CVJ NR. 820 MIERCURI 18 MARTIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 820

Miercuri, 18 Martie 2015

Peste 2.000 de pacienþi,în pericol la Petroºani

Fonduri europenepentru infrastructuradin LupeniE dilii de la Lupeni

vor sã acceseze fondurieuropene pentru lucrãrile deinfrastructurã din municipiu.

Dacã la un moment dat autoritãþilelocale din municipiul Lupeni au inventariat un numãr de peste 600 degropi, acum aceºtia încearcã sã atragã

finanþare europeanã pentru reabilitareacarosabilului care este ciuruit. Arterarutierã din Lupeni este practic înþesatãde gropi, toate formate dupã ploi,zãpadã ºi lipsa unor lucrãri de asfaltare,care nu au mai avut loc din anii 90.“Avem în vedere accesarea de fondurieuropene pentru a asfalta cel puþinstrada principalã”, spun reprezentanþiiadministraþiei locale din Lupeni.

Cele mai multe probleme în carosabil sunt la intrarea în localitate.Conducãtorii auto nu pot evita gropileformate în asfalt, iar mai grav este fap-tul cã aceºtia îºi avariazã autoturismele.

Monika BACIUMonika BACIU

C el puþin 2.000 de oameni sunt lãsaþi de izbeliºte, dupã ce medicul de familiela care sunt înscriºi a fost suspendat de Colegiul Medicilor. Printre ei sunt ºi

bolnavi cronici, care acum nu au nicio ºansã. Casa de Sãnãtate îi sfãtuieºte sã semute la alt medic, dar nici asta nu e o soluþie pentru ei. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Incendiul a izbucnitîn jurul orei 2,00 îndimineaþa zilei de

marþi, la o bucãtãriede varã, unde locuiapeste noapte bãtrâna

de 79 de ani. Fiul sãupovesteºte cã aceastaavea înãuntru o sobãºi pentru cã alãturi eraun grajd cu animale ºimult fân, jarul dinsobã a aprins uºorvâlvãtaia. Acum,bãtrâna este în staregravã la spital.

„E arsã fruntea ºipãrul ºi este intubatã.Au zis doctorii cã nune pot da un verdict,pentru cã vârsta este oproblemã, cã are 79de ani. Aºteaptã o zi,douã, sã vadã cumevolueazã arsurile. Ne-au zis cã un rinichi

nu funcþioneazã acumºi deocamdatã nu seºtie”, spune fiul victimei,care bãnuieºte cã totul s-aaprins de la soba pe carefemeia o avea în magaziaîn care a dormit.

Bucãtãria de varã ºijumãtate din grajd auars ca o torþã, iarpompierii au intervenitcu 3 maºini ca sãopreascã vâlvãtaia.

Animalele au fostsalvate de un vecin, iarfemeia a fost scoasãimediat din casã, daravea arsuri importante.

„Ne-am deplasat lafaþa locului cu douãautospeciale de stinsincendii cu apã ºispumã ºi echipajul

SMURD de la Petrila.Am cerut sprijincolegilor de laPetroºani, cu încã oautospecialã ºi, dinpãcate, în urmaincendiului a rezultat ovictimã. Femeia arearsuri pe 54 % dinsuprafaþa corpului,arsuri de gradul II ºiIII”, a declarat NiculaeAlexandrescu, coordo-nator al echipajuluiISU din Petrila.

Femeia se aflãinternatã la terapieintensivã la Spitalul dinPetroºani, iar mediciisunt rezervaþi în ceeace priveºte ºansele eide însãnãtoºire.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Bãtrânã arsã într-o bucãtãrie de varãO femeie de 79 de ani din Petrila a

fost la un pas de moarte, dupã cebucãtãria de varã în care locuieºte a luatfoc. Totul s-a petrecut marþi, puþin dupãmiezul nopþii, iar rudele bãtrânei spuncã aceasta este acum la spital, iarmedicii încã sunt rezervaþi în privinþa ei.

Alimenteleeuropene aufost epuizate

S tocul cu alimenteeuropene a fost

epuizat. Deºi teoreticpachetele comunitarese împãrþeau pânã ladata de 21 martie, laPetroºani toþi benefi-ciarii au venit dupãcutiile cu alimente.

Aproape 10000 depachete cu alimente auajuns la Petroºani, însãnumãrul beneficiarilor afost de 6029 de persoaneau primit având în vederefaptul cã în prima etapã dedistribuire un beneficiar aprimit douã cutii.

“De ieri s-a încheiat programul de distribuire aalimentelor pe anul 2014.S-a prelungit datoritã faptului cã a trebuit sãfinalizãm redistribuirea

alimentelor rãmase în stoc.Dintr-un total de 9804 cutiiprimite au fost distribuite înprima fazã 7550 de cutii,respective celor 3775 debeneficiari din cadrul pro-gramului. De redistribuireafinalã au beneficiat 2254de persoane”, a declaratLoredana Piþ, ºef SPLASPetroºani.

Procedura compensãriipachetelor alimentare afost aprobatã de Guvern.Populaþia vulnerabilã careface parte din categoriile

eligibile care a beneficiatde aceste ajutoare alimentare include grupuricare sunt excluse de pepiaþa forþei de muncã, dinsistemul de educaþie,sãnãtate, locuinþe ºi alteservicii. Cele mai maricategorii includ persoanecu venituri reduse, copiiaflaþi în situaþii dificile,persoane cu dizabilitãþi ºipersoane vârstnice singuresau dependente.


C ererile deinsolvenþã

pentru ComplexulEnergeticHunedoara sunt ca o boalã cronicãcare are o evoluþielentã, care are uncaracter de duratã,care se prelungeºtemultã vreme ºi numai poate fi uºorînlãturat.

ComplexulEnergetic Hunedoaraeste “puºcat ºi perfo-rat” de o societatecare are ca obiect deactivitate perforarea ºipuºcarea.

O nouã societatesolicitã insolvenþaComplexului EnergeticHunedoara.Problemele entitãþiienergetice din judeþulHunedoara se croni-cizeazã pe zi ce trece.Pe rolul TribunaluluiHunedoara a mai fostînregistratã o cerere deinsolvenþã pentruComplexul EnergeticHunedoara. Cererea afost înregistratã la datade 13 martie de cãtreSC SANROC SRL dinDeva.

“Suntem o echipãtânãrã, dar cu obogatã experienþã îndomeniul soluþiilorintegrate în proceselede perforare ºipuºcare. Începând dinanul 2000, activitateanoastrã principalã estefurnizarea pieselor deschimb ºi a consuma-bilelor pentru echipa-mentele de foraj ºi deconstrucþii”, estecartea de vizitã a societãþii care cereinsolvenþa CEH.

Î ncã o cerere

Pe rolul aceleiaºiinstanþe de judecatã se

mai aflã o cerere deinsolvenþã care se vajudeca astãzi.

SC MULTIGAMATECH din Bucureºtisolicitã insolvenþaComplexului EnergeticHunedoara, dosarulfiind înregistrat în luna ianuarie pe rolulTribunaluluiHunedoara. Societateadin Bucureºti este specializatã în comercializareaechipamentelor depompare pentru toatedomeniile printre careºi energie ºi minerit.Firma bucureºteanãeste reprezentantulKSB în România. Þara

de origine a firmeiKSB este Australia.

B ine în campania

electoralã, grav acumTotul era bine la

Complexul EnergeticHunedoara în timpulcampaniei electoralepentru alegerile prezi-denþiale. Liviu Dragnea,vicepremierul Românieila acel moment, declarala Petroºani cã lasocietatea energeticãnu sunt probleme.

“ComplexulEnergetic Hunedoaranu se închide, CEH areviitor. În 2012 era pebuza prãpastiei. Celepatru mine rãmânfuncþionale, se vor dezvolta. Sãptãmânaviitoare RãzvanNicolescu va fi aici, cãrbunele este stabilitde noi ca ºi combustibilstrategic, asta înseam-nã cã cele patru mineintrã în moderizare ºidezvoltare. Existã o re-zervã de 55 de milioa-ne de tone care asigurãfuncþionarea acestormine pentru 45-50 deani, nu putem sã fimnebuni sã nu folosim

aceastã resursã energeticã. Noi avemresurse energeticefoarte mari, vrem sã lefolosim ºi le vomfolosi”, declara în lunanoiembrie LiviuDragnea, la Petroºani.

Dupã patru lunipotopul s-a abãtutasupra societãþii. Însãnu s-a întâmplat totulîn decurul celor 120 dezile, ci problemele s-auacumulat treptat, însãnimeni nu le-a recunoscut. Acum douãsãptãmâni, ministrulEnergiei, AndreiGerea, recunoºtea laPetroºani situaþia dramaticã în care seaflã ComplexulEnergeticHunedoara.

Demnitarul arãmas surprinsîntr-un modtotal neplãcutde problemelefinanciare alesocietãþii.

“Am vãzutsituaþia datori-ilor. Dintr-untotal de 600de milioane,200 au fostfãcute într-operioadã mai

veche de un an ºi 400de milioane au fostfãcute anul trecut. A luat-o accelerat lavale. Trebuie sã ooprim cumva sau sã oîncetinim mãcar”, adeclarat Andrei Gerea,minsitrul Energiei.

Potrivit datelorfinanciare de la AgenþiaNaþionalã deAdministrare Fiscalã,doar cãtre bugetul destat, CEH are de achitat suma de123,315,393 de milioane de lei.

Complexul EnergeticHunedoara are datoriide sute de milioane delei cãtre furnizori, dar ºicãtre bugetul de stat.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Complexul Energetic Hunedoara, insolvenþã cronicã

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

P refectul de Hunedoara,Sorin Vasilescu nu

mai este singur în procesul pe care i l-a deschispreºedintele suspendat alConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea IoanMoloþ, care contestã ordinulde încetare a mandatuluiînainte de termen. În ajutorul lui Vasilescu ceresã intervinã AgenþiaNaþionalã de Integritate

La finele lunii ianuarie,Prefectul judeþului Hunedoara,Sorin Vasilescu, a emis ordinulprivind constatarea încetãriimandatului, înainte de expi-rarea duratei normale a acestu-ia, a Preºedintelui Consiliuluijudeþean Hunedoara. OrdinulPrefectului de Hunedoara avenit ca urmare a deciziei definitive a instanþei de judecatãprivind starea de incompatibili-tate a lui Mircea Ioan Moloþ,constatatã de Agenþia Naþionalãde Integritate. Mircea IoanMoloþ a contestat, însã, acestordin de Prefect la TribunalulHunedoara, iar dupã un singurtermen de judecatã a cerut ºi aobþinut ºi strãmutarea procesu-lui, care se va judeca acum laTribunalul Alba. Pânã lasoluþionarea cauzei, însã, ANI adecis sã se implice în acestdosar ºi a formulat cerere de

intervenþie în interesul pârâtului,respectiv prefectul SorinVasilescu. Decizia ANI are labazã faptul cã Prefectul deHunedoara a emis respectivuldocument “ca urmare a încãl-cãrii regimului juridic al incom-patibilitãþilor, constatat deAgenþia Naþionalã de Integritateprin Raportul de evaluare nr.27000/G/ÎI/21.05.2012,rãmas definitiv cã urmare aDeciziei nr. 133 din21.01.2015 pronunþatã deÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie Bucureºti”, dupã cummenþioneazã.

Agenþia Naþionalã deIntegritate a anunþat cã MirceaIoan Molot a fost în stare deincompatibilitate în perioada 26septembrie 2008 – 30 ianuarie2009, deoarece a deþinut,simultan, atât funcþia depreºedinte al Consiliului

Judeþean (CJ) Hunedoara, cât ºipe cea de preºedinte alAdunãrii Generale aAcþionarilor (AGA), respectivreprezentant al unitãþii adminis-trativ-teritoriale în AGA la SCDrumuri ºi Poduri SÃ Deva.Moloþ s-a judecat cu AgenþiaNaþionalã de Integritate, însã apierdut acþiunile în instanþã

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 2015 Actualitate 3

S-au trezit pestenoapte cu uºa cabine-tului medicului de familie ferecatã. Nicimãcar asistenta nu maidã pe acolo de la 1martie, iar pacienþiisunt pur ºi simplu terifiaþi de grija bolilorde care suferã.

Nici un om careeste înscris la mediculVitalie Bacinschi dinPetroºani nu maipoate fi consultat, dela începutul acesteiluni, iar asta pentru cãmedicul nu mai aredrept de practicã.

Unul dintre pacienþiilui, operat pe inimã ºibolnav de diabet, nicinu poate sã-ºi scoatãreþeta lunarã ºi a ajunsla disperare. „M-amprezentat sãptãmânatrecutã pentru reþetã.Sunt cardiac, amimplantate douã sten-turi ºi sunt ºi diabeticpe insulinã ºi amnevoie de reþetã ºi m-am prezentat lacabinet, iar aici nu maieste nimeni. Atâta ºtimcã este suspendat dinfuncþie”, spune NuþuJurca unul dintre

pacienþii acestui medicde familie.

Oamenii bolnavi,care depind de reþetelelunare ºi aºa scumpepentru venitul lor, spunacum cã nu mai aunici o soluþie, mai alescã ºi dacã ar vrea sã semute la alt medic, nuare cine sã le deafiºele. „Am luat legãtu-ra ºi cu spitalul, chiarla cardiologie am fostluni, dar mi-au zis cãnu mã pot primi,întrucât nu am trimi-tere de la medicul defamilie. Aici este uºaînchisã, cum sã fac?”,spune omul îngrozit cãnu îºi va lua medica-mentele în aceastãlunã.

Medicul VitalieBacinschi (foto) a fostsuspendat cã nu ºi-afãcut creditele, un fel

de cursuri plãtite, darobligatorii, dacã vreasã mai profeseze.Acum este suspendatºi nu mai dã pe la cabinet, iar activitateasa nici nu a fostpreluatã de un alt doctor. Culmea, nueste singurul medicsuspendat acum în

Valea Jiului, undeColegiul Medicilor ascos din grafic 3 doctori, iar fiecareare cam 2.000 depacineþi, care aurãmas pe dinafarã.

„În mod normal, eitrebuiau sã fie preluaþide cãtre un alt coleg,însã, preluarea pre-supune niºte paºi.

Casa Judeþeanã încolaborare cu cei dinconducerea ColegiuluiMedicilor Hunedoara,trebuiau sã se autose-sizeze. Erau, defaptautosesizaþi, dar tre-buiau sã rezolve proble-ma acestor pacienþi ºiresponsabilitatearevine, în principalCJAS, pentru cã ei trebuiau automat sãrepartizeze pacienþii laun alt medic”, spune dr.Constantin Gheorghiu,vicepreºedinteleSocietãþii Medicilor de

Familie din JudeþulHunedoara, care aîncercat sã poarte undialog ºi cu cei de laColegiul Medicilor dinDeva, însã, nu a aflatdecât cã pacienþii sepot muta la alt medic.

Nici ColegiulMedicilor dinHunedoara ºi niciCasa Judeþeanã nu aufãcut nimic, deºi ei l-aususpendat pe mediculVitalie Bacinschi, iaroamenii sunt sfãtuiþi sãplece la alt medic, cãdoar pot alege mediculde familie. Cei de la Deva, însã, nu realizeazã cã acum lacabinet nici nu ar aveacine sã le dea fiºeleacestor pacienþi, carenu au nicio scãpare ºise roagã doar laDumnezeu sã numoarã.


Controalerepetate latransportatori

P oliþiºtii dincadrul

Serviciului Rutier alIPJ Hunedoara ºi-aupropus sã facãcurãþenie printretransportatorii demãrfuri ºi persoanedin Valea Jiului, iarcontroalele repetateºi-au fãcut efectul.

Mai multe echipajede la compartimentul detransporturi din cadrulIPJ Hunedoara audescins ieri în ValeaJiului, în cadrul uneiacþiuni de verificarevizaþi fiind ºi de aceastãdatã transportatorii demãrfuri ºi persoane.Acþiunea de amploares-a derulat pe ambeledrumuri naþionale dinsudul judeþului, pe DN66 cât ºi DN 66A, iarpoliþiºtii au mai vizat ºiºoferii vitezomani careîncalcã limita de vitezãstabilitã în interiorullocalitãþii.

„Aceste filtre facparte din activitãþilecurente, sunt verificãride rutinã ºi unde suntdescoperite nereguli,

dupã caz, se aplicãsancþiuni”, a declaratsubcomisarul BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara.

Potrivit sursei citate,vizaþi au fost toþi ºoferiicare încalcã legea, nu doar cei care factransport ºi din acestmotiv s-a acþionat ºi cuaparatul radar în cadrulacþiunii derulate înValea Jiului. Pe de altãparte, controalelerepetate i-au exasperatpe ºoferi, însã, în timpce transportatorii legalispun cã sunt necesarepentru a-i elimina pecei care le fac con-curenþã neloialã, ceiprinºi în neregulã susþincã din cauza sãrãcieinu-ºi pot lua autorizaþiiºi sunt obligaþi sãîncalce legea pentru a-ºiputea câºtiga pâinea.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Peste 2.000 de pacienþi, în pericol la PetroºaniC el puþin 2.000 de oameni sunt lãsaþi

de izbeliºte, dupã ce medicul de familiela care sunt înscriºi a fost suspendat deColegiul Medicilor. Printre ei sunt ºi bolnavicronic, care acum nu au nicio ºansã. Casa de Sãnãtate îi sfãtuieºte sã se mute la altmedic, dar nici asta nu e o soluþie pentru ei.

Agenþia Naþionalã de Integritate intervine înajutorul prefectului Vasilescu

Puþinecereripentrutichetelede PaºteA nul acesta

beneficiariitichetelor de Paºteoferite de PrimãriaPetroºani au fostnevoiþi sã com-pleteze anumitecereri. Puþini aufost cei care aucompletat acesteformulare.

“Au venit aproxima-tiv 1500 de pensionarideºi anul trecut amavut 2800 de pensio-nari numai din categoria beneficiarilorcu pensii mai mici sauegale cu 750 de lei. Lapersoanele cu handi-cap grav sau accentuatcare nu realizeazã altevenituri avem numai150 de cereri depuse.Ar fi cam 400 de beneficiari. Cei cu

alocaþii de susþinere afamiliei ºi cei cu ajutorsocial nu este nicioproblemã pentru cã îiavem în drepturi ºitabelele le facem, darproblema este cã noide asta am fixat un ter-men pentru cã trebuiesã luãm aceste cereri,sã le verificãm ºi sãcomandãm tichetele.Omul nu poate sã vinãacum cu cererea ºi cuactele ºi sã îi înmânezcarnetul cu acestetichete. Ei trebuie sãsemneze în acel tabel”,a declarat CristinaMraz, director executivDLAS Petroºani

În aceste condiþii,reprezentanþii Direcþieide Asistenþã Socialãdin Petroºani au decis sã prelungeascãtermenul pentrudepunerea cererilorpânã la data de 1 aprilie.

“Noi deocamdatãîntocmim tabelele, leverificãm, facem oprimã comandã de

tichete sociale. Mãcarpânã pe data de 1pentru cã noi vrem sãdistribuim de sãptãmâ-na viitoare ºi sã pornim distribuirea ºiatunci nu putem sãluãm pânã în data de12 cererile. Pânã pedata de 1 ar fi bine sãmai vinã”, a mai spussursa citatã.

Pensionarii cu venituri mai mici sauegale de 750 de lei,persoanele cu handi-cap grav sau accentuat,beneficiarii de ajutorsocial ºi cei cualocaþiade susþinere a familieise încadreazã în cate-goria beneficiarilor.


Divorþurile,contribuþiila bugetullocal

10 cupluri,5000 de lei.

Cu atâta au con-tribuit la bugetullocal cele 10 cupluricare anul trecut audecis sã îºi separedestinele pe caleadministrativã.

Legislaþia autohtonãprevede ca soþii au deales între mai multevariante atunci cânddecid sã se despartã,printre ele numãrându-sedivorþul la mediator ºidivorþul administrativ,

cel din urmã pre-supunând desfacereacãsãtoriei de cãtreofiþerul stãrii civile.

“În anul 2014 la ser-viciul de stare civilã alprimãriei municipiuluiPetroºani ºi-au depusactele pentru divorþ unnumãr de 10 cupluri.Pentru fiecare dintreaceºtia a fost încasatã osumã de 500 de lei”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Persoanele caredivorþeazã pe caleadministrativã, laprimãrie, vor plãti maimult de anul viitor,

Guvernul majorând, înproiectul actualizat alCodului Fiscal, taxa fixãcare trebuie achitatã ºilãsând primarii sãcreascã la rândul loraceastã taxã cu pânã la50%, faþã de doar 20%în prezent.

“Încã nu a avut locaceastã discuþie cuprivire la mãrirea saurãmânerea la acelaºicuantum dar fiind vorbadespre un numãr micde 10 cupluri relevantãeste micã”, a mai spussursa citatã.

Procedura de divorþpe cale administrativãpoate fi folositã decãtre soþii care nu aucopii ºi presupunedepunerea unei cererila ofiþerul de stare civilãde la primãria care areîn pãstrare actul decãsãtorie sau pe razacãreia se aflã ultimalocuinþã comunã asoþilor.


“De când s-a nãscutcopilul suferã de o anemie severã ºi a fostdiagnosticat din primeletrei zile de viaþã. Deatunci ne chinuim pe laTimiºoara, la Cluj, amfost ºi în Ungaria laDebrecen. La câtevaluni de viaþã am fost înItalia ºi s-a pus acelaºidiagnostic.

Din pãcate ºansa luide supravieþuire estedoar printr-un transplant mãdular”, nespune Cristian Bãlan,tatãl bãieþelului.

Bãiatul are nevoie deun transplant care nupoate fi realizat în þarã.Intervenþia ce ar trebuisã se facã în Israel costãîntre 80-100.000 deeuro, iar pãrinþii lui nuau aceºti bani.

“Transplantul s-arputea face în Israel sau

în San Giovani Rotondoîn Italia. Costul unuitransplant mãdularajunge undeva la 80-100 de mii de euro.Nu ºtim o cifrã exactãpentru cã acestea suntlegile în România. Oparte îþi spune una ºi pealtã parte alte lucruri.Tratamentul pe care îlfacem acum prin Casade Asigurãri o parte, iaro parte o suportãm noi,pãrinþii, este undeva la4700 de lei lunar prinCasã de Asigurãri.Ceilalþi 300-400 de leiîi asigurãm noi pentrucã nu ne permitem

toatã suma pentru cãeste foarte mare. Dinpãcate este o sumãfoarte mare pentru noiºi este peste puterilenoastre. Chiar dacã amscoate bani din bancãnu avem nicio ºansã.

Transplantul ar fi buncât mai repede pentrucopil pentru cã deja are5 ani ºi jumãtate ºi întimp i-ar putea afecta ºicelelalte organe, ficatul,plãmânii, rinichii. Latrei sãptãmâni fãcândtransfuzia de sânge cutimpul i se acumuleazãfierul ºi i se face trata-ment pentru a nu-i afec-

ta organele dar nu seºtie pentru cât timp”,ne mai spune tatãlcopilului.

Cei cinci ani de viaþã,Eduard i-a petrecutmajoritatea timpuluiprin spitale printreinvestigaþii medicale ºitransfuzii de sânge.Copilãria lui esteumbritã de aceastãboalã nemiloasã care îiafecteazã organismul.Chiar ºi aºa, micuþulzâmbeºte, se joacã, sepoartã ca un copil caoricare altul.

“Din cei cinci anicirca una sau douã sãp-tãmâni pe lunã în ultimiidoi ani. Înainte stãteacam o sãptãmânã înspital. În rest acasã iaracum în ultimii doi anidouã trei zile sta în spi-tal pentru transfuzie ºiprotecþia pentru ficat.Mai mult nu se poateface. Starea lui nu afost afectatã foarte multpentru cã mãnâncã normal, vorbeºte,merge doar faptul cãeste dependent detransfuzia de sânge.Pânã nu vom facetransplantul mãdular aºava merge”, ne maipovesteºte tatãl sãu.

Pãrinþii trag speranþecã pânã la urmã vorstrânge fondurile necesare pentru a

realiza transplantul astfel ca micuþul lor sãaibã ºansa sã ducã oviaþã normalã.

“Speranþa moare ultima. Noi speram sã îistrângem cât mairepede ºi sã putem dadrumul mai departepentru a se face copilulbine”, spune cu ultimeleputeri bãrbatul.

Pentru a veni în ajutorul lui Eduard ºiAsociaþia San Montandin Petrila va organiza oacþiune de strângere defonduri.

“Iubitorii de sport ºicei care doresc sã ajute un sufleþel pot sãparticipe la orele dealergare ºi mountainbike pe traseul de 10km Cheile Tãii-CabanaAuºelu. Cel mai buntimp atât la alergare câtºi la bicicletã va fi pre-miat cu trofeul alãturide Edy”, spune ErikaSanta, reprezentantulAsociaþiei San Montan.

Taxa de înscriere laconcurs este de 30 delei, iar banii strânºi vorfi depuºi în contulumanitar deschis pentruEdy.

Totodatã ºi PrimãriaPetrila va oferi o porþiede paºte cu brânzã pentru participanþi.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

A lgerienii suntinteresaþi de

investiþii chiar ºi înValea Jiului.Primarul TiberiuIacob Ridzi, care aparticipat la o întâlnire de afacerila Viena, a discutatcu oameni de afaceri din aceastãþarã ºi pe viitoraceºtia vor veni înRomânia cu propuneri concrete.

Algerienii au dejaafaceri în mai multedomenii, iar sãptãmânatrecutã s-au arãtatinteresaþi de o nouãcolaborare, chiar aici înValea Jiului. PrimarulTiberiu Iacob Ridzi aavut câteva discuþii cumedicul de afaceri dinaceastã þarã ºi acumaºteaptã o nouã rundãde întâlniri la Bucureºti.

„Statul algerian vreasã îºi dezvolte relaþiilecomerciale cu þãrile dinEuropa de Est ºi ceaCentralã. În discuþiilepe care le-am purtat,noi ne-am arãtatdeschiºi, iar ei deja au

activitate aici, în specialîn domeniul construcþi-ilor ºi al materialelor deconstrucþii, dar ºi allemnului ºi în cel legatde dezvoltarea infra-structurii urbane. Camaici s-a purtat discuþiacu ei, ulterior am aflatcã Ambasadã Algerianãva face o întâlnire deacest gen la Bucureºti ºiprobabil cã vom fi invi-

taþi ºi noi acolo”, aspus Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul TiberiuIacob Ridzi a vizita în Austria un parcindustrial, iar de acolo avenit cu ideea de aregrupa toþi edilii dinValea Jiului într-o singurã asociaþie, caresã promoveze mult maibine oportunitãþile deafaceri de aici. Doaraºa vor putea sã atragãmediul de afaceriinteresat ºi de zonanoastrã, care arefacilitãþi mai bune, când se pune problemaparcurilor industriale,dupã modelul austriac.


N-au scãpatde platãP ensiunile ºi cabanele din

Parâng care au declaratãactivitatea de cazare sunt obligate de cãtre inspectoriiPrimãriei Petroºani sã achiteo taxã pe care au încercat sã oevite ani la rând. Singuruldatornic este chiar firmaadministraþiei locale, societateaflatã în faliment.

Suma adunatã de municipali-tate de la cei care desfãºoarãactivitãþi de turism în StaþiuneaParâng, nu este una foarte maredar ajutã bugetul local.

Vor nu vor, patronii n-auîncotro ºi mai mult forþaþi auînceput sã vireze banii. Astfel,pentru a-i prinde pe cei caredesfãºoarã activitãþi de turism ºinu au achitat taxa hotelierã stabilitã de Consiliul LocalPetroºani, reprezentanþiiServiciului de Taxe ºi ImpoziteLocale din cadrul municipalitãþii

au cerut sã li se punã la dispoziþie toate firmele care audeclaratã activitatea de cazare înstaþiunea din Parâng, iar apoireprezentanþilor cabanelor le-ausolicitat bilanþul contabil.

Inspecþia fiscalã a fost derulatã în anii trecuþi astfel cãangajaþii fiscului local au deja oevidenþã a celor care fac turismîn staþiune ºi lor li s-a stabilit ocotã de 5 la sutã din veniturileîncasate.

Potrivit purtãtorului de cuvântal Primãriei Petroºani, NicuTaºcã, pentru cã nu au avut preamulþi turiºti suma viratã de cãtrecabanieri la bugetul local estemicã, însã existã ºi restanþieri.Mai exact unul singur, SCGospodãrie Prest Com, societate aflatã în subordineaconsiliului local, dar care este înfaliment.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

100.000 de euro pentru dreptul la viaþã

Edy suferã de o formã rarã de leucemieºi are nevoie de un transplantC ondamnat la suferinþã din primele

zile de viaþã. Este povestea unuibãieþel de cinci ani din Petrila care seluptã cu o boalã necruþãtoare. EduardBãlan a fost diagnostica la trei zile de lanaºtere cu o afecþiune foarte gravã care nuîi oferã prea mulþi ani de viaþã. Copilul afost diagnosticat cu leucemie ºi pentru atrãi are nevoie de un transplant medular.

O NOUA PREMIERÃ, Sâmbãtã 21 martie, de la ora 18:00 -

comedia „GUNOIERUL”, regia artisticãSebastian Lupu, scenografia Vioara Bara.

Algeria vrea sã investeascã la noi

Puþinecereripentrutichetelede PaºteA nul acesta

beneficiariitichetelor de Paºteoferite de PrimãriaPetroºani au fostnevoiþi sã com-pleteze anumitecereri. Puþini aufost cei care aucompletat acesteformulare.

“Au venit aproxima-tiv 1500 de pensionarideºi anul trecut amavut 2800 de pensio-nari numai din categoria beneficiarilorcu pensii mai mici sauegale cu 750 de lei. Lapersoanele cu handi-cap grav sau accentuatcare nu realizeazã altevenituri avem numai150 de cereri depuse.Ar fi cam 400 de beneficiari. Cei cu

alocaþii de susþinere afamiliei ºi cei cu ajutorsocial nu este nicioproblemã pentru cã îiavem în drepturi ºitabelele le facem, darproblema este cã noide asta am fixat un ter-men pentru cã trebuiesã luãm aceste cereri,sã le verificãm ºi sãcomandãm tichetele.Omul nu poate sã vinãacum cu cererea ºi cuactele ºi sã îi înmânezcarnetul cu acestetichete. Ei trebuie sãsemneze în acel tabel”,a declarat CristinaMraz, director executivDLAS Petroºani

În aceste condiþii,reprezentanþii Direcþieide Asistenþã Socialãdin Petroºani au decis sã prelungeascãtermenul pentrudepunerea cererilorpânã la data de 1 aprilie.

“Noi deocamdatãîntocmim tabelele, leverificãm, facem oprimã comandã de

tichete sociale. Mãcarpânã pe data de 1pentru cã noi vrem sãdistribuim de sãptãmâ-na viitoare ºi sã pornim distribuirea ºiatunci nu putem sãluãm pânã în data de12 cererile. Pânã pedata de 1 ar fi bine sãmai vinã”, a mai spussursa citatã.

Pensionarii cu venituri mai mici sauegale de 750 de lei,persoanele cu handi-cap grav sau accentuat,beneficiarii de ajutorsocial ºi cei cualocaþiade susþinere a familieise încadreazã în cate-goria beneficiarilor.


Divorþurile,contribuþiila bugetullocal

10 cupluri,5000 de lei.

Cu atâta au con-tribuit la bugetullocal cele 10 cupluricare anul trecut audecis sã îºi separedestinele pe caleadministrativã.

Legislaþia autohtonãprevede ca soþii au deales între mai multevariante atunci cânddecid sã se despartã,printre ele numãrându-sedivorþul la mediator ºidivorþul administrativ,

cel din urmã pre-supunând desfacereacãsãtoriei de cãtreofiþerul stãrii civile.

“În anul 2014 la ser-viciul de stare civilã alprimãriei municipiuluiPetroºani ºi-au depusactele pentru divorþ unnumãr de 10 cupluri.Pentru fiecare dintreaceºtia a fost încasatã osumã de 500 de lei”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Persoanele caredivorþeazã pe caleadministrativã, laprimãrie, vor plãti maimult de anul viitor,

Guvernul majorând, înproiectul actualizat alCodului Fiscal, taxa fixãcare trebuie achitatã ºilãsând primarii sãcreascã la rândul loraceastã taxã cu pânã la50%, faþã de doar 20%în prezent.

“Încã nu a avut locaceastã discuþie cuprivire la mãrirea saurãmânerea la acelaºicuantum dar fiind vorbadespre un numãr micde 10 cupluri relevantãeste micã”, a mai spussursa citatã.

Procedura de divorþpe cale administrativãpoate fi folositã decãtre soþii care nu aucopii ºi presupunedepunerea unei cererila ofiþerul de stare civilãde la primãria care areîn pãstrare actul decãsãtorie sau pe razacãreia se aflã ultimalocuinþã comunã asoþilor.


“De când s-a nãscutcopilul suferã de o anemie severã ºi a fostdiagnosticat din primeletrei zile de viaþã. Deatunci ne chinuim pe laTimiºoara, la Cluj, amfost ºi în Ungaria laDebrecen. La câtevaluni de viaþã am fost înItalia ºi s-a pus acelaºidiagnostic.

Din pãcate ºansa luide supravieþuire estedoar printr-un transplant mãdular”, nespune Cristian Bãlan,tatãl bãieþelului.

Bãiatul are nevoie deun transplant care nupoate fi realizat în þarã.Intervenþia ce ar trebuisã se facã în Israel costãîntre 80-100.000 deeuro, iar pãrinþii lui nuau aceºti bani.

“Transplantul s-arputea face în Israel sau

în San Giovani Rotondoîn Italia. Costul unuitransplant mãdularajunge undeva la 80-100 de mii de euro.Nu ºtim o cifrã exactãpentru cã acestea suntlegile în România. Oparte îþi spune una ºi pealtã parte alte lucruri.Tratamentul pe care îlfacem acum prin Casade Asigurãri o parte, iaro parte o suportãm noi,pãrinþii, este undeva la4700 de lei lunar prinCasã de Asigurãri.Ceilalþi 300-400 de leiîi asigurãm noi pentrucã nu ne permitem

toatã suma pentru cãeste foarte mare. Dinpãcate este o sumãfoarte mare pentru noiºi este peste puterilenoastre. Chiar dacã amscoate bani din bancãnu avem nicio ºansã.

Transplantul ar fi buncât mai repede pentrucopil pentru cã deja are5 ani ºi jumãtate ºi întimp i-ar putea afecta ºicelelalte organe, ficatul,plãmânii, rinichii. Latrei sãptãmâni fãcândtransfuzia de sânge cutimpul i se acumuleazãfierul ºi i se face trata-ment pentru a nu-i afec-

ta organele dar nu seºtie pentru cât timp”,ne mai spune tatãlcopilului.

Cei cinci ani de viaþã,Eduard i-a petrecutmajoritatea timpuluiprin spitale printreinvestigaþii medicale ºitransfuzii de sânge.Copilãria lui esteumbritã de aceastãboalã nemiloasã care îiafecteazã organismul.Chiar ºi aºa, micuþulzâmbeºte, se joacã, sepoartã ca un copil caoricare altul.

“Din cei cinci anicirca una sau douã sãp-tãmâni pe lunã în ultimiidoi ani. Înainte stãteacam o sãptãmânã înspital. În rest acasã iaracum în ultimii doi anidouã trei zile sta în spi-tal pentru transfuzie ºiprotecþia pentru ficat.Mai mult nu se poateface. Starea lui nu afost afectatã foarte multpentru cã mãnâncã normal, vorbeºte,merge doar faptul cãeste dependent detransfuzia de sânge.Pânã nu vom facetransplantul mãdular aºava merge”, ne maipovesteºte tatãl sãu.

Pãrinþii trag speranþecã pânã la urmã vorstrânge fondurile necesare pentru a

realiza transplantul astfel ca micuþul lor sãaibã ºansa sã ducã oviaþã normalã.

“Speranþa moare ultima. Noi speram sã îistrângem cât mairepede ºi sã putem dadrumul mai departepentru a se face copilulbine”, spune cu ultimeleputeri bãrbatul.

Pentru a veni în ajutorul lui Eduard ºiAsociaþia San Montandin Petrila va organiza oacþiune de strângere defonduri.

“Iubitorii de sport ºicei care doresc sã ajute un sufleþel pot sãparticipe la orele dealergare ºi mountainbike pe traseul de 10km Cheile Tãii-CabanaAuºelu. Cel mai buntimp atât la alergare câtºi la bicicletã va fi pre-miat cu trofeul alãturide Edy”, spune ErikaSanta, reprezentantulAsociaþiei San Montan.

Taxa de înscriere laconcurs este de 30 delei, iar banii strânºi vorfi depuºi în contulumanitar deschis pentruEdy.

Totodatã ºi PrimãriaPetrila va oferi o porþiede paºte cu brânzã pentru participanþi.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

A lgerienii suntinteresaþi de

investiþii chiar ºi înValea Jiului.Primarul TiberiuIacob Ridzi, care aparticipat la o întâlnire de afacerila Viena, a discutatcu oameni de afaceri din aceastãþarã ºi pe viitoraceºtia vor veni înRomânia cu propuneri concrete.

Algerienii au dejaafaceri în mai multedomenii, iar sãptãmânatrecutã s-au arãtatinteresaþi de o nouãcolaborare, chiar aici înValea Jiului. PrimarulTiberiu Iacob Ridzi aavut câteva discuþii cumedicul de afaceri dinaceastã þarã ºi acumaºteaptã o nouã rundãde întâlniri la Bucureºti.

„Statul algerian vreasã îºi dezvolte relaþiilecomerciale cu þãrile dinEuropa de Est ºi ceaCentralã. În discuþiilepe care le-am purtat,noi ne-am arãtatdeschiºi, iar ei deja au

activitate aici, în specialîn domeniul construcþi-ilor ºi al materialelor deconstrucþii, dar ºi allemnului ºi în cel legatde dezvoltarea infra-structurii urbane. Camaici s-a purtat discuþiacu ei, ulterior am aflatcã Ambasadã Algerianãva face o întâlnire deacest gen la Bucureºti ºiprobabil cã vom fi invi-

taþi ºi noi acolo”, aspus Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul TiberiuIacob Ridzi a vizita în Austria un parcindustrial, iar de acolo avenit cu ideea de aregrupa toþi edilii dinValea Jiului într-o singurã asociaþie, caresã promoveze mult maibine oportunitãþile deafaceri de aici. Doaraºa vor putea sã atragãmediul de afaceriinteresat ºi de zonanoastrã, care arefacilitãþi mai bune, când se pune problemaparcurilor industriale,dupã modelul austriac.


N-au scãpatde platãP ensiunile ºi cabanele din

Parâng care au declaratãactivitatea de cazare sunt obligate de cãtre inspectoriiPrimãriei Petroºani sã achiteo taxã pe care au încercat sã oevite ani la rând. Singuruldatornic este chiar firmaadministraþiei locale, societateaflatã în faliment.

Suma adunatã de municipali-tate de la cei care desfãºoarãactivitãþi de turism în StaþiuneaParâng, nu este una foarte maredar ajutã bugetul local.

Vor nu vor, patronii n-auîncotro ºi mai mult forþaþi auînceput sã vireze banii. Astfel,pentru a-i prinde pe cei caredesfãºoarã activitãþi de turism ºinu au achitat taxa hotelierã stabilitã de Consiliul LocalPetroºani, reprezentanþiiServiciului de Taxe ºi ImpoziteLocale din cadrul municipalitãþii

au cerut sã li se punã la dispoziþie toate firmele care audeclaratã activitatea de cazare înstaþiunea din Parâng, iar apoireprezentanþilor cabanelor le-ausolicitat bilanþul contabil.

Inspecþia fiscalã a fost derulatã în anii trecuþi astfel cãangajaþii fiscului local au deja oevidenþã a celor care fac turismîn staþiune ºi lor li s-a stabilit ocotã de 5 la sutã din veniturileîncasate.

Potrivit purtãtorului de cuvântal Primãriei Petroºani, NicuTaºcã, pentru cã nu au avut preamulþi turiºti suma viratã de cãtrecabanieri la bugetul local estemicã, însã existã ºi restanþieri.Mai exact unul singur, SCGospodãrie Prest Com, societate aflatã în subordineaconsiliului local, dar care este înfaliment.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

100.000 de euro pentru dreptul la viaþã

Edy suferã de o formã rarã de leucemieºi are nevoie de un transplantC ondamnat la suferinþã din primele

zile de viaþã. Este povestea unuibãieþel de cinci ani din Petrila care seluptã cu o boalã necruþãtoare. EduardBãlan a fost diagnostica la trei zile de lanaºtere cu o afecþiune foarte gravã care nuîi oferã prea mulþi ani de viaþã. Copilul afost diagnosticat cu leucemie ºi pentru atrãi are nevoie de un transplant medular.

O NOUA PREMIERÃ, Sâmbãtã 21 martie, de la ora 18:00 -

comedia „GUNOIERUL”, regia artisticãSebastian Lupu, scenografia Vioara Bara.

Algeria vrea sã investeascã la noi

D espre DumitruGãlãþan – Jieþ se

poate spune cã emomârlan de profesie,însã omul acesta e maimult decât atât, pentrucã nu face decât sãtrãiascã aºa cum afãcut-o dintotdeauna,profund legat de lumeasatului al cãrui nume l-a adoptat ca pe untitlu nobiliar.

Existã, cu siguranþã, unmod de viaþã momârlãnesc,iar casa din Jieþ a mediculuistomatolog Dumitru Gãlãþaneste un adevãrat muzeu alfelului de a fi pe caremomârlanii îl perpetueazãde când se ºtiu.

Pentru cã nu vrea camomârlanii ºi lumea lor sãse piardã – ori sã ajungã, încel mai bun caz, exponatede muzeu – DumitruGãlãþan – Jieþ a început sãscrie despre consãtenii sãi,ºi dupã prima carte au maiurmat încã 17 volume, iaramintirile evocate în primulvolum au dat naºtere unuiamplu studiu etnografic,realizat dupã toate regulileacademice. Cãrþile sale aunu doar meritul de a fi profund autentice, pentrucã momârlanii între care atrãit o viaþã întreagã i sedestãinuie altfel decât unuicercetãtor venit în vizitã – ciºi calitatea de a face luminãîn chestiuni puþin studiate,cum ar fi originea cuvântu-lui ”momârlan” ºi legãturabãºtinaºilor din Valea Jiuluicu italienii, sau obiceiurilepãstorilor din munþi, care,în lipsa unui biserici, îºifãceau propriul altar cioplind o cruce pe trunchiul unui brad.

“Sã ºtii cã nimic din ce

þine de lumea momârlanilornu mi-e strãin!”, spuneaDumitru Gãlãþan într-uninterviu recent. “Am fãcutde toate aici: am mers lafân, la coasã, cu vacile, cuoile, am fost la petreceri ºila înmormântãri, asta a fostlumea mea. Veneam de lafacultate în vacanþa de varãºi pãºteam oile, iar când mãîntorceam la ºcoalã, tatavindea un berbec ºi ãia erau banii mei pânã laurmãtoarea vacanþã”,povestea momârlanuldevenit etnolog.

E o plãcere sã-l asculþi peDumitru Gãlãþan - Jieþpovestind despre satul încare a trãit o viaþã întreagã.Cu acelaºi farmec pe care îlregãsim în paginile cãrþilorsale, vorbeºte despre primalui zi de ºcoalã ºi de tãbliþape care scria lecþii ce nuputeau fi arãtate cu mândriepãrinþilor, pentru cã seºtergeau pânã acasã, ºi maiare ºi acum banca din lemnpe care îºi scria temele, lalumina lãmpii cu petrol.Pãstreazã cu drag un steagde Piþãrãi care abia încãpeaîn casã ºi povesteºte cu nostalgie despre cum eraCrãciunul copilãriei sale,când bucuriile simple erauprimite cu inima deschisã.

Când vine vorba decãrþile sale – aproape 20 -în care a pus tot ce ºtiadespre momârlani, Dumitru

Gãlãþan lasã deoparte tonulnostalgic ºi vorbeºte ca unulcare a fãcut din etnologie oa doua profesie. A scris sistematic despre satulmomârlãnesc ºi a încheiatun ciclu care aduce în faþacititorilor obiceiurile naºterii,ale nunþii ºi ale înmormân-tãrii, iar cãrþile sale au ajunssã fie citate de cãtre spe-cialiºtii reputaþi în domeniu,pentru cã o asemneneacercetare sistematicã nu s-amai fãcut de foarte multãvreme. Cu toate acestea,

Dumitru Gãlãþan – Jieþrecunoaºte cu modestie cãnici el nu le ºtie pe toatecând vine vorba de momârlani ºi chiar a avutparte de surprize în timpuldocumentãrii, descoperindlucruri pe care, chiar fiindunul de-al lor, nu le ºtia.

De fapt, el este singurulmomârlan care a pornit ocercetare ºtiinþificã a lumiidin care provine, ºi aremarele avatnaj cã cei care i-au devenit surse de docu-mentare i-au vorbit ca unuia

pe care îl cunosc de mic. În plus, cercetãrile sale

i-au permis accesul la sursede documentare foartevechi, ºi aºa a reuºit sãinsereze în paginile cãrþilorsale fotografii gãsite prinarhivele de familie alemomârlanilor din Jieþ.

Sâmbãtã, ne vom vedeacu domnul DumitruGãlãþan-Jieþ sã-i spunem cã e minunat, cã suntemmândri de el ºi cã îlsusþinem, cã îl preþuim, cã-isuntem aproape. Sâmbãtã,21 martie 2015, ora11.00, domnul DumitruGãlãþan-Jieþ vine sã îlcunoaºtem. Aveþi ocazia sãîl priviþi în ochi, sã-i spuneþio vorbã caldã ºi sã fiþi partedintre cei care îi vor mulþu-mi oficial printr-o diplomã ºiun buchet de flori venind înfaþa statuii lui Decebal dincentrul Devei.

Organizatorii proiectului social

„Premianþii fãrã premii”

Cronica Vãii Jiului | Mircuri, 18 martie 20156 Actualitate

Minore, suspecte decomiterea mai multorinfracþiuni de tâlhãrie D ouã minore cu vârste de 15,

respectiv 16 ani au intrat înatenþia organelor de urmãrire penalã,dupã ce au fost surprinse în flagrantde poliþiºtii din cadrul Biroului deInvestigaþii Criminale precum ºi ceidin cadrul Biroului de Ordine Publicã,imediat dupã ce au tâlhãrit o femeiede 80 de ani.

Cele douã minore ºi-au urmãrit victimapânã la blocul în care aceasta locuieºte, iarcum a intrat în scarã au agresat-o ºi i-ausmuls cerceii din urechi. Cerceii au fostrecuperaþi ºi predaþi persoanei vãtãmate.

“În cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infrac-þiunii de tâlhãrie, iar în urma probatoriuluiadministrat, poliþiºtii au stabilit cã înperioada 06.03.2015-16.03.2015, celedouã minore împreunã cu o altã tânãrã, învârstã de 18 ani, tot din municipiul

Hunedoara, pe timp de zi, pe razamunicipiului Hunedoara, au comis alte 5 infracþiuni de tâlhãrie, asupra unor persoane de sex feminin, cu vârste depeste 70 ani. Femeile erau agresate pestradã sau în scãri de bloc, unde suspecteleau profitat de imposibilitatea acestora de ase apãra, le-au smuls ºi sustras din urechicerceii. Cerceii erau ulterior amanetaþi sauvânduþi, iar sumele de bani obþinute erauutilizate în scopuri personale”, declarãBogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Poliþiºtii continuã cercetãrile pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale aacestora.

Tigãrile decontrabandãle-au adusprobleme

Doi bãrbaþi dinHunedoara riscã sã ajungãdupã gratii, dupã ce au fostprinºi de poliþiºtii din cadrulServiciului de OrdinePublicã în timp ce ofereau

spre vânzare, pe stradaMihai Viteazu, din munici-piul Hunedoara, pachete de

þigarete ce nu prezentaubanderole fiscale româneºti.

Asupra celor doi bãrbaþiau fost gãsite 68 pachetede þigarete, precum ºi sumade 692 de lei, provenitã dinvânzarea þigãrilor. Poliþiºtiiau confiscat pachetele deþigarete ºi suma de bani, iarîn cauzã s-a întocmit undosar de cercetare penalãpentru sãvârºirea infracþiu-nii de contrabandã.

Dumitru Gãlãþan – Jieþ, “un momârlan de profesie”

Deºi restricþiile auintrat în vigoare, oficialde luni, marþi reprezen-tanþii PrefecturiiHunedoara, cei dinGorj ºi vicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara au revenitasupra programului derestricþii. Astfel, dru-marii au înþeles cã potlãsa puþin de la ei ºi auconvenit asupra altorore, decât cele pre-vãzute iniþial. „S-a discutat, pornind de laavizul dat de PoliþiaRomânã, de a închideartera între orele 7,00ºi 19,00 seara, cu

pauza aceea de laprânz ºi, în urma unordiscuþii destul deintense, am luat deciziaca firma care lucreazãsã porneascã demer-surile pentru a schimbaacest aviz ºi restricþiilede circulaþie sã fie întreorele 9,00 ºi 18,00seara., fãrã pauzã înjurul prânzului”, a spusAdrian David,vicepreºedintele CJ Hunedoara.

Proiectul de reabili-tare al arterei dinDefileul Jiului estefinanþat de statulromân prin Ministerul

Transporturilor ºi are o valoare de 150de milioane de lei.

Reabilitarea ºoselei trebuia finalizatã în2014. Totuºi, nici pedeparte nu poate fivorba despre finaliza-rea lucrãrilor, iar ceicare tranziteazã arteraºi au afaceri în zonã,vor putea fi în avantaj.

„Am solicitat noi,împreunã cu prefectulde Hunedoara, cel deGorj ºi preºedinteleCJ Gorj, ca restricþiilesã înceapã la ora9,00, atunci cândactivitatea este deja

începutã, iar cei carefac naveta ºi cei caretransportã bunuri, arajunge la destinaþie”, a mai menþionatvicepreºedintele

Consiliului JudeþeanHunedoara, dupã întâlnirea de marþi.

Procedura deavizare a noilorrestricþii poate dura

cam 3 sãptãmâni, iarpânã atunci restricþiilesunt cele avizate deja.Aºadar, deocamdatã,nu se va circula întreorele 7,00 -19,00, cuo pauzã de douã ore laprânz, între 12,00 ºi14,00.

Restricþiile ar puteafi valabile de sãptãmâ-na viitoare, pentru cãpânã atunci se facedoar organizarea deºantier, iar traficul estedeschis.


Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

N iciun salvamar.

Autoritãþile localede la Petroºani aufost nevoite sã reiaconcursul pentruocuparea postuluide salvamar de labazinul didactic dinPetroºani.

La primul concursde acest gen nu s-aprezentat nimeni. Nicio

persoanã nu deþinevreun atestat de salvamar.

“În data de 6 aprilieva avea loc un nouconcurs pentru ocu-parea acestui post. Amai existat o tentativãde ocupare a acestuipost în luna ianuarie aacestui an dar atuncinu s-a prezentatnimeni la acest con-curs. Sperãm ca deaceastã datã sã vinã

cineva pregãtit pentruocuparea acestui post.Este nevoie de un ates-tat care sã dovedeascãpregãtirea în acestdomeniu”, a declaratNicu Taºcã, purtãtorulde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Persoanele care seînscriu la acest concurstrebuie sã aibã studiimedii ºi cel mai impor-tant sã deþinã atestatsalvamar sãu curs deprim ajutor în confor-mitate cu normele UE.


Trenurilenavetiºtilor, trasepe linie moartãP ersoanele care fãceau

naveta cu trenul pe rutelePetroºani – Lupeni ºi Simeria– Hunedoara sunt blocate.

Mai pot merge la serviciu ori cuautobuzele, ori cu maºinile personaleºi asta pentru cã operatorul CFR numai poate efectua operaþiuni pecãile ferate din România.

Decizia a fost anunþatã deAutoritatea de Siguranþã FeroviarãRomânã din cadrul MinisteruluiTransportului ºi intrã în vigoareîncepând cu data de 17 martie.Astfel, firmei Regiotrans, care are caobiect de activitate efectuarea deactivitãþi de transport feroviar decãlãtori, îi este interzis sã efectueze

operaþiuni pe cãile ferate dinRomânia, pânã la obþinerea unuinou certificat de siguranþã, în confor-mitate cu prevederile legale învigoare. Mãsura afecteazã directcãlãtorii care circulã pe ruteledeservite de societatea menþionatã-50 de rute de pe regionaleleBucureºti, Braºov, Craiova, Iaºi ºiTimiºoara. În judeþul Hunedoara,societatea în cauzã deserveºte ruteleSimeria – Hunedoara ºi Petroºani –Lupeni.

Decizia a venit dupã ceAutoritatea Feroviarã ar fi descoperitmai multe probleme tehnice la 29de automotoare din parcul rulant alcompaniei. Controalele au avut locîn ultimele douã sãptãmâni. În aces-te condiþii, compania are douã vari-ante: sã cearã un nou certificat desiguranþã ºi sã scoatã automotoarelecu probleme din circulaþie sau sãrepare problemele ºi sã cearã apoiun nou certificat de siguranþã.

CarCarmen men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA

O nouã încercare pentruangajarea unui salvamar

Restricþii modificate în Defileul JiuluiA u mai lãsat de la ei, au acceptat cã trebuie terminate

lucrãrile ºi programul în care nu se va circula în DefileulJiului pe artera rutierã a fost un pic modificat. Totul, dupã întâlnirea de marþi, la care au participat autoritãþile judeþenedin Hunedoara ºi Gorj, iar pauza de la prânz nu va mai exista.

Imagini horror în Lunca JiuluiÎn perioada cât stadionul "Jiul" a fost cam al

nimãnui, s-a furat de acolo tot ce s-a putut. Aºaaratã "la zi" zona din preajma terenului nr. 3,unde joacã echipele de juniori C, D ºi E...

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 martie 20158 Sport

Fotografie la minut

Greu de crezut cãîntr-o lume în care val-orile s-au întors cusus-n jos, cã maiexistã oameni care seîncãpãþâneazã în acrede într-o scarã avalorilor. Este ceea ce

se întâmplã în masivulStraja de 44 de ani,fãrã întrerupere, dinanul 1971 ºi pânã azi,într-un sport, schiul,ceea ce generic senumeºte CupaVeteranilor!

Ca de-a lungultuturor anilor, ºi acumîn 2015, a fostaceeaºi efervescenþã,aceeaºi dorinþã decompetiþie, a unor„veterani” de la 35 deani în sus, pânã sprevârsta de 84 de ani.L-am vãzut pe veter-anul Iosif Racoþea,realmente îndrãgostitde Straja, de tot ceea

ce se întâmplã aici.Sunt unii care vin dela sute de kilometri.Au fost concurenþi dinCaraº-Severin,Mehedinþi, Arad,Timiº, Cluj,Hunedoara.

În timp ce prin altelocuri din Valea Jiuluibate vântul în materiede sporturi de iarnã,iatã cã la mijloc de

martie Straja s-adovedit o gazdã exce-lentã. ªi asta datoritãaceluiaºi grup deentuziaºti care s-auimplicat mereu caaceastã competiþie sãnu disparã. De la an laan, ºtafeta a fost pre-luatã de alte generaþiicare pãstreazã cusfinþenie, pânã laurmã, un mod viaþã.

Henþ cu mâna

DE 44 DE ANI!

E ste evident cã prinplecarea tandemului

din atac Soare – M. Filip,forþa ofensivã a Lupeniuluis-a diminuat mult. Asta s-avãzut într-un meci cu oechipã modestã, VictoriaCãlan, dar care s-a com-portat exemplar în a-ºiapãra ºansele în meciul dela Lupeni.

Gazdele apar târziu la rampã,în min. 15 când Al. Cojocarutrimite un ºut razant, în replicã,Roºca (min. 26) trage de la 5 mpeste poartã! Harangozo II(min. 36) va expedia balonul cucapul în barã, un minut maitârziu, portarul lupenean AdiFarcaº are o intervenþie sigurã laºutul lui Stãnculea. Gazdele vorintra în avantaj la pauzã, dupãgolul lui Harangozo II, dar vorjuca extrem de relaxat la relua-re, când vor fi egalate în min.57. Apoi, doar douã ocazii maiclare spre final de meci, când R.Moldovan (min. 82) trimite cucapul în transversalã ºiCiocârlan (min. 86) expediazãun ºut bun de la 35 m, dintr-oloviturã liberã, în portarul M.Corobea.

Cei doi jucãtori din formulade atac a returului, RemusMoldovan – Daniel Ursachi, încãnu au sclipirea „foºtilor” din tur.Cu siguranþã un aspect care,deocamdatã, cântãreºte greu înbalanþa meciurilor viitoare.

Vulcanul în forþãC.S. Vulcan (antrenor Marius

Szoradi) a avut o prestaþieexcelentã cu cei de laAurul Certej (antrenor ElekSzemely), administrându-leun sec 4-0 (goluri A.Miclãuº 2, I. Roºian, A.Roºian), plasând echipa dela Vulcan pe podium.

Retezatul Haþeg arevenit de la 0-1 la 1-1(gol Laslãu) în meciul de laªoimul Bãiþa, în finalgazdele câºtigând cu 2-1.

Jiul Petroºani, cu oechipã de juniori în jurul„bãtrânului” Cornel Irine areuºit un 1-1 cu MinerulUricani, o altã echipã formatã din juniori. Jiuliºtii au deschis scorul înmin. 37 prin Graur,oaspeþii au egalat în min.44 prin Proteasa.

Universitatea Petroºanireuºeºte o victorie importantã, 2-0 cu GloriaGeoagiu, Bulimej (min. 22)ºi Grigoraº (min. 90)învingând echipa dinGeoagiu.

Liderul Cetate Devareuºeºte a doua victorieconsecutivã în care înscrieopt goluri, printr-un zdro-bitor 8-2 cu Dacia Orãºtie.

Din etape adunate ºi în„Cronicã” redate86 de ani!

Cornel Irina (Jiul) ºi Traian Câmpean(Minerul Uricani) s-au aflat faþã în faþã lameciul din etapa trecutã. „Veteranii” fotbaluluidin Valea Jiului au împreunã 86 de ani.

Voicu dezamãgit„Ceea ce jucãm acum este departe de jocul

nostru din tur. Nu avem atac, Soare ºi M.Filip sunt greu de înlocuit. În felul acesta,greu de crezut cã vom mai putea þine ritmulpentru locul 1” a spus antrenorul lupeneanDan Voicu, dupã acel 1-1 cu Victoria Cãlan.

Adi Dolha în Top 5Atacantul petrilean Adrian Dolha, deºi nu

a jucat etapa trecutã, se menþine pe locul 4 înclasamentul golgeterilor judeþeni, fiind singuruljucãtor din Valea Jiului în aceastã posturã.

HERCULES LUPENI 1VICTORIA CÃLAN 1

Hercules Lupeni (antr. DanVoicu): Ad. Farcaº - Ciorâia,Curtean, Dumitrescu, Criºan - And.Harangozo (min. 71 Savu),Ciocârlan, Cojocaru (min. 55 I.Brânduºa), Al. Harangozo - R.Moldovan, D. Ursachi

Victoria Cãlan (antr. IosifToth): M. Corobea – C. Corobea,M. Alexoi, Ov. Gergely, Spãtar -Mînja (min. 61 Rãºcanu), I. Neagoe,T. Ionaºcu, C. Roºca, A. Mureºan(min. 83 Cl. Damian) - Stãnculea(min. 90 Miclãuº)

Arbitru: Florin Anca – DevaObs. AJF: Stan Hanzi – Deva Spectatori: 400

GOLURILE:1-0: Harangozo II (min. 43),

loviturã liberã de la 20 m1-1: Mânja (min. 56), loviturã

liberã de la 25 m în dreapta luiFarcaº

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara Hercules Lupeni – Victoria Cãlan 1-1

GREU FÃRÃ ATACANÞI...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Curtean, rezolvând ofazã printre atacanþii

Cãlanului

Cornel Irina ºi Traian Câmpean se apropie de suta de ani

Documents

CVJ NR. 820 MIERCURI 18 MARTIE 2015