Colectia "Sludii" este coordonata de Alexandru Mu~ina

© 2003, Editura "AULA" S.C "ULA MAGNA S.R.L.

a.p. \1, c.r. 962, Bra~ov 500610 Telffax' 0268/3 J.86 47 Tel. 0268/32.66.47 www.aula.l.o

Redactor: Cozmin3 lIie-Preotcscu

orectura' autorul Tehnoredactarc: Viorel Ciama

J.S.B.N. 973-8206-96-0

Cartea a api1rut cu sprijinul Ministerului Culturii ~i Cultelor

D NIEL VIGHI

Personajul istoric "-In

literatura pa~optista

- monografie tematica ­

AULA 2 003

SUMAR

1. Prefa{a la un exercipu de lectul-a Mare~ia lui voda. Regi. Regine. A1pi asemenea

ercmonii ~i ve$unime Tn loe de conclu7ie la "capul" de fa~a

n. High romanlicism la Ion Heliade RadlllesclI ell p~opti~lii in trlsura Boierii $1 boicria la 1848 Ora$cle $i lumea lor

~ote

Sigle $i prescllrtari bibliografice "

7 ] 0 31 4

46 " 56

68 82

92

101

PREFATA LA UN EXERCITIU DE L£CTURA

Ceea ce scrisese Mihail Kogalniceanu, eu titlul de recomandare $i limpezirc programatidi in celebrulmanifcst din paginile "Daciei literare" referilor la folosirea iSLOriei ca sursa de inspml~e pentlU scrierile literare nu era, la vremea apari~iei

arucolului-program, un subiect nccunoscut ~i exotic. Dimpotriva, lumea romannca moldo-valaha, $i nu numai, era impregnara de istorie $i de rcOeqia istorica. Aceasta. isroria, determina comportamente. stabilea ~i hotara prestigii. de la eel na\.ional, poporan, la eel al ascenden~elor ~i descenden~elor de t~nnilic in cawl, desigur, aJ adstocraliei aUlOhlOne. Iadila cum anumc in opul Arhondologia Moldovei al cinstitului paharnic Costandin Sion St' dczvaluie postCl'lral-ll traseul sinuos al unci famiJii de mare 1l11portan~ in ceca ce ar Ei sa fie con~tiinta istoric5. de neam, de obar$ie $i desLin iSlOlic in comun aSllmal de na~junc

prin emblematica figura $i figuratie istorici a familiei Ghica. Dintre a1 Ghicu1e~tilorsun

"dOlii IlNmllln: rei infai m'llal1C, (oboricoril~ dm bez(u{p D1l1mtral'lle Ghiw, liulllll r,ng()re vodii, pe care l-au Ciiia! lltrcii pentru cri fill liat BUfOl't1Il1 ncmlllor. Sunl nl.$1e siiraci, Cni.ies( cu m~losfenia. fm eel (ll dOlle, ram sunl man $i putemrn, dill carii este $1 iniil(.imea sa domllul Grigorc Chlca, (e astliz1 sede IJe sraunul domn/ei, aces/(l-! drept Sulf:llolu, $1 fizndcii dUPii tiiierea domnului Ghi(a au ver/.ll domn Constantm Mona., rare era cumnal cu Ghica fi doamna Moroz, (ata Sulj,'7.10Lului, $1-$1 (Idusese {rap # tleri Ctitiv(! din Tmlgrad la c!lwel7llsealci mee, Moruz, ra 5(i rii.zbune mo01tea cumnalulta sau all in(lI/...1 pe multi bOleri, dm (an pe vQrnlcul Bogdan Sl spalariu.L lomta Cuza i-au $1 taiel,' unii

U (U?}f la hanul tiitiJ:rasc in Cram; inlre bOlm ce ave inr.hi$1 era $1 un qonscantin Deleanu, wnle ave TlU7nal () lata, Miiriu{a, viidut'a laniini. lnfrico$cindu-l $1 pe acela cu sabra, ca sci scaPI, au fnimil ginere I) Coslache Sulg!lolu. ce era limiir holtei, (rate CU dO(lmTW tiranulullVIoruz, $1 i-au dar poreela tiiietului Chico. $i l-au (cicut halman" I

In acest scun fragment de investigape istorica avem de toate, tot tacamul tellliluc $i toatii vesela gesticulaliei eplce, wate

7

PersonaJul iSlonc In Ilteratura p~p\lsta

resorturile In stare sa declan$e7e reveria narauvii ~i imaginarul romantic de spada $i capa. Intai de laate, moq.i, crime sa Ie spunem pc masura: turcii taie pe .. Gngare Ghica". Mai apoi Yin la rand "vornictLl Bogdan # spatanul [onila Cuza", ma.i apoi in ccle 1000 de semne tipo ale c.itatului se peu'ec alte fapte de mare $i cutremuralOare anvergura tipid. imaginarului epic de sorginte romantica: 0 fa lit, Mariu{.a pe nume, vaduva cinara, frumoasa adica, ~a se presupunc: a fl, chiar dadi realitalea iSlOddt 301' fi fost sa fie altlel, este data pJin infrico~llre unw, totu$i, din fericire. "ran.ar holle1". A~adar "in(rico$iindu-l ~l pc aceta" - adici pe boieruJ ce domnul avea lnchis pe numele sau Deleanu - "cu sabw.. ca S,·

sc(1)p, au pmmt gmere pe Cost(Lche Sulgilolu. ce era tan<ir holtei, (ral doamna Ilranulut J\tIaruz".

e ar {j sa fie ill aecst fragment altcevd. dedit istOlie, fapte $i inffiptuiri pe masura romanclor lui Walter SCOtt sau Alexandre Dumas amestecat cu suspans de felul acelara din scrierile lui Paul Feval? R.a7hunarea este ~i ea, aJaturi de scunarca caperelor, un redutabil mobil al desI<l$urarilor istorice, la Fel inchisoril lel1cbroasc, surghitlnul in lumi indepart:.Hc sau. oricum, exot.ice

l plin, macar, SOnOrilc1.tea autorita.\.ilor invocate, cum ar {j sa fie hanul tatarasc de la "Cram ". Accasta este istoria, faplele ~i

intaptulrile: materia prima a prozei pa$optiste de inspirawe istorica dm care vom extra~e llguri $i upologii, in~i obscuri, figuri mai eonsistente, altele care ne val' rc\-inc aten\.ia 0 ehpita, nu ma.i mult. Oricllm, ar trebui spus de la bun inceput ca, la 0 incruntata examinare estctid, prea purine proze, figuri, personaje, evenimente ~i slralcgii narative raman valide. Cateva excep~ii

prea bil1e cunascutc - ouvela Cll domnitorul Uipll$neanu, alt.a Cll SobJeski din ()pera lui Costache Kegruzzi; altele. pe ici, pc colo apar\.in mai c1egraba postp3.$Optismll!LlI. Nu atar valoarea estetica sever sclectat.a ne indruma pa~ii pe teritoriile prolel istorice a vremii, cat mecanisme ale imag-inarului, conturllri. pHiceri textuale din zona cxpresivit1i~ilor maj degraba involuntare decat altlel, savaarea naivita\.ilor epice, guslul de a uetecta umble in peisaje specilicc, lexic, gcsticliiapi epice. atmosfera ~i triiiri roman Lice excesivc, prostioare ~i vorbe mari, e~eclln $i prodllqii de rafrul doi, wale in rnasl1ra sa evoce, chiar dad indirect,

8

PrefafA la un exercitiu de leClure

parabolic. dru~lll prozei ~s~re .s~ele ei cel i~l~l.inil in rnai ~ar~ genului. Ace$ua ne VOl' calauzl m fclul Until slstem de refenn~

sLlbin~eles care va face eu pUMp stabilirea genuJl1i proxim ~j a diferen~ej spccifice. Mai apoi este vorba $i de un exerci\.iu d IcClllr3, altul decat acela indireat de refelil1~e exteriaare textului supus disec\.iei. <l$adar nll 0 istorie a receprarii, a diseqiilor, a analilelor, a evaluarii in limp a prozei istorice P3.$optiste, a tipurilor de raportare fap de aceasla ~j nici macar a destinului in rceeptare a unora sau alcora dintre a.ucolii avuti in vedere. :'-limie din toale acesrea nu ar fi sa ne intereseze, ehiar dad., posibil. ici-colo rdel1n~e "metaJiterare" sa IlU poata 11 cu cowl evitate. Niadal' 0 lecttlJ"ii care se vrea eliberara de povara celor de dinaintea sa chiar daca exista riseul sa descoperim teritorii umblatc, deei7.ii $i judecap intfunpLate. Ne asumfun descalificarea aceasta in vederea realizarii unlli experiment, chiar daca ~tiin~ific

l'isca(n)t. L.eclura tara predeterminari. Lectllra virgina. inwnirea textului cu dUland ca ~i Clim nimic n u ar fi exista iOlre eel dOl, ca $i (um I1lci 0 iSlarie a receplItrii accstuia nu 30r fi sa fie, Suntem cOI1$tienp insa ca ~a ceva nu c in intrcgime cu put.in~a ;;i ca e aproape imposibil sa ne aplcdm ochii in pagll1a diqii, [ie ea cat de aoonima ;;i de hpslta de "indircatun valonc, prestlgioas~", ignorand un inevitabil bagaj cultural. Nu poti. din pacate, cit.i inocel1l un rext. Reveria paginilor de [alii esle insa una a inoeen~ei leclurii in felul de demult al eopilariei, al oedeterminarii cotale prin chiar eliminarea a oriee s-a scris despre tcxtele in cauza. "Ahardarea ~limli/jcii~ - ve;;nica obsesle a hermeneutului - ar [1 sa fie tocmai aceasta: cum este posibil sa cite;;ti ram predclcrminari? Nu ascllod aid $i 0 alta inten\ie care s-ar vrea ;;i ea experimeotata. ered ca !ipsa de apedt pentru lectura a t.inerilor se explid uu doar prin faptu) ca aCUffi. la noi $i aiurea, televiziunea, muziea. mirajul existen~ei tumultuoasc de dincolo de pere\.ii bibliotecii, prea pupna alractivitate a pusuliciei ;;i a ascczei pc care 0 pl'etinde dobandirea stall1tului de erudit intre erudi\.i1lumii, d.incolo 'deci de Loate aces tea, mai este _eva anume care indep~lrteaza taoarul cilitor de cit.itul literaulrii lntre cl $1 tcxtele Itteran: se aila 0 nesfclr$ilIt pletom de text despre textullitcrar. Nu s(' mai vedc padurea literalllrii din caUla

9

Personaj ul istoric in Iiteratura paso[1l1st1!

copaeilor analitici. Liler<llura despre literatura a luat loeul liLeraturii, Nu sunt neaparat impolriva acestui Lip de a exisla a) lileratllrii. $oar pULea ea in deccniile veaeului ce ne 5la lnainte melalileralUra sa devina literatura insa~i iar eomentariile despre Sancho Panza sa iie Ltl aclevarat mai intere5ante decat textu) care i-a dat via~. Ba s-ar ptttea ca sa-I ~I uitiim. ~a cum uit-i ingredientcle unei inghclale din aceca italieneasca. ramcit in hedonismnl i'ntim pHl.rii. Nu rna sperie ~i nici IlU ma incligna asemenca perspecuva de viata posibila a literatuni. Orice se poale in lumea spillluJui atata vreme cat el este cu lotulliber: in deplina IUl slI\'cranitate esle de presllplls ~i existenta. in 1111mele aceleia$i lihcrta\J. hclas $i vaL vai. a abolirJi literalLlrii $i a cititullli, a inloclIlrii lor cu allCe\ra similar, comparahil. ega! in noblele. Sau - de ce nll? - inegal. Si atllnci. vai noua, am avea de-a [ace Cll

o omcnire incu)t:i.? S-ar putea ca incultllra, a$a cum 0 soeolim noi azi. sa fie cultura Illmii de maine? Se poale $i asta, ol;ce se poal, in perspccuva mlinitelor probabilitiit:i ale vijtorului Spirilllllli (ca sa vorbim academIc),

Oricum ar Ii sa lie. imi pare ca rnai imponant decal spaimele noasrre doar estctiee. mal dihai ar Lrcbui sa ne sperie perspectiva mortil Spiritu)ui prin a~ezarca pe cre~tetlll sau bimilenar a pal.anci accJeia palrate pe care ~i-o aJ?eaza dOClorii honolis causa la vrcmea dccernani, imr-un cuvanl a canoniZc"irii, a mausolcuilli. a trans[orrnarii lileratllril in mllzeul IjleratUrll in care ciliLUI sa aibe obligaLOriu gustul de tamaie al unoI' evlavii de clinalllte sUule.

MARETIA LUI VODA. REG!. REGINE. ALTTI ASEMENEA

Ne asigura Costache Negruzzi cum ca maria sa "Carol XII, regele

s(ezilcrr. adusese fpaimii in tot nordul Europa" 2. Noroe. dad noroe oate fi numjtii a~emenea nestatornici schirnbare a soqji, ca

"nebuneaJfa lUI sume(iR se sfiinncI in s[ar$1t de statomica cumpiinire lui Petru I, 'impiimlul R1lSiet". Nu e greu de pricepul de ce anume Petru Y, imparatul. larul adidi., are din parLea scriitorulUi pane de asemenea ca.lifica~ie nobiHi.. ca sa vorbim eu vorbele vremii:

Mare\ia lui YodL

moderni7.llrea Rusiei se petreclI 111 cmar acele vremi sub in~eleapta. altfel cum?, sa otcarmuire, vorba cronicii. Cat despre "Carol XlI, regele sfezilor'. acesta, nestatornic $i necumpanjt. june adica. Mperui.nd sub Pultava rodul tuturcrr trecutelar sale blruml!, abia sdi.pase ranit in Moldavia La Tighine (Bender). "Vorbe memorabile in scene scrise simplu sc petree mai apoi in urmatorul paragraf a1 povestiril acesleia intitulaca, asemenea unui anun~ de scoatere la ucilaJie a unor scene istolice, Regele Poloniei ~i domnul MoJdaviei. Destinul nenoroeil al regelui sfezilo,- esle acompanial de acela al craiului le~ilor. prietenlLl sau, "pre care (Carol, n. n.) il .wise pe lronul Polonll?1, de unde cobarase !1Te A ~igu.sl Eleclorul de SaxQllia". Coboara AUbTtlst Electoru) de Saxonia ~i urea palatinul Stanislav Le~cinski. Ce vre\i alteeva mai desaV<lT$il romantic decal asemenca imampJare eu tlfCU\illri ~i scobor~uri clin demniratile IUme$li. Pricina lIrcu~nllui pc treplele tronului le~i1or e fizionomla palatinlllui care fu pc plaeul cllccritorului sved. vi Iloru I pierzator de la Pultava a rodlllLli LULUror lreeutclor sale blrulO!-i pe care Ie I;sipi pc drumurile pc care se ratiici, ranit, in Moldavia. la Tighine. lnainle insa de asemenea pierdere va fi sa lie lntalnirea eelor doi. a unuia in cali tate de cuecriLOr, al eluilall ea "depula/ /mnLS de confedl?Tapa Var~avl"l" spre a implini

porundle craiei lui Carol. in talnirea marcheaza destinul lor Comun'

"Caml viizuse pre paLatinul Stanislav Le,~cinski uind ii [usese trimis deputal de con[ederealia Var$avei. Junele palalm plow c1/.{en/amlw sved El avea 0 {l.Zionomie ncrrocitil, era franc, bravo deprins CU ostenelele $i luhit de vasalii sih Regele svcr.ilor runosciindu-~ zise: "Omul austa Iml va (i !JUrure prulen .., $i in gum [Ul Carol aceste varbe insemnau: ~mu aresta va fi rege. Curand dUpii aceasta, se porunci Adunani sii-l aleagci rege. Ca-rdinalul primat se improli·vea.

- Ce-! lipse$te lui Le~cinskj? il mt1'ebti regele sved. - Sin!, e prea june... - E de urasta mea, it cuT77ui Carol poso1TUJTondu-Je; $i butul cardinal

ie#. Sf duse {lcasd. #, nu dupa mult, mW1 de necaz $1 de ru#ne ca zisese o dobllocie",

J 110

Eroii din istorie se inu·upeaz.a In lileralura din mitologizarea treelllului, dm tol saiul de aliale ale fic\.iumi ell adevaflu-ile i~lorice in ~a reI indil. aeeslea de pe urma. se pierd en tOllll in fanl;l.\me. in perspccuve Lnccto~ate. in fapl, dumnealuJ omu!, serie ~l rescrie iSloria in funqie de prezenluJ raport:ini lui la aCt:a~ta -

Miiretia lui Vodit..

13

iei e spapul in care, dincola de adevarul istoriei $i de avfullurile noa.~tre preuns ohieetive, ~Liinlillee, asupra acesteia, se poale manifesta in deplina legitimitate literatura ca modalitate

"Jstoria 5-a des[ii-$uml inlr-un anum.e [el, dar pUlea sa meargii p pe alte Cal ftiTii rritboiul de Ireu.eCl de am, care a pulvenz.at spatiul german (# in plus a orienlal expansiunea austriacii. spre Est), isllma modema a Europel ar Ii rust alta, Daca Gennania $1 A uslro-Ungaria ar (i ea~llgat

Immu[ riizho! mondial (sau daca acest 7-iizhOl nu ~-ar fi declan$at), am atlea as/lizi probabil () impartire politico-na~ional.ii a EuropeL dt[enla (eu alat mal mull ell cal al doilea riizhoi mondial a [0.11 consecmta celUl dmtal). A lie evenimente or (i (Teal 0 alta istorie, Fire~le, istaria nu se [ae, eu «darri» dar nl.l. se (ace mel cu «scopun ultim.e,'. Imagmareo de istorii pamiele, t/irtu.ale, se just1/i.ca macar ca ant/dot la len/Mule teleologice.

gata OT'!cand sa se valldeze prin recursul la islorie· ~.

*

Scene de [eJuJ aeesta probeaza harol proz.astic al. aUlOruJui. Din mai nimielll dialogului se vade~te cultllra eelor doi erai ai sai, adaugap la asta elegan~a convorbirii. dar ~i a anume polite~e a gestllritor care a Insotesc. Mai apoi, dincolo de marginile dialogului , pr07..::1 se Ci.5terne sadovenian: voda sc aram cetitorilor pnn cele cateva verbe care. inso\indu-i [iresc domnia. Slim mijlociLOare eficicnte ale a;;ezarii in rosturi ale guvernarii. Hospodarul !'.o1avrocorda.t "p011/.nci sa-i gilteasca gazda" ~i, desigur, 'rdndlli" scrvici.ile curcnite rangullli care. enumerate in curgerea

lor arhaica. prcvestes<.. maiestriile de mal cirzill ale crealorului fra~i1or Jde II" "cuparul, camam~ul al doile. vatavul de cop!i ~j pre rammarul Sjlalldnnie (u un ca/Jltr/?l de o,~ti ".

12

PersonaJul Istorie In lileralura pa~optlsta

Nu $tim dad_ tocmai de aeeea muri cardioalul primal, ceea cc cu siguranj1i putem spune sum faplele care se petreeura mai apoi, adka tlrearca pe trOll ul Poloniei a lui Stanislav Le~c.inski ah'iluri de CarLota Opalinska, soa~ sa. mai apoi diderea de aeolo. din inallimea aceea. din cauza ca regele sved ~bi1'llindu-se, ciLZU puterea ce sprtjznea pre Stamslav", Urmarea. ascmcnea multor altora nenumarate. de prin letoplse~ele vcciniJor moldo-valahi, fu ea "mal multe partuJp sc ndlcaTa ~ August", rivalul la Iron. "TI!lntriind in Polonia, Ie,HI Sl' unini cu el, iar Stamsfat! se trC1.!Jl' in Pomerania eu 0 mica f:Vardie (e (lvea. r in sffiqil! l~ele cele inCUfCalt; ale destinului reg<tl it purrase pe mal pupn norocitll! Slanislav prill Moldavia lui Nicolae MavroeordaL. Dcsprc accsta din urma Negruzzj ne spline ca faeea parte clin ace-a galene de oameni "m·n care Slew (lSC1LTl$1 ill

m}ml, pima ee t!mpul ~i intiimpliinle 11 Kot La lummii". Calitii\.i d seama impodobesc aeeSI damn al Moldm'ei care se naseu la Fanar ~i fu ercseut "in dlplrmw(w act'f'a greceasca, din ca7'e ades izhuenea man 'ucrurz. mari pome. irueslrat ,n eu duh {tresr, el cunv~lea maz loate limb! Europel; PrCl bun earmuilor, aspru calra aristocra/l, pre care -$tia a-i Imea in respect, $1 bland ciitrii. norod", Regele surghiuniL de soart:i ajunge in mana o~renilor l1loldovcni. mai limpede spus, Slefan, fiul vorrucuJui Manolad1e Rusel, i1 surprinse pe rege, altaluri de un pale de o~teni le~i care taeeau multe ~supiiTiiri ~i biintuzri" prin satele de langa Baeau in aeea ial11a de demull. L-au arestllita~adar

~i I-au adus la micz de noapte inaintea lui vada Mavrocordat ell care L~cinski se intrep.nu in limba lui Cicero:

"Ofiterul se recomendii ca un france;. in slujba regelui de Stlcdia. • Dar ce rang az? intreb(L M.avrocordat. • ]\1.aJ01· sum, riispunse aces la,

- fmo maximus es, zise pnntul uimbind -$i, sculiindu-se, 'if salula cu resf)ert, erLCl fl CUlIOSC1l ((i era regele Stanislav, pcnlru cd a [ost vazut pc talal S(LU Le$cinskl (cu rare acesta semlma [oarle) cand fusese ambasadrYr liin~d Poarta Olomanii.

Indata porunCl sii-i gateasca gazdii la T1'es[etitele, unde nindui spre slu]ba sa din insU$i curtenil sai pre

uparul, camara,wl al dotle, l/ola'()ul de copii ,~ pTe eaminarul Spand{)nie CU 1I.n c(ipllan de o,~l1 ".

Personajul istoric in Iiteratura pa~optistl\

de fiqionalizare a treculLllui. De rescriere a lui ~i, prin aceasta, de reu'aire a sa in preriile imaginarului. Nu altundeva. Si fa~

reten!-ia caraghioasa ca asemenea, totl~i, retriiiri in imaginarul unei istorii proieclate in mai nimic ar lrebui sa fie adevar sacru asemenea textelor biblice (vorba unui publicist comentator care, furat de tiradele rewrice etl care apara manualul unic de istorie, striga tare norodului cum di acesta, manualul adica, a1' trebui sa fie Biblia romaniJor de pretutindeni). Cercetarea iSlorid eSle mai aproape de statum) ei de ~tiinta, adica de indeletnieire rational-obiectiva, doar in rnasura in care i~i relativizeaza

fopri.ile concluzii in favoarea unei situan plurale a aceswra. Sau ob,indilc aSlfel. Reslul c literatura. arlidi joaca fiqional3. IswIia

ea ~liin12 este ,~a (eva ar.ata vreme cat se deda comparapci, iudedi~ilor, confruntarilor cu arhivele de LOale SOillrilc,

riticismului, sceptieismului, non-pasionallllui. Istoria en ~ti.inta

este rece. obiectiva, inrlepartalli in chiar numclc a ceea ce justifidi in calitatea ei de inlreplindere rational-!iwnl-i-fica. Daca nll e a~a, atunci e relolica. propaganda. literalura sall articol de ziar. Ceea ce ne intereseaza pc noi acilea e aceasta din lllma abordare a isroriei, cea dincolo de rigoare ~i de ~tiin(.ifjcilate.

lacalli, eu titlul de ilusLrare. clescatecalul in proza lUI Asachi ~i

mal apoi, ca predoslovle la jllcarcaua asachiana. analiza celei dinlai rataClri in preriile, ctlm Ie-am spus, ale imaginarului dintl'~ su-aveche eronica slavoncasca. 5i i"nrr-una si in cealalta istoria este pretext al ratacirii de care fu yorba. Dam, mai intii, etitorului nostrll un manlllt fragment din Asachi. lata-I:

'I1supra aeestar mm{mi damnea. din dinaslia Drago$izilor, principele lor Drago,f, em'ele pltlnuisl! 1'eZntoa1'cerea in lara. Mal naml.e de a realiza slramutarea sa cu 0 parte (l poporului, au cautal a sa alea cu Susnuzn,

omnul romano-bulga1' din /vlizla, ,fi sp1'e Inchegareo acestei legciluri politice, Bogdan, fiul lui Drago~, s-au logodit cu Branda, fiica lui Susman, indit la anul1352, Caliman, jralele acesluia, s-au insiimnat a conduce pe Branda la Ma1'am1tTe~ ciitta mrrile ei. Duper 0 pregatire cuvemlii penlru asemene caliilorie indelungatii, principesa Branda, CtL

unchlul iiI -$i eu un eorft) slriilurtt, soan imba1"Cat pI! Duniire, sfm ftfJIunge in un port a1 Romanie~ de 111lde avea sa inainleze calaloria la

14

Mare\ia lUI Voda....

!I1ommurer UTI 1.£/i1' lill, ce La inceput abia wrtf/a vanlrelile vasului, peste Zl .I-aU Im!acul in 0 {orluni"i infrieo~~tii:· eenul ~l f)(il~imtul se copenr(j de mlunC71C, puterea undelor rumpsa canna, de care fund vasul lipStl, til rlL'tJOlt (I llIma CU1'S1tluz celUL 1'epede al apelor in((~nitate. Cine poale df!scne pOl.l{lunea penruloasii $i slarea cea amara in can: se afla

:randa, inW'IJlrett lui Gallman -$1 dlSperarea marinanlm; carii nu aveau ntcl un milloc de agwlori. A dou.a ZI catra. seara. alinfmdu-sii [errtuna,

Tlastd Iu ImlmVi la mal, ajYroape de guru Sirelultti. "~

Aiu~i la mal, nu multa "reme dupa aceea, [ura ataca\.i. dragilor. cll: piralii barladeni. Adica din Barlad.

~l iadita acum, spre observ<\l-ie, cealalta Gqionalll.arc, eea arhetipala, ~i LOt a~a de ratacita de realitalC ca ~i isprava aceasta a pirtlp.1or clio Barlad la vremea descilecatlllui. in campiile din preajma gurii Siretului

inaintc insa de a aglUngc noi, yorba asaehiana. la cca dinr.ai fictionalizare a descalecawlui, a intemeierii stalalitft{.ii la romanr, sa consemnam Cll titlu de premise teoret.ice cele ce Ie spune Jo );eculcc la "ZaC/<alo> 1" din 0 sarna de cuvinte romane~ti . Cronicaml foJose~te aici-$<l 0 c>:presie care marchca7li carll cum anume ,tr fi sa fie istolia Si cam cum anwne ar u-ebui aceasta sa ~e desparta de lileralUra' "Drago~-vodii, a~a porJestesm oamenn, rum ca dacii au desciilecat Tara Mold07.m. au desciilecat tfzrgul Sl,.etl UlUl~.

Prin tlmlare sa re(.inem, inainte de toate. aceasta abordare pe versant literal' a IstorieL Aceasta. Istoria, este ceea ce povestesc oamenii, nu ceea ce a fost sa se fi incimplat. Reali tate. in cele din urma, au doar faptele povestite, nu ceJe Intimplate. Aici avem sa despartim ceea ce trehuie despaJ1iL Paul Valery socotea in veacul din urma "lileralu-ra deztJoltarea anumitor proprietati ale limbajului" . Acesllucru se dalOreaZa \.Inei deplinderi specifice: "Vorbim mereu de lzlm-alura, de carle, de scriilor. Literatura smsii, lip/inta ne-a obirnwi

cu litera. NOI. riirturaTii, vedem doar cuvanlul" 7. Distanta dinrre faptul estctic $i eel istoric esle greu cllantificabila, dupa cum este greu de aratat cu siguran~ unde anume incepe literatura ~i unde slar~e$te simplul inventar de letopise~ care ambi\ioneaza sa dea seama despre roate dite s-au intfunplat In istorie. Nu acestea ne

15

Personajul istoric in literatura p~oplislll

intereseaza, ei mm ales [elulln care ele devin liLeratura - voluntar sau involuntar ­ prin faptul ca apar~n lIoui instinct al artisticita~i

in aeeea~i masura in care aparlin unci limpezi - implicite sau explicite - viziuni despre ce ~i cum anumc este arta. Paradoxul sta in faptul di nu intotdeauna a ~ti ce este literatura iti garanteaza pereeptia profunda (~i raftnatii) a acesleia sau (~i mai evident) erea~ia literara performam.3. estetic. Pe de alea pane, nici invers nu se poate imagina ci literatorul a1" fi sa fie inocent ca 0

pasa.re care umple diminea~a !=u frllmuse~ea Lrilurilor sale tara sa perceapa Isa prieeapa/ fapml ell pricina ca pe un ceva <lnume care, istorie ~i determinabil, se int,{unpla din propria sa vointa. Dad literatura este "dezvoltarea anumitoT propriet('i/l ale limbajulUl" atunci Cll necesitate u'ebuie sa ctanl scama despre cum este ea ca

oprietate a limbaJulm dar $i desprc ceea ce rezulci din aceasta dezvoltare pentrLl di alpi ered ~i marturisesc ca literatura eSle mai

ult deeM atar. Pe de alla parte, lilCratura este ~tiznia llteralum, fie c.a-i spunem doar me$te~ug, fie ca esLC ea doar re1lectie launtrica despre cum anume acesta se poate dobandi. Cie ca ea se manifesta prin orice altceva. de natura unor demersuri melafaclllaic. la nivelul \11101' aborrHiri direclc, lranzitive, nicidecum (doar) rcflexive. Efeetiv. definitiv ~i elibcralor. once abordare poatc da seama despre Iiteratura. Literalura este oneomitcnL, ~i din celc mai vechi timpuri, ~i povestc dcspre

sinele ei. Libertatea de a gandl ~i libertatea de a construi crealor discursUli pe tema aceasta (Ce estc literatura?) se afla implicit ~i

explicit (ca Literatura potenpala) in eeca ce Paul Valery a soeotil a fi U dez.voUarea (Inumztor propnetii/l ale limhajului u

• Pe de altii parte. marturisim ca abordarea umlateral-~tlinfificii'alileratUlii ca area a cuvanLlIlui (adid a davoWirii anumltor propneti#l ale limhaJului) nu ne satisface nevoia de alreeva ~i allfel, nevoia de libertate ~i pohta ce-o pohtim inlru neastarnpar. Intru giumbll~llleliri

hemleneutice, inlru bucuria de a fi sobri ~i ~turlubatici ca starea metco in luna lui april. serio~i ~i tenla~i intru plaeerea "preearita~", lenevo$i in masura in care ne temem $i respeetiim (inca!) toale ale Hterawrii ca pe sfintele moa~le care stall dedesllbtul all.arului ~i dau sens $i greutate sacra locului.

16

Mllrclia lui Vodll.

*

Gel dintai desdilecat. Povestea descaleeatului din \ii.rile romane este un arnestec de mit ~i posibil adevar istorie. Conform

pintei istoricilor ChV. Langlois ~i Ch. Seignobos, citap de Gheorghe J. Bratianu8

• "tTebuie sa. ne (erim de ispita de a Irata legenda ea un ameste( de [apte exaete $'l de eron". Ispita de a socoti legenda eroarr ca ~i aceea de a 0 socon [apt exaet eSle sursa a dezbaterilor animate din isLOriografia aetuala. in ce ne prive$te. a vom ocoli penlrll ca intcresul nostru persevereaza itl alte direqii.

onstienp ca Oll este de foLos nimanui (dintre eei interesat-i uc 0

istorie IIUSlICU.a a marilor leme ale lileralurii Ilat.ionalc) sri judeec in lermenii de mai sus vom da cuvanl,fragmenlclor iluslrativc, Ie vom lasa pe acestea sa spuna ceea ce au de spus, in a~a fel incal pare rea noaSlra sa rezulte din (macaI') frccventarea lor fragmentara ~a cum 0 mijlocesc paginile de rata. Faptul aeesta il sacotese cu atat mal important en cat parerea studenltllui (a oricui) trebuie sa se formeze din confrllntarea personala $i neingraditii ell aceSlea. lata, inainte de toate. ce spune istoricul Bral1anu despre lcgenda. despre mit. despre (aptul f.w/.el. in vremuri medievale. tradil.ia {inea loc de argument isloric, in asemenea situa~ie litcralllra. mimi, povestea ~i fantezia creatoaTe e amesteca hOlaralOT:

lstoriogra{za medievalii. ~i in mare parte ~1 acea a Renasterii au atlut entnt asemenea tradifii un deosebit respect. Genealogiile fan lalste ale

Mer<)'oingzenilor. care fiiceau din regii [ranci urmasi ai luptiitonwr Troiei (ugiti in Apv..s - paralelii. ce se opunea descend.en(ei mmane din pater Aeneas ­ (l. aflat 1Ilultii vreme crezare in operele istonce, ~i nu numai in scrieril.e de acest gen ale Veacului de Mijloc. Ongmlle Con[edera/iez lVff1ene, in legiituni C'll minunata poveste a arcajului Wilhelm Tell, au

(ost inregzstrate d.e cronic/. dm (/. doua jumatate a veacullu al XV-lea; vom avea JmlejUl sa reuenim mal pe larg asupra acestui episod caraeteristic, are a trecur. ca eel.e 1/laj multe tradilii. in litera/UTa clasica a man ual.elor entru $coli. $1 istonografia alltlea a ellnoscut asemenea tradi/ii

snnilegmdare de lntemeiere $i de incepururi, ineepfmd cu acel.e ale Bibliei JI aIR poe11U'lor hommel!, ~i eontm11.an.d ell analele pnmitlPe ale Romer,

17

Personajul istoric in litcratura pa~oplist~

sub eel }apte regt. Pana in praglLl e/WCe7. moderne (l istoriei. a/nd ~

i71lllul(.e.5c nem(lJuml cltr1o,,,lm(ele $i 1Zvoarew de in(ormat1l1, paves/iril, tradteio-nal(J au un t'ost inscmna/ in desCTlffea vrerl!urilor ce nu au liisal marturlt dorumentare, $i (I eli-ror aminllre nu se piistreazI.I, in mod firesc,

relaeluni mull mai recente dedit rapteie pomerute 4

,

in vechime. ~adar, descaLecatlll este namral milic, lOt a~a clIm adevaruJ ~ull1\lfic esle natural invaluit in cea~ fiqiunii, Ast.a Illl il1seamna I1lcidecum ca, astazi, ceea ce ieri era socoUt adevar istoric sa lit: consideral a~iidcl;, tnvt'sLiga\ia noastra, din ft:ricire, IlU are a da sarna despre asemcnea obLiga~ii ~i cons t.rangc l-i , Ceca ce ne anima, persevereaza allundeva. intcli de toale sUl1lem Il1tcresa\i sa vedcm Cllm anume se preLima mentallumea veche, mai apoi sa percepem cum piit.rllnde ca, din aceSl puncl d vedere, in pagina scrisa ~i, La umla de lOl, de~i. desigur, nu in cetc de pe llrma, sa vedern cum anume se na~le din intaLnire men tallilui cu marluria scrna, litcralura.

lala, spre exemplu. int.r-o Cronica anonima din cele ingrijilc e s]avlsml loan Bogdan ~i re\lnuta ca atare de Gheorghe 1.

BraLianu III anexa sludiului inainle cital, cum ca depanarea in Limp n1.l CSlC excesiva, poveslea dcsdilecarii dintcli se inlam/J!ti lola arrulu 6867 (~1359)". Nici depanarea geografidi din care pureed d(;sdilecalorii nu cste exouca, ace$(Ia "pomll-au din retalea

et7e~iei"" [aplul ca sum doi Era\i poate indmma gindul celui de azi spre mimI lnlemeietor al Rfunulul despre care cei din vechime aveau de buna. seama ~liinti numai ca nu putem nici aici socoti ca fimd sigura intcn\la slabili.rii unui paralelisrn int.re miLUl prestigios al unei mal; istorii pentru a innobila una care i~i diUla ascenden\c ilustre pentm a se delimita a~a de un trecul recent ~j de 0 istol;e plina de frustrari C<1.fe i~i CaUla in aceSl fel 0

compensape pe masura, Asemenea intenpi sum de gasil in con~Liin\2. prolOiereilor clescalecatori de cullUra ~i ehiliza\.ie europeana de rit occidental (din aceea Aufklamng) de la Blaj: ace~tia, in veacul a1 XV1II-lea, VOl' gandi ~i serie in chiar acest fel din £levoi de pedagogie na\.ionala menita sa u-ezeasdi na\.ia din somnolen\a-i iSlorica. Un luem esle LOtu;;i cert in paginile cronlcii aeesleia, ~i anume faplul ea fraUi eei doi erau eroi

18

MID'c{ia lui Vodll ...

eponimi (se numesc "Romanu $i Vlahata ') $i "erau de legea cre,~finescii", eu wale acestea, sbomicul' de [ata are anume inten\iol1alic.ap, allele decal culuvarca pliicerii de a "b(lsnu!4,

vorba cronicarului. in acceppa lui Dimilrie Oneiul "Pentru xplirarea rapfelor date - numeie, limba, religia - s-a invenlat, pe temeiul

unei vag! aminti,.i, desfrre o-riginea romana. naratiunea despre frat ii Roman $1 Vlachala, ea slriibuni omonimi ai romani/D?' sau vlachilor \~i

dpsprl' Im1ta$li lO1' ran piistreazii In Roma, in lupla cu latinii, vechea lor eredlll(ii ll/1odoxii, pana fa ~ezarea lor Fn Piir(.ile ungurene, pura prin an(u'ron1.5m ir' arela$! timp Cll lntemeierea principlllului JHoldovei,·IO, in ceea Cf' priVC$lC scmnilica\ia sinlagmei eroi eponimi cxplicatia 0

gasim, complctA $i pc deplin lamuriware, in Slllruul lui Brauanu: accsLia (eroii eponimi) erau "wpm de semin(ii $i de n01'oade" , ISlOriclll ii ~Jse$lC prezen~i ",~i 1'n analelr popoarelor slrw!,,', Sunt. ami£llllc .. rronlrew ahr $i polone" in care apar kmarile fipun l('gendan' ale strdmo~zlm'» popoarrlcr slave, Persorrificali prin ('roii C.eh, Leh, RIlS ,H

Meh, rim rflre se trag prmet/J(llele ramuri ali' lIeamurilo-r de limbii .fl

oMr$lr ~lavii, (.. ) Asemenea aseenden(e mitlet se pot umuiri de nll{el panli ,n In /1'X/lll Srriptuni. In care msde olnene.$li /mrad de La Ct?1 trei fil (II flll ,VOl': Sin, Ham $1 fa{e/. F.m de~lul dR !o{Jlc ~ii Sf pmujml1ii ui «( fra(li Roman $1 V[ar:hala» rru erau dreaf 0 adaplare la 'imjrreiuriirile romallr$/i, ale arestui mod de a lamun nay/erea $i dcwoflarea po-poa1"t'lor. deslul rie Obl$null. dupii cum se vede, Fn llechea anallsflrii ~latJ(i, cum e

deaUrel ill loaui ul<Yriografia anlica $! medleualii II, ConfllZia istorica

cste deplina, cei doi frati care "rugeall de gona eTeliciloru in potriva cre$tinilOrll" au ajuns "fa loculu ce se chiama \feehiulu Riimu ", :1colo ei "~i-atl :ldllu sie$i alate dupii numeie foro, Romanu, $i $i-au lriillu

traiulu, ei $i neamulu lon./.". in t<:meierea "Veehiulu Rtimu" este aberant5. iSloric daca nu am socoti faptul ca zidirea cetatii acesteia este una care ar t.rebui ciuta in cheie dogmaL.ic-cre~tina:

prin .. Verhtulu Riimu" 5i prin zidirea sa trebuie sa pricepcm mai ales pastrarea credinrei pravoslavnice ~i drept.nlariloare, aceea care s-a paslral pe dreapta carare; prin vechii ramleni trebuie, prin urmare, sa In\elegem pc cei care nu s-au abiltut de la adevarul de credin~a, a;;a cum a fost sa fie acesta pana la Marca Schisma care a despaqil cele doua biserici, cea onodoxa (a vechilor ramleni) ;;i eca romano-calOlidi (:1 noilor ramleni),

19

Personajul istoric in Iiteratura pa~optislll

Despar\.irea a avut loc atunci dind "au lreCUlu FIm/1.QSU /Japa de la pravoslaV2e ia iiitmie". Acest papa a ramas in istQrie prinu--un pontificat dinu-o vrcme semnificativ denWllim lIcacttl intunccat.

Prezen~a sa in paginile sbornicului este reaJa istOlic. 12, sa adaugamla accasla ~t altii rcalitatc istorica, faplul ca, atunci, la fel ca in veacurile de dinamle, "imparatii bizanlmi nu au fer/untat n1ciodalii sa se cOIlS/aere Il1lgum delmalon legJllrtll at wit/lUI lmpen

-ornan ", $i aSia ,; chUll" $1 dU/Ja fest(tUrarea Impenulw apusean de cal?1

Carol eel iI/Ian!" U De accea c1enumu'ea de vechii ramleni ~i noii ramleni. u-ebllie dum in aceSl reI. Zidirca Vechiullli Ram de caue "(mtii Roman ,11 Viacltala" are sens cloar in aceasm paradigma

tiLUdinaHi a credin~ei cre$tine din vremea aceea. Unnarea imediam a schismei (,.desp(lr(lrea Lege/lui Hnstosu;) este fapml ca, lata, "$l-aU zldllll Lalmil 0 now; cctrr.te $1 i-flU /IlLS11 numele Noulu R,imu". Vechii Ramleni zidesc. a$adar. VechlUl Rfun, cei noi "Noulu RallUt"; \l1ai mull, ace~lia "au chematu!N Romiin,:m La sine iii Wlinie". Urmarca pre\~zlbi1a. ·'Romii.nenit n-nu voilu, CI (IU iucejJulU luptli maTe cu dan~ll H 1m s-au despi17fltu de legea cre~II1le.s('{i ". :;ii in pcrspecliva vcacurilor te vor vcni LOl a!?a vor ~ta lllcrurile; vechii ramleni $i noii ramleni .. de atllnn inceice au (os/u mcrcu in l1'IJ/(L lITlli etl. al/u';. infrumarcil ~c pcuccc thiar ~i in mornCIlllll ill care .. Vladislavu, craiulll ungureseu ", tare era "ncpotu. de (rale lui Sava, arhteplSeopulu serbescu ", ii Lbcama pe vechii ~i noii cimleni la alian~ militara impouiva latalilor, cond~i de "cnizu.lu Nmme/'l"; ace~tia s-au ivit .. dm IJUstille loro de 10 apa P111lului $i de la apa ''vJoldovei'' ~i "au lreculu pest!' mun/li cei inalti dirl Ardelu $I Te-ra Ingurescii $I au ajttnsu fa apa j\I[or~ului # s-au oprilU aeolo. .. eu

toate ca primejdia prilejuie~te aeeasta alian~ militara cre$tina, cfedin~ 0 dezbina (0 alta realilate iSLOrica nascuta ncintamplator din flCpunea pura a craniai). Craiul Vladislav cst $i el duplicil:ar, de aceasra dala in sem contrar: are, adica, slabiciune pentru "legea cr~llnescii", aeeea a vechilor nimleni, inuucal, Hinel el "lIepalv. de (rate lui Sava, arhiepiscopulu serbeseu", fusese "bolezalu de ddnsulu" $i de aceea "5e tinea de legea crC$lmesea in iiiuntruLu inimei sele" CU LOale di, "dupa vorbii ~i dupa podeibele cra18Se~ era lalinU". 0 vcchc aspird\.ie a misionatismului cre~lin ia chip In aceSl fel: cueerirca "/iiunlru!1I' lnZme/·'. Rcu~llelc vor

20

Mllre\ta lUI Vodl1...

apanjne mai degraba noilor ramleni, a rataei~ilor, dadi socotim slabiounea lui Grigore Urccbe sall a lui Miron Costin penu'u noii ramleni ratiiciri, urmare a instnlCpei ~colare in mediul iezuil polon. Cronicadi nO$lri vor fi fosl inversul nepotului arhiepiscopului Sava, craJul Vladislav: ace~tia dupa "IJod6be", adica dura in1ap~are, vor ti fiind orlodoqi etl taate ca "in launtrulu mimei" VOl' paSHa eel pu\.i.n anume lolcranta falfl de ratacip ~i fill VOf pri\~ C\l ochi huni "Iupta 1/wre" dintre cele doua biserici. A![cumva VOl' Li fiincl grew-calolicu ucraincni. cei ruleni $i mai apoi ardelenii care"s-all ril'spiirtitu de legea cre~tinesca" Cll wale ­"JUIJn. l,urbii .~i dupii pod6bple ritu,ale" nu erau "iii/im", ci cural pravosJavnici. ESlC aid 0 alta rcalitale iSlOrica prczenla in paginile, altrnintrelea n~lslrll~nice, ale cronicii. de data aceasla raslllmata in fel nea~leplaL

Mal Importantii. <l.\iadar, decal vielOria impoLnva tatalilor "rm:z.uLur Neiml'/u" esle tlbanda in cealalla batalie care se peuece lara istov ~i ill paralei <.U cea oSl~ca~di: ra.zboiul neZlGzut al C/·edintei. Chiur illainlea infrullmrii eu pfiganii "11011 Riimleni au rimesu In tainc'i crai11Lw Vladislavu scrisOre in carl! .smea «Marelui

CTa!U Ungurescu Vl(ultslavu. Vecllll Ramlem .5'un/ in lUplit (U nOl din pncma legC1"". Noii r<imleni ravnesc misionar ~i-i dezvaillie craiului cum ca aLia Iii \'elli~ in ajul:OT ~i-au Lasat in vechiul Rim .. [emeile $i ro-pll eel Inlel ,. a$a di propun in taina rcgcl ui sa-i Lrimeara .. pc f'l inamtea Iut uroro celoriJ.-laltz omem in potnva Tiilanlorit, ca doarii. vorU eiidea cu lo(ii in Iupla ".

Allernativa ("daca Dumnedzeu ii va (en de Tatanj este descalecatul pe aile mcleaguri (,.,Sii-l la$i in (em ta, fa sa nu se mai inlOrca in vechiulu. Rirmit.j. Cum in luptii ace~Lia se dovedese pricepu\.i. $i dobandesc vicloria ma.i dihai decat tori ceilalr.i. craiul Vladislav (cuooscllra fiind slabkiunea sa din "liiunlrUlu inimei" penuu legea cre~tineasca a wlehiului sau, arhiepiseopul sarb Sava) Ie-a dezvaluit acesLOra uneltirea du~manilor ~i trimitind ei soli acqtia "s-au dusu. [. .. ] ti s-au inlorslt curandu. ti le-au spusu: celalea neis/ra, vecJutlLit. Rtimu., e daramata, iar pe {emeile $i copiil nO$ln i-au lualu nOll Ramlem in legea lorit lalmeseii".

Faplul aeesLa. precipitii descalecamI dinaii: aee~tia alunci "s-ou rugatu. de craiulit Vladlslavu sa nu-i sileseii a /reee La legea lalmisca, ei

21

Personajul istoric in literatura pa~optist~

sa-i lase a lrtii in legea lariJ. crelliniscii. in legea grecescii. fl sii le de, pamenlu de lraiu." All pJimit drept rasplata de la craiu man neme~ie .. in Mara7llore/u. inlre apele MOTeful'lli Ii Tisez, loculu c, ehiamii Cr4iL, II (lcolo s-au adwwtti Ii s-au atez.alu RiLmlenii". pierderea dintiii 111 confruntarea ell noii riimlcni. rivalii 10 raspund printr-o victorie (~i ea) misionam: h o$i lriiindu (l£%, all

inceputu a-(t lua (emel Unguroaice de legea laliniseii fi a I.e inlOree legea laril cre/tiniscii, fi astu-(elit lraeseu pima asliizi".

AI doilea descaIecaL In legenda eponima a fratilor Roman V1adlala am avul de-a face cu lin descaJecal dintfii u:-anslat I paradigma cre~tina; un obicei, acesta, raspandit in lumea vech mai ales in cazul u"aducerilor H. Si in cazul de fa~a, realjra~ antic sum cre~linate, de data aceasla nu prin voill~a lracludiLOrului ci probabil, prin jocul memorici colective, al imaginarului popular care da scama de ll<l.$lerCa aCCslUr lcgendc. Descalecatlll a) doile in Moldova se inscrie intr-o masura mai marc decal prima part a Cronicii anonime in slrUClur,l de motive ~i tipologii al celorialLc relatfui ell lem~l similara. Printre aceSlea regasim cec ce istoriografia noaSlra nume~te /J/"Ocesul mtern. al desdiledi.rii dill

MlInlcnia pnn care sc reahzeaza reUl1lunea "dl(el1telor !ormalmnl /Jolttice dirrtre Duntirf' fl CmpalJ sub un eonduciitor local, anU?

voietlodul de La Campulung $1 Arge,5" J5. Dincolo. in Moldova lucrurile Slau ClI [Orul altfel. aici descalecatul este "re;.ultatul ur, ucerm din afarii., (J unel ocujJciri a leritonuLui dmtre Carpa{!, Mstru

Mare, de ciitre un eondueator venIt de peste mun{L". Procesul este d durata lunga ~i mai complex decal schematismul de mai sus, sau ~i mai ~i. decal 0 lasa sa se intrevada legendele de prin vechile cronici. I1ustrativ pentru intreg proceslll in canza este urmatorul fragment din srudiul iSloricuJui Stefan S. Gorovei:

Aceluia~i context (al factorilor poten~tOli, printre car istoricul a$aZa stlpanirea cwnana $i cea tatara n.n.) l'ii apartill lreeerile de popula/ie din inlmOTUI arcuLui earpalic spre TCisarit ~ sprl sus, peste mun/~ tream conslatale inca. de la ineepulul veacului al XIll-lea. Deosebil de sugestiv, in acest sens, este tm dowment dm 14 noiembri, 1234, nt $tm despre cele ce se petrmw11 in pmaspiit in{zmlata Etmcop£ a cuman. !lor; aeolo ­ sene papa GrigoTe allX-lea -loeUlesc «ni$te oame1l

22

MArelia lui VodlL.

(art Sf! numBSC romani» (WlJlatL) $i care Te(uzii sa primeascii. «toale taillele biser7ce,5li" de la episertpuL cumanilor, conlmtdind sa {.p pnmeascii «de la n I$le pseudoepiswpl, ({Ire lin ntul grectlor",- din motIve pe care papa nu le CUlIO$lea sau socolea IJTe(erabil sa le treadi sub tacere, «laLli, alalllllgun. cat $1 leulont, impreuna cu alii dreptcredillCtOfl din regalul Urlganl't, me IlL dan~li ca sci locuwsca acolo {inlre romant - /1. n.] ,n ast{el, al((itwnd un smgu1" popor C'U porrumiliz romani I ...J pnmes( sUS-t1lwtllele laine» du/}("i ritul greeesc. Nu e greu de presupus ea itl

Episcopw ell/nat/ilar lreceau nu numaz ungun $1 sa-ii, dar ,H mmam din 'ranslill/mw, S"a creal, in {flul acesla, 0 comumtale de interesc ~i nu tla

fi de miraT!: Ni, in cu.rsul veaeului al XlII-lea, ii liom giisi pe «sr/lISmall(l", ((l alWlt {ll liiltIntor, alaeiind regalul ungar pe linin

CarpaItlOlJ6. Nu f' greu de presupus en ace$li locUltmi ai Transilvamel

(lU adw; CtL ei in spatnu viilomlui principal moldav, elemenle d, C/tJlliz(l(te. dp organ/zan' {/ vie/Ii la nivelui micil(Jr O'rganisme po/tllee $1 socta/e ex/St('1/le alun(l aiei. A fost un (actor potenralor cu 0 duratii mal lUlIga. [s-(l adliugal. repecle. un altu~ cu 0 ac'tune mal scurtii, dar mat concrntrata Si, {thli indoiaUi, mull mm intensa. «intanrea rela/iilar

({lole ill Tum \llvania. pc de 0 parte, sltibirea dcmma/iei lalarilor /a sud $I est de Cmpa&l Sprf ~firsittLl ,Iceolulw al XIII-lea, pe de alta ji{l,11e, (lU {aeut sa erensrii eUTlmlul de treese (l POPUtn.(iCl dm Trrm.slwama, mal ales din partite el mli.rginaje, fa sud fi est de Carpa/i. Defi flU se poale spune ((/ cmlgriirile de popula{ie din Transilvania au determmal 'intemnerea' Tant Romane,5[l ~I a j\tloldovel, ele au p0lenlal tntalzlalea organismeloT polltief de la stUi Si est de Carpali, contribuind La griibi1'ea

procesului d.e unificare a lor,,I7. Fl"ira indow la, aceste trnnsfenm de populafte n-au determinat

nieiodat(i vreun deuchilibrll demografic in inlmOTUl at"wlui earpatic o$i aeestei rea/italt de ordin mai general I se va Integra mometllul ultim $i detisiv, lrans{erul de fetulalilate transiltJana. wr/, va marca intemeierea Slatului prin eeeo ce lradtlw popularii $1 eea croniciireasca au numlt

deseiilerat." 18

Cat despre lcgenda lui Drago~. aceasla a avut parle de cercetari amanun\lte In chiar dezvo)tarea ei in stmcturi TTlilico-simbolice 19 • Gheorghe L Bratianu stnlCtureaza rezumativ.

,"'-.)

Mw-e\ia lui VodL

25

p p(lna La mare. U Mecanismul psihoLogic care srame$te asemenea relatari esle com lin, se pare, ondror dcscoperitori ai unor tinuluri necunoscllte, indiferent de dimensiunea caLatoriei sau a locurilor "descopente". lata un SiDgur exemplu din multele posibile: scrisoarea pe care Amerigo Vespueci i-o uimite lui LorenzO de Medici dupa ce redescopera t.a:rmurile Surinamulul ~i ale Braziliei. Evocarea reia nenumaratele c14>ee ale ceea ce s-a numil ~i s-a crezut a fi paradisul teresuli. Descalecatorul vorbe~le

despre pamanruri primitoare, despre vegetalia luxurianta ~i

millUna\..il1e apelor ell pe~ti. vanat $i frucle. Toatc acestea il ineredln~eaza ca ar LI sa fie cat se poate de aproape de mull

iSCUlalUI (de teoLogii ~i mill{ile Illnllnate medievale) Paradis

tereslf1l11

Prill urmare descaleearca eSle impuls afeetiv. In Cronica anonimci gandul descaleeatorilor de a se ~eza in locurile de peste mUlllii unde i-a purtal bOlll'lll Le-a venit de la Dumnczeu, numai eli acest gand de inspiralie divina au este Lipsil de Orlee ternei, odat.a lC aee$ti vanaton rfnaCl\.i In pustiurilc de dincolo de mun\ii cei inaLp ai "Maramore$ului" au "povestitu. Iltluroru (('foruLalli d, (nwl/odell Iml $1 de apele $1 de Iworel.e /?1". Motivul povestlrii acesleia [teriee este simplu: "fa sa .Ie (t,leu ~i oj aeolo", De altfel, in isroria oncarei coLonitiiri exisla asernenea povestiri care motiveaza porninle oamenilor $i deeizia Lor de a apuca pe drumul oJonizIlrii. Ca <l$a este ne spline cronica in sintagma "$i le-au

PliiClLlu IOlJarii.$iloru lcrru gandulu aces la, ~% au Ilolaratu sa merga si ei uru[" {usesenI tovarii$ll loru ". Pentru ea sa se implineasca desdilecatlll, $j rnecanismuL colomnrii sa se puna in m.i~care. este foane important ca un fapt de via~. 0 experienla Icslfansa La un numaT rlc oamem sa fie aflata de un numar cat mai Inare, iar ace~tia sa fie comio$i de adevarul povestirii aeelcia, Aeesl story intemeielor aqioneaza, in acest caz, in feluJ modern al unei agen\11 publicital'e. Mal este un motiv care declan$eaza e~igrarea. $i anllme sporuJ de popuJa{.ic dinrr-o parte $1 "'Justiut" dtntr-alta. £ste greu de Splls cam c:it an lime ar fi Plltut (j

popula\.ia romaneasea din Maramure$ in epoea desc5.Lecatului, in s:himb marturii despre pusuetatea (relativi ~i ea, ce-i drept) ~nulurilor colonilale exisla.

24

Pt'lfSonajul istoric in literatura p~opti~ta

l.(cDrago~-Vodii, sau [er1Ori de domnt, pleacii La VClnatoare.» 2J<Dau de urma unui zimlYru, care ii duce dincolo, best

;naL~I, adicii In Moldnva. '> 3.«Au ntmenlla apa Moldovei, [{mgii care au ucis l.tmhrul.» 4.«Ao au giisil lawn des[iiliiloare, ciimpii deschise, pc

indriigindu-[e, le aleg de noua patrie.» 5.«Se intorc in Maramur~, la ai lor, pentm ea apoi s6 pl.ece to~i in

noua patne.

pomind de la stlldiul lui Romulus Vuia, principalelc secven~e

epice aLe legendelor despre desdiJeeal. Le reluam La nindul nostnl:

Trecem peste sirnbologia vanatorii ~i aceca a implicat,iilof pnand de simbolica anill1aliera ~i de conota~iLor lor heraldice ­analizale amanun\.it la ora actuala ­ pentnl a poposi hcrmenellti in perimelful semantic al punctului pau-u din disoeieril semanlico-naicltive ale Lui Bditianu ~i Vuia (4. «Ad au gc'i.slt lo des[iitiitoare, campit descluse, pe care, indreigindu-l.e, I.e aleg de noua palne.»). Seevcn~ aecaSla apare sllbsecvenla implinirii riluaLe esen\iale a mitului desdiled.rii (3. «Au nimerit La apa Nloldovm, langa ca1'C au uris wnbrul.,,). in dimensiunea ei Icgendara, mitiea $i lransistoriea. deseaJecarea presupune $i pretinde slabilirea unl.li soi de contract a[ectil) inu'e desdilecawri $1 rinutul dcsdilecat sau, cum am zice noi astazi. intre eolonizatori ~i pamanml

colonizat%O. in Cronica anon.ima I.Irmaritorii zlmbrului, in frunte

cu "unit bcirbatu cu minte ~I Vltezu cu numele Drago/it ", au ajuns Ja "msce $esose $1 prea [rumose lown.... Uciderea bOl.lrului se peu'ece La U termulu unet ape, sub 0 riichitii". Dupa cum vedem locurile sunL ·vasiparadisiace. La fel se arata \-inutul de peste ffiun\.i ~i

pasLOrilor-vanatori-ai-bourului din interpolarea lui Simion Dascalu: .. uind piistoril din mun(ii ungure,rtl, pogoulnd dupa vo.nai. au nmnerit la apa Moldovei, 11(i:z.iind lown des{tltalB, C"U campI ~chi#,

u ape curatoarB, eu p(Idun dese, $i indriigmd locuL au Lras pre al sai de fa Maramu1"e$, F pre al~il au indemnaJ de all desciilecat, intaiu supt munte, mal apoi adiiogiindu-se $1 rrlt~ca.nd i"nawte, nu numai ap MoldoveI, co 1tlC/ Swelul nu l-flU hOliinil, ce s-au Inlins b(l?/cl. la NIstru.

Mare\ia lui VodiL

'"

~726

Personaj ul ISlOrte in Iileratura P~OpliSlii

De fapt. ~i aid, Cronica an0 nimii, dar ~i aIte letopisclc. sun nfirma Leea cc ei In~i~i au purur obselva. ~i anume ca tot ceea dincolo de isrorie, investigalia de fala i$i gase$le mai degral~ c~ Ii se aratii inaime ~este un lee pustiu ii fat'a stapim, de-l domnesc

rostul In radiogralia ~maginarului crea_tor._P~lst.iul e_~ilc un tO~O! fien~ ~l/)ijs(irile, ~i sc tinde lowl in jos pimii La Duniire, iarii in sus pi17ui un mod de a Vlwahza u'ecUlul desealecaru de carre cronlta in NlStru de se hotari4te cu 14m IC$aseii, $i este un lee fomte bun d penlrU a marca a$a, nu absen(.a oamenilor, ei, mai degrabl Mana".

absen\3 staLUlui. DesdiJecarea inseamna aid tocmai <l$a ce\'l Si iatii <l$a, de la acel "loc (oarle bun de Mana", s-a ineeputLOara trecerea de la pusliul sratal de dinainte la sraralirate care seaman istoria Moldovei. Foarte pulin din perspectiva mitului prestigios Cll trecerea de la starea de "falina; felina" 1a "desl~linar, al Genezei, foane mult din aceea a pardalnicei de viel-i a

6sfelinarf'", adica de la pamantlll in~elenit la ogorul arae In eee llnTIa$ilor lui Roman ~i Vlachara care se i'ncapatineaza sa creada cc prive~te ~porul demografie, posibll argument ~i realilat ca mai imponam penrru offiul. aflal sub vremtl1i ~i in vifornita istorid a eoloni7arii ~i a emigrarilor in Illmea nOll;), ~i in aceSl C' istoliei, cste sa trfuasca in uhna indcsrulara dedil in ispravi lucrurile sunt, din puncl de vedere iSloric, diferite if cnu1lc. Ca n-a fOSl sa fie a$a CSle 0 alra poveste. una care desdilecarea Moldovci: "Pmllla sub acesl unghi. apari/I depa~e~le mule smeritele noasue nevointe ~i ne indreapra spre principalului moldav ca un var( al unci e-oolu/ii demografice ascenMtI. un drum care poale duce oriunde, de La istorie la poltrologie, ~i

toema!inanlldmdEuropaapusemui~zcentralalusesenldevastatedeaiellareveriililerare.Prinurmare.inlelepleste sa socotim eluma neagrii poat~ fi un miracol sau un pm·adox. Spo1'1d de7llogra ineursiunea de rata incheiara $i sa descaledim in aile raramuri prm «desaj!.f'ml" a /OSI aprectaJ pentrtt Moldova. la nu mm mull de hcnneneuliee. 100-200 (amihi, dm care muitf' din starea meualli {cee(l re m /JU~

insemna u.n lotal de maximum 2000 de oameni, socotind fl' !)e lIlem (anulilLor respecllVe. cetele m"Jilor. 5Lugile etc]" 2.t

In Cronica anoniUla, dcscalccawrii, odata ajun$i, CaUla Sao! Re\·jn aeum Ja desdilecalul asachian $1 la paves tea Brandei, eea aJcag-a loc in Tloua tara c5.ci de "iuru imprelu111 era pustiu". iar" ~oflira nunpi ell fedoml prineipeluj Drago$ $i care, vai ei, a SIaqit La margmt" sc ailau doar "lritan ralaeilon cu tunnele". FmmllSC\Ca 111 llrma Ispravilor pirater~ti ale birHicienilor in eapLivitalea implete~le eu pust.iClalca. in intcrpolarile dascalului Simi tiitiirasd a prinllllui Haroboe care 0 pierdu la randu-i. Dupa ce desealeeaLOrii "dadi au UClS { ... J acel bour" mai apoi "intoraindu­ ~.aramure$enii cei aristoerau au aflal cele ce is-au intfunplat ina/wi" au va7.ut (~i in aeeasra valianra) "Locun deS(a.tfltf'''. Pusu ~lloarci lor regine pe dara hotiicirea mai vechc a desciileciirii in pare a fi in ~a masura atotsrapinitor incir, singuri fiind "La lo l-Jnllturile de dineolo de mun~ a redevcnil aetua1a, ea sa lie ~a. UTldl' este acum targul Suceve,", au simpt ca diu depihrari semll Co~a. un ascel pusuue, "credincios tmtzrei adevaratm religzunz~. prezen\ei omenc$ti in vagul miros de "fum de (oc", Deco d~nlor 4 a da IIlala rugaczunil $i cuvantuluz pnn (apte"se aseamana scamana eu eel din Cronica anonimii. locul este "despre apa, lUI "Pelru Eremu.a" eel care "odinioara invlt-a papoa7'ele apl/.Sane padure man untii ". desdilecalorii "au pogariit pre mirodenia (umul. pentru ellberare(j Palestinci". Asemenea inainl<l$ului sau "in pietel fa lowl unde este <twm miiniisttrea Etcanii. • Ceea ce gascsc acol /Ju.bllee invila pe popoml roman de a lua parte La astii santa espediliune, pare desprins din aeel~i clecor gener'al paradisiac: "au giislt sPre a alunga pe tiranii impresuriitori din liirile, veehea 17I()~lenire a prisaal cu stu.pi ,~i un mo~neag biitran de fJiizw SluPll". MO$ r01~an.ilor·. Alelei, zieem $i noi, henneneurul ~i cet.ilorul aces tor primordial era rus djn ~ra le~asd, el da informapile neceS31 scnen dintr-o Romanie din alte fericite lumi, inexislente viitorilor eoloni$ti care vrOlau sa $tie, inainre de wale, "re loc asemenca invaziei extraterestrilor din scrierile raposalului acesla ii de re !liipan asruLld". E~co (numele mO$neagului) I.}-J·G. Wells, alelei zicem, cum de bine wgravea Coma "eu colaTi

Nimic din wale acestea in razboiul din mitogeneza asachiana. o circumstanfft favorabila de natura meleorologici:i ("0 negurii

'asrl favora apropierea lor") mai apoi soq.ii biruin~ei sum de alt soi - Un entuziasm al infruntarii ra.ra $tiin~ militarii, tara strategii. tara complica\.ii inutile: "aice S8 inciiirti lupla eea ins{mgeralli. R.omanii ea len cei f/arno:ru:.i se amncanz asupra pagfmllor, C(lri nu erau frregiitl(i a intampmt! 0 asemene pUlere. n Adaugap la asta $i 0

slabiciune sentimentala in tabal-a cotropitorilor, inexislCnta aiurea In letopisete, in oricare dintre ele. Haroboe. sarmanul COnducator al o!ltirilor tatare, este inamoral de aeee~i Branda. de aid i se trage pieirea, firesc ~ zice:

"'

Mlirelia lui Vodll ...

29

lupta no ~tiu ce zic. pentru ca "o~lile temeinice [' .. Jbal un ra::boi, ctl

!/lulu eeasun. cu multe ::ile u . Prin urmare, daca le~ii sau mosealii ar proceda altfel decat ramlenii ~ ar "slobozi loatli oastea adatii. nici un 1'iizboiiJ. niL (11' lua, ee loate ie-ar piierde". A\;a a punat razboi .. CTaiul Decheval" ~i I-a pierdllt

u wate acestea luptele romanilor cu dacii nu au fost deloe u~oare. dupa cum ne asigura ~i Dimitrie Cantemir: uinlr-acel dm'(i dintiil riixboiu. macar ea daehli (ura birui~i, insa ~i din oastea mmanilar (carte mulll c~u plcat, lara cei riiniei a/ala au (ost de multi, ((il la apolhwm ({armGCl$ti. n. n.) $i la (irulici (ehlrulg1, n. n. ) nemairamaind pandzlituri $-au scos Traian m.esele (felete de masli, n.n.). ~eroelcle ~i

niiframlle $1 li-au dat sa fie legiilurile mnelor slujilore~li. " (Cantemir, Hroniclll. ... p. 25 ~i urm.) ESle prezem aid un eeva, 0 atmosfera mioco-Iegendara eare invaluie realitatea lstOrica; ~ijderi, dupa lcmlinarea razboalelor. infrant fund Deeebal ~i "tliidzmdu-,~l

oamron riu.s,pl~i", a pierdul wata nadejdea ~i ca sa nu cada viti "la mana lui Traum, smgur sie ~-au (aeul moartea ". Poveslea curge invaltliLa, cum ziceam. intr-o atmosfera cvasi-mitica: uTraictn. dUPlL iWOnria m;1lunatli ell (Z(easla, intal cetatea Zarmizoghetusa, 5caullullw Derheval, (lpudmd (/)Te aceasta mai GpO! au numll-o de pe numele silu Vlpla Traiana), apoi abaland din matca sa apa Sarghe~tl, i-au af/a oalii avuliw. care nenumarala era, .$i 0 zidisii Decheval in fundul apii. "

28

ersonajul istoric in literatura pa~optistA

infocate patimlriie CTC$tinllar; el spunea. de crv.ceie abalute de pe biseTln discoperite $1 arse, ce se facura a.cum stauie de fiara stilhatice". Acum, adica awnci, cuvantadle din pie~ele pllblice ale politiilor (or~e.

adidi) romane l~i atinge ~ellli intrllcat, ne asigura Asachi: "Espunerea acestor facturi produsti inlre poparul roman un simtimiint in{wriitcm" %s. Urmarea imediata fu "un slrigat ob~lesC «la arme!,,' carele. zicem ~i noi urmandu-l pe cinstiLLlI scriilOr "au riisunat polltit ~i pm sale ". Povestea i!li u rmeaza cursul. plllem sa ne imaginfun aievea felul in care Ujuni miliam se inrolau in oasle" Ceea ee mai ieri fu idilic $i pastoral deveni altfel intrucat usalem lueralon de pamiinl schlmba,tt aralul eu spala"; mai mull: "fem.ei. s, lIiizura chiar apuclind laneea $i prwiixa. cu s£op de a combale.· Asemenea vestilci intamplari raz.boinice din vechimile Eladei "Din nobili se intruni 0 eealli l1umllo a Bm1Uiei, ca1'ea sub condue, ,ui Bogdlln forma avangarda oaslei rama.ne. ".A..?a cum se cuvine unci

lllmi in expansiune istorica. pureederea aceea era "plinii entuzlasm n. Razhoilll esle 0 intimplare primordiala in milOgeneza na~onaHi. Am mai spus eu alta oca7ie ca in viziunea CToniearilor annata arhetipala. modelul ei prestigios. era aeela roman. Pentru Miron Costin "pre acele lIreml in (oata lumea nu erl alta oasle, nic; mm temeinica, nin mai sllilaloare, nicl mai lrainicci l, oate lipsele omen~ti ca shtJiloril Ra.mulUl". (Costin. 1984, p. 205 ~i

urm.) Armata cra "toalli bulucuri $; pnntre buluc $i buluc loc de~ertu.

Dispunerea soldaplor In acest fel are propria ral-iune pe care eronicarul 0 descifreaza corect E nevoie de acel "loc defert Udin tre bulueuri pentn! ca sa aiba "slobod meidan", cum spune cronicaruL bulucUlilc proaspete, atunci cand .. ar lrebui sa dea ajuI011l1 bulucu.rilor celor oslemU in riixboiu sau 'infriinte". Strategia milita • romana consta in buna organizare !Ii disciplina osta~easca:

"Nir.iodala loate bulucurile Fncep rtll.boiu~ ce ceie loemile in {runle ~i al, ucuri cu mare locmealii $i m~ler$ug s/au in paza aceloro ce (a,

riiz.boiul # a$a lupland mulla lIreme C'lt 0 pmte de o$li, aile Piirti sla gat net11.1.di(i. [. .. J Cii acea oaste rc sare loala odala, toalii od{lla sa p riisipe$le. Cu aeeasta tocmala a o$lilor saie ramlerlii au supus loa lumea. .. in fel aseman~\[or procedea:z.a. in eontemporaneilatea luI Miron Costin. "ie,Hi $i moseaU, $1 alte neam1l7, CT~tin~li", aee~tia "m sar odata m lolii la razboiit" Cei care critica acest mod de a purta

Personajul istoric in literatura p~oplisu1

"De auzirea numelui Brandel ademeniui la inrepul, custodia l(itar(i adusdse lui Harobae $IIFe desfrre aflarea C/. ~ aceca ii lndemna a z.hura inlru in/(impinarea sa. Agzungand apOl la rapa n;'ului, aflii lup/a netl$lepla/(~' pre tiimu se aviizu lksfrt'e miiri1fl£a j)ericolului, dar, apnm de un lndoil oe, in tn/rna sa se d~teapta cea de mai nmnle bravura s{ilballca;

recllMma cewle sale imprafliele ~i, fara a cerca vad, 50 repede prin TaU in aglUtorul acelom ce eombiiteau in paTlea opUS(1. La vederea $efului lor, talani se infocarii de nou curaj; figura sa monstmoasa # Tecu71oscu/ii prin 'Olful cel cornul domnea inlf'e a1'7llfl$11 lui ca un pm pUlemic inlre arborii mai miinunti; urletele lui r(ispandeau spaimri impreglur, iar cu sabia cea giganllc(i. (iieea 0 nuiceliirie inlre junilll£Q romiin((, Inlre care, ~I coperil cu rane, i$l lksc/usa 0 cale incrunlata caire principii romiim, diei in oarba ui (une nu vedea C(l dupa dimsuL nu vint!(LU deca/ slrig(lltle de moane si

suspmurile de agonie aJ.e acelor 11Uli &ravi dm OS/(liil srii. •

in aceSl moment al incle~t.arii intra in mitogeneza

"duLoaza numitii Moida, ee in rii.zhel Si la vana/ era companioana nedespiirplii a lw Dragos. Aceasta, deprins(i a se lupta eu UTSU i l cu bouni codrulut, injiglilIdu-Si din{lz 51 unghiile In armaS(lT'!ul /atm, il (aeu sa se intoame pc loe, co frrm (uga sa se mlmluie de dusmanul ee-; spm/eea manunlaiele. impins de durere, annasanul tana pe Molda cu smc, inotlind in rau. " Soana inamoratei dipetenij a liirarimii sc pecellui de "laneea martalii azvorlitii de bmlul cel pu/emie a lui Drago$". Mai apoi, "un muntean m"ca$, ee se arU71ca inot, if deseiipii{ani'i in miJloelll TiiuIu~ incat apele sale se inrWiYlL de sangele (lCelUl ce au viirsat alata sange $I lacriimi ale romaniLor! Un Slrigii/ /Tium(al "Bournl tatm' au peril!" $i sunelele buciumtl.or de amma au incunostiintat invineerea romana, ce rau deplznit prin stiirpirea aeeLor talari canl nu s-au putUI mantui cu (uga.

o lemce in care era infipt capuLtui Haroboe so imptanta pe matuL ni:u1ui, unde Dragos ell oastea sa au iniUfal rugticiuni de mu1?iimire pentru aces! striilucit cveni71lenl $I spre veaniaz lw aminlire intemeia pe aceL Loc 0 bisericii.. iar tocuL lrium(ului fu denumil Bourenii, care l-au dantut bravulw ~ ce au fost Mus lUI Drago$ CClfrullui Harobae. Dragof ora1Idui a se adopta eapuL bourulw drep/ stenUl {<mi. Dar $i Molda avu pcmetl. glmim, ciici riiul in care etl pm eombatarul (u denumi! dupre numeli! c/. n

Cercmonii si ve~lmintc

CEREMONII ~I VE~TMINTE

in trCClllclc vremi, ceremoniile publice cupnndeau ~i lumea $colii. A$a hIla p~Opl. a$a e $j ast.hi. ViitoJUl ~lab-ofit.ir, colonclul Uicustcanu. In pruncia sa, "La v{mla. de trei ani" marturise~tc cum di "l-(I U Ims parinlil la invatatum limbei helenice n. ~i in trucat ~colarlll

£acea "progrese dlstinse (sub un pro(esor gyec Spzrea)" la etatea de pauu ani a 7jS "un cuvanl de (elicila?ie (t:v &yXOJj.JWJ) La ziua anuLul IIOU 1817 dom1litol1J lui Vodti Caragea in pIma $edinta domneas(ti dwan) duptl obzemul de atunel. Cuvantul era compu.l de episeopul

ArW'$111 lo~(, wre mci ~1 medlla .2-1.

Tcrmonia se peu'ece In decor istoric. Geslurile SlIlll pc maslll-a:

"Dupii ce am tmllma/ cuvan/ul (aul niri 0 sfialii (eaci pe aeele tn"l.'1lWr1 rm u IngrOtilori D01llnii cnri aTiea u drpptul de viala ~I d, moarfl'), m'al11 oprOpwl de dimsul tlTand sa-j apllc mana sa 0 siirul; dtinslll 17l1-a lnlms degetlll aratiilor; rhyind s(i-l apue au schlmbat. all deget Sl a"W jUCllndll-sl' (U mme ai-leva seeunde m'au Intrebat ce vorsr. Sli-77Il r/tinwzscii? J-am rri~/JUns urI armiisar de eiilrine indata au (hemal pc ((imrlra$lIl $i au ordonat s(i-mi dea W1 anncisar de ((iltin.t' tim {!;r"ajdlLn.le domne,stl, in,seullt (U 0 $CO domneaseii $i s{i {tu rondus Q(asti eiilare insolit de /Jalnl ciohodari in imi(ormii (guarda domncasca). Ordmul s 'au executal la moment. E$ind din sala tronului w slirutanie $t ur(lnle C1t (/ S(I. tr{le,SI1» ale boeriLm~ am (OSI chemal de Doamna In harem (arc ml-a zis sri repel euvanlul care rostisem lui Vada, Dupa ce i-am lennmal 171 'au sarutal $1 ml-a da.1 0 pun.gulitli (U.sulii (.u frr care con{inea ° suta de ruhlele (rublOla valom 6 lei t/Celll) iar inva,atorulUl

ell 0 luirfte eu 50 mbiele, mvitand pe lat(il meu s(i rna eonduei'i adeseon Ia Maria Sa.

ArerlSta au (ost eea mai mm-e bu.cune nl via,a mea copilareasC{.i. "

Cal prive~te ~coala propriu-z.isa, accsta a putut fi reluara dupa ce trecu zavera cea mare a pandurilor eondu~i de Tudor Vladlmirescu ~i dupa un seurt imerludiu ~colar in mediu germanic, hat depane in o~uJ Sibill, dincolo de munti. Dupa CUm se manurise$te viitorul ~lab-ofit.ir:

3130

------

Personajul istonc in Iitcralura p~oplislA

"La J824 ne-am reintors in tariL Am reineeput studiile lrmbilor helenir.e ~l germane, cea dinUll la pro(esoTul George [amotu, eta de-a

oua La p(irintele Bodar, ciilug(lr eatoftc $/ preot cu desiillar~itii lltcraturii $Z (iLol.Ofie. Cu grecuL fn decurs de doi ani am trecut mai mulli auton claslci, pe Xmo(an, Tucidid, pe Sf Vasile, loan Chrisoslomul, Lucian ~i allii; eel de-al dozLea, germanul, imz preda $tiinta precum an/metita, geogra{ia, islana, naturaLa ji allele. La $coala Biiratm, care I'T,

dzrec/ia pro(esurului meu, am dat mai muUe examme il1 jJrezenla consultlor striiinz, din care de La dow/. am Luat premli.%S

Si ca Inlotdeauna, dincolo de aparen~e1e cercrnoniale. ~e aflii via\a cu LOate ale ei ~a cum rasar ele din istoric. Turcul se arata mal ingaduiwr ell doruniile pamalllcne, revolu~onarii pa~opti$ti se simt mai degraba al~'iluri de seraiurile sultanale decal de palaluriJe lamlui. 0 schimbarc inceata $i de profunZltne a lSloriei sc petrece la miJlocul veacului al XIX-lea: urmarea sHibiciunilor interne ale impcriului otoman. aeesta a sfar~il prin a fi preferabil apasarii \4riste. Faptul se vadc$te $i in eeremoniallll diplomatic.

u cal mal mull fast ~i eXleriorjzare rituala, ell alat mai plllina onsistenlii a pUlerii. Aceasla se chellllie~te ceremonial penlnl a

se ascuncle in dasu) ma~Lii care da scnza~ia actan~ilor ca nirnic (inca) nu s-a sehimbat. Numai eli lacct, incetlumea este aIm. Sc simLe cum domnul ~i domniile va.lahe dobfuldesc cooUnul ~i cum, inexarabil ra j'nsa~i trecerea timpuJul, pUlerea oLamana s lope~te, se hieraLilcaza, capiita WconslSten(.a ~ CUffiulul. Raman gesturile. riturile eeremonialc, fastul gol. Maria Sa AJexandru Chlca II ajungc la Calafat. Lacusteanu "dii signaLul promJs pa~el

ussem" de dincolo de \ilrrnul Duoarii pentru a amll1!a vi:Lila cliplomaLica. Mai apoi lal ceea ce urmeaza pare desprins din alte cadre vechi. numai ca nimic nu e la Eel, doar gesticulalia.

"Trci anll('isari erau gata sii-; adurii ltl palat; aveau ni,fle valtrapU1; de catifea rO$U' pima la genunchii calLor $i parsemate eu bucii{i de aU1~ jr(i;nele asemenea, dwgur ea anniisarii Sullanulul nu puteau (i mm 'mpodnbl{l. Vodd nu au 110;1 sii-ncalece ~l am mtmt pe 0 port/I(l. mzca a cet(/'ll W7'e conducea Lo paLatul pa$ei. La capul scarer iL ~tepta FlUHetTl

pa$a; indata cc s-au ajJropiat Vadii i-au (ii.cuL lrei te1T1enele, Idsand'

3

Ceremonii ~i ve~tminte

milnile pano. La gemmchi; Vadii au intors aile trei, liiJiind manile pana-n piimanl, tar noi cei din suitii nu.mai L-am salulat. Turcul avea suifa Iwrneroasa ca de 0 suJ.a de pmocme. Apai p~a au mers inainte, condueand pe Vada inlr-tm chio$c aL palalului. Dupa ee au 5chlmbat calerHI cuvinte de eticheta eu.. oaspele sau, s-au relras rugiindu-L sa SI! (aea camad (nOl toti eram in plina unifonnii), Domnul au seos mondiruL # S-GU im./mlrat cuun pallon.

Ca(elele F cmbucele veneau ru!intrerupt (Voda ne dedese vee sii lmgem ciuhuc (atii cu M(ln.e! Sa ,1"; cu turcu). Cate trezzeC1 de ciubuce int7"Qu Moduli'i; toale cu edecurile lu.rrate in briLianturi. zar(urile dela rl!$llle ra(ea emu de aur ~i Luera/(' in brilicmtun. jn (ine dupa a paliZa de un ecas au venit CI~haia be:>' ~i nNW poftit la masii.

LeI lI~a de din arara a salel de miincare a$tepta ex viz/TUl. Cu.m s-au aproplal Dornnul i-au (iicul iari4i trel temenele $i vice-versa, apm au mlral DomnuL cu latli in sala de manwre. Sala era spalwasa ~i

!lummata a giomo; pe masa 0 mu/time de randeLainun de argint ru cat opt $1 douasjJrezece lwniiniin (msii lumiiniinle erau de seu). Pc Domn I-au pus la mijLocuL meser $1 TurcuL la dreapta Mariei Sale, /fIr La stanga au pm I)e fral?1 Moriei Sale. Eram li1 masa cn la patruuci de persoane; larallJwile mesei emu tnale de mgmt, 1ttt1T1rtl aeelea ale domnulul crau de aur; d/Jua tacamun de l('itttari turcf!$l! ,I"edeau ios pe cavoare ,si uintau C'!t instmmente deosebite de al.e taulanlor nO$lri, de exemlJ/tt vioam, car 5e rhuwu} (<rlu'1nmn" era Cll uce com'de, $! allele.. , Au l'eml apOl oLanu jJ~1!l (l1$a numi{i) $i jucatt jocuri lUrCe$tl Ctl castamete".26

Parada $i toale striilucirile ei sunt prezcme In scena incororuirii lui voda Bibeseu pe care istoricul I.e. Fililti Ie prCZlola vllLOrimii ~i la care reaq.ionarul Uicusleanu va participa in mul!-imea o$tirii lara sa ~tic ca nu peste mu)r.a vreme ii va fi da sa ajunga la B~ov, in anu.l 1848, inso~indu-J pe voda prascris. Cum singur spune, de revo)u!-ionarii de dlncolo de mun\.i: COalit-ie de "d(lSciUe/i, avoca/I ~! clOcoi rapaCl" a carar ambi\.ie era aceea de a provoca "0 riislurnare generalii a {aril cu scap de a se urea pesle rumele boeriLor $1 eclor avu#~ 27. Niciadata ou pol-i $ti ce ip tezervii iSLOna ascunsa sub faldurile ~ermol1ii1or. A$a $i CLl vod­Blbescll $i Cll fidclul sau ofi~er. [ntai e sa fie in istorie CCtenlOnialul, mai apoi deznodamanrul sau ne~teptat.

33

Pcrsonajul iSlone in titeratura p~optlst~

Caleooala. ccrcmol1lalul \'Olcvodal prcfa~eadl, asemcnca unei predoslovii lnsangerate, iniaptuin cumplile. clIm lu aceca dill vremea dommt:i lui Lapll~n(:anu vocla, Si asla dincolo de gcsuculat,ii ~i de aparenta sa marcl--ie,

35

p~ Itt I((lane ,II, apropiindu-se de mcia sf. loan eel Tloa, Nl jJlef(ll cu mar, smf'(1'11l1' ~i a samtat moa~lele sjli.nlultd, Spun ca In ml1lutul acela el era

'allfte galben III ((11(/ ,I'; a; mda sfanttllui err fi lres(rrit, ,,28

"L'nniind dl!d pre-lIe Illaiwilt- lTI'lln(ilol' Cmpali, pn'n rod17 TJerg:un', uncle se(wm slmplloare in((i nu slr{llJatusa, inliiturfmd strinel $I arbon in cau~11 lor, l!l dl~tI1lSl'1'a pe /(1 Clirhbaba la obar~illi' MoldotlC1 ~I dl' alec il1

iesunll' nlllnoase se riispandira de-a lung;ul raului. Un cllvios diltlgii1- CU hll({'(1 in manri calarea in!l1wtea ,firulll1, dupa care unnml eete dp annG.$l

~I a/)oi Oflmerll de toata vrh'Sla $i slarea, unzi cazari, allit pt'deytli, In rlidtJanr (U tele[[ari, in carli ru boi, plme de pojijii ~i de avoi, inlre ((Ire $edenll mU7IIele ru fil lor $i ru mO~llegii cei l,epulincW$l. in 11 ((from Intiim/Jmarr llinpau de pc ia rotununle depiirtalc juni ~i femel rll ramwi fi (11 rUl1/.l71l df' flon, spre 1trarea bunei lor venni, Drago~ a~aii dintai SWunll/ domnim hi {Iechca cetali; Raia, iar pClfJond parle pc la mO,sii

llrcinlO~e,w. parii' pc arcle dlinmte pentru vrednif1.e ~I credinta, De/mtafli CO'lnU/litiilllor romanl' lIe71lra apol din IOalll. lara Ia BaUl, spre a reru11OG.$1

pc Dmgo$ de capul~1 domnitfYriullor, [?lIre aceste rleputa!iunl se insemnatl nUll (1/ 5flm(1 feu rile rrpu.blicllor: Carn/nt/tlng, Dorna, \rrancea, }folt;r?l/{I'nll, care /mn biirbii(1a $i p07.iriunea lor all sub(ln ul la dan,HI gllllPl1l1l1 na{lvnal $1 au (o7llurrat Infru lrlIllnCerea dn~manzl(Jr, "~o

Cercmomi ~i ve~lminte

in alte lacuri ~i vrcmi. de data asta prin prozele asachiene, aile inl<1mplari ceremoniale ell aile lUlburiiri. "C,e!.e inwl raze ale soarelui riiwnisf peste muon, r(L1Id V(lSllie !10M, eu Ruxanda It! ru Loatii familw sa, wmat dl' (I Sllit(i stralual(l, mersa la !Jiseri~a Sf Tnn-[e1YlThi .. in drl.1mul lor sC: intLlmpla eeva sU<lniu, Armia lui. Tl.l11l1~, pretendent al dOJl1ni~ei Ruxanda. fiica lui Vasilie Voda Lllplll. eroina de letopisel ~l pcr~()nai in romanck literatUlii naponale. 5<: inra\.i~ca'la cuqii domnc~ti in felul unui "{elt de prldure inaintandu-se asupm politlel (orapt/Ill, n 71.)", Asud impodobil:i. sau mascap, O~tcnii lui Tjmu~

par a Ii ('l '/)rid,tl'e 1nl$c{iloare" care se apropie fnaimca stanllllui lac~

de inc hinare, ViitorullQl1ere se aram intrc o~lenii saL "\l' jllmntmJ:.a

dill mi/loml crlri (und in mfiwi in loc de sable WI ram, ru rem' intra in bw'nrr;, lLntie ~e rlllampmcj de mitropolit $i dR domn. rare {l1ua pe Ruxrmda

de JIIIinii. ,,29 Mai apoi <;{' rinduie ahuul de 1I11ntiL in alai cste ~i

dcsd'uecarea dinilli dill vremea lui Drago~, inchipuili\ de '\sachi:

"Blbescu nottfidi ob~td co a lual franele guvernului care, /)(1 • ,.tunCI, ramiisese lot in nuimtle ccl7mllC(lml81,

insc(iunarea are lor in Illmu la 14/26 rW1.wne, La Curtea lIeche, HI I J dnnmea(a, Im't ul!(e im/JodlJblte, .Ie des/c1$oarii mrtcgl-ul:

dorobwl/ii agiel, cu ago; doroban(tl vunnciet til' poli/u: ~i deputtl{ii cor/Jora(lilor; mad ularele j((litllul {fra,~enesc >1 tlOnllClll JJOll!Wt, r(l/{in; scad1'onul 2, 0 roaui dp pdwtii; steagy:rilc «cele din vech£me ale ({'IiI",

pW1ale de iUlluJrt; drpula{li judl'eelor; t.opw:ul fi ,labia purtate /;c jJem, 'firm; paLru ober-o/llen lLglllotan!t ,H tre1 ~talroJitm aghiotan{1

rrilan; Dommd, cdlart', cu logo{tilul bisericesc. ca Inrwslru de ceremomi: mlm~trtl; steag'/I/ d(Jmlle~r, l/2 halatIOn eu mUZII'(L stabulUli cmela domneaSCll eu pldlCnl clU111; escadrollul 6. BoieT'1l a,lIeaplll pe Damn in urte, tar clentl in Il$1l bISe11C11. l)omnul, illlbnlcat in cost1mllli lu Hlh{/lu VI tl'aWI. dl'l'lllll' Ill/timantul ill Insmccl AjJOI mll'li in altar M!lrOpolitul ~i eplsco/m ~IIC /Lnge. [c$irul iari4 in bi,lelial, Sl: l11cmge sabuz re-I prezerttii ,lIHil(l1"1.d. ,5! se suze in sawn . ..

"De eu searii se {ii'cuse de $th'e tuturor bOlenlor sa se adune a doua Z1

lind siirbalom-e. la mitrapalle, WIde era sa fie $1 domnul, err sii ascul llturghw ~l a/)OI Irl VIC .Iii /mim:.easca la C1t11.e. Clmd SOSl Alexandro­vod;;, sianta SII/.7brJ illcepll.se ~1 bml'rtl emu tOli adunaii. imj)o/nv(l obiceiulw sau, Lapu$neanul, in Zlua areea, era imlmkal ClL loata pompa domneasca, Pur/rl (Q/rma Paleologtlvr ~l pf!Sle dulama polonezii de ((Lufeo st([('oi1e, avea cabanl!(l lurceasca. Nici () anna TlU avea alta dedit UI1 ml(

unghi cu pliisele de IW1'; iar printle btlmbii duliimii se zarea 0 zea d< sarma, DU/Hi rf' a (l,\cultat sf. Slujbii, S-G eoborat din .Itrana, s-a 11lrhinnl

34

in vremca inscaunaril, plin~lll Gheorghe Bibescu "ll'U avea inca

varstll de 40 ani im/Jfimfl ", "Natura~, ne spune acela~i Lacusteanu, "il inzestrase eu rmdte lalenl1m, era literal elL descivriT$trc, mtebgenl ~I

progresist", Iaeam clIm perf'eqiunea se inscauneaza pc lronul romanesc la 30 Ianualie cand

•

Personajul iSloric in literatura pa~oplistll

Alteori alaiul este eel al colropitorilor, eI urmeaza in istorie dupa eel dintcli, al desdilecaLOrilor. inu'-un poem al lui Vasile Alecsandri. oastea craiului Albert al le~ilor, in vremea domniei lui ~tefan cel Mare, este "deprinsii la omor~, este 0 "urdie

umeroas(1 de (eare". In frllntea ei. crallli Lehiei "{lieu.l-au un vis mare", care e, de buna seama, ~Un 111$ de niiviihre, de-nvingeri glarioase". in consecin~a, arm.ia le~asca se repcde asupra Moldovei ca "un ~iOI de (oanl1la be drumun ", un alai spaimos prin

infiti~area sa militara:

"Cu. (UiLl./.ri laJ"[J1 $i grew. eu flmle 11lngi, eu spade Ce viu lucwu la ~oLdlm ~l-11 tcacii :mghellfall, Cu anna-Ian l.burdalmci ce veseLrlfchez.eau, Nlergand 10(1, cal $i oameni. sa calee F sci prade. ·3J

Toal~ ccremonjile. alaillrile, fIe el de nunta sau altfel­militare, de incoronare. de vizile djplomatice - sunt ~i prilcj de etalare a ve~mintelor. Acestea expun, dezvalllic aliluwni, se integxcaza explicit sau nu, unui dialog mUl al obiceiurilor, al apucaturilor. al virtu\ilor :ii al seaderilor omel1e~ti. Avem ve~tminle voievodale. Altele din acc1ea boierqli. Toalcle prostimii. Toale etaleaza, aralii, ilusu·ea:La, circumscriu lexical lumi exoLicc pnn vechime. Descrienle ha.inelor eclur domnqti. a celor nobiliare ~i chiar a cclorlalle, simple, ale tiranului Oli ale negu~LOrului, prolifereaza lexicalinlr-o boga{.ie grell de gasil in aile locuri. Ruxandra, nefericita doamna a lui vocta Ui.pu~neanu.

se strecoara in cancelaria domneasca. Se apropit: de jil~ul domnesc "imbracalii C1l loata pompa cuveruta unei SOt1i, (iice $i surl

de domn":

"Peste l.obonul dI! siDra Qunla. puna un bent~el de (elendre~ albasl bliinit eu samlLr, a caruia ma?liee alanultL dinapol; era innnsa cu ull rolan de auT, ce se inchta C1l man pa(tale de matoslal, impregwrate I'll

petm scumpe; taT pe gruma1.il el fllama 0 salbii de multe $tl1.lti d, marglLTitflT, Shrul de samur, pus cam l?Jlr-o paTle, era impodobil ell ttt;

surguct alb $1 sjmjtml eu a floare mare de smaragde. FaTUl ei, ll11ba mod, de alunc.ea, se impar(ea despleli( pe llllm-ii $i ~patele sale. ,,'z

36

Ceremonii ~i ve~trnjnle

Nobilimea polonezilor cotropitoli este ~i ea caraclerizata indirect prin cmar lnIaI.i~area alaiului de luptIl, a coloanelor O1ilitare in care "magnati! mandn, b(itnim $1 ttnen" sc intre{.in O1onden "vorbind de cai, de tUple, de-amor ~I de femel ". Ace~tia merg la razbeJ "precum ar merge La slmplII ~Iartiiloare", chiar ~a "merg, JUC(lndu-~i call ~l lIeseli In/?"f el"; pe dnd dilatoresc in ast fel se lasa cuprin~i de rarmecele vie~i: dau navaHi in {imnurile moldave ~i

au baga de seama semnele prcvestitoare potrivnice, faplu) di "al regdui cal tare / Se potlCni ", faptul ca "0 buhna /lpa in ziua mare". Nu i-au seama la lucrurile acestea dupa cum nu sc inu'eaba, in mandria lor oarba, "Ce vuiet lung de care, (e IropOI surd de vite, /

'eamrLl de Hl.Jpl1IUn. de glasun nad~lte/ S-aud in sanul noptii pri neagra-ntunecmte/ Si calni mUIlt! sr-ndreaptli {-rl codnlor desirn.e?". Nu se intreaba, nu au nid 0 spaima, nu percep diferen~a, nu vad cum fuge norodul cel nevinoval runaiIllea inaintiirii lor tara griji,

onciene. 1n care ei. cum spusei deja. merg la razbel 'pecum ar merge ta simplii va1ttlloare" Nu vad:

"Biitram eu (run.lea goalii pwcata spre piimant, Fe/llel C1t prWUl in brale $1 ple/fle in viint, CQPllr sp(imuinwtf mfmtind lurme dI! 01

Si fliirao~1 in (ugci ma.lulnd r.ardun de boi. PI' io~. pc rai. In grnbcl loti piir(Jsindu-~1 ~aI!LI,

FUgind eu valet, lammi, caci i-au ai1trtS para/ul" U

~u vad pentru ca Stint orbip de prcamarire, llita~-va la ale lor \'e~mll1te ~J-mi ve~i da drcptate:

"Ei merg, biilimd dm pmlem!... ZburdalnlwloT cfala StTiiluce de departe in haine powrle: Duliiml ru jim de aur la pepl impodobll ·5i-nrin ~e r1ljJa(tale dJ' /lealrn nestimalci, r::lapcp purtimd un vultUT Ji pene la rmiloc, incol!rimmlc ro~ii de pew de Ma?w, $i trine (Ulltllte, ~i nrgin.late $ele, $i fl?71l&/1l CUsuu be wl/un de har.~el.e . ..

37

I'ersonajul istorlc in lileralUra p~optista

Dad ve~lmintele spun ceva despre (el cue Ie poarca, atunci de buna seama ca ale llloldovenilor sunt cxpresia unel austerita!-i vadilc, a unci sancii mai man, a unei civiliLapi, In et'le din urma, diferile. 0 vadica dimensiune morala se adauga compensaloriu: modesLia celor care i~i apara saracia, ~i nevoile. ~i neamu!: 0

lema, aceasta. draga romanLicilor al1tohtoni.

",lstret dl1l {ara"r/trl'ngli plee cete inmlZte

Cu arec, bMdp, eoose $1 gh!oagr tlnluit.e.

PUTland erie; u.li de OWP, mmtl'ne-n /7071 cu-wte .51 barbe /?NtlmSI', (/1 Mrbii(lri lentIl.

Ei merg d.e-a dre/)! pnn (Odn, pI' fungi alHin perdul :(illin pI' ~ete goede, eu seli11le de le//tn,

$i tl'l'( ill z.bM pnn arbon ((l demo11l de wgt...,

Si llTTWlII Irnnll'lfl2fi dp-tli orlllior mlime. ~

Inlre timp in \ar,l \I1oldov(') sc incimpla tradi\ionala mobilitare "AcuTn de :('ce :1'" $1 nOPll IOluna,! Dm Intln{l ~I pdT!' La N!S Inl , pe culme yi pc dealllri'! Lltngl buciwne riisltnii, ddnd tmllle, :>C1Il1!allm". A-ia sa Ii fO,L atunci, in aeele umpuri? Chmr nadi (lltfel s-or li petreeuL lucrurilc. rcalilatea iSLOridi 1111 are, de aid, din aceasta perspeuiva. niei 0 imponan~a. AbsoluL nic.i una. SurHem in lileraLUra, in mitoloKic, in pruieqii ale unoI' dorinl-i. ale lInor a.spir.q.ii caue nevinO\~dLa. in cele din unna, dorin~a de a fi altfel, macar atunei. PrczcllluJ poale fi biClsnic. u'ecUlul 111.1. eredeau romanLicii p~opLi~ti. 0 secreca ~i. poaLc ca. naiva, clonnLf\ de pedagogIe a m:amu}ui, lc anima inspira\,ia, una de obar$ic liberal-pa~optista.care. ieua, plute~Le peste aceste naivical-i. :-\CVOIa

<: victorie. Nevoia de a Le inserie in sensurile unei cullun a progresului, ~i de a le5i djn aceea a resemnarii. AsLa e, nimic ~lceva. Ofensiva impoLriva istoriei, sau nu, nu Impouiva acesleia Ci a1tfel. impotriva acelei eUILUrl a re.~emnfuii. a blazarii. a ve~nicelor infrangen, a lniOliLisml1lui, a sleirii, a ve~nicuilli aicea ~ezum ~i planscm. Dad lHl sc poate aievea de$tepLarea, alUnci baremi In poem sa vedcll1 ca e Cli puLin~a. Ia ascultal-i pocllIl ce zlce: .

38

Ceremonll $i ve$tminle

'Pe loc tot omul verde ce poartiJ ea/Jul.5lLs ,~i-au samtat adom, ,H-au ascu/tt loporul .~i-au pnm dm camp Jugarul re-I spnnten ca 0 riuta,

Apm. fiil:ii.rrdu',H cruce, z.iciind un: «Doamne aju/ii!" Ca ~oim1u de 10 cuibu-I flOWS $i-au luat Zb01'UL "

;\Iu c nimic de im.a\a.l aici a1leeva decaL opLinlismul conSlJUqicl destinului, nu pe calea "riizhelulw", nici n-ar mai Ii cu puLinta. aceSLa apaqine lumii acelera, uicidecum lurnii lloastre. AJuel al fi de inldes ali Ce ar u'ebui sa fadi "Pe loe lol omulllc'I·d.ecepom1ei ca/Julsus ", inLal de Laate sa nu-~i creeze alibiuri ea sa r.andalcsca prin isLOril: sub p,I\;lla scnlcn~elor ut.: fdul acelora [l\ capul plecaqi Cli sabm. Sau allele. Din <lcdea de fell.ll cum ea am fi fos( (eva grcLl de VUUl ~i

pOllH:nil dad'l n-ar fi [osr .sa fie \ltrcgllle. c1u~manii. migraLOrH, slI-ainil bdfelii llircii, dU~ll1anii unhrur1, explo'ILCltoril evrel A veniL 1'1 emea S~l cirim mtrel inriemnulLle la oplimismul na\ional din lllerele p~opusle. Nu Albert cmiul c de imillS, ~i chiar c1aca I-am ill\lJ1S candva. faptuI acesta nu IlC ajut3 azi cand biuaJia e de allsoi ,~lla lei de aprigfl in aparenLa ei ,subLilitate. "Riiz.belurcu n01 in~mc,

(II nJt'lHalitLllea noastr:l. l)estepwl'ca ,V,La ZII fi sa fie. sa ne SlI'1Jan1 I'elltjlc lltclehlle. duJcea lcncveala orienraJa. uunaoara, pliiccrea den:sponsabilj7..ihii. voea{.ia runnei ~i a neanlului lota.hLar in LOaLe di\'t'rsita~lc sale. Nu e l-nboi lI$or aceSla. Tn vcchime. credeau scnilOrii \'caeului c<:lui P~OpliSl, atcst lucru a fast Cli putin\ii In

m~l~lIl-a in Cal-e, in cele dm lIrma, l1u-i ~'\a? WLul e cu puLin\ii in consullclille epice in care 1$1On£l este pretext a1 COlbtruq.iilor narauve, context al fiqionaliziirii, decor a1 fapLei. lSlOria ca decor. ea ~cena, istolia ca mintllire, ca alean ~i leae aI bolilor prezcntului. Costache Negruzzi. el ~i ca~ altii asemenea. resu-ange cadrel<: istolit:i Moldovci la inccpuLlIlile cele fabuloase. la vrcmea domnjilor de pana la Stefan eel .\1are, simbol al reU;iltei: povestea de Succes, cum sc spunc ascazi, a cirmuirilor U-ecme.

kDrago~, Jiiullui Bogdan, prinl ruwin, lline la 1352 $1 intem.eiazii Ilatul Moldovei, slat de oamenl agricob, care ~l petrec vUlto cu agn.rllliura $1 prl..Wma. PTe drill511l il unneazri mal 1/11tl(i domni buni, c(in 1I111/1a boborului ce ocannul{Lu era bum], J1efimd hlea s/nca/ii d,:

39

PersonajuJ istoric In literatura pa~optista

vitiuri. Romanii Jllb/ ltrm~ii lui DragO$ petree 0 via/c! primltiva, ,II traiullor tieni t, patrzarcal ,H virtuos aduTui. liingii ei pre pribegil lor /Ta/i. Colonia se miir~le. Riipidea ei spCJrire a/a/a mvidia vecinilar 101"; ei insa i$i piistreau1 nationalitalca. Fend plugului se preface in lance, $i resping pUlerea ell putere. A/uno colonia se faa slat, ~1 in((j nu se implinisJ Jumiitate de wac de la desciileearea lui Drago~, eand Alexandru / dei legi poparulw sau, infiinteaui 0 ierarhie bismreascii. ~l politicii., zid~te

monas/iri $i eeta/t, !.eager ahanl(i cu Iaghelon, regele Poloniei: Moldavia Sf: face cunoscutii, ,n impiiratul Bizan{iei lrimite domnz/orului ei hlamida ,~i corona ea unui au[ormto1·.

incii 0 Jum(itate df' lIeae, ~1 Moldova va fi mare Si putemirii..Stefan zdrobe$te pre Caz17nll polonul, pre Mall~ unguntl, pre Mamar ta/antt, pre Lobod ,n NelivaLcu cozaw, Si rritmind a Ulll nwi un nngur sCe!Jrru provmtille "omane, ni'it/cile$te ampra romallllor llala}lI, bate pre Vlad, sfClTTllii prl' Radld, (arl' (heamii in ajutorul ~ciu pre tum. Aeesta fu inceplll ul necur71latelllr nlzboatl' Sf a lidilosiel 1mhelm- prin {LI)(lte. stamil de ambi(U/. lw S/e(r!U $i de m4elza lui Radu. Dar, precwm dUI)(i. un veae trecut Mill ai, nici St"{a n 11 U-Sl poate implim frumosul plan; tragI' nU11101

oardele lurCe$tl asupra sa, romandate de (alnlcul cuuntor 11

·onstantmopolii. Vitf'nZlIl se bmucste, dar croul nll-Sl pU'rde cumpiil1ll, $i bii.,·bii/l(l sa srapii patna de pinre. fnsii jJull'rile (UteI' nu riispund marelui SClll su(lel. Vialcl 1m n-n (os/ deeat un lung riizboi, 0 necurmatri luplti.. PntnaeCl $i $aptl' de am dOmnl!$ll' $i rincizeci de riizboair are. Eroul (l imhiitriimt, ((lnm/elite I-a tI riicil w!mgrle. c£rearea i-a POloli! iU{ealll, nenoroClrea de la Valea·Alhii. I-a sti1lS ambltw. isi Inloare, pnvirea tris/a asupra pa/nel sale $1 SUSpl1l(i.. Se ui/a la bOleni pre ranI

i-a inal/at $1 I-a imbogiilit: prr7lede vrajba, neunirea, nesa?iul $1 /rddare, iimlSlind in inimllc lor. "

intr-o dramati7..arc ~chioapa dupa nuvela Sobieski ~ romanu a lui Costache Ncgruzzi, aliLOrul lui Despot voda imagineaza un adevaral cult nal.ional allui ,Stefan eel Mare. Dincolo de stangada implinirii artistice. este ~i asta 0 dovada a nevoii de modele pozilive intr-o \Teme de rede~teptare. Preamarirea virtu\.ilor nO

este slibiect al unel literaturi valide cstelic ci, mai intoldeauna, a uneia care linLe~te obiective pedagogice ~i, desigur, propagandistice. AsIa dad\. socoom. lotu~i. propaganda dorinj.3

o

Cert::monll ~l ve~lmmte

de rnai bine ob~tesc. In chiar eel dincai act al dramci Cetacea eamfUlui, in ptima ei scena. alaturi de personajele piesei in

fundal sum mai mulp "Romani $i rom{me~ care "iTwartesc 0 hard pc malul piiraului". Nimic mai insuportabil conven\ional decat a:;a ceva intr-lin moment in care, nu departe, navalesc COlropitorii le~i sub conducerea lui Sobieski. regele lor cople~it de glorie, yorba unui poet contemporan. In fundal, craiul cot.rope~le ~i b~tina:;ii invanesc hore pe malul paraielor. In acela~i limp, in prim plan, Galu, Ghe~u ~i Mircea convorbesc dcspre cultul domnilOl1Jlui. Secven~e caraghioase daca n-ar fI, indaratul lor, oneslitea inten\.iei:

"GALU: Mandrii zi nIH) dat Dumneziiu de srtrbarea leoanci lui Stefan-Vodii.'

G/fETU: lvltindrii, feirtale, ~i striilucitii ea num.ele marelUl VO/eYod {t-o a/JiI.rat lam noastrei, 40 de ani in $iT, eu bra/ul sau celneinvins.'

GALU Asttizi arc sa s-adune tot poparul de pnn muntl $1 de prin vai, a sa mearga sus, la Cetatea N~am~ului, spre inehmare dinaintea ieoanei

SfantuLw ~tefan, dupa dalma slriimo~aseii.

MJRCEA (mal in (und, pnvind spre d.eaLuri). IrJlli-i Wln vin din loalP !Jlir/tle, cardun, ulrdun. Pardi se cobar tUTTlU" de oi de pI' coastele Cealtliiului ~ 15

AJlundeva. Jipsa predeterminarii extraestetice, da artei ceea ce·j al ei. Miza in Despot voda e alta: aventurierul ajuns damn i1usu-eaza reu~itele unoI' drame romantice similare din literatura europeana. Ambil.ia viitorului domn este exprimaca !impede. Memorabil.

"S('ENA 1JI DESPOT

(se primbla pc seena $1 pnv~te cUo mulfumire imprejurullui)

"A.' .. ialii-mii-n Mold01la.'... mariri, averi, putere Alri SUnl p'mtea CClUl CC $tie-a ;:ice: vreu.' 'u vreu.'... de-arlLm aju!e-lln in plm noroeut meu

41

Personajul istoric Tn IitcralUra pa~opll~l~

Eu, sluga-odimoarii lUI larob Emclidul. Dar nob!1 prin avrintul \'uflPlului ra (:id Ul;

Eu, bUlr;ar de (ITama Jch/mbal in (1111'; I'U,

Fiu de pesu:rr din C"ela, pUTtal in zbor-ul ml"u Prin Sprmia. l.ellia, (;ermanza ~i Franta eu-a mea so/ie, spada, (U SOTa mea, speran{a,

zi vin ~i pun pieia'T'ul pe-acesl piimimt roman $1 Zle: Moldovo,-n mme cunoa$le-all(lu stiijJtin! Den pune-II mml podon!Ji', frumoasn mea 1ll7reasii; Sri {aei eu mme-o nlInNi de lJIiz'ndrr'i-m/JiiTiileaJii"

Abia mulL rnai L.1.rtiu flgtJra lui SLefan cd Mare I~I va godSl 0

performanta lrdlarc anisLidi in scrisul sadovenian ~i in u'ilogia lui DeJavraneca. Anvcrg-llI-a domniei nu sLirnulecua Inlotdeauna inspir<llja care ('stc slIrpali'l de admirapi convenlionale pe cinn altfel: un voievod sangll1nar (Uipll~neanll) allLll veneLie ~i

aventlllier (DespoL voda) ori celiiJalt - In drama lui Bogdan Peuiceicu H~deu Razvan ~i Vidra - simbol aJ inzesui'lrii eapabile sa rl(>p~easdi prejudee~l~ nlsialc. s-au dovedit a fi mulL mai profir.loiJi artistic. Ew:' aceasta 0 ciud5tenie a acomodalilor anei Cll subienele el pe care Feodor DosLOievski 0 eOnSlala III J1Unalul

Sall Pf' dnd I~i justilica crea~.I<lunuj pcrwnaJ (bun la rnodul elistie) in persoana prin\t1lui MI~kin din romanlll Idiotul Lilcratura i~i

g<l.se~te resurse expreslVe mai deg-raba in frecvenrarea unor Ierne ~

personaje negative decal in eelelalte. Satan estf" ma..i la indemana ereaLOTului dedit ingcrul. Raul este mai expresiv dedi.t cei care i se impOLJlVCsC. Infcrnul dantesc e mai realizal artistic decat paradisul.

Exista domniLOri care ~j-au gasil degraba lac In proza \'Temii. Pe langa Alexandru I...apll~ncanll, voda Caragca eStc portreLizal cu me~te~ug in seneriJc lui ron Chiea. Avaripa $i lacomia dOrlll1llorullli au ramas de pomina. Ca ~i averea dobandira de acesla. Senzalia trcbuie sa [j fOSL insuponabiHi pentru eei eare credcau cu sineclitate di plincipaLelc vaJahe ar fi putul avea Ull

viitor mai bun. Scnzatia aceasta era agravara ~i de faptul c3 analioui crall sLraini de neam "i chiar I~i foloseau sejuml pc Lron pentru spoliere in beneticlUl propriei nat..ii:

42

Cert:monii ~i v~tmlnle

"Crind I sc piirea ca punga nu se umplea destul de repedc, avea $I aliI'

eoarde la arc. Seolea pe aga in uirg C1l caniarul $1 Ctl {alanga; a.cesla pmldea (1l ocaua mIra pe vreu1l. brufar, jJe vreun carcitmwr, pe vTeun

miicelar. II tuinlea cate a suia de nUlele La talpl sau tl ?mluw de uTech In IIlI/lowl pze{ci. Voda era sigur ,if isnaful (Ivea sa ali'Tge de la unulla nltul ca Hi {aca rurama, tar pedeapsa inceta indata ce starosteu., veneo l(1 curle cu WI PU"COI de maJmwdele. Un all ~untP ce giisise frmtanu d. Oltf era ponmea stropuea din tffeme in vreme ea tOtl negustani sa $,

rri{tLw.m/. IlllTf dan~H, Cll sa ntl lie datQrl uml altora. Pe atunn se lua U!Cwiala dr la implini,ile dl' bom. Bzp?iz oamem, spena;i de 11.I.ma ce aT fi ur1l1al lOui aW11Ienea rii{Ulell pnplle, se adlmau./aceau cisla, ,H (lst/el rlWJ dabrindeau 0 Ll11lrinare, caei suma rislei (urgell in /Jtmga

domnfasul. Crml~Pa mica multii nnagznatze in ase7TUmea matme, dar ~i g(/.si5

ea/illa oameni z(/rfl1leni ran il (lilttau la desavtirrirea ferti/nmlar ltd. VorfJa II!czgfa in (ani crl.

Belli belp.~l,

GOlf'SOl gole~l

A[l/I/II ;lIjJllieStl'

Dt/jill $aJI' {mi domnie, Id a dus cu. dansul la Pisa 0 avere de lIlillO(f7J(', rLt caTe a Iriilt in bel.$ug .~I a (llutal Elena $i revolu(rn greceasrii. ·,'6

Raporturite ell domniLOrii funariop ~i. implicit, eXLrema lor nepopularitate in lumea pa~opLisla a fosL intrepnura ~j de faplul ca aeestia s-au dcdat pc blnga abuLUfi. ~i la 0 sIstematica oOlimar a ODolipei. Aeela~j Ion Chiea ll1arturise.~Le!

"Acesl domn inui era niimjJcir.at eu boierii can, nelloind a Ii rnslrummtele lnii/Jirii lui, ii (aCealL weo impot1ivire satt rhiar 1ffeo sunplii obs('ruatie. AstfeL, pi' ballul Constantin Filipesru l-a {illut dOl ani La mo~e, leI BucotJ, ru paui de amauti; pc ban ILL Gngorie Ghica la tinu doi ani Indlls in casa, opril dp a rwiea rata de am, pc vor-nicul

'oILJlantin BrlliieearlU, de care se temea fil7lddi aresla at/fa relatiuni [arll/lze l(1 Viena. loa tnmlS surghiun ia Caslana."

43

Personajul istonc in Iiteratura P~OpllSl~

IN LOC DE CONCLUZlE lA ATATA AMAR DE iNCORONATll, PARALE ~] TERMONll

o jumatatc de vcac dupa ce ~t.ab-ofi\irul colonel Lacustcanu l~l scne Amintirile. spre srar~itul veacuilli al XIX-lea. simboluril comunitare - aduse periodic in prim-planul existen~ei prin ceremonialurile pllblice - sunt mai actuale ca niciodata. Caragialc Ie invcmariaza in ncuitata compozi\ie Un artist, in care frizerul, protagonistul schi~ci. organizeaza in fel postmodcm 0

replica la ariita amar de incorona~i. parade $i ~cnnonii din letopise\eJe mai vechi ~atl mai noi:

~ArtlSlul meu mll~(l odn.I(( doi (oeO$1 !JC can-7 depT7:1l5ese la betie, $i Inert betie de aleool. {iindcii le dedea boabe ,H griitlTl(c Zllcute-n rom. Am viizul inlr-o dttp-amwz, de lI(lr(~ in {aln !mllliilrel. pe des(rfmapl aceia hell lUria, fiiC(l11d 1/lwtra $i deftlrind OSli4e$le ca dOl mUJcah pe douii ratiin pI' dinal11tea unUl ((i/el, allJ }7 (Tel, muwt in bOUl tiP baron pen.lru ro$if oucl. SamltTlLclze sfllfea slu]. cu 0 elm/lt,.,i de hartze in rap, incins (.tI

'lbit: enorma ~j avlind, sf-ll/elegf, 101 aerul se'ver nccesar sif"apel . .Arlis/ltl IIlI'li sedea jiirillT pesle !Jicior !JI' Irwi(1i Si '" ramanda, clinlandu-Ie marSul dr' la '48..... ~7

1n frazele urmatoare capata avant caracterilarile impetuoase, descrierea cercmonialuJui alatura verbele de mi~care unor epitete "inaU" exprcsivc: ritmul are nerv intrucat "executarea tltranului ((i.ntee populat"" con~nc. in sinelc ei. "0 suflare mmiialii~.

Urmarea este 0 sedllc~e irez.istibiHi, "m.ii. asczai pc lmll/a alal'un Cll

comandantul $i-nce/JUl sli-1 acompan le7- batand loba Cll destele pe fttndul paliiriei - fa.rii asia IIU mergea: loba, cu grupete(.e ei i11 c011tratimp, ast e piperul marsu(ui;" katharsisul public se tncheag-;\ treptat in fa(.a frizeJ;ei: "droaia de capii de mahala, adunali sci. admire cocos ii, Sf

pusesera. deodata la rimd smima $i, apu.ca(i de mt$carea COVii1'$itoare a sunetelor, pomiuj sci, defileu in urtna cocosilOt· de colo pano. (olo Si inapol S1 iar, Iropamd voiniceSle cu piciurusele lor goal.e pe paveaua lncmsa de soarele de uaHi... ". Sunt parodiate simboluri identitare precum drapeluJ. M$I penlru en parada sri {ie deplma, 0 adim de seara - e, binewWlntarr dupa 0 zi de a11,(6! - faw sa fiilfille mandrIL dellSu

44

in loe de concluzie

tu(uror acestor bravl frosopul alb rural anmat sus la lisa Mraieriei ". in acel~i fel sum proieclate in delizoriu calcgorii estetice: "Can s-tl innopfal bme, s-a dat comanda mperii rfmdurilor, $1 artistul melt, nd/candu-fi' in ptnoare $l sco(tindu-$i ghilara de pI' la gat, a anunial publirultd'

J\>lame semii mai (rum-os! JHm frumos... nu se p1~lea . .. Oh despre prefacerea luturor maririlor lume~ti in tina ~i

nimicnicie. in istorie ~i in literatura. eel mai bine Ie spune ~i I aducc din condei Ion Heliade Radulescu intr-o potrivita Orali {rwfhrii de extract medieval adaptata vremii. a~a cum procedase, de alliel, ~i iscusitul artist barbier din povestea caragialiana cu ~ermonia. Si intr-o parte ~i in alta. istoria cu ale ei alailtri pcstri~e

urca din vechimi spre noi. in ritmul p~ilor de mUlilrU ai bravilor acelora din. fa~ "b(lrblena" deasupra dire\a flutura mandre\ea de prosop alb. Curat. Aninal sus

Asemenea $i Eliade defiJeaza in pa~ rle m~lru prin tanguiri vanitas vaOltatum aduse la Zl:

"A.,\a I' (umen asia. {ra(ilrrr, mtund.lt ({/ 0 dzma: dinA cu botul/uillin., crhld r.u gura eascat(( $1 cu limba seoasii; rtitld noua. cand veche; cfmd ci111iilii, cand spmto.; cand pinten.atii, cand scalf/a fa; Clind molatii $7

11l.stratfl. cand dala prin l'ulbere $i jmn tmit; clind cu ciomp de malllSe, 'and {tL ob/alii, clind eu plciorul go~' cand. 'in PiClOrul b01erulut, uind intr-al docolulw; crind elasttell, eand seor(ollSli $1 rozaloaYe de glezne. Call' Cllme nu s-au mai punat de la aflarea lor incoa7 Unde sunf atatea (Izme cavaleresti ee s[iirama capelele invin$ilat $1 tJosalilcrr? Toali! .I-au dus, loate au pierit, toale nc a1'l1.tarii eii totul e supus pienciunii. ASa pier loate, fi oamen~ $i animale, Si rcnumiri, $i desnumin. Pzeri.rii na~iuni.

pi.erira tmperiuri, capi de seminiii, caPl de popoare, cap; de 0Slzn, capl de reltglUni $1 I.egiwtat1; purririi UI Sl ins~1 demonz, erol Sl scelerall, proMi Sl imposton, s(m~1 $i eretici. Plenra. rutro-pllori., plel'irii cutropili; filosofi # SO{i$li, saP/ellil S' pedan/i; !{lciitori de bme $1 (ilcatori de rele; fel de fel amiigrtori $1 fel de fel de amiigili; oom.eni $i 017lul.eii, lupi # miei, utdluri $I columbei, cucuviii # priuighetori, bufni/e $i lttrturele, albine $1 tranlori, (hnui.e $1 gimdac1 de fmilase. "38

45

Pcrsonajul iSloric in lileralura pa~oplisl:J.

mGH ROMANTICISM I.A ION HELIADE RADULESCU

In mod cilldal in progrd.l11l1l Daciei Iilerare nu sC n.:gilse$te un' punet care, aJtfel, caraclcrizeaza morfologia ideolo/{ici romanticc ~i anllmc dimensillnea sa metafizica, religioasa. Cli accel1lele ei filosofico-teologale, ezotericc ~i/sau esoleliosofice, famastic­ml:sianiee, oClllt-speculative. Nicolae ManolesclI in ISLOria critica nllme~te acea~ta, sa-i spunem, caracteristidi fllndamentala <\

hleraturii romantice: high romanticism39. Concepwl csle preluat

de la Virgil Nemoianu care, la rindul sau, il UliliZea7.:l In acord Cll

disocicrea Wl1.ceptuala inLrc romanti~mlll inalt ~i eel biedermaier prelent in Iiteralllra critica de peste ocean. Cel dintAi concepl caractel-izcaza crea{-iile anconlle In lcrne majorc: moant', divinitale, conditia t{eniullli neinleJes. Dc la Goelhe. Lcrmol1tov sau Eminescll high romanticism-Ill prClIpl1ne aceaslft an\"crgura filosolica si iSLOrlCa a inspirapei. Opus acesleia ar ti ~a lie romantismul ceWalt, dcnumil bledermaier. dupa nllmcle unUl suI de mobila ~i de vialii burghe7a, minor imrucitva, preoCllpat de socIal, de poliliC. de (olclor, cie angajament111 optirnisl-constructiv inu'-l1n lIncdial amt"liorahil al e-xisten~ei. LiteraturiJe din estul $i centrul Europei au asemene;J lrasatun care vor deveni predominame spre ptrioada larzle a rornantiSOllllui. In cultura noa~lrii, litcratura pa~optista cstc prcponderent de facwra biedermaier eu excep\la preocuparilor lui Ion Heliade Radulescu in dileva m::ui ciclllri de poeme ~i in prozele speculative IsLoria critid universaJa, BibliceJe, Eehilibru intre antiteze. Prin aceste compozipi Ion Hcliade Riidulescll este un inainte "esUlor al creal-ici eminescicne ~i al dimensiunii high romanticism in lilcralura noasLrii. Incursiunea care urmeaza este sugerala de scrierile lui Heliade ~i de 0 evocare decadent-romantica a lui Maleiu Caragiale in Craii de Curtea Veche despre veacul aI XVIlI·Jea in Gue s-a pHisJIluil un asemenea romantism necanonic cu fundamente antiraponaliste hranile de speculatii metaflzice. aventuri hermenelluee, mistico-magice ~i mistagogice Cale\, exemplu din opera lui Heliade ilusu'eaza ctiferen~eJe de ton, de mod al scriilUlii, de anvergura ale unoI' asemenea proze lcflexive ~i spcclllcl.tiv-fantaslc, proieclate in perspeclive cva~i-exotice

46

High Romamicism 18 Ion Heliade R:J.dulescu

cullurii noasrre de alunci, aproape neCllnOSCllle cbiar palla a7.i· exprcsii, aceSlea, ale unui romantism hra-nil dintf-lln amestec nebllIl-romantic de refleqii polilologice. tilozofice, mltice, profctice, nebun-speculative ~i mistic-insurc(ponale.

laeala, bunaoarii, fclul in care Heliade Radulescu analizeaza, speculeaza ~i decide in ceea ce privc$£e temeinicia ~i jU5le~ea

Iegl1erarii inca din vremuri bib/ice. Temeiul specu!ativ s inlc:meiaza pe etimologia Cll\rdnlllirn religie, care presupllne It'ge.lcgare ~i l'elegare intr-o lrecere amel-ilOare de arg-umenle de la LIn concept la altul tara spaime. fara precau\ii, intr-o dcplllla (~l mU1Ul1,ua) Ubenale speculativa:

in llGn () lege aiJ de bun-ii, sUi n.umm in .\lare de fJ'roJel in capelele

unot oameni de elilii, daul. aeeas/a 11U SI' adopl/i de em eompeten{l $i 111

UI dn:ptul lit (clate jmn promulgare(l fl. in l'an 1M 0 legl' 51! promulgrj 'iacrl unii 1111 0 praelidi $i daea aLtii () raidi La (ea lnal mieli Oflme. Legea

d,'o<!a/(i (U f7r0l7lulgaTea ct, are 711''0071' de (l Ii sanclionalll, garanlalii in tonlra Itttulor alaeuriLor ~l gamn(la m, ponle f1 Slgura po,na ce legca nu se r"lr.flgrl fm11 nor/wile cell' Inaj ne.llnrtlbih, p/ma m, Sf leagii. fl se Telraga astIeL cum nw () pulerI' umflna sa n-o mat poa/a desfacc, pam! ceind adlea n1l devine a relege sau 0 Tl'ligzl', as/fel cum s-o recunoasCrl ~i

eel Cf! n11 0 proc/ita $i eel ce 0 calca.- ,II rurn rmrarl' soar inrerca spre a 0

1iiriibiina sii caza el mai inlai uietimti. ., 40

Tot ceea ce caractcnzea;di romantismul inalt, dc la raclicalismul ideologic la \izionarism, simt cosmic, intcgrarca Conll-ari.iJor, misticism ~ inlcnsilate pasionala poale [1 ilustral Cll

Iragmente din scrierile speculative heliade~ti.

Anvcrgura viziunii esle prezenili in chiar ceca ce ar fi sa fie iSloria critica ulllversalii a carei "mlSie" hermenculidi dobande~te

dimensi\lni litanlene- Aceasta ar fi sa fie 0 narape a "creallei u.nltlf'nului, creatUl omulul, etJerl rmenleie inlfirnpla/c piimlint-llLw $1

omi'7Ilm, faptele po-polilor in general, doctrinele, dogmele, n:llgiele lor, leg'lle, imli/u#unile, moravu;rile lor, {fUlIernelf Lor ce deculti din aceslea ".

urt{crea iSLOrici C5[C 0 uria~a infrunlare a unar dualiilil-i fundamentale. constitutive. de esenta ontologica ~i mClafizidi

47

Personajul iSlOnc in Jiteralura p~oplisHI

asemenea divinita\ii. Tcmeiurile acestor a[QLcuprinz~lloare

viziuni se regasesc in sirnplilalea cunoa~lerii originare. A mirfUli dinlai a umanilit-ii.

"Cel dantiii oameni n-au tntiirziat. in cursul vie/ti lor, a cuno(ljte fl via/a, $i moalua, $i catdu~ $1 reeele. fl mi$carea, $i InerJia, $1 vegherea, # omnul, $i realilatea, fi viml; fi d-aliiturea cu materia inerlii, nemi$cata,

sa recunoascii $i mi$carea, sa intrevaza spintul mani(estal in lot ce e viu. in tot Cf! se ml.$rti. M4candu-se din loc in loc, viizand treciind zilele, succedandu-le noptile, n-a intarziat a-# (ace 0 idee rk spa/iu sau loe, $1

lzmp, despre lumma $i inl1merec. Pretutindenz a viizut 0 dualilafe. .,

Ceea ce "a VclzU(", a~adar. omul eSle chlar aceasli dualitaLe care eSLe 0 diramida a lumii. Con~tientizarea situarii lumii III dualilate s-a inGimplal odali eu succesiunea "generaliunilor~;

"cu cat Oamentl s-au inmultlt, (U (I,lata observatiunile S-au inmullzt, expenenta Nl comunica/, $i n-a (o~l sementie sau popol care sa 111£

reeunoasea existenea acestei dualita(i. Noi, in secolul noslru, 0

recuno~tem asenumea. insa nu ~a de con(w. ca secolil trecuel, ((I primii oamenl, ca popolti antlchildlii." in consecintii 'Dbseru[md oamenu {ueare din dol termeni a (lTU{jrti duahtiili, ]'CCunoswr(I ca., in unele, amamdoi termenii sunt 0 existl7l(.ii, aman dOl sunt pozitiv~ cum loc, timp, materie, SPIrit elc.; in altele rnsii, un le1711in e pOl.itiv fl' altul negativ, unut existznta F altullipsa existentei, cum via/a - momte (lipsa vlettz), lummii - intunenc (lipsa luminti) etc.

Vom impiirei dara. dualitiiJile in douii: pe eele dantal le vom numl paralele, coexistente simpatice, pc cele de al d01lea anlipatice:

Dualztate slmpaticii , Dualitate antipatlcii Timp Spatiu Via/a Moa1te (lipsa vielii) Spirit Matene Mi$care lnereie Actlv Pasit l Lumina Intunenc Llb~'Tlale Fatalitate Cald Frig Drept Datorie Frumos U,{a Progres Conservatie Adeviir Mmeiuna etc. Certll1Ldzne Eroare

Bine - Riiu H il

48

High Romanticism la Ion Heliade RMulescu

'" in accca~i dimensiune H R (presturtarea lui Nicolae

M'anolescu pentrU high romanticism) se inscrie ~j lumea pe care o vom survola in randurilc care urmeaza: 0 anexa contextual:i la Biblicele lui Heliade. Am putea intitula seqiunea capitolului de fata: romantismul necanonic din veaculluminilor. E.xisLenra sa a 'ost sugerata de peregrinarea imaginara invaluili in nostalgie a lui Mateiu Caragiale care nume~te, in Craii de Curtea Veche, veacul al XVIII-lea "cel mai falnie dintre wate". Dupa cum ne ineredin~eaza autom.l crailor, lumea epocii luminilor nu este numai aceea a rat.ionalismului enciclopedic ~i a avanturilor revolu~onare, ei ~i una iviLa din eu COLUl alte zari iSLorice. VOtu ewui aici de fa~ 0 farama din acest alt veac al XVIII-lea, diferit

de acela consacrat de ideologia luminilor de factura raponalist­poziuvista ~i pedagogidi. Lumea paginilor care urmeaza ­laolalti eu ideologia, crcdin~ele od orizonturile ei mentale - se regas~te in literatura p~opLista autohtona in caleva scrieri ale lui Heliade Radulescu, ~a cum am ~i incereal sa aditfun prin cele cateva citate de dinainte. Asemenea aceslOra, mediile ocuJte ale veacului luminilor sunt hotarat anti-ra~onalisle, 0 lume a unor in$i ciuda~ care se comporti ~i gandesc romantic inainte ca acest curent sa se impuna in spiritualilaLea europeana ~i sa produdi schimbari mentale de adancime. Secolul luminilor este unul al martior excese, secolul marilOl- ama.n~ ~i al unor pretin~i savan~

bizari, al lui Casanova ~i Mesmer - eroi prin excelenta romantici - dar ~i al ~arlatanilor ciudap, al fal$ilor profep de salon, allojelor masonice $i al socieli~lor oculte in care se practicau magia ~i

trairile misticei2. Lumea aceasta descoperea fascina~a Evului

Medlll. prelungind cre~tinismlll printr-un simbolism sineretic spre un orizont ezoteric ce se regasea in ocultismul antic, prinu'~ solidaritate a unor principii metaflzice ie~ite cu totul din delimitarea traditionala a iSLoriei europene. Afirmarea acestei organicitap spirituale a Europei. a unei alte Europe care COntrazice 0 perspectiva schematica extedoara, incremenita in suceesiunea unor falii iSlorice inataeabilc, se rcgaSe$te in perspectivele melodologice moderne ale ~colii istorice franceze

9

Personajul istoric in literalUra ~optista

e la "Annale,~". Aslfel, in momentlll in care un istoric precum Femand Braudel afirma, dupa eel de-al doilea razhai mandial. necesilatea abordarii epocilor istarice din perspecriva existen~ei

lIUOr durale lungi ale istoriei, aceasra op~une de [tlolOfic a iSLOriei fusese practicata de acest "alll)(mc al XVI/{-lea n, care diuta atunci. pentrll prima data. idcmitatea nealteralii a unor realitati­spirilualc, dincolo dc conven~ionalilatea exterioara a delimitarilor ISlorice de tip pozitivisL Jdeea acestor ganditori cvasinecunoscuti- din vremea luminilor era aceea di intrc lumea veche $i lumca actuala nll se intinde in primul [(ind a succesiune de rLlplUri, de Calii esen~ial<: ci, mai dcgraba, 0 continuitate care i$i schimba inlap$area. pasu'{ll1dU-~l substanla spiriluala, Pen CI, bunaoara, monolcismul cre$un se regaSe$lC in misterele anticc grecc$ti sall egiptcne. Dincolo de adevarul acestei afirmati-i. principiul OlClOdologic este acel~i la noii iSlOlio; peUlrll ace$tia a realllalt' spiriluala, cultura ~i civilizati-a materiaIa sc inseriu incr-un limp lunf.{ al iSlOriei, depfu;ind grani~ele impuse de comoditiiple noastre metorlologicc ~i mcntale in Cavoarea unci dinamici organicc a curgerii ISLOrici. Pentru Fernand Braudel, Jacques Lc Coil, Emmanuel Lc Roy Lacluflc san (,eorges Duby, bunaoat-a, lunguJ Ev Mcdiu se regase$le in civilizapa europe-ana prinu'-o extensie rcmarcabila, incepand din sccolele al ITJ-lca $i al IV-lea $i pana wrLiu In vremea marilor revoluti-i industnale din veaeurile al XVlll-lea $i al XIX-lea. AflITTlarja aceasta se sprijina $i pe argumente din antropologie, care probeadi faptul ca omul cultural de astazi este suma organica a unor realita~i culturalc antelioare. Psihanaliz.a crede $i ea ca in noi traic$te, in pulsillnile simbolice aje unlli subco~tient

individual sau colecuv. omul medieval sau antic. Omul vewi se ascunde in cel nou $i ii dctermina cLinlauntru individualitatea. Suntcm asta7.i 3$a, $i nu altfel, pentru ca isloria, toata istoria, a luat acum chipul nOstru.

Plivitii din aceasta perspectiva, incursiunea propusa prin aceste pagini i~i va arata, credem, lIlilitatea. chiar daca lum.ea pc care 0 vom cxplora a pUlUl aparea mullii vrerne ca fiind naiv;i $i pur-intel nebuna, f) lume praelicand, eu 0 seriozitatc ironizata copics de marile splrite ale veacului, experien~(; inedite

50

lligh Romanticism la [on Heliade Radulescu

lranscendentale !ii taumarurgice, 0 lume devOlala eu ardoare !ii aphcape comunicarii eu spilitele, prin pseudo$tiin~e nascute in $edl11~c de spiritism $i de u-atamente magnetiee de felul LelOI ale lUI Mesmer.

Numcle Implicate in acest curcm antiraponalist subversiv sunt multe ~I amestecate, Mai intii Martines de Pasqualis. un evreu portughez cre$tinat de pc la ineepuwl veaeulul al XVIII-lea. care arne~leca si ncretie Kabala ell scrierile evanghelicc intr-un manuscris intitulat Tratat despre reintegrarea fiin~elor in Dumnezeu. Scrierea a circulal 0 Slltfr de ani prin mcdijle ~alo(ll1clor aristocraticc pana (and a fast tiparil[l, dupa 1860, de M,lllllce Mauer.

Flln Martines de Pasqualis, veaeul al XVlll-ica realizeaza 0

legarura simbolica Cll soclelaple secrete din antiehitatea u\nie. Via~a lui explica. in pane, alinitalea aeestuia cu su-avechea lumc oculUt, eI insll~i [lind un simbol al unoI' raspantil inlre dOlla rase vechl. purtatoare ale tlllOr subsu'attlri u'adi\.ional-simhohcc de mare eomplexir.ate. ~tim, dupa documentele incdite publicale de Mauncc Malter. ca Martine:, de Pasqualis a fost fiul unui izraellt portllghcL care s-a slabilit III Grenoble. TaLal lui Martines, ca Ii fiul de altrel, perpetuau in lumea ra\.ionalismului encidopcdic lradi~1a simbohc5. rnitica $i magica a III mil semitice. impletil3 eu o alia, venita dinu--o ascelldenw mitieo-simbolica de obar~ie

launa ~i mediteraneana. Acestei duble situari in traditi-c i se adauga alla, esen\.iala ~i ea: Martines era un catolic eunoscator al inv-ataturilor rabinice. Privit din aeeasta perspeetiva, Sllbstralul ideatie al u-alattllui De la reintegration ni se deL\'aluie Cll mai mullii clarilale. in cartca lui Adolphe Franck, La philosophie mystique en France, apfu:ut3. in 1866, ill se spune ca trataLullui Marunes are la baza 0 hcrmeneutica de natura eabalisticii. Dlalogurile puse in seama stlntelor persoane alc Veehiului Testament nu sum altceva decal tli$te irnita~i ale ~a-nul11itelor rflldroschwa: comentarii alegorice ~i misticeale Sfintelor Scripturi re~lizatc de illvatatii de odinioara ai sinagogilor.

In treaga viata a lui de Pasqualis s-a derulal In preajma lojclor masQnice, in santll carora ~i-a cxpus doctrinele mistice, incercfll1d sa e~rige adep\l pe.ULrtI a forma sene menile sa

51 r\

Personaiul istoric In litcraltIra pa~optiSI1\

propovaduiasdi rcconcilierea religiilor europcne iotr-una universala ~i absoluta ca insu~i Dumnezeul din care au izvorat. Acesl sincretism re1igios s-a rnanifestat in Scurtele sale trecet; pritt Paris .,i Lyon. un de a gasit adep{.i ai gaodirii sale. numip ulterior martinezi~ti, in compara~ie cu martini~tii, adepljj lUi Saint-Martin, discipollillui de Pasqualis. Unul dintre maninezigi, abatele FOllrnie. despre care scriu in car~ile lor Maurice Malter,

dolphe Franck ~i Auguste Viatte. cercetatori aviza{.i ai acestei Ilimi. ne poveste$te felullo care Martines de Pasgualis Ie vorbea. Senza[.ia pe care p-o lasa textul estc amestccalii, lonul este emfalic ~i at;\t de siguT. incat n~te rcticen~e, dar $i 0 anum simpatie pe care IlU r.i-o POlJ reprrma: ar treblli - Ie spunea el viitorilor adepr.i - sa veni~i sa ne vede{.i. SUntem cu tolii oameni extraordinari. Daca ver.i fi ini~iali in lainele Doa.stre, vep primi puteri peste fire: de ve~i deschide 0 cane $1 ve~i privi prima pagina, apoi alta din mijloc ~i de la capat ;;i chiar daca vep citi cateva l-anc\uri. veli pricepe inU'eg contimltul ei. Vedet.i mergand pe strada lOl soiuJ de oameni, ei, bine, oamenil aceia nu ~tiu pentru ce merg $i unde, dar voi vep ~ti Intotdeallna ~elul drllmuilli nOSlm" (Ad. Franck. 0/). ot.. p. J2). Martine~ (Ie Pasgualis nll ~i-a VaZUl niciodata ViSlil impliniL. OorinlAl lui era sa devina hicrofantul (preolul) suprem al llllllror societa.tiloT secrele dm Europa. in realitate. io juml lui nll a aVl.ll prea mllhi adcpl-i: "martinezt$lil"erau pu{.ini ~i prea dezbinap pentnt a forma o loja distincta. Descurajat ~i cu pJanurile neimplinile, Pasgualis i~i parase~le intT-una din zile prietenii care aDa, dupa multii vreme, despre vestea moq:ii sale la Pon-au-Prince, in 1779. Destinul postum i-a fost insa mult mai favorabiJ, numele sau devenind u'eplat aprecial ~i cunoscut in lumen societa~or secrete. mai ales ca until dintre ucenic.ii sai - Saint-Martin _ va

eveni 0 autoritate recunoscur:a In curentul gandirii mistico­magice a uiltLmina(ilor" de la sfliqitul veacului al XVIII-lea. Acesl Saint-Martin [usese, printTe allele. maesu'ulln ana masoneriei aI mareJui filosof Joseph de Maislre, prin care numeJe lui de Pasqualis intra in lumea larga, exolerica.

De la Martines de Pasqualis a raffias un manuscris nepublicat aproape un secol, ClI toate ca era des disClltal in lojele masonice

52

High Romanticism la lon Heliade Rlidulescu

din tot llmpul sccollllui al XIX-lea. Titlul frantllzesc exact aJ man usc ri sului estc Traite sur la reintegration des etres dans leur premieres proprietees, vertus et puissances spiritueUes et divines. Principilll fundamental care sta la baza studiullli este cel aJ emam1tiei lumii din unitatca divina, situata dincolo de sfera de eupnndere a ra~iunii umane. Ideea eSle reluatIL din Kabala, dar ~i

din leologiile negative su-abatute $i invenlariare tcoretic In Ren~tere de un Nicolaus Cusanus. [n U'atalul lui Martines, dogmei emana~ci divine i se adauga ~i aceea a caderii in pacat, preZCnlal3. oareCUIl1 diferil de cea crc~tina pl;n suprapunerea ei eu idel preluale din Zohar. cartea misticii cbraice.

UI Martines de Pa.~qualis ij lIrmeaza un discipol pe care I-am $i ammUt deja, un fost IOCOlenem in armata francela, pc nune Saint-Martin. carc I$i va semna carlile in tel ocull sub denumirea (prclJoasa. 3.$a clIm se $i cuvine In asemenca locuri) de Filoloful Necunoscul. in arcanele succesiunilor accslOra ini~ialice.

Filozotului NecunoscUl ii succcde, in vremea revollll-iei. un admirator $i lIcenic de anvergura lui Joseph de Maistre, singurul dintrc ei care a patruns in con.$tiin~ lilcrara franceza datoriUi. in primul rand, valorii ~ale artistice In preajrna eelor lrei. Martines. Saint-Martin ~i Maistrc, gravileaza 0 serie larga. cornpozim $i halucinantli de teosofi, mistici contempLativi. ilumilla~i

cUtrclcrati de \~Lillni, illlminari, exalta.ri, epuanii. enluziasme ctlcemice. lata doar cateva nume: Court de Gebelin, Fabre d'Olivet. dom Pernery, Dutoit-Mcmhrini. marchiza de la Croix, comele d'Hauterrive, cOntesa Potoka, prin~lll rus GaJi\in, duccsa de Wiirtemberg, contde de Fortia. prin~1I1 Lichtenslein, un oarecare Oberlin, madame de BoekEn, Eckharthausen, Rodolphe de Salzmann. filozoful de la curtea de Saxa-Meiningen. altul decit Daniel SaLzmann, varul sau $i prietenuJ lui Goethe ~i

Herder. lmportan~ lor in ganclirea europeana nu este deloc minora ~i

IlU tine doar de aspectul pitoresc ~i nebun a1 unui veac marcat prin excelentii de extravagan\e ~ ltpsa de masurn. Un cercetalOr at fenomenlllui, Auguste Viatte. sClie, pe la incepuwl veacului noslru, un sludiu·5 in care radiografiaza similitudinile atitudinale C1.1 nonl curent Lilerar din secolul umlalor pt;n adm.ira\.ia pentrtl

53

Pcrsonajul istoric in literatura pa~opllsttl

EvuI Mediu, guslul pentrll mister, cxallarea mistica $i rever; hermeneulice fanlastice, sfidand precall~iile posacc al discurslllui ~tiintific. Auguste Viane deIimiteaza limpede, ill rela~a romantism-cre$Unism. locul distinct al acestlu area} spirilual specific: fJeeare pcrspcctiva analiticii, fie ea cawlid sau proleslantii. motivcaza, in beneficill proprill. aparitia ganditii romantiee. As tfeI "U,nll mid 1'omanlisllLUl ea pe 0 eX/Ires/e rullura!ii

atlimd lemelUn in imn.glSlira roman(}-wlolzca, in ltmp rc IJroleslanth rTl

cd acesl eumu lzterar expnmci arhet'lpal Tl!1Iolta re!onnt:i ". "~'i unll ~ allil': afirma Viane, "omlt eu bUllet itnnleL sii-I ICl in consulemre p aC(!$li dlz/(lenli care lind sti /Jiiriisraseii ale doua btsenCl, pel1tni tl (orma

un (If lreilea grup, " ~ ACl'astii atitudine are e<l insa~i proprin 11lsIifiearl', pe care Auguste Viatte a cxprim[l Lonving:hor "Seil'11lismul", Sustine eI, "(II ,fi, jJrobabil. bpsa llnet zn(rmna{11 l(/mnz(iWare, al( drfnrmal 111lIfl/i lrreme CUJfll.'HUl. IStoririlm, inrf'IJalld

dm seeolul al X\1I1I-INl, 1{((..~tUJ IIU ((It eunoscu( df'(rit grit/dir.

'tl{lOzw/15tri, 071re altrt'lla rrn impins in dnizoriu; de !natz ~Mmii Ctl

leoso(ii pot Ii Imtali aSI!el, numai ((I impor(anla lor nu pOM/' (i negCllii A(rstl 00 merll (are piirerr II nI$le mam'ael, ii uneon chlf1r $1 pmll (/,f([ rrn,lQ.

all atlul tOlu,f1 alala (m'/ii «(Ittl ''1''(1 lIccesara penlru a-I mta i l

a-I

07111-ana IJe suuesorii Encicl0/Jpdiel ': Aellzatiile adll!>C' iluminaplor din scotile teo.~ofrce SUlll, de alLfeI, previzihile ~i hme Ctlno~cutc p~Jna In zilla de as (;lzI $i se refera la cultivarf'<1 igllor<ln~ei <lgnostiei.~mlll era aSJlnilat ell a$a ceva) prin re\llvierca lInOf

superstipi milenare. Din aeeM punet de veclere, pozitivismul eneiclopedist se int;:Unc-?tc In atitudine eu bisel"iea: un abate pc nume Gregoire, dtat de Viatte, scria In epoea llonatoarcle: "'j')'iiim i7ilr-o tara in care necredmla tzl1ficrt,flina esle concurala de mcredlblla credulilate, chiar $1 a unor oameni de ltu'Te, in Tellentle l1l1 ,')'wedenborg, ale lUi {acob Boeh me $1 ale altora asemenea lor sltipcl7l1{i d. himere",

el mai de seama reprezentant al acestei (umi marginale eSle Joseph de Maisr..re. llnul dintre marii seriitori ai literaturii europene, intr-o tradipc a unei gandiri care urea de la ell prin l3erdiaev sall Unamllno. spre zilele de astazi. Emil Cioran ii dedica lin cscu sllbintituJal semnifieallv Eseu despre gandirea reacponar.l, a~ezandu-I prinu'e ganditori precum Nietzsche ~i

54

High Romanticism la Ion Heliade Rliduiescu

SfantuJ Pavel, care au aVUI gustul ~i geniullrrovocarh "-~. SpeciJicll

operei lui Maislre Cste eviclcn\.ial de Cioran prin tr-o radiografie e.xolismullli in ideile ~i atitudinea lui Joseph de Maisu'e dublate de pCrfOlll1an~a anistiea a fraLei:

..Rldl({ind eea mai tTuirunla problema ta nivel1d paradoxului p la demllllaletI scamdalului, rnanumd anatema cu 0 cruzime amesler.alii ( fervoarea, el tJ. s!iir,~il jrrin a erea 0 opera bogal(i ITI enanmtrtll, un sislern (are nu (/ i1lCelat jrrin a tU' ~etluee $1 a ne exaspl'T(/, Amploarea $i ,lOC[l1'1I1a gn {cnlii sale. tJasiuTll'O in wslinel'f'G unor ca 11::.1' gr,u de aparn.l, illmhuPnflrl'(1 sa in a legilima illJlLSlllta, prl'dilee(ia pmtru (onnularea Qllfhllanl(i alciilwesr Ino/ilul [llllli spint excfsiv care. nertlladir.smd 5(7­

$1 eanlill/wi adversarul, it stril1f$le dinlr-o daui (U adJectlllul",

,,,,emenca lumii de subLerana oculIi'! a ilumina\-ilor. fa~ de care i~i martllrisc~le ,Hal ~labicillnea cal $1 posibila aseendent­spirituala-, Joseph d(' Maislrc sc "rea tin anti-progresisl Intr-Q lunw ~lIbiugala de i1117ii liberale. oferindu-~i IUXlll de a fi un pro[cl al u·eculului. expresie a unei supravie~uiri indipa~nale ~i

aberaille PoNiea sa inlrqine VOil cchivocul ideatic ~i

deconcertarea: de aceca al,il aclmiraLOrii cal ~i delractorii S~IJ eCI rnai invcr;;unap au dificultfq.i. sus~ne Cioran, in <l stabili ell siguran~~i dad Maisu'c fac(' eu adevaral apologia calaului ~i a ritboiului sau sc mul~ume;;te sa Ie sublinieze lIlevllabilitatea. La reI in ceca ce prive~le rcla~ia sa C1.1 ideologia eelor de la Pan-Royal sau ell Glozofia ierarhiilor de extract calolic ~j aid este dificil de precizat eu limpezime "lmde Sfll.r$e.,~te leorel7aanul, pmtru a llisa loc

artizGnalulw", ALltorul nostru practidl, a$adar, lipsa masurii, W face din aeeasta un principiu poetic in numele druia refuza, upa cum afirma Cioran. "once camplinlate eu bunul sim! i"n

(alloarea lmUl (anatism brutal, a unci lmpPrlmenle afirmative mmt(ulo(lse, lipsllii de cellliale, de echilibru $i, adesea, de 0 elem.enlll1·ii dec.en(rl, Aeeasta mi$eare dezordonala a gandului(asemanatoare aceleia a lui Heliade) ne trimile spre temeiurile ultedoare ale gandirii romantiee: in sinele lui Maistre sunt conciliate lurni ireconeiliabile, clIm ar fi imaginea pro[Ctullli din Vecbiul Testament ell aeeea a oOlului de veaeul a1 XvrU-lea sau,

55

Personajul istoric in lireratura p~oplisl1i

altundeva, spaliul lumu ruse~li cu intlmHalea ocrotitoare ~i mondena a salonului aristocratic francez. Spiritul aceslui am are nevoie de provocari, se hriine~te din exasperari; de aceea scrisul sau de pana la revolulie eSle, mal degraba, anodin, lipsit de tensiunea paslOnala ~i de furia tonica starnitii de cursul isloriei.

Printre, sa Ie punem, specificiLalile poetice ale scrisului acestuia soar putea enumcra tehnica dizolvarii prin exces. Malstre se dovede~te p1'iccput In a compromite ~i ceea ce iube$le, ca Si eeea ee detesta. Un exemplu ofent de Cioran se reEem la apologillc papale ale lui Maistre: "Masa de elogii, avala~ii {J,rgumente d:lirambice, carlea sa Despre Papa l-a zngrozil chlaT pe Suveranul Pont:!care a sim/it pericollll unel a~iemen.ea apolOgii. Cu loal ii. 0 simplii maniera de a liiuda, aceaSla s(ar~C$te jmn a inspira (rica in

eel MUdGI, it (ace sri tremure, il obbgii. sa se ascundii. departe de statui care i se inal(d, obtlgandu.l, prin chiar hlperbolele generoase c~ i se adue, sa-~i miisoare p'rofma medlOCTllate ~l sa su{ere (... )

Once apologze s{ar$C$le prm a devem un asasinal dm enluziasm ".

CU PA!;iOPTI~TrrIN TRAsURA

inca din vremun de demult romanuJ cilator~te plin lume. "Peregrinul' Ion Codru Dl-a~nu,ardcleanul eel plin de expresivirap involuntare din veacul P<l$Opust, parinlele unui stil tare aspru ~i bun de stfunit umom), spune vorbe de mare ~i minunara aClualitale. "E daima" , spune cilatorul, "La no~ cimd vezi lucrwi noULi a lua pialni in gun;' (Drii.gl~anu, 1956, p. 65 ~i Win.). Sigur ci ne putem intreba, pe buna dreptate, unde ~i de ce 5-a simpt indatorat ardeleanul eel bun de gura sa~i domoleasca vorbaria cu piau<l impusa de paremiile poporane. Raspunsul ni-l dii. lot el cand ne asigura ca ., ~a # aid aind ui1Ji sa Ie SUI in lumullui Sant-$teftmn gestuJ se impune, dupa cum se cere ~i altul pe care adesea nvedem indigna~ pe multe "ob0:tive de palrimoniu istoni', cind anume peregrini fuc ceea ce a flicut in acele vrernwi "ecru ~i automl de fa~: "M-am suit ~i Uingii mii allele am sens fi nu.mele meu". Ion Cod.ru Dra~ll, inca mai dihai decat alPi. I$i scrijel~te, pe zidul tumului, nwnele pentru posteritate "cil se putll mal sus $1 mai chiar (clar, n.n.)

56

Cu pa$opli$tii in triisum

e ii CSle dal sa vada, de acolo de sus, din "lumul lui Sinlr stefan", ne spune cu anume mirare insopLa de 0 (jrava nota roeditaliva: "de acolo lliizui cetatea de palm sute d~ mli de suflete. Siirace suflet.e puse claie peste gramadli" Omul nostrU, ca once alt ardelean din vremea lui dedal eu treburi culturale, vi7.iteaza Vindobona, adica Viena. Ce vede peregrinul din tum? in primul rand, desigur, peisajlll urban pe care il traduce in regimul imaginar al llOei naturi muntoase de acasa: "easele din Vindobona sunt fnalte ca

until, stmde/p ea ne~fe crepatun int1'e sland $i loctLltorii - .\0-(1 spui despre dan$li - bU,l[(Uie, pede~lnl (pielonal, n.n), ep~tni (dilarc, n.n.) ,II 111 triisure de toala specw". Aglomerava urbana este ~i ea prilej de mirare, vindobonenzij .. bu~guie ( ... ) a$O de indesaf cat cuge(1 aC1tm, aeum, se turtese unii pre alfii, ee totu~i nu .Ie tampl6!,

Pe de alla parte, comparapile inu-e lumea bueurc~leana ~i ceo. vieneza dcsr.ainuie guslul lui Ion penlru senH.area diferen~elor

semniticalive. Acestea, eomparapile, mcriLa top banii, cllm se spune, adica inlreg e[ortul de a Ie su-abatc pdn leClura. Tata una din trl' cle: "caTaclmstlca vi.enenzilar f taC<'Tea. Ei nu Shiga, nu varbesc, (I "Ulnal zbamiiil' pre Itrade, ea alhinele in alliumf (stupi). Minu.ne cum. alarea lOI/illin (II roful, prp sfradf slramll' $I )(IITf (obscure) ntH

due 'in afeel (stare) sa {aea lannc". Slranie judecaLa, slranie rnaniera de a vedea cam clIm anume ar (j sa fie conloctJirea in aglom('ra~ie ora~eneasca: pe so-adele cele "SfTrlmte ~i scuTe" se petree anume "lovi/un cu colu" despre a caror realitate turistul dlO tum nu se i"ndoie~le, mirarea lui este alta: adica, se inu'eaha el, cum cle, lovilurile ell eOlul, nu-i aduc pe eei care Ie sllfem "in fl{rrt .Iii {aea lanni'. rn sehimb, spre deosebire de [umiearul omencsc din Vindobona, "in Bucure~ti eei ce all ceva de ,'amare ,H-fJ

Slrigci pe podun eu glaJ mare, asunindu-te; mci (Ia Vindobona n.n.) Doamne (ere~le, nu". in plus de asta "vienenzii Sllnt oameni w.blirei (, lam (desp1'e ec anume a1' putea fj cuvantlll de pe urma tot all loruI ne deslll~e~(e: ace~tia, ~arii, ar Ii "pescuti de mllTe sarafi ~i

wen/i, ba $1 teTClUt!i"). Explieatia clIm ca, de ce "mmenzi1 sunl oanumi sub/irei ca tarii" este una sing1.1ra. "de bunii seamii. crL I, TlUlremanl1il (hrana) 1/furel den cauza carin(1e1" (a vie\.ii celei scumpe din Vindobona). Urmarea e ca lOcllitorii de pe malul Dunarii SUIIl "5/Jrinteni ea lall(arit", de aceea ~nli.-~i pregeta, lnfreoamd de ceva,

57

PersonaJul istorJc in IJlcratura pa~opliSI1\

a merge eu tinc, Cfl sa-It arate": cum ar fi, bunaoara, unde eSt~

"'urnul lui Sinl-Sle(an". Desigur C;:l oamenii cu nUlrem3.IllUI mal pll\-in ll$Urel, mai grcll se l11i~c~i, stall in iatac, cum Sta Aga Buzoianll, despre care lun Chica spunea ca "iuhea pett'eemle I' zia(elunle. Nu-i lipsea ba.l, n1l-i lipsea nunll1, dar mar eu seamc'i it pliit.el masa pr w;rM ve/'d<1 eu mif't (ripl, cu pclm ~2tiiutarP' (Chlca. Ill, ] 973 p.434).

In privinra [rllmllsc!-ilor natUlii, pc care orice peregrin Ie arc in vederc, Ion nu are Limp pentru a;;a ceva, oricum mai dihal dedil acasa uu puate II niciunde: "De a-In:.ogra[i 1tatum nu e Il7Itpul, dar 71l((' II allai undetJa 111m j1umoas(i, ((J in aal WI7I at Tr-a1lS2lvanlCl, 10 nOl, in leag([mtl rom;;71/II/(.'I." Mat mult, e inllLiI "a zografi nalura intrucal "VOl sci/mit, ii spllne excursionisllli desunatarullll sClisorilor sale, "nu sunl"'(l pasllma/i penlnt romanllsm >'1 ptml'rll ptlonsm, eo 7101 cCM(IG,nll (07'(I,~l7lll, fj,di(fl): pre vai 11 It Vii (armNIi 'lscmcm tUCl1ln VOl sunletl hlf'{1 neciili(r cu rrL,fflgut juiTln de loall' :.ildt,

recese (de nc\'ojc) cat/iii sr.! duce!! 0 Fwtii. eu lolul malerwle, bll

ultramalmflU'.

COncllll.ia e una siugura . rO!n(lI/ll( ~I pltonc penlru VOl INjhare! dp gi,W/\".

Dro$ca in care c~t1atort~lC Crigore Alexanclrcscu este lrasa de pt CeLi (Cue all "lIIul(([ g-reulalr I(i rc /iiTClsrii. ~mgUll' (Alexandrescu,

1977, p.294), Vesellli A1ecsandri calatore;;te $i el: .. Ne pamiram p lo ~fin{llul soandUt, plzm de t'l'selie ~i de spera1'e. fl.. griimcl.dl!l ca lIai nOll inlr-o bn~((i de lJm~ov, wrra, 1l1"mimd oblCelUl5ltmrilor sale numlt, b"~ouence, IlC sWlura ca pe 1I~lc 1Of! de nuci" (Aleesandri, IV, 1974 P 141). Ciind Costache NegrllZzi, dcputalL11 l~ilor 1£1 1842. I$i exprima dorin~ de a voiaja la Targu-Ocnei surugii se uitft lung $1

se Intreab~l cam ce anume 0 1i facut mU$teriul lor "de-l trimlt ta Oenii" (Alex3ndrescu, 1977, p.294 $i unn.). Pe unna, acec~i, i'nealeca, chiuie, plesnesc din blce $i pureed" InIr-un galaj) (urias" care Wne u lormm doud minule!" Toate opinLirile. bicele, strigatele nu-l pOL opri pe voiajorul de la fereastra dro$cii sa recite In barbii urmatoarele versllri ale Coanci Chlri~: "Of! m/in fratel De aJ

pacalel Cu em de po~l(i sa If' pame~tl, I De multri truda, IDr multo Cluda. ITe vezi cu pO,l/a cii-mblltrr'ine,IU'. Dcsigul ca, vorba lui

58

Cu pa~opti~til in trQsur!\

Crigore Alexandrescu, ar fi de prisos desClierea uoor asemenca apte de viat3 intrucal "!lrea putmi sunt ((lre sri nu $Iie tk clite ari s desnod ,Hreangurile. de rfile em sf,nip harnurile $1 cali wi rcl.rnan pe drum de III 0 po~lii pima ia alta". lntre timp, vileza de rulare a lui 1\egruzzi scade in continuare i'ngrijorator: "eahin. caha am trecul

p"n ROI//(ln, am giisit Badiul, ,Ii am t'l1i'Ilnlal sfrre Tcirgul-Ocnel." Tot pc atuoci, la rronLiera, formalitii~le Ie amintesc pe celc de

asUlZI, Dllmnealui uCOC01211$Ul" 10n Chica poveste.~le inramplarea in r1101 dialog-at:

"La Ilrmjii, un jet df' logof!il ill scurtei.rii lungii de pamlm'u verne ,If'

aralli trw/mea cailM. - Ho, hoi $1 O'j1reSle trenul; C17lr S'Lmle!1 dumneavoastrc'i. mci iTllrl'(lba, npmpimdu-se cu sapca in mana dr ~a tTfI.SUTl't.

- \1171( culare, il riispund cu, derliniintlu-mI1Hl1neu' ,II !Jronlllncle. 'cipllan ILl de hal'lt"r(i ICO~I'S~ un pelle dl' !uirlu' dm bm.tl1wr # in~rllln(l

Ctl rrel/lIIl1l 2mlr mele. mlHnd vii11/ll erewnul de plumb PI hmbci In [waH' bteTfl.,

- SI Ulule me/Kett dunmfaY1oas£rrl. - LII [n,lI.

- Sll 1/ II fie /JPS((' gral/itl[? - j 11 /VIntetova.

- Dar t)fl~(/POTt avert? SCO( jJ(/sapm-lu $1 ,-l aTll.l: ciilJltarwl nu-t ia dlll mcinJ, ,Ie mid t,

dansul. it mal inloaree, ~opleSle ceM eu seerelanti Stht, apoi mtra

amandol itt cancelmie, tie untk if'S dupt'i 0 ,umtltale de rea~ ell pana dupa ureche $i indomd pa,mpmtui pe rute rm-l inapoiflt.(i fll cuvinlele:

- Sii ltmbll ,~iinrjtos, cocrmn$ule!" (Ghica, I, 1967, p. 246 .~i tum.).

Jn alt<'i povcstire, formal i liiri Ie vamale sunt in c[\ mai amanun~le, Ele smulg subiecwlui vamuit incvitabilc retleqii economice de factura surprinzator de ac[uala. Supus "inv{'Sllga(lu,nila,." eelor seotoeiLOare Ghica gase~He argumente in favoarca tratatelor de Libel' schimb favorabile globaltzarii eConomiel pe care astiizi 0 respmg, prin capitalcle EUI'opei tOffillnitare, junii anarhiSli tare, iala. nll still ca se 11lpLa in favoml. yorba pa.~optista. al111micor realitati care se manifcstau

59

Personalul istoric in Jileralura pa?oplislil

din plin pe malllrile Mi!covului. inaimea "globalizarii" economice ~i comerClalc a cdor dOlla Principale dunarene de dupa Unirea din 1859.

"De-abia scapasem de intrebrlrile pazlto-tulU! gram(.el, dind lrei Pt4i mal inaillt~ cad in invesLigallunlle unUl alt functionar; lUeSla era omul OLcltpc1Ulw, care dupa ce mii in/reba daeii am eeva marfa sau ecua haine noua, incepe a-mi scotoC! pnn trtlWra $i jrrin geamanlan. Era consIder, ca marl' pagubii pentru (mmm Moldovel sew /Jentnl a MuntenU!i dacii o bucata de ea,I'caval, dt' jJO.l/(w sau tlreo s/Idd d(' mc/l11t ar Ii trecut neT.llimUltii dintr-o par!p inLr-alta peste $antul carl! de~piir(.l'a PmlcipaLcle. A,~ in/reba fie' jnoLeC(IOIH${11 .l(l!I pc partuanil SIStC71l1tlU/ {Jamal dadi, frnn faptlll ai (j /Jlerit bm'iera de pc (jed canld. stabllmdu-se LWmtl

schimb rlmtr-o ji(lrte intr-alta, R017uinza a pagulnl u,ia ~I daea ll1t esle Irl(i/ bint, astii.z.1 deeat (tlun(/." (Ghica. I, 1967, P 258 ~i unn)

lvlai apoi drumlll ca 0 ispa~ire a unor pacUlc ne5UUle bie!-il cai, surllgil ncmiIO~I. Injllralunlc bogale pe carc, altllndcv<J.. Ie nOleaza ~I GIigore Alex<lnd reseu, noroaiele bogate, l,irguicWe la fiecare ''jJo$tle'' pcntru caii solit itaw de ofiuallla!-ile prcdlll i10slivului ,.ar:

.. Lct bann-ii. se iSj>riiviJe ra!d(lramul ,~I fI {/lam /Je $leau eu roa/fle In norOl jHinii la burftl, CIl/l la pa.~ F sun/gii eroi ndu-Ie CIt blade la d1l11gt 'e~icate pc sIlman'.

up(i patru ore de rarnett' $1 inJuriitun, cruei ,~i rmrruci. sfinti ,Ii

evanghelll, pe fa opt seara intram in curiea pO${lel de la ,l)mdnLita; p'C/oarele [allot· pocneau de dite on' ie$eau dm Izoroltd grof, deio.! ,~i adrinc. ,Fr'icu.sem 16 Illiometn.

Acola. dUpii ce In-am nLgal $1 m-am cerla( lJreo doua ceasun Cll

((ipllanul de pO$le, (u capllii.lleaSfl $i cu cemJ.$uL. ml .I-a dat de haliir un surugl.1l cu ,f(],JP cal in lor dp Opl SCri$1 In podorOJ7ui; ~1 pe eand se n(hm lUCl?a!rlruL de ziw:i r>ram fa M0ll11i(a, alta PO$ttl. Alci. reruz camplet d~' a nUl porm 11Iamte. m'Ktullmtul aipllanulUl era conlilngator.

- Cum WI-/i dall Cal, domnule, paratfle ml'le, ea (I~tept din eeas in rcas sii pice fllnerul rusese de La Tangmd; $1 CII omuL Impc'iriitesr 11U e d, ,~ilLmii, cii-i ~tltL fHipam I

laLd-md dar 0lml in drum, Domnul $lie ((Ll. ,.

60

'u pa?opli~ii in lnlsurll

Cum spuneam caleva paragrafe mai sus, $i Grigorie Alcxandrescu pOmene$le acelea$i dificult~lti ale dnlmului, acestea apaqin unui banal pe care orlcinc i1 ~Lie prea bine..

"Ar (i de priso.s .sa lJ()Tbesc de slMea po,fliilor: u'iej prea pUlint sunl car, sa II'll ~lie de care on 5' desnod $treangurile, «(de aile 0'11 se rlip hmnunle,. $1 aifl I'm raman pc dmm tU la 0 pO,Hd piinii la alta, int.ru aCMsta 11 U nl s-a intamplal nimlr 1MI neolneil/uil dedit altara; dar Iri((il1d dcsp're luerunlc UblClnUlle, nu ma pon 0p'n de a spunc in (1cactit eiiteva 1I11!(lmmle care ne au. int('resal. h (Alexandrescll, 1977, p. 294)

ACCldcntele "nitlere" din vn:munle p<l.$opliste n 1I emma \'ie~i

umcne$Li. ele pal a line m.ll dcgraba de implacabillli netenm 'II defcqiuni10r vehicolllllll, achea al dro~cii, run caUla drumunlor desfundate sau in~('penill' de gel' sub forma 1I1lor \-aioagc adverse. Analogunul lor conlemporan Ill! poate fi altul decat gropile cele din ~osek ~i dereqiumle de la ;}llgrcnajelc djre(~iei

\'elucolelor de aLI. adidi pivoD, sl!sp(:nsli, allele asemenca pe care Ie n:ga.sim pesle vcacun pe rneleaguriJe nalale atuncl cand, i1dla, rluIJa etlm <;c martllrise~l(, \'oiaj(lrul.

, m-am flomeni! ClI Iriisura inll~un jJei, Sf nt/Hi'SI' OHa ~i r(im/J~e~e

rt?l roa/e. Pesle zi incepuse !.tIl veinl. Tf're ,f! nomiu{ If tnr,iirlo~a.

1'lril7lgandu-se de (rig, inciil inal-inat se Ie/ruse tare C(L fimtl, {onniind 0

(ale zdruncinatii; watele fiireau. dm hop in hop. amnrdndll-mii la

!u'cQ1'e pas at cGllor dmlr-ltn ro{ ;Tltr-altul allrii.wfll. Pim(1 La jumalalea POSlel Miirgineni am mers cum (1m 1ller~. dm acolo, dtind inlr-lt1l vagai (ullinr inghelO/, m-am pomentl Cll Ir!isllYa in/.r-UlI pes, ~e ntpsese osw $1 nlmpsese in Lnn rnate. Surugzi des caleCf!nl. .II' u.ilrzrii, detera {ucarl' 1m

uiere de mlmre, ceea ce lmemna cii era CGzlJI gwt!; Imlll dehmru'i yauaiul }i ponu pe fuga spre !)O$/rJ so. mute ajulor" (Ghica. I, 1967, p.247).

Peste ani loate acestea devin anuntid nu il1lrulOtul placute; inu-e limp confortul Clvilizal-iei c~tiga teren in Romania ~i devine prepunderent fa~a de realit~qile i~LOrice anterioare ale depla~arilororgamLate, De 'lltfe!. strict referiLOr la acest tapt, Ion

61

Personajul IstOrle in lileratura pa\i<lf111stil

Chica se exprima lim pede. DrUll1ul de la Bucltre~li la [~j s{, reduce de la catC'va zilt eu dro~ca la nid a z.j cu Lrcnul. La aSta adaug<l\j allt· eateva "amanunte" ale ciUihoriei care IlU sunt nici azi de neg-Jijat mai ales ca nu Ie gasim in u'cnurilc: pefSonale (I mai inrotdeauna, la nivclul exigen relor de tip Intercity.

"Azi (scrisoart'a esle datata 20 iunie 1881, n.n.) Ie flul in trenla 9 seam, dUjJr/ re at /Juinzit bine I" rrHlIg1lef., sau la (rBro[ft", ani, lir!lplul rOndU(lrll'ul1Ll eare vine ,n (1-( Ilmhrf'(l::.ii (11 r!e,HRlI', fumezl Q

Igar/i, dvu(i prlnri pIT/r' In. Plme,fl1; arolv IIi bl'i retliul in tirnii. 1(' Intom

in l'agon. a/JUI It injci,\ll17 bin" in {(man. i(1 I'UI 1J{[llonul rrr/Hitrli, Ie

hmge~li IJe ((I71(I/W(/I((( rtf 01ll(t'(l rO~le sm~ in vagrJn ttl-pal, r/rmm e, {Ira Iii 7.J'1"(,0 nour, cefl Wn $1, la a/'t dIll1l11Nl(a. Ie de~teNI la Roman. A 1(1

aiM ru la/Jle, (11 lUI klp(t'I, dowl, .n 11 eeasuTi, mmul eu minI/I, dUjJrl re (1/ pINal dill But!nf511, Ie griSf'~/1 ImIH/mT/a/ lie malul i7lllJril\rl1ll(l( rzl Ba!tltllullll, /(/ fOlfa rnp7fafrl (I (i)!ftL17l1 /m"npal (II Moldol'el, lmd

11un.f!:1 donnil. ml/neat ,II or/ilmil, Crlliilrm-a, mancare eu ba(,I7~ rlt (01,

Ie-a coslal 80 rip frann £7 ,Jeu, nc/lm 40 rJI' ant nu era a$a. " (l:hica, I,19m, p. 245)

Cum allllll1e .In: acesta. ne Splll1f' barclul de 1a Mirc<:~[i, rare, 111 ,,/In-mblaT('(7 10 Inun(l" arc alatmi doi linen pocl--i $i un June "gmr!errilv!', ac('.~w .. mJflnd norornm de (l n u fi poel, se i"ngnli r/r t

l ll/ar

$i luel Cll el doi harbuji grO,!l ca m de Bel1der ,Ii 0 punga mare pIma d, tUlun" (Alec'tandri, IV, 1974. p. 141 $i unn.). ConcJuZla s impllne de la SlJ1e, odata CC, rlu-j a~a?, " In pnvmta rmil/limlTil

lrupe$ti e mult T!lm Im ua/" de a fi cineva glUdeciitor dedil amorewl muzeloT'. Si ell toate di Hstrunemiiturile lm$tei se fmnultea cu cal ea inamla jJe jJelr4ul r/r-uTflului de pe malul Btslntil, ell alat cre$lea $1 mul{rimirea noaslrei". Vnnarea fu ca llIn~tJi Sf' veselesc nevoie nare, vorhesc toti "deodat(i", se paroese udelaolallii la nh crt ni$' nelnml" iar convorbirea Jar " fe tmtea asamlma [aTa gre$aliJ ru Uti

saba~ lid01!eSr'. Oro~CCl se face scena; vorbuile cele "deoda/cT' par a SC' Illf.'tamorfoza in Lr-o canlare polifoniea ("unut' varbea •. intNI

nota scar/iiloare, allul C!l un Ion dl' bas-taille, un al lmlea imitii.nd ulark/P om"l'(ri7'll dnnoazele <I(/dani> re are nbleel a ceinta pnn adll7uin-'):

caJi'itoria devlIle SpeCI.ClCol, (l?(l ea "Romanll ce In/alneam fla in drum

62

Cu p~opl.l~tii in trasura

~1,Ie Ill/a La nOl, fiicandu-$l emu, la1' uniz, luand /lildii (lira VOle, trallll? 111,1/(' Iwllole de St' rasuna rampul'. Bardul ii pnve\ite eu simpaue, Ie fact' scmn ClI mana ~i intra pe data in margin lie implicite ale COJl\'Cl1 \iei Cll dro~ca-sce[la, vorbiriJe-polifonice ~j calatoria­spectacol avand proprii spectatori care scamana cu un CUlare provincial" ru !nCll lw Dumneztiu. carele liind in/reballa leatru de ce f(id~>a mm tare deeM 1011, de vreme ce nu in!riugea nimlc, el nispunse cu 1WIIII/uuiilic en rilllea de nisul celorlaltz ~l mal ales ptmtru ea plrllise uteI' r, .,­i'! .

in calato,ia sa, incvilabtllll i se intampla ,ecrctarlllui vrcmclnic aJ Oh~te~lii Adun5ri, dumnealui Costache Negruzzl: "Clilll am

g"l1I7I\ in 71(/Im CellugrIrel. raii .I-au o/ml dr' la sIne. Am il/lll'bar pre .I Ul Ll,I.,'7l (me r' pnrma? EI Iml rii.lpUllserri ((I dt· mull celii ric jJVJt11 n Ii

lrll7g dfCril de.l/ujmatl /Jrin-in valeo PelnrwIl, JI rii Irebwa .Ill /Jlln bOlla

Irrl\l/I"{t (AJcxandrescu, 1977, p.29·1 ~l unn.). "alllra pc care 0 descoperise Colon 111 LlImea ~oua ~I pc c.lfe

o c1cscnc In IllrnaluJ S~IU se lmpunc5i r:lIal(,rilor no~tri lJupa te l\t'grllZ7J treee de:: PodnI Iloaiei "Tespnrl /lUll U$or 1IlPlgand prln

bUlIalt liwa!e ~I manoase semrinrllun, j71tO!liiril~1t tit' IIu:lodlOasa umlar

fI otllorw'/ ciorrirln ,1/ it [neoflse:i jn1!peh~. 1m} can () pruul'IIUI rim mnd til ((iwl cns/('1U1 Cll riig/l~lllLl gla.( Toatc ar Ii !June ~I f rlllllOaSf:. bllC\lria descopcnrii ar Ii pc rna-ura <lmiralului din \'cchll11e, calfHornl "f-ar Liisa la v dILlc£" reverie" daca l1-ar fj sa lie, iara~i ~i

iar~'I~I, "pumetele bic1U,wn po,tlallOmLlw \f! /trm:'aJecl,' lui lametP"' .5i, mai "pOl, la "OIPeC', la vremea odihnei de peste naapte, "[('gll/orlllel<' rl Imnct care I-au muucit pe automl poeziei despre rasaritu1 Lunei Ia Tismana, ~ iIldi.t, bictul, sacotea di Dccebal ~j u~tlrea lui au inviat negre~lt sub forma acelol' 111 sec I.e , intnlcat era greu de crezut ca "metemJJiscozuf aeela sa fi rede~teptal pe Traian ill1paralUI pc care, oricum, ilU l-ar fi lasat inima sa·~i pedeoseasdi "Irirti miloslHJlTf pc nevl1lovatil ~z debilii sal slriinepoti':

"jn$ela# in ll1.a.ille Hoas/re, ciiul(lnim un Loc I/l1de .Iii ne pUlem desP(llJlLbl (]I somnul; un u'mhrar sub cal'e se odl/mise straluata persoan(l (un miuistru in Lreeere pe acolo, n.n.) ne SlmJt spte aceaslCl. NI flalam ru. sperall/a cri sub un asemenea acojJeri~ ne vom odtlmi mm bm decal am menta; dar aei in((: 0 amtigl1e: avurtim curand !mliqul .lei n,.

63

Personajul iSloric in IlIeralulll pa~oplisHI

incredmfiim cil eei maTi tUmn adesea pe glll1npi; leghioa:ne d.e punci 71

au munctt toatri noaptca: socofeam cli Decebal ,fi O$lirea lui, ce credea in metamsic02, au invUlt negre#t sub forma acelor inserte, ca sa 11

pedepseasdi, ciici nu tmteam crede eli rerram aceasta din partea anna lui Tramn, care n-a1' Ii avut nici U?l interes sii-# (aca 0 glumri din repausul nostru, jJedepsi'ld lliTii milostiviTe pe neoinovafll S1 debilii Sal slTiinepofi. h

Nici locurile de odihna (ceea ce ar (j sa fie aSlazi Campingurile, rnoteillrile la margine de drum, sall cmar, vorha lui NicoJae Filimon, "ospelunLe", aclica hoteluriJe) nu se rididi. nicidecum la nivclul european. Ba. dimpolriva. Decalajele de anrnci SUnt

decaJajele de astii/;i 1n a~teptarea cailor de sehimb, Ion Cruea scrllleaza il1lere~at ~i eu sentirncl1luJ zadarniciei "odaw mosafin" in care loa pOftil, politicos, "((ipttanur, ca sa sc indi1zea~di ~i sa se odihncasca. Acolo, fa hanlll pO$tei

U Pe WI pal-sora, de La soM panii La fereastrii, dormea de-a lungul rrlpitiineasa Cli un coPi{ La san, aliituri cu cuLeU$u/ ciipitanului, care, la slng<itul de tenor al slIruglU{ui l1le11, saris!! dill !'!fIpomiz, nUl/wi in papun >i In ciimagl de borangic; pieioare ltl pirioan' m capitiineasa.,

ormeau s(oramd dOl bIer! crihiton, can, ((L $1 Inme, a~teptau sosirea de mi. 0 raLduui omeneasC<1 ame.stecatti C'1t duhoarf' de oamer/l adunnzti 'TiU-fl pUleai trage sufletulF (Ghica, I, 1967, p. 247)

A1teon reaJila!-ile pe care Ie giisesc calarorii pc la "po~tie" (adidi III aceJe locuri special amenajate in care sc schimbau eaii diligen~ei ell aJt-ii odihnip ~i unde, calalorii, ei in~i~i, pllteau sa-~i Lraga sufletul, sa ia ma~a ~all sa ramana pesle noaple, mai ales in silua{.ia, [rec\·enta. In care Iipseau eaii odihnit-i pentru schimb) ~i Cum Spllsesem, acele realir.ati sum adesea ciudate, uneori su-anii de-a dreptul. raCata pc ., capitanul de La a 2-0 po,~te. numita Baciul. pe

nlmuL Statinii'. aceSla "era", oe spune Cligore AJexandresclI, "un m(oarte glume(' (A1exandrescu. 1977, p.294 ~i urm.) ell un hobby

boieresc asemenea lui "Alec.u Chica Barba-Ro$ie" care il avea up, Bercea", tlO caine·lup "eu eoada $i w'erhile lalele din Tridiicrna, dobtto fioros $i riiu, care sia ziua ~l noaptea rulrat W U$o lui 5tiipfmu-sdu,

64

Cu p~opli~lll In trllsura

dqrmmd numai dintr-un oeM' (Ghica, 1. 1967, p. 362). ~i acest ,. Copium de la a 2-a pO,lti' linea cami, "ureo uee" la numar; ace~Li

erall "de 0 griisime nejJIWultii', mai muIr inca, hranili fiind \\1 in pUlere. ~ au piimit" calalOrij

.. ru liilriituri trredmce de eainii eei mai vestill in Is/one. Contrast grasllllet {or eu slablciunea cmlo?", din care aduseriim cu nm numai cmei, ne {iiru sa intrebrim Jmeina, caci biinuiam ui poate ciipitanul. abuziind de puterea sa, imparte la caIn? nutTimen/ul ce se C!loine eallor; dar eL, inll'{tgriTld cugetarea noastrri, intra in odaie (aTa sci rrlspunzii. ~l ie$i indat<l incarcat etl 0 rondlai: "Ca.! penlru. Caml, - zise - ~tlll dl'. ((1 nu lIulnlinC(1 {im; a.,la filii puterl credf' Clil-am ingri4al eu ,Ii ciiliitorii cp tree

mn; iani pentTU cal am (awt mai deuniizl un mporlla rasa, araland Itmea lor ~l cerand adiiogire La hranrJ.: lara riispunsul ce am pril1nit ". A/ullf! ne Cltl un ordin al easil, /1/ care il dOJenea stmjmc pentru rererea Ul ~I Ii poru?lcea fa nIL 171m dea cre:uimantla mmnunele surugillor, care

51! SlleSC ja-i dovedeascii penlru interesullor C(i sunt call slabl. ((Neputiind imbunrltrllr sUmo railor, - umui ciipltanul - ."ui sllesc sri imbuncitiilesc pc {/ mea ~i a ciii7lllOT." Sr {/deoiirat. dujJ(j 7'otunjimea obrru.ului sau, plilra jUfll'W rinl'Va ((I a desropent pentru aeeasta cel mai bun metod. A~(l, mul(wni{1 de conversa(ta lUI, 11 POJtiriirn ~rJ.natate $1 /}lecariim." (Al("xandrcscll, 1977, p.294 ~llIrm.).

La or~. "ospeluTile" sunl de pomina; la Ciurgiu, bllnaoarii. calaLOrii, prinu'e carc ~i dumnealui Nicolae Filimon, constata di la .. ospet' se afla ni.~le .. rolibi situate lii.71ga graJdul calW. de la car, l'f'YU'a un miTas ingroz.itOT." (Filimon. r. 1975, p. 8 $i urm.).

Ce tac lllri~Lii in alan sitllape? Suna la son erie; mai apoi, Lice Filimon, "sunaram de (II doilea $1 vern portlen.d'. Merita SPllS ca ~i

aici, la Giurgiu, forma Linde sa se identifice cu modeIul apusean, problema eSle aceea a mult discutalci dilerne maiorcsciene, aceea a fondului Jipsa, sitllalie iSlOrica nemurita in sintagma formelor lara fond. Pnn ulman~. dupa cum se ~i martunse~te eu sinccntate maxima scniLOrul: "Cala sa martunsim", murmurii el, "$i aceasto cii ospelele dm GIUrgiU, in ceea ee priv~te funna, nu s, !/posibesr intTll mmir de ospekle eele mai bune din E1lmpa". Iadita . rma, iacata (~i) ilulia ei: .. Cirmd cineoa tab/ele puse Pf' la 1L>lle

65

Per~onaiul iSloric in literalura P~OplISI

wmerilor, 0 Sa giiseasai pc p0'/11er, pc primul Game/ur, pe ser-llu/. carl Lll-rci(l Itamele, btl chiclT pc Clceronul S(lU Jervul dl! !'lala, de$l araJul aresta IIU are nil"! un monument damn de a fi (/(izut," Sa descifram scrierea de pe tablcle puse pe u~ile ospel\1lui: prin urmare, alaLUri de "servul care curala hainele", labelul eu servicii sllstine, l1lineinos desigur. ca "ospelur pune 1£1 dispozitia doriLOrului "ciccronul salL serllld de !Jio(Il', aeesta ar putea fi un soi de ghid luristic. odata ee, mal jos, suntem incredin\-<1~i despre uluLililatea lui: <:I erisla "de~i ora~1l1 acesla nu are 11ICI un monument demn dl' a fi l,(l:l.Ul." ~i ia~ in r.indurilc de mai jos cum scriitorul descifreaza fapatl C:l fonml c';[e liPSIl~1 de fond: "deoll'lnrea 1'51e nIL1rIfil di, in

Mpl'lf'l" din Europa, se grise\( lilt mete ~i mdividele. pc cfind ta Clllrgiu, 0(1/(' (lcf~le 1f'7i.licll ff imptm('\( mmtoldauna de (I sill{;urii persoallli, ((m

(arrl indoia/ii, ralri ~ri fie on IlII maim::. de ia Tn'est sall Uflln nl'flIn(. S (1l'de Ut DI!Jelin?! rim (lrr~t 0117.,1, iTlml('muLI~r ('conomic. (lU imilal (oar, 71l!1ll !H' Hm Iwgoll de lvlo"r,/" cael HUm(/! avarot aceta. iJI sarliir~('(I loat \cT1Jinlll' dnmew((' n~ 0 IJfnormii, ciilia ;1 da mai loale l1wninle

rl/l1l1.\(/lll' IT! dzr(lmwrJll 5etlll/luJincz". LJiscllwa de tip recep\i (respecflv lecep~oner) p<> de 0 parle ~i dilator (rcspcctiv ,Ilent) cit: (('alalL'i, imtituie lin rapon Cd de la \klima ~i caHill. cu obscrva~ia ea acesta de pe mTna pare cutreierat de vagi plaeeri sado-rnasochiste.

"jntrebrL1'(Lm, in fille. pI' ,llImrztisirnul lwstru portier daca arele (rmum Slltlt in adell(i, destznatc pentnl noi; dar llalianul nostl'U. lvand un rzer de lPOffiZle, ce demonSlrrl mal 100dauna pe ornul degradat $i inHzuliifll,

raspunsl' tu eel mm par(ect .IringI' rl'ce: SI, signan. Riispunntl flees lnsOllt de un J1ml.1 mali/ios, (ricu sri II' u.rre ,Ifmgele in capetilr noastrF:. Emm aproape a-i da a leclie de educatiune. dar gandindu-ne la ronsed71f.ele Cl' ar fi putut sa aiba aceo (aptll, iliiisanim necarcclal sau mat bme in plata Domnulw. "

in capitala Tarii Romane~Li, pc vremurile lui Andronache Tuzluc ~j a lui Chir COstea Chiom. dnlmllrue erall desfundale l1lai rau decal in camp.

66

Cu p~opli~lii in trasura

"PI! ia /8J4 acesle uhte. ca mai loate relelalte, erau Qiter7lut.e ctt

.\CI1nduH de steJar ~~ lIveau !)e dedesu!Jt canalun de lemn ptmtru scwgerell ape/or- A 1mbla illso. pe asem.en.ea podwi era 0 adevaralii tartura, caCi /IT/e01? ele erau pli,lC de norOI m(ectat dm cauza necunjlirei canalelor, alteon .Ie rupea rale /I srandurii tocmm eand nenorocitul pedestnt IJunea piriarul pI' dansa ii (ara veste, el se J!1nlea w(undat in nor01 pana la IllIJloe sau chiar Sf pOm.e'Tlfa ru °manrl scrantl/(I sau un picicrr (rant Sf/' mw adaogiim, pe limga acestea, $i lipsa de {elinare il abla ne vom putea

(aa 0 IdRe dR,~fn-e Ins{a sla11? in care se aflau utilile Bllcurl>.$tilar pi! llmp~i

Ilre1(~ . .. (Filiman, II, 1978. p. 64)

Pt:stc ,lni, adila la millocul jumat3.~i a cloua a veacului al XrX-lea, in timplil domniei lui Carol r. ~i i'naintc chiar de tnlloduccrea lranl\'a.illllli eu cai in Bllcur~li. un francc2. stabili din anjj eincizeci In Romania, este \:orba de lJlysse de Marsillac, d{1 () dcscliere amanlln~ira a lraucului ~i a pre~urilor in ceea e<> nll1111m '0171 lransp0rLul urban in CapilaJii, Un strabunil al RATB-llllli ni se revelca72 in r<lndurile de mai jos:

"Oamenii rarE' n II au /rtiHln giisese il1 ple/cle pllbilce 505 df' dro,!11 lrase tip dOl cal ~i wrr cosio 1 Iralic rursa (rfind nu depli.~e,5le 0 jumiil(~It:

til! OUI) sa!1. 2 {ranrl pc (mi. Drumuf de ta gani in orflf $1 mvers costa :2 mw, 0 lrrdonanlri a polilm impuses~ flropnetal'ilor de birje so (lib;i

/nfreu lin lInumit Ilwniir de cupeuri la dispozi/llI publleulul, dUpii cm, m (ranc ~( jU1nrltale cursa JI Irei {Taner pe ora. CatetJa siiptr~m(ml, au

just {laLute $1 erau destul de elegantI', dar apoi (ttl. dispr/'111.t. in general, omtinilar lIU Ie place sri se inchidii in lriisunle lor; tot1.J..}i, in zilel,

plaioase sau cand nmge, 0 t:riiSlI,rl/' inclHSii arc (annecul SaIl. apclrle. Viteza birjrmlor rU$i, dm care ret mal 171 ul(i aparfi71 O1'i.bllei secte a tlpuvenzlar (eunucij, esle proverbUllli. PnTlnpalele sta{ii de tt'(isun de Inalfi I1mt: PLata Teatrului, .\Irada din vecmlilatea grddmll EIJlScopel, pIGlet dm (ala iHmlsterulw de Finan/e. inlerseelia Cll strada ZItitan,

Pw(a de legume (ructe (actua/a Pwld a Unrril - n. It',), eoboTflTea de WI A'[It7"opulwelc. PrOfrrulll1il de triisun de PUlII/, IUnt p~i itt 0 taxa. M 40

de centime pe zi, In bmeficiulfmmiiriei mumcipale. ;ez ((It(, VOl 0 Inisura Cll luna gasesc unele elegante La /Jreturi LlIlr,

600 ,51 1000 de (ranri pI' luna.

67

Pcrsonajul istoric in literatura pa~Optisll'l

in a(am dro~lilor despre care am vorbzt, exista la Buwre~ti 250 de cantle sau birje. pe care Ie poti inchiria pentru un drum, ru ora sau cu z.iua, dupil cum amnJeZl cu proprietarul. Areste tnisuri servesc mai ales pentru excu1'Slil~ la tara. Ele ~talioneaz.a la HarlUl Collet" (MarsilIac, 1999, p. 127)

BOIERII ~I BOIERIA LA 1848

Estc de In~t'lcs fapwl ca boierii din vremuri

oSlreglllamentare4\ mai purtau (lJ duio$ic in sullet aminlirilc

unor vrcmi aplise. Sa-i (redem. Sa Ie om aHitul; La vremca de dupa somnlll amieZli, sa incercam sa pricepem buimaceala placuta care ii cutreiera. Tata imj aduc amirlle de 0 gravura din manllalul de ISLOrie in care cmare ispra\ nic de pnut este nemuril pc 0 sofa, slIb doi pila~lJ·i. inlr-un soi de pridvor. Arc 0 barba marc ~i haine largi ~i ell ell multii simpalic il pri\'esc, in sullel mi se strec:oara un ceva ca un kicf, 0 toropeaHi, un abandon placuL Mull fil-ar fl pc plac: sa J'ellun~ la coslum, la eraval1i. la blugi ~i sa apuc Ull anteriu. sa-ml pelree pesle l11ijloc lin brau ell' ~al. sa imbrac ~alvarii. con~ul ~i giubeaua, sa-mi su-ecor picioarele io rnoJiciunea bland-ocl'lluroarc a papucilor eLI \rar[ul rasLlcit in sus, ~a sim t ncrol;tor islicul Pf' cre$tt'lUl capului. Putern auzi daca bine ne ascu{.im atlLld cum bate din palm\: stapana casei pClllrll ca "sofi-agiu[ sa aducri dulcetl Ii apa saIl cafele turce~lz". Bine ne pUlcm ~eza pe sofa turceFe, sa discLltam inuigi galanle. sa judim viSI ~i

prcferanT Cli polcovnicii n1$i, sa apueam 01 me~te~ug narghileaua CLl "tumbehlUl aromall(", cima~l~ are de grija ~a avern aIaturi $crbenllile $i apa de Irandafui. In vrcmurile vechiului rcgim $i \iganii i$i vcdeau rle ale lor in robie, fiecare era menit llnui rost. Din randLlrile lor se rccrulau "mgali, varan, hcrghelqrjl. blllO/ali, parCflri, safah(Jn., prii..,liton >all siiceuitori - apni uvcatan, /Juan sau (mnzelan', sOfragn, lIizllll, HI1"U6'1i, griidmflT/, I'm Ilon, n:.rnan. !Il'l'an,

ldutan". Din l-andul ligancilor, cocoanele 1$1 alcgeau '·(Wltloresr., ~p(U;itaTese, griiniirpse. uu(jilii/'f51' ~i a/Iele" (Sion, II, 1973. p, 75). \linunale se preZtnta inarnlea ima~napei nm:tslre postrnodernc Ispravlle larafunlOI lig;lI1e\iti carc sc bucllrall pe buna dreplale de

8

Boierii $i boiena Is 1848

o mare .. consideraliune" din cauza "talenttdut ce-l dovedeau oamenii ce~tia pe care boierii ji struneau dupa minunalc $i pI icepllle impllisuri filantropice, cunllnand-i, despaq'Jndu-i, educandu-i cind era cazul cu vergile. bOlezandu-i. hotiirfmd ce ~i

cllm pana la ob~teasca lor repausare. inainte de toate insa era taraful prezenl pe la circiume. pc la hore. pe la nun\.i. pe la inmonnantari. in toale aceste locuri se tiingWa a jale sau piuna de fericire dupa ponmdi ~i placere. Dad!. veneau boierii la mO$ie "/llutani emu datOli sa lie 7lelipsIIi la Cltrte~. E de Inleles ca dllmncaJui Sian, socrul lui .\I[aleiu Caragiale, nu-~i poate struni pluzlunile senlimenlalt:: "FPrlfl/f> vremltn", zice aUlorlll Suvenirurilor cootimpurane, "V-ali Iree-ut ~I v-ati uital ca ('(inlecele relf b(i/ralle,ytl alJ' lui Barfl11 Liiutarul.' " Fa~ de nearnlll pganilor simpatia pa~optigilor este vadila. in

Istona unui galban. Alecsalldri se rat.'lcqlc In delicii descriptive: juna liff<lnca Zamfira. in timp ce culege llori arc nurocul ~ii dea pesle galbenul pierdllt in larba, tala esle CD (olul deosebita, lrasallll;lc ei "HInt gzngn$1: $i bme iln/m"ll1lnte", adaugali la asla tragt"/imca copilareasdi, apoi "/Oflt{! mlj/[nile ti, «ill/iii 11m sa, glasul ~iilJ" carc "avert lin Ie mai dfOlfhit, un (If') de slilbii/rlC1mc indin/iitoare, u' () (ISI'mana (ti 0 Clzpriorm'i spn'lltenii 111 II/omen(ul rand sam

IJan(itcmll in (OdT;" (Alecsandri. 1994, p. 11 ~i lII'm,) Mal mull inca: "/)(irul Salt Ilfgru fa /Jana (or!mllll f')"rz 'impletil in IOIlI! /mjJodo/Jil ctl !J(l71 till de mgmt ~i flt flori(ele; ia gal pu.r/a 0 salhr1 de margele rO~1l ~I

[be # de mbele. rare salta pe sanu-i la tal paml. jmmlUwd un zinghet dellrat ~I striiludnd (el/.U71l sub mzef~ soarflw "

t\u acel~i lucru povesle~le galbauuI c1espre pelrecnea sa in punga UnUl evreu. La sauul Zamfirci sau in punga isr<l.clitului, ial1i doua locuri care marcheaza prin l>impauc ~i antipatic, prin lxaltarc romantioasa ~i sarcasm nemilos, doua modul-i de a perecpe ceea ce licem a7.J ca ar fi sa fH~ alterll<1.lca. Lllmea iSI-adi\.ilor CSle impovarata de celc mai ncgre pfl.Gllc ell plltin~a.

aCeca pganeascii, r1impomva. 0 ciudfllenie a vremii care i~i arc explicapi prea intortochcale ca sfl Ie dam noi aid de Capal (vezi Andrei Oi~teanu, Imaginea evreului in cultura romana, Humanitas, ~OOl) laCala cum se intiimpla ncnolocirea li;alb,inului in pllnga nouilli sail stapin vn:melnic din care VC\ fi

69

PersonaJul iSloric In Illeratura pa~oplistll.

eJibcrat, asemenea InLemni~al-ilor pe nedrepL, de lin jar m<lntuilor in padure:

~Galbimul: Dar, dar, pliingp-mii., srumpa mea, langui~le-mii, hma mea, raei alei inctp pentm 1n111e dU7"mle, liciilo$l!le, chinunle U?U1

mdll1.l(zt mal mule dertit {uca .Ipaniola; boce~le-mii ~i Ie ingmZB$le, peuint at (II sa nUl val mUl/eir in mom de (iilau, frrecwn em mlmotl

cr~tl7lil in vrplllC(I P{tgams1nlllui; ai sa cuno~ti, in s!aTj1I, nusimltl accl in!lico,\(li a dp!or1l1iml mele '~I rhlplllnelegll171 prw care fit, mandrul $1 slaviilll I{TlL OdlnlOt11I1 amorez, am 1051 despiirfil penlru loldeauna d< podoabele mt'U:. ]\'('1'On ul IS1'o.t'l1l rl! /lui luase in robie md lurhlS< deo{amda{rt intI-a {('mill/Ii J/Mgrli ~i 11IIsa, pI! am: el i/ltb-iiznea inc(t a 0

nUllII puugii. ~I figI/O/gaud acasii Ltl dilllJul, dUpii (e mii mUlti Clt

bucune la 1'1'0 ,~e\(' IOPIl slrcllllero~1 $1 nesp{iLa!l, el mii aSClt!1Se sub 0

podea dll! or!{//a IrH, illlr-o oalii ingrop(~t{l in Tl(lsip. Auz.i lu? .. illir-o oalii dl' fricul bun, ('II (t loeu/scm in pungz de rniitasii.' eu care Il11 usem ades('(m lor r!l. 01/01 pl1nLrr Oamlnl .Iii Tnli viid {amd lowl (a.solelor }I

pill17/.7(l!u(ui!'

L.:1 1810, asplI<lptle halITlanesci Roselti cuprind largi p~lturi ale lumii b()ler(;~u, Su IilOlii perccp de indata kitsch-ul. pret('n~la precar;t, schimonu!)irea $i prcLeo{iile caraghioase ~I lipsite de COn~l1ltL Form.\ I1\ra fond lllaioresciana pare sa riUbali\ Cll mulla vreme inailllC, ca indcleUlicin: a spiriwlui criLic, dumncael nu este nicidecllm illYCll{ie JlInimista, Costache Negruzzi, in Fiziologia provin~ialului, reaJizeaza un portret Vill al llllCi asemCnea asimJlan grablle care, ill fond. cardctenzeaza, orice sOcielalea aLhua in prefaceri sllbstan~a.le: hainele, obiceiurile. gesrurile LJ-adcaJa lumea ajul1sa, cea care va fi sa palrunda prUl energie $1 pricepere in lumca buna. Boierul I-inuta~ se remarca plin [elul in care se poarlii in lume. cl vine In "fe]t, yorba lui Radu Roselli, "illcoto~miillal intr-o growva ~ubii de un" (Negruw, 1, 1974, p, 243 $i urm.). Ponretul vizualizeazi prin detalieri care arnestecii llicruri VCChl Cll altele care tradcaza cLolin~ de a u-ai a1lfc1, III pas cu lumea nULLa. EfcClul ar plllea fi astazi acela aI

uliirui ins imur;lcat alandala, Cll blugi, adicL~j ~i cravala, un ameSlCC insupOIl;lbil ascmcnea maimllp,relilor culIlrlli Ills care

70

BOlenl Sl boicna In 1848

flU vrea sa r~lmana pc dinafara spirilull1i yremii ~I se inghcsuic la daraveri scumpc, pentru ca bani, ofl~jcatll~i, arc, A~a $i provinl--ia1ul lui Negnlzzi. TIll am pt,ltea foane exa<.:l al-ata care allume ar fi replica rnoderna a amautului "dm (oada dTOSCl{ care se arata m ul\.imii "cu lin cmhue inciiliilal II luL.ea {er('((ltii ". Oricurn scmnele disunctiye ale pre7.en~ei sale in capilala ar fi sa fie ",mba dr UTS, amiiulul ,~1 Clubuellt. AJegoric citindll-i prezent-a In lumea cOlllcmporana, am putea socoti aceSlca ca fiind mai degraba ~f'mlle simholice ale unci mentalitiil-i ruinate elf' lrecerca Istoriei prin care provinlial111 nosLTu i~i afirma disllne!Ja sociala, "T/(ffOnr('(/ r!t' (f fi evghenis dill protipelulas .', fOSl ~I actual, sau cum am spulle Hoi in zJlele noaSlre, nomenclatl1rist dcvcnil din romunisl, tapilcllisl, metamorfozal ell prieepere 5i repede srhlmoarc: la fata dIn lucraLOr al celor apaninand de drepl otaJilalismlllui, in vestitor al lumii noi, Cum se inrali~eaza t:l

privirii n<:-o spune cu pricepcre lor Coslache NegrulIJ, inn-un ~oi de scrUl<lrc fi/iognomica a spiritlllul rlUP~1 Slravechl dpprinrleri care ne inva~ di lrasaturile chipullii dau la \veala pc an'lea ale !>ullellilui. SeriiloruJ ne incrcdin{eazcl ca dibuirea Cli

ricina nu est\: un lucru din call' arani. dc grf'lI, rlimpOlriv3 ''{i[!:ura ui P lemc de ncrll)S('ul ': cel mai adesea eslc "gmI F gras, (l1P {a{II

in(lf}/1lfl, {avontl IU/O$1 $! mustell Tttsucill'. Ce vrea sa spuna chipul hoicrullil lil1llt~ ne dezvaluie nalura insa~i care, ca "0 miloas(1 mnma~, a "rciJpondll asuprii-I Sl u.n IIU ~·tiu ce care tlorbl'.$le mat tar,

orhdhr ispit* dpcal tYriee aliii'. Ce poale fj ci "17IUoaSfL mmnii' a inlesnil privi.lOrului sa vada un 1lU $tiu ce? lli.spundem cu grabire ca acel IlU fliu ce eSle nllmele pouivil' pentru un anume criptic care degraba se ofera cUllo~telii, in a~a fel incal lu, privilorllle, indata cuno~Li ~i "gacesli din ce tinut sosesle, S{W din ce b01ta iese", Substantivul din urma da la iveala prirniLivismul ajuns, preteotii.le nesust.inulc ~i tara miez: a i.c~j in lumina publica din borta esle numele poLrivil pentru eel care apuca sa se i~casca ill Ilime pentru a 0 ferici. AI' mai fi de adaugat la semnele diOlai ("fu.brz de urs, (Lrniiutul ~i ciubucut) si allele asemenea, date la iveala in lumea de azi prin ceea ce fu nemuril de hermcnell~i cu 0

rnelafol-a, aceea a limbii de lemo, prin care tinulcl!iul se vclde$te in cOnLemporancit<ltc prin mestesugul de a vorbi ran~ a spune mai

71

ersonaiul iSloric in literalura p~oplisla

nilllic. Trcbuie sa recuno<l$tem di prop~irea ne-a invrednicit cu asemenea hOlare ale altcriu'll.ii care despan, in csential, eeea ce a Cost sa tie [urnea la 1848 ~l eeea ce va sa fie, multa vreme tIe a.ici inainte, lumea la 1989, Cei de odinioara, cei de azi: doua societa~i, doua mentalUl;, doua lumi inainte ~I dupa doua revolulii: (lIllcori) depane, (cateodata) aproape, Ne rcgasim peste un veae $i jumatate idcntit<i{J1e, paradigmele, eonstan~ele $i modificarile, prapast.iile, alteritatile (mai gaca) ireductibile, Cum reacponihn in fa~1. lor? Pill, Costache NegrUl.zi rnarturise$te franc [apwi ca aeel nu ftiu ce" Ie facp sa ,aXI, cum il ZiiTe$tt'. Binecuvantata eliberarc, profunda altcrilate! Noi cei de azi tlu avem eapacilatea aceasta de a slitpani prin superioritatea rasului ceea ce natura, ea o miloasa mama, a bincYoit sa ne orere din bel$ug, AI GaSUl.1 gros ~i gras nu merge doar la teatru, 1111 se mul~um~lesa sc duca doar la «}v!lCUll, ((l sii-$i cumpere och7lan wu larnetii. ru CO"/? SI? Wla seam abrii.zni(~te jmn toate laJel1' tcalm/ui', Nu-i estc pe potriva, nu-i ajunge niei ave rea ("suba de un, amliulul ,tl riubucut'), nu-I mul\1.mlc~te doar fracul, chiar daca "it strange de-ll)le~neJ( ochii' eu toate ca. yorba lui Negruz7.i, .. ('miloml i7lrredin{ea:.ti cii parrii e lal p tru/nd .Ifill, brz illC(I rmJa mai larg deral dnpre jurnalul de pre un1!(i, rart in raptlalle (' de bon ton .Ill (if loale cele sl7i.mtcmtl', Si rum tic, \inll~ul47 dt' az.i, linte$tc spre mull mai mult $i ma.i bine. t:I (i-va,

iara$l ~i iara5i, din nOll ce-a fost $i mull mai mult dcdt amta, in lumea boierului {inula~, traficul de influen~a, lobb)l-urile denumite cumetrii, ospe~ele cu DJ1ta fixa, baqi$ul gras dat arnfUllului eu lulea indUafatii in argtl1l, nevointa de a fi in lumea bUlla, mai binc zis. pretenlia mincinoasa de a fi acolo, toatc i~i f{asesc potrivit corespondent in lumea de azi, Pentru ca am amintit de nevoia de madre, c de C1tat Negruzzi cu urrnatoarea [raza pilduitoare prin u-ansparentii "El If nepol tUluror baum.llJr man ,n TNtI' cu toat{i lUme(l, insti tle$i ne~pune rli .II? sfadesc de la diinslJI rare sii-/ aiM ,~i sct-l prim.eascii, bUl1ul om mucra.~te in hanullw Carol wu a lui Petru Baca(u, 0, fume!", La rei zicem $i noi, intnltotul ne aIaluram striibllnei sale cxclama~ cn iz sapienpal ~j <l$ijderi slrig<iIn: 0, lume nesabuita, mult ere7.!, in toat<l a La inlepenire metafisiceasca, mull te SUmele$t.i cum ca ale talc sUllt clipele $i waLe vremurile trecute; cum de nalan!{i pri\'e~ti la lop cei ce s-au

72

BOieril ~i boieria Ie 1848

zbuciumat inaintea La ca ~i dnd a lor zbatere ar fi fost sa fie doar ca sa te ara~ tu in deplina ~I faloasa lumina. Sa fie oare demna de crezare prostia ta solernn-nerostitii? 0, lume!, cum te ineredin~ezi lU cum ca. ale tale sunt toate, ale tale orele, ale tale dimineple, ale tale cutare frumoase infloriri de vi~ini ~i de gutui din aceia eu Oori mari, ale tale Loate f.i1o~eniile. Zice Negrum: ~Cme e aasta ce a sa deie piste noi cu dro~ca? Sri ne fenm de intalnirea lui, daca nil. urem sri ~ asurzeasca', ~a :;;i azi te amp, 0 nemilostiva $i mult natanga lume, eutare june tocmai ne asurze~te urechile eu a lui mOLOciclet<1 Davidson, nichelata ~i plina de zorzoane; junimea se uita la el: fet.i~ele, care a lUI mo~ logolatul B,. care a lui mO$ logotalul C., cu cizrnulile de piele neagra se preL.intii la dro~ca Davidson, chieotesc de placere in timp ce alii mo~i

logofep ~i vomici Cll Meq:anul Te classe se prezintii; bine ~i ei ambaleadi, nu lasa pe prea multa Illme pe cal-ari pietonale sa-$i duca veacul. c.i degrdba-i h;i<;aie cu ale lor frumoase dro~ti in care. Jacatii, cum arnautuJ din coada e taman perechea dubla de faruri, fumuriile gcamuri, preapotentele telecomenzi care inchid ~i

desehid dro~ca in chiar parcarea de la BRD Socicu: General. Bine ne Slm ~m noi vaz-and pe ai~tia mm se araca ei "ft/flub din lliiswre fl evghenis din cap pan-in ciilcciie", Toate bune ~i interesante peste poate, numai ca, vorba alltondui, "sa ne intoarcem la boierul {inuta-(, sa nu-I pierdem din vedere. sa-i stfun prill preajma, sa nu-I lasam de izbeli~te. in frigul celos al istoriei eelei mute, sa nu-I scapam in fluviul cel foarte mare aJ uit.fuii celei de ob~te, un asemenea fluvill gata, gala e mai toata vremea sa dea peste diguri, peste LOate barierele, peste toate cantoanele $i decolmatarile intrudit LOllIl se u.ir.a, 0, lume! Nimie nu ramane din parte-p, decat un morman de vreascuri, inutilita\.i precllm acelea pe care

u tolii Ie pUlem gasi prin podUJile caselor celor batrane din satul bllnicilor: aeolo (sub fom1a unor cutii impovarate de praf ~i

de suluri de panza de paianjen, devenite prin treeerea vremurilor ~i prin incapa~anata Illcrare a praflllui, postavuri ale paianjenilor) acolo, cum zic, yom putea dibui ascuns adevarul de via{a al pnuta$ului nostru, ~i anume faptul ca "Dupri ce a sfar~1l

anti de rhtltu.ialcI, lIme flcasa'. Desigur ca nevasta pnll~a il a~teapta, $1 cum <l$teptarile ii sunt in~elate. totul se spllibera

3

Personajul Istone in literatura pa~optistA

indistinct ~i se dllce pe apa samhetei. Vai, vai scumpe cctitorule "0 serne alunce." ai putea domnia ta viziona live ~i ~i-ai putea murmura in barh~l "vred7rice (sunt aces lea loale) de pe-neltd lui Hogmth ", prea binecunoscullIl gravor cngle7. carel<: muir ~i eu iscusin~ au LUgraviL asemcnea intamplari din vremurile dod se ispravniCiau burghe2ia bruta la cea dintii illmatate a veacuilli liber cugetfllorului VoltaIre.

Pe de alta parte, nll sc poale sus~nc nici raptul ca loti boierii de vi~ vcche al vremii sanice~c asemenea ace lora din romanele lui DUllill Zamfirescu sau Ion Marin Sadoveanll, in l.imp ce arcnda~ii ar li sa tie tot ce sc poate inchipui mai rall, adica mai eficace In sew; capitalist. lad\la figura UIllii boiel- c!l:venil ncgu~ator bogat in pro7.a lui Ion Ghica: 1m /el de bOLE" cu ceaqlri ~l m.me rO$Il, (II 0 f!:Iubea sOlOasti imbliim/(j (lL !Ia{e $1 in cap cu un ~llc in palTU col(wi; rlff!,flele bou:ru.lw emu pll7ll' rtf' mete de TUom, de ,Hnaragd

$1 de dw lila nI Sa bagam de seama dl ceea ec Max Weber soCOLea a fi etiea protestanta a spirilului capilalisl pO<ttc li lntrevaLuw in ehiar in.ffi~\>area acestui boiarin carele ar putea spline, laolalta Cll

americallul irol1lz.at de Ferdinand Kltrnberger in cartea marelui SOGolog-. clim di din \1te se seoate sell iar din oameni bani (veli

\Vebel~ 1993). :"JlffitC rau penlfu socielale in acest lucru imoral, 7.iee Weber. Virtll~iJe capil.alistc de relul PllllCIUali lill1 i , ale harniciei, ale l11odcra\iei sunl lItik, pragmatic utile, rlcoarcce aluta In afaceri. Boierul aceSla "Em ~leplalla s{atul bOlel'eJC, ~1 de fa dansul depindea realiI.area cugeliirilor palriolicc ale bou:nlor.'· (Ghica, 1, 1967, p. 350 ~i UrJTI.). Averea lui pune in ~care prograrnul politic p~optiSl', mai ales ca balerul nostru "manum bll1lil r.e mai

ramaseserri in {ani; 1'[ avea darat/en C1I Tm1gradul ,~i ell Beciul; isciilltura. lUi a/unsese sa aibei Irecere chwr $i dmcolo de J,1psra. $oproanele lui ,n lmlle din pll1l71l~l gemeau de seule, ~alu.l1 ~l aTgmliini.

tot ama1l81 UTI de pe af boim." AT fi aici de Hicut 0 disociere intre reveria romantidi a

bOJerullii bun de La natura. mai ales dad! e sa fie de vi\.3. autohwua, care ni sc arata in proza "remii oarecum [erit de foamea d(; c~ug care il bfmtuie duar pe cioeoiul venetie evr~U sall de oliunde altllndeva. r.ste acest crez ideologic departe de

eea ee ar fi sa Lie lumea civiliza~ei europene capilaliste, atat de

74

Boierii ~i boieria la 1848

amamic discrerlitati de disprelul aristocratic al romantismului, fie el vest sau est-european. Pentrll Max Weber lucrurilc stau, dupa cum yeti vedea, ell LOud altfel. Conform viLiunii weberiene, ~i Tanase Scatiu. ~i Dintl Paturica, aparl-in mai dcgraba unei lumi are tinrle, c drcpt eu aIte mijloace decat cele ale etlcii prcserise

de Benjamin Franklin junelui popor american. spre luminil capitalismului. Energia ciocoilor romani. mi$ca civiliza~a

autohtona dinspre sensul ei pastoral, incremenit in menadrelc slipraviquirii. carre unul agrar (conform disocicrilor lui Consl.antin Naica), orientat prepondcrcnt spre 0 eultma a d("7VOlt~lrii,

rata cum anume prezinl<'i Max Weber infrllntarca dintre ciocol 5i boier in plaoul mai brg at dezvoltjrli omenirii:

"Spmlul capllalist, in ff'l1suI pI' rare l-a711 rial po. l1ii mn aceslui

rrn1re/Jl, {/ lrcbltll ~ri II' im/JUI/r; /mntt-n itlplli f!:I'('(l mn/ra tlnUl Unlven rir (011<' 05tile in A nllrhilale, ra ~i in Ellul Mcdill. n mmlalilate rn. aceea

dm considf'milie r;tfLlC ale fui Benjamin Franklin, care ~Nl criSl2gal ad, :wllea inlrPgJ.l.lw pO/Jor, ar (i {OSI pOSl"ris(/ ca ex/rrPfie a aM mai

m lIrr!arc tgarccnll yr a IWet h/!Sl' lolale de drmnltrllr, (UIlI 111m {(Ie $1

o~lla.l de regulii gru/J1I.nle sor:iale cm'P sunl ref mOl pit/in integmle 1/1 ecmlomw cn.jJilal1Slri modmui sou carf Wlll eel mm j!U(in adrl/Jlale

act's/nfl. $tllU penlru eei "mslmrlul de ra,~lig~ ar mai fi {oSI nCtunoscul SCilI nedezvollol ITl epocill' preca/nlalisle, du/)(j cum S-((. ~jJus de alalea on ~au pm/TU nuri sarra ((lme,~ (blfslemala (oame d{' auI') ar fi (ost alUTlCl sau ar (i ,n aslii.I.7 mni mIdi in a(ara capilalzsmulw burghez, dca'lt in znleriond s{erei specIfic capitalisle, ~a cum iji fnchlpul(! romanlirn modemi. Nu in aceasla eonslii deosebirea dmlr(' "spin'tul" rapi/ahst $1 (el !rrerClpilabsl, AVidilnte(l mandarinulw chinez, a anstocratului din Roma vechf', a mo~il'r11lui modern rez;is{(I fa O'rice com/)(Lr(lfie. $i auri sarra (ames (l btrynrulw wu barcag1ului napolilan sau chiar rrpre:z.en lan film' aswtlci ai I.I.7wr meserii asn/lr'indtoare, la fel ((l ~t a mf~I.e$ugaTUlui din ielrile sud-euTOpene sau aswtlcc, se exprimii, dupa

rum pori Ie simti {iecare pe IJielea lUl, chiar frltr-un mod cu mull mat /Jercutanl $i, mai ales, mar lipsil de scrupule decat cea a unuz englez; aflat "n ncef~l siluatle. Domirw(ia IUlHJ(ffsalii a ltpsel' absolute de scrnpule in afinnarea mleresulni lJropriu cu oeaziCl ci4tigulll! de bam a fost speCJlicii

75

Personajul istoric In literatura pa~optista

liirilar a alrar dez.voltare bU1ghczo·capitaliste~ - miisurata dupa etaloanele evoluliei occidenlale - e1 reImas ((inapoiata" (Weber, 1993, D

p.40),

Boierul nostru este nemilos ca un cimatar. ESle un boier ciocoil. Un aristocrat convertit la capilalism. Pana;;i ubulca in wre Sf zdrunema";;i care fllsese "adus(i pentru 0 nunla mare" (... ) "nu-; (usese pla/Wi ~l sla .amanel in ~opronul seitt; jar inelele din degetc era marfa de vanzare." in res I 0 llime mai degraba prep~optisla, oncum cel put,in de aspect exterior antibonjurist, il inso~e$te De aceSI Midas al rcvoluponarilor:

"in wrlt' {a hannl, ajiroapc de ~cQ1"ii, stau 0 mulfime de ma~alale infiple in jJe/rrllhll, (It maJrllagll rotWi pe lanWi diinse1e; VUIIn, pump intr-o rand /Je C(l/ml, m hrJ(l.mlp In /llana, ip pelreCeau. v1'emea Ctl glum Ji piieiililun ;ul1'(, dansii, (ifUl1'r la 1'{mdul sou !Jovestea eate 0 balJowrei, U lrantealii )cw 0 biilaie Inmti manra/(i de la lum, de la nem/i ScW de /.(/ muscali, ~l [iie-eau haz nespus - eil a,w e (arot romiinul, rade de loale ~I

de toll, chwr de necazl~n $1 de nerWlOClil.•

Scena in care boierul, "coboral dm tn/sura, SUla greOl scam. tln!+l su!JItOTl de eel dOl {eetOil ~ eSle upic fancu;ora, amintind de scene

asemanalOart din Pajerele mateine, la asta se adau!}' reslul, adica succinte elemente de arhitectura, faprul ca scara casei boiere;;ti, uncle se inlalne~te protipendada pentru a punc tara pe o calc europcana ~i democratica, uda in pridvar, \~ pridvomL inl1'-o sala mare, lltnga "; adallgati apoi, pen tru a innegi tabloul, ~i "(umul de tulU7I', care, ivil "dl1l ciubucele ce slugtl.e afmndeau ~l duceau in easci La boien'~ "d-abia liisa sa se ulreasca ° lumanare de SQU ca1'e ard.ea inlr-un felinar atii.rnal de tavan. jn salii, acolo, Lume de loatii mana, boien mai mi.ci, calemgil, COCOIW-$I ~I sLugt, (eL de (el de i$lire. " (Chica, I, 1967, p. 350 ~i urm.)

Prin ana prozei celei evocatoare palrundcm intr-o lume diferita, Ii Slam in preajma, ii aproximam felu1 de a £1, modul de a se proiecla in chiar prezemul ei devenit istorie, ~i de a-I proiecla inu'-un viitor (atunCl total tllcen) in care nai ne constituim, prin chiar statutul pe care-l dohimdim prin trecerea vremii, in

Boicril !ii boieria la 1848

spectatoJi, in receplori. in in~i care doUim cu sens, pricepem ~i percepcm defonnat !ii, de aceea, adaugand expresivitati. voluntare ~i involuntare, unei lumi care nu se vedea pe sine debe asa. lara cum perspectiva timpului scurs ill-I ala-tura pe Ion Chica noua, Cll coara ca el insu~i fusese martar ~i actor in spectacolul istoriei evocale. To ttl1 devine istorie. loru1 se schimba in lIIdistinclul curgerii temporale, dar inainte de orice moda, pentrll di nimic din ceea ce ii eSle ei, madei, specific, nu dcpa~c~te vremea in care se manifesta. Moda ;;i toare ale ei sunt Cll IOlU} vremelnice, ffll-a mmic arusroric, rara spiritualitalC vadil mctafiz.ica, nobil-u·anscendenla. Moda $i ve$mintelc nu sunt .L1lceva decal expresic fizicfJ. a lrecerii umpului. abia la urma pOL

riobandi eeva care Ie inrude$te, imperceptibil aproape, Cll

misteru) poc7jei. Tacaca, imbalsamak1. in padumu! delicaL al clcsuerudinii. descrierea cuminte naraliv a ceva devcnil exotic prin confinut: "Pe-alunci {anna i$liculUl?lu era nu.mat °(antazie, cum t'~le astlizl cu j)(i,lanil.e. mal nalte sau. mal scU'rte in pere/i. mat rolunde. mat gogonete sau mat lugraete, mai Ian sau lIWI mOL, dupa pofta (iecul: [weare lrebuio ~a poartc iillcuL dup(/ teapa lui. • Sehimbarea cste sesizabila eu u~urin\.<\ in moda ca arart, de 1a ~lic La paHi.rie cste un drum nu nllmai istoric. marcind, bunaoar-a, dislocarea influcntelor otomanc ell cele apusene, ci $i lLnul al uoor dislocari rnai afundc, in mcntaJitate ~i asta deoarece "Pe-atunel (onna l~'liculuj ?Iii. era numai 0 lantazie, cum este asta.u cu pei.liiriile, mal nalle sau mai scurle in perett'. Moda esle allceva ~i mull mai mull ca insemnatate sociala. mai coreer SpUS, ea sen'ca ca supon de lUseqie !ii de proiectic in social, odau ce: "[If!caTe Irebuia sa poart i~ljcul dupii teapa lUI. ~ prozatorul exemplifici detalial cum anume se rega.se~te teapa insului $i fonna i$licului. Astfel .. Boiezi.i cez lmen ~i eleganli p feciorii de boier mare purtau in cap un glob '·otund de hiir~te

tmci.rie; 1narimea aeelUl balon era apr-oape patru coli in crrcum(eren.lii ~i atlea La unul din poli 0 gau1'ii pc unde intra capul pana dasupra spnneenelor, ~i la ceLalall pol un fund rk postav de marimea ~ (arma unui cuib de riindunuii, de Ul1d.e boierul, ple(a7/.du-~ n*l gatul La dreapla, pulea SO-$i apuce 4licuL cu palm dege/e.»

Asta in eeea ce prive;;Lc june~ea boiereasdi.. SenecLutea aristocratica era altfel: ..BOlen I mm in varst,I purtau ~lic lol alat de

7776

Pcrsonaju\ istonc Tn litcratura pa~opllstA

umflat, daT s(ern nu em intreagi'i, em (iiaLa lIell!d onzonlal, eeva mai SUJ

de eercul eel mare, iOr pe atel $es era inlins Uri (und de poslau. I$bcul aeesta se lua dm cap cu aJutorul GmILndunn' manzlor". Diferen~ele

sun! relativ greu vizibile. manmea i~licului era aeeea~i (" EOlnii mai in viirsl(/ purtau i$lic 101 lLinl de umflan; direrita era geomeuia podoabei. junetea puna un i~lie rotund, la cei varstnici sfera aeesluia nu era intreaga. ea era tfliala neted oritontal, varful i~lieului devenea ~cs "iar lie acel ,~es era inlms un (tmd de postav·. Direrita era $i folosin~a: tinercwl eel navalnic "pucandu-$i 111 galulla drea/Jfa., PWf'll ~ii~$i apucI! !$hcuf cu pal/"II dfgell'" in Limp ce varslnicii I$i luau islicnl din cap solemn $1 respomabil ("Isltcu acesla Sf lua dirt coj) rn niulond amandU1"01 m(lnllorl.

Si deoareee fit'C'.lre "trrbuuI s(i poarte 'SliCIlI (/11/)(1 lea/Hz lni", islieul prostimii era altfel. mai mic. mai smeril' "Calem!fli, CWCOlasn, slugzlr de dwdirrtiluL rall!,f12lor bOlerl!sll ~i negus/rmi ret mmi

urlau i$!lr mic. dr lonna unui bal'can intal's rtf. g"m III jos \~i de lin dzamefnl. TTlllll-mllll de () !1l1Il1/lnlc dr co{ $1 daslI.pra 0 /m"111/ mme In palm col~lLri, umpllltri rll lilwd'(1r SC/1l prir de rat. .. Ae('la~i lucrll il spline ~i Nicolae Filimon: "Islie'ul cu palru col/un (// man'lui Ier::.t-bn;m piirm (I ,,.(/n/Jlr/ /Wiflrillllrll nob/f'ln fHlI/)I"(/ ((ICluIN rte

cazadiu a cOJocaruh1ll wbriTf. rare. Ln nindul C/, pr/rea rii rlisf)re/llie$le canula C11. roala a bogaswndll1 $i r:alfJa(ul d.. blana a( m-mfMI ului !lnl$imgiu. (FiJimon, n, 1978. p. 96)

in ceca cc pnVe$le reswl ve$mintelor, aeestca se Inla~i~eaza oehilor no~ui iOlr-o deplina eurgere policroma, agrementalii eu vorbe uitate demull. lata 0 imagine de 1'1 cunea domneasea a epocii prepa~opLisl(, in deserierea de mare vinuozitale a lui Ion Ghiea:

oierii cei mari .Ie imhracau Cll cea9m rosil Cll mesi, papuci sau ciz.me ga{bene de me$tna. Cll baht! (Ism(tl, intoTS in sus $i (ara toe; anfiriite ern de ghmne,nl, de filmie, calemc1uni1L, mlnie, selimie sa·u sevai; se fnctngeau La brat!. cu $al de Illd1i: vara, fermenenua scurtii, vara ,~i iama, sC'Urteirii imbltlnitrj (U pacca de samur, singeaf> sau cacom; fJe dasujJra, giubea de postau srw, la liiT7Jatori, bini$. La alOlul1 $1 la ceremonii, jJrolijJendnd(l ,II' 11l'li{il /Jurtau pI! cap KUgiumml de wmuY" ru

(undul riP po~trw 1"0$11.; vara, (eregea, si iama, can loS: bas-boierul/Jllrla

78

Boien i ~i boieria la 1848

hanger La brcw; bourn! (... ) stall. imprCJurul domuulw C1L bas/oane lunlP 111 m('na. NUlnat vod(i ru belzadelele jJUrtau (imd alb (a gugzuman. La zzle man. dom1wl imbraca cabamla, care era un fel tle contoi ell. reaprawn de fir it nt pro/inm de smnur. La almuri, boieTi; eel man Tnp'rgeau caliin· pc Cal ariipe,rtz awpenli ell har$a mare cusulii eu fir" Chica, I, 1967. p. 350 ~i urm.).

Dintre preocuparile boterqli, icri ca ~i aLi, un loe de cinste it OCllpau parLidele de vinaLOare ~i ede de eehitatic. Radvancle cde incapaLOare si animalcle dinlrc edc mai exu'avagalllc lineau Lac. ,l~a cum am mai ~PLts. a ceea ce an regasim in lllmca \~purilor

IJnsLre\'olu~ionarc Cll ale lor ma~;jni de lux. vile largi ~i

romenade tranSCufopcne $i transamericanc.

"8olnl nO\~(,l1 pI' alwUl emu mm to(i ual1dlun mori ~i calare{i vestl{l:

It placeau call m'iibe..~11 $1 rmguTf.:Sli; aveau PO~lallO(lne de cau' $ase $i opt «(l/ roTJUine~/1 lU{1 ca znU'II, {meau pl1n curlt ~l in (asa ram, IUpl, 11.1"$1.

l'ldllm, corln, prilllghelm1, com, tnt [elul de piisiirir de lighlOGlll! Ca sa n!l {lla Meat catl!u(t r{'lelmtlill, VOl amintz ainil zavaLI (mo{o.~l), eli I

lilli'll dp 17wn. m lui Cri/;ol1l'-lIndll Chua, pe (Me ii hr(tneG ({l. s""i put ~/I II! bala pimri {a muarle rn. ur~il. Cd.nd .Ie dlldeau a,:,Cllumea spedaco(~,

BUCll.1"eJlli to/I alergau La ColwlmG caTe cum puLea, pe jos, calare, in ((1m/a, il1 Cflle~eii S(Z1L in ll'leguta: i$lluau merimte de (lcas/i ~l eampul dl' la Ubal- panii la P{umblllla prirea un b(llel. Emoll/Lnll,. fOcoandor

erau La aaste luple lot alat de tlil ca $i ale damel{)T~palllole La luptele de

os taros. • (Ghica, 1. ]967. p. 362)

La vreme de iarna. middlc"<:lass-ul din romanul Ciocoii vechi ~

noi i~i trecea VI-cruea mai mult "inch4i tmn case, $Z serile cell! lu.ngi se pelTeceau in liiare; abia Jacii muon .Ie a.dlLnau mOl mu4z la 1I.n lac spre It jJovesli cete re .Ie inliimplttu in reT'cul. restrans a1 mahalalel Sfl 11. spre a fum

inlre ez rontma, manasul $1 cureluso." (Filimon. ll, 1978, p. 98 ~i linn.). Proupcndada i~i avea propriile pLaceri. Dad astaLi evghenisita

patlli"a a eelor instari\i nc seruleaz.a din dosul fumuriiLor geamuri ale m3$irtilor eelor de lux, apfu<lle de barajele lammiloare ale sislemelor de alarma care nu lasa mai nimic sa rni~te

nmprejurul lor, pe acele vremuri

9

Pcrsonaju! iSloric in Iitcralura pa~optistll

"fLlunCl insa, ca $i acum, boieni -$i oamenii cei cu averi mari s, osibeau foaTte mull de papor in petrecenle lor." Adica "Boierii se

primblau in eale-$tt $i butei eu anuri.Le poleite, spre a se deosebi d, neguston. Podul Mogo$oaiet $1 al Targulw de Afan:1. emu ceie de eapetenze preirnbliiri ale boierimii. Mesele ~i petrecerile lor se fiiceau in familii mal multe adunate La un loc; rar 5e intiimpla sa mrinance pI! gn'idini; dar fi atunci pre(erau griidma lui Scuta, via Briincoveanului din dealul SPlrii # gradina lui Belu, de langri Viiciir~ti, spre a nu da prile; llorodului a surprinde ureo nemvHntii a lor $1 a li 5e pierde fmntr-aceasta prestigil1l.

Boierii Cel tinen, din caura stranselor relallUni ce aveau cu fanariolii ~l alti venetiei depravali, conlraclaSl-'r6. incci dupe atunci 0 mullinli! de viczuri, contrane cu lotul modultd de vie/uire a boierilor biitnini. Sania mitologicii a lui beizadea C. Caragea, fiieuta In forma carulUl lui ApoUon, $1 eel' $asl! cerbi ce 0 trageau, con/qul eel de postav alh bliini/a u samur de Mosea, hangerul cel semiinat cu lmlzantuTl f1 gugmmanul

de samur cu {undul alh al acestw (romos pnncipe, precum ft ,"oehiele {, nepre{uite, $alurile $i (eregelele domm/Cl Ralu intorsese aliil dR mull capul juntlor boi.en $1 COCOfme, incat de mulle on vindeau mo$ii de mare prel ca sa lmtteLe luxul $i slrriluczr('(l. acestor prinC1/JI riisipitari.. Riiul poale ai or i (ost mai m:c daca s-ar (i ()jmt ari; dar triala scandaloasii $i

depravatiunea luand proportiuni mali, in(estarri $i demoralizm"ii pana un mare grad societatea IntreagiL"

Cu simpre romanlidi, Aleeu Russo c.ritidi ~i el clasa suspusa. Vitupereaza! Nobilii autohlOni de prill r~i i~i mangiie toata ziulica eu plaeere "barbile lungt, iar eei mai lineri l~i rasuces mustata. In afara atestor ocupapi sunt "nuli perttru societati' (Russo, 1974, pp. 192-193 $i urm.). Singurele luemri care ti anima sunt, inainte de toate, fumatu} de "ciubuc dupii dubuc', apoi, aceia$i, iau Mdimineala #. dupa somnul de dupii pram dulce{i (mitlunat obicei!)" , mai apoi sorb" carea turceasca, batJowrindu-$i Cl.L

toata energia moldoveneascii tiganii $i slugile"_ Nu lipsege, vezi bine, oiei jocul de carli, 0 distracp.e a tinerilor similaril discotecilor eontemporane sau cluburilor de joeuri elcctronice. leri, ca $i azl, iune~ea se aduna $i mai apoi "se G.$eaza metodic in jurul unci mese d, 10C $i merg /)e urmele babaciloT ari. cascii, bliistamimd neviiliimiitorul IG.$i,

Boierii ~i boieria la 1848

caTe nu le poate da nici a petrecere". lndividualisffiul mercantil, neator al lumii celei capilalisle eSle, la rfuldu-i., vituperat prin a..egorii explicite: in la$i "fiecare wsii e 0 cetatuie inarmatii cu !£pt , olll$ul. in lntregul lui, este asediat de "limbile ascutite ale tuturor partizanilor, auit fel1lC1~ti, rat $i Mrbiite$ti. U$uriit(ltea $i vorbele Tele sunt indeletmctrea. cucoanelor $i lenea, deschisii l.clTOmotelor striizii ~i llouttiplor Grontce: m.oravurilor, partea barbalilor."

EroE civilizatori nu lipsese nid din eapit.ala Moldovei: "Ciiteva ersoane imestrate cu ((lrmecele figuni ~i ale spmtului, care au caliitont

n capitalele man, au trrut sa inlmduca $i in 100$i bon-ten-ul ,II

marlierele elegante, au vrut sa (orrnez.e salDane alese" de~i a$a eeva este greu de realizal "intr-o societate meschinii $1 plinii de tJOt-bani, C(/ (l

noas/ril'. Un f:xemplu este salonul doamnei Elena Stllrza, "renumit", "urednu de a fi cunoscut $i cercetat de iewm". AceSLa este ., camplonul b071-ton-uiw ~I ai elegantm eurapene". in od~\ile doamnei ~Iena 4 qtl primll CU toata amabullatea $i gmgti.$iile ccrute pentru a {aC(' onorurile unei case nobill'. Cu toate acestea, locul ell pricina "a {ost ~l este ziime /inta sage/llor neputincioase ale u.nei invidit tare prostute"· Dum nealor sun l du~m(lno$it", potrivnicn", .. calo11lnwtoriiU u

mteresa I{ . dori nta lor esle .. sa diirame talonul acela prin sarcasm". in saloane, protoeolul aminte$te de acela din lumea apuseana,

ell deosebirea di majordomii ~i vale~ij care fojgaie prill casa sunt eMeriti. Sunt rromi, adidi. in palarul lui voda Caragea, ffiosafirii se a$eaza pe pawri, mal apoi se ive~le \iganca

"bine imbriicatii $1 /JuTland 0 scurteicii irnbliinitii, cu gulerul r(idical In SUJ ". Aceasta se prezinta "eu ° lava plinii de dulcele de toi (eiul; dupli dansa venea alta Fzganea tiind 0 tava CU 0 mul(ime de piihiirule cu vutcii. d~ lzma ~l ciiteva (ar(urii cu mlgdale cura{ite $i cu niiut priijit".

Dupa ce toale acestea se arata oaspetiJor lui voda,

"indatii apoi intra cafegiul boieruiu~ imbriicat etl un m.intell ostav negro, cusut cu fir, dar (ara miineei, spre a llisa sri se vaui brat

sale albe prin CQl1la$a de borangic sub(ire $i re(ecato cu bibiluri; mijlocul lw, welt $i mliidws, era incins cu un $al de matase viirgatii, ale cc"irut pxtrenutall atiirnau cu gralie pe $oldul cel stang al pinorulut; potunl Sat

8180

Personalul ISlOrie in literalUra pa~()ptlst·,

de postav vl-$tmu, CIt lurzectl de fir; IImnelt Cet stacoji1 F (esuL al TO-$tt CU /'u.ndii de ibn.~lln negrn, n~ez.al pc cap [u mrhelana cea mmunalti 4

!(ll/,anOlllor, /6(e(l.1I dm aal June ~1;l'Vitor un Canimed care ar (i puivi atata gelozw veclnlor z.ei din OLimpul LUI Omer. El venea C1/ 0 tava d, argmt in Imina. pe care erau depuse, in za7funle lor de (illgran, "wi multe religene pline de 0 cafea de ArabUi spumoasG ,~i !Jarlumalli; dUPll d(msul intTn Clllbw:ciul eu Clubure!e de anlep,ll de 2aS071l1e, dm aU: ciir,

lvlele implule afimat cu lutUll de eel mai ale~ IC$eau ncm de un {urn mirosilOr. lnlmrea :,ucce.nvii a aces lor serl/lton fonna. 0 reprczenlare pllorealrii niT/oscand (otme bme Tl!gulele iemrhlei. ca slllf(1 de rasa mare,

I Sf' durelill mal intal In belzodca Costache, a/I(II gratial la 10(1 allallt. 51-$/ Implil/fa It dal<mlle eu elegal){ii Sl t'X(/Clllale. Teruwuindu-se reremm17alul cafe/et, mosafi111, en oamel/1 1'1] lrcbun, incepurci a lIorbl pollt/CCt ~I a dISc uta rk.s/rrr pmUlLite cc se pregiiteall penll11 I(lr(j" (Fillmoll.II, 1978. p 100)

ORN;iELE ~l LUMEA LOR

Vasik Alecsandri se prcumblfl prin spapul ciladin ie~ean sa \'ada cum Slam. Z','u e prea bille, ~Ct!tel(Llte :'ldlri', zice barduJ "ce se gasesc in CClct{UZC SU71t toate mal mllltwu maz pUI!1l pttstrale in

inlregww." (Alecsandri. 1994, p. 81 ~i mm.). AJungc langa "Tumul C1'admr de deam!JTa jJOTlu" ~i baga de seama cil "poale inc,i SilLJI mu.lta tfff'me de rll~r(l elopotelor in lipsa pnle;iloT de riizboaie. "$ocote$te cam ce <lnume ar putea fi demn de interes: doar "BlSenca in care sttnt porlretele a lui Du.ca Vodti ~l a familiei sale" poate fi obiectiv turistic, accasta "se (lflii inca in bu.na stare # menlli a (i ariilalii. ca una din (ele mal n/mente Clf s-au radlcat in Moldova in veacul XVi!". lnteresul i sc anima brusc la vcderea bucararici cdei vechi "re Sf velie aproape de dO/JOlni(tl, in dreapla ", cuhnia ii pare a fi "rea mal curioaul F mol

zrmd7/lCCt de insiimnat" $i asta din cauza unei boJl-i care e "sprintenii ~l alcutw/a de trei bolti eleganre, ayezale una asupra allia t'. 0 pretIUuieste arhitectural ~i pe dal1i se lasa cuprins de entuziasm, se rat.acC$te in admiratic din aceea hiperbolica, se pierde Cll flIea a~a ca noi, scepticii de aLi, pe dat<1. murmuram 111 barba ~i zicem.; ~!Hijl, mal, ait de Tepede SI! lasii cUlnin~i de Opll1msm jXI§oPtl§til, ce de

Or~e1e ~i lumea lor

mtuzTasm conslmetitl il wlTmer/i, ee de energie din nimic ii (riimanlli"; $i pe cand ne spunem vorbele astea ne t-a~ar in mime ceIe ce Ie spune Peler Cross in "Dilema". nr. 438, din iulie 2001, despre faptul ca perioada comunista ~ a lusnl 0 nrnprentli tolal I7£gatillii a~upra wlturii wmfme". ~ zice ca ne-a lasat un soi de bleojdeala ftinuala pe care domnul profesor Lawrenct' E. Harrison, fast director aJ misiunii CSAlD In America Launa (~i care acum ­iulle 2001 - eslC senior fellow la Harvard Academy for International and Area Studies) crede ca hOlarnire$te "dislinrtia il//7I' culturi progresi!.e (progressive culture) ~I cullun stn/ice (static

ctllhtre)". \{ai aproape de progressive culttlre. cona.~ul Baw se lnnacareaa pe data in [ala bolpi accleia rlin buca!..<1.ria cea slrftbuna care ii pare ca "samttna (I fi lucru (inrapluit, n n ) demnm W:niu a lIiizdultulw, znr 1111 de om." PriVlrca "a scormone~te

melanwlica ~i vcde lucruri de mirare' "!n/rclli" cuhniei "!J

mlaunlru S1tr1t nf,r;t1 de rum )I ll/cesc ca I/lnnno'l'a; (orma sa estf'

rotunda ~i bollll'e atal de mdrazn(;a!rl, ea tt! mzn eum de w' tille in aer ,II mm ales cum de ~-au In!lttll cu ell'7lu:nturile, ((irci a fi binat !lici de (I!Ja,

l/In de /oel/ri, 1l!C1 de Cltlrelllurc?" \1ai multo turiSlul nostru se la5a luprim de rf'lleqiil<- cele inalte, ~e lImpJe de rlletttfiziclIl in cheie fortuna tabilis ~i ia in l-asp,ir i~toria mare pnn eea l11~mlIlI5: ~Un

alat d01ll71esc, l.calm ItliitOJ man in tiz m'/J{tiTl, cadi' ill rUl7le, cand

(/prnapc de ('/ 0 biatif burrilcine. {lira nici un slwl'7/ir IStone, sui p.. plC10are dupa sure de (lni! Ce sujel mt/gulilO1' petllru ga~lro7loml! Ce iZ1Jor

bogat de ule/ adanci asu/JT(/ de$iirliiciunei miiril'e{oT ltunC$ti pent iloso(i! ..

Merge(m) mai dcparte. ne ratacim pc la 50cola. in mahala, acolo ne preumbIam ,. in II'/! douct $iruri de bordeit ee se intind pe marginile $oselu". Realitatea islorid, via~ cea care se vicruie$te, vorba lui Gore Pirgu, se ~aza in curmezi~ul visanJor, a dorinteIor de mai bine, de mai mult. e ,~a ceva ca hoteIul Hilton sau flJ1l1a Solectron In cont.rast Cll cine ~t.ie ce [abrica de harLie gudronata, ramasa In mahalalla industriala a induslriilor de stat "a caTom In{atl§are licaloasa. (a industrici slataJe de ali ~i a mahalalei din 50cola de atunci) "n1l raspunde 'nlcidecum La Ideea miirealii. ce

ra$ligasem de ora$ul Ja.plor. uind it tH111eam de /)f' varfirl RaP/del". Pric~a pentru care uratemia Sf' mstallreaza unde fill t.rebuie suO[

82 83

Personajul iSloric in literalura p~oplista

cra~mele cele proasle tinute de "jidolJi slremfero~t. Si ce fae sLrem~ero$ii de jidovi? Pai, praclid din greu capitalismuL, fa nego~, industrie, dau credit $i tirnosesc band, numai Illcrllri Tele. Cum privim la e1emcnLul romanesc de la mahaJa, dinlr-o data eele bune se aduna, rduJ se sub~aza, piere precum 0 bucatii. de ghea~a in canicula verii: falii de strem~ero$enia semita, locllin~elor aJor nO$lri "se d£osebese pri71 un aer de rochetarie ce mul!.G.7MJle privlrea; fJiirelli lor sunI viirUlli mai cu multO. gri]ii: u§el£, obloanele, sliilpit de lenm care se sfmJin stre~ma sunt [reul/i ell. l1t1sip galban ~i lucesr 1Je!.el de departe; prnpa i71guslii Jl euratii te indcamnti a

Ie Q(bhm pI! dansa, ~l perdel.ele albe ee Sf amtit la [emlTf iii insuflii dOlin/a de illl'm i71Launtru. Casele romimllor SWlt mici ~i J)lri{ute fa mite gtllerim. .. ladra clim aici se raSlOaTna daravcra. viziunea de tip progressive culture aluneca pc ncsimrile inlr-O static culture, isracliWi dati buwa $i freamala economic, economiscsc $i inveslcsc, $i rOl a~a pfma cand, ell lrecerea \Ternii, capra vcclnului ebrtu devine tap ispa~lTor Terapia resentimcnlelor economice prca pupni 0 pricep, Ion Chica ~Lic cum ar fi sa fie aceasta. ClItare ins june, lIll bonjurisl animal de idei capilaJislc se inLOarcc din su-ainalale $1 sillgerul culIirescu nu pricepe de ce \'lea eJ sa se apllcc de pradllqie in lac sa-~i caUle un loc prin canteJariile domne$u $1 sa se tad bugetar ~i nll ulu'epnnzator. Sa-i ascllitfun cum sporovaiesc amaodoi. de pardi ar [j slugerul un c1ilarnai lidel sindical la 0 inlreprindere de Slal In sporovfuaJa mitingista eu invesulorul ·prival. Doua lumi: una progressive culture, aha stati culture: la fel alllnci, la reI aLi. Sa-i asculilim ~i sa luam aminle.

"- Slav/i DomnuLui cli nil. mi-a venit ~i mie in gand sci trimit pe fiul meu Pat/Lache la Paris! Totdauna am zis cii tinerii (are invata muLt s, intarc ctl eapetele 5tricate. Sa vrei sa fit rob ea ilo'ii lui Platon in loc sa. cau/i sa te [aei bOler mare! $tii ee-a lis Anslote~ ii vei sii. te pw pe mundi ,5i sii la~i pe pro~ti $i pe neinvalarl sci fie in capul trebilor: deputati, senatori, minl$tri; sci invarteascli calemurile $i tara, ~i dum"eata sa dUel sci intorci moam d£ [tiinii ~t sa tragi de wamele plugulw?

- De la PltlJon panti astiizl au trecul douiiua. ~i doi de seeoli, in care IUmRa it lucrunle s-au schimbal. Alunci 1llunea era robie, ,H robia U7lora

'a cOllditltJ.nea mdispensabiltl a libertii(,ii altora; atunci !e[ft,rson David

Or~ele .}l lumea lor

ar Ii putld %ia ell drcpl, ea politieii greei, eel «robia era paladill Merta/il»; iar in ucolul in care triiim l10i munw esle condlpunea bbertii(.ii. Aslazi oneine se simte sal! t'OleJte sa fie om trebuie sa lucreze, sa produca. Omlll pe cm'e averea ercatli de dansul smL ramasa de la pari?lli °l/JUne in condilwnea de a putea subsista rara d£ a munci eli puterea bralelor lucreaza ru pu.terea mteligenlli; drua nil. sapii ,H nu bate c IOconul, Sf'dii La 0 altii muncii: dmge eu cuno$lmtele sale 0 Industne, Sf:

dii la studiul $Iiin(elor, [ilozofie" literiltn; se /cue dllmi.lt, mecanIC sau magistrat" (Chica, II, 1970, p, 44)

ladlta aIel cum progres,ive culture covar~e~le ~i.alic culture. Numai ci problema israelila esle vazulIi d(; lon Ghica ailicl. ea nu lOlrd In cheslillnea de mai sus, munca 101- nll e la fel, e aJlceva:

"TalelltlLo.wl 'lOStru pletor Origorestu a espus, acum ca/iva ani, Wl lablou in ((n'e, eu JJfmeluL Will maeslrlL, rep-re:zmta un wrmaro, (un billn): mlLltim~ de ltiram romani, bOrbali fl [emet, vcmd Cal, b01, oi, poro, piisan. OUti, unt, zanavaturi elc. ~i numai ovreL se vad umpiira'l1d, adel.lar tmns pe fapt. A1' %lce cineva, fa vedereo acestUl

Itlhloll, cii in Romania numaj ovreiul cwn/Jiira, num(Li el este onsumator? E,roarea ar fi mare, Ovreml fumparii in adevar, dar

cumpiirii nllmcli ea sii vnn.zci a doua zi, ii dacii pictarul Ilostru ar fi :ugrrivlt piJ.rerhea ruestui tabfoll am fi llazut, in PM/a S[irnta Vmen, Oltreiul lIimzcind romanilor dm ora,~ (ceo ee cumpiirase ell 0 zi mai inainle de la larani in iannaroe. Oureiu~ in genere, nu esle nin

'oducator, 1~iC'l eonsumator, el este numai precupet: cumparri cfmd giisqte pc om la 11I;lJOle, co. sa vandii scump. Hr(ma ovretului este /JUlina, mamiiliga ell. douci-trei [iTe de ceapri sau d£ ustumi: el nu are trebuinta de hranii subslanMlii, fiindcii nu se OSterl.eJle muncl71d, nu cheltUlC$l putere 1n~chiularii; nu ehellUleJte cu imbracii1llintea, di.el nu line la (Urritenie, leapc1d(l llama de pe dcinsul ~1 ru,\71za dm cap numai cimd e bueii(ele, OcufJcLliunea lui esclusivCL este a se tine la panda, tmtmd ehiorc4la punga ~i la neeesilatile mm{mului sarae sau eheltUltor.· triiie~te

din sudoarea ii din nen01'ocirile romiinului muneitor. Pu{ini, [oarte purim ovrez sunt meseri~L: eroltori, l.idan, dulgheri. liimplan; mul(irnea rea maTf sunt careiumari, e(imritmi., zamfi ~I samso,l'i - nin unul plUKar.

84 85

---- -- - ---------------

Personajul Istorie in litcnltura pa~oplista

Comertul, astfel cum .~f! pract!ca /a nOl, in IDe de a Ii sen'llorul Sttpttl

at frroduc!ilmii $i at consuma(lUnii, s-a pirul stifj)(,nu/ ~1 l1Tanu/

produr/ilontlui ,f! ron.Hllllfllorulul, intr-atat iural agricultor41,

produ«itorul n051ru rel maz serios, rnunce,W! numm $i numoi ca Sa Imineoml lraficul brm /11m; In71~te ~Ie-!)liind cu groaul mornnzl ul crillr

rand nzmf'11i nu-i va plltea seoale /)jata lno$U' din ghearele dimalarului" (Ghica. fI, 1970, pp. 468-469)

Tarallul merge a~adar fa iannaroc ;;i acolo \inde ovreilllui car, se cluce L u maJ'fa "in PW(I Vimta \lmen'~ De ce ntl merge ~aranul acolo? Prohabil penlru ca IlU <: renlabil ori penlrtl ca nu e obisnuil. ComerpJl nu [rebuie sa fie sen'ilm'lll su!w$ (II !JI"O(llIctiullll~ ci Ilurnai al COJiSl/lIUl(lImii. dcoarecc taranul, COl ;;i sus pornenila filbrica, produ( ca ~ii vanda, altrel de ce se l1lal ostenesc. Tirania comeqlllui fara de pro(\l1cator pretinoe pre[ mk ~I calil3te bllna tocmai penrrll ca ('sle srrviloarca conSllmatorlllui Cum anume al plltea cineva mllnCl altfel decat hraruno trancul banllilli este grell rle ~PLJS ~i rleo imagmal. E la fel ca ~i silualia a);la rand curare domni de pe la lAS - Irrmdc rlc stat - sau de oritlnde din Illmea sallllui ~(' aral;\ v(,l'h;') 1 I;) clllI,iuni r<loiofonic(' si reI' prer mare la grail NUlllai ca cei clill Pi;j~a Sfanta Vinel-j VOl' prel mi, ~i calitate, si atunci ovreiul \e confonncaza:;i obliga prorltKatorlll sa ob\illa rccolte mari ;;i oe caJilatt:, altfeI. daca nll face asa ceva, "Ir(ll(!~, G,flejJuind (ll gmmJi. /nomen/ltl mllc cand nnnenl nu-i T'n /Julea scoale biala mO$ip din gheare/r «Imatarulut.

~a e capltalislnul ~l £Ill altfel. llumai ca, de data aSla, sCrtltindu-I, Ghica se intoalce dillspre progressive culture inapoi la st.atic culture. Oriculn dinamica, progresul, trans!arja de la stagnare, de la supravje~uire ~j incremenire la schimbare socialii presupune 0 crqtcrc pe ma.sura a diversitiil-ii. a diferenl-ierilor. a cromaticii rnulticulturale ~i multtetnice. Ora{iele dcvia sub ochii ingrijoral-i ai nosLalgicilor pasej~t.i, intor;;i spre trccUlul de mariJ-e Si spre santi pur etnie ~i, de areea, moral imbatabil, 0 lume a Sodomei ;;i Comorei in care domina slrainllJ de neam $i ciocoiul rara cele sfinre Numal ca. dinco]o de sentimente, peste stari ~i ofuri, peste privirile incnJntatc ~i bombineli]c nemulrumite, clivcrsitatca \'ielii urbane da culoarc frazci. sublntinde

O~cle $i lumca lor

llara~ulJea. privilegiaza ana care, jata, sc ive$te din asemenca eVCldari din omogen.itatca ideii in betcrogencitatea vietii celei de ob~IC. Pana lui Alccsandri capata liLOl, sCliimra se invioreaa, dt:~cnppa ;:llrage atcn pa: atunci cand ai ce spune $i felul in care spui deville mat performant. ImpulsuJ spre ideologic cade i~tovit

in bra~ele anei, di\>eul sc retrage $i lasa loc placerii liberc de a po\'csu. de a arata in scris $i £ISla chiar daca nu-Ii place, chiar dad ip sunt amipatici subitc(.ii adu;;i in pagina. Sau poate di tocmai de ,lccea:

"Sil/1Cl'em itwl bOT/em $1, fii1"li (I mai enala In zariaI' doell ~Cl71(ul ce

i /l( Iwgltltli IlTll$ul sluje$le de {cml(iwre, sa ul(iem rare va fi obieclull'l'l lIlal rararlfr/S/lC ce nz~e va iTllii?i~o? [. .. J

UlIttle lUI nu )Unl (lll<i deail nl$le lungt.gall'm de eOI1/rastun, f.iingii

I ((/WI ml({i )1 /iuiloasii, undf uire$/I !nn/n- ge(zmunle~parll' vro dll.:!iwl

tit' I!datll g/(imiidl(' UTIli pe5/e altn ,II lucrond inlT'O alrnos{erli /mlll/OaSll,

N'.:I () maga:lc m(zre ~l {mm()(lsli cu ferestnl.e lar~ }i lwmnoase, ill rnr

5lrciiucCJ( matml~cumill', lrrom.wi, rnslaluri sa/Jate, 7uvaenm (/r (lUT,

In(r-ll1l (llt laHI, tolle!tul de {ucruri de lux. Aproape de aceaslll illiainestl

II Idi$lfUi ~cri71l(1JI(/ cr: part! ai vOlqlf {/ fiirmii.ca Ireaitoni pn71 blileiril,

111(/77, !Jilllc rIe rarh IU sll'aeal, carel.e stau llt.$lrale pe la/tlli: ric in {eremlrii, IU('([I\ mar~av ee-O insufUi. dezgust ~j In care 7,1.11 jlodtl sll'em/uros .1/l(Jrule<u.ci JIO./imite rille. VI1lC pe u17nii a bacalie inghesUllii de panere LU

o~covc, cu masline, eu /)IPcn ~. c.l., in Tnljlortli ciirora ~edt' 1m gz ee 7,1.1/ ~

rip untdeiemn, ce priv~/e C7J pliu:ere la {urn ul eiubllculw j(ill,

rl/rllaindu·jt' pinlre ciipii(inele de z,ahlir, pmlu piipu~ele de smochme ~i

/mllre 1I7iilunle spanzumte de balta dughenll. Dupli dansn ~e araw ()chilur un ~opron de calf'Va saindUl'i pariile, in care stTiiluc~le fa pam

{uwlui figum neagrii a ltTlUI ~igan {eraTo MIL de 5canleie :boarii impregiurul lui, in vre7ll.e CI' el bllle luconleml w cioca1l1d peste lUlu # (anneaza un tablou (0.1 51' ponle de pitoresc. Mai de/)([rlJ? 51' rcidldi. 0

a.finea greceasdi plinil de {esU17 mmi, de {'lJ,Slanele, dClT figun serzoase Cl

,arbe lungz, de CClpete eu eealma/.e, carew slau impr~tiete pc lalrlle de la D(~re/l, Fel.egenele de ca{e, clubucile $1 nmghlLele glOaca rolW1 irwimnate

ill acea saW ~i fumul de liullun domne~te ill toala nOUl1mea sa. fa/a

Ileum 0 sp1leTIP nt'mlascii lipan de 0 tiutlungl11e rmnineascii. Aceas onrl(1 0 {rziollorl!l(, ('U adeu(iral origznalii $! se poale num! mag(lZla cea.

86 87

Personajul istoric in hleratura P~OP(iSIA

mai deschisa dedit loate. {iindca piiTettle ei despre ulita lipse$te11la1 intreg. En este impodobitii. in {afii-i cu bucaluri man pline de ltulele, lmamele, de Imtiun. pin launtru esle tiCSltil de dulapun. in care sunt intmse fel de fel de chiseLe cusute Ctl fiT, tot soiul de matanll de mClrgean sau de chihrimbar $i pnn colturi slau gramiizl de ctubuce de clre.fi $i tk iasomie. Marla onenlalii ce se vinde intr-insa, a$ez.aTea-i curioasii ~ mai ales figura caractenstlca a annanulut C8 /rage necontenit ciubuc ia pragul ~ii ii dau una aer slrain din care un zugrav ar putea face ·un lablou (oarte ongznal. ..

Aiel un rofelM Italian S8 lovl',lte de un cTc4maT jtdov; mal colo un oitor franter. se inghlOnte$te cu un ciubotar neamt; mal departe 0

modista jJansiana dci brarul unui ceasorntC(l.T flJiter,Peste lot locul nu ver.i alta decat stniinl ee znoa1tl in lIalun de ]ui.ovime; Insa romani negutiton, nu [ .. J" (Alecsandri, 1994. p. 79)

in Bucure~ti LOale seamana cu cele din Ia;;i, mahalalele sunt la fel, burghezia cste insa mai in largul ei. mai acasa. Sacagiii ~i

diru~ij locUlesc In disule invelite ell nestie din eartierul O~eta.rilor. Nicolae Filimon gase~te acolo 0 casa care "prj arhlteclum m de ordm otoman $1 p-rin mtca griidmii compusa din rzrbon roditon $1 flOTt, alriigea {OCITle mull biiga1"ea M seama a 'redflonlor. Curtea acestei case (. ), ingriiditii. cu uluCI de stCJar asclt1ite la var{ $i {o inalte, n nu pare sa fie ell adevarat ceva vrednic de luare aminte. ~i

asia ehiar daea "In partea desprf' fatada ulitel avef! pannaliicun aoblite ~l (/.$ez.ale cu maTe gusr (Filimon. II, 1978, p. 191 ~i Wln.).

Abia mai apoi luenlrile par sa se Indreple, u~or ~i ca din nimica toata, spre memorabiJ. lata:

"in mi]loeul ingriidirei era a poana cu dOlLa eanaturi. invelitii Ctl

strea,lina. ClJ. ulucz miirunitle, ca sii 0 apere de Jlncaciunea plailor. in vfLr(ul acelw inveli~ erau doi caprion in forma de sceptru, avand fiecare la estrermtatea de sus aile 1.m (oco$ luera' in lemn (oarte gras. lar pe a/ada stiilpilor emu sculptati dOl $erpi tznand cate un mar in gurii. n

Interioru I casei pare a asemenea altora mu)te din Bueure~tilll vrcrnii, adica

88

Or~elc ~i lumca lor

"un smgllr etaj (... ) impiirtit in dOll.a camere -$i un pndvor. lnvelitoarea (casei) em de olmu:, tar Ul cele douii punctun unde se llnesc doliile, avea cate 0 biiWii de fJiimiint smiiltu1la, rtl vlirful in forma de pasiire."

,radina estC policroma. cu pami fruetiferi ~i 0 mullime de fiori amcnajate in rondouli asemanatoare eclor de astazi: 0 bolta eu vit.a de vie se inalta deasupra. Bra7.dcle eu £Iori

"emu jJlme de garoa{e salbatice, ochlul-boulw. lemnul DomnulUl $i

{rrnba-rmelu,lelulw; !aT pe liingii ingrcidirea de Ire.slie a micei griidini $1

pc /Jrispa {(llelor erau (J$ez.ate lJ mulllme de oale cu magh~ram, indTU$al1ll1 ,~ alte lIon swmpe dupii at lWei. ., Mai mull inca "in umll drn coltunle curtn PTa un put (u roata. !cmga care Sf [onnasf' UlI lac dli

pii, ce sen lea dR scii.fdiiloare catorva rate mma1le$tl $i le.\esti. ~

lnleriorul casei cste aldituil dill doua camcrt:, una servea

"drept camara pen In!, CDnSf.l1.JMea prOlI1z.iurulor; zar rea de (L doua. dfltmalii jJe11tm loclllntii, era pardositii (pavaltl) eu ciir(imizi slJoile cu 1'(L/Hea rfl$1£ $1 avea dOlUi plLtlln lurt:e$ti a(ojJClite Cll saitele, penu: $l maralun de of. Aproa!Jc de [ereSIn: em 0 ma~(i de brad, aCOptnlli cu 0

p(inzii aUHi fU marglnlie de borangzc gaibm. pe core erau puse eatev fllrti 1Jnt/ peste alta, harlu dl' sms $; a jJlireche de ciilirnii7"i de olamii wr· J ub aceasta masii SI! vedea un l$li( Inveht i11 hartie groasii. 0 !)iirrche dc' fume turc~tl de sa[tian ro$U $1 () strachmii cu OIUl.

Pe piiTetele despre nisarit emu douii. /coane (l.~ez.ate pe 0 bucaui de stoft/" an15ii dfmsele II' af/a 0 sticltttii (U aghf'm.rnii, un 1/I(lnu7Ichl (buchet) d,

busuwc weat ,II caler'a spice de gnill; inr in [a/a acestor obiect de-oo/iune era sjHinzuratii u candelii ce ardea neine!?tal. dand 0 lumina slaM $1 melanrolica. Tavanul acestei caTJ'Uffe era de gnl1Z1 ~I uluci liP stejar, trumos lUCTate. Ldngti un all p<irl!le $i ((1m apraape de l(lvan era o culme pe care stpteau atam-ate: un antenu, 0 g'lUbea bliiniLa, nl~t ceae~lri de $al rO$u $i caleva roChlL Osebit de aceste mobtle ee indlcariim. mai era in aceastli ramerii 0 laM de Bra$ov, cateva Urcloare etl apii d flaUI $1 0 soba oaTha, deasupra c(J.reia era pILla 0 tava cu tacclmlLl dulcelil $1 al ra[ein. iar in lindele (le jos se vedeau cotroo gheme de [{ma $i 0

domaoarii W {lLIe.•

89

Personajul istoric in literatura pa~optlsta

A5a se arata ehiului 0 casa a c1asei de mijloe; In C(;ea t~

privl:'$te palatul domnt:sc din vremea lui Caragea, aeeSla fuses~

7idit

"pI' lont!llnM 51' aflr! tHltlzi rarele lui Bosser ," f'rt2 "romp us ([mlT-un si1- de case ell douii r!indun, te inrepeau din ulita lv1ogo$oaiel ~I 5

lennmau dinaintea raselor - genf'miultli Heriiscu, pI' uli{a numitii 1/

Scoall'l. Arhll(!1't !l7lJ acrslU/ palat. era vagii ~I nedelermmatii; l'rn 0 r.idire sall

r;riimridm' de 11wtmal in care se vedcall mOl multf' oraml' de flrhUeclurii,

imilnlr w. Cf all dt' 111m grnmlan ~I mai ?le:regulal. Fa(ada cc pnvea di.11

POdlt! Mngo,wairt ntlro 1/11 ba[rol1 in {O'l'lntl dl' rluo,~c tll.rrl'5t, mobtlal Cli

dWn1wn iI/mli(p la/'f/ate (,1.l railrea 1"0#1', ;/1 rm-e TII'llM ndesea JmncijJ, dl'\11 l,w W{f'flU(/ $1 riubllrul pnvmd pI' /rcalton

Pc /)(Ir/m de.llnl' Mnllloin' em WI ~ir de adiii III jar!7ul de dll/il ciilllgiire,rll, in ((Ire ~rdl'all ulirhii, nefrrii Ii irinlfllill r!OIllI1I'(tl Fundul (urtli, WIt /)(lTt('rL drs/Jrt' Hl'1a5w. era consacrat grnldllnlor tindel, meau amUl Im-ll de MilSl1' $1 11mbl(l, cn rarr se S/'n)(la domnitoTUI la

wfemmltili .~I it! preimhllin/r lali', 1(/1' in rata PodulTtl Mogo~oaie2. /II! D

flmg7llu' aproape dr Ilna surti wi11 ,en I, rm Ull :ul .n mjJlu, ((77T'inchlden

In il1lreg1lf 5fLU marPle palmi ce compunea re$l'd2n(n., $1 () poaTI(! mar, Illl1l/itii Pa~a CojJusi, (f' rrrllea dc' intTarea Imnelpattl. '. (Filimon. n, 1978, p. 26 ~i urm.)

Cit prive~te lumea care fojgaia prin palatul domncsc, aceasta aduna laolalm

"lot re aveo Bucurl'$tli ml7i inleiigent, rim mai lene~ $i mai depmllat.

'alatul era pliT! de boim \'>l de cafemgii de /01 fe/ul. dmlre can janClT1.fJ(il

.If deosebeau /)1;n (oc!lt'tiiril7 fmbw/.uiui {(rr, prin dew!le camp/im-enle fl /emenele rc fiiceau in drr>al}ta $i in stanga, dar mai (1.l seamG prill el.eganra (Iey/mmlelor /(liall! dupa ultima modli venilfi dm Fann?' lnterTOTU/ CUT/ii prezinl(l lIedml 0 panorama (oaTIl' wrioasii $1 variatli: in ml/lo( stau i1t$irale, raretell> $1 bulcrw boierilor; mm inlolo, vizwi! iw t'odli jlTrimblrl/l amuisam 1m/m!ratl cu cioltare custlte ru sa.nnii de aur': dll1fllntel7 unw ralld de od//I numal ru un rand, tU(frrl2l, amiiutH $1 satdrG.$ll 1$1 C1lni((1!1 (Irme[f, ,Huerii:nd prinlre din?1 (lite a a11f albanezii.

Or~ele ~i lumea lor

f,ti(ilmtr1.1 $1 afarii de poartii 0 ad'll:naturii. de papol din cwsele de lOS rcoJ(n g:um i(l invr1r1eiile si strlim/Jat !inle pehllvanilor $1 alc m(Lsce"innlodOl1l ,ltl, Simigill, cu tabialele for SferTce pusc pe cap $1 ru lnpodele dellf/f11!11 La subltoarii, impreunii cu bragagin }i s'aleJ)giil llrT/duli, flifeau

(Olllrlut w aiunanl $i ru Vilm.atonl de $erbet din rana?', (((11 pw1tW pe (flflfesun miri Ctt fUT/de stufoase de ibnsim si cami4i de bomng1c sub/m, (are lli5au sa 51' VaT-a pe fllepttlrile ~1 pe /n'a(e/{' lor gOlde figv.ri slmbollce

;I1C1llJtate, jJreculIl obicmuwu wniceru, ..

*

Sl:lr~il11 aici incursilll1ca noaslr~t prinln .: "tufecciil, ((mi/util ~I wliim$li" vrel1ui. pnnlrc ale lor arii albaneze, nt: su"ecuram clegraba pnnu'e "invrirteliu' >1 ,~tr/imbc1tllnle pehlwmulor $1 ale IIltlminnloT", u-ccem, la randu-nc. printn: "Slmigiii, eu tablale//' lOT

1[1'1111' Pl.Llt I)e cap $1 (U lnpodelc de lemn fa mbpoara' care tal, mceall,

un groav (ontraSl Ctl cei1aJ~ ClraCl, ell "afll1wrii". Cll ".t!tinuilan'l de

bel dm Fanllr" ~i deem laulalta cu Heliade RadulCSCll, a~a ca sa 11\1 llllam ,avorile lumii acesteia $i felul in care wale se 5curg in

I,raful Istorie\. Nadar:

"A~a l' lll/llea (Isla, (millor, rolundli ca 0 ClZmii: ({inti Ctl bowl (u(U/ot, cand ('l/ &J1lT(/ aiseal(! $1 ClI 11mba scoasii: (and nOU/I, (lind veche; cand (ir/Jllll, aind spar/Ii: cimd /1;1I1mfLlii,

cond scrilcwtii; ((ind motatii $i iustmtd, cand data pnn pulbere ~i jJri71 tinll; rand cu

(lura? tip ma./ase, ai.nd cu obwlii, rand cu P1ClOrui gol: crind in P1ClOrul asa

bOlerulul, Cli.nd intr-ai clocoiului; dmd elasllca, cand scorto ~l roulloare de gianI'''.

Timi$oara. toamna 2003

91 90

Personajul istoric in lileralura pa~optJst:t

Note

. Paharnicul Costandin Sian. Arhondologia Moldovei, Amintiri ~i nOle contimporane boierii moldomoldoveni, texl ales ~i smbilit, glosar $i indice de Rodica ROlanJ; prefa~ de Mircea Anghelescu; postfa~. note ~i comentani de Stefan S. Coravei. pp. 53-54, ~.u.

2. Costache Negrllzzi, Opere, I, Pacalele tinerefeloT, eclitic cntiea, ell sLUdill inlrodllcuv, comen tarii ~i variante de Liviu

eonte, EdllW<l Minerva, 1974, p. 108, ~.ll.

3. Lucian Baja, Douii secolc de mitologie nationala, Humanitas, p. 33.

4. Gheorghe Asachi, Opere, II, edil-ie CJilica ~i prefalii de NA UrsLI, seria ScJiilOn romani, ediwra Minerva, 1981, pp. 26-27.

5. Ion :\Teclllce, Opere. Edi~e crilld ~tudill Inu'oductiv de Gabriel $tr('mpel, EdllUI<l Minen'a, Bllcure~ll, 1982, pp. 161-162.

6. Cf Dictionar de tenneni Iiterari. articoJul LiteratuTa. Edilu ra Academiei Repllblicii Socialisle Romania. Bueure~ti, 1976, p. 249.

. Boris ?\'fihailo\'iti EihenbauID, Uuzia skazului III anrologia Ce este literatura?, Edltura Univers, 1983, p l.

8. in Tradlpa istoricil despre intemeierea stalelor romane~ti, Editur.1 Eminest:lJ. j980, p. 12, ~.1I.

9. E vorba de Cronica anonima t1dn~cJisa In lilllba rosa, descoperilii de Ion Bogdan inu'-un shofnic de la Kiev, III care sprc deosebire de toale celeJaJlc rela~illnl de aC{'Sl gen. partea care prive~lc desdilecalUJ MOldovci 5i arHecedeOlcie sale reprezinlii mai bine de jlUllataH: dll1 lext. Ea poale (i u~or daLalii dllpa randurile de fa sffiq;il, can: privcsc inceputlll dOlllniel lui Bogdan, filiI lui Stefan eel Mare, cieci din anij 1504--1508. Cum aceSl vOlevod era cliffinatul filllui lUI !,ran al Ul-Iea. man:le cneaz al MoscQvei, se explidi de ce "povc~rirea in selin desprc Domnii Moldovene5u", a ajuns sa fie trallscrisa laolalui. ell cronieilc rus(;~li din Voskrcsenskaia letopis. (eC Gheorghe I Bditianu, op. cil., p. 156.

10. O. Oneill/. Papa Formosus in tradipa noastrii istorica. Lui Tilu Maiorcscu omagiu, UULllre~li. 1CJOO, p. 622-623, apud Gheorghe I. Brati,U1I1, up cil.

Note

11. Traditia istoridi despre intemeierea statelor romane~ti,

p.159. . 12. "Singuml elerrumt istorie", ne spune Gheorghe 1 Bratianu.

"Wt'fJ i se pare (lUlD. Oneiul, n. n.) a menta 0 atcniie rkosebitii ea tradifte (lfionala, este amintirea papei Formosus, personaj real dm a doua

iumiitate a vearulut a.l IX-lea, trimis in Bulgaria la 866 rk Papa Nieolae I, pentru. a intan leg<itura intre biserica de la Ramo yl (arul Boris, recent Irecut la cr~tinism. El in.n~i a ajuns mal ttmiu papri intre anl1

891-896, iar lilJalitateo lui in Bulgaria cu Patriarhia dill ~(mst(lntinopol, care a adus in rele dm unflii biserica acestei tfiri in

depml!mfa arc!.el greci!$tt, liimure~te "treeerea de 10 praTloslattlc la latmle ", N: ~l-O amintef/f' traditia istoneil a (1'on iw a.nonim noldoven~ti. Asu/n-a acestei chestlum Onciul a public(/.{ un studw dpou.hit, afWnd in aluzia neasteptatii /,/ "Papa FannO!," a ammtl7'C a iJlljJre/urdniM, in care romanti din Daaa, ca $t rei din dreapta f)mu'ini, ;m/lflrl<'iseau soarta m~dl11Cloyiior dm imperiul buigar. ..

Dcspre ae(;Sl personaj gasll11 in istoria papaliUit-ii unnalOarele r:lnduri: "UnnaFll lui Stf(an a fast Papa FORJ\lfQSUS (891-896). in l Ta(a .w partlculara el {/ (ost deasupra ancarez mus{ran, tllLSll"l- Si ascetic.

'

la 30 (lJm/ie 892, I-a infOrmat Cfl impaTfLt pc J.ambrrt, fiut (tli Wido. l're.nunea pI' rare spoletanl! I) I'xernlau aSl/pra PCIJlel (( d/!"If('r/tf 10/ mm

utermrii, (islfel NI Fr!'l7nOSUS l-(I ru.gal in 893 pe regele german Arnul( d Carinlia (887-899) f(i nnulgii domeniul SfantulU! Petru din rnalml, Ilriir/a1' fre~ll1Ii". Amulf a dal unnarc cltemiim Papei, a weer;/ in ((nul 894 ltalia de Nord si, inlr-o a doua rampa-nip, (I orupat ROmtl. unde a primil, In (eomane 896, dm pmtea Papet FrmnoSlls (oroana de im,priml. imbolnilllmdu-se !l!Sel, el a [os/ silil s(1 s(' reintoarai in Bat'ann, im Lambert a pitS d111 nOll mo.na pf pmeJ't! la Roma. Papa Formosus (I munl La eateva wIJl/elmant d7lpci retragerea impiiratului. Prmtl'l.l (aplul a'/ lon rhemat inlr-a]ulor 1)(' .4rntll(. el allea sci fie in/oSlI piinc'/ ~i dllpci moa (Augusl rml1len, Remiglus Baumer. rstoria papiloT. £dilUI<l arlllepiscopiei 1'01llano-catolicc Bucure.5u, 1996. p. 138) srar~itul

papei a fast unnat de "cpLebruL /Jro(es purlalln Rorna 111 896 impo/n'l'a admmclw ~ sau. "Aces(a munse la scuTt intemal dupa II/erarM

impelralului Amulf. Stefan al VJ-lea, rel de-al doilea lmna~ ai pape' (re7ultal al wlci schlsme papale generate de confrunlarea dintre papalitate ~i imperiaJitale in epoca., n.n.) a pon.mnf tiez.gmpfl.YPa

92 93

..............

Personajullstoric in fitcratura P%optistil

cadavrului si juderarea luz 117 eadntlllnui cor/atiu roman, O{erind (lS//1i<

lin ,l/Jectacol rum/JIll, l'vIortul. im/mimt in vesmintelR papale, em a,WlZa/

in swuntil papal zar Irez episcopi au (ost siUri sa-l an17.c. in limp Ce unui diacon ii rroenea misiunea ingratiJ de a pleda cauza unui om ce amul/It pentru vecle~! care nu SI? mm putea dewinoviill .smgur. Procesul Se soldt'i. a,1rl cum era de aifejJtat, ell rondanmarea dejune/uluz pap(i, 1~ml(l/ii d, 'hiles/area sa. ill mod sunbolz(, ('ad-at/rul a fosl dezbriicat de ve$11Itrl.tek ~i insemnelR papale, n.POI smuls elf pe Iron ,si taTat a/mil dm blsenrli pallii

CIImtmll peterimlOl din ROl1la. unde a {ost ingroj.ml". (Harald Zimmt:mlann, Veacul intuneeal. £ditura ;>tiinpJica ~i £nciclopedica, ] 983, p. 1718.)

13. Harald Zimmermann. op. eil., p. 16.

14. vezl DanjcJ Vighl, Valon ale traducerti in lumea veche in Litcratura in epoca veche romaneasca. Teme flmdmnentaIe, Eci.illlra Brumar, 1999.

1.5 GiLlrescu, ]945, p, 372 ~.\1.

16 vezj ~i Alexancll'L1 l. GonJ,<\, Romiinii. ~i Iloarda de Aur. Mill1chen. 1983.

17. vezi Stefan !>tcfanesru, «intcmeierea» Tarii Roman~ti ~i a oldovci. Tradi(ia «descalecatuluj" din Tra.nsilvania in .5tudii ~i

Arue-olt' cle (stork, ]972, p. 94,

1tl. ~L S. (.orove), intemeierea Moldovei. Problemc onlroversate, Editura Uni\'ersita.r-ii Al. I. euza. L~i, ]997. p, 30.

.\.u.

19. vezi Romulus Vuia, Legenda lui Drago~ - contribufii pentrll explicarea originei ~i formarli legendei privitoare 1a Intemeierea Moldovei, Univ. din Cluj, Anuarul lnstitutului de Istorie Na{jonala, I, 1922, p, 300 ~i unn. republicat in Studti de etnografie ~ folclor, 1, edirie ingrijilil de :--1ihaj Pop ~i loan Serb. Eclitura Minerva, ] 975, p. 101-109; Mircea Eliade. De la Zalmoxis Ia Genghis-han etc.....

20. Dm nou trebuic sa speClficam faptul ca, din perspectiva iSland, "colonizarea" nu poate Ii nicidecuffi socotita ascmenea acelor<l care au lJrmat malilor descopenri ale NoiJor Indii penu-u ca, in vremea descaJecatului. "coloni~tii" au fost de aeee~i semin!-ie CLI "al1lOhtonii". Ceca ce ei aduc a(estei fumi Cste un nansfer de ··((e>..jJerlP1l/fi polltwi,» dOlo17t(l conLla J\.foldova de incepul

94

Note

PO(/tf. fi sowtitii 0 prelungire (l Transilva7liei.. Aceasfa camcteristicii. mi s parr (Mer/abila in loponimie, in onomastiea, in. arganiwrea canadarn! jnvlriarc, in {olosirea limbi! /atine in rele mm vech! j>eeeti (pti?lciare.

/loln/wre ~l municlpale) ea ,n IJC rele mai veehi monede, in sistemul de rOlld1Lrere a ol'n.selor, C1i pargan caTe su111 Bii.Tgermeistm~ ~I til un ~ollw.

((Ire e Schultheissul de prmlenientti german(i " (Stefan S. Corovei, intemeierea Moldovei. Probleme controversate, p. 31). Despr aceCa$1 problematica vczi ~i Nieolae SlOicescu, "Desdi.lecat" sau intcmeiere? 0 veche preocupare a istoriografiei romanc~ti.

e~enda ~i adevar istoric in Constituirea st.atelor feudale romane~ti, EdiwI<t Academiei RSR, 1980.

21 CL lean Dclumeau. Gradina desfa tiirilor. 0 istorie a paradisului, cap. AIte tinuturi imaginare, Editura Humanitas.

22. c.oro\'ci, 1997, p, 31 2:~. Gheorghe Asachi. op riL. p, 44, ~.\.I,

~4 AmintiriJe colonelului Ucusteanu, publicate ~i adnotatc de I{adu Cru(zescII. ell un comenulliu iSlOric de loan C, Filitti, Bllcure$ti. hlOdal-ia pcntnz lireralura $i anit "Regele Carol JI",

19~5 pp, 31-32. ~.u.

20" Uicllstcaou p 35. 26 U'i.clIsrcanu, pp, 84-85. 27 Uieustcanu. p. 108. 28 Coqachc Negnm.i. Opere, I, Pacatele tinereli1or, edi\ie

riuca, Cll ~lUdiu il1lroductiv. cornentarii ~i variante de L1Viu Leontc. p. 84.

29. Asaehi, Opere, II, p. 278. 30. A~achi. Opere, n. p. 278. 31. Vasile l\lecsandri, Opere, II, Poem, text ales ~i stabilit de

G. C. Nicolescu ~i Georget.a Radulescu-Dulghcru. studiu introc/uetiv, notc ~i comenr.arii de G. C. Nicolc<;cu. Editura pcntru literatura, 1966, p. 12

32. Ncgrllzzi, p. 83 33. Vasile AIecsandri. Opere, IT, Poem, p. 13,pl. 34. Costache NegruzzL Opere, I, p. 270. 35 Vasile AIecsandri, Opere VI, Teatru, text ales ~i stabilit,

note ~i variante de Georgeta Radulescll-Dulgheru. Editura Minerva, 1979, p. 401. ~,u.

95

Persooajul istoric 10 literalura pa~oplisHi

36. Ion Ghica, Opere, 1, edi~ie ingrijiUi. sludiu introductiv, note $i comentarii de [011 Roman, seria SO'iitori romani, Edirura pentrtl literalura, 1967. p. 146, $.U.

37. Ion Luca Caragialc, Opere, III. Editura pentru liter.itura. 1962, pp. 9-11..

38. Ion Heliade Radulescu, Opere m. edi~ie critica de Vladimir Drimba eu un studiu introdllctiv de AI. Piru, Ediulla Minerva, Bueure~ti. ]975, p. 165.

39. "Cm/cejJlta $l~a aflat cea mal completii elabllT(ZTe de plina astiizi in car-tea lUi Virgil Nemozanu din f 984 inlillllala The Taming Qr Romcmticism. Prelueind 0 sugeslie Hnla ill 1~lono{!,mfiagermana, cartea dlstinge tm /mill romanllsm, inamte d(: J815, SI un stadnt triniu al cu1-entulw, intr-e 1815 $i J 848 (sau mal ineonce). Numtt High Romallticism (H. R.), eel dinliii se dez.vQIui, in tpoca revolu(iel franceu Si n lrnpC11ului, in eatella (an occu1enlalP, wm a1 fi Anglia. Germania Si Franta, ,II psi" 0 ml~care raraeterizatii de radica1.Jsm ideologic, cO(;'1'entii, {liziO?wnsm. mill (OSmiC, integrarea contrariilO1', misticism Si mtensitale paslOnalii. Stadml Ultf'riOT si-a pnrlUl numele de Biedenneie,. Romalltic;.s711 (B. R.) cU La un !Jersonal creat pe la fllljlocul secolullll (recut de dui z:ian,111 miincheneZl ~i cUsemnimd 11./1 lip cfp filirti71 mIC-bu.rgJua:. Folosit InI(/{ll C1l sens !moTatw, exlnH OPOI 10 !rC!/omene de modli ~

mobilier dm penoada RestattraJiez, lmn.ent,l fI [ost, in [ine, prereral altura penlru. denttml1'ea celm dR al dOlle(l roman/Ism in intrrg'ul stiu" (Nicolae iVlanol<:seu, Iscoria critica a liceraturii romane, £dicura Fllnda(..iei Cullllrale Rornane, 1997, p. 168)

40. Ion Heliade Radulcseu. Opere II. Istoria critidi universaHi. Biblicele. Echilibru inlre antitcze, edilic ingrijit.'i., prcfa[i, note ~i

bibliografie de Mireea Anghelescu, l'nivers cnciclopedic, Bucure$ti, 2002, p. 188.

41. Idem. 42. Comportamem romantic. guslul penlrU mister $i

expenmeIltul ll-airii concrete a saerllilli, dar si al unoI' experieri dincolo de marginilc permise de autorilatea bisericii estc prezent la Sweden borg - ea sa dam doar un singur cxemplu. ACCSle u-airi concrete Sll!1 t inso\.ite de reflcclia teologala. Cuvantul dintfu este sacru in viziunea lui Swedenborg pentrll ca cste intemeielor al lurnii in sDlrit. in t.ratalu! imilulat Apocaljpsis revelata llusticuJ

Note

suedez ii s£itllie~te pe cei ee vor sa dcscopere Cuvantul adevaratei Tradi~ sa mearga sa-I caule in China ~i in Mongolia, asigurandu-i di acolo iI vor gasi. Vizionarul din Uppsala da ~i un exemplll concrel. pomenind despre un francez care a gasit urrne ale

radipei Cuvantului divin originar la Bagdad, unde franceml acela a locuil 0 vreme. Acel~i Cuvant al u-adipei prebiblice poate 11 gasit ineifrat alcgorie in Numeri ~i Iostla. Binein~eles cl acestc scenarii hermeneutice sunt un adevarat scandal din punclUl de vedere al Bisericii, deoarece muta originile Tradiliei monoteiste in Orientul indepartal. Interpretarea accasta se perpetueaza in mediile oculte ~i eteroclilc dogmatic pana in secolul nostru in U'H.atele lui Papus san Rene Gllenon. De altfel, din acest punet de vedere gasim asemanari frapante intre Swedenhorg ~i adep\.ii lui Saint-Martin sau Charles de Hesse. Toate all ca impuls originar ace~i nevoie(romanticl) de mister, de minuni, de miracole. Auguste Viatle dteaza fragmentc din Jumalul mare~alului BiHow, datal 1789. Ni sc relateaza aid despre 0

camera de meditatie $i rugadune in care se afla 0 icoana a lui lSlls care s-a luminal brusc in timpul cand mare~alul Billow era cufundat in rugaciune. Mai mult. in jUrlil ei se aratii spirite celeste, benefice. Apari~ia lor este tulburata de carre ingerii demonici care incearca sa risipeascl pacea suOeleasd\. a celui ce 'se roaga. Mare~a1ul BiBow aillnga treplal aceste spirite demonice prin rugaciune inve~llnata ~i neobosica, in locullor aratindu-se o clipa figurile lInor I"ngeri ~i sfinp precum loan BotezatontJ sau

profetul !lie. [n insemnarile lui L1.Valer, intalnim descrierea ~edinwlor in

lojele masoniee din Copenhaga prin care se stabileau comuniclri Cl\ spiritele mortilor prin practici magice, specifice epodi. lata, eu valoare de excmpliticare, un documenl aparpnand luil Lavater, datat 9-12 februarie 1794, reprodus in studiul lui Auguste Viatte: "1. Lttmma r.are se vede esle - dttpa spusele demne d incredere ale prieteni/Qr //'lei din Gruparea de N()'I'd - de natura [os[aricii, de un alb stralucitOT, asemil1liitor luminii stelare. Se rnai aflii acolo un nor alb (Xl zapada, inviiluind un perete intreg. Cood aaastii CMfa vine in conrart cu raJa ~j miiinile eei in coma simt 0 alingere blandii. miitiisoasii. Lumina nu este rosie ca ceo pe care eti ctl e:r:peri.enfa in

96 97

.......

Personajul iSloric In literalura p~optisll'i

omuniearea cu L1l1nea de dincolo 0 eOllsiderii ca {rind a SPiritelor rek ,II

in$eliilOflre. 2. Orica:re mtrebiir1, numite "Luerari" de cei din loja, incep 'in .hestioru'i7'i [enne, politicoase $i lipsite de teamii adresaU! lumll ck incolo. Un riispuns - ciar penlru eunoscatori - vine de indatii printr'-o

afirrn.a/i£ sau nega,ie tra~Gnte de felul "da-nu ". Riispunsul nu esle lransmis pri.n voce, ci prinlr-un semT/ vizibil, striiluCllor, prezent aeolo in niJlocul LOT. 3. Adeseon riispunsul precede intrebarea, ceea ce

derrumstreazii cli spmtek cunose gfmdul nerostlt al oamenitor 4. Daca raspunsul este imprecis sau se rezuma in un da sau nu general $1 vag. (est (apt esle dovadii cii intrebiirik trebuiesc dezvoltate ,n simpli{reate, in

fl.$G (el inClit cel care pune intTebiiri so. oblina rasj)unsuri afinnative 011 negatIVe decISIVe. 5. Uneon parllcipan,u la intalnirea cu dlVinltal, ob,m de la aceasta cuvinte disparate in UT1IIG intrebiiTl[or care se dovedes, mal apol senlmee $1 iT/viilGlUTl coneentraU! din c!liar aeele cuvinle (l$'

inlr-o ordine stabilitii prm (onsullaTea splrilulUl. De multe 011 asemene, vinle k vin in gand ~i pe buze cetor din jurul mesei la tori Odal(l # (ara

niCl eel mai mic e{mt. 6. ChestionaTea spinletor buTte se pelrece /lira sa pro'lloace nelini.$tl sau alte tensiuni intenoare in sufletul particlpan/ilor din CCluza di nzrnic in $edinlek lor Tm aducea a conjura/i£ urlijl(.oreasca; mai mutt chiar, acestea petreciindu-se {ara preg(itm religzoase speclGle (U 'XCep/Ul Teculegeni ploase pentru eli to/I cred cO iTl ?nIJlocu.i lor se aflii

Dumnezcu lTlSl.L$i ~ (Auguste Viatte, us sources occuJtes du romantisme, p.123)

43. Les sources occultes du romantisme, Paris, Librairie Ancienne Honore Champion.

44. Op. cit., p. 7, pI.

5. in Exercices d'admiratioD, GaHimard. p. 11, ~"u. 46. Realit.a~)e dill epoca Regu)amemu)ui Organic slint

acoperite de oprobriul revo)u{.ionarilor p~opti~ti. in amintirile lui Ion Ghica lumea aceasta, a~a cum se intampla mai intotdeauna clnd avcam de-a face cu literatura aUlcntica, este prezentara mai iluan~ata, mai aproape de ceea ee fusese ea ell adclrdral. in randurile urmatoare figura imposibiHi a unui oeupant rus se vade~te, in cele din urma, a nu fi eu totul ~a cum parea Ia prima vedere: uBfm.n!cu paza.r711eu.1 $1 cu generalu.l Zaltukl7l. prt$edintele cu deplina (JUlere asujml Pnnclpatelor, {or771au 0 tnmne lot

o fim~ii sub fimla: (rIa nevmovat, slu]ba!" sub care se orroleau loat

Note

alJuzurile # nedreptii/ile TUSt$ti. Sistemul lor era de a nu asculta TllclOdatii 0 jiiluire, ci d-a apuca cu gum inawU!, ca sa. inspire spaimii, ca JiilUltorul sa (uga de uamii sa nu pa~ii una ~1 mal rea Meat pricina

nlr'U care venea sa se plangii.. Si lata cum procedau. Era por'IJ.ncii straj71ica de la fmpiiralul sa nu supere sudlfii (suPU$i straini), sa nu i.e puze wartir, sa nu i.e ceara rechl1.i/lUni etc. Banul Brancoveanu, fiindca era prinape al s(imtului lmperiu Towm, era in idee ea trebuie sa {ze tralat ea un sudit austnac. inlr-o zi se pomenqte ell Bil:TZOf ca-i aduce in cuartlr pe mart$alul Dibici, care veneo. la comanda oftirilor, inlocuind pc biilnlltu[ m.at'C$al Witgenstem. ~i scoate pe Brancoveanu din casele d, sus, inghesuindu-l eu toatli (amllia in cateva becittn. Atins in mandria w, Brancoveanu trimlte pc un nepot al lui sa espliee generalulUl

altukill situatlunea exeepllonala in care se afla fi sa-t ceara sii fie mi/al. Tiiniirul sol vorbea (ran/~te ea apo. $1 era elocuent; ajuns la palat. (p. 364) incepe pe un ton oratoric a expune generalului Zaltukzn seo/Jul pentru care era lrimis dupii t'egullw retorice$ll, cu trope, {l[!;Un..

geslUTI $t joeuTl de {l1.iollomte; Zaltukm, in loe de a-l asculta pana la s(ti?'$1l # (N Taspunde in resllune, deodala se i.n{unazii. # bate dl1l PIClor, sfrigiind: «A(ara! ararat P~ol! ce te stt"ambi la mme ..... inuit bietul sol a

UlI-Q La. (uga Spe71at, uitiind $i exord, 51 naTa/lune. Se cutremum lumea eand ataea de Za!tttkm El era vestit in loata

Rusia pentru vioienfa $i strtimcia sa. Ccmd poruncea eeva, nu inciipea llor·bil. lrebuia sa se raea. Dacii cerea cara p,mtru transportu . IrebumclOase pentru O$tire $i Sf! Tiispundea co. "ilek au murit de epIZOOtl~,

el raspunMa: (lEi bine. sa se inhame oamem" # bie?ii locuitori era sUpU$i cu biciul cazaeilor sa duea carale inhtimandu-se in lowl boilor., Daca vreun boie7" iTldrii.znea in divan sa [aul ceo. mai mica observa/iune asupra ureunei masUTl ordonate de diinsul era indata surghlumt. Mitrcrpolzlul Grigorie, rlleTgand intr-o Zl la diinsul sii-l roage sa {u mai ingaduitor cu er~tinii, el, in loc de a-i Tiispunde, chema indatii pe Banor $1-i ordona sii-l trimita peste grani/a. Peste douiizeci $i pat?11 de ore, a eel om stant era dal arara din eparhia lui ,n dltS surg!liun in (undul Ruszei, unde a (ost de{inut cinci am.

Aceia insii caTl cuno~teau bine pe generalul Z(tltukin ~i cari traisera elL dansul in intiml!.ate spuneau cli era omul eel mai drejJt, eel mai elnslll ~1 mm milos, $i co ordinele ee da Ie da cu inima sangerandii. Mulll aSlgurau ca adresase impiiratului rapor·(.uri s(a$zetoare, asupra slam de

98 99

jale in care se aflau Principalele. ziciind ca purtarea Ru.siei in Principate menta reprobarea tumei intregi.

RU#i aveau priuilegiul de a Ii rai, cruzi fi nedrelJli $2 d-a Ii totodatii oamenii cei mat buni La suflet # cei mal Pliicu.li; ei pun toale faplele ceie ne017l.enoase sub firma: «I a net.finovaL. slujba!" cum zicea calejki-sovetnikul Bat7.of, care afara din stujba era omul eel mai pliicut, sufletul eel rnai bun # mai milostiv, omullui Dumnezeu, cum s-ar zice.

Zalutkin a murit de CiU77Ul, voind sa dovedensca ea boaLa de Care

mureau soMalil cu miile in curti it pe maidanuri nu era ?lid duma, nili boala llpicioasa. A fost inlocuit cu un om inteligent, plii.cut # binecrescut

generalul conte Pavel Kisselef, un camarad at impamtului. Alexandru" (Ghica, 1,1967 p. 365)

47. ineredin{fun cititorul (studenrul la umanioare) ci aici trebuie sa priceapa altfel: in eOIHemporaneitatca imediatii ~inura~ul eu pricina este nomenclaruristul, seeurislUl, ex-ministntl (comunist, neo-comunist sau curtean al panidelor celor democrate: Iibidinos, ~i mincinos, ~i bine motivat in privin{.c'l a ceea ce, imprumutiind 0 vorba filosoficeasca, am purea spune ca ar fi un soi de simt exacerbar de lipul causa sui, ouroboros, alfa $Iotn.ega, Sfant trup $i hm.nii sit$i Hagz rupea din el) ajuns director de band, patron de holding, manager la Slar eu firma capu$a din care, asemenea ncvinovatei insecre de plin curare cabana din fundul ml,mplor, se infruptii din sangele facturat al trupuJui eelui baIan (~i rubensian) al firmei de stat, $i sopoara, ~j cumnapea, $i a dumisale fiidl $i al dumisale fiu.

100

SIGLE ~I PRESCURTARI BmLIOGRAFlCE

Alecsrmtbl, 1994: Vasile Alecsandri, Calatorie in Africa (proza, I), Edipe ingrijitii de GeorgeLa Radulescu-Dulgheru, Prefa{ii de Sanda Radian, Tabel cronologic de Cornel Regman, Editura

inerva, Bucure$ti, 1994. Alecsandri IV, 1974: V. Alecsandri, Opere, IV, Text ales ~i

stabilit. note $i variante de Georgeta Radulescu-Dulgheru, scria "Scriiton rorwlni" Editura Minel\la, Bucure$ti. 1974.

Ale."(and,·esCtL, 1977: Gr. Alexandrescu, Poem. Proza, Edirura Minerva. Bueure~li, 19

Bra udel, f, 1989: I'ernand Braudel, Timpul hunii, vol I. Bucure~ti, Editura Meridiane, 1989.

Briitiall.u, 1980: Gheorghe I. Bralianu, Traditia istonca despr intemeierea statelor romane~ti, EdiLUra Eminescu, 1980.

Cantemtr, Hronicul...: Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, text ales ~i SLabilit, Label cronologic. prefa\Il $i note de Stela Torna. Bueurc$u, Editw'a Albatros.

Costin, 1979: Miron CosLin, LetopisetuJ Tflrii Moldovei. D neamul moldovcllilor, edi~ie ingrijitii de P. P. NcgU!cSCll. l3ucurqti, Editura Minerva, 1979.

Dcitionar, 1976: Diqionar de tenneni literari, arlicollll itemtura, EdiLUJ<I Academiei RepllbJieii Socialiste Romania,

Bllcure$li, L976. Driigu,mnu. 1956: Ion Codru Dragu~nu Peregrinul transilvan,

Editie ingrijira ~i prefatata de ROffiul Muntcanu, ESPLA, Bucure~ti, 1956.

Eihenbaum, 1983: Boris Mihaiovici Eihenbaum I TIuzia skazului in antologia Ce este literatura?, Editura Univers, 1983.

Fiaman, I, 1975: N. Fillmon, Opere, 1, &tipe ingrijita ~i studiu introdllctiv de Mircea Anghelescu. Note ~i variante de George BaicuJescu, selia ''Scriitori rom3ni", Edirura Minerva, Bueure~ti, 1975.

Filimon, II, 1978: Nicolae Filimon, Opere, II, editie ingrijitii. note, glosar ~i bibliografie de Mircea Anghelescu, Edirur Minerva, seria "Scriitori romani", Bucure~ti, 1978.

Fmnun, Biiumer, 1996: August Franzen, Remigius Baumer, lstoria papilor, Edicura arhiepiscopiei roman<Xatoliee Bucure~ri, 1996.

101

Ghzca, I, 1967: Ion Ghica, Opere, I, edi\ie ingrijita, studiu imroductiv ~i comemarii, glosar. bibliografie de Ion Roman. seria "Scriitori romani" Editura pentr11 literatura, Bucure~ti, 1967.

;hica, 11, 1970: Ion Ghica, Opere, II, Edi\-ie ingrijitii, studiu introductiv, note ~i comentarii. glosar. bibliografie de Ion Roman, seria "Scriitori romani", Edilllra Minerva, Blicure$ti, 1970.

Ghlen, /If, 1973: Ion Ghica, Opere, ill, Edil-ie ingrijitii, s[udill introdllctiv note $i comentarii, glosar ~i bibliografie de Ion Roman. seria "Scrutori romani"; Edirunl Minerva, Bucure$ti, 1973.

Gilmscu, /945: ce. Giurescu. [storia RomaniJoI', I, edil-ia a _, rel'azutii ~d adaugita, Fundal-ia Reg-ala j)cntru Liler.llura;;i Artii, BlIcure$ti. 1945.

;011'(/, 1983: veLi $i Alcxandnl 1. Gon~, Romanii ~i Hoarda de AuI', Munchen, 1983.

MOllei, 1997: Sl. S. Gorovei, Intellleierea Mo1dovei. Probleme controversate, Editura Universitii\-ii AI, r. ClIza, Ia~i, 1997.

lean. Delu11Ieall, Paradzs... : cf. Jean Dell1meau, Gradina desfatarilor. 0 istorie a paradisului, cap. AIle p.nuturi imaginare, Edhura Humanitas.

Lucian Boia. Douii secole de mitologie naponaIa, Humanitas. Mamllac, 1999: Ulysse de Marsillac, Bucure~t.iul in veacul al

XIX-lea, Editura Mcridiane, Bucllre~ti, 1999. Matrrodin, 1982: Irma Mavrodin, Poietici ~i poetica, Bucure~ti.

Eclitura Univers, 1982.

Neculce, 1982: [on Neculce, Opere, Edipe critica, smdiu introdllctiv de Gabriel Strempel, Edirura Minerva, Bucure~ti, 1982.

Negruzzi, 1, 1974: Constantin Negruzzi. Opere I, Pacatele tinerep.1.or, Edi\-ie critica, CLl srudiu introdllctiv, comentarii ~i variance de Liviu LeoDte, Editura Minerva, Bllcure~ti, 1974.

Paharnicu1 Costandin Sion. Arhondologia Moldovei, Amintiri ~i note contimporane boierii moldoveni, text ales ~i stabilit, glosal' ~i indice de Rodica Rotaru; prefa{.li de Mircea Anghelescu; postfat<i, note ~i comentarii de Stefan S. Goravei.

Pelimon, 1984: AI. Pelimon, Impresiuni de calalorie in Romania, Cm'am inainte de Serban Cioculescu, Ecli{ie ingrijita, note, biobibliografie $i glosar de Dalila-Lucia Arama, Editura Sport-TUrism, Blicure~ti, 1984.

02

Raiet, 1979: Dimitrie RaIct, Suvenire ~i impresii de ci1atorie in Romania, Bulgaria, Constantinopole, Edi\ie ingrijitii. prefa~ ~i

note de Mircca Angbelescll, Editura Minerva. BlIcure~ti. 1979. Rosetti, 1996: Ra.du Rosetti, Amintiri, Eelipe ingrijit:i de Mircea

Anghelescu, Editura Funda\iei Culturale Romane, Bucure~ti, 1996. Sian, II, 1973' George Sion, Suvenire contimpurane (n), Editie

ingrijitii de Radu Albala, Editllra Minerva, Bucure~ti. 1973. $Ie[iinescu, 1972: vezi Stefan $terunesCll, Intemeierea Tarii

Romane.5ti ~i a Moldovei. Tradi{ia desci1ecaluJui din Transilvania in Studii ~i Articole de Istorie, 1972.

Vzglll,1999: vezi Daniel Vighi, Valsori ale traducerii in lumea veche in Literatura in epoca romaneasca. Teme fundamentale, EclilLlra Bnlll)ar. 1999.

Weber,1993: Max Weber, Etica protestanta $i spiritul capitalismuJui, Humanitas, 1993.

ZImmerman, 1983: Harald Zimmcnnann, Veacul intunecat, Editura $ilin\-ifica ~i Enciclopcdica, 1983.

103

BON DE COMANDA

Titlu Autor Nr. ex. Colectia ..Canon"

Literatura romana postbelicA Nicolae ManolesclI Vol. l-lIl ~tefan Agopian loan Alexandru Cezar Baltag Stefan Bwulescu Ana Blandiana Nicolac Breban Emil Brumaru Augustin Buzura Matci Calinescu Mircea Cl'lrtMescu Gheorghe Craciun l.eonid Dimov loan Gro~an

Alexandru lvasiuc Mircea Ivanescu Nicolae Manolcscu Adrian Marino Virgil Mazilesc\I FAnu$ Neagu Mircea Nedelciu Constantin Noi<.:a Cristian Popescu Marin Preda Eugen Simion Nichita Sttlnescu Nicolae Steinhardt Sorin Tile! George CO$buc Titu Maiorescu loan Slavici Liviu Rebreanu Urmuz

Proza secolului XIX

R. IviincescII Ion Balu Mlrcea A. Diaconu Monica Spiridoll lulion Boldeo Liviu MaU{a Rodica !lie Ion Simll( Stefan BorMlv Andrei Bodill IvIlhaela Ursa T. $te($i ,. Mu~an

Nicoleta Clive{ Sanda Cordo~

AI. Cistelecan AlihOi I 'akulovski Canst M Papa lOll BII=era Andrei Grlgor AI Til. IOllescli Cornel Moroni Horea PoenaI' Rodica Zan Andrei Grlgor lrasile Spiridon Gil Ardelean Daniel l'ighi Andrei Bodiu Cornel Moranl

'ornel Ungureanu Ion Simll/ Adrian Liictifli§

Antologiile "Aula" Gabriel Angelescli

Basmul romancsc cult Valentina ROlanl Antologia poeziei 80 Alexandrll MUftna Teatru (Caii La fereastrll: Ultimul Godot) Malei J'i$niec Poeme alese Em" Brumarll Poeme alese Florin laru Poeme alesc rllexandrrl MU$;no Pocme alese Mircell IwjnesclI

Aceasta este istoria, faptele ~j infapluinle malena pnma a prozel pa~optiste de Insplratle lstoncil din care vom extrage figurl ~l tlpologll, in~i obscuri, figun mai conslstente, altele care ne vor reline atenlia 0 chplta, nu mal mult. Oncull), ar trebUi spus de la bun inceput ca, la 0 incruntala examlnare esletlca, prea pu~ne proze, figun, personaje, evenimente ~r strategll narative raman valida. Cateva excepttl prea blne cunoscute ­nuvela cu domnllorul lapu~eanu, alta cu Sobieski din opera lUi Costache Negruzzl, altele, pe ICI, pe colo aparlln mal degraba postpa~optlsmuIUl. Nu atat valoarea estetica sever selectala ne indruma pa~1l pe tentorlile prozellslorice a vremii. cflt mecanisme ale Imaglnarulul. contururi, placen textuale din zona expreslVltatllor mal degraba Involuntare decat altfel, savoarea narVtta\i1or eplce, gustul de a detecta umbre in pelsaje speCifice, lexlc, gesllculatll epice, atmosfera ~i train romantlce excesive, proslloare ~i vorbe man, a~ecun ~i

product" de raftul dOl. loate in masura sa evoce, chlar dacil indirect. parabolic, drumul prozel spre slnele el cel impltnrt in mal mani genulUi. Ace~tla ne vor dliauzi in felul unul Slstem de referinta subintelas care va face cu putlnla stablhrea genu lui proxlm ~ a dlferen\el speclfice. Mal 3poi este vorba ~i de un exercltiu de leclura. altul decat acela incarcat de refennte extenoare textulul supus dlsectlel, a~dar nu 0 lslone a receptanl, a dlsectulor, a anahzelor, a evaluartl in tlmp a proze. Istorice pa~ptlste, a llpunlor de rapOrlare fata de aceasta ~i

nrci macar a destinulul in receplare a unora sau altora dlntre auloril avu\l in vedere

DANIEL VIGHI realizeaz(J 0 fascmantfJ ~i origina/a expJorare a universului literaturii cu subiect istoric, Tn epoca de inceput a acestsia, ctmd avea, Tn principal, funcfia de catafizator al sent/mentu/ui patriotic, al con~liinrei nationa/e.

Autorul trecs, TnsfJ, dincofo de ideologia timpufui ~i

analizsazfJ personajs/e emb/ematice, dBr ~i t/purils ds discurs asupra trecutu/ui care. Tn t1mp, au dsvsnit locuri comune afe gandirii ~i imaginarufui isloric romanesc.

Autori fundamentali - Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Ion Ghica - sau autori obscuri asMzi - AI. Pefiman, Radu Rosetti etc. - sunl recitit/ cu un ochi proaspAt ~i alent, din perspectiva contemporaneiMtii.