DAN TOMOZEI

STATUL iN secoLUL xxt

MODELUTCHINEZ

+Et-+-frAffiEXHt[

ConfirrISTORIEauToil poMaNt

Cuprins

Cuvdntul autorului

tF#91ifr

Capitolul | - Nicolae Milescu SpdtarulIncursiune in China de ieri gi de azi

Capitolul 2 - Cucuteni, Yangshao, Ciochrlia.Capitolul 3 - Chnd liderii romdni pozau pe Marele Zid . .

Rominia, prieten Ei avocat al ChineiChina qi Rominia in august 1968 . .

Capitolul 4 - 100 de ani de umilin{dRizboiul OpiuluiConcesiunile strlineMasacrul de la Nanjing. . . . .

Obsesia niponl, re{inerea in fafa striinilorIstorie versus culturi de masiTradilia mandarinului de tip nou . .

Exceplionalism v ersus culturalismChina, intre Confucius Ei Mao. .

Lao Zi - Sun Zi, strategia gindirii.Despre Mao, altfelSun Yat-sen gi Deng Xiaoping

5

t7

25

25

34

4l59

76

86

88

90

92

95

97

t02108

tL2120

L27

139

146

153Memoria mindriei renlscute.

414 CuPrins

Capitolul 5 - Politica de stat.Visul chinezesc - un indemn la munciPiramide, ierarhii, experienfi. .

Morali de partid, corupfie gi justi]ie.O 1ari, doui sisteme . . ...,,Zila de astizi va rimine in istorie!"China gi opfiunea liderului mondial.Schimbarea de atitudine qi mesaj.

Drepturile omului chinez

Zona continentali gi restul ChineiInternetul - intre cenzuri Ei afacere

Fotbalul, prioritate nafionaliUrsul panda, istorie qi diplomafie . . . . '

Capitolul 6 - Economia chinezd.

Despre noua normalitate . .

Impozitul pe proprietate, o premieriSi faci o afacere in ChinaRoubini incurci realitilileDezvoltare qi migrafie la nivel continental',,Oraqe-fantom[', proiecte sociale

,,Lista negativi a investifiilor striineDezvoltare nafionali exponenfiale . . . . .

Noul Drum al MitisiiAlternativa BRICS qi AIIBTurismul, prioritate interni Ei externlProprietate de stat versus proprietate privati.Poluare, realititi gi solulii .. . j. r

Copacii, suflete protejate.

China gi prejudecnfile Occidentului . .

Capitolul 7 - Mentalitatea chinezd

Confucianismul qi societatea

157

r57165

169

181

189

192

202207

2152t7

289294298301

303

310

310

222

226230230237

239245zfi2v2s826272

282

Trei luni in Piafa Tian Anmen 312

Relaliile interumane 315

Religii 9i credinfe 319

Ortodoxia in China 325

Cuprins

Sirbitorile ChineiSirbitoarea PrimiveriiSirbitoarea QingmingSirbitoarea Duanwu.Zitain&itgostifilor.Festivalul din Mijlocul ToamneiSirbitoarea Dublu Nou[.Sirbitoarea Laba .

Solsti{iul de iarni. 345Capitolul 8 - Societatea chinezd. 347

Familia. 347Cisitoria gi nunta 351De la copilul unic la ,,baby boorn'. . . . . . 355Educafiacopiilor,rolulpirinlilor.... 360Sistemul Hukou 365Sinitatea, sistemul asigurlrilor 367Sistemul social, tinerii qi pensionarii . . . . 3ZlMass.media, comunicare gi linigte 375Cinematografia, resursi descoperiti. 382Voluntarul, un partener loial . . 388Hrana, somnul, armonia personali. 393Superstifii gi prejudecifi 396

Cuvinte qi termeni in limba chinezi( romdni/chinezi/pinyin)

Listi bibliografici

4t5

33033L338

339

340342

344345

402407

Capitolul 1

Nicolae Milescu Spatarul

Incursiune in China de ieri qi de azi

Pentru orice romin, fie cI este sau nu rezident in China,

descoperirea marelui stat trebuie si inceapi lecturind scrierile

eruditului Nicolae Milescu Spitarull, un str6-romin2 ambilios,

:.tent gi inteligent, integrat de Prof. Univ. Dr. Ileana Hogea-

\ eliEcu in procesul evolutiv al culturii romine, de la cronica-

:ul Grigore Ureche pinl la poetul nafional Mihai Eminescu.

Considerat primul romin care a cilcat pe pimintul im-periului chinez3 in anul 1676, Nicolae Milescu este, in secolul

LXI, de o zguduitoare actualitate, consemnirile sale fiind de o

:elevanfi gi acuratele greu de imaginat, chiar gi dupi mai bine

: Nicolae Milescu Spitarul (1636-1708), intiiul traduc[tor in limba::,nini a Vechiului Testament (cunoscut gi sub numele de Biblia lui:eban Cantacuzino, 1688) gi al rugiciunii ,,Tatll Nostru", a efectuat o

:.i.'itorie in Asia in calitate de ambasador al larului Rusiei Aleksei. in:rna cilltoriei, au fost redactate doui iucriri de ample dimensiuni, cu-

:Llscute sub titlul Descrierea Chinei gilurnal de cdld.torie tn China.

'? Ileana (Yang Ling) Hogea-Veliqcu, {Jn strd-romhn, boierul moldo-vlnh

\icolae Milescu Spdtarul, Ambasador la curtea marelui August Kang Xi,:dirura Universitilii din Bucuregti, 2007.

r Nicolae Milescu Spltarul cllitoreqte in Imperiul Chinez in anul

- 5i5, fiindu-i permis accesul in oragul imperial la data de 15 iunie 1676.

DarTouozu

de trei sute de ani. Aten{ia cu care acesta se apleaci asupra de-

taliilor de ordin social, administrativ, uman, politic qi diplo-matic oferi contemporanilor o perspectivi nu doar corecti, cimai ales complexi gi fideH a poporului chinez. In uimitor de

multe dintre situa{iile de via[6 din anii de grafie 2000, Chinalui Milescu este aceeagi cu China de azi, semn ci evolu{ia, edu-

cafia, administrarea, convingerile gi aspirafiile chinezilor au

evoluat intr-o matcl extrem de bine conturati,limitele fiindpermanent aprofundate gi cizelate, sfidand secolele gi eveni-

mentele care au marcat istoria kitailorl.Vefi regisi in lucrarea de fa!i, in cuprinsul capitolelor qi

temelor abordate, numeroase trimiteri gi accenfuiri ale si-

militudinilor din societatea chinezi de atunci gi de acum, per-manentizate indiferent de secol, o dovadi in plus gi totodati o

explica{ie pentru ce poporul chinez este unul dintre cele maibune pistritoare ale obiceiurilor gi tradiliilor proprii de-a lun-gul mileniilor. Socotind dupi. numirul mare de aseminiri de

ordin social gi administrativ, dar mai ales dupi profilul psiho-logic gi moral, nu este deloc gregit si se afirme ci in China de

azi gisim aceiaEi oameni de la facerea Marelui Zid, diferenfele

esenfiale fiind generate de condiliile economice ale secolului

in care ne aflim.Primul romin ajuns la curtea unui impirat chinez este nu

doar un erudit preocupat de indeplinirea misiunii cu care a fost

insircinat, ci, mai inainte de orice, este un caracter aproape im-posibil de zdruncinat qi impresionat chiar gi in fafa descenden-

tului divin, impiratul Chinei, conducltorul Terii de Mijloc,lnjurul cireia existau toate celelalte popoare considerate barbare,

prin comparalia educafiei gi descendenfei. Ambi$a gi orgoliulde trimis al larului Rusiei, considerat un egal al impiratului

t Potrivit termenilor wemii, China era Tira kitailor.

Statulin secolulXXl - Modelul chinez 27

feng Xil (L662-L722), permanentizarea tensiunilor 9i pe alo-sri a conflictelor de opinie intre Milescu qi trimigii negocia-ri ai curfii imperiale, vin si confirme diferenfele de culturi,Atici gi viziune asupra relafiilor diplomatice dintre lumilecuropene gi asiatice, un nou gi potrivit moment pentru a evi-dculia relevanla gi actualitatea evenimentelor de atunci gi dinrikle noastre. Pe drumul de la granifi qi pann in capitala impe,riilui, timp de mai multe luni de zile, Milescu este intirziat de

Cift'rifi soli ai impiratului chinez, cu tofii avdnd misiunea de a

da care sunt inten{iile ambasadorului gi farului rus, dar mai;s seami dac[ intenfiile acestuia nu sunt unele care si afecteze

nu doar imaginea impiratului, cit mai ales stabilitatea impe-r$Iui. Suspiciunile supugilor impiratului conduc la o primlreountare abrupti la eticheti, dupl cinci luni de tergiversiri,Itilescu afirmind:

Dupi cum se gtie, v-afi impotrivit nu numai o dati la cele

spuse de mine, zicindu-mi ci nu credefi, fiindci s-ar putea

ca in scrisoarea pecetluiti a farului si fie vreo amenin{are.

Afi cerut o copie pe care eu v-am dat-o, dar tot nu mi-afi dat

crez:rre. A doua oar[ am propus ci, daci nu primegte insugi

hanul scrisoarea, sI porunceasci celor mai apropiafi sfetnici

s-o primeascl in fata sa, dar voi v-a!i impotrivit gi la asta, spu-

nindu-mi ci ar fi o mare necinstire a numelui bogdihanului.in felul acesta, s-ar putea spune ci bogdihanul prefuieqte maimult obiceiurile decit prietenia farului. De aceea, acum vi fac

o ultiml propunere ...' (3L maa1677)

t Cel mai longeviv impirat al Dinastiei Qing, Kang Xi a domnit6l de ani, fiind unul dintre cei mai puternici conducltori manciurienicrf,e au asigurat ultima pagini de istorie imperiali dinasticl a Chinei,1644-191 1).

r Nicolae Spitaru-Milescu, Iurnal de cdldtorie in China, Ed. Litera,ChiSiniu, 2002, pp. 225 -226.

28 DIN Touoznr

Intratpe teritoriul imperiului chinezin a doua jumitate aluniiianuarie 1676, aqa cum am aritat deja, abia la data de 15 iunieambasadorului Milescu i-a fost permis accesul in oragul impe-rial, ceea ce cunoastem azi ca reprezentAnd ,,Oragul Interzis"l,unde doar a reugit s[ 1l priveasci pe impirat, in cadrul unei cere-monii de servire a ceaiului, care a fost precedati, din nou, de ne-supunere in fafa regulilor de protocol.

Curtenii i-au spus ambasadorului si meargl repede, fiindciei au obiceiul si alerge clnd ii cheaml hanul. Ambasadorul aspus ci nu este gi obiceiul siu, gi a pornit domol spre han. [...]CAnd au ajuns in fala tronului, i-au spus si se plece o dati panila pimAnt, iar tilmaciului i-au poruncit si-i pund perna sub ge-nunchi gi si se ageze cu picioarele sub el, asemenea obiceiuluiturcesc. Ambasadorul s-a inclinat o dati gi s-a agezat pe perni.Iar din locul acela unde stdteau gi pann h tronul hanului erauopt stinjeni, gi bogdihanul putea fi vlzut foarte bine. [. . . ] Hanulera la mijlocul podiumului; un om tanir, cu fa{a ciupitd de v5r-sat. ii spuseserl ambasadorului mai inainte cI are douizeci gitrei de ani implinitri.'?

Aceasta a fost prima intrevedere dintre Milescu gi impira-tul Kang Xi, fapt care a generat reaclii potrivit orgoliilor [a-rist-europene din partea ambasadorului, tot mai nemullumitde atitudinea gi,,lipsa de respect" aritate de gazdele care nu fi-ceau decdt si urmeze protocolul qi eticheta imperiali.

Tensiunile dintre ambasada trimisi de |arul Aleksei gi chi-nezi s-au {inut lan} pe tot parcursul prezen}ei in imperiu, cu o

t Fostul orag imperial din perioada dinastici cuprindea pialaTian Anmen de azi (la sud) gi intregul spaliu aflat in fala zidurilor deproteclie ale ,,Orasului Interzis". Accesul se flcea prin poarta eianmen,percurgindu-se zona oficiilor imperiale, construclii aflate pe actualulspaliu al Piefei Tian Anmen.

2 Nicolae Spitaru-Milesc,a,, lurnal de cdldtorie tn China, Ed. Litera,Chiginlu, 2002, pp. 269 -270.

Statul ln secolul XXI - Modelul chinez

rutizare ln perioada qederii la Pejint. Insolit de comercianti qi

o intreagi suiti de slujitori, Milescu avea qi sarcina de a admi-nistra bunurile luate din capitala imperiului rus, o importantiparte avAnd rolul de a asigura hrana gi cheltuielile de cilitorie.Tinuli izola{i intr-o clidire de la periferia capitalei imperialechineze, vinzirile mergeau prost, problemele de hrani gi si-citate neintdrziind si apar[, conducdnd la noi nemulpmiri.

Auvenit mul$ mandarini sI-lviziteze pe sol. Askaniama a

spus ci ei privesc mirfurile, una gi alta, dar nu cumpiri, pinicind se vor stabili prefurile, qi atunci, intr-o singur[ zi, tohrlva fi vindut, cici aqa este obiceiul, s[ aqtepte ca unul sI stabi-

leasci prefurile. [...] in curte au venit nigte titari, care au spus

insi ci nu indriznesc sI cumpere nimic, pentru ciL manda-

rinii s-au infeles intre ei ca nimeni altcineva si nu cumpere

mlrfurile rusegti. Din pricina asta nu crtteazd nimeni si intrein curtea soliei.2

Epuizind toate resursele diplomatice, in ciuda faphrlui ci a

rneficiat de sprijinul total al unui bun cunoscitor al treburi-ior imperiale3, Milescu reaclioneazl in fafa a doi intermediariri cu4ii, trimiqi frecvent cu mesaje gi solicitiri, dar care aveau

F rolul de a trena cdt mai mult primirea ambasadorului, pind.ind nu se asigurau c[ va fi respectat protocolul.

Acum Domniile Voastre nu mai putefi spune nimic des-

pre asta, fiindci suntefi amindoi aici gi putefi s[ da]i porunciori amdndoi, ori unul din Domniile Voastre, cici atunci cdnd

venifi doar unul, dali totul in seama celuilalt.a

:Beijing.: Nicolae Spitaru-Milescu, Iurnal de cdldtorie tn China, Ed. Litera,

Chisinlu, 2002, pp. 281 -282.; Ferdinand Verbiest (1623-1688), misionar iezuit, astronom la curtea

:Eperiale, cunoscitor al limbii chineze.

'Nicolae Spitaru-Milescu, Jurnal de cdldtorie in China, Ed. Litera,C:isinlu, 2002,p.302.