CVJ, Nr. 260, Vineri 23 oiembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 260

Vineri, 23 noiembrie 2012

Banii statuluiabsorbiþi de

”gãurilenegre” alemineritului

L ucrãri suplimentare laMina Bãrbãteni,

atribuitã unei societãþi dinjudeþul Cluj. EcologizareaMinei Bãrbãteni din munici-piul Lupeni necesitã lucrãrisuplimentare.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Dobraia, tot staþiunemontanã ”virginã”

D acã în urmã cu un an dezile se vorbea intens de

realizarea unei staþiuni mon-tane în estul Vãii Jiului, maiexact la Petrila în zonaDobraia, acum totul a rãmasla stadiul de proiect aºternutpe o coalã de hârtie.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

”Orice eºti, ºi oriunde eºti,ºi oricum eºti,adu-þi amintecã eºti om!”

D acã te poþi culcaliniºtit când ai vãzut

un om cãzut la pãmânt ºi nuai putut sã-i întinzi o mânãde ajutor, înseamnã cã aiînceput sã nu mai fi om…

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Medicii rezidenþi

pot lucra înIsrael

M edicii rezidenþi potlucra în Israel pentru

salarii ce pot ajunge pânã la3.000 de dolari, iar înscrierilecontinuã. Termenul limitã deînscriere a fost iniþial de 22noiembrie...

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Z iua de 21 decembrie 2012 sau mai bine zis teamã de aceastã datã a devenit un fenomen în ultimelesãptãmâni. Previziunile mayaºe plus o aliniere a Pãmântului ºi Soarelui cu centrul galaxiei noas-

tre, Calea Lactee, au creat o isterie mai ales în mediile virtuale. În ediþia de astãzi a cotidianului nostruvã prezentãm un material care conþine pãreri ºi opinii din toate mediile cu privire la ceea ce se vaîntâmpla, sau nu, peste aproximativ o lunã de zile. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

21.12.2012ªtiinþa vs. Calendarul

mayaº

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi de afaceri?� Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100

Petroºani

tel. 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj....rrrrooooe-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)15:30 Dragoste dulce-amarã 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 FamiliaDA 20:30 Întâlnire explozivã

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Transilvania (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Psihologie criminalã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dansez pentru tine 0:30 Explore Midnight1:00 Aviatorul

9:30 Experienþa ameri-canã 10:30 Prima zi (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi ovedetã (r)13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame

16:00 Mireasa prin poºtã 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 O datã-n viaþã 12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului13:20 Legendele palatului14:00 Telejurnal 14:45 Finanþe ºi afaceri15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 16:00 Tezaur folcloric 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

� DN 7 Deva -Sântuhalm -Simeria� DJ 687 Cristur -Hunedoara � DJ687 Hunedoara -Hãºdat � DN 66Cãlan - Bãcia �DN7 Mintia - Veþel�DN7 Veþel - Leºnic�DN7 Leºnic -Sãcãmaº � DN7

Ilia - Gurasada �DN7 Gurasada -Burjuc � DN7Burjuc-Zam

Deva, CaleaZarand; Sântuhalm;DN 76 Cãinelul deJos - Bejan

Vulcan pe DN 66Aºi B-dul Mihai Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,02 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã5,73 Lei

Motorinã 6,17 Lei

Benzinã5,00 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã5,75 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

D acã te poþiculca liniºtit

când ai vãzut unom cãzut la pãmântºi nu ai putut sã-iîntinzi o mânã deajutor, înseamnã cãai început sã numai fi om…

Ioan Rus, candidatulUSL pentru CameraDeputaþilor pentru colegiulValea Jiului-Est, are decâþiva ani în grija saoameni cu care soarta nua fost prea darnicã.

� Unul dintre aceºtiaeste Viorica Maghiar, uncaz cutremurãtor al unuimedic crescut la Casa deCopii din Uricani, pe caresocietatea româneascã, unsistem bolnav a alungat-odin þarã, dar au luat-onemþii cu bucuria de aavea o asemenea tânãrã.Nu avea nici casã, nicimasã, a fost luatã în spaþiude o colegã, nu s-a pututangaja conform legiloraberante ºi ca medic, nuavea nici asigurare desãnãtate „Am vrut sã mãangajez ca medic stagiar,aºa cum a promisMinisterul guvernului EmilBoc ºi în conformitate cuactul normativ publicat înMonitorul Oficial. Am fostºi la Direcþia de SãnãtatePublicã, dar în teritoriu nuse ºtia de acest lucru. Amapelat la oamenicunoscuþi, mi-au sãrit înajutor oameni rariprecum familiadomnului IoanRus, a doamneiprof. Marian ºiForumul GermandinPetroºaniºi încãcâþiva”…Aºa aajuns sãdeaunexa-

men la un Institut deMedicinã din Germania,pe care l-a luat cu brio.Viorica Maghiar a plecatanul acesta, iar Germaniai-a oferit posibilitatea unuirezidenþiat în trei speciali-zãri: neorologie, medicinãgeneralã ºi urgenþe.

� În ColoniaPetrosaniului, pe stradaMicu Klein, nr. 9, locuieºteTereza Matraº, de 61 deani. Este bunica a cincinepoþi… Fiul ei, tatãl copiilor, a lucrat la MinaLivezeni, dar nu a rezistatloviturilor vieþii. S-a îmbol-nãvit grav. Întâi o hepatitãC, apoi cirozã ºi în trei anis-a stins. Anul trecut, laînceputul verii l-a îngropat.

A rãmas cu nepoþii…Mama a patru dintre copiia plecat, prin 1997, în tãristrãine ºi nimeni nu a mai

auzit de ea. A venit oveste prin februarie cã ar fi

prin Franþa ºi cãlocuieºte cu un bãrbat.

Mama altui nepot de 14ani, prima nevastã a fiului

sãu, a plecat la rândulei cu alt bãr-

bat…Vãduvã,cu soþul

mort, fiulmort ºi cu

cinci nepoþipe capul ei,

TerezaMatraº ºi-a

luat toþinepoþii în

plasament,a bãtut

cãrare laPrimãria

Petroºani,Asistenþa

Socialã ºi laOrganizaþia de

utilitate publicã CARITAS– Centrul de zi pentru

copii aflaþi în dificultate ºi,cu ajutorul unor oamenicãrora le pasã, a reuºit.

Ioan Rus le-a cãlcatpragul pentru cã acei copiiºi bunica lor sunt exemplulviu al luptãtorilor, al celorcare nu se lasã în faþagreutãþilor ºi îþi impun unprofund respect. Copiii, cuvârste între 7 ºi 14 ani,merg bine cu ºcoala, Paul,bãiatul de 13 ani, fiind talentat la fotbal, Clubul

Jiului îi plãteste taxa, iar caantrenor îl are pe domnulFlorin Moldovan. Sergiu,cel mare, de 14 ani, esteîn clasa a 10-a la profe-sionalã ºi iubeºte calcula-toarele. ªtie cã va primiunul, de Crãciun, de la”domnul Ioan” (Rus – n.n.)� Nana Lucreþia, la cei

84 de ani, stã singurã suspe dealurile Petroºaniului,pe strada Coasta. Este ultima casã a dealului.ªtiind cã are probleme cupicioarele, osteoporozamãcinându-i oasele, iarnagrea ar fi putut-o izola ºiflãmânzi. Dar nu s-aîntâmplat asta. Ioan Rusºi-a mobilizat echipa ºi i-aumplut cãmara, nu a uitatde ziua ei fãcând-o sãlãcrimeze de bucurie cã

mai existã oameni cãrorale pasã de soarta ei.Adevãrata boalã a naneiLucreþia este una de suflet,ce pare a fi pe cale de vindecare. Ioan Rus i-a vor-bit ºi senatorului CosminNicula de ”nana noastrã” ºiîmpreunã au urcat pecoastã pentru a-I înmâna oparte din indemnzaþiasenatorului, pentru ca nanasã aibã bani de medica-mente. Între Ioan Rus ºinana Lucreþia s-a creat opunte de legãturã care îiface sã se caute mereu…

� În luma mai, 2012,un lucrãtor al ApaServ, adescoperit un cazcutremurãtor ºi a încercatsã dea o mânã de ajutor,apelând la Ioan Rus.Estevorba de AndreiCâmpean, din ColoniaPetroºani, care este bolnavºi îºi întreþine familia dinpensia de handicap de230 lei. La cest venit semai adaugã alocaþia

micuþei Andreea, de un anºi 10 luni…

”A venit tare necãjit cã ise va lua copilul, dar ºi cãsãrãcia îl copleºeºte. Dl.Câmpean are probleme desãnãtate, soþia sa esteblândeþea întruchipatã ºifetiþa este liantul dintre ei,este cauza pentru care, amvãzut, cã muncesc ºi sezbat sã supravieþuiascã, sãcreeze un cuib pentrucopilul lor. Este un caz ciu-

dat, un amestec întreiubire, dorinþa de familie ºio boalã care poate stricatotul dacã nu este þinutã custricteþe în frâu. Apoi estesãrãcia care distruge chiarsufletele.

Am aflat cã, de când le-a murit medicul de fami-lie, fetiþa nu era înscrisã laun alt medic ºi nu estenormal acest lucru, pentrucã legal are acest drept.

Am reuºit sã rezolvãmsituaþia, cu ajutorulcolegilor de partid. AcumAndrei Câmpen este ca alnostru. Este un om cusuflet mare, harnic, dartemãtor pentru reacþiilesale din cauza bolii” – adeclarat Ioan Rus, cumultã cãldurã…

Sunt doar câteva exem-ple ale ajutorãrii discretefãcutã de-a lungul uneivieþi de om reconfirmãproverbul românesc”Orice eºti, ºi oriunde eºti,ºi oricum eºti, adu-þiaminte cã eºti om!”

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 noiembrie 2012 Politic 3

”Orice eºti, ºi oriunde eºti, ºi oricumeºti, adu-þi aminte cã eºti om!”

SalaGEROM

Maximilian GÂNJU Carmen COSMAN

Geoparcul DinozaurilorÞara Haþegului este sin-gura arie de protecþie deacest gen din România,care a dobânditrecunoaºtere internaþion-alã, fiind membru alReþelei Europene si alReþelei Globale aGeoparcurilor aflate subegida UNESCO.

Dinozaurii pitici din zonaHaþegului au trãit în urmãcu circa 65 de milioanede ani, perioadã în careÞara Haþegului era oinsulã în mijlocul MãriiTethys. Geoparcul acop-erã aproape 1.200 kilo-metri pãtraþi, întinzându-se pe teritoriul oraºuluiHaþeg ºi al comunelorGeneral Berthelot,Densuº, Rãchitova,Toteºti, Sarmizegetusa,

Râu de Mori, SântãmãriaOrlea, Pui, Sãlaº ºi BaruMare.

Primele cercetãriasupra dinozaurilor dinzonele Densuº, Tuºtea,Sâmpetru ºi Unirea aufost fãcute de baronulmaghiar Franz vonNopcºa (1815-1904).Elek Nopcºa, sorabaronului, a descoperitaccidental, în anul 1895,fosilele unor reptile în

jurul casteluluifamiliei dinSânpetru. Dupãmoartea lui, studi-ile asupra fosilelordin Haþeg au fostîntrerupte pentruo lungã perioadãºi abia în anul1977 au fost reluate decãtre profesorul universi-tar Dan Grigorescu, spe-cialist în paleontologie,care le continuã ºi înprezent.

Cea mai importantãdescoperire paleontolog-icã din Þara Haþegului,pe lângã dinozauriipitici, a fost cea a res-turilor unui pterozaur(grup de reptile zburã-toare care au trãit înaceeaºi perioadã cudinozaurii) numitã

Hatzegopteryx sau“uriaºul cu aripi dinHaþeg”.

Exemplarul descoperitîn cãtunul Vãlioara a trãitla sfârºitul Cretacicului ºiavea o anvergurã deaproximativ 12 metri.Numai capul, cu tot cu

cioc, ar fi avutcam trei metri.Cercetãrile spe-cialiºtilor de laUniversitateadin Bucureºti nus-au oprit laacestedescoperiri, iarsiturile din ÞaraHaþegului suntconsiderate o“Meca” de cãtre

profesorii universitari ºistudenþii din întreagalume care studiazã an dean dinozaurii pitici cepopulau, în urmã cu 85de milioane de ani, insuladin Marea Tethys, actualaÞara Haþegului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 noiembrie 201244 Actualitate

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiuneaelectoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

Centru de informare turisticã pentrudinozaurii pitici din Þara haþegului

G eoparcul Dinozaurilor din Þara Haþegului va avea, devineri, ºi un Centru de Informare Turisticã, ce va

funcþiona în Haþeg. Obiectivul va fi inaugurat vineri ºi vafuncþiona într-o clãdire achiziþionatã de administraþiaGeoparcului pe strada Libertãþii, nr. 9A. La festivitate ºi-auanunþat deja prezenþa reprezentanþi ai administraþiei publicelocale ºi ai Universitãþii din Bucuresti care administreazã, dealtfel, acest Geoparc.

Diana MITRACHE

„În afarã de con-troalele ºi de recoltareade probe pentru pro-duselede origine ani-malã, recoltãm ºiprobe

de la legume ºi fructe.Am recoltat probe dezarzavaturi ºi chiar ciu-perci,pe care le-am trim-is lalaboratorul judeþeanpentru efectuarea anal-izelor. Sunt în curs de

efectuare ºi, în momen-tul în care primim rezul-

tatele, le comunicãm”, adeclarat dr. GheorgheCristea, ºef DSVSAValea Jiului.

Inspectorii sanitari de

la Bucureºti au confis-cat ºi distrus 120 detone de grapefruitprovenite din Turciapentru cã erau infestatecu pesticide. Expertizade laborator a indicat

depãºiri alelimitelormaximeadmise dereziduuri depesticidedin probeprelevatedintr-un lotde ºasetranspor-turi,

provenite din Turcia, acâte 20 de tone fiecare.Acum se fac verificãri ºipentru produseledepetarabele din Valea Jiului.

Legume ºi fructe, verificatede inspectorii sanitari

I nspectorii sanitar-veterinari dinValea Jiului iauprobe de sanitaþie

ºi verificã toate legumele ºi fructelecare au fost scoase pe piaþa din zonã.Asta, dupã ce la Bucureºti au fostdepistate peste 100 de kilograme decitrice cu pesticide. Analizele sunt înlaborator ºi, imediat ce va fi finalizatprocesul, vom afla ºi rezultatele.

Carmen COSMAN

Au crezut cã scapã nepedep-siþi dar au fost prinºi de poliþiºtidupã mai bine de douã luni decând au dat o spargere într-o bis-ericã din Aninoasa.

«I-a bãtut Dumnezeu» ar spunecei mai mulþi, însã, de aceastãdatã mai corect ar fi probabil cãi-a ajun braþul lung al legii. Doibãrbaþi din Aninoasa, care laînceputul lunii septembrie au dato spargere la Biserica

Penticostalã Sf. Treime din local-itate, au fost prinºi de poliþiºti.Cei doi au pãtruns prin efracþieîn incinta bisericii, de unde ausustras mai multe bunuri, creândun prejudiciu în valoare de 800de lei , din care s-a reuºit recu-perarea sumei de 500 de lei. Penumele celor doi bãrbaþi a fostîntocmit dosar de cercetarepenalã pentru comiterea infracþi-unii de furt calificat.

Hoþii de la bisericã, prinºide poliþiºti

Monika BACIU

Fiecare ediþie a zilelorSpitalului a reprezentatun prilej de întâlnire întremedicii acestui spital,medicii Vãii Jiului ºimedicii din afara VãiiJiului cu invitaþi din multecolþuri ale þãrii permiþândschimbul de experienþã ºiaducerea totodatã la zi anoutãþilor din domeniulmedical”, a declarat man-agerul Spitalului deUregnþã din Petroºani,medicul Alin Vasilescu.

Preºedintele Consiliuluide Administraþie alSpitalului de UrgenþãPetroºani, Sorin Apostu aþinut sã sublinieze câtevaaspecte majore pentru caunitatea sanitarã sãfuncþioneze în continuareîn baza standardelor decalitate.

”În primul rând vreausã vã mulþumesc pentrucã aþi dat curs invitaþiei lasimpozion, al zeceleasimpozion al Spitalului deUrgenþã din Petroºani.Vã spun de administraþieca o interfaþã manageri-alã în calitate de titular al

managementului conduc-erea a încercat sã seimplice cu toatã expe-rienþa ºi cunoºtineþele pecare le are pentru a rezol-va cele trei puncte careconferã stabilitateaSpitalului. Aceste treipuncte noi le-am consid-erat a fi partea de infra-structurã, un al doileapunct de stabilitate l-amconsiderat a fi dotarea cuaparatutã medicalã ºi unal treilea punct de stabili-tat, e fapt cel mai impor-tant este resursa umanã.Ceea ce am reuºit sã real-izãm în aceastã echipã,Primãrie, Consiliu deAdministraþie ºi conduc-erea executivã se poatevedea. Consider cã ceidoi piloni principali,partea de infrastructurã ºipartea de dotare cuaparaturã sunt pe cale afi rezolvaþi ºi urmeazã sãne concentrãm pe viitorpe cel de-al treilea pilon,cel mai important, carese cheamã resursaumanã. Pentru astalucrãm deja la o nouãpoliticã de personal ºicare pânã la urmã toatã

aceastã activitate med-

icalã are în atenþiepacientul. Pe de altãparte existã o problemãde subfinanþare pentrusistemul sanitar. Estefoarte greu sã gãsim unechilibru astfel încât sã neîndeplinim totuºi obiec-tivele”, a precizatpreºedintele Consiliuluide Administraþie al ªUP,Sorin Apostu.

ªi primarul municipiu-lui Petroºani, TiberiuIacob Ridzi a fost prezentla deschiderea evenimen-tului. El a subliniat impor-tanþa actului medical, darºi necesitatea dotãrilorpentru ca serviciile oferitepacienþilor sã fie la stan-darde înalte. Totodatã,printre invitaþi s-a aflat ºideputatul Monica IacobRidzi care spune cã vasprijini mereu aceastãramurã, ramurã medicalã.

”Este o onoare pentrumine sã particip la acesteveniment deosebit dinviaþa comunitãþii noastreun simpoziom aflat la azecea ediþie, un sim-

pozion care reprezintã unetalon atât pentru ValeaJiului cât ºi pentru judeþulHunedoara. Acest spitalîmplineºte azi treizeci ºicinci de ani de când s-amutat în noua clãdire, potspune cã a fost odatã cunaºterea mea. Pentru noitoþi este o mare uºuraresã ºtim cã aici laPetroºani exista Spitalulde Urgenþã pe care înorice moment putem sãne bazãm cã are doarspecialiºti care sã neajute. Din calitatea meade membru al comisiei

pentrusãnãtate amsprijinit cât amputut ºi o voi face ºi încontinuare, am sprijinittoate demersurile acestiuspital fie în ceea ceprivesc obþinerea graduluitrei care este foarteimportant fie pentruobþinerea de fonduri pen-tru modernizarea spitalu-lui ºi a ambulatoriului ºi înprimul rând cã medicii ºipacienþii sã aibã toateconditile necesare pentruo activitate bunã. Cred cãaici la Petroºani vomavea în curând unul din-tre cele mai dotate spitaledin zona dacã nu chiar

din þarã dacã vom reuºisã finalizãm toateproiectele îndrãzneþe pecare le-am început. Mãbucur cã astãzi laPetroºani vor fi prezen-tate foarte multe proiecteºi comunicãri stintificevaloroase ºi vreau sã lespun tuturor cadrelormedicale venite din afaraVãii Jiului un bun venitpentru ca aceastã mani-festare de azi reprezintãun mare avantaj pentruimaginea spitalului ºi aVãii Jiului”, a precizatdeputatul hunedorean,

Monica Iacob Ridzi. Printre invitaþi a

fost prezent ºi pri-marul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel,cel care în momen-tul de faþã are peraza localitãþii o uni-tate medicalã, struc-turã a Spitalului deUrgenþã dinPetroºani.

”Consider cã îmifac doar dato-

ria

decunoºtinþã pentru amulþumii organizatorilor

pentru invitaþia pe caream primit-o sã particip laacest simpozion ºi în cali-tate de primar al OraºuluiPetrila sã mulþumesctuturor catrelor de laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani pentru tot ceeace au fãcut ºi fac pentrucetãþenii din OraºulPetrila. Se cuvine sãmulþumesc doamnei dep-utat pentru sprijinul acor-dat pentru cã de cel puþinºase ori am fost laBucureºti împreunã pen-tru infintarea CentruluiMedical Petrila pentru cãOraºul Petrila care areaproape 30000 desuflete sã beneficieze deasistenþã medicalã.Doresc sã vã felicit ºimultã sãnãtate pentru cãaveþi grijã de cetãþenii dinValea Jiului”, a specificatPãducel.

La eveniment au fostprezente cadre medicaledin mai multe judeþe aleþãrii. Simpozionul va con-tinua la Petroºani pânãsâmbãtã. Sub egidaSpitalului de Urgenþã

Petroºani s-au organi-zat de-a lungul

timpului diverseactivitãþi cucaracterºtiinþific pre-cum meserotunde, cur-suri de per-

fecþionare pediverse teme

medicale de impor-tanþã majorã ºi core-

late cu specificul activ-itãþii medicale din ValeaJiului, activitãþi la care auparticipat ºi asistenþimedicali.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 noiembrie 2012 Actualitate 5

Spitalul de Urgenþã Petroºani,între trecut ºi viitor

L a Petroºani a început ieri cea de-a zecea ediþie a ZilelorSpitalului de Urgenþã. Reprezentanþii instituþiei med-

icale ºi a administraþiei publice au fãcut deja o tradiþie dinorganizarea acestei acþiuni. ”Doresc de asemenea sãmulþumesc tuturor medicilor pensionari care au activat încadrul spitalului, respectiv foºtilor angajaþilor ai spitaluluipentru cã activitatea lor a pus câte o cãrãmidã la construcþiaprestigiului activitãþii Spitalului de Urgenþã Petroºani.

LuizaANDRONACHE

Flãcãri, o mare de focºi gheaþã la un loc, ziduride apã ºiîntuneric….Toate acesteasunt semne ce prevestesccumplitul sfârºit al lumii decare cu toþii ne tememmai mult sau mai puþin.21 decembrie 2012 estedata la care calendarulmayaº totul se terminã.

Aceste lucruri stau scriseîn Codexul de la Dresda,care face parte din celepatru manuscrise mayaºeºi care a ajuns pe cãineºtiute în Europa, undeconþinutul sau, asemãnã-tor unui labirint plin dezei, hieroglife, numere ºidate calendaristice, arãmas multã vreme neînþe-les. Abia dupã descifrareaalfabetului mayaº ºi anumeroase descoperiri

arheologice s-a reuºit, însfârºit, sã se arunce oprivire asupra spiritualitãþiimayaºilor. ªi, cu toate cã,multe pasaje au rãmasnedesluºite ºi pânã astãzide cercetãtori, ultima pag-inã are scris 21 decembrie2012, datã de la carelumea s-ar sfârºi. Teoriilepro ºi contra au debutatîncã de la începutul anuluiºi au pe de-o partecercetãtori, iar pe de altaprezicãtori, istorici sauadepþi ai generaþiei NewAge, care cred în aceastãpreviziune. Pãrerile totmai înfocate i-au obligatpe oamenii de ºtiinþã sãia atitudine ºi sã deaexplicaþii. “ Problema cu21 decembrie 2012 ºi cupresupusul dezastrudespre care unii cred cãva veni, cel mai probabila început cu calendarulmayaº. Însã, calendarulnu se terminã la aceastãdatã, ci indicã sfârºitulunui ciclu ºi începutulunuia nou. Este la fel cumcalendarul nostru sesfârºeºte la 31 decembrie,iar un altul începe la 1ianuarie ” explicã omulde ºtiinþã american DonYeomans, într-un videoinformativ realizat deNASA.

21decembrie ºimodificãri ale

Terrei

Cele mai mari temerisunt legate de posibileletransformãri prin careTerra ar trece odatã ce seva alinia cu Soarele, cen-trul galaxiei noastre, CaleaLactee ºi o planetã Nibirucu diametru de patru orimai mare decât Pãmântul,dar care pânã acum, înopina cercetãtorilorNASA, nu ar exista.Aceastã aliniere care areloc la circa 26.000 de ani,ar putea aduce schimbãriimportante ale Terrei, ceamai importantã fiind inver-sarea polilor magnetici.

“ Eu cred despre acestsubiect cã se referã laîncheierea unui ciclu ºi nuneapãrat la terminareavieþii pe pãmânt ºi în nici-un caz la evenimente deordin catastrofic ”, a

declarat lector universitardr. ing. Csaba Lorinþ de laLaboratorul de Geologiedin cadrul UniversitãþiiPetroºani.

Însã, tot aceeaºi spe-cialiºti nu neagã faptul cãaceastã migrare a polilor aînceput deja ºi cã o inver-sare în timp a polaritãþiimagnetice a pãmântuluinu este imposibilã. “Aceste lucruri s-au întâm-plat, asta raportându-nedoar la ultimii 5 milioanede ani din istoriaPãmântului, cu o frecvenþãcuprinsã între 1000 ºi10.000 de ani. În ultimii780.000 de ani ai plan-etei nu au fost asemeneamodificãri în sensul inver-sãrii cu 180 de grade apolilor magnetici. Acestlucru ar trebui sã ne deapuþin de gândit, în sensulcã ciclul este unul cu multdepãºit. De asemenea, seconstatã o oarecare inten-sificare ºi ocreºtere avitezei cu careaceºti polimagneticimigreazã.Despre oinversarecompletã,însã, estefoarte greu devorbit ºi cuatât mai multde anticipat.Ar fiaproapeimposibil cacineva sãsusþinã cã acestlucru va avea locexact pe 21 decembrie”, amai spus lector universitardr. ing. Csaba Lorinþ.

C almul, cuvân-tul de ordine

Mergem mai departe ºine gândim la reacþia ºisiguranþa oamenilor încazul unei catastrofe.Calmul este cuvântul deordine.

“ Întotdeauna, într-osituaþie de crizã esteimportant sã ne pãstrãmcalmul ºi sã contãm pesprijinul autoritãþilor. Dar,desigur, sperãm sã nu seproducã vreun astfel deincident nedorit ”, a afir-mat

Bogdan Niþu, purtãtorde cuvânt la Inspectoratulde Poliþie al JudeþuluiHunedoara.

A dãposturi speciale în

locaþii secrete

În ultimii ani, mai mulþioameni de afaceri auînceput sã construiascãbuncãre de adãpostire petoate continentele. Preþulpentru un loc într-un astfelde refugiu este aproape

imposibil de plãtit pen-

tru cei maimulþi oameni, însã. Încazuri de forþã majorã, înValea Jiului, cel puþin,existã câteva adãposturiantiaeriene construite înanii 70, în perioadaRãzboiului Rece. Locaþiaacestora þine de siguranþa

naþionalã ºi este secretã. “În Valea Jiului, mai exactîn municipiile Petroºani ºiîn Vulcan, existã 5 adã-posturi de Protecþie Civilã.Asta înseamnã cã suntniºte adãposturi speciale,în sensul cã ele au ocapacitate mare,

de400 de persoane ”, ne-adeclarat ºi AnemonaDoda, purtãtor de cuvântla Inspectoratul pentruSituaþii de UrgenþãHunedoara.

Adãposturile din ValeaJiului, cele patru din

Petroºani, pentru cã celde-al cincilea de la Vulcaneste punct de comandã cucapacitatea de maxim 50de persoane, sunt pentrusupravieþuire în cazul unorameninþãri multiple. Suntdotate cu instalaþii de ven-tilaþie utile chiar în cazulunor accidente chimice,iar uºile sunt fabricate dinoþel blindat, construitespecial pentru a rezista laun ºoc în cazul uneibombe atomice, spreexemplu.

M otive de îngri-jorare?!

O posibilã schimbare apolaritãþii Terrei, în carecercetãtorii, însã, nu credcã va avea loc exact pe21 decembrie 2012,atunci când se va întâm-pla, ar putea avea influ-enþe majore asupra vieþiipe pãmânt. Consecinþeleexacte nu se cunoscîndeajuns de bine, pentrucã omul nu a fost nicio-datã contemporan cu unastfel de eveniment.Astfel, întrebarea care se

aflã pe buzeletuturor înultimul timpeste aceea: Înce mãsurã artrebui sã fimîngrijoraþi detot ceea ce seîntâmplã saueste posibil sãse întâmple…?Rãspunsul vinetot de laoameni avizaþidin mediul aca-demic.

“Ar trebuisã fim îngrijo-raþi în aceeaºimãsurã în carene îngrijoreazãfenomeneleseismice sauvulcanice.Aceste mani-festãri ale haz-

ardului natural par sã se fiintensificat în ultimavreme. Numai în Europaexistã trei mari megavul-cani: Campi Flegrei înItalia, Laacher See înGermania ºi Santorini înGrecia, numai în acestultim caz, întreaga insulãînãlþându-se cu 14 cm înultimul an, lucru caretrãdeazã o intensificare aactivitãþii magmatice înzonã. Chiar ºi aºa, ar tre-bui sã ne ghidãm mai multdupã zicala : „Dã-miDoamne puterea de aaccepta lucrurile pe carenu le pot schimba, curajulde a schimba lucrurile pecare le pot schimba ºiînþelepciunea sã ledeosebesc” ºi astfel sã fimmai preocupaþi delucrurile pe care le facemcu buna ºtiinþã. Gândiþi-vãla faptul cã în trecutulgeologic al Terrei au avutloc cinci mari extincþii înmasã, unele dintre ele sol-dându-se cu dispariþia apânã la 75% dinvieþuitoarele terestre ºi90% din cele acvatice.Ultimul asemenea episoda avut loc acum cca. 65de milioane de ani,moment ce a fost fatalinclusiv dinozaurilor. Esteacceptat de comunitateaºtiinþificã faptul cã ratanormalã de dispariþie aorganismelor este de ospecie la un secol. Rataactualã de extincþie, înschimb, este de 100 pânãla 1.000 de ori mai ridi-catã decât ratele din trecu-tul geologic. Acest episodnou al extincþiilor constitu-ie o aºa numita a ºaseaextincþie ºi este datoratã înmare mãsurã activitãþiiumane, soldându-se cudispariþia unei specii pe zi.Acest lucru ar trebui sã neîngrijoreze mai mult!”, amai precizat lector dr. ing.

Csaba Lorinþ de laUniversitatea Petroºani.

A pocalipsa ºi ge-neraþia New Age

Întorcându-ne la calen-darul mayaº, de la carepleacã toate temerilelegate de o posibilã cata-strofã, acesta, în sine ,este unul complex,deoarece nu existã doarunul, ci trei astfel de cal-endare. Deºi noi folosimîn prezent calendarul gre-gorian, introdus în Europaîn anul 1582, istoriciispun cã motive de opti-mism ne dau calendarulmusulman, care se încheieîn 2076 ºi calendaruluievreiesc al cãrui sfârºiteste în 2240. Pentru ceimai mulþi oameni deºtiinþã, interpretarea dateide 21 decembrie 2012,pentru mayaºi nu arînsemna decât încheiereaunui ciclu ºi marcarea sol-stiþiului de iarnã. De altfel,cele mai multe afirmaþiidespre anul 2012 suntparte a unei colecþiinecodificate de credinþeNew Age despre înþelepci-unea ºi spiritualitateamaiaºilor antici. Adepþiiacestui cult cred în ideeade “echilibru cosmosic”.Dar, nebunia vizavi de unsfârºit apocalitic ia pro-porþii tot mai mari odatãcu apropierea luni decem-brie.

A utoritãþile dinFranþa au interzisaccesul pe “Muntelesalvator”

Mai puþin cunoscut estefaptul cã în Franþa existãun munte, despre careadepþii New Age cred cãeste singurul loc din lumecare va supravieþuiApocalipsei. Este vorbadespre vârful Bugarach,aflat în sudul Franþei.Potrivit speculaþiilor ce cir-culã pe internet, în interi-orul muntelui existã un lacce este folosit drepthangar pentru un OZN.Adepþii Noii Ere sunt con-vinºi cã în ziua respectivãOZN-ul va decola într-olume nouã, luând cu sine

pe oricine se va afla pemunte. Acum, câteva zile,pentru a putea preveni oeventualã isterie,autoritãþile franceze auluat decizia de a interziceaccesul pe munte. O sutãde poliþiºti ºi pompieri aufost mobilizaþi pentru aasigura paza micului sataflat la poalele muntelui,în care locuiesc 200 depersoane.

“Sfârºitul lumiinu îl ºtiu nici

îngerii, nici Fiul, cinumai Tatãl”

Una peste alta, însã,dincolo de aceste aspecteºi speculaþii, Biserica neîndeamnã sã fim crezãtoriîn Dumnezeu ºi întãreºteideea cã sfârºitul nu neeste cunoscut nouã,oamenilor ºi cã semneleApocalipsei profeþite înSfânta Scripturã, nu s-auîmplinit încã. PreotulNicolae Tãnase de laBiserica ortodoxã SfântaVarvara din Petroºanivorbeºte despre acestelucruri.“ Biserica nu poatesã spunã altceva decâtceea ce a spus MântuitorulIsus Hristos referitor lasfârºitul lumii. În capitolul24 al Evangheliei dupãMatei se vorbeºte clardespre semnele premergã-toare ale sfârºitului lumii,ori pânã acum nu s-auîmplinit toate, iar atunci

trebuie sã dãm crezarecuvintelor Mântuitorului.Bineînþeles, El a completataceste lucruri spunând cãdespre semnele sfârºituluilumii nici îngerii luiDumnezeu nu ºtiu, niciFiul, ci numai Tatãl,arãtând prin aceasta cãeste un lucru pe carenumai Dumnezeu îlcunoaºte ºi nu îl descop-erã altor oameni. Va fi unsfârºit al lumii, dar nucând credem noi, ci atuncicând se vor împlini toatesemnele. Noi trebuie sã nepregãtim cu toþii pentruveºnicie, pentru cã aceastaeste mângâiereacreºtinilor. Odatã cusfârºitul lumii nu se ter-minã totul, ci de-abia tre-cem dincolo, înveºnicie…” .

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Z iua de 21 decembrie 2012 sau mai bine zis teamã deaceastã datã a devenit un fenomen în ultimele sãptãmâni.

Previziunile mayaºe plus o aliniere a Pãmântului ºi Soarelui cucentrul galaxiei noastre, Calea Lactee, au creat o isterie maiales în mediile virtuale. În ediþia de astãzi a cotidianului nostruvã prezentãm un material care conþine pãreri ºi opinii din toatemediile cu privire la ceea ce se va întâmpla sau nu peste aproxi-mativ o lunã de zile.

22221111....11112222....2222000011112222 ––––ªªªªtttt iiii iiiinnnnþþþþaaaa vvvvssss.... CCCCaaaalllleeeennnnddddaaaarrrruuuullll mmmmaaaayyyyaaaaºººº

LuizaANDRONACHE

Flãcãri, o mare de focºi gheaþã la un loc, ziduride apã ºiîntuneric….Toate acesteasunt semne ce prevestesccumplitul sfârºit al lumii decare cu toþii ne tememmai mult sau mai puþin.21 decembrie 2012 estedata la care calendarulmayaº totul se terminã.

Aceste lucruri stau scriseîn Codexul de la Dresda,care face parte din celepatru manuscrise mayaºeºi care a ajuns pe cãineºtiute în Europa, undeconþinutul sau, asemãnã-tor unui labirint plin dezei, hieroglife, numere ºidate calendaristice, arãmas multã vreme neînþe-les. Abia dupã descifrareaalfabetului mayaº ºi anumeroase descoperiri

arheologice s-a reuºit, însfârºit, sã se arunce oprivire asupra spiritualitãþiimayaºilor. ªi, cu toate cã,multe pasaje au rãmasnedesluºite ºi pânã astãzide cercetãtori, ultima pag-inã are scris 21 decembrie2012, datã de la carelumea s-ar sfârºi. Teoriilepro ºi contra au debutatîncã de la începutul anuluiºi au pe de-o partecercetãtori, iar pe de altaprezicãtori, istorici sauadepþi ai generaþiei NewAge, care cred în aceastãpreviziune. Pãrerile totmai înfocate i-au obligatpe oamenii de ºtiinþã sãia atitudine ºi sã deaexplicaþii. “ Problema cu21 decembrie 2012 ºi cupresupusul dezastrudespre care unii cred cãva veni, cel mai probabila început cu calendarulmayaº. Însã, calendarulnu se terminã la aceastãdatã, ci indicã sfârºitulunui ciclu ºi începutulunuia nou. Este la fel cumcalendarul nostru sesfârºeºte la 31 decembrie,iar un altul începe la 1ianuarie ” explicã omulde ºtiinþã american DonYeomans, într-un videoinformativ realizat deNASA.

21decembrie ºimodificãri ale

Terrei

Cele mai mari temerisunt legate de posibileletransformãri prin careTerra ar trece odatã ce seva alinia cu Soarele, cen-trul galaxiei noastre, CaleaLactee ºi o planetã Nibirucu diametru de patru orimai mare decât Pãmântul,dar care pânã acum, înopina cercetãtorilorNASA, nu ar exista.Aceastã aliniere care areloc la circa 26.000 de ani,ar putea aduce schimbãriimportante ale Terrei, ceamai importantã fiind inver-sarea polilor magnetici.

“ Eu cred despre acestsubiect cã se referã laîncheierea unui ciclu ºi nuneapãrat la terminareavieþii pe pãmânt ºi în nici-un caz la evenimente deordin catastrofic ”, a

declarat lector universitardr. ing. Csaba Lorinþ de laLaboratorul de Geologiedin cadrul UniversitãþiiPetroºani.

Însã, tot aceeaºi spe-cialiºti nu neagã faptul cãaceastã migrare a polilor aînceput deja ºi cã o inver-sare în timp a polaritãþiimagnetice a pãmântuluinu este imposibilã. “Aceste lucruri s-au întâm-plat, asta raportându-nedoar la ultimii 5 milioanede ani din istoriaPãmântului, cu o frecvenþãcuprinsã între 1000 ºi10.000 de ani. În ultimii780.000 de ani ai plan-etei nu au fost asemeneamodificãri în sensul inver-sãrii cu 180 de grade apolilor magnetici. Acestlucru ar trebui sã ne deapuþin de gândit, în sensulcã ciclul este unul cu multdepãºit. De asemenea, seconstatã o oarecare inten-sificare ºi ocreºtere avitezei cu careaceºti polimagneticimigreazã.Despre oinversarecompletã,însã, estefoarte greu devorbit ºi cuatât mai multde anticipat.Ar fiaproapeimposibil cacineva sãsusþinã cã acestlucru va avea locexact pe 21 decembrie”, amai spus lector universitardr. ing. Csaba Lorinþ.

C almul, cuvân-tul de ordine

Mergem mai departe ºine gândim la reacþia ºisiguranþa oamenilor încazul unei catastrofe.Calmul este cuvântul deordine.

“ Întotdeauna, într-osituaþie de crizã esteimportant sã ne pãstrãmcalmul ºi sã contãm pesprijinul autoritãþilor. Dar,desigur, sperãm sã nu seproducã vreun astfel deincident nedorit ”, a afir-mat

Bogdan Niþu, purtãtorde cuvânt la Inspectoratulde Poliþie al JudeþuluiHunedoara.

A dãposturi speciale în

locaþii secrete

În ultimii ani, mai mulþioameni de afaceri auînceput sã construiascãbuncãre de adãpostire petoate continentele. Preþulpentru un loc într-un astfelde refugiu este aproape

imposibil de plãtit pen-

tru cei maimulþi oameni, însã. Încazuri de forþã majorã, înValea Jiului, cel puþin,existã câteva adãposturiantiaeriene construite înanii 70, în perioadaRãzboiului Rece. Locaþiaacestora þine de siguranþa

naþionalã ºi este secretã. “În Valea Jiului, mai exactîn municipiile Petroºani ºiîn Vulcan, existã 5 adã-posturi de Protecþie Civilã.Asta înseamnã cã suntniºte adãposturi speciale,în sensul cã ele au ocapacitate mare,

de400 de persoane ”, ne-adeclarat ºi AnemonaDoda, purtãtor de cuvântla Inspectoratul pentruSituaþii de UrgenþãHunedoara.

Adãposturile din ValeaJiului, cele patru din

Petroºani, pentru cã celde-al cincilea de la Vulcaneste punct de comandã cucapacitatea de maxim 50de persoane, sunt pentrusupravieþuire în cazul unorameninþãri multiple. Suntdotate cu instalaþii de ven-tilaþie utile chiar în cazulunor accidente chimice,iar uºile sunt fabricate dinoþel blindat, construitespecial pentru a rezista laun ºoc în cazul uneibombe atomice, spreexemplu.

M otive de îngri-jorare?!

O posibilã schimbare apolaritãþii Terrei, în carecercetãtorii, însã, nu credcã va avea loc exact pe21 decembrie 2012,atunci când se va întâm-pla, ar putea avea influ-enþe majore asupra vieþiipe pãmânt. Consecinþeleexacte nu se cunoscîndeajuns de bine, pentrucã omul nu a fost nicio-datã contemporan cu unastfel de eveniment.Astfel, întrebarea care se

aflã pe buzeletuturor înultimul timpeste aceea: Înce mãsurã artrebui sã fimîngrijoraþi detot ceea ce seîntâmplã saueste posibil sãse întâmple…?Rãspunsul vinetot de laoameni avizaþidin mediul aca-demic.

“Ar trebuisã fim îngrijo-raþi în aceeaºimãsurã în carene îngrijoreazãfenomeneleseismice sauvulcanice.Aceste mani-festãri ale haz-

ardului natural par sã se fiintensificat în ultimavreme. Numai în Europaexistã trei mari megavul-cani: Campi Flegrei înItalia, Laacher See înGermania ºi Santorini înGrecia, numai în acestultim caz, întreaga insulãînãlþându-se cu 14 cm înultimul an, lucru caretrãdeazã o intensificare aactivitãþii magmatice înzonã. Chiar ºi aºa, ar tre-bui sã ne ghidãm mai multdupã zicala : „Dã-miDoamne puterea de aaccepta lucrurile pe carenu le pot schimba, curajulde a schimba lucrurile pecare le pot schimba ºiînþelepciunea sã ledeosebesc” ºi astfel sã fimmai preocupaþi delucrurile pe care le facemcu buna ºtiinþã. Gândiþi-vãla faptul cã în trecutulgeologic al Terrei au avutloc cinci mari extincþii înmasã, unele dintre ele sol-dându-se cu dispariþia apânã la 75% dinvieþuitoarele terestre ºi90% din cele acvatice.Ultimul asemenea episoda avut loc acum cca. 65de milioane de ani,moment ce a fost fatalinclusiv dinozaurilor. Esteacceptat de comunitateaºtiinþificã faptul cã ratanormalã de dispariþie aorganismelor este de ospecie la un secol. Rataactualã de extincþie, înschimb, este de 100 pânãla 1.000 de ori mai ridi-catã decât ratele din trecu-tul geologic. Acest episodnou al extincþiilor constitu-ie o aºa numita a ºaseaextincþie ºi este datoratã înmare mãsurã activitãþiiumane, soldându-se cudispariþia unei specii pe zi.Acest lucru ar trebui sã neîngrijoreze mai mult!”, amai precizat lector dr. ing.

Csaba Lorinþ de laUniversitatea Petroºani.

A pocalipsa ºi ge-neraþia New Age

Întorcându-ne la calen-darul mayaº, de la carepleacã toate temerilelegate de o posibilã cata-strofã, acesta, în sine ,este unul complex,deoarece nu existã doarunul, ci trei astfel de cal-endare. Deºi noi folosimîn prezent calendarul gre-gorian, introdus în Europaîn anul 1582, istoriciispun cã motive de opti-mism ne dau calendarulmusulman, care se încheieîn 2076 ºi calendaruluievreiesc al cãrui sfârºiteste în 2240. Pentru ceimai mulþi oameni deºtiinþã, interpretarea dateide 21 decembrie 2012,pentru mayaºi nu arînsemna decât încheiereaunui ciclu ºi marcarea sol-stiþiului de iarnã. De altfel,cele mai multe afirmaþiidespre anul 2012 suntparte a unei colecþiinecodificate de credinþeNew Age despre înþelepci-unea ºi spiritualitateamaiaºilor antici. Adepþiiacestui cult cred în ideeade “echilibru cosmosic”.Dar, nebunia vizavi de unsfârºit apocalitic ia pro-porþii tot mai mari odatãcu apropierea luni decem-brie.

A utoritãþile dinFranþa au interzisaccesul pe “Muntelesalvator”

Mai puþin cunoscut estefaptul cã în Franþa existãun munte, despre careadepþii New Age cred cãeste singurul loc din lumecare va supravieþuiApocalipsei. Este vorbadespre vârful Bugarach,aflat în sudul Franþei.Potrivit speculaþiilor ce cir-culã pe internet, în interi-orul muntelui existã un lacce este folosit drepthangar pentru un OZN.Adepþii Noii Ere sunt con-vinºi cã în ziua respectivãOZN-ul va decola într-olume nouã, luând cu sine

pe oricine se va afla pemunte. Acum, câteva zile,pentru a putea preveni oeventualã isterie,autoritãþile franceze auluat decizia de a interziceaccesul pe munte. O sutãde poliþiºti ºi pompieri aufost mobilizaþi pentru aasigura paza micului sataflat la poalele muntelui,în care locuiesc 200 depersoane.

“Sfârºitul lumiinu îl ºtiu nici

îngerii, nici Fiul, cinumai Tatãl”

Una peste alta, însã,dincolo de aceste aspecteºi speculaþii, Biserica neîndeamnã sã fim crezãtoriîn Dumnezeu ºi întãreºteideea cã sfârºitul nu neeste cunoscut nouã,oamenilor ºi cã semneleApocalipsei profeþite înSfânta Scripturã, nu s-auîmplinit încã. PreotulNicolae Tãnase de laBiserica ortodoxã SfântaVarvara din Petroºanivorbeºte despre acestelucruri.“ Biserica nu poatesã spunã altceva decâtceea ce a spus MântuitorulIsus Hristos referitor lasfârºitul lumii. În capitolul24 al Evangheliei dupãMatei se vorbeºte clardespre semnele premergã-toare ale sfârºitului lumii,ori pânã acum nu s-auîmplinit toate, iar atunci

trebuie sã dãm crezarecuvintelor Mântuitorului.Bineînþeles, El a completataceste lucruri spunând cãdespre semnele sfârºituluilumii nici îngerii luiDumnezeu nu ºtiu, niciFiul, ci numai Tatãl,arãtând prin aceasta cãeste un lucru pe carenumai Dumnezeu îlcunoaºte ºi nu îl descop-erã altor oameni. Va fi unsfârºit al lumii, dar nucând credem noi, ci atuncicând se vor împlini toatesemnele. Noi trebuie sã nepregãtim cu toþii pentruveºnicie, pentru cã aceastaeste mângâiereacreºtinilor. Odatã cusfârºitul lumii nu se ter-minã totul, ci de-abia tre-cem dincolo, înveºnicie…” .


COLÞUL LUI DENIS

Z iua de 21 decembrie 2012 sau mai bine zis teamã deaceastã datã a devenit un fenomen în ultimele sãptãmâni.

Previziunile mayaºe plus o aliniere a Pãmântului ºi Soarelui cucentrul galaxiei noastre, Calea Lactee, au creat o isterie maiales în mediile virtuale. În ediþia de astãzi a cotidianului nostruvã prezentãm un material care conþine pãreri ºi opinii din toatemediile cu privire la ceea ce se va întâmpla sau nu peste aproxi-mativ o lunã de zile.

22221111....11112222....2222000011112222 ––––ªªªªtttt iiii iiiinnnnþþþþaaaa vvvvssss.... CCCCaaaalllleeeennnnddddaaaarrrruuuullll mmmmaaaayyyyaaaaºººº


Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIStudiile

superioarepot deveni

un handicap la angajare!

S ã ai studii supe-rioare nu mai este

un avantaj ºi mulþidintre absolvenþii defacultãþi din judeþulHunedoara îngroaºãnumãrul ºomerilor.

Sunt tot mai mulþiºomeri cu studii superioareîn judeþul Hunedoara ºi,din pãcate numãrullocurilor de muncã pentruei este foarte mic. Numãrulabsolvenþilor de universitãþicare îngroaºã numãrulºomerilor a crescut din nouîn toamnã, odatã cu noulval de absolvenþi din acestan. „Numãrul ºomerilor custudii superioare estedestul de mare. La nivel dejudeþ avem 1140 deºomeri cu studiisuperioare, din care303 sunt la nivelulVãii Jiului. Este oproblemã cuaceastã categorie,având în vedere cãlocurile de muncãvacante pe care noile gestionãm, îngeneral seadreseazã per-soanelor cupregãtire medie”, adeclarat IudithBabþan, ºef alAgenþiei Locale deOcupare a Forþei de

Muncã (ALOFM)Petroºani. ªi mai existã unaspect, reliefat de statisti-cile AJOFM Hunedoara.Dintre cei 1140 de ºomericu studii superioare înregis-traþi la finele luniioctombrie, doar 820 suntindemnizaþi, în timp cerestul au ieºit din platã. ªi,din nefericire, numãrulacestei categorii de per-soane neocupate este încreºtere de la o lunã laalta.

De precizat cã, în ValeaJiului – o zonã în careoricum sunt puþine locuride muncã disponibile – obunã parte din ºomerii custudii superioare provin dindomeniul miner, prindisponibilizare, iar pentruei reconversia profesionalãeste ºi mai grea, din cauzãcã sunt aproape de pen-sionare.

Ce pot sã facã absol-venþii de facultãþi care nuau un loc de muncã? Sepot recalifica sau pot urmaun curs de antreprenoriatºi sã-ºi deschidã o afacere.Oricum, mulþi dintre eiacceptã locuri de muncãsub nivelul pregãtirii profe-sionale, doar pentru a aveaun venit.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

B azã de agrement,scoasã la lici-

taþie. SC Nomentanadin municipiul Vulcan,societatea care deþineun ºtrand ºi nu numaipe raza municipiuluieste vândutã de cãtreun lichidator judiciar.

ª trand la pestedouã milioane

Baza de agrement careaparþine societãþii, dar ºispaþiile de depozitare ºi

cele administrative suntvândute de lichidatoruljudiciar la un preþ de lici-taþie pornind de la2.009.825 lei. Conformunui raport, reprezentanþiiºtrandului din municipiulVulcan au declarat anultrecut un consum de doar639 de metri cubi în treiluni.

Societatea mai are înstructurã ºi o casã cuanexe situate în DealulBabii. Preþul de pornire alacestora este de 274.805de lei. Mai existã un spaþiude depozitare, spaºiu

administrativ, casã.Acestea au preþul depornire de 104.635 delei. Totodatã lichidatorulmai scoate la vânzare ºiun chioºc metalic la valoa-rea de 16.320 de lei, darºi un spaþiu comercial situ-at în municipiulVulcan. Preþulde vânzare alchioºcului estede 62.815 delei. Toate aces-te preþuri suntfãrã TVA.Societateaaparþine omului

de afaceri Doru Andronic.Potrivit unor date dinMonitorul Oficial, omul deafaceri a donat în anul2009 suma de 1.500 delei pentru PartidulDemocrat Liberal.

Monika BACIUMonika BACIU

P robleme cuîncãlzirea la iarnã.

Ministerul Administraþieiºi Finanþelor a solicitatprefecþilor sã întocmeascão listã cu localitãþile undevor exista probleme înaceastã iarnã.

La nivelul judeþuluiHunedoara douã unitãþiadministrativ teritoriale auprobleme. Este vorba deBrad ºi de Lupeni. Dacã laBrad problemele suntmajore, la Lupeni situaþia afost remediatã. Conformultimelor alocãri financiaredin partea Guvernului, pentrujudeþul Hunedoara nu s-a alocat niciun leu pentru implementareaacestui program.

În tot acest timp, Guvernul aaprobat alocarea unor sume pentrucofinanþarea lucrãrilor de investiþii învederea reabilitãrii sistemelor cen-tralizate de alimentare cu energietermicã a localitãþilor, conform pro-gramului “Termoficare 2006-2015cãldurã ºi confort”. Cuantumulsumelor alocate de la bugetul de stateste stabilit în baza solicitãrilor definanþare, a proiectelor depuse, precum ºi a valorii contribuþiei proprii a autoritãþilor administraþieipublice locale beneficiare.

Utilizarea sumelor se va face curespectarea prevederilor HotãrâriiGuvernului nr. pentru aprobareaprogramului “Termoficare 2006-2015 cãldurã ºi confort” ºi înfi-inþarea Unitãþii de management alproiectului, republicatã, cu modi-ficãrile ulterioare, ºi ale Ordinuluiministrului administraþiei ºi inter-nelor nr. pentru aprobareaRegulamentului privind imple-mentarea programului “Termoficare2006-2015 cãldurã ºi confort”,componentã de reabilitare a sis-temului centralizat de alimentare cuenergie termicã.

Din anexa Guvernului însã nuface parte niciuna dintre cele douãlocalitãþi cu probleme din judeþulHunedoara. Mai mult, niciuna nusolicitã finanþare pentru a remediaproblema.

Societatea de furnizarea agentului

termic din Brad, respectivAcvacalor, va primi din rezerva destat 2.500,000 de pãcurã. Condiþiaaprobãrii combustibilului este casocietatea sã a restituie cantitãþileaprobate la împrumut prin OUG nr.122/2011 privind aprobarea scoa-terii din rezerva de stat, sub formãde împrumut, a unor cantitãþi decombustibili pentru unii operatorieconomici, aprobatã prin Legea nr.137/18.07.2012, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

Programul de iarnã în domeniulenergetic pentru perioada octombrie2012 ÷ martie 2013 prevede atâtestimarea cantitãþilor de energieelectricã ºi termicã necesare a fiproduse, cât ºi livrãrile,

consumurile ºi stocurile decombustibili, eºalonatelunar pentru perioada pre-cizatã, în scopul asigurãriifuncþionãrii centralelor ter-moelectrice ºi electrice determoficare. Capacitateautilã realã de stocare acombustibililor din centraleeste ocupatã de stocurilerezervã de stat în proporþiede 70% la cãrbune,respectiv 50% la pãcurã,iar, în cazul unor operatorieconomici, capacitatea destocare este ocupatã înproporþie de cca. 90%.Pentru îndeplinirea preve-derilor din program referi-

toare la livrãrile de combustibili, estenecesar ca spaþiile de depozitare sãfie disponibile într-un procent câtmai mare pentru stocurile utile alecentralelor.

De asemenea, achiziþionarea decombustibili în aceastã perioadãconduce la blocarea unor sume debani, la degradarea cãrbunelui stocatºi la blocarea spaþiului de depozitareal centralelor. Pornirea instalaþiilorde termoficare pentru asigurarea cuagent termic a populaþiei, cât ºicreºterea consumului de energieelectricã pe perioada de iarnã deter-minã creþterea consumurilor mediizilnice de combustibili.


ª oferii din ValeaJiului nu se par

sã se grãbeascã niciacum sã-ºi echipezemaºinile de iarnã, deºi,conform meteorologilor,frigul ºi chiar ninsoarea se apropiecu paºi repezi.

Service-urile auto s-auaprovizionat din timp cuanvelope de toate tipurileºi la preþuri diverse, însãclienþii au venit ºi nu prea.Cei mai mulþi conducãtoriauto cred cã mai pot încãsã mai tragã de timp ºichiar dacã luna noiembriea ajuns la jumãtate, segândesc cã încã mai au unrãgaz de câteva zile sãfacã rost de fonduri sau sãgãseascã un garaj maiconvenabil ca preþ demanoperã. Însã, în toatãaceastã poveste existã ºi oparte bunã ºi anume aceeacã mulþi ºoferi auanvelopele de anul trecutºi sperã sã se foloseascãde ele ºi în aceastã iarnã

Aceastã reglementare,vizavi de obligativitatea dea avea anvelope de iarnãîn condiþii de gheaþã,zãpadã sau polei, a intrat

în vigoare de la data de 1noiembrie 2011, însã nuface referire cu exactitatela datã, adicã de când artrebui sã ne încãlþãmmaºina de iarnã. Conformreprezentanþilor PoliþeiRutiere Petroºani, nu ar finicio problemã dacã ºi înluna decembrie s-ar circulãcu anvelope de varã atâtatimp cât vremea de afarãeste caldã ºi nu ninge.Însã, dacã circulãm într-ozonã unde este zãpadã ºiîngheþ ºi avem încã anve-lope de varã, dacã neopreºte vreun echipaj depoliþiei, atunci putem luaamendã.

Sancþiunile vor fi maimari cu 4,5% comparativcu anul trecut. Majorareaeste determinatã decreºterea de la 670 la 700

a salariului minim peeconomie, iar legislaþiamai prevede cã sancþiunilepentru cei care încalcãregulile sunt de la 9 la 20de puncte amendã, aces-tea fiind însoþite ºi dereþinerea certificatului deînmatriculare.

V ine frigul

Conform site-uluiAdministraþiei Naþionalede Meteorologie, urmã-toarele douã sãptãmâniaduc vreme din ce în cemai rece în toatã þara, aºacã începutul lunii decembriear putea sã fie unul alb.

Vremea se va rãci uºorîn urmãtoarele zile, apoivariaþiile termice de la o zila alta vor fi minore pânã

pe 27 noiembrie. În zonanoastrã, valorile termicemaxime vor intra într-oscãdere destul de pro-nunþatã în jurul datei de28 noiembrie, urmând ca,pânã la sfârºitul intervalu-lui, sã se ajungã la omedie de 4 grade.

Temperaturile minimevor fi permanent negative,cuprinse între -2 ºi 0 grade,chiar mai coborâte, pânãspre -4 grade, între 30noiembrie ºi 2 decembrie.În acest timp vor cãdea pre-cipitaþii slabe, mixte, cu oprobabilitate mai ridicatã deapariþie în a doua parte aintervalului. În jurul datei de1 decembrie este posibilãdepunerea unui strat subþirede zãpadã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

M edicii rezidenþi pot lucraîn Israel pentru salarii

ce pot ajunge pânã la 3.000 dedolari, iar înscrierile continuã.Termenul limitã de înscriere afost iniþial de 22 noiembrie,însã a fost prelungit cu încãcinci zile datoritã numãruluimare al celor care vor sã aplice.

Vorbim despre un program intitu-lat SHI Training Fellowship, care ademarat pe 18 octombrie înRomânia cu procedura de selecþie acelor ºase candidaþi de cãtre unjuriu special numit. Candidaþii tre-buie sã fie medici rezidenþi, în cursde formare în specialitãþile neona-tologie, anestezie/terapie intensivãºi patologie, iar stagiul petrecut înIsrael va fi echivalat ºi va fi luat înconsiderare la finalizarea rezi-denþiatului.

Medicii rezidenþi care vor fi selec-taþi pentru bursele de trei ani la

prestigiosul centru universitar alSheba Hospital din Israel vor primiun salariu brut lunar de pânã la3.000 de dolari (2.400 de euro).

În plus, bursele acoperã toatecosturile de cazare ºi transport, plussalariul pentru cei trei ani petrecuþica medic rezident la ShebaHospital, iar pachetul mai cuprindeasigurare de sãnãtate, cazare inclu-siv pentru cupluri, asigurare de mal-praxis ºi altele.

Dosarele se pot depune pehttp://shebafellowship.com/ro sau

se pot trimite prin poºtã sau e-mailpânã în data de 27 noiembrie2012, ora 24:00.

Câºtigãtorii vor fi anunþaþi publicîn cadrul unei ceremonii ce va avealoc în data de 12 decembrie 2012.De precizat, însã, cã medicii selec-taþi trebui sã se angajeze contractualcã, la finalizarea stagiului de trei aniîn Israel, se vor întoarce înRomânia ºi vor profesa în sistemulmedical românesc timp de cel puþincinci ani.


ªtrand ºi alte bunuri, vândute la Vulcan

Pregãtiþipentruzãpadã!

I arna poate sã vinãliniºtitã în judeþul

Hunedoara, pentru cãautoritãþile sunt pregãtite.Responsabilii ne dau asigurãri cã nu vom aveadrumuri judeþene blocatede nãmeþi decât maximumcâteva ore, aºa cum s-aîntâmplat anul trecut.

Pregãtiþi sã intervinã oricâtde mult ar ninge. Asta susþinresponsabilii Consiliului

Judeþean Hunedoara care spuncã drumurile ar putea fi blocatede nãmeþi cel mult câteva ore,adicã atâta timp cât firmeleangajate ar interveni pe tronsonul respectiv.

CJ Hunedoara nu a mai fostnevoitã sã organizeze, anulacesta, o nouã licitaþie pentruîntreþinerea drumurilor pe timp

de iarnã, pentru cã anul trecutcontractul cadru s-a încheiat pepatru ani cu firmele câºtigã-toare. ,„Noi avem licitaþiilepentru întreþinere fãcute deanul trecut, iar contractele suntîncheiate pe o perioadã depatru ani. Am împãrþit judeþulîn patru zone. Pentru drumuriledin Valea Jiului este o firmã

din Valea Jiului, iar pe celelaltezone acþioneazã alte trei firme.Societãþile acþioneazã în funcþiede comenzile pe care noi ledãm, iar tariful este stabilit deanul trecut”, a declaratpreºedintele CJ Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ.

Licitaþia organizatã în 2012a fost câºtigatã de un consorþiuformat din patru societãþi, careºi-au împãrþit cei 1.420 dekilometri de drumurijudeþeen.Este vorba despre SCViva Construct SA – pentruzona Orãºtie, SC Drupo SRL –pentru zona Haþeg -Hunedoara, SC TransConstruct SRL – pentru Brad -Pãuliº ºi SC Comexim R SRL,pentru Valea Jiului.


Termoficare 2006-2015, fãrã alocaþiibugetare pentru judeþul Hunedoara

ªoferi, gata de iarnã?

Medicii rezidenþi pot lucra în Israel


Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIStudiile

superioarepot deveni

un handicap la angajare!

S ã ai studii supe-rioare nu mai este

un avantaj ºi mulþidintre absolvenþii defacultãþi din judeþulHunedoara îngroaºãnumãrul ºomerilor.

Sunt tot mai mulþiºomeri cu studii superioareîn judeþul Hunedoara ºi,din pãcate numãrullocurilor de muncã pentruei este foarte mic. Numãrulabsolvenþilor de universitãþicare îngroaºã numãrulºomerilor a crescut din nouîn toamnã, odatã cu noulval de absolvenþi din acestan. „Numãrul ºomerilor custudii superioare estedestul de mare. La nivel dejudeþ avem 1140 deºomeri cu studiisuperioare, din care303 sunt la nivelulVãii Jiului. Este oproblemã cuaceastã categorie,având în vedere cãlocurile de muncãvacante pe care noile gestionãm, îngeneral seadreseazã per-soanelor cupregãtire medie”, adeclarat IudithBabþan, ºef alAgenþiei Locale deOcupare a Forþei de

Muncã (ALOFM)Petroºani. ªi mai existã unaspect, reliefat de statisti-cile AJOFM Hunedoara.Dintre cei 1140 de ºomericu studii superioare înregis-traþi la finele luniioctombrie, doar 820 suntindemnizaþi, în timp cerestul au ieºit din platã. ªi,din nefericire, numãrulacestei categorii de per-soane neocupate este încreºtere de la o lunã laalta.

De precizat cã, în ValeaJiului – o zonã în careoricum sunt puþine locuride muncã disponibile – obunã parte din ºomerii custudii superioare provin dindomeniul miner, prindisponibilizare, iar pentruei reconversia profesionalãeste ºi mai grea, din cauzãcã sunt aproape de pen-sionare.

Ce pot sã facã absol-venþii de facultãþi care nuau un loc de muncã? Sepot recalifica sau pot urmaun curs de antreprenoriatºi sã-ºi deschidã o afacere.Oricum, mulþi dintre eiacceptã locuri de muncãsub nivelul pregãtirii profe-sionale, doar pentru a aveaun venit.


B azã de agrement,scoasã la lici-

taþie. SC Nomentanadin municipiul Vulcan,societatea care deþineun ºtrand ºi nu numaipe raza municipiuluieste vândutã de cãtreun lichidator judiciar.

ª trand la pestedouã milioane

Baza de agrement careaparþine societãþii, dar ºispaþiile de depozitare ºi

cele administrative suntvândute de lichidatoruljudiciar la un preþ de lici-taþie pornind de la2.009.825 lei. Conformunui raport, reprezentanþiiºtrandului din municipiulVulcan au declarat anultrecut un consum de doar639 de metri cubi în treiluni.

Societatea mai are înstructurã ºi o casã cuanexe situate în DealulBabii. Preþul de pornire alacestora este de 274.805de lei. Mai existã un spaþiude depozitare, spaºiu

administrativ, casã.Acestea au preþul depornire de 104.635 delei. Totodatã lichidatorulmai scoate la vânzare ºiun chioºc metalic la valoa-rea de 16.320 de lei, darºi un spaþiu comercial situ-at în municipiulVulcan. Preþulde vânzare alchioºcului estede 62.815 delei. Toate aces-te preþuri suntfãrã TVA.Societateaaparþine omului

de afaceri Doru Andronic.Potrivit unor date dinMonitorul Oficial, omul deafaceri a donat în anul2009 suma de 1.500 delei pentru PartidulDemocrat Liberal.


P robleme cuîncãlzirea la iarnã.

Ministerul Administraþieiºi Finanþelor a solicitatprefecþilor sã întocmeascão listã cu localitãþile undevor exista probleme înaceastã iarnã.

La nivelul judeþuluiHunedoara douã unitãþiadministrativ teritoriale auprobleme. Este vorba deBrad ºi de Lupeni. Dacã laBrad problemele suntmajore, la Lupeni situaþia afost remediatã. Conformultimelor alocãri financiaredin partea Guvernului, pentrujudeþul Hunedoara nu s-a alocat niciun leu pentru implementareaacestui program.

În tot acest timp, Guvernul aaprobat alocarea unor sume pentrucofinanþarea lucrãrilor de investiþii învederea reabilitãrii sistemelor cen-tralizate de alimentare cu energietermicã a localitãþilor, conform pro-gramului “Termoficare 2006-2015cãldurã ºi confort”. Cuantumulsumelor alocate de la bugetul de stateste stabilit în baza solicitãrilor definanþare, a proiectelor depuse, precum ºi a valorii contribuþiei proprii a autoritãþilor administraþieipublice locale beneficiare.

Utilizarea sumelor se va face curespectarea prevederilor HotãrâriiGuvernului nr. pentru aprobareaprogramului “Termoficare 2006-2015 cãldurã ºi confort” ºi înfi-inþarea Unitãþii de management alproiectului, republicatã, cu modi-ficãrile ulterioare, ºi ale Ordinuluiministrului administraþiei ºi inter-nelor nr. pentru aprobareaRegulamentului privind imple-mentarea programului “Termoficare2006-2015 cãldurã ºi confort”,componentã de reabilitare a sis-temului centralizat de alimentare cuenergie termicã.

Din anexa Guvernului însã nuface parte niciuna dintre cele douãlocalitãþi cu probleme din judeþulHunedoara. Mai mult, niciuna nusolicitã finanþare pentru a remediaproblema.

Societatea de furnizarea agentului

termic din Brad, respectivAcvacalor, va primi din rezerva destat 2.500,000 de pãcurã. Condiþiaaprobãrii combustibilului este casocietatea sã a restituie cantitãþileaprobate la împrumut prin OUG nr.122/2011 privind aprobarea scoa-terii din rezerva de stat, sub formãde împrumut, a unor cantitãþi decombustibili pentru unii operatorieconomici, aprobatã prin Legea nr.137/18.07.2012, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

Programul de iarnã în domeniulenergetic pentru perioada octombrie2012 ÷ martie 2013 prevede atâtestimarea cantitãþilor de energieelectricã ºi termicã necesare a fiproduse, cât ºi livrãrile,

consumurile ºi stocurile decombustibili, eºalonatelunar pentru perioada pre-cizatã, în scopul asigurãriifuncþionãrii centralelor ter-moelectrice ºi electrice determoficare. Capacitateautilã realã de stocare acombustibililor din centraleeste ocupatã de stocurilerezervã de stat în proporþiede 70% la cãrbune,respectiv 50% la pãcurã,iar, în cazul unor operatorieconomici, capacitatea destocare este ocupatã înproporþie de cca. 90%.Pentru îndeplinirea preve-derilor din program referi-

toare la livrãrile de combustibili, estenecesar ca spaþiile de depozitare sãfie disponibile într-un procent câtmai mare pentru stocurile utile alecentralelor.

De asemenea, achiziþionarea decombustibili în aceastã perioadãconduce la blocarea unor sume debani, la degradarea cãrbunelui stocatºi la blocarea spaþiului de depozitareal centralelor. Pornirea instalaþiilorde termoficare pentru asigurarea cuagent termic a populaþiei, cât ºicreºterea consumului de energieelectricã pe perioada de iarnã deter-minã creþterea consumurilor mediizilnice de combustibili.


ª oferii din ValeaJiului nu se par

sã se grãbeascã niciacum sã-ºi echipezemaºinile de iarnã, deºi,conform meteorologilor,frigul ºi chiar ninsoarea se apropiecu paºi repezi.

Service-urile auto s-auaprovizionat din timp cuanvelope de toate tipurileºi la preþuri diverse, însãclienþii au venit ºi nu prea.Cei mai mulþi conducãtoriauto cred cã mai pot încãsã mai tragã de timp ºichiar dacã luna noiembriea ajuns la jumãtate, segândesc cã încã mai au unrãgaz de câteva zile sãfacã rost de fonduri sau sãgãseascã un garaj maiconvenabil ca preþ demanoperã. Însã, în toatãaceastã poveste existã ºi oparte bunã ºi anume aceeacã mulþi ºoferi auanvelopele de anul trecutºi sperã sã se foloseascãde ele ºi în aceastã iarnã

Aceastã reglementare,vizavi de obligativitatea dea avea anvelope de iarnãîn condiþii de gheaþã,zãpadã sau polei, a intrat

în vigoare de la data de 1noiembrie 2011, însã nuface referire cu exactitatela datã, adicã de când artrebui sã ne încãlþãmmaºina de iarnã. Conformreprezentanþilor PoliþeiRutiere Petroºani, nu ar finicio problemã dacã ºi înluna decembrie s-ar circulãcu anvelope de varã atâtatimp cât vremea de afarãeste caldã ºi nu ninge.Însã, dacã circulãm într-ozonã unde este zãpadã ºiîngheþ ºi avem încã anve-lope de varã, dacã neopreºte vreun echipaj depoliþiei, atunci putem luaamendã.

Sancþiunile vor fi maimari cu 4,5% comparativcu anul trecut. Majorareaeste determinatã decreºterea de la 670 la 700

a salariului minim peeconomie, iar legislaþiamai prevede cã sancþiunilepentru cei care încalcãregulile sunt de la 9 la 20de puncte amendã, aces-tea fiind însoþite ºi dereþinerea certificatului deînmatriculare.

V ine frigul

Conform site-uluiAdministraþiei Naþionalede Meteorologie, urmã-toarele douã sãptãmâniaduc vreme din ce în cemai rece în toatã þara, aºacã începutul lunii decembriear putea sã fie unul alb.

Vremea se va rãci uºorîn urmãtoarele zile, apoivariaþiile termice de la o zila alta vor fi minore pânã

pe 27 noiembrie. În zonanoastrã, valorile termicemaxime vor intra într-oscãdere destul de pro-nunþatã în jurul datei de28 noiembrie, urmând ca,pânã la sfârºitul intervalu-lui, sã se ajungã la omedie de 4 grade.

Temperaturile minimevor fi permanent negative,cuprinse între -2 ºi 0 grade,chiar mai coborâte, pânãspre -4 grade, între 30noiembrie ºi 2 decembrie.În acest timp vor cãdea pre-cipitaþii slabe, mixte, cu oprobabilitate mai ridicatã deapariþie în a doua parte aintervalului. În jurul datei de1 decembrie este posibilãdepunerea unui strat subþirede zãpadã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

M edicii rezidenþi pot lucraîn Israel pentru salarii

ce pot ajunge pânã la 3.000 dedolari, iar înscrierile continuã.Termenul limitã de înscriere afost iniþial de 22 noiembrie,însã a fost prelungit cu încãcinci zile datoritã numãruluimare al celor care vor sã aplice.

Vorbim despre un program intitu-lat SHI Training Fellowship, care ademarat pe 18 octombrie înRomânia cu procedura de selecþie acelor ºase candidaþi de cãtre unjuriu special numit. Candidaþii tre-buie sã fie medici rezidenþi, în cursde formare în specialitãþile neona-tologie, anestezie/terapie intensivãºi patologie, iar stagiul petrecut înIsrael va fi echivalat ºi va fi luat înconsiderare la finalizarea rezi-denþiatului.

Medicii rezidenþi care vor fi selec-taþi pentru bursele de trei ani la

prestigiosul centru universitar alSheba Hospital din Israel vor primiun salariu brut lunar de pânã la3.000 de dolari (2.400 de euro).

În plus, bursele acoperã toatecosturile de cazare ºi transport, plussalariul pentru cei trei ani petrecuþica medic rezident la ShebaHospital, iar pachetul mai cuprindeasigurare de sãnãtate, cazare inclu-siv pentru cupluri, asigurare de mal-praxis ºi altele.

Dosarele se pot depune pehttp://shebafellowship.com/ro sau

se pot trimite prin poºtã sau e-mailpânã în data de 27 noiembrie2012, ora 24:00.

Câºtigãtorii vor fi anunþaþi publicîn cadrul unei ceremonii ce va avealoc în data de 12 decembrie 2012.De precizat, însã, cã medicii selec-taþi trebui sã se angajeze contractualcã, la finalizarea stagiului de trei aniîn Israel, se vor întoarce înRomânia ºi vor profesa în sistemulmedical românesc timp de cel puþincinci ani.


ªtrand ºi alte bunuri, vândute la Vulcan

Pregãtiþipentruzãpadã!

I arna poate sã vinãliniºtitã în judeþul

Hunedoara, pentru cãautoritãþile sunt pregãtite.Responsabilii ne dau asigurãri cã nu vom aveadrumuri judeþene blocatede nãmeþi decât maximumcâteva ore, aºa cum s-aîntâmplat anul trecut.

Pregãtiþi sã intervinã oricâtde mult ar ninge. Asta susþinresponsabilii Consiliului

Judeþean Hunedoara care spuncã drumurile ar putea fi blocatede nãmeþi cel mult câteva ore,adicã atâta timp cât firmeleangajate ar interveni pe tronsonul respectiv.

CJ Hunedoara nu a mai fostnevoitã sã organizeze, anulacesta, o nouã licitaþie pentruîntreþinerea drumurilor pe timp

de iarnã, pentru cã anul trecutcontractul cadru s-a încheiat pepatru ani cu firmele câºtigã-toare. ,„Noi avem licitaþiilepentru întreþinere fãcute deanul trecut, iar contractele suntîncheiate pe o perioadã depatru ani. Am împãrþit judeþulîn patru zone. Pentru drumuriledin Valea Jiului este o firmã

din Valea Jiului, iar pe celelaltezone acþioneazã alte trei firme.Societãþile acþioneazã în funcþiede comenzile pe care noi ledãm, iar tariful este stabilit deanul trecut”, a declaratpreºedintele CJ Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ.

Licitaþia organizatã în 2012a fost câºtigatã de un consorþiuformat din patru societãþi, careºi-au împãrþit cei 1.420 dekilometri de drumurijudeþeen.Este vorba despre SCViva Construct SA – pentruzona Orãºtie, SC Drupo SRL –pentru zona Haþeg -Hunedoara, SC TransConstruct SRL – pentru Brad -Pãuliº ºi SC Comexim R SRL,pentru Valea Jiului.


Termoficare 2006-2015, fãrã alocaþiibugetare pentru judeþul Hunedoara

ªoferi, gata de iarnã?

Medicii rezidenþi pot lucra în Israel

Diana MITRACHE

„Am avut pânãacum, perioadefoarte, foarte grele înceea ce priveºte anal-izele. Suntoamenicare programeazã cuo lunã înainte ºi vin la

laborator încã dedimineaþa de la 5.Acum,am primit cevasuplimentãri de fon-duri, am sunatoamenii care ºtim cãau nevoie urgentã deanalize ºi îi aºteptãmºi pe ceilalþi la labora-

tor. Bolnavilorle tre-buie doar trimitere dela medicul specialistsau de la medicul defamilie”, a precizat dr.Dumitra Udrea, medicde familie.

Sute de oameniaºteaptã lunar sãajungã sã facã analizegratuit. Sumele

decontate de CAS,însã, nu sunt sufi-cente,iar bol-naviiaºteap-tãde la olunã laalta,dacã nuau bani.

CarmenCOSMAN

Filmãrile vor avealoc în diferite locaþiidin Bucureºti ºi dinþarã, printre care ºicadrul plin de misteral CasteluluiCorvinilor. Filmul areca subiect aventuraunui grup de studenþistrãini veniþi învacanþã în Româniaºi, în urma prospecþi-ilor, regizorii ºi pro-ducãtorii au alesCastelul Corvinilor învederea filmãrii unorsecvenþe, spune SilkeOprean,CompartimentComunicare-Imaginedin PrimãriamunicipiuluiHunedoara.

Filmãrile la Castelvor avea loc înperioada 25-27noiembrie 2012.

Castelul Corvinilor

este din ce în ce maicãutat pentru turn-area unor filme.Notorietatea monu-mentului istoric aatras aici ºi echipade producþie a filmu-

lui „Ghost Rider2y”,filmãri care au maiatras la bugetulCastelului încã40.000 de lei.


H O R O S C O P 2 3 n o i e m b r i e 2 0 1 2

Colaborarea cu prietenii te vaface sã te simþi mai în siguranþãºi implicit sã priveºti cu maimultã încredere în viitor. O mareparte din atenþie se va îndrepta,în aceastã zi, spre problemelebãneºti. Ai mari ºanse sã obþiiunele câºtiguri.

La slujbã este mult de lucru ºieste nevoie de un efort susþinutpentru a rezolva toate sarcinile.Conjunctura astralã îþi permite ooarecare reuºitã în plan material.Ai putea primi un cadou sau aiputea fi susþinut cu bani pentruun proiect.

Este posibil sã demarezi o nouãactivitate în plan profesional, darlucrurile nu îþi vor ieºi nici pe deo parte atât de repede pe cât îþidoreºti. În plan sentimental tra-versezi o perioadã tensionatã.Totuºi, entuziastmul sentimentalatinge limita superioarã.

Eºti cam impulsiv în aceastã zi,parcã mai mult decât în modobiºnuit. Nevoia ta de mani-festare este foarte mare, mai alesîn plan social ºi profesional.Reuºeºti sã faci o bunã impresieoriunde te duci aºa cã ai puteasã-i convingi pe cei din jur.

De energie nu duci lipsã, dar eºticam împrãºtiat ºi nu reuºeºti são foloseºti în mod eficient.Doreºti sã faci prea multe lucruriodatã ºi riscul este sã nu rezolvimai nimic. O informaþie pe careo vei primi, o vei folosi core-spunzãtor.

Relaþiile cu prietenii evolueazãcel puþin mulþumitor în ciudafaptului cã eºti cam suspicios. Nueste exclus ca un prieten sã aibãprobleme de sãnãtate ºi sã vãsolicite ajutorul. Oricum înaceastã perioadã popularitatea taeste în continuã creºtere.

Energia de care dispui îþi poatepermite sã îþi pui în practicã pla-nurile pe care le ai în minte.Eºti, de asemenea, mai autoritar,ceea ce te va ajuta în tot cedoreºti sã întreprinzi. Cei din jurvor fi impresionaþi de personali-tatea ta.

Înclinaþia pentru ordine te vaajuta sã ieºi în evidenþã în cerculde prieteni. Ai putea sã îþi con-solidezi relaþiile de prietenie cuaceastã ocazie. Magnetismul decare dispui în aceste zile îþi vaaduce simpatie în toate cercurileîn care îþi vei face apariþia.

În ceea ce priveºte activitãþileprofesionale, este posibil sã aiunele realizari, dar nu la nivelulaºteptãrilor. Vei avea mult delucru, dar nu vei reuºi sã final-izezi chiar tot ce þi-ai propus.Este nevoie de mai multã insis-tenþã.

Este o perioadã în care trebuiesã dai dovadã de modestie ºiconºtiinciozitate. De asemeneaar trebui sã faci un efort pentrua-i ajuta pe cei din jur. Relaþia cupartenerul de viaþã este bunã, iaracesta îþi oferã sprijinul ori decate ori ai nevoie.

Dacã doreºti sã rezolvi ceva legatde acte financiar-contabile,aceastã zi se va dovedi deosebitde favorabilã. Este posibil sã þi seofere ocazia sã faci o investiþiece se va dovedi în scurt timpdeosebit de rentabilã. O sã pleciîntr-o cãlãtorie.

Munceºti destul de mult, darenergia tinde sã se disipe înactivitãþi minore. La serviciu vatrebui sã faci eforturi destul demari, iar relaþia cu colegii va fibunã. Acest lucru te va ajuta sãdepãºeºti mai uºor neplãcerile cucare te confrunþi.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Anunþ angajareTeleviziunea Parâng angajeazã

operator imagine

Experienþa constitue avantaj. Cei intere-saþi pot depune CV-urile la sediul televiziuniiîntre orele 11-13.

Diana MITRACHE

În zilele ce urmeazã, mediciispecialiºti ajung în ºcoli pentruvaccinarea copiilor de claseleprimare. Cei mici vor aveaparte de un vaccin injectabil,de aceastã datã, dar mediciine spun cã este unul sigur ºicare nu va da reacþii adverse.„În ºcoli se face acum, pentruprima oarã, injectabil, vaccinulanti-poliomielitic pentru clasaa III-a ºi sperãm sã nu fiedeloc probleme. Vaccinul nu

face parte din acel lot cãruia ise face reclamã negativã”, adeclarat dr. Dumitra Udrea,medic de familie

Toþi copiii de 9 ani, respec-tiv cei aflaþi în calsa a II-a ºi aIII-a, vor fi vaccinaþi, iar dozelesunt suficiente. „Sunt dozesuficiente ºi rog sã acordaþi ungrad mare de încredere, pen-tru cã, în toþi anii au fost com-plicaþii,mai multe sau maipuþine, dar generaþiile deacum sunt protejate ºi e pãcatsã întrerupem protecþia”, a

mai spus dr. Dumitra Udrea.Pânã acum, acest tip de

vaccin se administra la copiisub formã de picãturi, daracum, dozele cumpãrate deMinisterul Sãnãtãþii sunt subformã injectabilã. Mediciiexplicã faptul cã vaccinulantipoliomielitic nu provoacãreacþii adverse la copiii sãnã-toºi. Pentru copiii eligibili, darcare au febrã ori sunt rãciþi înperioada stabilitã pentru vac-cinare se poate solicitaamânarea vaccinului. La fel,cei care urmeazã tratamente,trebuie sã întrebe medicul defamilie dacã pot sau nu sãprimeascã ºi vaccin antipo-liomielitic sau trebuie ºi ei sãcearã amânare.

Filmãri la Castelul Corvinilorpentru o peliculã horror

C astelul Corvinilor dinHunedoara devine, din nou,

platou de filmare, de aceastãdatã pentru câteva secvenþe dinpelicula horror Fright Night 2,regizatã de Eduardo Rodriguez.

Sunt fonduri pentruanalize gratuite

P acienþii care au trimiteri pen-tru analize, pot face investi-

gaþiile gratuit. Potrivit celor de lalaboarele particulare dinPetroºani, de vineri se pot faceanalize gratuite, dar în prealabiltrebuie fãcutã o programare.

Începe vaccinarea antipolioieliticã

E levii de clasa a III-a vor fi vaccnaþi înzilele urmãtoare. Medicii de familie spun

cã vaccinul, care se face acum în premierã,este unul foarte sigur ºi îi asigurã pe pãrinþi cãtotul este în avantajul copiilor lor.

MirceaNISTOR

Dacã„înainte” omulse punea larând, în specialpentru ali-mente, acumse poate sta lacoadã oriunde:la bisericã, ladepunerea actelor

pentruobþinereaajutorului laîncãlzire, larepartizareaalimentelorde prove-nienþã„euro-peanã” saula Poºtã,pentru aintra un picmai repedeîn posesiapensiilor saua alocaþiilorpentrucopii. ÎnPetroºani,un loc încare cozileºi ceiîncolonaþi

reamintesc de aniitrecuþi este cel încare se acordã ali-mentele oferite decãtre UniuneaEuropeanã sau undezeci de oameninecãjiþi doresc sãintre mai rapid înposesia drepturilorbãneºti, adicã laPoºtã. În aceeaºizonã funcþioneazã ºiAgenþia Localã pen-tru Ocuparea Forþeide Muncã. Aici,însã, cozile lipsesccu desãvârºire. Nude alta dar, în lipsalocurilor de muncã,pragul agenþiei maieste trecut doar decãtre foarte puþinioameni...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 noiembrie 2012 Actualitate 11

Monika BACIU

Contractul a fost atribuitfãrã anunþ de participaredatoritã faptului cã

”Lucrarile / produsele /serviciile suplimentare suntcomandate în condiþiilestricte stabilite în directivã”.Mina Bãrbãteni din Lupenia fost închisã în anul 2007,iar închiderea ºi conser-varea acesteia se ridicã lapeste 6 milioane de RON.

Aproape 4 milioane, alo-caþi pânã acum

Statul român a alocatpânã în prezent aproape 4milioane de lei pentruînchiderea ºi ecologizareaperimetrului de la minaBãrbãteni. Fie cã e vorba de ecolo-gizare sau doar de asistenþatehnicã, clujenii de la CartelBAU ºi-au adjudecat maimulte contracte în ValeaJiului.

2 0 de mineinchise in Valea

Jiului

Conform MonitoruluiOficial din anul 2007, inValea Jiului au fost inchise20 de unitati miniere. Totuls-a petrecut in decursul a65 de ani. Mai exact primaunitate miniera inchisa afost Mina Rafael din Lupeniin anul 1941. Cea mairecenta inchidere dateazadin anul 2006. In urma cu6 ani a fost suspendataactivitatea Minei Barbatenidin Lupeni. Conformaceluiasi document, s-aualocat diferite sume pentruinchiderea si conservareaacestor perimetre miniere.Astfel, statul roman a chel-tuit peste 70 de milioanede lei pentru inchiderea siconservarea perimetrelorminiere care au fost inchisein decursul timpului. Maiexact au fost cheltuiti76.032.621 de lei pentruinchiderea minelor.

Banii statului absorbiþi de”gãurile negre” ale mineritului

L ucrãri suplimentare la Mina Bãrbãteni, atribuitã unei soci-etãþi din judeþul Cluj. Ecologizarea Minei Bãrbãteni din

municipiul Lupeni necesitã lucrãri suplimentare. Astfel,Conversmin, societatea care se ocupã de închiderea ºi ecologizareaperimetrelor miniere a atribuit un contract ” Lucrari (suplimenta-re) de inchidere si ecologizare la mina Barbateni” . Valoarealucrãrilor suplimentare se ridicã la suma de 350,292.76 RON, iarsocietatea care executã lucrãrile este Cartel Bau din judeþul Cluj.

Mircea NISTOR

Aceasta, în ciudafaptului cã plecareaaltor aproximativ200 de ortaci eraanunþatã, încã dinprimãvarã, drept imi-nentã. Potrivit lider-ilor de sindicat aiminerilor din ValeaJiului, renunþarea laefectuarea unei noiconcedieri colectivede personal, înaceastã toamnã, se

bazeazã pe doi fac-tori. Unuleste legat deincompe-tenþã, iarcelãlalt depoliticã. „Înceea cepriveºteincompe-tenþa, aicieste vorbadespre ceamanifestatãde cãtre diri-guitorii, de

ieri ºi de astãzi, aiCompaniei Naþionalea Huilei care nu ºtiuce au de fãcut pentruo bunã organizare ºiderulare a activitãþiiîn cadrul unitãþilorminiere din ValeaJiului. Apoi, cel de-al

doilea factor care adeterminat neefectu-area unor disponibi-lizãri de personaleste cel politic. Spunacest lucru þinândcont de faptul cãpeste doar câtevasãptãmâni se vorderula alegerile gen-

erale ºi, se pare,nimeni nu a vrut sã-ºi asume acumresponsabilitateapentru trimitereacâtorva sute deoameni în ºomaj”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului„Muntele” Petroºani.

Dacã în acestsfârºit de an mineriiau scãpat de disponi-bilizãri, nu acelaºilucru se poate spunecã se va întâmpla ºianul viitor. Nu dealta dar, închidereacelor 3 mine consid-erate drept neviabileva deveni tot maiactualã ºi mai „pre-santã”.

Disponibilizãri, doar anul viitor

A nul 2012, mai exact celecâteva sãptãmâni rãmase

din acesta, nu va mai aduce nici-un val de disponibilizãri în rân-dul angajaþilor CompanieiNaþionale a Huilei SA Petroºani.

Românii ºi „cozile” lor

Î ncã din anii „epocii de aur”românii s-au obiºnuit sã se

înºiruie ºi sã stea ore bune la coadã.Dupã o oarecare acalmie, prin anii90 ai secolului trecut, fenomenul aredevenit de actualitate.

D acã în urmã cu un an de zilese vorbea intens de

realizarea unei staþiuni montaneîn estul Vãii Jiului, mai exact laPetrila în zona Dobraia, acumtotul a rãmas la stadiul de proiectaºternut pe o coalã de hârtie.

Mai mult decât atât, proiectul a fost”uitat” într-un sertar al MinisteruluiTurismului, asta deºi primarul Petrilei, IliePãducel trage speranþe cã în cele dinurmã staþiunea montanã va fi realizatã.

”Eu încã sper pentru cã este necesaralãturi de construirea parcului eolian înDobraia sã se facã ºi o staþiune indife-rent cã va fi pentru perioadã iarnã sauperioadã de varã. Dacã facem domeniu

schiabil de la ªureanu spre Petrilanu ar fi impsoibil ci ar fi foartebine ca în Dobraia sã seamenajeze o staþiune pentru activitãþi pentruperioada pe primãvarã-varã-toamnã”, a declaratprimarul oraºului Petrila,Ilie Pãducel.

În plus, Pãducel spune cãa fãcut numeroase demersuripentru ca acest proiect sã fie realizat.

”Avem studiul de fezabilitate depus laMinisterul Dezvoltãrii lucrãm la contractulde asociere cu investitorul care a amenajat domeniul schiabil de la ªureanu. Avem documentaþia depusã laMinister pentru scoaterea din fondul

forestier a unor suprafeþe deteren pe unde se vor amena-

ja pârtiile de schii într-uncuvânt nu stãm cu mânaîn sân. Acþionãm, mer-gem, insistãm, perse-verãm pentru rezolvareaacestei probleme”, a mai

precizat Pãducel.Staþiunea ar urma sã fie

amenajatã la 2.000 de metrialtitudine, pe Muntele Dobraia, acolo

unde ea poate fi gânditã de la bazã, pen-tru cã nu existã nici o construcþie. Ediliispun ca zona este aproape “virginã”,pentru ca nu exista nici o constructie, iarbaza turistica se va amenaja de la zero.


T elegondola caremerge pânã în

Staþiunea Straja este înprobe de câteva zile.Pânã acum lucrurilemerg excelent, aºa cã,în douã sãptãmâni, amputea vorbi despre inau-gurarea noului mijloc detransport pe cablu.

Cea mai renumitã staþi-une de schi hunedoreanã,care atrage turiºti din toatecolþurile þãrii, se modern-izeazã. Vechiul telescaun,care urca din Lupeni înStraja este amintire, iarlocul i-a fost luat deja de omodernã telegondolã.

„Este racordatã la insta-laþia de energie electricã decâteva zile. Probele dureazãaproximativ douã sãptãmâni”, a declaratadministratorul public almunicipiului Lupeni, GabrielLungu. Telegondola are 46de cabine cu câte 8 locuri,dar noua instalaþie de transport pe cablu este doaro parte a proiectului demodernizare a staþiuniiStraja.

În proiectul general estecuprinsã ºi construcþia a treitelescaune, unul de 6 locuriºi douã de 4 locuri, în timpce 6 pârtii vor fi modern-izate. Pentru cei care vor sãurce la munte cu maºinaveºtile sunt, de asemenea,bune. PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea IoanMoloþ, a declarat cã suntavute în vedere toate dru-murile cãtre staþiunile mon-tane din Valea Jiului, iar cel

cãtre Straja este prioritar. „În aceastã iarnã ne vom

ocupa de întreþinerea lor, înmod deosebit Straja ºi,începând de anul viitor,avem finanþarea pentruabsolut toate. Pentru dru-mul spre Pasul Vulcanfinanþarea este pe fondurieruopene, iar Straja,Parâng ºi Meriºorul vor fifãcute pe fondurileConsiliului Judeþean”, adeclarat Mircea Ioan Moloþ.

Drumurile spre staþiunilemontane din Valea Jiului aurãmas în suferinþã din cauzabâlbelor guvernanþilor. Deexemplu, pentru drumulspre Straja, ConsiliulJudeþean Hunedoara a alo-cat, în urmã cu aproximativun an ºi jumãtate, 20 demiliarde de lei vechi pentrustratul de uzurã, care nu afost turnat la reabilitareaacestuia de acum peste 4ani. Numai cã, la scurttimp, acelaºi drum, degra-dat serios între timp, a fostinclus în ProgramulNaþional de Dezvoltare aInfrastructurii, al MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºi

Turismului condus la aceavreme de Elena Udrea, iarguvernanþii au alocat doar

pentru acest tronson, decirca 8,3 kilometri, 240 demiliarde de lei vechi.

Suma este mai marechiar decât valoarea totalã alucrãrilor de reabilitare adrumului, proiect care acostat aproximativ 4 milioane de euro.

Ulterior, PNDI a fost blo-cat, iar drumul s-a reîntorsla Consiliul JudeþeanHunedoara care îl va reparaîn cele din urmã. Acelaºilucru s-a întâmplat ºi cutronsonul de drum cuprinsîntre Cabana Rusu ºiANEFS, care ar fi trebuitreabilitat tot prin acestPNDI, dar ºi aici proiectul acãzut, dupã ce acest pro-gram guvernamental a foststopat.



Revelion în orãºelullui Moº Crãciun

R evelion de vis în Hunedoara. Asta lepromite primarul municipiului

Hunedoara, Viorel Arion, celor care nu auresursele financiare necesare pentru a-ºipetrece noaptea dintre ani în locaþii exotice.ªi cum în vogã este transmiterea informaþi-ilor pe Facebook, aºa a fãcut ºi edilul ºef almunicipiului Hunedoara.

”Nu ºtii ce sã faci în ultima zi din anul 2012? Nuai bani pentru a petrece undeva? Te aºteptãm înorãºelul lui Moº Crãciun!! Poþi alege sã te dai cupatinele, sã bei un vin fiert ºi sã asculþi o muzicãbunã ºi, împreunã cu prietenii tãi, sã ciocneºti unpahar de ºampanie sub focul de artificii. Te aºtep-tãm cu o atmosferã caldã pentru un Revelion de visîn Hunedoara!!”, aºa sunã anunþul de pe contul deFacebook al Primãriei Hunedoara.

În funcþie de venitul fiecãrei familii ºi de cât debine a putut fiecare sã mai strângã un ban, fiecarepoate sã aleagã din ofertele foarte tentante pe carele oferã agenþiile de turism ºi ofertele care se potgãsi ºi rezerva cu ajutorul internetului.

Pentru pasionaþii de schi, oferta este foarte bogatã. Începand de la locurile noastre natale undeexistã o mulþime de cabane ºi pensiuni care se batîn a primi cât mai multi turiºti pentru aceastãperioadã a anului. În toate ofertele gãsim masa derevelion inclusã în preþ ºi bineînþeles tradiþionalulfoc de artificii. Chiar dacã preþurile nu diferã cumult faþã de anul trecut, din cauza crizei financiarepoate se vor pãrea puþin mai ridicate. Acestea potîncepe ºi de la 300 lei pe noapte de persoanã înstaþiunile de la noi din Valea Jiului ºi ajungând ºipânã la 8000 de lei pentru închirierea unei cabanecu patru sau cinci camere. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

A fost racordatã la reþea

Telegondola spre Staþiunea Straja este funcþionalã

Dobraia, tot staþiune montanã ”virginã”

Documents

CVJ, Nr. 260, Vineri 23 oiembrie 2012