Cutremurul de pamantEste unul din cele mai strasnice si mai distrugatoare fenomene naturale. Cronica cutremurelor inscrie milioane de victime, sute de sate si orase distruse, complet deteriorate. Cutremurele de pamant au loc din cauza eliberarii bruste a magmei, energiei, dintr-o regiune limitata din interiorul pamantului, in urma actiunii proceselor geologice interne (endogene), urmata de zguduire si vibrare a suprafetei terestre. In caz de cutremure puternice se distruge integritatea solului, cladirile, constructiile, podurile, drumurile, ies din functiune sistemele electrice, au loc surpari de munti, alunecari de teren, rupere de rauri (maluri) si aparitie de iazuri, lacuri. Cutremurele de pamant ocupa primul loc in ceea ce priveste daunele economice si jertfele umane. Stiinta azi nu e in stare sa prezica cu siguranta cutremurele, dar e bine stiut ca pentru Republica Moldova sint periculoase cele care au loc la adancimea de 90-150 km, localizate in muntii Vrancea din Romania.Locul in interiorul Pamantului, unde ia nastere cutremurul se numeste focar seismic sau fata terestra epicentru. Vibratiile seismice se propaga de la epicentru sub forma de unde sferice concentrice, cu viteza de 6 8 km / secunda. Primele vibratii care ajung la suprafata pamantului sunt cele longitudinale. Aduc cele mai mari zguduiri vibratiile de suprafata si cele transversale, care vin doar peste cateva secunde dupa primele vibratii. Parametrii principali ai intensitatii cutremurului sunt puterea energiei la suprafata Pamantului, magnituda si adancimea focarului.Intensitatea unitate de masurare a starii Pamantului, se calculeaza in dependenta de distrugeri materiale si umane, de consecintele schimbarilor in scoarta superioara a Pamantului, de cele simtite de oameni si se masoara in grade. In Republica Moldova pentru masurarea intensitatii se foloseste scara seismica de 12 grade.Descrierea succinta a cutremurului de pamantCutremurul de 4 gradeNu aduce distrugeri, oamenii le simt, are lor zanganitul geamurilor, oscilatia obiectelor (veselei), scartaitul usilor, etc.Cutremurul de 5 gradeDestul de puternic, se zguduie cladirile, oscileaza mobila, crapa sticla la geamuri, plesneste tencuiala.Cutremurul de 6 grade,puternicCad tablourile de pe pereti, cad bucati de tencuala, plesnesc, crapa peretii, se distrug casele din lut.Cutremurul de 7 grade,foarte puternicCrapa peretii caselor de piatra, cad hogeagurileCutremur de 8 grade, distrugator cad galeriile de la ferestre (carnizele), hogeagurile, crapaturile strabat peretii, distrugerea caselor, oamenii nu pot sta pe picioare.Cutremur de 9 grade,pustiitor distrugeri mari de case, acoperisuri.Cutremur de 10 grade, distrugator, nimicitor casele de piatra distruse, deformarea liniilor ferate, crapaturi in scoarta Pamantului pana la 1 metru in latime, alunecari de teren, prabusiri.Cutremur de 11 grade, catastrofa ca mai sus, + surpari de munti, crapaturi multe, santuri la suprafata.Cutremur de 12 grade, catastrofa strasnica nici o cladire nu poate supravietui, crapaturi foarte mari in scoarta terestra, multe alunecari de teren, prabusiri, disparitia unor lacuri, aparitia cascadelor, lacurilor noi, schimbarea cursului raurilor.In timpul cutremurului de pamant oamenii nu mor din cauza vibratiei Pamantului. Pricinile accidentelor sau cazurilor mortale pot fi:Naruirea (daramarea, prabusirea) unor parti de cladiri, acoperisuri, caderea daramaturilor, a caramizilor, peretilor sau altor parti de constructii, a statuelor, instalatiilor electrice, etc.

Caderea sticlelor sparte, mai ales de la etajele de sus, a ardeziei, a mobilei, altor obiecte masive.

Caderea liniilor electrice de tensiune inalta pe strazi, incendii in rezultatul scurgerii de gaze si alte inflamabile, etc.

Otraviri cu substante chimice, in rezultatul defectarii tevilor si capacitatilor (containerelor).

Surparea, prabusirea padurilor, a conductelor de gaze, petrol, nafta si exploziile lor, urmate de incendii masive cu sectoare de gaze.

Comportament necontrolat, necugetat din cauza alarmei, panicii.

Analiza pricinilor traumelor si victimelor in timpul cutremurelor dovedeste ca in 45% cazuri ele se datoreaza prabusirilor peretilor, acoperisurilor, daramaturilor, iar la 55% din cauza comportamentului incorect al victimelor, actiunilor inconstiente, conditionate de frica, starea de panica.Cu toate ca numarul si scara cutremurelor de pamant pe planeta nu se modifica, ele devin cu timpul tot mai periculoase din cauza factorilor tehnogeni.Marirea densitatii populatiei, dezvoltarea oraselor duce la largirea zonelor seismice. E foarte important ca oamenii care locuiesc in zonele seismice sa fie atenti, sa cunoasca masurile elementare de precautie, sa stie cum sa se comporte in caz de cutremur de pamant. Trebuie sa invete si maturii si copiii in asa mod incat regulile de comportament in caz de cutremur sa devina o parte componenta a vietii si culturii, normei de conduita, care vor lucra la nevoie in mod automat.Tineti minte! Numai acela, care stie cum sa se comporte pana la, in timpul si dupa cutremur de pamant va invinge usor frica si mai rar va deveni victima !

1.1. Cauzele cutremurelor de pmnt Cutremurele de pmnt sunt zguduiri brute, de durat scurt i intensitate variabil, care se manifest n scoara terestr. Suprafaa globului este divizat n plci tectonice. Acestea se mic unele n raport cu altele. Cutremurele sunt determinate de frecarea care ia natere ntre aceste plci n micare. Friciunile ntre aceste plci dau natere unor tensiuni enorme n roc. Aceste tensiuni se acumuleaz pn cnd plcile alunec brutal una peste alta. Astfel, apar cutremurele de pmnt. Seismicitatea Republicii Moldova este determinat, n special, de cutremurele subcrustale de adncime intermediar din zona Vrancea, localizate n teritoriul Romniei la curba munilor Carpai. Zona Vrancea reprezint o surs permanent i activ de cutremure, cunoscut deja de un mileniu, care posed caracteristici practic unice pe Glob (volumul mic i izolat al zonei seismogene, directivitatea rspndirii energiei seismice, suprafa afectat enorm .a.).

Figura 1.1. Poziia geografica a focarului Vrancea Figura 1.2. Regionarea seismic a Republicii MoldovaZona seismic Vrancea se afl n perimetrul de convergen a trei plci de pe teritoriul Romniei separate prin discontinuiti convergente ctre tripla jonciune vrncean: zona Tornquist-Teisseyre (TTZ), falia Peceneaga-Camena (PCF) i falia Transgetic (TGF). Mecanismele n focar reflect un regim de stres compresiv dominant n zona subcrustal. Tendina compresiv se accentueaz o dat cu adncimea. Deci, putem spune c n zona Vrancea, exist un fragment care coboar n manta sub aciunea forelor gravitaionale. Forele de frecare i cele de viscozitate se opun naintrii genernd la adncimi intermediare acumulare de stres, care se elibereaz n principal prin intermediul cutremurelor de pmnt. n aceast situaie, o for gravitaional variabil ar putea controla procesele de acumulare a stresului n zona seismic Vrancea i ar putea contribui la declanarea cutremurelor de pmnt. Conform concepiei unor savani din Republica Moldova, cauza seismicitii zonei Vrancea este subducia activ continental, care se produce cu o vitez mai mic dect viteza oricrui alt proces analogic, nregistrat pn n prezent pe Glob.Cu ajutorul hrii din figura 1.2. putem observa riscul seismului regional din Republica Moldova. Astfel, evideniem zonele cele mai vulnerabile la cutremurele puternice, putem elabora planuri strategice de durata lunga si medie de minimizare a pierderilor.1.2. Vulnerabilitatea la cutremurele de pmnt Puterea unui cutremur este caracterizat prin magnitudinea i intensitatea acestuia exprimat n grade. Deoarece puterea cutremurului variaz ntr-un interval foarte larg, Charles Richter a introdus, n 1935, scara logaritmic a magnitudinilor (scara Richter) care-i poart numele. Magnitudinea unui cutremur este o msur a triei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o mrime specific unui cutremur, i se determin instrumental folosind amplitudinea maxim i frecvena oscilaiilor, msurat pe seismogramele nregistrate. Din punct de vedere matematic, scara magnitudinilor nu are o limit superioar. Practic, ns, limita ei superioar e determinat de rezistena rocilor.Energia seismic ce se degaj n focarul cutremurului difer de energia seismului de la suprafaa Pmntului. Spre deosebire de magnitudine, intensitatea seismului, exprimat i ea n grade, are la baz gradul de aciune a oscilaiilor subterane asupra diferitelor construcii i obiecte, asupra oamenilor. De fapt, pentru oameni pericolul l reprezint nu att oscilaiile seismice, ci urmrile acestora: avarierea cldirilor, gazoductelor, reelelor de transport, liniilor electrice, deformarea suprafeei terestre, alunecrile de teren etc. Reeaua seismic a Republicii Moldova nregistreaz anual, n medie, circa 1600 de seisme produse pe Glob. n anii de activitate seismic linitit a zonei Vrancea se nregistreaz 50-120 de seisme, iar n cazul unor roiuri de cutremure circa 200-300 de seisme anual. n aspect statistic cele mai puternice cutremure de pamnt (din Vrancea) cu magnitudinea de 7,5 grade au o repetabilitate de 80 de ani, cele cu magnitudinea de 6 grade au o repetabilitate de 10 ani.n ultimii 200 de ani Moldova a fost afectat de 18 cutremure cu puterea de 7-9 grade. 9 grade 4 (1865, 1894, 1934, 1940);

7-8 grade 6 (1790, 1802, 1821, 1829, 1977, 1986);

7 grade 8 (1821, 1838, 1866, 1893, 1894, 1940, 1944, 1990).

Mw

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

1977

1987

1997

2007

t

Figura 1.3. Evoluia magnitudinii n zona seismic (1977-2007)Figura 1.4. Harta distribuiei riscului seismic n Republica MoldovaCel mai puternic cutremur din ultimii 50 de ani, ce a avut loc n Republica Moldova, a fost nregistrat n anul 1977, cum vedem n figura 1.3. n acest an aceste teritorii au suferit mult, fiind nregistrate att pierderi materiale ct i omeneti. Tabelul 1.1.Consecinele cutremurului din 4 martie, 1977 i din 31 august, 1986Tipul de cldire

Numrul de cldiri avariateNumrul de cldiri mai avariateNumrul de cldiri complet distruse

197719861977198619771986

Cldiri de stat28217000144911521372757

Cldiri private69844900060964820888900

coli3345462631287126

Instituiile precolare188562141884733

Instituiile medicinale181353126645539

Instituiile culturale2382621611897773

Instituiile comerciale31432611010534221

Alte instituii78948956846922120

Total11849585388914701527651169

Energia cutremurului din Vrancea, din 10 noiembrie 1940 (M = 7,4 gr.) a fost de aproape 1000 ori mai mare dect energia seismului produs la 28 aprilie 1999 (M = 5,4 gr.), cel mai important din ultimii ani i care s-a resimit destul de bine i n Republica Moldova. Posibilitatea evidenierii zonelor cele mai vulnerabile la cutremurele puternice, permite elaborarea planurilor strategice de durat lung i medie de minimizare a pierderilor, determinarea prioritilor aplicrii mijloacelor materiale i umane.1.3. Monitoringul cutremurelor Activitatea de monitorizare seismic n prezent n republic este asigurat de Centrul de Seismologie Experimental al Institutului de Geologie i Seismologie a Academiei de tiine din Moldova. Monitorizarea seismic a teritoriului Republicii Moldova dateaz din anul 1949 i poate fi ilustrat prin evoluia activitii i dezvoltrii serviciului seismic n trei perioade, i anume: perioada anilor 1949 - 1993; perioada anilor 1994 - 2004; perioada anilor 2004-2010.Conform hrii de zonare seismic a teritoriului Republicii Moldova, staiile seismice "Cahul", "Leova" i "Giurgiuleti" sunt amplasate n zona de 8 grade seismicitate MSK, staia central-regional "Chiinu" 7 grade MSK, iar staia "Soroca" n zona de 6 grade MSK. n anul 1995 a fost deschis nc o staie n Miletii Mici, la o distan de 15 km de staia central-regional "Chiinu", n mina de calcar la adncimea de 58 m cu aparataj modern de funcionare. Dezvoltarea reelei seismice dup anul 2004 a continuat prin trecerea la nregistrrile digitale moderne, dotarea reelei cu aparatur nou i perfecionarea metodelor de achiziie i prelucrare a informaiei seismologice (fig.1.5).