CVJ Nr 701, luni, 22 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 701

Luni, 22 Septembrie 2014

Cu maºina pecalea feratã

>>> PAGINAA3-A

O premierã! Prima generaþie fãrã abecedare!

Nici manualevechi nu sunt

>>> PAGINAA4-A

Liderii rãmânnemâncaþi>>> PAGINAA10-A

Petroºaniul –gazda unui

festival al filmuluiîn aer liber>>> PAGINAA13-A

Inculpaþii de laUricani, chemaþi

la barã>>> PAGINAA11-A

Douã accidentetragice în zonele

montane alejudeþului>>> PAGINAA3-A

Cursuri în turism>>> PAGINAA16-A

Olimpici nu,meseriaºi da!

>>> PAGINAA5-A

De ce ocoliþi sãrãspundeþi la

întrebãri, domnuleBercea Valentin!

>>> PAGINILE 6-7

Iluzionistul –teatru

altfel, la Petroºani>>> PAGINILE 8-9

Î nainte cu circa douã luni de zile de deschiderea sezonului de schi, staþiuneaStraja din Lupeni ar putea rãmâne închisã. Mai mulþi factori ar putea cauza

falimentul celei mai apreciate staþiuni hunedorene de schi. Chiar dacã mai suntdouã luni de zile pânã la bãtãtorirea primei pârtii de schi, în staþiunea Strajadomneºte incertitudinea. Telegondola pentru transportul turiºtilor nu se ºtiedacã va porni... >>>>>> PPAGINAAGINA AA 16-A16-A

„Perla” Vãii Jiuluieste în pericol!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ

687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia

DN7 Mintia – VeþelDN7 Veþel –

Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Monika BACIU

“Un conducatorauto, in data de 18spre 19, in timp ceconducea un autotur-ism pe soseaua detranzit a pierdut con-trolul asupra volanuluisi s-a rasturnat in

afara parti carosabile.In urma accidentuluinu a rezultat vatamaricorporale de per-soane, conducatorulauto a fost sanctionatcontraventional siurmeaza pe propriacheltuiala sa isi repareautoturismul.

A fost testat cuaparatul echilotest iarrezultatul a fost nega-tive”, a declarat PetreMarza Sef politiaRutiera Petrosani.

Din cauza vitezei,conducãtorul auto aplonjat cu autoturismul înapropierea cãii ferate.

Nu este pentruprima datã când înzona respectivã au loc accidente de circulaþie.

Potrivitpoliþiºtilor, bãrbatulcare conducea oautoutilitarã pe DN68, pe direcþia dedeplasare

Caransebeº spreHaþeg, în afaralocalitãþii Cârneºti,pe o porþiune dedrum în aliniament,a ieºit în afara pãrþiicarosabile ºi s-aizbit cu autoutilitara

de un copac.Accidentul a avutloc la sfârºitul sãp-tãmânii trecute.

În autovehicul seafla ºi un pasager,

fiind vorba despreun bãrbat în vârstãde 38 de ani, dinlocalitatea Tãureni,judeþul Mureº, care,din fericire, nu asuferit vãtãmãri cor-porale.

MaximilianGÂNJU

Sfârºit de sãp-tãmânã tragic pentrudoi turiºti strãini careau venit în zonelemuntoase din judeþulHunedoara, în cãutarede aventurã. Astfel,un cetãþean polonezºi-a pierdut viaþa dupãce a cãzut cu motoci-cleta într-o pãpastiedin Munþii Godeanu,în timp ce încerca sãfacã fotografii.Accidentul a avut locîn zona IzvoareleCernei, la o altitudinede peste 2000 demetri, la graniþa dintrejudeþele Gorj ºiHunedoara. Turistulpolonez, în vârstã de38 de ani, era însoþitde un prieten, ambii

fiind cu motocicletele,ºi voiau sã treacã din-spre Hunedoara spreGorj, prin munte, peun drum forestier.Potrivitsalvamontiºtilor, ceidoi turiºti încercau sãfacã fotografii, iar laun moment dat bãr-batul de 38 de ani s-adezechilibrat ºi a cãzutcu motocicleta într-oprãpastie. Accidentula fost anunþat la 112de cãtre prietenul bãr-

batului, iar la faþalocului a mers oechipã de salvamon-tiºti din Gorj. Dinpãcate, medicul de peambulanþã nu a pututdecât sã constatedecesul. Turiºtii s-auaventurat pe unul din-tre cele mai frumoasetrasee montane dinþarã, aflat la o altitu-dine de peste 2000de metri însã extremde periculos.Salvatorii montani au

avut nevoie de maibine de o orã pentru arecupera trupul vic-timei din cauzaterenului accidentat.Autoritãþile au luatlegãtura cu AmbasadaPoloniei din Româniapentru a anunþa famil-ia victimei.

Un al doilea acci-dent a avut loc pe„Vârful Mãgurii”, dincomuna Lunca Cerniide Jos. Un grup for-mat din 11 cetãþenigermani au fãcut oexcursie cu ATV-ul,iar la întoarcere, unuldintre ei, în vârstã de50 de ani, s-a rãstur-nat pe drumul foresti-er, fiind lovit de ATV-ul cu care se deplasa.La faþa locului s-audeplasat echipaje for-mate din poliþiºti, jan-darmi montani,reprezentanþi aiSalvamont Hunedoaraºi ai SMURDHunedoara, care,dupã efectuarea pro-cedurilor specifice, auconstatat, din neferi-cire, decesul cetãþean-ului german.

În urma anchetei,poliþiºtii au stabilitfaptul cã, infracþiunileau fost comise peraza localitãþiiSãcãrâmb, în perioada 1 iulie 2014– 12 septembrie

2014, iar prejudiciulcauzat are o valoarede aproximativ14.700 lei.

Poliþiºtii au reuºitsã recupereze o partedin bunurile sustrase,în valoare de

aproximativ 7.500 delei, iar în cauzã s-asolicitat unitãþii deparchet competentesesizarea JudecãtorieiDeva cu propunereade arestare preventivãa celor doi minori.

Minori specializaþi în furtD oi minori, în vârstã de 16, respectiv 17 ani, care

au comis nu mai puþin de 12 furturi, au fost iden-tificaþi de poliþiºtii hunedoreni, în urma unor percheziþiidomiciliare efectuate pe raza localitãþii Sãcãrâmb.

Douã accidente tragice în zonelemontane ale judeþului

U n turist polonez a murit dupã ce a cãzut cu motoci-cleta într-o râpã, în Munþii Godeanu, iar un altul

de naþionalitate germanã a avut aceeaºi soartã dupã ce acãzut cu un ATV.

A intrat cu maºina în copac

U n bãrbat în vârstã de 45 de anidin oraºul Petrila a murit, dupã

ce a intrat cu maºina într-un copac.

Cu maºina pe calea feratãU n conducãtor auto a sãrit cu autoturismul pe calea

feratã. Totul s-a întâmplat la sfârºitul sãptãmâniitrecute, la Petroºani, pe DN 66. Din fericire nu au existatvictime, ci doar pagube materiale. Conducãtorul auto afost sancþionat contravenþional.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014 Actualitate 3

Mircea NISTORMonika BACIU

“Am considerat cãeste destul de dificil sãreuºim sã adunãmtoate manualele de laseria trecutã pentru cãmanualele de clasaîntîi nu sunt transmisi-bile ºi ele sînt dateacasã copiilor lasfîrºitul anului. Noi amales varianta materi-alelor auxiliare alter-native ºi din fericireºcoala noastrã estedotatã cu copiator ºiavem parte detehnologie ºi atunciputem sã folosimfoarte mult fisele”, adeclarat ManuelaBodoni învãþãtoare laclasa I.

În aceastãperioadã, învãþãtoriirecapituleazã cu eleviinoþiunile acumulate înanul ºcolar trecut.

“Se începe cuîmprospãtareacunoºtinþelor acumu-late anul trecut, se ºtiecã cei din clasa întîivin dupã clasa zero ºiatunci a fost operioadã de pregãtirea lor pentru clasaîntîi”, a mai precizatsursa citatã.

Deºi unii dintreelevi ºtiu sã scrie, eiºi-ar dori sã vadã cumaratã un abecedar, nusã lucreze de pe fiºe.Astfel mai mulþi micuþine spun...

“Am învãþat sãscriem, sã citim. ªtiudeja sã scriu. Mi-aºdori sã am manualeºiº a vãd cum aratã unAbecedar”, a declarato fetiþã de clasa I.

“Am învãþat sãscriu ºiº a citesc.Toate lucrurile acesteale-am învãþat la grã-diniþã. Acum aº vreasã învãþ mai multe”,ne spune un alt elev.

“La grãdiniþã amînvãþat sã scriu, acum

am venit la ºcoalapentru nu am avut ceface. Acum la ºcoalaam învãþat deja multepentru cã am ºi totceea ce îmi trebuieadicã, caiet, penar,stilou, creioane. Nuºtiu sã scriu dar aºvrea sã învãþ foartemult”, a mai povestitun alt elev.

Totuºi, micuþiiînvãþãcei de la ªcoalaGeneralã Nr. 7 dincartierul petroºeneanAeroport au primitcîteva abecedare dinrezerve ºi altele cîtevadin recuperãri de lageneraþiile anterioare.“Consider cã am avutparte de o sincopã.Personal, am convin-gerea cã oamenii caretrebuiau sã se ocupede aceastã problemãnu vor scãpa fãrã a dasocotealã. Cred cã lanerezolvarea acesteiprobleme au concuratmai mulþi factori. Înprimul rînd, de vinã,este legislaþia carepermite, automat,dupã desfãºurareaunei licitaþii, con-testarea acesteia.Apoi, fondurile pentru

învãþãmînt vinmai tîrziu decîtavem nevoie,inclusiv pentrureparaþii saupentru nece-sitãþile urgenteale unei instituþiiºcolare. Nu mise pare normalca anul ºcolar,din punct devedere financiar,sã aibã o astfelde structurã ca ºi

în prezent. Un anfinanciar se desfãºoarãdin ianuarie pînã îndecembrie iar un anºcolar din septembriepînã în august. Decinu se potriveºteaceastã suprapuneredin punct de vederefinanciar a desfãºurãriianului ºcolar.Rectificãrile bugetarevin dupã ce tepregãteºti de începutulºcolii ºi dupã ce a tre-cut vacanþa! În acestan am ºtiut din timpcã nu vom avea aces-te cãrþi de cãpãtîi. Dinacest motiv, am asigu-rat un minim deabecedare (din rez-erve) sau din recu-perãri, de la cei careau dorit sã-ºi ajutecopiii mai mici. Nuam pãþit, de cînd suntîn învãþãmînt, aºaceva. Cred, ºi sper, cãacest an ºcolar reprez-intã doar un accident.În parantezã fie spus,peste 30% dintrecopiii noºtri nu auacasã calculatoare ºiinternet. Prin urmare,nici manualele elec-tronice (o idée foarte

generoasã) nu vorreprezenta o rezolvarea problemeiabecedarelor. Trebuiesã le oferim copiilorposibilitatea de a aveaacces la acest tip demanuale dar trebuiesã le oferim ºi celorcare nu au posibili-tatea de a accesa unmanual digital oportu-nitatea de a participala actul educaþional.Mai exact, consider cãeste necesarã ºitipãrirea unor astfel demanuale”, a declaratVasile Pop, directorªcoala Generalã Nr. 7Petroºani.

Potrivit promisiu-nilor guvernanþilornoile abecedare ar fiurmat sã fie reparti-zate elevilor în cel maiscurt timp. Între timp,însã, mult-trâmbiþatalicitaþie pentru “cãrþilede cãpãtîi” ale copiilordin clasele I ºi a II-aeste în “aer”. Dinacest motiv, MinisterulEducaþiei a decis sãextindã perioada defolosire a vechilormateriale didactice.Decizia a fost luatã înciuda faptului cãmicuþii din clasele pri-mare ar fi trebuit sãbeneficieze, cuîncepere din acest anºcolar, de o programãschimbatã în mod rad-ical. Ce poþi sã teaºtepþi, însã, de la unminister condus decineva care “ºtie” cãRomulus ºi Remus aufost crescuþi ºi alãptaþide o vulpoaicã ºi nude o lupoaicã?

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 20144 Actualitate

Mircea NISTOR

“Orice început estemai greu. Probabil, deaceea nu s-a întâmplatîncã nimic dar aºtep-tãm sã vedem ce omai fi. Eu sper cã,pânã la urmã, ideealansatã de cãtrereprezentanþii minis-terului va demara iarcopiii vor învãþa sãjoace ºah”, a declaratGheorghe ªcurhan,antrenor de ºah încadrul CSM Petroºani.Pânã în prezent, însã,nimeni nu l-a contactatpe antrenorul ªcurhanpentru a le preda orede ºah copiilor dinclasele primare. “Num-a cãutat nimenipentru a-mi propunesã le predaucopiilor acestsport. Îmipetrec maitot timpulaici, la secþiade ºah aCSMPetroºani,unde îi învãþ

pe cei mici taineleacestui sport deosebit.Deci, am o experienþãîn acest domeniu undevin la noi la club sãînveþe tainele ºahului ºicopii de chiar 4 ani,aºa cã aº fi pregãtit sãpredau ºi în unitãþileºcolare. Aºtept ºi spercã, pânã la urmã,ºahul va ajunge ºi înºcoli”, a mai spusGheorghe ªcurhan.Luna viitoare, respec-tiv în octombrie, secþiade ºah a ClubuluiSportiv MunicipalPetroºani va organizaun concurs intitulat“Trofeul TinerilorMaeºtri”. La com-petiþie vor lua parte,pe 4 grupe valorice,membrii clubului.

O premierã! Prima generaþie fãrã abecedare!

Nici manuale vechi nu suntP roblema manualelor pentru clasa I ºi a II-a nu a fost rezolvatã, iar

primul ministru Victor Ponta a spus cã pînã vor apãrea cele noi, dascãliile pot folosi pe cele de la seriile anterioare. Nici acest lucru nu este posibilpentru cã vechile manuale au rãmas la elevi.

Nici abecedare, nici ºah…

D acã abecedarele nu au ajunsîncã în ºcoli, nici orele de ºah

destinate copiilor nu au început.Asta, în ciuda faptului cã reprezen-tanþii Ministerului Educaþieianunþaserã cã în anul ºcolar 2014 –2015 elevii vor învãþa sportul minþii.


Monika BACIU

“In momentul actualavem un numar de564 de locuri ocupate,daca adunam cele 283de locuri din aceastasesiune cu cele dinvara. Mai urmeazaperioada de confirmaricand cei care dorescsa ocupe un loc buge-tat trebuie sa vina cuactele in original si tre-buie sa-si plateascataxa de inmatriculare.La ora actuala maisunt 60 de locuri buge-

tate insa in sedintaconsiliului de adminis-tratie s-a decis prelun-girea cu inca doua zilea perioadei deinscriere, mai avem si

sambata si duminica,poate vom reusi saocupam din acestlocuri ramase cat maimulte. In ceea cepriveste studile univer-

sitare demasteratavem unnumar de107 candidatiinscrisi darcele 200 delocuri buge-tate au fostocupate incadin sesiuneade vara iaraceste 107locuri ocu-pate sunt cu taxa”, adeclarat Codruta Duraprorector UniversitateaPetrosani.

În aceastã sesiune s-a deschis un centru deînscrieri ºi la TârguJiului, iar aici au fostcâteva persoane careºi-au depus dosarele.

“Exista un numar depersoane care s-auinscris si la Targu Jiu.Marti va avea loc con-

firmarea, se va deplasao comisie de la noi dela universitate la TarguJiu pentru a efectuaaceste confirmari sicred ca a fost o initia-tive care a dat roademai ales avand invedere situatia drumu-lui dintre Petrosani siTargu Jiu”, a mai pre-cizat sursa citata.

În aceastã sesiunecea mai mare con-curenþã a fost laFacultatea de InginerieMecanicã ºi Electricã.

“Ca si numar delocuri ocupate acum in

sesiunea din septem-brie la Facultate deInginerie Mecanica lastudile de licenta sunt100 de locuri ocupate,urmeaza Facultatea deStinte cu 96 de locuriocupate si Facultateade Mine cu 87 delocuri”, a mai spusCodruta Dura.

ReprezentanþiiUniversitãþii dinPetroºani sperã ca înaceste douã zile deînscriere sã fie ocupatetoate locurile bugetatela studiile universitarede licenþã.

Încã douã zile de înscrieri

Adoua etapã de admitere la Universitatea dinPetroºani ar fi trebuit sã se încheie in data de 18

septembrie, însã din cauza faptului cã nici acum nu aufost ocupate toate locurile bugetate reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior au decis sã prelungeascã cu încã douã zile aceastã perioadã.

Monika BACIU

“In ceea cepriveste studile demasterat cei maimulti s-au inscris la

Facultatea de Stintecu un numar de 49de dosare, laFacultarea de Mine cu32 de dosare siFacultate de Inginerie

cu 26 de dosare”, adeclarat CodrutaDura prorectorUniversitateaPetrosani.

Peste 100 de

dosare au fost depusede tineri pentru aurma studiile de mas-terat în aceastãsesiune de admitere.

Mircea NISTOR

“Împlinirea celor40 de ani de exis-tenþã a unitãþii noas-tre ºcolare reprezintão mare sãrbãtoarepentru noi. Cu acestprilej vom organiza osãptãmânã de activ-itãþi în cadrul cãreiase vor derula semi-narii pe temele“Învãþãmântul româ-nesc, încotro?” sau“Învãþãmântul dinValea Jiului, raliat lacerinþele europene”,

pentru cã avem multede spus în acest sens.De asemenea, vomorganiza întâlniri cufoºtii absolvenþi, cãro-ra le vom decernalegitimaþii de absolvire

a cursurilor ºcoliieuropene Nr. 7 dinPetroºani. Totodatã,vor mai fi ºi o seriede dezbateri cupãrinþii de ieri ºi deastãzi. Nu ºtiu dacã

ne putem mândri cufaptul cã în ºcoalanoastrã au fost createmari personalitãþi daravem satisfacþia cã, înproporþie de peste99%, absolvenþiiunitãþii noastreºcolare sunt stâlpi debazã ai municipiuluiPetroºani. Aceºtiasunt oameni care auprofesii ºi meseriideosebite chiar dacãnu au fost olimpicinaþionali. La aceastãunitate ºcolarã, timpde 40 de ani, au fost“scoºi” oameni nor-mali. Nu vârfuri, ci oserie de buni cetãþenipe care ne putembaza ºi care îºidesfãºoarã activitateaîn localitate. Nedorim ca lumea sã neînþeleagã aºa cumsuntem, cu prob-lemele, zbaterile ºinãzuinþele noastredar, sã reprezentãmceea ce doreºte de lanoi”, a declarat VasilePop, directorul ªcoliiGenerale Nr. 7Petroºani. ªcoalageneralã din cartierulAeroport a fost inau-guratã în lunaoctombrie a anului1974 iar manifestãrilededicate marcãriiacestui eveniment sevor derula în primã-vara anului viitor.

Peste buget

Î n timp ce nici în a doua etapã deînscrieri locurile la studiile uni-

versitare de licenþã nu au fost ocu-pate în proporþie de 100% nu acelaºilucru se poate spune ºi de studiilemasterale. Aici locurile bugetate aufost ocupate încã din prima sesiune,însã ºi acum au fost candidaþi careºi-au depus dosarele.

Olimpici nu, meseriaºi da!

Î n acest an se împlinesc 40 de ani de la data în care,în anul 1974, a fost datã în folosinþã ªcoala Gene-

ralã Nr. 7 din Petroºani. Evenimentul va fi marcat înprimãvara anului viitor, atunci când vor fi organizate oserie de seminarii ºi mese rotunde la care vor fi invitaþisã participe atât elevii cât ºi pãrinþii acestora. La mani-festare vor lua parte ºi absolvenþii din anii anteriori.

În articolul cu titlul„Modul de rezolvare aunui memoriu estebãgarea pumnului îngura celui care l-aîntocmit?” am prezen-tat, printre altele, cumfuncþionarul publicBercea Valentin îmiaducea învinuiri pen-tru faptul cã am fãcut publice Declaraþiilesale de avere pentrucare, aºa cum seexprima într-unînscris, i-am adus„atingere integritãtiifizice ºi siguranþei personale”,solicitând în acestsens protecþia legii,fapt pentru care vaîncepe demersurile dea mã acþiona în jude-catã. Aceastaatenþionare-ameninþãtoare, cuscopul de a induce ostare de temere, deintimidare, fãcutã decãtre funcþionarul public sub antetulinstituþiei unde esteîncadrat, s-a dovedit afi adevaratã pentru cãa demarat acþiuneacivilã împotriva meala Tribunalul Judeþeandin Deva, avândurmãtorele pretenþii:Sã-i plãtesc suma de2,5 miliarde lei vechireprezentând daunemorale pentru prejudi-ciul cauzat; sã fiuobligat sã public, pecheltuiala mea, într-unziar de largãrãspândire, SentinþaJudecãtoreascã pro-nunþatã în cauzã; sãfiu obligat la cheltuielide judecatã.

Aspectele prezen-tate de mine în presãau început a se adeverii, evident fiindexemplul fostuluidirector al AJOFMHunedoara, dl.Iorgovan Velichi, trim-is în judecatã de cãtreprocurori de la

Parchetul de pe lângãCurtea de Apel AlbaIulia, acesta fiindacuzat pentrucomiterea infracþiuniide conflict deinterese.

Nu cumva, în urmaacestui evenimentamintit în fraza prece-dentã, motivul intro-ducerii acþiuniiîmpotriva mea ar fiunul vindivativ, consti-tuind un soi derãzbunare pentru arti-colele apãrute înpresã legate de faptece ar putea friza ile-galitatea ºi imorali-tatea unor funcþionaripublici din cadrulAJOFM-Hunedoara???

Prin pretenþiilesale, reclamantulBercea Valentindovedeºte perfidie, înîncercarea de aascunde adevãrul aºacum a procedat ºicolegul sãu AlbescuAdrian, (în prezentdecedat), când a for-mulat o PlângerePenalã de DenunþareCalomniosã având opretenþie de la minela plata sumei de 500milioane lei vechireprezentând daunemorale, dar dinpãcate, Soluþia pentruAlbescu Adrian a fostnefavorabilã.

În cele ce urmeazã,am sã mã refer launele capitole (împru-muturi ºi venituri) dindouã Declaratii deavere scrise de dl.Bercea Valentin.

În Declaratia deavere Nr. 14/19.04.2012 acordã,în nume personal,urmãtoarele

Îmrumuturi: (oarede unde???)

- ACSP - Petroºani(Asociaþiei Calificare,Specializare Per-fecþionare Petroºani)

41.453 lei; - AFC - Arad

(Asociaþia de Formaresi Consiliere Arad)33.298 lei;

- Indricãu Mihaela5.380 lei,

Total împrumuturi:80.131 lei

Venituri:- De la AJOFM

Hunedoara 25.392 lei-consilier/salariu;

- ACSP - Petroºani28.620 lei - activitãþididactice ºi de comu-nicare/salariu;

- AFC - Arad26.900 lei - activitãþididactice/salariu;

Total venituri: 80.912lei

În Declaraþia deavere Nr.64/30.04.2013acordã în nume per-sonal urmãtoarele

Împrumuturi:ACSP - Petrosani

91.482 lei

Total împrumuturi:91.482 lei

Venituri:- AJOFM -

Hunedoara 25.618lei- consilier/salariu;

- ACSP - Petroºani47.970 lei - activitãþididactice/salariu;

- ACSP - Petroºani19.758 lei - activitãþididactice/salariu;

- AFC - Arad 5380

lei - activitãþi didac-tice/salariu; (sumãegalã cu cea acordatãlui Indricãu Mihaelapreºedinta AFC -Arad)

- AFC - Arad31.645 lei - activitãþididactice/salariu;

Total veni-turi:130.371 lei

Împrumuturile acor-date în cei doi ani,(80.131+91.482),Total:171.613 lei.

Venituri obþinutedin salari în cei doiani,(80.912+130.371),total: 211.283 lei.

Pînã aici, ce nueste adevãrat, dom-nule Bercea Valentin?

Totul ar fi clar dacãam afla rãspunsurile la

urmãtoarele întrebãri:- care a fost sursa

veniturilor ce i-a per-mis oferta împrumu-turilor?

- care este dovadareturnãrii împrumu-turilor?

- cum a fost posibilca asociaþiile care auprimit împrumuturileoferite de BerceaValentin sã-l angajezecu contract demuncã?

Poate dl. BerceaValentin ne va lãmuricu rãspunsuri înmaniera-i caracteris-ticã, aºa cum ne-a„lãmurit”sfidând chiarºi legile Fizicii, desprefaptul cã este posibilsã lucreze în localitãþiaflate la distanþe de

sute de km între elerespectiv Deva, Arad,Petroºani, (indiferentîn ce ordine le-am lua,distanþa între localitãþirãmâne aceiaºi), chiardacã domiciliul este înmunicipiul Vulcan.

Nu cumva în cazulde faþã ar putea fivorba de ceva caremie îmi scapã sau de„parandãrãt”, aºacum reiese din urmã-torul aspect:

Printre beneficiariiîmprumuturilor acor-date de cãtre BerceaValentin se aflã ºiIndricãu Mihaela, (cuun împrumut de5.380 lei.). Aceastasumã de 5380 lei seîntorcea în urmã-toarea perioadã înbuzunarele celui carea acordat împrumutul,respectiv BerceaValentin, pentru activitãþi didac-tice/salariu de la AFC- Arad acolo undepreºedinta Asociaþiei,cine credeþi cã este?..,este..., aþi ghicit!,Indricãu Mihaela careeste..., iar aþi ghicit!,soþia lui BerceaValentin cel care,dupã cum se pare, ºi-a recuperat împrumu-tul de 5.380 lei.


Primim la redacþieDe ce ocoliþi sã rãspundeþi la întrebãri, domnule Bercea Valentin!

Î n urmã cu ceva timp am prezentat în presã un articol cu titlul „ Pãi, de unde aveþi în conturi atîþia bani, dom-nule Bercea Valentin?” articol însoþit de ultimele douã Declaraþii de avere,( unele capitole), scrise de cãtre

dl.Bercea Valentin. Din Declaraþia de avere nr. 15/30.04.2014 rezultã, printr-un simplu calcul aritmetic, cã dl.Bercea Valentin ºi-a încãrcat conturile bancare cu 867milioane lei vechi faþã de anul precedent.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014 Actualitate 7Pai, domnule Bercea Valentin,

cum rãmâne cu urmãtoarele afir-maþii care vã aparþin?: „am calitateade funcþionar public, ºi respectândaceastã calitate, pentru care amdepus un jurãmânt, îmi duc laîndeplinire îndatoriile de serviciu cuprobitate moralã ºi profesionalã”.

Într-o pozã de pe site-ulAsociaþiei Thumende Valea Jiului,(pozã fãcutã cu ocazia festivitãþii dedeschidere a unui proiect derulatprin programul POSDRU înparteneriat cu AJOFM Hunedoara),poate fi zãrit ºi dl. Bercea Valentincare nu putea sã fie absent de lafestivitatea de deschidere a unuiproiect în cadrul cãruia presta activ-itãþi didactice Indricãu Mihaela?

În pozã, la masa prezidiului, sepot observa, printre alþii, IorgovanLuiza, Iorgovan Velichi, o reprezen-tata a Asociaþiei Thumende ºiBercea Valentin. „O pozã spune câto mie de cuvinte, vorbele trec,pozele rãmân”. Pãi, dacã BerceaValentin obþinea venituri salariale dela mai multe locuri de muncã print-re care ºi de la AFC - Arad undepreºedintã este Indricãu Mihaela dinArad, beneficiara împrumutului ofer-it de soþul sãu Bercea Valentinfuncþionar public la AJOFMHunedoara, de ce Indricãu Mihaelanu ar obþine, pentru cã se poate,venituri salariale de la Asociaþia„Tuhmende” din Petroºani, într-unproiect de unde obþinea veniturisalariale ºi Iorgovan Luiza,funcþionar public în acea perioadã laMediu din Deva, soþia directoruluiAJOFM Hunedoara. Ce nu esteadevãrat, domnule Bercea Valentinºi cum ramâne cu StatutulFuncþionarului Public care trebuierespectat nu numai invocat???

Cam multe încrengãturi familialedespre care ar trebui sã se autose-sizeze cineva.

În încheierea articolului revin launa din pretenþiile solicitate îninstanþã de cãtre reclamantulBercea Valentin care cere sã fiuobligat sã public, pe cheltuiala mea,într-un ziar de largã rãspândire,Sentinþa Judecãtoreascã în cauzã.

Pe aceastã cale îl informez pe

reclamant sã stea liniºtit pentru cãvoi face publica SentinþaJudecãtoreascã în cauzã, nu numaiîntr-un ziar, chiar în mai multe publi-caþii locale ºi centrale ºi nu numai,convins fiind de veridicitateaaspectelor semnalate cât ºi a drep-tului meu la opinie. Cât despre pre-tenþia reclamantului la plata sumeide 2,5 miliarde lei vechi, reprezen-tând daune morale pentru prejudici-ul cauzat,( ???!!!), nu pot decât sã-lfelicit pentru experienþa sa, dupãcum se pare, de a obþine repedefoarte mulþi bani. Refuzul de arãspunde punctual la întrebãrileadresate, având în vedere cã aveþicalitatea de funcþionar public,genereazã planarea unor suspiciunicu privire la atitudinea ºi comporta-mentul dvs., domnule BerceaValentin !

Petre LUNGOCI

P.S. Preºedinta AFC-Arad,Indricãu Mihaela, îi sare în ajutorsoþului sãu Bercea Valentin cu unînscris, la solicitarea acestuia, încare aratã aspectele legate de activi-tatea depusã în cadrul asociaþieiAFC-Arad în anul 2011 ºi 2012.

La prima vedere se poate obser-va o neconcordanþã prin diferenþamare între ce declarã dl. BerceaValentin ºi ce scrie în „ADRESÃ”reprezentanta AFC-Arad privindveniturile salariale obþinute de cãtreacesta în perioada activitãtii, laAFC-Arad. ªi asta pentru cã, potriv-it Declaraþiilor de avere nr.14/19.04.2012, nr.64/30.04.2013, Bercea Valentinobþinea de la AFC- Arad un total de63.925 lei, iar reprezentanta AFCArad scrie în „ADRESÃ”cã din con-tractele de muncã Bercea Valentin arealizat un venit de 37.025 lei.Oare cine spune adevãrul???

Înscrisul denumit „ADRESÃ” cuNr. 63/29.04.2014 (cu altecuvinte, un certificat de bunãpurtare), este depus de cãtre recla-mant la dosarul cauzei în acþiuneacivilã intentatã împotriva mea.

Voi reveni cu noi dezvãluiri.

Petre LUNGOCI

Monika BACIU

“Este una dintreactivitatile pe carele organizam in lunaaugust si septembrieconform unui ordinal directorului gen-eral al AgentieiNationale pentruOcuparea Fortei deMunca.

Se prevede a seefectua vizite inmod permanent decatre colegii mei dela agentiile locale laagentii economiciiar in lunile augustsi septembrie aufost prevazute insarcina data dedirectorul executive

adjunct cate 12vizite pentru fiecaredintre noi.

Am hotarat sa leimpartim, eu voi luazona Hateg si ValeaJiului si colega meadoamna directoradjunct pe zonaDeva si Hunedoara.

Aceste vizite pre-supun sa aducem lacunostinta agentiloreconomici masurileactive pe care leoferim siprezentarea subven-tilor de care benefi-ciaza angajatorii incazul in care anga-jeaza someri cuspecificul fiecarei

categori,someri peste45 de ani,unici intretina-tori de familie,absolventi.Este vorba deniste masuri decare pot bene-ficia in cazul incare pot angajaaceste categorisociale”, adeclarat RodicaPeter DirectorAJOF Hunedoara.

Prin acestemãsuri se încearcãcrearea de noilocuri de muncã îndiferite domenii.

“Incercam sasporim interesul

agentilor economicide a crea locuri demunca si de a anga-ja someri.

Este o situatie cucare noi ne confrun-tam pentru ca inspecial femeile tre-cute de 45 de aniintampina mari difi-cultati in a-si gasiun loc de munca.Prin aceste masuri,cel putin la niveluljudetuluiHunedoara, multiagenti economici auconventi cu noi si inurma acestora bene-ficiaza de subventipentru fiecare locde munca creat.

Au si obligate insensul de a mentineacest loc de muncao anumita perioadade timp dar suntfoarte multe firmecare sunt interesatede acesta masura”,

a mai spus RodicaPeter.

Din bugetul asig-urãrilor pentruºomaj ºi din altesurse alocate con-form prevederilorlegale se pot sub-venþiona cheltuielilecu forþa de muncãefectuate în cadrulunor programe careau ca scop ocupareatemporarã a forþeide muncã din rândulºomerilor, pentrudezvoltarea comu-nitãþilor locale. Altesubvenþii se acordãangajatorilor absol-venþilor.

Beneficii pentru angajatori

R eprezentanþii Agenþiei Judeþene pentru OcupareaForþei de Muncã deruleazã o campanie de informare

a angajatorilor cu privire la beneficiile de care dispundacã angajeazã ºomeri sau persoane trecute de o anumitãvârstã. La nivelul Vãii Jiului campania a demarat astãzi,iar oficialii instituþiei ne spun despre ce este vorba.

A fost ca un rãspuns laceea ce actorii noºtri aujucat la Roma, laînceputul verii ºi chiardacã nu au fost obiºnuiþiîn acest fel, cu subtitrareîn spatele scenei, specta-torii au plecat încântaþide idee. În fapt, actorulcare a susþinut unmonolog timp de maibine de o orã ºi jumãtate,

ne-a purtat prin maimulte lumi, epoci,creionând ideea cã suntem niºte marioneteacþionate de butoane. Nu i-a fost uºor, dar ainteracþionat perfect cupublicul, stârnind o seriede reacþii contradictorii,de la nedumerire, la plictisealã, pentru ca maiapoi sã revinã la un soi de dialog orb, în care

publicul s-a angrenat maigreoi iniþial, dar s-a lãsatpurtat pânã la capãt într-un soi de curiozitatenemaiîntâlnitã.

Am vrut sã ºtim cums-a simþit actorul laPetroºani ºi vã redãm încontinuare interviul de lafinalul piesei.

– Aþi ajuns în ValeaJiului ºi vreau sã ºtiudacã este aºa cum v-aþi aºteptat. Cumgãsiþi oraºul nostru,mai ales cã aþi ajunsîntr-un moment încare se desfãºoarã unfestival cu muzicã ºipetreceri în aer liber?

Tazio Torrini:Suntem bucuroºi cã amsosit în Valea Jiului. Peaici mai trecuserãm acumdoi ani când am jucat laTg. Jiu Coloananesfârºitã, adaptatã ºi montatã tot de regizoarea companiei,Letteria Giuffrè, dupãpiesa omonimã semnatãde Mircea Eliade.Petroºani ne era cunoscut deja ca fiind unloc teatral important, cuproducþii ºi proiecteinteresante. Colaborareaefectivã am început-o laînceputul verii, prininvitarea la festivalul nostru de la Roma,teatROmania_emersionisceniche, a unei pieseproduse la Petroºani.Satisfacþia noastrã este

deci mare în a continuacolaborarea începutã prinaceastã descindere înoraºul vostru, în acestmoment.

– Cum este publiculromân? Sunt diferenþeîntre noi ºi italieni?Dar actorii?

Tazio Torrini:Publicul român, sprediferenþã de cel italian,are o altã tradiþie deculturã teatralã, în carespecializarea pe anumitedomenii teatrale e maipuþin marcatã, cuexcepþia capitalei ºi amarilor centre univer-sitare, unde diferenþiereae mai marcatã. Ca ºi gus-turile, de altfel. În plus,prezenþa activitãþilorteatrale în oraºele mici ºiîn zonele rurale e încãdestul de redusã, de undeºi absenþa unui public

teatral structurat în acesterealitãþi. În ce priveºtestatutul actorilor din celedouã þãri, el este deasemenea diferit, datoritãcontextului istoric ºi aldiferenþelor de tradiþii nunumai culturale, ci ºiinstituþionale. Ar fi multde discutat aici… certeste cã de ambele pãrþiexistã oportunitãþi decunoaºtere ºi cooperaremai strânsã. E tocmaidirecþia pe care încercãmsã fim constructivi.

– Ce ar trebui fãcutpentru ca lumea sãfie atrasã de scenã,de sala de spectacole,mai exact? Unde seregãseºte tânãra generaþie?

Tazio Torrini:Depinde de fiecare context local, dar ºi deresursele umane ºi mate-

riale pe care companiilele au pentru a fi incisivela nivel social. Cu sigu-ranþã, eforturile ar trebuiconcentrate mai ales, darnu exclusiv, asupra tine-rilor ºi copiilor, adicã apublicului adult de mâine.Aici instituþiile ºcolare auun rol important în afavoriza cunoaºterealumii teatrului, menireaartei dramatice ºi rolul eispiritual.

– Aþi ales, pentruRomânia, o piesã alui Matei Viºniec. Esteo coincidenþã cã ºiactorii de la Petroºaniau mers tot pe acestautor, în Italia?

Tazio Torrini: Piesaa intrat în lucru ºi prezen-tatã într-o formã embrio-narã acum un an, mon-tatã în limba italianã dargânditã universal, aºacum e ºi scriitura luiViºniec, ºi anume desti-natã unui public fãrãfrontiere. Desigur, înfiecare context naþionalpiesa poate avea uneleaccente de culoare, saude rezonanþã emotivã,diferite, datoritã sensibi-litãþii fiecãrei persoaneimplicate. Este doar ocoincidenþã cã ºi actriþelede la I.D. Sîrbu au venitla Roma tot cu o piesã„viºniechianã”, printrealtele la fel de universalãprin problemele pe carele pune, în pofida titluluiºi a problematicii ei dereflexie iniþialã – ºianume, violenþeleîmpotriva femeilorcomise în rãzboiul dinBosnia. Viºniec e totuºinu numai un important

dramaturg contemporan,dar e ºi unul destul decunoscut în Italia. Înmomentul de faþã, înmulte þãri e cel mai publicat ºi cunoscut dramaturg român înviaþã. Sã sperãm cã ºialþii îi vor pãºi pe urme!

– Care au fostecourile participãriiactorilor noºtri înItalia?

Tazio Torrini:Ecourile au fost pozitiveºi încurajatoare, nunumai pentru piesa însine, ci ºi pentru pro-ducþiile româneºti de calitate, care ar merita ocirculaþie ºi o vizibilitateinternaþionalã mult, multmai ample. Noi am fãcutun pas în aceastãdirecþie, dar e nevoie deproiecte similare con-stante, dar nu numai înreþeaua marilor festivaluride teatru europene, careau ºi bugete pe mãsurã.E importantã pro-movarea producþiilor ºiproiectelor de calitate,indiferent cã e vorba degrupuri independente saude trupe aparþinândteatrelor aºa-zise deprovincie, uneori penedrept þinute pe tuºã.

– Ce urmeazã înproiectele de viitor? Îiinclud aceste proiecteºi pe actorii români?

Tazio Torrini: Amvrea sã contribuim încontinuare la consoli-darea ºi lãrgirea formelorde cooperare activate înultimii ani pe versantulItalia-România, prinproiecte care sã includã,evident, actori ºi regizoriromâni. Formele, ca ºirezultatele, vor depindede mai multe variabile.Suntem însã încrezãtoricã vom vedea evoluþii frumoase, rodnice.

Compania TellurisAssociati din Pontedera(Toscana) ne-a prezentatla Petroºani spectacolulIluzionistul, dupã texte deViºniec din Omul pubelã.Regia: Letteria Giuffrè.Cu Tazio Torrini (oneman show).

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 20148 Actualitate Actualitate 9

M unicipiul Petroºani agãzduit o premierã

expoziþionalã de artã.Pentru prima datã, doiartiºti veniþi din Americade Sud ºi-au expuslucrãrile în localitateaamplasatã la poaleleMunþilor Parâng. Cei doisunt soþ ºi soþie, MonicaSusana Figus, respectivCristian Jorge Delgado.

„Eu am venit sã-mi prezint oserie de lucrãri de picturã inspi-rate de actualitatea argentini-anã. Este vorba despre picturi,ca sã le spun aºa, de artãabstractã. Vorbesc româneºtepentru cã am fãcut ºcoala dearte aici, în România, ºi amînvãþat limba dumneavoastrãfoarte repede pentru cãseamãnã foarte mult cu spanio-la. Iubesc România, limbaromânã ºi istoria dumneavoas-trã, care este una deosebitã. Înplus, consider cã Brâncuºi estecel mai mare artist contempo-ran al umanitãþii, acesta fiindrealizatorul unor opere de artãdeosebite. Vreau, ca în zileleurmãtoare, sã ajung laTârgu Jiu pentru avedea ColoanaInfinitului, Masa Tãceriiºi Poarta Sãrutului.Toate acestea suntopere de importanþãdeosebitã ale artei universale”, a declaratMonica Susana Figus.

„Despre Petroºani ºiValea Jiului am aflat,pentru prima datã, depe internet. Tot de peinternet am aflat ºidespre galeria de artã alui Sergiu Ianza. Amvenit pentru prima datãîn Petroºani la îndemnulsoþiei mele dar ºi pentrufaptul cã ºtiu cã aici, în

judeþul Hunedoara, a fost cen-trul civilizaþiei dacice. Eu am caobiect de activitate primordialfotografierea vechilor cetãþi aleincaºilor. Prin urmare, îmidoresc sã vizitez ºi sã fotografiezºi urmele istoriei vechi ale strãmoºilor dumneavoastrã.Istoria veche este cea care mã pasioneazã”, a declaratfotograful argentinian CristianJorge Delgado.

Expoziþia derulatã sub denumirea „Amprente dinAmerica de Sud” a fost gãzduitãde galeria de artã a FundaþieiIanza-Art Inter Cultural. „Mãbucur cã am avut ocazia sã gãzduiesc o astfel de expoziþierealizatã de prieteni de-ai meidin America de Sud. Atât pic-turile cât ºi fotografiile realizatede cãtre Susana ºi Cristian suntunele deosebite. Este o pre-mierã pentru Petroºani aceastãexpoziþie care gãzduieºte picturiºi poze venite din America deSud”, a declarat Cristian SergiuIanza, organizatorul manifestãrii.Vernisajul expoziþiei ”sud –americane” a avut loc vineri, 19septembrie, 2014.

MirMircea cea NISTORNISTOR

„Amprente” expoziþionalesud – americane

Iluzionistul – teatru altfel, la PetroºaniT azio Torrini – un actor tânr din Italia, a

ajuns pe scena de la Petroºani ºi, chiardacã spectatorii nu sunt acomodaþi cu teatrulîn forma în care a fost creatã piesa deaceastã datã, putem vorbi despre încã o ideeineditã. Vineri seara, sala Teatrului DramaticI.D Sîrbu a fost animatã de vreo 100 deoameni, care vrut sã vadã o piesã adusã lanoi de o trupã de teatru din Italia.

A fost ca un rãspuns laceea ce actorii noºtri aujucat la Roma, laînceputul verii ºi chiardacã nu au fost obiºnuiþiîn acest fel, cu subtitrareîn spatele scenei, specta-torii au plecat încântaþide idee. În fapt, actorulcare a susþinut unmonolog timp de maibine de o orã ºi jumãtate,

ne-a purtat prin maimulte lumi, epoci,creionând ideea cã suntem niºte marioneteacþionate de butoane. Nu i-a fost uºor, dar ainteracþionat perfect cupublicul, stârnind o seriede reacþii contradictorii,de la nedumerire, la plictisealã, pentru ca maiapoi sã revinã la un soi de dialog orb, în care

publicul s-a angrenat maigreoi iniþial, dar s-a lãsatpurtat pânã la capãt într-un soi de curiozitatenemaiîntâlnitã.

Am vrut sã ºtim cums-a simþit actorul laPetroºani ºi vã redãm încontinuare interviul de lafinalul piesei.

– Aþi ajuns în ValeaJiului ºi vreau sã ºtiudacã este aºa cum v-aþi aºteptat. Cumgãsiþi oraºul nostru,mai ales cã aþi ajunsîntr-un moment încare se desfãºoarã unfestival cu muzicã ºipetreceri în aer liber?

Tazio Torrini:Suntem bucuroºi cã amsosit în Valea Jiului. Peaici mai trecuserãm acumdoi ani când am jucat laTg. Jiu Coloananesfârºitã, adaptatã ºi montatã tot de regizoarea companiei,Letteria Giuffrè, dupãpiesa omonimã semnatãde Mircea Eliade.Petroºani ne era cunoscut deja ca fiind unloc teatral important, cuproducþii ºi proiecteinteresante. Colaborareaefectivã am început-o laînceputul verii, prininvitarea la festivalul nostru de la Roma,teatROmania_emersionisceniche, a unei pieseproduse la Petroºani.Satisfacþia noastrã este

deci mare în a continuacolaborarea începutã prinaceastã descindere înoraºul vostru, în acestmoment.

– Cum este publiculromân? Sunt diferenþeîntre noi ºi italieni?Dar actorii?

Tazio Torrini:Publicul român, sprediferenþã de cel italian,are o altã tradiþie deculturã teatralã, în carespecializarea pe anumitedomenii teatrale e maipuþin marcatã, cuexcepþia capitalei ºi amarilor centre univer-sitare, unde diferenþiereae mai marcatã. Ca ºi gus-turile, de altfel. În plus,prezenþa activitãþilorteatrale în oraºele mici ºiîn zonele rurale e încãdestul de redusã, de undeºi absenþa unui public

teatral structurat în acesterealitãþi. În ce priveºtestatutul actorilor din celedouã þãri, el este deasemenea diferit, datoritãcontextului istoric ºi aldiferenþelor de tradiþii nunumai culturale, ci ºiinstituþionale. Ar fi multde discutat aici… certeste cã de ambele pãrþiexistã oportunitãþi decunoaºtere ºi cooperaremai strânsã. E tocmaidirecþia pe care încercãmsã fim constructivi.

– Ce ar trebui fãcutpentru ca lumea sãfie atrasã de scenã,de sala de spectacole,mai exact? Unde seregãseºte tânãra generaþie?

Tazio Torrini:Depinde de fiecare context local, dar ºi deresursele umane ºi mate-

riale pe care companiilele au pentru a fi incisivela nivel social. Cu sigu-ranþã, eforturile ar trebuiconcentrate mai ales, darnu exclusiv, asupra tine-rilor ºi copiilor, adicã apublicului adult de mâine.Aici instituþiile ºcolare auun rol important în afavoriza cunoaºterealumii teatrului, menireaartei dramatice ºi rolul eispiritual.

– Aþi ales, pentruRomânia, o piesã alui Matei Viºniec. Esteo coincidenþã cã ºiactorii de la Petroºaniau mers tot pe acestautor, în Italia?

Tazio Torrini: Piesaa intrat în lucru ºi prezen-tatã într-o formã embrio-narã acum un an, mon-tatã în limba italianã dargânditã universal, aºacum e ºi scriitura luiViºniec, ºi anume desti-natã unui public fãrãfrontiere. Desigur, înfiecare context naþionalpiesa poate avea uneleaccente de culoare, saude rezonanþã emotivã,diferite, datoritã sensibi-litãþii fiecãrei persoaneimplicate. Este doar ocoincidenþã cã ºi actriþelede la I.D. Sîrbu au venitla Roma tot cu o piesã„viºniechianã”, printrealtele la fel de universalãprin problemele pe carele pune, în pofida titluluiºi a problematicii ei dereflexie iniþialã – ºianume, violenþeleîmpotriva femeilorcomise în rãzboiul dinBosnia. Viºniec e totuºinu numai un important

dramaturg contemporan,dar e ºi unul destul decunoscut în Italia. Înmomentul de faþã, înmulte þãri e cel mai publicat ºi cunoscut dramaturg român înviaþã. Sã sperãm cã ºialþii îi vor pãºi pe urme!

– Care au fostecourile participãriiactorilor noºtri înItalia?

Tazio Torrini:Ecourile au fost pozitiveºi încurajatoare, nunumai pentru piesa însine, ci ºi pentru pro-ducþiile româneºti de calitate, care ar merita ocirculaþie ºi o vizibilitateinternaþionalã mult, multmai ample. Noi am fãcutun pas în aceastãdirecþie, dar e nevoie deproiecte similare con-stante, dar nu numai înreþeaua marilor festivaluride teatru europene, careau ºi bugete pe mãsurã.E importantã pro-movarea producþiilor ºiproiectelor de calitate,indiferent cã e vorba degrupuri independente saude trupe aparþinândteatrelor aºa-zise deprovincie, uneori penedrept þinute pe tuºã.

– Ce urmeazã înproiectele de viitor? Îiinclud aceste proiecteºi pe actorii români?

Tazio Torrini: Amvrea sã contribuim încontinuare la consoli-darea ºi lãrgirea formelorde cooperare activate înultimii ani pe versantulItalia-România, prinproiecte care sã includã,evident, actori ºi regizoriromâni. Formele, ca ºirezultatele, vor depindede mai multe variabile.Suntem însã încrezãtoricã vom vedea evoluþii frumoase, rodnice.

Compania TellurisAssociati din Pontedera(Toscana) ne-a prezentatla Petroºani spectacolulIluzionistul, dupã texte deViºniec din Omul pubelã.Regia: Letteria Giuffrè.Cu Tazio Torrini (oneman show).

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 20148 Actualitate Actualitate 9

M unicipiul Petroºani agãzduit o premierã

expoziþionalã de artã.Pentru prima datã, doiartiºti veniþi din Americade Sud ºi-au expuslucrãrile în localitateaamplasatã la poaleleMunþilor Parâng. Cei doisunt soþ ºi soþie, MonicaSusana Figus, respectivCristian Jorge Delgado.

„Eu am venit sã-mi prezint oserie de lucrãri de picturã inspi-rate de actualitatea argentini-anã. Este vorba despre picturi,ca sã le spun aºa, de artãabstractã. Vorbesc româneºtepentru cã am fãcut ºcoala dearte aici, în România, ºi amînvãþat limba dumneavoastrãfoarte repede pentru cãseamãnã foarte mult cu spanio-la. Iubesc România, limbaromânã ºi istoria dumneavoas-trã, care este una deosebitã. Înplus, consider cã Brâncuºi estecel mai mare artist contempo-ran al umanitãþii, acesta fiindrealizatorul unor opere de artãdeosebite. Vreau, ca în zileleurmãtoare, sã ajung laTârgu Jiu pentru avedea ColoanaInfinitului, Masa Tãceriiºi Poarta Sãrutului.Toate acestea suntopere de importanþãdeosebitã ale artei universale”, a declaratMonica Susana Figus.

„Despre Petroºani ºiValea Jiului am aflat,pentru prima datã, depe internet. Tot de peinternet am aflat ºidespre galeria de artã alui Sergiu Ianza. Amvenit pentru prima datãîn Petroºani la îndemnulsoþiei mele dar ºi pentrufaptul cã ºtiu cã aici, în

judeþul Hunedoara, a fost cen-trul civilizaþiei dacice. Eu am caobiect de activitate primordialfotografierea vechilor cetãþi aleincaºilor. Prin urmare, îmidoresc sã vizitez ºi sã fotografiezºi urmele istoriei vechi ale strãmoºilor dumneavoastrã.Istoria veche este cea care mã pasioneazã”, a declaratfotograful argentinian CristianJorge Delgado.

Expoziþia derulatã sub denumirea „Amprente dinAmerica de Sud” a fost gãzduitãde galeria de artã a FundaþieiIanza-Art Inter Cultural. „Mãbucur cã am avut ocazia sã gãzduiesc o astfel de expoziþierealizatã de prieteni de-ai meidin America de Sud. Atât pic-turile cât ºi fotografiile realizatede cãtre Susana ºi Cristian suntunele deosebite. Este o pre-mierã pentru Petroºani aceastãexpoziþie care gãzduieºte picturiºi poze venite din America deSud”, a declarat Cristian SergiuIanza, organizatorul manifestãrii.Vernisajul expoziþiei ”sud –americane” a avut loc vineri, 19septembrie, 2014.

MirMircea cea NISTORNISTOR

„Amprente” expoziþionalesud – americane

Iluzionistul – teatru altfel, la PetroºaniT azio Torrini – un actor tânr din Italia, a

ajuns pe scena de la Petroºani ºi, chiardacã spectatorii nu sunt acomodaþi cu teatrulîn forma în care a fost creatã piesa deaceastã datã, putem vorbi despre încã o ideeineditã. Vineri seara, sala Teatrului DramaticI.D Sîrbu a fost animatã de vreo 100 deoameni, care vrut sã vadã o piesã adusã lanoi de o trupã de teatru din Italia.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

REDACÞIEI COTIDIANULUI “CRONICA VÃII JIULUI”

Articolul publicat în apariþia din 19 septembrie 2014 alcotidianului Cronica Vãii Jiului, sub semnãtura lui DianaMitrache ºi Carmen Cosman-Preda, intitulat «Greva foamei laPreparaþia Coroieºti Entitatea economicã modernizatã printr-un credit extern, închisã de conducerea CEH » neobligã la o reacþie oficialã care nu intenþioneazã sã contestedreptul la opinie al cititorilor de presã ºi cu atât mai puþin pecel al salariaþilor SCEH-SA, ci sã prezinte, punctual ºi fãrãpatos, date legate de reorganizarea S CEH-SA.

Solicitãm publicarea celor de mai jos ca „Drept la replicã”,în aceleaºi condiþii tipografice ca cele ale articolului la carefacem referire.

DREPT LA REPLICÃPunctele de lucru Staþia de Salvare Minierã ºi Prepararea

Cãrbunelui Valea Jiului nu sunt închise ºi nu se vor închide.Mãsurile privind reorganizarea acestor puncte de lucru nuprevãd închiderea activitãþii. Având în vedere efectivelereduse, nu se mai justificã personalul de conducere de la celedoua puncte de lucru. O astfel de organizare se preteazãpunctelor de lucru cu efective mari. Punctul de lucruPrepararea Cãrbunelui Valea Jiului se va închide numai atuncicând se vor înfiinþa preparaþii la fiecare punct de lucru.

Activitãþile desfãºurate la punctele de lucru Staþia deSalvare Minierã ºi Prepararea Cãrbunelui Valea Jiului se redistribuie în cadrul sucursalei Divizia Minierã, cu excepþiaposturilor de conducere, care se desfiinþeazã.

Angajaþii se redistribuie conform activitãþilor pe care ledesfãºoarã, iar celor care ocupã posturi ce se desfiinþeazã li seoferã posturi corespunzãtoare pregãtirii profesionale.

Personalul de la cele douã puncte de lucru menþionate maisus va fi redistribuit în totalitate, astfel cã nu se pune problema concedierii.

Vã stãm la dispoziþie pentru orice informaþii suplimentarecare v-ar putea forma o opinie clarã ºi corectã.

Biroul de presã al S CEH-SA

DianaMITRACHE

„Minciuni! Nemint sã tãcem! Gata!Nu mai vrem, stãmaici pânã mai putem.Nu mã simt foarte

bine ºi a venit decâteva ori ºi sal-varea, dar încã maipot”, a declarat sâm-bãtã, dupã 3 zile degreva foamei, DorinVezure. În aceeaºisituaþie este ºi coleg-

ul sãu care aintrat cu o zidupã Vezureîn grevafoamei, iarstarea sa desãnãtateeste maiprecarã.„Colegulmeu Petrenu e foartebine, areceva prob-leme, dar nurenunþãm”,a mai adãu-gat Vezure.

Dorin

Vezure a decis sã numai mãnânce dincauzã cã oamenii dinsubordinea lui vor finevoiþi sã plece,graþie unei decizii pecare o considerãaberantã, de reduc-ere a pierderilor.Asta cu atât maimult cu cât a aflatcu stupoare cã acestaspect a fost discu-tat joi la Bucureºtide membrii Consi-liului de Admi-nistraþie ºi ei nu aufost informaþi.Fiecare decizie de

reducere a cheltu-ielilor pe care cei dela ComplexulEnergetic Hune-doara au vrut sã opunã în practicã, afost urmatã de astfelde proteste. Lumeasindicalã a reacþion-at ºi aceasta esteultima rãbufnire aminerilor. Liderul dela preparaþia Co-roieºti spune cã vasta în greva foameipânã ce situaþia seva remedia, deoa-rece nu este deacord sã laseoamenii sã plece dinacest punct de lucru.

Liderii rãmân nemâncaþiD orin Vezure, liderul departa-mentului Viitorul de la

Sindicatul Muntele, nu renunþã lagreva foamei, iar lui i s-a alãturatcolegul sãu Petre Todericiu, lãcãtuºla Preparaþie. Ambii sunt deciºi sãnu cedeze, pânã ce nu vor fi luaþi încalcul, iar în ce priveºte comunicatulremis presei de conducerea CEH,Vezure spune cã sunt doar minciuni.

REDACÞIEI COTIDIANULUI “CRONICA VÃII JIULUI”Articolul publicat în apariþia din 19 septembrie 2014 al cotidianului Cronica Vãii

Jiului, sub semnãtura lui Carmen Cosman-Preda, intitulat « ,, Crimã,, cu premed-itare CEH pregãteºte un import masiv de huilã, în timp ce minerilor da la Închiderile-a interzis sã lucreze în week-end!» ne obligã la o reacþie oficialã care nuintenþioneazã sã conteste dreptul la opinie al cititorilor de presã ºi cu atât mai puþinpe cel al salariaþilor SCEH-SA, ci sã prezinte, punctual ºi fãrã patos, date legate deactivitatea S CEH-SA.

Solicitãm publicarea celor de mai jos ca „Drept la replicã”, în aceleaºi condiþiitipografice ca cele ale articolului la care facem referire.

DREPT LA REPLICÃMunca suplimentarã este tratatã conform Contractului Colectiv de Muncã ºi a

Codului Muncii. Preþul cu care este produs cãrbunele din S CEH-SA este de peste 100 lei/gcal

în timp ce preþul cãrbunelui care se va achiziþiona în baza procedurii, din altesurse, este de aproximativ 70 lei/ gcal inclus transportul. Necesitatea achiziþionãriiacestei cantitãþi reiese din contractul cu Transelectica privind prestarea serviciilor desistem, mai exact rezerva terþiarã lentã ºi de prevederile Programului de iarnã îndomeniul energetic pentru asigurarea funcþionãrii în condiþii de siguranþã ºi stabili-tate a sistemului Electroenergetic Naþional în perioada 1 octombrie 2014 – 31martie 2015.

Referitor la declaraþiile domnului Petre NICA precizãm urmãtoarele cu privire lerelaþia cu societatea chinezã:

- s-a încheiat un contract a cãrui intrare în efectivitate aste condiþionatã deplata avansului de 15% plãtibilã executantului, adicã de 271 milioane dolari ºi deprezentarea garanþiilor convenite deja ca formã cu compania chinezã exclusivactive ale Sucursalei Electrocentrale Deva.

În ceea ce priveºte achiziþia de echipament minier, precizãm ca procedura a fostanulatã deoarece partenerii polonezi nu au respectat prevederile Ordonanþei nr.34/2006.

In perioada 28.09.2014-02.10.2014 la invitaþia unor firme germane special-izate în producþie de echipament minier, o delegaþie din cadrul S CEH-SA se vadeplasa în aceste fabrici, urmând ca dupã aceastã deplasare, având informaþiiledespre caracteristicile ºi performanþele echipamentelor produse de firmele ger-mane cât ºi cele dobândite anterior din discuþiile cu reprezentanþii unor firme dinPolonia ºi China, se va organiza o nouã procedurã de achiziþie a echipamentuluiminier necesar pentru cele 4 exploatãri miniere, în baza unui caiet de sarcini diferitfaþã de cel anterior.

Vã stãm la dispoziþie pentru orice informaþii suplimentare care v-ar putea formao opinie clarã ºi corectã.

Biroul de presã al S CEH-SA

Mircea NISTOR

Actele vor fi prim-ite la domiciliu ºiînmânate de cãtrepoºtaºi, pe baza bulet-inului de identitate ºia semnãturii de prim-ire. În cazul în caretitularul nu va fi gãsitacasã, de douã ori,cardul va fi returnatCasei Judeþene deAsigurãri de Sãnãtatede unde va putea firidicat. Actul aratãexact ca ºi un cardbancar, având ºi uncip încorporat. Lavedere sunt scrisenumele ºi prenumele,un cod de asigurat, unnumãr de card ºi dataexpirãrii.

Cu începere din2015, toate serviciilemedicale oferite asigu-raþilor vor fi decon-date doar pe bazaacestui card de sãnã-tate. “Operaþiunea aînceput ºi nu prea aînceput. Mai sunt

multe lucruri de pus lapunct, asta, încondiþiile în carenumãrul poºtaºiloreste foarte mic.

Angajaþii Poºteimai au ºi alte activitãþiiar distribuirea car-durilor de sãnãtateeste un fel de bonusnegativ. Nu ºtiu cumne vom descurca”, adeclarat reprezentan-tul unui oficiu poºtaldin Valea Jiului.

Pentru judeþulHunedoara au fosttipãrite circa 322.000de carduri, acesteaurmând a fi distribuitede cãtre poºtaºi, înlunile septembrie ºioctombrie.

Cardurile sunt acor-date tuturor celor careau vârsta de peste 18ani, indiferent dacãsunt sau nu asiguraþi,ºi sunt valabile doar încazul în care aceºtiaau achitatã la zi asigu-rarea medicalã. Primiibeneficiari, în

Petroºani, ai car-durilor de sãnãtate aufost bolnavii de lacentrul de dializã careau intrat în posesiaacestora în luna iunie.

Cardul de sãnãtateprimit acasã de cãtreasigurat este inactiv.Dupã ce va intra înposesia acestuia, asig-uratul îl va prezenta,pentru activare, laprima vizitã efectuatãla un furnizor de ser-vicii medicale.

Mai exact, pin-ulde transport al car-dului naþional (0000)va fi schimbat cu unpin personalizat.Acesta va fi introdusºi confirmat (person-al) de cãtre pacient.Personalizarea pin-ului este obligatorie,în caz contrar, cardulrãmânând în stareinactivã.

Potrivit LegiiSãnãtãþii nr. 95 /2006, cardul naþion-al de sãnãtate tre-buia sã fie introdus

în România pânã lafinele anului 2007,însã acest lucru nu s-a întâmplat.

Datoritã unor anu-mite “probleme” dis-tribuirea acestuia afost amânatã pentruanul 2014. În paran-tezã fie spus,rãmâne de vãzutdacã noul act va fi(sau nu) util laceva…


DianaMITRACHE

Inculpaþii vin dinnou sã asiste la ple-doariile martorilor înacest caz. PotrivitInstanþei de laPetroºani, la termenuldin 23 septembrie vorajunge salvatorii careau participat la acþi-unea de recuperare avictimelor din minã,dar la dosar vorajunge ºi contraexper-tizele efectuate despecialiºti. „Vor ficitaþi martorii BorcaPetru, Doºa Mihai ºiMununar Gheorghe.Se va emite o adresãdomnului expert MateiIlie pentru ca acesta,

împreunã cu experþiiparte Cosma Eugen,Onica Ilie ºi ZolerCarol, sã completezeexpertiza dispusã încauzã în sensul de arãspunde ºi obiec-tivelor stabilite pentruefectuarea expertizeiîn domeniul electro-mecanic maºini ºiechipamente miniere.Se va emite o adresãcãtre SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului SA– Sucursala MinaUricani, pentru a necomunica fiºele depontaj ale victimelor,pentru perioada01–05.02.2011”, searatã în soluþia ce afost publicatã pe site-

ul Judecãtoriei de laPetroºani, la fineleºedinþei din 17 iunie2014.

Mai mult, instanþa acerut celor de la minaUricani „sã permitãaccesul în subteran lamomentul efectuãriiexpertizei, inclusiv laorizontul 400, atâtdomnului expert MateiIlie, experþilor parteCosma Eugen, Onica

Ilie ºi Zoler Carol,inculpaþilor CiucãAurelian Dragoº,Moga Florin Nicuºor,Butari Lucian Claudiuºi Moldovan Florinelcât ºi reprezentantuluipãrþilor civile, adicãavocatului TomescuDaniel”.

Potrivit avocatuluiTomescu, însã, pânãacum nu s-a ajuns înlocul tragediei.

Monika BACIU

“In 2014 a fostadoptata legea volun-tariatului care prevedeparticiparea anumitorpersoane fizice la anu-mite activitati in spri-jinul altor persoanefizice sau juridice darfara scop lucrative, inbaza unui contract devoluntariat iar prinlege se prevad si anu-mite drepturi si oblig-atii atat ale voluntaru-lui cat si ale organiza-tiei gazda, dar nu suntatributii in sarcinaAgentiei Judetenepentru OcupareaForte de Munca.

In general autori-tatile publice localesunt cele care au sta-bilite anumite atributiipentru srijinirea siincurajarea activitati

de voluntariat”, adeclarat Rodica PeterDirector AJOFHunedoara.

Voluntariatul seconsiderã experienþã,astfel de aceastãperioadã se va þinecont la momentulpensionãrii.

“Aceasta este nou-tatea pe care o aduceaceasta lege, perioadadesfasurata ca volun-tariat se consideraexperienta in activi-tate si in specialitateain unitatea pe care odesfasoara volun-tarul”, a mai precizatsursa citata.

Legea îºi propunepromovarea ideii devoluntariat, în condiþi-ile în care România sesitueazã la jumãtateamediei europene laacest capitol.

Voluntariatul, onecunoscutã

A nul acesta a fost aprobatãlegea voluntariatului.

Reprezentanþii Agenþiei judeþenepentru Ocuparea Forþei de MuncãHunedoara spun cã autoritãþilelocale sunt cele care trebuie sã seimplice în aceastã reglementare.

Vin cardurile de sãnãtate, dupã 7 ani de amânãri

C u începere de vineri, 19 septembrie, a demarat operaþiunea de dis-tribuire a cardurilor de sãnãtate ºi în judeþul Hunedoara. Acþiunea se

deruleazã prin intermediul Poºtei Române.

Inculpaþii de la Uricani, chemaþi la barã

Î n aceastã dimineaþã se reia procesul intentat ºefilor de la Mina Uricanide pe vremea exploziei de pe galeria principalã, care a ucis 5 elec-

tricieni. În faþa instanþei ajung azi salvatorii minieri. Ultimul termen a fostînainte de vacanþa judecãtorilor.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 201412 Life&Style

M ulþi dintre noisuntem într-o

continuã cãutare dupãechilibrul dintre viaþapersonalã ºi cea profe-sionalã, tocmai pentrucã avem senzaþia cãmunca ne rãpeºte preamult timp ºi energiedin viaþa de zi cu zi.

În loc sã ne vãitãm ºi sãbombãnim, am putea puneîn practicã mici trucuri princare sã simþim cã trãim maimult pentru noi înºine ºi maipuþin pentru muncã, ºef saucariera, care – oricît deimportantã ar fi – nu poatesuplini bucuriile venite dinviaþa noastrã socialã ºi dincea de familie.

Curajul de aspune „Stop!”

În cele mai multe cazuri,indiferent dacã lucrezi fulltime sau part time, sacrifi-ciul emoþional ºi energeticeste mai mereu mai maredecît rãsplãtirea financiarã.O retribuire mai micã decîtimplicarea nu este întot-deauna un lucru negativ, dar dacã se întinde pe operioadã lungã de timp,

uneori chiar ani, trebuie sã-þirevizuieºti poziþia. Meritãefortul? Ai ºanse sãavansezi? Este apreciatãmunca ta? Te vezi în aceeaºipoziþie ºi la aceeaºi com-panie ºi peste trei ani? Dacãrãspunsurile sînt afirmativeînseamnã cã meritã efortulpentru cã te simþi împlinit înceea ce faci, explica SimonNorth, fondator al „PositionIgnition”, cea mai mai maricompanii de consultanþã încarierã din Marea Britanie.Dacã rãspunsurile la întrebãrile anterioare sîntnegative, ori ceri o mãrirede salariu, ori îþi cauþi alt locde muncã în altã parte. A renunþa la un job nu

înseamnã o înfrîngere per-sonalã ºi nici profesionalã,cu atît mai mult cu cît nutrãim pe vremurile comunis-mului cînd multe persoanelucrau în acelaºi loc aproapeo viaþã.

Cum stai cutonusul

În diversele perioade dinviaþã se întîmpla adesea sãneglijãm propriul fizic dincauza oboselii, a sarcinilorcare trebui îndeplinite dupãmuncã, pentru casa ºi pentru familie ºi aºa maideparte. Dacã o astfelperioada de cîteva luni estede înþeles ºi pardonabila,dacã se întinde pe mai mult

ºi, pur ºi simplu, simþi cãmuºchii tãi se lãsã pe zi cetrece, iar trei etaje de urcatpe scãri îþi par chinuitoare,atunci este cazul sã iei atitu-dine ºi sã te pui în miºcare.

Indiferent cîte scuze aigãsi – jobul, copiii, familia –tu eºti singurul vinovat pen-tru condiþia ta fizicã. Ca sãîncepi sã-þi recapeþi tonusul,nu trebuie neapãrat sã-þi faciun abonament la salã ºi sãaloci douã ore de aproxima-tiv trei-patru ori pe sãp-tãmînã. Încearcã sã faciworkout acasã folosindu-tede programe de 8 minute,10 minute sau 30 de minutede fitness pe care le gãseºtipe youtube.

Nu mai lîncezi în rutinã

Ne plîngem de rutinã, darpuþini dintre noi recunosc cãse simt, de fapt, confortabilîn propria rutinã. Încearcãsã introduci în programultãu zilnic ceva nou, fie cã evorba de o plimbare, de oieºire de o orã la un vin cuun vechi prieten, de o ieºirecu colegii de muncã sau purºi simplu de o plimbare cupartenerul. De cînd nu aimai ieºit sã te plimbi, pur ºisimplu, cu iubitul sau cusoþul seara, doar voi doi?

Nu mai fi ahtiatdupã control

Cînd lucrurile ne scapã desub control, ne panicãm.ªtim cã salariul ne intra pedatã X, iar dacã a intrat ziuaurmãtoare ne facem mii degînduri negre ºi ne vedemdeja în stradã cu toate catrafusele pe care le avem.Avem tabieturi pe care,dacã nu le putem îndeplini,rãmînem încruntaþi toatãziua. Persoana cu care tre-buie sã ne întîlnim întîrzie10 minute ºi deja ne apucatoþi nervii pentru cã ne-amplanificat tot timpul liber laminut. Ei bine, nu este cazulsã procedãm aºa ºi ar fi binesã mai lãsãm unele lucruri lavoia întîmplãrii. De ce?Pentru cã a avea veºnic control asupra lucrurilor estesolicitant psihic ºi, uneori,chiar epuizant. Ce dacã aîntîrziat salariul o zi, poate s-a întîmplat la fel ºi acumtrei luni ºi totuºi l-ai primitcu o zi întîrziere ºi þi-ai achi-tat tot ce aveai de achitat?!Ce dacã prietenul întîrzie 10minute?! Acordã-þi þie aceste10 minute ºi deconecteazãde lume chiar dacã eºti înmijlocul mulþimii. Priveºte,observã, pierde-þi privirea înpeisaj. Meritã!

P ersoanelecare merg

cu maºina per-sonalã la loculde muncã sîntnefericite, com-parativ cu celecare circulã pejos sau cu bici-cletã, potrivitunui studiu.

Trecerea de lamaºinã la bicicletãpoate avea efectepozitive asupra psi-hicului, arata studiulla care au participat18.000 de englezi.

În plus, chiar ºicei care folosescmijlocul de transportîn comun se declarãmai fericiþi decît ceicare obiºnuiesc sãconducã pînã lamuncã, scrie BBC.Cercetãtorii sunt depãrere cã politicileprin care oameniisînt încurajaþi sã-ºilase maºinile acasã

pot avea un impactfoarte mare asuprastãrii de spirit.

Beneficiile pecare miºcarea lepoate avea asuprafizicului sînt dejacunoscute, însãstudiul întãreºteideea cã pot existaefecte pozitive ºiasupra psihicului.

73% dintre par-ticipanþii la studiumerg cu maºina laserviciu, 13% pejos, iar 3% fac nave-ta cu bicicleta.Aproximativ 11%folosesc transportulpublic în comun.

Cei care circulãpe jos sau cu bicicle-ta au un nivel albunãstãrii mai ridi-cat, comparativ cucei care alegmaºina.

În plus, oameniide ºtiinþã au analizatun grup mic deoameni ºi au con-

statat cã în momen-tul în care aceºtia aurenunþat la maºinãîn favoarea bicicleteisau a mersului pejos au devenit maifericiþi.

"Cu cît oameniipetrec mai multtimp în maºinã, cu atît starea lor psihologicã seînrãutãþeºte, eisimþindu-se mai binecînd merg pe jos lalocul de muncã. Aiputea crede cã fac-

torii precum aglome-raþia pot reprezentao cauzã a stresului.Dar, autobuzele sautrenurile oferãoamenilor timp sãse relaxeze, sãciteascã, iar plim-barea pînã în staþiade autobuz sau pînãla garã, pare sã leridice moralul", adeclarat conducã-torul studiului, AdamMartin, din cadrulªcolii Medicale dinNorwich.

Naveta pe bicicleta te face mai fericit

Cum sã-þi echilibrezi viaþa personalã cu viaþa profesionalã

D upã ceproiecþiile de

film în aer liber, dela începutul luniiseptembrie, s-audovedit a fi un realsucces, edilii dinPetroºani vor sãpermanentizezeacest tip de eveniment.

Primarul municipiu-lui Petroºani, TiberiuIacob – Ridzi, adeclarat cã se gândeºteca, de la anul, înPetroºani sã fie organizat chiar un festival de film în aerliber. „Pentru anulviitor avem în intenþie,ºi o sã supun atenþieiConsiliului Local, organizarea unui festival de film în aerliber, pentru cã aceastãcaravanã culturalã, pecare am avut-o pe datade 1 ºi 2 septembriecu proiecþia de film în aer liber, a fost unsucces”, a spus TiberiuIacob – Ridzi.

Anul acesta, iubitoriide filme au avut la dispoziþie douã zile în care sã meargã lacinema în aer liber ºi,mai mult, gratuit. Înperioada 1 -2 septem-brie, la Petroºani apoposit CaravanaFilmului, iar proiecþiileau avut loc în PiaþaVictoriei. În data de 1 septembrie a rulat

filmul Miezul Nopþii înParis, o comedieromanticã al cãreidecor este Parisul,unde o familie aflatãacolo pentru afaceri ºidoi tineri logodiþi careurmeazã sã se cãsã-toreascã în toamnãtrãiesc o experienþãcare le va schimbaviaþa pentru totdeauna.În data de 2 septem-

brie a fost programat„Discursul regelui”,care spune povesteabarbatului care adevenit regele GeorgeVI al Marii Britanii,tatal actualei Regine aMarii Britanii. Filmul a

primit 4 premii ºi 8nominalizãri Oscar, unpremiu ºi 6 nominali-zãri Globul de Aur, 7premii ºi 7 nominali-zãri BAFTA, 2 nomi-nalizãri ºi 3 premiiAcademia Europeanãde Film. Ambeleproiecþii s-au bucuratde o largã apreciere,aºa cã este deaºteptat ca astfel de eveni-mente sã maifie organizate.

Edilul dinPetroºani a sub-liniat cã locaþiapentru festivalulfilmului va fi în centrul civical municipiuluiPetroºani, undeau avut loc ºi

anul acesta proiecþiilede filme, o zonã pietonalã reabilitatã cu fonduri europene.Mai mult, primarulPetroºaniului spune cã se gâneºte ºi laorganizarea altorevenimente, unele încolaborare cu Teatrul„I.D.Sîrbu”, în aceeaºilocaþie care îºidovedeºte utilitatea ºidin acest punct devedere.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC,

ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de puiCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã& desert:

LUNI:- Ciocãnele cu sos de smântânã ºimãmãliguþã- Iahnie de fasole cu costiþã- Cotlet de porc cu sos de usturoiºi piure de cartofi- Ceafã la grãtar cu cartofi aurii

MARÞI:- Gulaº unguresc cu gãluºte- Spaghetti cu mazãre ºi bacon- Ruladã de porc cu spanac ºibrînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi

MIERCURI:- Tochiturã ardeleneascã cu piurede cartofi- Friptura þigãneasca ºi orez culegume- Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai- ªniþel pui pane cu cartofiþãrãneºti

JOI:- Ostropel de pui cu mãmãliguþa- Chifteluþe marinate cu piure decartofi- Varza a la Cluj cu cîrnaþi- Piept de pui dulce-acriºor cu orez

VINERI:- Ciulama de pui cu smîntîna ºimãmãliguþa- Paprikas unguresc cu pipote depui ºi cartofi în chimen- Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai- Paste cu pui aromat

LUNA SEPTEMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Piaþa, pentru toatebuzunareleE ste sezonul

gospodinelor. Fiecarevrea sã umple cãmara pentruperioada de iarnã, iar pieþeleau fost aprovizionate cu toatecele necesare gospodinelor.Deºi piaþa abundã de legumeºi de fructe, preþurile suntdestul de piperate, cel puþinasta spun cumpãrãtorii.

“Preþurile sunt pentru uniiacceptabile, pentru alþii mai puþin,

în funcþie de posibilitãþi. Cum seapropie mai mult toamna ºi trebuieumplute cãmãrile aºa cresc ºipreþurile, dar încercãm sa ne descurcãm. Piaþa mi se pare maiscumpã faþã de anul trecut dar nucu mult”, ne spune o gospodinã.

“Unele preþuri sunt bune, iaraltele sunt mai mari, nu am apucatîncã sã umplu cãmara” ne spune oalta cumpãrãtoare.

“Preþurile din Petroºani sunt celemai bune pentru cã nu au fost ploidar faþã de alte pãrþi sunt bune.Faþã de anul trecut preþurile suntmai mari dar totuºi sunt accepta-bile”, povesteºte o doamnã.

Multe dintre gospodine încã maiau de pus borcane cu murãturi saucompoturi pentru iarnã, iar tot înperioada urmãtoare se aºteaptã sãaparã ºi comercianþii cu varza.

Monika BACIUMonika BACIU

Petroºaniul – gazda unui festivalal filmului în aer liber

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã amânaþio cãlãtorie în interes de familie,din cauza banilor. Este momen-tul sã vã concentraþi asupraproiectelor ambiþioase, pe ter-men lung

Dimineaþa sunteþi inhibat ºi nuvã exprimaþi prea clar. Evitaþiîntâlnirile cu prietenii, pentru cãs-ar putea sã fiþi înþeles greºit,din cauza problemelor de comu-nicare. Nu faceþi investiþii ºi nucumpãraþi obiecte de valoare!

În cursul dimineþii, vã indispune oproblemã minorã de sãnãtate. Nusunteþi prea sociabil ºi preferaþisã fiþi singur. Nu refuzaþi dialogulcu prietenii sau cu partenerul deviaþã. Spre searã, o rudã apropi-atã reuºeºte sã vã redea buna dis-poziþie.

Astãzi nu vã recomandãm sãcãlãtoriþi ºi nici sã urmãriþicâºtiguri financiare. Sunteþi preapuþin sociabil ºi puteþi pierde înafaceri. Nu sunt excluse nicideziluziile pe plan social.Relaþiile sentimentale nu au desuferit.

Se pare cã sunteþi inhibat ºi iras-cibil. Fiþi prudent ºi evitaþi ceartacu colegii de seviciu! Puteþi sã vãascultaþi intuiþia. Implicaþi-vã maimult în problemele casei!

Dimineaþa nu aveþi chef sã discu-taþi cu nimeni ºi nici mãcar sãrezolvaþi problemele care vãprivesc în mod direct. Fiþi atent,pentru cã vã puteþi izola la servi-ciu! Fiþi mai sociabil.

La serviciu, sunteþi foarte binedispus ºi munciþi cu tragere deinimã. Aveþi însã grijã, pentru cãsunt colegi care vã sapã! Astãzinu aveþi cum sã câºtigaþi mulþibani.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã vor-biþi cu cineva despre problemelesentimentale. Aveþi impresia cãsunteþi neglijat. Nu vã lãsaþipradã sentimentelor, întrucâtriscaþi sã deveniþi melancolic.Nu fiþi morocanos!

S-ar putea sã pierdeþi o afacereprofitabilã, din cauza prudenþeiexagerate. Nu sunteþi preasociabil ºi riscaþi sã vã izolaþi decei din jur. Când vã veþi daseama, ar putea fi prea târziu.

Dimineaþa sunteþi de nerecunos-cut ºi cei din jur încearcã sã vãscoatã din starea de apatie încare aþi cãzut. De vinã pot fioboseala acumulatã ºi prob-lemele financiare.

Se pare cã vã concentraþi maigreu, din cauza neînþelegerilor cupersoana iubitã. De aceea, ºi difi-cultãþile de la serviciu vi se parmai mari decât de obicei. Puteþicâºtiga bani cu uºurinþã, cucondiþia sã nu vã forþaþi norocul.

Astãzi aveþi succes în afaceri. Oriîncheiaþi un contract, ori vã gãsiþiun al doilea serviciu. Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu. Nurefuzaþi sfaturile unei persoane cumai multã experienþã!

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Post meridian 10:50 România în 5 minute 11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii 12:20 România în 5 minute 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor caremuncesc în România 19:00 Meteo

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru12:30 Dãdaca13:00 ªtirile Pro TV13:45 Trandafirul negru15:00 Conspiraþia tãcerii17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef

10:00 Slãbeºte pentru nuntaperfectã!11:00 Teleshopping 11:30 Haos12:30 Teleshopping 13:00 Râzi ºi câºtigi 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 9021015:30 Trãsniþii16:00 Trãsniþii16:30 Focus 17:00 Hawaii 5.018:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Vouã12:15 Baronii12:45 Vouã13:00 ªtiri Naþional TV13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Opriþi timpul! 17:30 Legenda cãutãtorului18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Autopsia Crimei22:15 Fugarul

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Trãdarea22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Evenimentul Zilei 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Culorile iubirii14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Tânãr ºi neliniºtit17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Culorile iubirii22:00 Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Milan -Juventus13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Milan -Juventus14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat Franþa16:15 ªtirile Digi Sport16:30 Rezumat Spania17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:45 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Iadul Bucãtarilor


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

Maximilian GÂNJU

"Prioritatea urmã-toarelor trei sãptãmâni înParlamentul European (PE)este audierea candidaþilorpentru noua ComisieEuropeanã. Audierile vor fisevere, iar comisiile despecialitate ale PE vorurmãri modul în care can-didaþii rãspund prioritãþilorpolitice formulate de PE ºiasumate de Jean-ClaudeJuncker pentru nouaComisie", a arãtat IuliuWinkler.

Potrivit deputatuluieuropean, Juncker a pro-pus pentru noua Comisieo structurã inovatoare,comisarii urmând sãlucreze în echipe coordo-nate de vicepreºedinþi."Aceasta poate fi o veste

bunã dacã într-adevãr nouaCE va fi o comisie cu unmai pronunþat caracterpolitic, mai puþin rigidãdecât Comisia Barroso.Comisarii trebuie sã seasigure cã guvernelestatelor membre vor primiasistenþã ºi îndrumare dinpartea CE ºi nu doar oimpunerea formalã ºimecanicã a regulilor de lanivel european. Astfel,statele membre care seconfruntã cu dificultãþi vorputea într-adevãr sã-ºiîmbunãtãþeascã perfor-manþele. Este ºi cazulRomâniei care are la dis-poziþie peste 23 de mil-iarde de euro pentruperioada 2014-2020 dinfondurile aferente Politiciide Coeziune, dar careporneºte acest nou exer-ciþiu financiar de pe ultimul

loc în UE în ceea cepriveºte absorbþia fon-durilor de coeziune", a maideclarat Winkler.

F onduri pentrusectorul

energetic

Iuliu Winkler a mai vor-bit ºi despre Acordul de

Parteneriat pe careRomânia l-aîncheiat, în lunaaugust, cu CE înprivinþa fonduriloreuropene.

"Existã trei prior-itãþi la care mediulde afaceri trebuie sãfie atent. Vor existafonduri europeneconsistente, înprimul rând, pentrusectorul energetic ºicreºterea eficienþeienergetice, apoi

pentru dezvoltarea ruralã ºiagriculturã, iar în al treilearând pentru dezvoltareainfrastructurii atât cea detransport cât ºi infrastruc-tura digitalã ºi de comuni-caþii", a explicat deputatul.

El a adãugat faptul cãpeste 300 de programeoperaþionale vor trebuiaprobate de CE printrecare ºi programele oper-aþionale propuse deGuvernul de la Bucureºti,spre sfârºitul anului fiindde aºteptat sã fie lansate ºiprimele sesiuni în vedereadepunerii de proiecte.

Dobânda este una atrac-tivã, cu câteva puncte subceea ce oferã bãncilelocale pentru împrumu-turile de nevoi personale,dar comisioanele adiþionalear putea ridica simþitorcostul împrumutului.Astfel, solicitantul trebuiesã achite o taxã deînscriere de 35 de lei.Cotizaþia lunarã este de 30de lei, la care se adaugã 2lei pentru constituirea unuifond de ajutor.

Primele împrumuturi sevor acorda chiar sãptãmâ-

na viitoare, ºi vor fi demaximum 5.000 de lei.a

Winkler: Statele care se confruntã cu dificultãþi vorputea sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele!

D eputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) sperã ca viitoarea ComisieEuropeanã (CE) sã fie mai flexibilã, iar comisarii sã asigure nu doar controlul, ci ºi

îndrumare ºi asistenþã statelor membre.

Românii pot lua credite de la Bisericã

CASÃ DE AJUTOR RECIPROC

6%dobândã

T

C a sã poatã lua credit, enoriaºul trebuie sã demonstreze cã areun venit constant ºi sã fie creºtin ortodox.

16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Septembrie 2014

Î nainte cu circa douã

luni de zile dedeschiderea sezonului de schi,staþiunea Straja din Lupeni ar putearãmâne închisã.

Mai mulþi factori arputea cauza falimentulcelei mai apreciatestaþiuni hunedorene deschi.

Chiar dacã mai suntdouã luni de zile pânãla bãtãtorirea primeipârtii de schi, în staþiunea Strajadomneºte incertitudinea.

Telegondola pentrutransportul turiºtilor nuse ºtie dacã va porni,cabanierii au problemecu energia electricã,iar salvamontiºtii fãrãde care nu se poate

permite accesul pepârtii, nu ºtiu dacã voravea banii necesaripentru intervenþii.Serviciul SalvamontLupeni are nevoie într-un sezon de circa50 de mii de lei, banicare ar trebui sã vinãde la municipalitate.

„În aceastã sumãintrã toate cheltuielileîncepând de la com-bustibil la mijloacele deintervenþie. Avem 26de kilometri de pârtii,iar dacã ai câte unaccidentat la extrem-itãþi, sã mergi pe

schiuri dureazã foartemult. În sezonul care atrecut ºi nu a fost unulbogat în zãpadã amavut 387 de intervenþiidin care 200 de evacuãri cu echipaSMURD. Eu sper sã sereglementeze toatechestiunile acesteaîntr-o formã sau alta,eu sunt optimist. (…)

Vã pot spune cã lanivel de administraþielocalã, nu sunt ten-denþios, dar în aceastãvarã toate intervenþiilederulate pe teritoriuladministrativ al

Lupeniului, au fostsuportate de cãtre salvatorii montanideoarece PrimãriaLupeni trece printr-ocrizã financiarã extrem de mare. La o solicitare n-amputut pune în balanþãcheltuielile noastre încomparaþie cu viaþapersoanei care ne-acerut ajutorul”, adeclarat GeorgeResiga ºeful SalvamontLupeni.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

V alea Jiului sedoreºte a fi o

zonã turisticã, însã în momentul de faþãlipseºte personalul calificat în acestdomeniu. Puþini sîntcei care au calificare îndomeniul turistic, iar

Agenþia Judeþeanãpentru OcupareaForþei de Muncã vademara cîteva cursuriîn acest sector.

“Avem ºi noi în vedereacest lucru ºi am demarat

un proiect finanþat prinfonduri europene care senumeºte “Calificarea, oºansã în cariera”, ºi încadrul acestui proiect sîntprevãzute mai multe cursuride calificare în zona Devaºi în zona Valea Jiului, iarîn zona Valea Jiului este uncurs de calificare pentrulucrãtor pensiune turisticã.Urmeazã sã se desfãºoarela sfîrºitul acestui an sau laînceputul anului viitor”, adeclarat Rodica PeterDirector AJOF Hunedoara.

Pe viitor, se doreºte a seimplementa ºi alte proiectecu finanþare europeanãpentru calificarea person-alului în sectorul turistic.

“Iniþierea cursurilor decalificare este una din pri-

oritãþile AJOF deoarece seurmãreºte reconversiaforþei de muncã în funcþiede necesitãþile actuale alepieþei. În Valea Jiului nedorim sã dezvoltãm turis-mul ºi atunci este clar cãeste nevoie de persoanecalificate pentru a desfãºuraactivitatea în acest segmentºi intenþionam sã orga-nizãm atît prin centrul nos-tru de formare profesionalã

din Petroºani cît ºi prinproiecte pentru cã ºi anulviitor avem în vedere sãaccesãm anumite proiectepentru cursurile de formareprofesionalã. Este foartebines a aducem acesteproiecte deoarece spredeosebire de proiecteleorganizate prin centrelenoastre de organizare pro-fesionalã, cele organizatepe fonduri europene pre-vãd anumite subvenþii decare beneficiazã ºomerii ºiatunci sunt mai interesaþide aceste cursuri”, a maiprecizat sursa citatã.

La nivelul Vãii Jiului,puþine sînt persoanele caredeþin o calificare în dome-niul turistic, iar de acestlucru s-au plîns în repetaterînduri ºi investitorii.

Monika BACIUMonika BACIU

„Perla” Vãii Jiului este în pericol!

Cursuri în turism

Documents

CVJ Nr 701, luni, 22 septembrie