederea urmatorelor persoane:

1. orice alti membri de familie, indiferent de cetatenia lor, care nu se incadreaza in definitiiile de la art 2 si care, in tara din care au venit, se aflta in intretinerea sau sunt membri ai gospodariei cetateanului UE sau daca, din motive grave de sanatate, trebuie sa fie ingrijiti personal de catre cetateanul UE.

2. Partenerul cu care cetateanul UE are o relatie durabila atestata corespunzator.- Persoanele care presteaza un serviciu sau sunt destinatarii unui serviciu si membrii

lor de familie ; beneficiaza de libera circulatie a serrviciilor;- Persoanele juridice ; beneficiaza de libera circulatie a serviciilor;

Lucratorii salariati si luratorii independentiDreptul lucratorilor salariati la libera circulatie pp indeplinirea cumulativa a 2 conditii: sa

aiba cetatenia unui stat membru; sa desfasoare o activitate profesionala. Prin lucrator intelegem o persoana care presteaza o activitate evaluabila din punct de vedere

economic pentru si sub conducerea altei persoane in schimbul unei remuneratii. Aceasta def se regaseste in Cauza 357/1998 Raulin. Trebuie sa existe un contract de munca, care poate fi verbal sau scris. Nu prezinta relevanta numarul de ore efectiv lucrate pentru ca o persoana sa fie numita lucrator. De asemenea, nu conteaza cuantumul remuneratiei. Remuneratia trebuie sa existe. Nu are importanta daca persoana lucreaza in domeniul public sau privat, insa este necerar ca activitatea desfasurata sa fie una reala, efectiva,adica sa aiba o finalitate economica, sa nu fie o activitate pur marginala sau auxiliara. (nu munca in folosul comunitatii in baza unui program de reabilitare ). Contractul de munca poate fi incheiat fie potrivit legii statului gazda, inclusiv daca lucratorului este detasat temporar in acest stat, fie potrivit legii statului in care se afla angajatorul.

Si persoanele care se afla in cautarea unui loc de munca se circumsriu conceptului de lucrator si trebuie sa li se permita accesul pe teritoriul statului membru gazda cel putin pentru o perioada de 6 luni. Abia dupa trecerea celor 6 luni li se poate cere sa plece si asta daca nu fac dovada ca sunt in continuare in cautarea unui loc de munca si au sanse sa fie angajate. Chiar daca nu mai este lucrator, o persoana isi pastreaza acest statut daca:

- este in capacitate de a munci.

- este in somaj involuntar (persoana trebuie sa fi muncit cel putin un an si sa-si caute e lucru).

- O alta situatie se intalneste atunci cand persoana incepe un stagiu de formare profesionala.

- Decesul sau plecarea cetateanului UE, divortul, anularea casatoriei sau incetarea parteneriatului nu atrag pierderea dreptului de sedere al membrilor de familie, cetateni ai unui stat tert.

- In cazul in care cetatenia a durat cel putin3 ani, inclusiv un an de sedere in statul gazda.

- Sotul sau partenerul strain are custodia copilului.

- Exista un acord intre soti sau hotarare judecatoreasca care ii da cetateanului statului tert dreptul de vizitare a copiilor, insa cu indeplinirea unei dintre conditiile anterioare. (Conditii nu Situatii!!!!)

Statul membru gazda tebuie sa asigure egalitate de tratament privind accesul la munca, remunerarea, concedierea, reintegrarea profesionala etc. intre cetatenii sai si cetatenii altor state membre sialte asemenea masuri care nu sunt motivate de cauze obiective reale. Pot fi supusi insa unui test pentru a li se verifica atitudinile in vederea angajarii.

Libera circulatie a lucratorilor presupune in principal urmatoarele reguli:1. Dreptul de a accepta oferte reale de incadrare in munca.2. Dreptul de a circula liber in acest scop pe teritoriul statului gazda.3. Dreptul de sedere intr-un stat membru pentru a desfasura o activitate salarizata cu

respectarea actelor cu putere de lege si a celor cu caracter administrativ ce reglementeaza incadrarea in munca a lucratorilor din statul gazda.

4. Dreptul de a ramane pe teritoriul unui stat membru dupa ce a fost incadrat in munca. Directiva detaliaza situatiile in care e permisa sederea pers dupa ce au fost incadrate in munca.

Aceste dispozitii nu se aplica incadrarii in administratia publica. De asemenea, nici situatiile pur interne nu intra dub incidenta art de la 45 pana la 48 din TfUE, adica un stat membru poate lua masuri mai putin favorabile pt proprii cetateni in comparatie cu cetatenii altor state membre.

Mai exista si alte situatii de excpetie prevaziute de art 4 alin 3 din TfUE de la pr lib circ a lucratorilor pt urmatoarele motive de: C 115 si 116/1981

ordine publica Siguranta publica Sanatate publica

Directiva 2004/68- Marcheaza o evolutie a pr liberei circulatii a pers care se aplica acum nu numai

lucratorilor ci tuturor cetatenilor UE.- Prevede dreptul de parasire a teritriului uni stat membru, dreptul de intrare pe teritriul

altui stat membru si dreptul de sedere pe teritoriul statului membru respectiv.- Are in vedere 3 categorii mari de drepturi:1. Drepturile persoanelor care stau cel mult 3 luni, drept care nu e conditionat de nicio

formalitate, cu expectia cerintei de a avea o CI sau un pasaport valabil.2. Drepturile persoanelor care stau peste 3 luni, dar pana la 5 ani inclusiv, situatie in

care trebuie indeplinite anumite conditii: spre exemplu, persoana sa fie salariata, sa exercite o activitate independenta sau sa aiba suficiemte resurse pentru ea si membrii familiei astfel incat sa nu devina o povara pt sistemul de asigurari sociale; persoana mai poate sa efectueaza o perioada de studiu sau de formare profesionala sau sa fie membru de familie al unei persoane care insoteste sau se alaturaa unui cetatean al UE care indeplineste conditiile mentionate anterior.

3. Drepturile persoanelor ce stau mai mult de 5 ani. Situatie in care vorbim de rezidenta permanenta si pt aceasta situatie conditia este ca persoana sa aiba resedinta legala in statul gazda pe o perioada neintrerupta de 5 ani, cu uunele exceptii prevazute de directiva.

Dreptul de stabilre (LUCRAtorii independenti si memnbrii lor de fam)Art 49 TfUE interzice restrictiile privind libertatea de stabilire a rresortisantilor unui stat

membru pe teritoriul altui stat membru, inclusiv retrictiile privind infiintarea de agentii, sucursale sau filiale de cater resortisantii unui stat membru pe teritoriul altui stat membru.

Paragraful 2 al art 49 prevede ca libertatea de stabilire presupune accesul la activitati

independente si la exercitarea acestora precum si posibilitatea de a constitui si administra intreprinderi, in special societati. Societatea = acele entitati constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru si care au sediul social, administratia centrala sau locul principal de desfasurare a activitatii in cadrul UE. Sunt incluse si societatile cooperative sau persoanele juridice derept public sau privat cu exceptia celor fara scop lucrativ.

Pentru lucratorii independenti, acestia trebuie sa aiba cetatenia unui stat membru si sa desfasooare o activitate independenta. Daca cele 2 cond cumulative sunt indeplinite, ei vor avea acces la activitatile independente si la exercitarea acestora in conditiile fixate pt reesortisantii statului de stabilire. Si aici este intersiza discriminarea pe criterii de nationalitate sau cetatenie, prin introducerea unor obstacole nerezonabile sau a unor cereri de autorizatie si altor asemenea , daca nu sunt justificate de motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica.

Notiunea de serviciuEste definita in tratat la art 57 = prestatiile furnizate in mod obisnuit in schimbul unei

remuneratii in masura in care nu sunt reglemenetate de dispozitiile privind libera circulatie marfurilor, a capitalurilor si a persoanelor. Libera circulatie a serviciilor are in consecinta caracter subsidiar.

Serviciile cuprind in special activitati cu caracter industrial, cu caracter comercial, activitati artizanale, activitati prestate in cadrul profesiilor liberale.

CURS 11

LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR

A fost prevazuta prin T de la Roma si ulterior a fost dezvoltata prin norme de drept European derivat. Libera prestarea a serv este strans legata de libera circulatie a pers avand o serie de puncte comune:

- ambele libertati concura la realizarea aceluiasi obiectiv, respectiv realizarea pietei comune(pietei interne);

- ambele libertati se srpijina reciproc, astfel infiintarea unei filiale intr-un alt stat membru( libera circulatie a pers jur) nu presupune numai recurgerea la dreptul de stabilire prevazut de tratat, ci presupune si realizarea unei baze de plecare pentru serviciile care pot fi oferite in afara frontierelor unui stat membru;

- dpdv juridic ambele libertati se adreseaza persoanelor fizice si juridice;- din modul in care sunt reglementate cele doua libertati in cadrul tratatului

legiuitorul European le-a plasat sub aceleasi reguli comune; in present titlul IV din TFUE reglementeaza libera circulatie a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor;

Libera prestare a serviciilor poate fi definite ca reprezentand dreptul de a oferi servicii persoanelor fizice si juridice care-si au resedinta pe teritoriul altor state membre, avandu-se ca baza un sediu/ o resedinta plasata in interiorul uniunii europene.

Conform art. 57 TFUE serviciile reprezinta prestatiile furnizate in mod obisnuit in schimbul unei remuneratii in masura in care nu sunt reglementate de disp. privind libera circulatie a persoanelor, a marfurilor sau a capitalurilor.

Conform prevederilor din tratat activitatile care pot fi exercitate in cadrul liberei circulatii a serviciilor sunt urmatoarele:

1. activitati cu caracter industrial 2. activitati cu caracter comercial3. activitati artizanale4. activitati prestate in cadrul profesiilor liberaleIn prezent, directiva 2006/123/CE privind serviciile in cadrul pietei interne reglementeaza

libera prestare a serviciilor in interiorul UE. Directiva nu prevede activitatile care pot face obiectul liberei prestari a serviciilor, ci stabileste lista activitatilor care nu intra sub incidenta respectivei directive, respectiv:

-serviciile de interes general cu caracter neeconomic;

-serviciile financiare precum: serviciile bancare, de credit, de asigurari si reasigurari, pensii ocupationale si personale, valori mobiliare, fonduri de investitii, plati si consultanta pentru investii

-serviciile si retelelede comunicatii electronice precum si resursele si serviciile associate acestora reglementate prin norme europene obligatorii;

-serviciile in domeniul transporturilor, inclusiv serviciile portuare;

-serviciile de angajare ale agentiilor de ocupare temporara a fortei de munca;

-serviciile medicale indiferent daca sunt sau nu asigurate in cadrul unor unitati sanitare si indiferent de modul in care sunt organizate si finantate la nivel national si indiferent de natura publica sau private a acestora;

-serviciile autovizuale inclusiv serviciile cinematorgrafice, indifferent de modul lor de productie , distributie si transmisie precum si serviciile de radiodifuziune;

-activitatile de jocuri de noroc care presupun pariuri cu o miza cu valoare pecuniara inclusiv loterie, jocuri de casino si tranzactii referitoare la pariuri;

-activitatile associate exercitarii autoritatii pubice;

-serviciile sociale precum cele privind asigurarea locuintelor sociale, privind ingrijirea copiilor si ajutorul acordat familiilor sau persoanelor aflate in nevoie in mod permanent sau temporar si care sunt furnizate de catre stat, de catre prestatori mandatari sau de organizatii caritabile ;

-serviciile privind asigurare securitatii private;

-serviciile prestate de catre notari si executori judecatoresti.

Persoanele care pot beneficia de libera prestare a serviciilor:

Tratatul nu furnizeaza o definitie a beneficiarului unui serviciu insa directiva 2006 prevede definitia beneficiarului( a destinatarului )unui serviciu respectiv : orice persoana fizica, resortizant al unui stat membru care beneficiaza de drepturi conferite prin norme de drept al UE sau orice persoana juridical stabilita intr-un alt stat membru care utilizeaza sau intentioneaza sa utilizeze in scopuri profesionale un serviciu furnizat de un prestator.

Beneficiari in sens larg pers fiz sau jur carora se aplica libera prestare a serviciilor;

Prestatorul este orice persoana fizica, cetatean/ resortizant al unui stat membru sau orice persoana juridical stabilita intr-un stat membru care ofera sau presteaza un serviciu.

Pers fizice care beneficiaza de principiu liberei circulatii a serviciilor trebuie sa aiba cetatenia unui stat membru , iar pers jur trebuie sa aiba sediul intr-un stat membru al UE.

Beneficiarii unui serviciu pot fi lucratorii salariati, lucratorii independent, membrii de familie ai acestora sau chiar pers jur.

Prestatorul unui serviciu poate fi o persoana fizica care are cetatenia unui stat membru si care desfasoara o activitate independent.

Regula care guverneaza definirea beneficiarilor/destinatarilor unui serviciu este ca prestatorul se deplaseaza in statul membru in care se gaseste beneficiarul serviciului.

Exceptia este ca beneficiarul/destinatarul unui serviciu sa se deplaseze intr-un alt stat membru in vederea beneficierii de un serviciu.

In ceea ce priveste aplicarea privind libera circulatie a serviciilor aplicabila persoanelor juridice trebuie avut in vedere faptul ca tratatul reglementeaza in art. 54 TFUE libera circulatie a societatilor prevazand ca societatile constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru si avand sediul social administratia centrala sau locul principal de desfasurare a activitatii in cadrul UE sunt asimilate persoanelor fizice resortisante ale statelor membre.

Trebuie facuta distinctia in ceea ce priveste libera prestare a serviciilor de catre persoanele juridice intre sediul principal, sediul secundar, sucursala si filiala unei persoane juridice.

Sediul principal se caracterizeaza fie prin infiintarea unei societati, a unui cabinet sau unui sediu principal, fie prin transferul sau deplasarea sediului principal preexistent.

Sediul secundar presupune existenta intr-un alt stat membru a unui sediu principal care va putea sa beneficieze de aplicarea liberei circulatii a serviciilor sub forma infiintarii de agentii, sucursale sau filiale.

Regimul juridic al libertatii de prestare a serviciilor

In cadrul acestui regim se face distinctie intre libera prestare a serviciilor activa si libera prestare a sericiilor pasiva.

In ceea ce priveste libera prestare a serviciilor activa se aplica normele legale din statul membru de prestare a serviciilor in care isi are evidenta beneficiarul serviciilor.

In ceea ce priveste libera prestare pasiva aceasta presupune aplicarea normelor juridice din statul membru al prestatorului de servicii.

TFUE prevede ca prestatorul poate, in vedrea exercitarii prestatiei, sa-si desfasoare temporar activitatea in statul membru in care se presteaza serviciul in aceleasi conditii ca cele impue resortisantilor statului respective pentru infiintarea aceluiasi service.

In consecinta in ceea ce priveste regimul juridic aplicabil liberei prestari a serviciilor au fost stabilite o serie de principii precum:

Principiul nediscriminarii: cerintele impuse de un stat membru in cadrul liberei prestari a serviciilor nu trebuie sa fie direct sau indirect discriminatorii in ceea ce priveste cetatenia sau statul membru de stabilire a pers jur.

Principiul necesitatii: Principiul proportionalitatii: cerintele privind libera prestare a serviciilor daca sunt impuse

trebuie sa fie adecvate pentru a garanta realizarea obiectivelor stabilite la nivel national fara a depasi ceea ce este necesar pentru realizarea acestora.

Libertatea de a furniza servicii in cazul unui prestator stability intr-un alt stat membru nu poate fi restransa prin impunerea uneia dintre urmatoarele cerinte:

1. obligatia de a se stabili pe teritoriul statului in care se presteaza serviciul;2. obligatia de a detine o autorizatie din partea unei autoritati competente cu exceptia

acelor autorizatii prevazute stric de normele europene;3. interdictia de a stabili pe teritoriul statului membru in care se presteaza serviciul o

infrastructura specifica, necesara pentru prestarea serviciilor in cauza;4. aplicarea unui regim contractual special intre prestator si beneficiarul serviciului care

impiedica sau restrictioneaza prestarea serviciilor in mod independent;5. obligatia de a detin de catre pers fiz a unui document in vederea prestarii serviciului

respective6. cerinte care restritioneaza utilizarea echipamentelor si a materialelor necesare prestarii

serviciilor cu exceptia celor necesare pentru asigurarea sanatatii si sigurantei ;7. restrictii asupra libertatii de a presta serviciile precum obligatia de a detine o

autorizatie emisa de autoritatile competente sau de a face o declarative catre acestea in cazul in care un beneficiar doreste sa apeleze la serviciile unor prestaotri stabiliti in alt membru sau limite discriminatorii referitoare la acordarea asistentei financiare pentru folosirea unui anumit serviciu pe

motiv ca prestatorul este stabilit intr-un alt stat membru sau din motive referitoare la locul unde se presteaza serviciul.

CURS 12

Libera circulatie a capitalurilor si a platilor

Art. 3 si 14 din trat instit UE reglem libertatile de circulatie fara insa a distinge intre libera circulatie a capitalurilor respectiv libera circulatie a marfurilor, persoanelor si serviciilor.

Libera circ a capitalurilor se consitituie din acele operatiuni financiare care vizeaza investirea capitalurilor si nu remunerarea unui serviciu.

Este aspectul care diferentiaza libera circulatie a capitalurilor de libera circulatie a platilor.Platile reprezinta acele contraprestatii in cadrul unor tranzactii principale.Ca sediu primar al materiei : trat insist com eu , trat de la Maastricht, trat de la Amsterdam si

trat de la Lisabona .Trat instit cee precizeaza art 56 -> toate restrictiile privind circulatia capitalurilor intre

statele membre precum si intre statele membre si state terte sunt interzise. Prevederile acestui art produc un efect direct la nivelul comunit europ, dar un astfel de efect

nu il regasim si ceea ce priveste circulatia capitalurilor intre statele memebre si state terte deoarece consiliul poate adopta masuri referitoare la circ capitalurilor avand ca destinatie sau provenind din state terte chiar in ipoteza in care o astfel de interventie a consiliului este apreciata ca fiind un regres in domeniu.

Trat de la Maastricht recunoaste liberei circ a capitalurilor o importanta egala celei atribuite celorlalte libertati fundamentale. Au fost inreg evolutii inclusiv prin trat de la Amsterdam Nissa dar si print rat de la Lisabona -> art. 4 din TFUE , art 63-66.

Art 63 readuce in disc faptul ca in temeiul disp cap 4 sunt interzise orice restrictii privind circulatia capitalurilor intre statele membre precum si intre statele membre si state terte.

In acelasi temei sunt interzise orice restrictii privind platile intre statele membre precum si intre statele membre si state terte.

Art 64 precizeaza ca disp de mai sus nu aduc atingere aplicarii in rap cu statele terte a restrictiilor in vigoare la 31 dec 1993, in temeiul dreptului intern sau al dreptului UE adoptate cu privire la circ capitalurilor avand drept destinatie state terte ori provenind din state terte in cazul in care acestea implica investitii directe inclusiv investitiile imobiliare la care se adauga stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea valorilor mobiliare pe pietele de capital.

In ce priveste restrictiile in vigoare in temeiul legislatiilor nationale, in Bulgaria, in Estonia si in Ungaria respectiva data este de 31 dec 1999.

Pt realizarea obiectivului liberei circ a capitalurilor intre statele membre si state terte la niv UE se adopta decizii astfel incat sa nu se aduca atingere indeplinirii celorlalte obiective stabilite prin tratate.

Este motivul pentru care parlam impreuna cu consiliul hotarand in conformitate cu procedura legislative ordinara adopta acele masuri referitoare la circulatia capitalurilor avand ca destinatie state terte, ori provenind din astfel de state in cazul in care acestea implica materiile de mai sus.

Exceptie: consiliul hotarand in conformitate cu o procedura legislativa speciala in unanimitate si dupa consultarea parlam europ poate adopta masuri privind liberalizarea circulatiei capitalurilor avand destinatie ori provenind din state terte chiar daca aceasta reprezinta un regres in domeniu.

Potrivit art. 65 TFUE, art. 63 nu aduce atingere dreptului statelor membre dupa cum urmeaza:

-nu aduce atingere dr statelor de a aplica dispozitiile incidente ale legislatiilor lor fiscale care stabilesc o distinctie intre contribuabilii care nu se gasesc in aceeasi situatie, in ceea ce priveste resedinta lor sau locul unde capitalurile lor au fost investite.

-nu aduce atingere dr statelor membre de a adopta toate masurile necesare pentru a combate incalcarea actelor lor cu putere de lege si a normelor lor administrative in special in domeniul fiscal sau al supravegherii prudentiale a institutiilor financiare de a stabili proceduri de declarare a circulatiei capitalurilor in scopul informarii administrative sau statistice ori de a adopta masuri justificate de motive de ordine publica sau siguranta publica.

Investitiile in scopul constituirii sau dezvoltarii unei societati comerciale ori a unei sucursale.Investitiile imobiliare.Operatiuni cu privire la titlurile cotate ori necotate la burse.Imprumuturile pe termen mediu si lung. Emisiunile de monede, actiuni si de obligatiuni pe piata statelor membre. Circulatia de capitaluri in interes personal sub forma imprumuturilor, a donatiilor, a

succesiunilor sau sub forma transferurilor economiilor dintr-un stat membru in altul. Varsamintele in conturile curente si incheierea contractelor de depozit in strainatate.Investitiile in bonurile de tezaur.Importul sau exportul mijloacelor de plata, daunele interese, drepturile de autor si altele.

In ce priveste libera circ a platilor reglem de mai sus sunt aplicate si acestei materii in sensul in care analizand art. 56 din TICE observam ca sunt interzise atat masurile restrictive privind circulatia capitalurilor cat si orice ingradiri referitoare la platile intre statele membre precum si intre statele membre si state terte.

Daca analizam TICEE la art. 106 exista o reglem potrivit careia fiecare stat membru se angajeaza sa autorizeze in moneda statului din comunitate unde era stabilit creditorul sau beneficiarul platile aferente schimbului de marfuri, de servicii si de capitaluri precum si sa permita transferurile de capitaluri si de salarii.

In ce priveste transferurile respective – libera circ a capitalurilor presupune un transfer de valori dintr-un stat membru in altul sau catre un nerezident operatiunea respectiva insa avand caracter autonom.

Clauzele de salvardare art. 66 TFUE in cazul in care in imprejurari exceptionale circulatia capitalurilor provenind din state terte sau destinate acestora provoaca sau ameninta sa provoace dificultati grave in functionarea uniunii economice si monetare, consiliul la propunerea comisiei si dupa consultarea bancii centrale europene poate adopta masurile de salvgardare in raport cu statele terte pentru o perioada de pana la 6 luni in cazul in care aceste masuri sunt strict necesare.

88/361 libralizarea concreta a circulatiei capitalurilor.

Elemente de drept concurential al UE:Delimitari conceptualeConceptul de intreprindere: acea entitate care desfaoara o activitate economica in sensul larg

al cuvantului indifferent daca activitatea respectiva este desfasurata de catre o persoana fizica sau o persoana juridica avand insa capacitatea de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii in cadrul concurentei la nivelul UE.

Asociatii de intreprinderi : din practica domeniului => elementele ce ar putea caracteriza aceste enetitati se pot circumscrie modului lor liber de constituire fara existent unor raporturi de subordonare fapt care implica autonomia formala si operationala a membrilor lor si pe cale de consecinta mentinerea statutului initial.

Practicile anticoncurentiale : acele acte dupa cum urmeaza: Practicile concertate:Pozitia dominanta :

CURS 13

Elemente de drept concurential:

Practici anticoncurentiale – acte care sunt plasate in categoria celor de mai jos: -acordurile comericiale collective, exclusive intervenite intre prod nationali si cumparatori. -acordurile de adaptare respectiv ajustare a preturilor de import la nivelul preturilor

nationale-acordurile de impartire a pietelor si a surselor de aprovizionare -practicile de reducere colectiva a cifrei de afaceri dintr-un stat -cresterile simultane de preturi-prescriptiile privind importurile-interdictiile ori restrictiile privind exporturile in sensul stabilirii unor cote la export -rabaturile de preturi-promisiunile de a nu contesta validitatea brevetelor si altele.

Practicile concertate – veritabile forme de coordonare intre intreprinderi care inlocuiesc cu buna stiinta riscul concurentei cu o cooperare practica intre acestea conducand la conditii de concurenta care nu corespund exigentelor unei economii de piata. Notiunea isi are origine in dr American incluzand acele forme de cooperare care nu se bazeaza pe conventiile traditionale afectand in acest fel concurenta reala.

Pozitia dominanta – acea conduita de forta economica in care se gaseste o intreprindere conduita practicata de aceasta si care ii ofera posibilitatea de a inlatura concurenta reala tocmai pentru a fi mentinuta intreprinderea pe o piata relevanta dandu-i posibilitatea de a se comporta independent fata de concurentii sai, fata de clienti si fata de consumatorii finali.

Continutul dreptului concurential al UE

Este relativ autonom si specific.Vizeaza in principal 2 axe : 1.reguli care se adreaza intreprinderilor2.reguli care se refera la conduita statelor membre respectiv a autoritatilor publice.

Sediul materiei: cele trei tratate institutive: TCECO (disp specifice relative la concentrarile intreprinderilor tinand cont de contextul eco si politic, respective de lupta impotriva cartelurilor siderurdice din zonda Ruhr-Rin), TCEE (contine reguli care se adreseaza atat intreprinderilor cat si statelor membre), Tde la Mastricht , T de la Amterdam , T de la Nisa si T de la Lisabona.

Reguli pt intreprinderi Interzicerea intelegerilor art. 85, 81 TICE , 101 TFUEInterzicerea abuzului de pozitie dominanta art. 86 TCEE 82TCE, 102 TFUEControlul prealabil al operatiunilor de concentrare care nu se gaseste inscris in tratate.

1.Interzicerea intelegerilorsunt incompatibile cu piata comuna : acordurile dintre intreprinderi, deciziile asociatilor de

intreprinderi , practicile concertate care pot afecta comertul dintre state si care au drept obiect ori efect impiedicarea, restrangerea ori distorsionarea concurentei in cadrul pietei comune.

Este vorba despre acele situatii in care:a)Direct sau indirect sunt stabilite preturile de vanzare sau de cumparare ori alte conditii

comerciale

b)se limiteaza ori se controleaza , productia, pietele, dezvoltarea tehnica ori investitiilec) se impart pietele ori sursele de aprovizionared) se aplica unele conditii diferite tranzactiilro echivalente cu alti parteneri comerciali

situandu-i in acest fel intr-un real dezavantaj concurential.e) se incheie contracte conditionand acceptarea de catre celelalte parti a unor obligatii

suplimentare care prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale, nu au nicio legatura cu astfel de contracte.

Sunt nule toate acordurile sau deciziile interzise potrivit enuntului de mai sus.Sunt inaplicabile prevederile care cad sub incidenta nulitatii mai sus precizate in cazul in

care :a)Un acord sau categorie de acorduri dintre intreprinderi b)o decizie sau o categorie de decizii apartinand asociatiilor de intreprinderi c)o practica concertata ori categorie de practice concertate contribuind la perfectionarea

productiei si a distribuirii marfurilor ori la promovarea progresului tehnic si economic atata timp cat urmeaza sa se aloce consumatorilor o parte echitabila a beneficiilor rezultate cu indeplinirea a 2 conditii:

-nu impun intreprinderilor in cauza restrictii care nu sunt de neinlocuit prin realizarea acestor obiective

-nu se ofera unor astfel de intreprinderi posibilitatea de a inlatura concurenta privitoare la o parte substantiala a produselor in discutie.

Prin art. 85, 81, 101 se instituie o regula prohibitiva a carei nerespectare se sanctioneaza cu nulitate.

Conditiile in care se aplica aceasta regula prohibitive sunt urmatoarele:a)subiectele acordurilor deciziilor sau practicilor interzise sa fie intreprinderi sau asociatii de

intreprinderi b)trebuie sa existe o practica anticoncurentiala c) practica anticoncurentiala sa aiba drept obiect distorsionarea ori restrangerea concurenteid) efectul practicii anticoncurentiale trebuie sa afecteze negativ comertul dintre statele

membre.

2.Interzicerea abuzului de pozitie dominantaEste incompatibil cu piata comuna orice abuz de pozitie dominanta din partea uneia sau a

mai multor intreprinderi pe piata comuna ori pe o parte substantiala a acesteia in masura in care abuzul de pozitie dominanta respectiv e de natura sa afecteze comertul dintre statele membre.

Abuzul de pozitie dominanta consta in special din : -Impunerea in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau de cumparare inechitabile

sau a unor conditii comerciale incorecte.-Limitarea productiei, a pietei de desfacere ori a devolatarii tehnice cu prejudicierea

beneficiarilor.-Aplicarea unor conditii diferite, tranzactiilor echivalente incheiate cu alti parteneri

comerciali situandu-i in acest fel intr-un real dezavantaj concurential determinarea incheierii de contracte sub conditia acceptarii de catre celelalte parti a unor

obligatii suplimentare care prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale nu au legatura cu obiectul acestor contracte.

Conditii de aplicare a art. 86,81,101a)existenta unei pozitii dominante pe piata comuna sau pe o parte substantiala acesteia b)implicarea uneia sau a mai multor intreprinderi intr-o astfel de pozitie dominanta c)existenta unor relatii de cauzalitate intre abuzul dovedit si pozitia dominant.