10
16
6
28
Darul unei noi anse
„Iat, Eu vin curând...”
Misiunea noastr este s-L înl m pe Domnul Isus Hristos prin prezen-
tarea de experiene ale dragostei Lui nemrginite, prin prezentarea
de articole i tiri, ajutându-l astfel pe cititor s-L cunoasc mai
bine pe Mântuitorul i s aib o speran vie în apropiata Lui
revenire.
Curierul Adventist Anul LXXXVIII, august 2011 Publicaia oficial a
Bisericii Adventiste de Ziua a aptea din România Apare lunar, sub
coordonarea Comitetului Uniunii
Director Iacob Pop
Redactor-ef Virgiliu Peicu
Redactor Iosif Diaconu
Corectur Ramona Cristea
Grafic i tehnoredactare Irina Toncu
Adresa de coresponden Curierul Adventist, str. Erou Iancu Nicolae,
nr. C38-38A Voluntari, jud. Ilfov, cod 077190
E-mail:
[email protected] Web site:
www.curieruladventist.ro
Imprimare Tipografia Fast Print, Str. epe Vod nr. 111, sect. 2
Bucureti, tel. 021 323 00 20 Fax. 021 323 00 40
ISSN 1220-6725
Te pune pe gânduri?
4 Spiritual Alexandru Timi
Calea patriarhilor
14 Credina practic Laureniu Nistor
Între carte i parte
16 Tineret Emanuel Ban
Austeritate la Libertate
Prezbiterul, omul lui Dumnezeu
Cu niciun chip, nu te voi uita!
26 tiri
Uriaii, între mit i realitate
30 Pagina copiilor Darul lui Dumnezeu
Mihaela Crciun
Reînviorarea înseamn oameni reînviorai
Virgiliu Peicu I EditorialTe pune D UMNEZEU a lsat ca predicarea
Evangheliei s fie
dependent de munca i de darurile voluntare ale tuturor copiilor Si.
Cel care Îi proclam Evanghelia mai are o lucrare de fcut – aceea de
a le arta oamenilor datoria de a susine lucrarea lui Dumnezeu cu
mijloacele lor financiare. El trebuie s-i învee c o parte din
venitul lor Îi aparine lui Dumnezeu i c aceast parte trebuie s fie
dedicat cu sfinenie lucrrii Sale. Ce a fost pus deoparte ca
aparinându-I Domnului, în conformitate cu Sfintele Scripturi, nu ne
mai aparine.
Când o persoan ia ceva din vistieria lui Dumnezeu, spre folosul
propriu sau spre folosul altora, este la fel de grav ca un
sacrilegiu. Nicio persoan care trece prin dificulti financiare s nu
ia bani consacrai scopurilor religioase, linitindu-i contiina cu
gândul c va plti înapoi cândva, în viitor. Este cu mult mai bine s
trim cu mijloacele financiare pe care le avem decât s folosim banii
Domnului în scopuri nereligioase.
Folosirea zecimii Dumnezeu a dat îndrumri speciale
referitoare
la folosirea zecimii. (...) Partea pe care Dumnezeu a rezervat-o
pentru Sine nu trebuie s fie deturnat spre niciun alt scop, în
afara celui pe care l-a precizat El. Nimeni s nu cread c are
dreptul de a-i pstra zecimea, pentru a o folosi dup propria
judecat. Ea nu trebuie folosit pentru folosul propriu, în situaii
de urgen, i nici nu trebuie investit dup cum crede omul c este
potrivit, chiar dac scopul în care este folosit ar putea fi
considerat lucrarea Domnului.
Atât prin cuvinte, cât i prin exemplu, pastorul ar trebui s-i învee
pe oameni s considere c zecimea este sfânt. El nu trebuie s cread c
poate pstra zecimea i c o poate folosi dup propria judecat, pentru
c este pastor. Zecimea nu-i aparine. El nu are dreptul s o rein
pentru sine, oricare crede c ar fi drep turile lui. Pastorul nu
trebuie s-i exercite influena în niciun plan de deturnare de la
folo - sirea legitim a zecimilor i a darurilor dedicate lui
Dumnezeu. Acestea trebuie puse în vistieria Sa i considerate sfinte
i consacrate pentru slujirea Sa, aa cum a rânduit El.
Dumnezeu dorete ca toi ispravnicii Si s urmeze cu exactitate
rânduielile divine. A cuta s corectezi planul lui Dumnezeu i a
inventa, într-o ocazie sau alta, aranjamente improvizate, sub
influena bunelor impulsuri, înseamn o strategie foarte
neîneleapt.
O solie foarte clar i precis mi-a fost dat pentru poporul nostru.
Sunt îndrumat s le spun c ei fac o greeal când folosesc zecimea în
dife- ri te scopuri care, dei sunt bune în ele însele, nu
constituie scopul pentru care Domnul a spus c tre- buie folosit
zecimea. Cei care folosesc zecimea în acest fel se îndeprteaz de la
rânduiala Domnului. Dumnezeu îi va judeca pentru aceste
lucruri.
Unii gândesc c zecimea poate fi folosit pentru scopuri legate de
colile noastre. Alii cred c vânztorii de carte i colportorii ar tre
bui susinui financiar din zecime. Dar se fa ce o mare greeal când
zecimea este detur- nat de la scopul pentru care trebuie s fie fo
losit, i anume susinerea pastorilor.
O obligaie solemn Zecimea este sfânt, ea este pstrat de
Dumnezeu pentru Sine i trebuie s fie adus în vistieria Sa. Mult
vreme, Domnul a fost je- fuit, deoarece unii nu îneleg c zecimea
este
partea lui Dumnezeu. Unii au fost nemulumii i au spus: „Eu nu voi
mai plti zecimea, pen tru
c nu am încredere în mo dul în care sunt ad minis trate lucrurile
de ctre con duce- rea bisericii.” Dar, oare, Îl vei jefui pe
Dumnezeu pe
motivul c voi credei c ad - ministrarea lucrrii nu este
co rect? Ex pri mai-v nemulu- mirea deschis i clar, într-un
spirit
corect, adresând-o persoanelor potri- vite, ...dar nu v sus tra gei
de la lucrarea
lui Dumnezeu, dovedin du-v necredincioi pentru c alii nu lu creaz
corect. (...)
Dumnezeu nu S-a schimbat. Su praveghetorul turmei lui
Dumnezeu nu este un lucrtor credincios dac va lsa în sarcina altuia
s citeasc în Maleahi cu vin-
tele prin care Domnul Îi acuz poporul de jefuire prin reinerea
zecimilor. Dumnezeul cel Atotputernic declar: „Sun tei blestemai”
(Maleahi 3:9). Cum poate cel care slujete Cuvântul i doc- tri na
s-i neglijeze datoria de a le adre - sa oamenilor învturi i aver
tizri, când îi vede c urmeaz o cale care va
aduce acest blestem asupra lor? Fiecare mem bru al bisericii
trebuie s fie învat s fie cre dincios în ce privete pltirea cinstit
a zecimii.
Aceste gânduri au fost extrase din crile Mrturii, vol. 9, pag.
246-251 i Slujitorii Evangheliei, pag. 224-228, scrise de Ellen
White. n
Virgiliu Peicu este redactorul-ef al revistei Curierul
Adventist.
3 Curierul Adventist august 2011
pe gânduri
4
fr o explicaie omeneasc, se retrage de pe pragul victoriei, pr sind
Ierusalimul.
Se poate vorbi aici de fora modelatoare i formatoare a Cuvântului
asupra istoriei.
Dar cum a devenit Isaia un astfel de pro - po vduitor? Întrebarea
este departe de a fi una retoric, dac ne gândim c toi copiii Celui
Preaînalt au fost i sunt i astzi che- mai s devin propovduitori.
Dac ar trebui s ne formm s-I auzim glasul sau s ne
azându-ne pe citatele de mai sus, ne vom propune o succin - t
reflecie privitoare la o instituie pur scripturistic i pe care,
prin excelen, o preuiete neoprotestantismul, înca- drân du-se
întocmai prescripiilor ei. Astfel, cu smerenie, încercm a reflecta,
prin câteva rânduri, asupra preoiei universale, susinut de
învturile Sfintelor Scripturi de-a lungul istoriei mreului Plan de
Mântuire.
Nu vom intra în detalii pentru a argumenta funcionarea siste mu lui
chiar de la începuturi, apoi de-a lungul erei patriarhale, a
judecto- rilor i sistemului monahal, prin viaa i activitatea
profeilor che - mai de Dumnezeu în cele trei perioade îndeobte
cunos cute: 1. pro- feii începutului; 2. profeii fctori de minuni;
3. profeii literai – scrii tori. În schimb, dorim s subliniem
faptul c latura teologiei practice a profetismului i preoiei
Dumnezeu a pus-o i o pune i astzi la îndemâna oricrui om care îi
consacr viaa pentru cauza Sa. Un argument autentic în aceast privin
îl gsim în rspunsul lui Moise dat lui Iosua: „Un tânr a alergat i a
dat de tire lui Moise, zicând: «Eldad i Medad prorocesc în tabr.» i
Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereea lui, a luat
cuvântul i a zis: «Domnule Moise, oprete-i.» Moise i-a rspuns: «Eti
gelos pentru mine? S dea Dumnezeu ca tot poporul Domnului s fie
alctuit din proroci, i Domnul s-i pun Duhul Lui peste ei!»” (Numeri
11:26-28)
Astfel, putem susine c afirmaia cum c preoia universal ar fi o
instituie pur nou-testamental este greit, pentru c Domnul
dintotdeauna a acceptat i chiar a chemat pe oricine în slujba Sa,
pe acela care, cu smerenie i ascultare necondiionat, i-a predat
viaa Lui.
PROFETUL ADOLESCENT Mai presus de contemporanii si, profeiile lui
Isaia au avut cu
predilecie efecte furitoare i formative asupra istoriei. Observm c
la un anumit punct al vremii, Isaia, de pe aripa Templului din
Ierusalim, modeleaz chiar i istoria mondial. Iat-l, vorbete, iar
fala poporului su apune; din nou griete, i de la miaznoapte iat c
vine ameninarea vrjmaului. Din nou ia cuvântul, în urma cruia
Ierusalimul este în flcri; i tot el ridic graiul, dup care urmeaz o
linite înspimânttoare, iar împratul vrjma, Sanherib,
Crbunele aprins
B
Spiritual
„Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un crbune aprins în
mân, pe care-l luase cu cle tele de pe altar. Mi-a atins gura cu el
i a zis: «Iat, atingându-se crbunele acesta de buzele tale,
nelegiuirea ta este îndeprtat i pcatul tu este ispit!» Am auzit
glasul Domnului întrebând: «Pe cine s trimit i cine va merge pentru
Noi?» Eu am rspuns: «Iat-m, trimite-m!»” (Isaia 6:6-8)
„Fiindc propovduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe
calea pierzrii, dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii,
este puterea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 1:18)
„Mari i minunate sunt lucrrile Tale, Doamne Dumnezeule
Atotputernice...” (Apoc. 15:3)
Alexandru Timi I Spiritual
curim buzele necurate, am fi fr speran pentru c, în pofida
strdaniilor noastre, nu vom reui niciodat s devenim mesagerii
Împriei Sale.
METOD DIVIN, FORMATOARE DE SLUJITORI
Suntem chemai s observm nu ce a fcut Isaia cu Dumnezeu, ci s urmrim
ce a fcut Dumnezeu cu i pentru Isaia. Vom observa mul te minuni...
Din experiena lui, ob ser vm marea deosebire dintre Dumnezeul Cel
Ade- vrat i zeitile moarte i mute ale p gânilor.
În procesul de formare a profetului a ur- mat o alt minune: cu
crbunele aprins luat de pe altar au fost atinse buzele lui. i vedei
ce minune! În urma acestui act, Isaia rmâne intact, nevtmat, nu a
fost transformat în scrum i cenu, ci buzele lui într-adevr au fost
curite, apte pentru transmiterea mesa- jelor cereti. Iar culmea
minunilor a fost c acest tânr singuratic, slab i pân acum lipsit de
curaj, este trimis de Dumnezeu în mijlocul unei lumi rzvrtite.
Mandatul su a fost s vorbeasc.
Lumea îns nu a recunoscut prin el Cu- vântul lui Dumnezeu: „întruna
au auzit i nu au îneles; întruna au vzut i nu au priceput, cci
inima poporului era împietrit, nu s-au întors la Domnul i nu s-au
tmduit.” Totui, Isaia era profet, indiferent c a fost sau nu vzut,
recunoscut, ascultat i urmat de ctre popor. El propovduia solia lui
Dumnezeu.
Cum erau posibile toate aceste mree lucrri? Rspunsul îl gsim în
cuvintele: „Iat-m, trimite-m!”
Aceasta este metoda prin care putem de- veni lucrtori împreun cu
Dumnezeu.
„Iat-m, Doamne!” Aceasta este „oferta” noastr pentru Dumnezeu,
care, îmbinat cu chemarea divin, devine plan-proiect de via a
aceluia care se înroleaz în slujba Domnului, primind statutul
preoiei universale.
„Iat-m, trimite-m!” Sunt contient de pericolele i greutile ce
urmeaz. Vd pe Antihrist cum asediaz Cetatea lui Hristos. Prevd
viitorul: necazurile i obstacolele. Vd poporul cu inima împietrit,
vd încropeala cretinilor, vd indiferena fa de Cuvânt. Vd cum se
rresc rândurile i se golesc bise- ricile. Cu toate acestea, Doamne,
trimite-m!
MANDATUL DE SLUJITOR „Solia propovduit de Isaia a fost îmbi-
bat de mângâiere i încurajare. S-a adresat acelora care s-au întors
de pe cile lor de rtcire i pcat.
Îndemnurile prorocului adresate lui Iuda de a privi la viul
Dumnezeu i de a primi darurile Sale pline de îndurare n-au fost
zadarnice. Au fost unii care au luat aminte i care s-au întors de
la idolii lor la închinarea lui Iehova. Au învat s vad în Fctorul
lor dragoste, mil i comptimire duioas. i în zilele care aveau s vin
în istoria lui Iuda, când numai o rmi avea s fie lsat în ar,
cuvintele prorocului urmau s-i aduc rodul într-o reform hotrât. «În
ziua aceea», declara Isaia, «omul se va uita spre Fc- torul su i
ochii i se vor întoarce spre Sfântul lui Israel; nu se va mai uita
spre altare, care sunt lucrarea mâinilor lui, i nu va mai privi la
ce au fcut degetele lui, la idolii Astarteei i la stâlpii închi-
nai soarelui»” (Isaia 17:7,87; Ellen G. White, Profei i regi, cap.
26)
Mandatul trimiilor Domnului nici astzi nu este altul decât acela
care îl înflcra pe Isaia.
Iar toate minunile derulate de-a lungul istoriei sacre, culminând
cu suprema minune a Crucii, au fost i au rmas pân astzi o nebu- nie
pentru cei ce sunt pe calea pierzrii, dar pentru noi, care suntem
pe calea mântuirii, reprezint puterea lui Dumnezeu. (1 Cor.
1:18)
S lum aminte la onoarea i privilegiul încredinrii noastre ca
purttori ai mesajului Cerului ctre contemporaneitate, în forma Le-
gii divine, care este norm i judecat, dar totodat este Evanghelie,
ier tare i har. Isaia „nu a prins foc” de propria sa înflcrare, ci
cr- bunele aprins de pe altar l-a curit i l-a pregtit pentru
slujire. Cazul su ne înva c propovduirea întotdeauna este darul lui
Dumnezeu, dat în binecuvântata instituie a preoiei
universale.
În acest mandat universal, trimisul are o singur grij: s trans- mit
Cuvântul exact cum l-ar transmite Însui Dumnezeu. Exemplul lui
Isaia ne arat c numai „arzând” putem lumina în lume.
Suntem dovada c aceast „nebunie”, de fapt, este puterea lui
Dumnezeu care lucreaz în noi marea oper de furire a omului
nou.
Observm aceast putere creatoare în Biserica lui Hristos, prin
necurmata lucrare de redeteptare i reform, ce pregtete lumea pentru
ziua marelui seceri.
Fiecare propovduitor din garda de onoare a preoiei uni versale
poate fi asemuit cu un minunat instrument cu coarde. Instrumentul
este fcut din materiale pieritoare. În schimb, melodiile pe care le
eman sunt nepieritoare. Mai curând sau mai târziu, instrumentul va
pieri, transformându-se în pulbere, îns melodia creat prin
inspiraie divin rmâne pentru totdeauna, spre slava lui Dumnezeu.
n
Alexandru Timi este pastor în Conferina Transilvania de Nord.
5 Curierul Adventist august 2011
Curierul Adventist august 2011
Istorie biblic
Croii crri drepte Marele apostol Pavel ne d urmtorul sfat:
„Facei
c rri drepte pentru picioarele voastre, încât ceea ce este chiop s
nu se abat” (Evrei 12:13). Avraam, primul din- tre patriarhi,
deschiztorul de drumuri, era contient de acest fapt. Viaa sa a fost
un exemplu în absolut fiecare micare. Avraam a strbtut un drum
foarte lung, de pes te 2.000 de kilometri, din Ur – Haran i pân în
ara Canaanului. Erau ci bine trasate, pe care cltoreau caravanele
de ne gustori, armatele i ali cltori. Prin Canaan treceau dou
astfel de ci: Calea Mrii, care venea din Egipt, ur mrind linia
litoralului, urca spre nord, str btând cu loarul siro-african, i
fcea legtura cu Babilonul. Calea Împratului venea din sudul
Arabiei, strbtea platoul Iordaniei i urca spre Damasc, iar apoi se
unea cu Calea Mrii. Mai multe ci de legtur uneau cele dou axe prin
cipale. De-a lungul acestor ci princi- pale erau aezate ma rile
ceti, care ofereau protecie, posibiliti de comer i orice împlinire
a dorinelor.
Avraam a ajuns în ara Canaanului pe aceste auto- strzi ale
Antichitii, apoi le-a prsit i a deschis o nou cale. Drumul ales de
patriarh urmrea culmea Munilor Samariei i ai Iudeei, un traseu
lipsit de importan, fr ceti renumite, fr zone economice prospere,
fr nicio posibilitate bun de comer. Era o zon arid, fr pmân - turi
fertile sau puni bune, fr surse de ap. Ce l-a de - terminat pe
Avraam s aleag acest traseu? Avea alte po - sibiliti mult mai
favorabile la îndemân, era un om bo- gat, venea dintr-o ar cu un
bun renume i oricare dintre cetile canaanite s-ar fi mândrit s-l
aib printre ele.
Calea Patriarhilor Traseul urmat de Avraam începea la Sihem, în
centrul
Munilor Samariei, continua cu Betel, Moria, Stejarii lui Mamre,
Hebron i se încheia la Beer-eba, limita dintre vegetaie i pustiu.
Acest drum msura în jur de 150 de ki lometri. Urmaii si, Isaac i
Iacov, vor continua s str- bat acest traseu în procesul de
transhuman, cu turmele lor. Dru mul va intra în istorie sub numele
de Calea Pa- triar hilor i constituie axa principal a rii
Sfinte.
Când Iosua a ocupat Canaanul, evreii s-au aezat tot pe crestele
munilor, fcând din Calea Patriarhilor cen trul rii. A fost singura
civilizaie din Antichitatea veche care nu a respectat obiceiul de a
se constitui de-a lungul cursu- rilor de ap. Sigurana lor consta nu
în râuri i irigaie,
în navigaie sau alte faciliti, ci în binecuvântarea lui Dumnezeu
prin ploaia cerului i roua pmântului. V invit la o cltorie pe
vârful munilor Canaanului, urmând traseul Calea Patriarhilor:
1. Stejarul lui More de lâng Sihem este punctul nordic de început
al Cii Patriarhilor. Locul este într-o mic depresiune intramontan
de la poalele Munilor Garizim i Ebal. Un drum coboar spre Iordan,
iar apoi urc pe malul Iabocului, pân întâlnete Calea Împratu- lui.
Acesta a fost drumul folosit de Iacov când s-a întors din Padan
Aram i, probabil, Avraam a venit tot pe acest traseu. Un alt drum
coboar spre vest, fcând jonciunea cu Calea Mrii în dreptul
localitii Dotan.
Avraam nu s-a aezat în aceast cetate, ci undeva în apropiere, având
ca punct de reper Stejarul lui More. Iacov va reveni aici peste ani
i va cumpra locul res pec- tiv, fiind prima posesiune a evreilor
din Canaan. Tot aici va spa o fântân, care îi va purta numele i
unde Domnul Hristos a inut o minunat predic de evanghelizare în faa
femeii samaritene. O biseric ortodox comemoreaz acest eveniment i
pstreaz, chiar în altarul ei, fântâna milenar a patriarhilor. Ce
frumos început! Un izvor de ap, într-o ar uscat! Patriarhii au
oferit cltorilor ap, iar Domnul Isus ne-a oferit, tot în acest loc,
apa vieii. Câi oameni îneleg i preuiesc aceasta?
2. Betelul este aezat pe platoul cel mai înalt al mun ilor. Avraam
marcheaz popasul su printr-un nou altar de jertf, unde se va mai
întoarce. Tot aici, Lot se va despri de Avraam i va pleca spre
Sodoma,
CALEA patriarhilor
Vedere aerian a Munilor Iudeei, pe unde trecea Calea
Patriarhilor
„i Avraam a strbtut ara (Canaanului) pân la locul numit Sihem, pân
la stejarul lui More... i de acolo a trecut la muntele dinspre
rsrit de Betel i i-a întins cortul, având Betelul spre apus i Ai
spre rsrit; i acolo a zidit un altar Domnului i a chemat numele
Domnului. i Avraam a plecat, mergând înainte spre sud.” (Gen
12:6,8)
7 Curierul Adventist august 2011
Traian Aldea I Istorie biblic
iar patriarhul îi va continua, de unul singur, drumul spre sud.
Iacov va oferi o nou dimensiune locului prin visul su: scara
cerului, i va face din Betel un nume de rezonan: Casa Domnului.
Chiar dac vitregiile vieii au ters urmele fizice ale acestor
altare, ele au rmas în inimile credincioilor i în numele a mii de
case de rugciune.
3. Moria. Urmtorul popas, de la mijlocul drumului, este Moria. Aici
avem cel mai mre altar i cea mai extra - ordinar experien a
credinei. A fost cea mai mare pro- b a credinei, atât de profund,
încât Avraam a vzut în experiena de pe Moria pe Fiul lui Dumnezeu
„i a tresl- tat de bucurie”. Locul acestei jertfe va deveni cel mai
sa - cru punct i aici Solomon va înla mreul su templu. La doar
câteva sute de metri, se va ridica peste veacuri al- ta rul care va
încheia irul altarelor biblice: crucea Golgotei. De mii de ani a
devenit i a rmas locul sacru cel mai im- portant din lume, o plac
turnat pentru toi credincioii monoteiti. tia oare Avraam ce
importan va oferi acelui loc prin gestul extraordinar al credinei
sale?
4. Mormântul Rahelei – Betleem. La doar 6 km de Moria, întâlnim un
stâlp de aducere aminte, ridicat de Iacov pe mormântul soiei
iubite, Rahela. O capel-sina- go g adun zilnic mii de pelerini, în
special femei, care vin s se roage la mormântul unei mame din
Israel. Locul se afl la grania dintre evrei i palestinieni, aparine
evrei lor, dar este pe teritoriu palestinian, fcând ca eveni- men
tele s fie mereu fierbini, aa cum a fost i viaa tu- multoasei
Rahela.
5. Stejarii lui Mamre. O oaz de odihn i refa ce re gsim la umbra
stejarilor lui Mamre. Locul este deosebit, aezat la aproape 900 de
metri altitudine, spre est se întinde Pustiul Iudeei, iar spre
vest, unele dintre cele mai renumite podgorii. De aici au luat
iscoadele acei struguri uriai, ducându-i în tabra de la Cades
Barnea. La umbra acestor stejari, Avraam a avut unica ocazie de a
invita la mas oaspei cereti i de a negocia cu Dumnezeu salvarea
Sodomei. Pcat c nu s-au gsit nici mcar zece oameni drepi pentru ca
Avraam s poat primi Premiul Nobel pentru Pace.
6. Beer-eba. De aici coborâm spre sud, pe albia torentului cu
acelai nume, Beer-eba. M-am întrebat: De ce oare au ales patriarhii
acest loc dezolant de la mar- ginea pustiei? Nu era nicio cetate în
apropiere, niciun drum comercial, nimic atrgtor, doar pustia i
munii din deprtare. i totui Beer-eba va rmâne staia final a
drumului lor. Cltorie care începe la o fântân i se termin cu o alt
fântân, parc dorind s spun: Cltorule, dac vei alege drumul nostru,
nu te vei îm bogi, dar niciodat nu vei muri de sete!
Lumea patriarhilor Patriarhii au întors spatele lumii civilizate
din vremea
lor. Ei au spus NU unui stil de via, unor metode de existen i
tuturor plcerilor i avantajelor aduse de civilizaie. Ei au respins
obiceiurile, tradiiile i felul de
Biserica ortodox, în construcie; la demisol, sub altar, se afl
izvorul lui Iacov.
Munii gemeni, Ebal i Garizim, la poalele crora se afla Stejarul lui
More, de lâng Sihem.
via al contemporanilor lor. Patriarhii au creat o nou lume, o nou
civilizaie. Aveau ca centru altarul i ca peri- ferie, credina.
Obiectivul lor era „cetatea care are temelii tari, al crei Arhitect
i Ziditor este Domnul”. Nu au fost nite inculi, nite barbari
necivilizai. Urmaii lor au dat lumii primul alfabet, prima i cea
mai important carte, cel mai condensat cod de legi i cele mai
înalte principii pentru lumea civilizat de astzi.
Este nevoie s ai o viziune înalt despre via, s urci pe scara
cerului, s oferi ap vie cltorilor obosii, s me- diezi pace între
combatani i s intervii pentru salvarea unor strini, dar mai ales, s
faci din altarul de închinare centrul vieii tale, pentru a gsi
puterea s mergi pe aceas- t cale. Dac ai trit multe decepii, dac
înc n-ai gsit fericire, te invit, prietene, s faci o cltorie pe
Calea Pa- triarhilor, fie chiar i imaginar. Mediteaz la ceea ce au
realizat aceti oameni i te vei convinge c merit s-i urmezi. n
Lect. univ. dr. Traian Aldea este profesor de arheologie la
Institutul Teologic Adventist.
Descendena noastr spiritual este mar- cat de pcatul originar (Rom.
5:12) i nu pu - tem cunoate corect starea noastr real decât în
lumina soluiei divine (Rom. 5:12-19; 1 Cor. 15:21,22). Condiia
noastr este o degradare intrinsec (Ps. 51:5; Rom. 3:23). Aceasta
exclu- de orice pretenii la mântuire prin descen den (Ioan 8:33-47)
sau mântuire odat pen tru tot- deauna (2 Petru 1:10,11; Ev. 6:4-6;
10:26-29). Toi avem nevoie de pocin, de renatere spiritual, de o
relaie permanent cu Hristos (Ioan 15:1-11).
ansa omului (omenirii) const în faptul c Dumnezeu a întâmpinat
pcatul adamic cu har, aa încât pcatul s nu devin o fatalitate (Gen.
3:15). Este adevrat c, prin amânarea judecii divine, atributele i
stpânirea lui Dumnezeu continu s fie contestate de pcat. Dar timpul
de har nu trebuie nicidecum în- eles ca o conciliere între Dumnezeu
i pcat. Nu, Dumnezeu i pcatul rmân la poli opui în spectrul moral
universal. Exigenele sfine niei lui Dumnezeu rmân, chiar dac în lu
mea noastr înc exist doi stpâni (Mat. 6:24): întuneric i lumin
(Ioan 3:19), pcat i neprihnire (Rom. 6:16,18).
De unde a doua ans? De ce Adam i Eva n-au fost nimicii imediat dup
cderea în pcat? Mai întâi, pentru c pcatul i ne- prihnirea nu sunt
realiti impersonale, într-o relaie de excludere reciproc instan-
tanee, conform legii cauz-efect. De partea neprihnirii st Dumnezeu,
de partea pca- tului st omul. Dumnezeu, prin natura Sa, Îi exprim
exigenele Sale morale în timp (timp de har), iar omul poate s
rspund Creatorului su în acest timp de har. Lucifer i îngerii lui,
de asemenea, au avut timp de har (Apoc. 12:7,8). Faptul c mânia lui
Dum- nezeu se manifest în timpul harului, nu numai la sfâritul
acestui timp, ne ajut s înelegem natura mâniei Sale (Rom. 1:18). Ea
este în primul rând disociere absolut de pcat (Hab. 1:13; Ex.
33:20) i apoi osândirea pcatului (Rom. 2:5). Imaginea biblic a
focului exprim cât se poate de potrivit mânia lui Dumnezeu în
timpul harului i la sfâritul acestui timp (1 Petru 1:7; Apoc.
20:7-9).
Teologie
Dilema moral a protoprinilor notri s-a transformat în p- cat, cu
toate urmrile înstrinrii spirituale de Dumnezeu. Eva s-a apropiat
de singurul loc unde putea fi ispitit de Satana (Gen. 2:16,17), s-a
angajat într-un dialog neloial cu privire la Dumnezeu (Gen. 3:1-5),
i-a dorit un statut i o cunoatere neintenionate de Dumnezeu pentru
om (Gen. 3:5) i a decis, dup propria judecat, nu pe temeiul
cuvântului clar al Creatorului ei.
În timp ce Eva a fost amgit, Adam a pctuit în cunotin de cauz (1
Tim. 2:14). De aceea pcatul originar este pcatul adamic (Rom.
5:12-18). Fapta Evei n-a fost urmat imediat de consecine vi zibile,
prin urmare i Adam trebuia s ia o decizie bazat numai pe cuvântul
lui Dumnezeu. Amândoi au decis în deplin libertate, singurul test
fiind încrederea în Dumnezeu i loialitatea fa de El. În esen,
pcatul lor a fost acelai.
Amândoi au pctuit împotriva lui Dumnezeu, împotriva ordinii morale
create i împotriva contiinei lor. Au ignorat prerogativele lui
Dumnezeu de a defini binele i rul. Au ignorat statutul lor de fiine
dependente de Dumnezeu. Au rsturnat ordinea valorilor. Au violat
voina lui Dumnezeu întiprit în ei la creaie. Prin urma- re, pcatul
originar a fost o fapt iraional i nenatural pe toate coordonatele
existenei lor: relaia cu Dumnezeu, ordinea moral universal i natura
lor neprihnit (Ecl. 7:29). Ei au trdat plin ta- tea naturii divine
i plintatea naturii umane. Au pctuit împotriva lui Dumnezeu i
împotriva chipului lui Dumnezeu în ei. Au respins dorina lui
Dumnezeu de a fi pentru ei i în ei.
Pcatul originar a introdus un obiectiv greit, o metod greit i un
timp greit.2 Obiectivul greit: s fii mai mult sau altceva decât
fiina creat dup chipul lui Dumnezeu. Metoda greit: s devii ase
menea lui Dumnezeu printr-un act magic (fructul oprit), nu prin re
laia permanent cu Dumnezeu. Timp greit: s fii asemenea lui Dumnezeu
instantaneu, nu printr-o experien nesfârit cu El.
„De-a lungul veacurilor nesfârite, el [omul] ar fi continuat s
dobân deas c noi comori ale cunoaterii, s descopere izvoare
proaspete de fericire i s obin o înelegere mereu mai clar cu
privire la înelepciunea, puterea i iubirea lui Dumnezeu. Ar fi
împlinit din ce în ce mai mult scopul crerii sale i ar fi reflectat
din ce în ce mai fidel slava Creatorului.”3
Curierul Adventist august 2011
8
„Prin viaa i moartea Sa, Hristos a realizat mai mult decât
recuperarea din ruina produs de pcat. Scopul Satanei a fost
separarea venic dintre Dumnezeu i om, dar în Hristos, noi devenim
mai strâns unii cu Dumnezeu decât dac n-am fi czut
niciodat.”1
„Aadar, frailor, noi nu mai datorm nimic firii pmânteti, ca s trim
dup îndemnurile ei. Dac trii dup îndemnurile ei, vei muri, dar dac,
prin Duhul, facei s moar faptele
trupului, vei tri” (Rom. 8:12,13).
Darul
Nevoia unei noi anse ans cu exigene
Aceeai slav divin ne poate purifica sau ne poate mistui (Mal.
3:1-3; Ev. 12:28,29). În timpul purificrii acioneaz ispirea, apoi
acioneaz osânda (Rom. 2:4-8).
„Printr-o via de rzvrtire, Satana i toi cei care se unesc cu el
ajung în aa msur în dezacord cu Dumnezeu, încât chiar prezena Lui
ajunge s fie pentru ei un foc mistuitor. Slava Celui ce este iubire
îi va nimici.”4
Al doilea motiv pentru ansa acordat omu- lui czut în pcat este
acela c Dumnezeu a creat pmântul pentru a fi locuit (Gen. 1:28; Is.
45:18; Ps. 115:16), nu pentru a fi un cimitir cosmic.
Al treilea motiv este sigurana moral a uni versului. A doua ans
acordat omenirii aaz întreg universul în sigurana venic (Naum 1:9).
Nimicirea imediat a lui Lucifer în cer i/sau nimicirea omului pe
pmânt ar fi aruncat întreg universul în anxietate venic. O asemenea
micare este absolut strin pen- tru caracterul lui Dumnezeu. El este
dragoste (1 Ioan 4:8).
i în sfârit, ansa a doua se datoreaz fap tului c Dumnezeu, în
natura Sa tainic, este Mântuitor. Adam a pctuit în faa i împotriva
Mântuitorului su, a crui prim reacie la pcat este harul.
„Când a aprut pcatul, exista un Mân tui- tor…”5
„Fiul lui Dumnezeu Se oferise s fac isp- ire cu propria Sa via
pentru pcatul lor. Un timp de prob li s-a dat i, prin pocina i cre
dina în Hristos, puteau deveni iari copii ai lui Dumnezeu.”6
Dac existena noastr coincide cu singurul scop al lui Dumnezeu cu
noi, acela de a fi chipul Su de-a lungul veniciei, s alegem acest
scop!
Prin Adam am pierdut neprihnirea personal i etica de la început
(Rom. 3:23), am pierdut filialitatea i averea (Luca 15:11- 34), dar
n-am pierdut destinul nostru personal venic (Ecl. 3:11; Ioan 3:16).
Prin Isus Hristos primim înfierea i motenirea (Ioan 1:12; Rom.
8:17; Gal. 4:4-6). Suntem sub pcat, dar cu un destin venic
neschimbat. Condiia pstrrii acestui destin este s încetm
participarea personal la pcat.
Adalbert Orban I Teologie
9 Curierul Adventist august 2011
Pcatul lui Adam ne priveaz de privilegiile edenice, dar nu de des
tinul nostru venic. Numai pcatele noastre ne pot lipsi de acest
destin. Adesea înclinm balana responsabilitii morale de partea
motenirii adamice. Suntem indignai pentru urmrile pcatului ori-
ginar i lum în calcul posibilitatea eliberrii noastre din blestemul
(urmrile) i robia pcatului. Apostolul Pavel afirm c în i prin Isus
Hristos participm la o restaurare deplin (Rom. 5:12-21). Isus
Hristos este mult mai puternic în a reface decât Satana în a
distruge.
În faa acestei anse, participarea noastr pasiv la cderea lui Adam
(Rom. 5:12) pierde din dramatism, în comparaie cu partici- parea
noastr activ la pcat, care duce la moartea a doua (Rom.
Darul unei noi anse
Darul unui destin schimbat
2:5-8; 6:23). Destinul nostru venic noi îl decidem nu prin relaia
noastr cu întâiul Adam, ci prin relaia noastr cu al doilea Adam,
Isus Hristos. La ju- decat nu vom rspunde pentru pc- toenia noastr
colectiv în Adam, ci pentru alegerea noastr personal fa de Hristos.
Participarea noastr activ la propria mântuire este dorina i apelul
insistent al lui Dumnezeu pentru noi toi:
1 Ellen White, Viaa lui Isus, pag. 25, în orig.
2 Helmut Ott, Created for Life, College Press LLC, Collegedale, TN,
2009, pag. 54-57.
3 Ellen White, Educaie, pag. 15, orig. 4 Ellen White, Viaa lui
Isus, pag.
764, în orig. 5 Bible Commentary, vol. 1, pag. 1084. 6 Ellen White,
Patriarhi i pro fei,
pag. 66, în orig.
„Tot aa i voi îniv socotii-v mori fa de pcat i vii pentru Dumnezeu,
în Isus Hristos, Domnul nostru. Deci pcatul s nu mai domneasc în
trupul vostru muritor i s nu mai ascultai de pofte le lui. S nu mai
dai în stpânirea pcatului mdularele voastre, ca nite unelte ale
nelegiuirii, ci dai-v pe voi îniv lui Dum ne- zeu, ca vii, din mori
cum erai i dai lui Dumnezeu mdularele voastre, ca pe nite unelte
ale neprihnirii” (Rom. 6:11-14). n
Adalbert Orban este pastor în Atlanta, Statele Unite.
10 Curierul Adventist august 2011
Misiune
îmi aeza mâinile pe pacient, pentru a lucra dup nevoie, pentru ca,
la sfârit, totul s se ter mine cu bine. Dumnezeul nostru este uimi-
tor.
Dup perioada petrecut în spital, am de cis s merg din sat în sat,
pe insula Espiritu Santo cu gentua mea medical, prezentându-m ca
fiind trimis de Misiunea medical din Vanuatu. De altfel, pe aceast
cale am obinut i viza ca un an de zile s locuiesc în aceast
ar.
inta mea era s promovez un stil de via sntos, preocupat fiind în
mod special de sntatea femeilor. Medicina preventiv (ma- sajul,
remediile naturale) mi-a deschis porile într-un mod neateptat.
Astfel, mergeam din sat în sat, iar vestea c vine o fat care se
ocu- p de sntatea mamelor (vrea s fac un club al mamelor) i le înva
în special tehnici de masaj se rspândea repede. Masajul era o
nevoie acut prin locurile pe unde mergeam, deoarece toi – femei,
brbai, chiar i copii – sunt nite crui prin definiie. Ei duc în
spate mâncarea de la grdin, lemnele sau alte lucruri necesare. Unii
aveau spatele ca de piatr i toi se plângeau de durere de
spate.
Bieelul i bunica Într-unul din sate, mi-au adus un bieel
de 11 ani, pe nume Sebastian. Acest bieel era orfan i avea un
picior înepenit, astfel c abia putea s fac câiva pai. Nu tiau s-mi
explice ce s-a întâmplat. Spuneau c l-a apu- cat deodat aceast
neputin. Mi l-au adus s-i fac masaj. Mi-am dat seama c muchii i
nervii de la gamb erau foarte rigizi. Aadar, i-am masat muchii timp
de o or, dup care l-am chemat pe eful satului s-l înv cum s-i fac
el masaj, în fiecare sear, acestui copila. De asemenea, l-am învat
i ce alte remedii naturale s foloseasc.
Tot satul era adunat s vad ce fac cu b- ieelul. Apoi, am fost
chemat din cas în cas. La un moment dat, când m simeam deja foarte
obosit, a venit la mine un copila care m-a dus la o bunicu foarte
trist, sin- gur i murdar, cum nu întâlnisem pe ni- meni în Vanuatu.
Acest lucru era cu atât mai
Înc din ziua în care am intrat în Biserica Adventist am avut do-
rina de a mrturisi i altora despre lucrrile lui Dumnezeu. Sim- eam
c trebuie s fac ceva pentru cei din jur, iar aceste imbolduri
ale Duhului Sfânt i-au gsit împlinirea în mai multe feluri în viaa
mea.
Experiena cea mai intens în domeniul misionar am trit-o departe de
ara noastr, în Vanuatu. Din zona în care suntem noi, pot spune c
Vanuatu se afl situat la marginile pmântului.
Statul Vanuatu a devenit independent în anul 1980. Acesta este
situat între Ecuator i Tropicul Capricornului, în zona cunoscut sub
numele de Oceania. Are ca vecini în nord, la 170 de kilometri,
insulele Solomon, apoi spre vest, la 230 de kilometri, se afl Noua
Caledonie. Capitala statului, Port Vila, este situat la aproximativ
2.000 de kilometri de Brisbane, Australia.
Vanuatu se întinde pe 14.700 de kilometri ptrai. Suprafaa de pmânt
este împrit în 40 de insule, dintre care numai 12 sunt populate.
Amintesc aici pe cele mai mari: Espiritu Santo (4.900 km2),
Malekula (2.539 km2), Erromango (1.113 km2), Efate-Vate (1.094
km2), Am brym (644 km2), Epi (637 km2).
Relieful principalelor insule este muntos, munii de aici ajungând
pân aproape de 2.000 de metri altitudine. Pe cea mai mare insul –
Espiritu Santo –, unde am lucrat eu, sunt i cele mai adânci jungle,
dar i cei mai înali muni. Vanuatu are i 9 vulcani activi, dintre
care 7 sunt la suprafa.
În Vanuatu triesc aproximativ 215.000 de locuitori, care vorbesc
mai multe limbi, cea principal fiind limba bislam, o combinaie de
englez i malaiezian. Dintre acetia, 16.500 sunt adventiti, Bi se-
rica Adventist fiind a patra ca numr de membri din ar (7,6%).
Lucrarea mea din Vanuatu se împarte în dou etape. În prima etap, pe
parcursul anului 2008, am fost singur. A doua etap s-a desfurat în
anul 2010 i, de aceast dat, am fost însoit de Criss, soul meu, cu
care m-am cstorit dup ce am sosit din prima cltorie. În articolul
de fa doresc s v relatez câteva experiene din prima mea cltorie în
Vanuatu.
Întâlnirea cu Vanuatu Acomodarea mea în Vanuatu s-a fcut la o coal
adventist.
Prin studenii venii s învee, am avut ocazia s cunosc câte ceva
despre fiecare dintre insulele acestei ri, despre obiceiuri, îm-
brcminte etc. Apoi am fost dou sptmâni asistent medical într-un
spital din Espiritu Santo, al doilea ora ca mrime din
Vanuatu.
Aici, la spital, am întâlnit un medic, venit ca voluntar, din
Germania. Într-una din zile, a fost nevoie s intervin urgent la un
caz de chist ovarian. Cu aceast ocazie, m-a invitat s-l ajut la
operaie. Este adevrat c în timpul colii am asistat de multe ori la
operaii, dar niciodat nu am lucrat direct cu medicul care opera.
Îns la Dumnezeu nimic nu este prea greu. Efectiv, El îmi punea mâna
pe instrumentele chirurgicale de care avea nevoie medicul,
– experiene misionare din Vanuatu –
10 Curierul Adventist august 2011
Motto: „Este oare ceva prea greu pentru Domnul?” (Gen. 18:14)
Ella Stigle I Misiune
curios cu cât din acest sat pân la apa ocea nului nu se fcea mai
mult de 5-10 minute.
I-am rugat pe cei care m priveau s o duc la ap i s o ajute s se
spele. În prealabil, îi fcusem masaj, aa murdar cum era, s vad toi
c eu, o femeie alb, nu am nicio reinere fa de ea. Le-am spus, apoi,
ca în fiecare zi s fac acelai lucru cu btrâna, pentru c unul dintre
motivele strii ei era tocmai aceast murdrie, în care probabil zcea
de ani de zile.
Dup ce am terminat de mers la toi oamenii care m chemaser, am
verificat dac au dus-o pe bunica la splat, cu gândul de a o spla
chiar eu, în cazul în care vecinii ei nu ar fi fcut-o. Ateptam din
partea lor s simt împreun cu ea i s fac ceva pentru ea. Mare mi-a
fost bucuria, când am vzut-o curat, pe malul apei, cu câteva femei
lâng ea. Radiau de bucurie i mulumire atât ea, cât i cei care au
ajutat-o.
Dup o vreme, m-am reîntors în acest sat i am avut satisfacia de a-l
vedea pe Sebastian, bieelul de 11 ani, care înainte abia îi târa
piciorul, cum fugea acum sprinten prin pdure. „Este oare ceva prea
greu pentru Domnul?”
Cltorind cu Îngerul pzitor M aflam undeva în vârf de munte i îmi
doream ca a doua zi s
vizitez alte dou sate. Înc de seara, m rugam Domnului s gsesc
pentru a doua zi un însoitor. Înc nu cunoteam bine drumurile prin
muni. S-a oferit s m ajute un tânr de 16 ani. Dei un copil ca
vârst, era totui foarte dezvoltat. Pentru c nu întrezream niciun
pericol, am pornit la drum.
Am ajuns la cele dou sate care se aflau la distan de 3-4 ore de
mers pe jos. Dup ce mi-am îndeplinit misiunea acolo, peste câteva
zile a venit timpul s ne întoarcem.
Undeva pe la mijlocul drumului, dup ce trecuserm un râu mare, acest
tânr s-a oprit în faa mea i mi-a cerut puin ap. Avea îns o privire
foarte tulburat i fix, dându-se foarte aproape de mine. În clipa
aceea, a fcut un gest nepotrivit. Mirat i înspi- mântat, l-am
întrebat: „Ce se întâmpl cu tine?” În timp ce ridica cuitul, mi-a
spus: „Te vreau!” (în bislam: „Mi wantem you!”).
Am paralizat i nu am putut decât s-mi înal glasul ca un fulger la
Dumnezeu, iar lui s-i spun: „În Numele lui Dumnezeu, te rog s nu te
atingi de mine!”
În clipa urmtoare, privirea i-a fost atras în stânga mea, unde a
privit foarte surprins i chiar speriat, luând-o brusc la fug. Fugea
ca un nebun, iar eu fugeam dup el i îl strigam s se opreasc, pentru
c nu tiam drumul. L-am tot strigat, plin de curaj, s stea i s
vorbim. Într-un final, s-a oprit i m-a ateptat, iar faa îi era
total schimbat. L-am întrebat: „Ce s-a întâmplat?” Dup o tcere
lung, mi-a spus: „În stânga ta, din spate, am vzut venind un brbat
foarte înalt i luminos, care era îmbrcat în alb. Mi-a fost fric i
am fugit!”
Atunci am îneles c îl vzuse pe îngerul trimis de Domnul s m
ocroteasc, pentru ca nimeni s nu îmi fac vreun ru. „Este oare ceva
prea greu pentru Domnul?”
Acestea sunt doar câteva crâmpeie din minunata experien a vestirii
Evangheliei pân la marginile pmântului. Voi reveni i în alte ocazii
cu istorisiri din activitatea mea în Vanuatu, care arat c,
într-adevr, nimic nu este prea greu pentru Domnul. n
Ella Stigle este din Ctmrti-Deal, Botoani, de profesie asistent
medical.
11 Curierul Adventist august 2011
Pe tot parcursul celor patru zile ale Conveniei, au fost prezentate
mr turii de ctre reprezentani ai di feritelor filia le ASI Europa,
care au fost im plicai în proiecte misiona- re în rile lor sau în
alte ri în care exis t o nevoie stringent pentru mi- siune.
Unul dintre scopurile acestei con - venii a fost acela de a-i ajuta
pe par- ti ci pani s „învee noi modaliti de a împrti în mod practic
credina lor i de a fi eficieni în lucrarea de evan- ghelizare.
Scopul existenei ASI este acela de a-i încuraja pe oamenii de afa
ceri i pe cei activi în cadrul di ver - selor asociaii s îi
foloseasc toate resursele pentru a proclama întreita solie
îngereasc, acum, în aceste mo- mente de la finalul istoriei pmân
tu- lui”, spunea Angel Duo, pre edintele ASI Europa, în mesajul su
de bun ve nit. Cei prezeni au avut ocazia s partici pe la seminare
pe teme de lu - crare misio nar eficient: „Cum s-i conduci pe
oameni la luarea unei decizii pen tru Hristos”, se mi nar susinut
de Dan Millares, lucr tor bi blic în cadrul Uniunii Sue deze; „Sus
inerea de campanii de evan- ghelizare i lu crare misionar efi ci
en- t”, susinut de ctre dr. Jan-Harry Cabungcal, coordonator evan
ghe- lizare al pro gramului Europe4Jesus, Elveia; „Înfiinarea de
grupe mici de studiu biblic, cu ajutorul materialului DVD: Noi
Începuturi”, realizat de c tre ASI, seminar susinut de Rahel
Ludwig, productor LifeStyleTv Suedia; „Cum s-i împrteti cre- dina
unui evreu”, seminar susinut
În perioada 15-19 iunie 2011, a avut loc Convenia ASI Europa 2011,
la Konstanz, în Germania, într-o lo -
ca ie cu ecouri istorice, importante pen tru cretinismul
protestant. Aici, în aceeai cldire în care s-a desf- urat acum
Convenia ASI Europa, a avut loc, între anii 1414 i 1418, cel de-al
15-lea conciliu ecumenic recunoscut de Bi serica Romano- Catolic,
ocazie în care a fost condamnat i executat Jan Huss.
Datorit amprentelor Reformei care marcheaz aceste locuri, orga ni -
zatorilor Conveniei ASI Europa 2011 li s-a prut potrivit ca
evenimentul din acest an s aib un motto motiva- tor în ceea ce
privete misiunea cre ti- n: „Act Now! Reach out, up, across!”
(Acionai acum! Ajungei peste tot în jurul vostru!)
Vorbitorul principal al evenimen - tului a fost John Bradshaw,
director al postului de televiziune „It is Written” (St Scris).
Mesajele transmise au avut scopul de motivare pentru mi- siune i
aciune, de împrtire a soliei adven tiste i, în mod special, a
întreitei solii îngereti. Nu trebuie s cedm concep iei c trim
într-o lume secularizat, în care nu este loc pentru credin, ci
trebuie s de punem eforturi susinute pentru lucrarea lui Dumnezeu i
s fim în- cre ztori c El va fi Cel care întoar ce inimile oamenilor
ctre Sine. Me- todele Sale le depesc pe ale noastre i nu pot fi
împiedicate de factorii potrivnici pe care noi îi identificm i care
ne descurajeaz deseori.
Eveniment Acioneaz acum!
12 Curierul Adventist august 2011
de Richard Elofer, director al Biroului Adventist de Mi siune i al
Centrului Internaional de Prietenie Iudeo-Ad- ventist, din Ie ru
salim; „tiina versus credina”, se mi nar susinut de dr. Rivelino
Mon te negro, eful Departa- mentului de Teh nologie, Medovent GmbH,
Germania.
Vineri dup-amiaz, participanii au avut ocazia s se implice într-o
ac i une practic de misiune, în oraul Konstanz, unde au împrit
invitaii la concertul Harmony Quartet, susi- nut sâmbt seara, cu
intrare liber. A fost împrit i literatur cretin.
Programul de Sabat a atras muli membri adventiti din Germania, ast
fel încât sala de 1.000 de locuri a cldirii conciliului a devenit
neîn- cptoare. Mu zica, mrturiile pre- zentate i pro gra mul de
închinare au fost deosebi te i încrcate de emoia prtiei.
Serviciul divin de închinare de sâm bt dimineaa a fost susinut de
pre edintele Conferinei Generale, Ted N. C. Wilson. Mesajul su a
fost unul de reafirmare a credinei în mi- siunea Bisericii
Adventiste în lume i a încu ra jat iniiativele ASI i implica- rea
acestei organizaii în lu crarea de misiune i în susinerea
programelor desfurate de biseric.
A fost prezent i preedintele ASI America de Nord, Norman Reitz,
care a rostit un mesaj pentru cei prezeni i, de asemenea, Denzil
McNeilus, unul dintre fondatorii ASI America de Nord i membru al
boardului ASI Missions Inc., care a vorbit despre
Convenia ASI Europa 2011
Monument ce marcheaz locul unde Jan Huss a fost ars pe rug în data
de 6 iulie 1415
John Bradshaw( dreapta), împreun cu tra- ductorul su, Jens Giller(
stânga)
Preedintele Conferinei Generale, Ted N. C. Wilson( dreapta),
împreun cu traductorul su, Winfried Vogel (stânga)
Foto: Christoph Gysin/ Amazing Recordings
Programul Conveniei s-a încheiat sâmbt seara cu un concert susinut
de Harmony Quartet.
La eveniment au participat repre- zentani ai filialelor ASI Europa
din Elveia, Germania, Austria, Spania, Portugalia, România,
Ungaria, Cehia, Ucraina, Croaia, Slovacia. Delegaia ASI România a
avut urmtoarea com- ponen: Dumitru Palada – vicepre- edinte ASI
România, Olga Palada – supervizare pro iecte, Eduard Clu g- ru –
trezorier Uniunea de Conferine i reprezentant al Uniunii în cadrul
Consiliului de Administraie ASI Ro- mânia, Maria Bena – membru
ASI,
proiectele misionare care sunt în des- f urare în cadrul ASI
America de Nord i despre importana pe care o acord implicrii
tinerilor în lucrarea misionar.
De asemenea, au mai participat: Bruno Vertailler, preedintele Divi-
ziunii Euro-Africa, Gabriel Maurer, secretarul Diviziunii
Euro-Africa, i dr. Bertil Wiklander, preedintele Diviziunii
Trans-Europa.
Cu ocazia acestui eveniment, a avut loc i Adunarea General Elec- ti
v în cadrul ASI Europa, iar în ur- ma votului delegailor ASI
prezeni, Comitetul Executiv al ASI Europa are urmtoarea
componen:
Preedinte: Angel Duo, Spania Vicepreedinte pentru marketing,
creterea i înfiinarea de noi filiale: Ruben Dias, Portugalia
Vicepreedinte pentru evanghe- lizare: Passer Radim, Cehia
Vicepreedinte general: Remus Aurel Bena, România
Vicepreedinte finane: Christiane Theiss, Elveia
Secretar: Mark Alt, Elveia Auditor: Markus Czettl, Elveia
Remus Bena I Eveniment
13 Curierul Adventist august 2011
august 1846 – Apare broura lui Joseph Bates Sa ba tul zilei a
aptea, un semn venic. Adevrul despre Sabatul zilei a aptea fusese
descoperit în micarea millerit înc din prim- vara anului 1844,
totui importana predicrii evenimen tu lui de la 22 octombrie a fcut
ca un astfel de mesaj s fie trecut în plan secundar. În 28
februarie 1845, T. Preble va publica un nou articol despre
importana Sabatului, reuind s conving ali doi pionieri millerii,
care vor duce mai departe misiunea redescoperirii lui Joseph Bates
i John Andrews. Dup citirea argumentelor din broura lui Bates, în
toamna anului 1846, James i Ellen White vor accepta adevrul despre
ziua de Sabat.
30 august 1846 – Are loc cstoria lui James White cu Ellen Harmon.
Cei doi se cunoscuser înc din 1845 i au cltorit o vreme împreun, fr
s aib gânduri de cstorie, pe care o vedeau ca o negare a ateptrii
revenirii lui Isus. Au realizat îns c pen tru amândoi cstoria era
modul în care chemarea lui Dumnezeu pentru ei se putea împlini mult
mai bine, aa c, fr a fi membri formali ai unei biserici (muli
millerii fiind exclui din bisericile lor înainte de octom
brie
1844), au fost cununai de un judector civil, pe 30 august 1846. Au
avut o via de familie frumoas, fiind împreun 35 de ani, pân pe 6
august 1881, când James White a încetat din via. James i Ellen
White au avut împreun 4 biei, din- tre care doar 2 au supravie uit
pân la vârsta adult.
august 1852 – A aprut primul numr al revistei The Youth Instructor,
cea mai veche revist adventist dedi- cat celor tineri. Revista avea
8 pagini, aprea lunar i con i- nea leciile colii de Sabat, învturi
doctrinare, precum i alte lecturi de folos celor mai tineri pzitori
ai Sabatului. Ti- rajul a fost la început de 1.000 de exemplare, a
ajuns la 25.000 la începutul secolului al XX-lea, pentru ca odat cu
venirea lui Lora Clemet la conducerea redaciei s ajung la 50.000.
Din 1970, revista a fost înlocuit de Insight, actuala publicaie a
tinerilor adventiti vorbitori de limba englez din întreaga lume. n
Adrian Neagu, pastor
Urme pe Stânca- Luna august în istoria adventistLuna august în
istoria adventist
Remus Aurel Bena – secretar exe- cutiv i preedinte ASI
România.
Urmtoarea ocazie de acest fel a fost stabilit pentru anul 2013, în
perioada 26-29 iunie, în Portugalia, i suntei invitai s participai
i dumneavoastr.
Pentru mai multe informaii de- spre proiectele care vor fi
desfurate în urmtorii doi ani i pentru detalii despre cum putei
obine materialul video de la Convenia din acest an, v rugm s
vizitai site-ul ASI Europa: www.asi-europe.org.
Convenia ASI România va avea loc pe 7 i 8 octombrie 2011, la
Braov.
Sperm ca mesajul „Acioneaz acum!” s nu fi rmas în Konstanz, doar în
inimile martirilor sau poate ale celor care au fost prezeni acolo
în cele patru zile ale Conveniei ASI Europa, ci dorim ca el s ne
motive ze pe noi, membrii laici, s depu nem eforturi susinute
pentru proclama- rea Vetii Bune acum..., nu mâine sau alt dat!
n
Remus Bena, preedinte ASI România
De la dreapta spre stânga: Ruben Dias, Christiane Theiss, Radim
Passer, Remus Aurel Bena, Mark Alt, Angel Duo i Jens Giller
(traductor)
Îmi amintesc de o întâmplare de la începutul adoles- cenei când,
rsfoind corespondena i pozele mai
vechi ale familiei, am gsit o cartotec asemntoare unei cri potale
elegante. Era scris cu litere de o cali- grafie exemplar, parc
desenate. Culoarea transmitea timpul trecut. Începusem s citesc i
am descoperit c nu doar literele se ridicau frumos pe foaie –
cuvintele ce le alctuiau desenau imagini, relaii, propuneri de o
splendoare sufleteasc i relaional cum nu întâlnisem: alctuiau o
somptuoas invitaie ctre o domnioar de a crei prezen autorul era
fermecat. Intrigat de prezena unei astfel de note între amintirile
familiei, m-am adresat mamei întrebtor: „Cine a scris aici?” Mama
se uit la carte i îmi rspunde privind undeva unde numai ea vedea:
„Tata, pe vremea când nu eram cstorii.”
inusem în mân nite cuvinte de pe vremea în care nu eram i nu tiusem
cât de aproape îmi erau cei im pli- cai. Frumosul lor se nscuse
deja în mine, chiar dac nu îi cunoscusem. Când am fcut-o, legtura
s-a personalizat i n-a mai putut fi tears.
Întâmplarea de mai sus ilustreaz relaia cu cartea. Ea este mai mult
decât o îniruire de semne pe un suport trans misibil. Dei în jurul
nostru sunt multe cri (...de vizit, funciar, de identitate, de
acces, potal etc.) i par a avea valoare, ele devin semnificative în
funcie de relaia pe care o avem cu coninutul lor.
Prin extensie, aa se întâmpl ca o carte s devin în tâi
semnificativ, apoi de cptâi i de suflet. Astfel ajunge s îi plac un
autor, o materie colar, o profesie, s „ai parte de/din carte” la
sensul propriu. Aparent, funcia estetic este principal, ea se
condiioneaz reci- proc i interfereaz cu o serie de alte funcii:
social, re li- gioas, de cunoatere, moral i etic i contribuie la
dez- voltarea umanitii cititorului. Aceste domenii co respund
direct unor dimensiuni fr de care omul ar cdea într-o
subnormalitate, altfel spus, omul n-ar mai fi la fel de om. Dar dac
este, atunci armonia sa genereaz frumusee.
Dintre mijloacele accesibile prin care e influenat fiina noastr
interioar, literatura rmâne cel mai puin
intruziv – ofer mai mult libertate. Prin contrast, mij loacele care
stimuleaz prin intermediul simurilor (filmul, muzica i altele) pun
mai mult la încercare dis cernmântul i spiritul critic: este mai
greu s te împotriveti mâncrii gustoase, dar nesntoase, decât unei
cri. Dei în mod primar, lectura depinde de simuri, savurarea ei
depinde de gândire.
Spaiul gândirii i afectivitii reprezint spaiul maximei intimiti.
Sfânta Scriptur ne amintete s pzim acest loc mai mult decât orice,
pentru c din el ies izvoarele vieii (Prov. 4:23). Responsabilitatea
acestui îndemn nu este doar negativ, ci i pozitiv. Adic nu vom
limita la restricionarea accesului unor elemente nefaste într-un
spaiu vital, pur i sensibil, ci, de asemenea, ne vom deschide inima
fa de cele ce ne fac bine i ne bine- cuvânt viaa – izvoarele vieii
nu ies singure i invo lun- tar din inim. În spaiul acesta se
descoper dinamica noastr interioar, viaa noastr cu Dumnezeu i cu
se- menii: „Cum rspunde în ap faa la fa, aa rspunde inima omului
inimii omului” (Prov. 27:19). Eecul bunei vegheri a acestei
dinamici duce la sectuirea de sine (Ier. 2:13), îns o pzire/pstrare
responsabil a acestui spaiu va face ca în el s continue s fie i s
curg via. Aadar, pentru a ne pstra vitalitatea interioar sntoas,
este crucial s ne propunem i s ne întâlnim cu alte inimi în care
este via.
Alegerea întâlnirii prin intermediul lecturii se asea- mn cu
alegerea semenilor cu care te întâlneti, cu di- ferena c (mai)
toate criteriile fizice dispar, rmânând doar valorile, credinele,
iar elementele exterioare sunt doar indicii dup care anticipm dac
dialogul este po- sibil sau nu.
La fel ca în relaiile sociale obinuite, o carte are câteva indicii
cu privire la coninut – autorul i lumea
Credina practic
14 Curierul Adventist august 2011
Între carte i parte Acest articol este ultimul dintr-o serie de
patru articole dedicate lecturii cretinului. Primele trei sunt
Cititul ca un drum (Aprilie) i Al treilea sens (Mai), Cartea de
cptâi (Iulie).
SA ne cunoaStem
15 Curierul Adventist august 2011
lui, titlul operei, subiectul abordat, prezentarea/prefaa,
cuprinsul, grafica, scriitura, editura. Aceste indicii nu ga-
ranteaz rezultatul pozitiv al întâlnirii, deoarece acesta depinde
de ateptrile în urma lecturii. În cazul lecturii recreative sau
estetice (de plcere), dintr-un sim de res- ponsabilitate fa de
sine, selecia ar trebui s aib o anu- mit rigoare, iar lectura s fie
fcut cu un sim critic sau atent – pe lâng evaluarea simpl a
indiciilor de coninut menionate, cititorul cretin verific dac
subiectul în an- samblu este compatibil cu valorile moral-cretine
sau cu viziunea sa despre lume i via. Pe parcursul lecturii, ar
trebui s-i pstreze criteriile pe care le are în alegere i s
dialogheze cu autorul, neînchizând simul critic i dis- cernmântul.
În caz contrar, se ajunge la confundarea unui discurs artistic,
alegoric, satiric, cu unul documentar, istoric. Este celebru cazul
romanului Codul lui Da Vinci, care, citit necritic (i ne dia
logic), i-a fcut pe muli s con- funde ficiunea cu realitatea.
Aceasta se întâmpl dato ri t unei abordri naive a operei de
ficiune. Pentru a pre veni aceste confuzii, în coal se studiaz
literatura, iar citito- rului i se ofer in strumente i criterii cu
care s se angajeze în lectur i pentru a face fa actului de
comunicare repre- zentat de literatur. Omul trebuie pregtit s
recunoasc ceea ce citete – astfel, jurnalul de cltorie, eseul,
roma- nul, dra ma, alegoria vor fi abordate diferit de textele non-
ficionale i dup specificul genului lor.
De exemplu, pentru Ellen White, Cltoria cretinului, de John Bunyan,
este o „alegorie minunat”1 care „por tre- tizeaz viaa cre tin atât
de precis i prezint dragostea lui Hristos într-o lumin atât de
atrgtoare, încât sute i mii s-au convertit prin intermediul ei.”2
Ea recunoate o specie literar i tie s o interpreteze.
În concluzie, literatura este un mediu de comunicare la dispoziia
participantului. Ceea ce se filtreaz ca în ori- care alt caz este
coninutul. Mai mult, având în vedere funciile educative, sociale i
ideologice ale literaturii, omul responsabil fa de sine i semeni va
socializa în mod necesar i în acest mediu; va depi bariera timpului
i spaiului. În aceast parte a lumii, cei mai muli avem darul...
cititului, chiar i al scrisului... graie alfabetizrii, iar pilda
talanilor (Matei 25:14 – 30) este motivant.
Omul religios Îl va glorifica pe Dumnezeu inclusiv prin aceste
daruri, pregtindu-se s comunice calea spre mân- tuire celor pentru
care Domnul Hristos a murit i lsându-l
pe Duhul Lui s îl pregteasc pentru acele întâlniri. n
Laureniu Nistor este bibliotecar-ef la Institutul Teologic
Adventist
Republica Nicaragua, aa cum se numete oficial, este cea mai mare ar
a Americii Centrale, având o populaie de 5,89 milioane de
locuitori, un teritoriu de peste 130.000 km2 i capitala la Managua.
Este aezat între Honduras i Costa Rica i între Oceanul Pacific i
Marea Caraibilor, de-a lungul coastei Pacificului, având un lan de
40 de vulcani, dintre care unii sunt înc activi. Limba ofi cial
este spaniola, ara fiind singura din America Latin colonizat i de
englezi, i de spanioli. Religia majoritar este cea romano-catolic,
dar sunt i foarte muli cretini protestani.
Primul misionar adventist care a ajuns pe acest teri- toriu a fost
F. J. Hutchins, pentru a vinde cri. În 1898, datorit influenei lui,
C. F. Brooks devine adventist de ziua a aptea i lucreaz ca misionar
laic timp de 12 ani, ateptând botezul i organizând o grup de
credincioi la Yulu. Abia în 1912, când Goodrich viziteaz zona,
Brooks va fi botezat împreun cu ali doi indigeni. În 1920, se pun
bazele lucrrii medicale, iar în 1929 se organizeaz Misiunea
Nicaragua. La acea dat, erau patru biserici or- ganizate, cu
vorbitori de limba englez i un singur vorbi- tor de limb spaniol
printre membrii adventiti.
Astzi, în Misiunea Nicaragua sunt peste 108.000 de membri
adventiti, care se închin în 209 biserici i 53 de grupe. Anual,
peste 6.000 de membri se adaug Bisericii Adventiste. Raportul
statistic vorbete i despre 5 coli adventiste, printre care o coal
vocaional, un colegiu i
NICARAGUA
Între carte i parte
1 White, Ellen G., Tragedia veacurilor, Via i Sntate, 2008, pag.
223. 2 White, Ellen G., Historical Sketches of the Foreign Missions
of
Seventh-Day Adventists (1886), EGW Research 2008 CD-ROM.
COMUNICANDO EL MENSAJE DEL TERCER ANGEL
una de grad univer- sitar. Cu un post de radio apreciat la nivel na
ional, cu pro gra me foarte bine puse la punct pentru copii i
tineri, cu proiecte ADRA sau ale altor organizaii umani ta - re,
Biserica Ad ven tis- t din Ni ca ra gua spu- ne lumii despre dra -
gos tea lui Dumnezeu, cu pasiu ne i con vin- gere. n
Adrian Neagu, pastor
16 Curierul Adventist august 2011
Tehnologia ofer ACCES, dar i EXCES. Întrebarea care se ridic este
cum pot prinii s diminueze impactul negativ al tehnologiei i s
valorifice influena pozitiv?
în parc i mai mult ONLINE, sunt mai sedentari, nu-i intereseaz prea
mult politica sau actualitatea din ar sau lume i cei mai muli
triesc din banii prinilor. Noua generaie va ocupa în 2020 peste 40%
din populaia statelor europene i, în scurt timp, va conduce
lumea.”4
COMUNICARE sau ÎNSTRINARE? Astzi tinerii pot s comunice unii cu
alii, mai uor
i cu mai puin efort decât oricare alt generaie. Tele- foa nele
mobile, internetul, e-mailul, messengerul, reduc contactul uman,
dar, paradoxal, îi fac pe oameni mereu disponibili.
Competenele sociale sunt dobândite prin practic, prin interaciunea
cu ali oameni. Astzi nu este ceva ie it din comun ca tinerii s
petreac mai mult timp relaio- nând cu o main decât unii cu alii,
dobândind astfel mai greu competene sociale.
Crescând cu toat aceast tehnologie, tinerii de astzi sunt profund
diferii fa de prinii lor. Sigur, acest lucru este valabil pentru
orice generaie, dar generaia de astzi are acces imens i fr
precedent la informaie. Expune- rea copiilor la atitudini, valori i
comportamente care sunt în contradicie cu noiunea adulilor despre
ceea ce este sntos i apropiat pentru ei produce adeseori conflicte
i influeneaz dezvoltarea lor ulterioar.
În ultima perioad avem de-a face cu un fenomen nou: generaii pentru
care nu mai este important când te-ai nscut, ci ceea ce faci.
Fenomenul a fost identificat în 2004, într-un articol publicat de
ctre cei de la trendwatching.com2, i de atunci i se acord o atenie
din ce în ce mai mare.
„Generaia C” înseamn generaia care creeaz „con inut”. Acetia adaug
în fiecare zi materiale audio/ video, imagini, texte izvorului
nesecat de resurse – internetul. Ca s înelegem cantitatea de
coninut pro- dus de aceast generaie, este important s tim cam ce
înseamn o zi pe web: 210 miliarde de e-mailuri sunt trimise zilnic,
3 mi lioane de imagini sunt uploadate (în- crcate) pe Flickr –
suficiente pentru a umple 375.000 de pagini de album foto – 700.000
de noi membri se înscriu pe Facebook, 45 milioane de statusuri sunt
schimbate (updatate) pe acelai Facebook, sunt postate 5 milioane de
de tweets-uri, bloggerii public 900.000 de articole noi –
suficiente pentru ediiile New York Times, timp de 19 ani.3
Creativitate, comunicare, computer, click, conectivi- tate,
control, celebritate, sunt câteva din cuvintele ce descriu atât de
bine aceast Generaie. „Ei îi petrec cel puin trei ore pe zi pe
internet i nu-i pot imagina viaa fr gadgeturile care îi însoesc la
coal, acas sau pe strad. Sunt conectai 24 din 24, se întâlnesc mai
puin
Tineret
etichetarea generaiilor le aparine americanilor. Astfel, cei nscui
între 1925 i 1945 aparin „Generaiei tcute” (Silent Generation),
Baby Boomers sunt cei nscui dup
cel de-al Doilea Rzboi Mondial – între 1946 i 1964, a urmat
Generaia X (1965-1980), Generaia Y (Millennials) – 1981-2000, iar
din 2000 pân în prezent se vorbete despre Generaia Z sau „generaia
internetului”.1
ÎN LUME, FR S PLECE DIN CAS! Atunci când eram adolescent, nu aveam
voie s stau
cu prietenii mei mai mult de ora 22.00. i acum îmi aduc aminte de
mama care m atepta îngrijorat în strad, dac nu eram acas pân la ora
stabilit.
Astzi, prinii sunt linitii de faptul c adolescentul st cuminte în
dormitorul su i nu prsete casa. Dar el poate s fie oriunde în lumea
aceasta, fr s prseasc dormitorul. Câi dintre prinii i bunicii de
astzi puteau s-i sune prietenii în orice moment al zilei i aproape
din orice loc? Câi puteau s realizeze o lucrare de cercetare fr s
treac pragul bibliotecii? Câi puteau s fie informai instant cu tot
ceea ce se întâmpl în lume? Câi puteau s priveasc ultimele filme
aprute (multe dintre ele inadecvate vârstei), fr s ias din
cas?
Dezvoltarea tehnologiei a fcut ca multe sarcini s fie uor de
realizat i unele dintre acestea sunt cu adevrat incredibile. Dar,
precum multe lucruri aflate la îndemâna copiilor, dac nu sunt
supravegheate, verificate sau sunt folosite fr o educaie adecvat,
aceste unelte ale vieii se pot transforma în arme ale
autodistrugerii.
Din dormitorul lor, copii au acces la oameni, locuri i
comportamente care le amenin sigurana. În luna mai a.c., dou fete
din Constana au disprut de acas mai multe zile, dup ce i-au dat
întâlnire cu prieteni pe care i-au cunoscut pe Internet.5 Aproape
totul este disponibil la doar un CLICK distan.
Într-un studiu6 publicat în 2005, se face un inventar al celor mai
problematice experiene legate de folosirea
Internetului. Cele 11 probleme identificate au fost urmtoarele:
suprasolicitarea, pornografia, infidelitatea, exploatarea sexual i
abuzul, jocurile, pariurile, hruirea, izolarea, evitarea
socializrii, frauda, furtul i decepia, relaii distruse, website-uri
cu influen nociv, accesarea neadecvat a diferitelor
materiale.
Toat aceast dezvoltare tehnologic ofer avantaje fr precedent. Având
conexiune la internet, motoare de cutare i conexiune instant la
oameni i informaii, Generaia C poate s devin celmai bine informat i
educat generaie a tuturor timpurilor.
Prinii de astzi se în trea- b cu team: cum ne cretem copiii într-o
lume care este atât de diferit de cea în care am crescut noi?
Într-un arti - col viitor vom propune dou strategii importante.
Prima, dezvolt o puternic inte- rac iune printe-copil atunci când
copilul este mic, iar cea de-a doua, prinii de ado les- ceni
trebuie s învee cum s foloseasc accesul i excesul, pentru a
dezvolta un ado- lescent sntos. n
Emanuel Ban este director de Tineret în Conferina Transilvania
Nord.
Emanuel Ban I Tineret
2 http://trendwatching. com/trends/ GENERATION_C.htm
3 http://www.apropo.ro/ www/o-zi-de-internet-in-
statistici-5499662
5 http://www.adevarul.ro/ locale/bucuresti/
6 http://www.unh.edu/ ccrc/pdf/CV92.pdf
Art. 32 (1) În învmântul de stat i particular, predarea
religiei
este asigurat prin lege cultelor recunoscute. (2) Personalul
didactic care pred religia în colile de stat
se numete cu acordul cultului pe care îl reprezint, în con di- iile
legii.
(3) În cazul în care un cadru didactic svârete abateri gra ve de la
doctrina sau morala cultului, cultul îi poate re- tra ge acordul de
a preda religia, fapt ce duce la desfacerea contractului individual
de munc.
(4) La cerere, în situaia în care conducerea colii nu poate asigura
profesori de religie aparinând cultului din care fac parte elevii,
acetia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din
partea cultului cruia îi aparin.
Art. 33 (1) Cultele au dreptul s înfiineze i s administreze
uni-
ti de învmânt pentru pregtirea personalului de cult, a profesorilor
de religie, precum i a altor specialiti necesari acti- vitii
religioase a fiecrui cult, în condiiile prevzute de lege.
(2) Fiecare cult este liber s îi stabileasc forma, nivelul, numrul
i planul de colarizare pentru instituiile de înv- mânt proprii, în
condiiile prevzute de lege.
Art. 34 (1) Cultele îi elaboreaz planurile i programele de în v
-
mânt pentru învmântul teologic preuniversitar i pro- gra mele
pentru predarea religiei. Acestea se avizeaz de ctre Ministerul
Culturii i Cultelor i se aprob de ctre Ministerul Educaiei i
Cercetrii.
(2) Pentru învmântul superior, planurile i programele de învmânt se
elaboreaza de instituiile de învmânt, cu acordul cultului
respectiv, i se aprob de senatele univer si tare.
Art. 35 (1) Personalul didactic din unitile de învmânt
teologic
integrate în învmântul de stat se recunoate de ctre Mi nis- terul
Educaiei i Cercetrii, în condiiile prevzute de lege, cu acordul
prealabil al organelor statutare ale cultelor religioase în
cauz.
(2) Personalul didactic din unitile de învmânt teolo gic
neintegrate în învmântul de stat se numete de ctre orga- nele
statutare ale cultelor, în conformitate cu statutele aces to ra.
Personalul didactic care pred religia în coli trebuie s în de- pli
neasc prevederile Legii privind Statutul personalului di dac- tic
nr. 128/1997, cu modificrile i completrile ulte rioa re. n
Gelu Panait, jurist, Uniunea de Conferine
Învmântul organizat de culte ( I ) Gelu Panait I Juridic
17 Curierul Adventist august 2011
Extras din LEGEA nr. 489, din 28 dec. 2006, privind libertatea
religioas i regimul general al cultelor
Interviu
Prin focul încercrilor
În toamna anului 2010, o încercare de foc a lovit crunt gospodriile
a doi credincioi din comunitatea Buciu- meni, judeul Dâmbovia. Dnu
Vldoiu i Gabriel
Vldoiu, frai de credin i de corp, locuiesc cu familiile lor în
cldiri ce se afl în aceeai incint. Aceti frai îi câtig existena
cinstit, fiind un reper de onestitate i seriozitate printre
consteni. De asemenea, fratele Dnu, ca prezbiter, i fratele
Gabriel, în calitate de casier, sunt stâlpii bisericii adventiste
din Buciumeni, atât din punct de vedere moral, cât i
material.
Am stat de vorb cu ei i le-am consemnat experiena, dorind s
înelegem ce înseamn s fii adventist, parte din poporul lui
Dumnezeu, i s te confruni cu o tragedie de felul acesta.
Curierul Adventist: Frate Dnu Vldoiu, v rog mai întâi s v
prezentai.
Dnu Vldoiu: Am 41 de ani, sunt cstorit cu Doinia i avem împreun dou
fetie. Îmi susin familia lucrând ca zugrav i ca apicultor.
C.A.: Frate Gabriel Vldoiu, v rog s ne spunei câ teva lucruri
despre dumneavoastr.
Gabriel Vldoiu: Sunt cu doi ani mai mic decât fratele meu i lucrez
ca tâmplar. Sunt cstorit cu Daniela i avem trei fetie.
C. A.: Casele dumneavoastr se afl în aceeai incin t, practic, ele
sunt lipite una de alta. În noaptea de 3 spre 4 noiembrie 2010,
ambele locuine au fost mistuite de flcri. V rugm se ne relatai ce
sa întâmplat în acea noapte.
D. V.: Era miercuri noaptea spre joi, când, în jurul orei 1:30, una
dintre fetie, care dormea în mansard, a simit
focul i ne-a alertat. Focul pornise din spate, din zona ate
lierului de tâmplrie, unde se afla lemn mult. De ase- menea, i
mansarda locuinei noastre era tot din lemn, fapt care a determinat
ca incendiul s se extind repede.
C. A.: Frate Gabriel, care credei c a fost sursa in
cendiului?
G. V.: Cel mai probabil o persoan cu rea intenie a pro vocat
incendiul. Primisem ameninri directe de cel puin dou ori. Persoana
respectiv este un om cu pro - bleme care le-a creat multe necazuri
oamenilor din comu- n. Pe noi era suprat din cauza zgomotului pe
care îl fac uti lajele de tâmplrie. Am vorbit cu organele compe
ten- te, dar, fr alte probe, nu s-a luat nicio msur. i, când a gsit
momentul oportun, a acionat. Iar din cauza can- titii de lemn,
focul s-a întins uor de la atelier la case.
C. A.: Frate Dnu, în ce msur gospodria va fost afectat de incendiu
i ce ai gândit atunci?
D. V.: În cazul meu, focul a ars partea superioar, din lemn, a
casei, atelierul de tricotaj al soiei, cât i anexele casei. Am
reuit s salvm anumite bunuri aflate la pri- mul nivel al locuinei.
Când am observat focul i când am realizat c familia îmi este în
pericol, m-am rugat Domnului s m ajute s trec prin aceast situaie
aa cum a trecut Iov i, în ciuda dezastrului care se ex tindea din
ce în ce mai mult, o pace adânc mi-a cuprins inima.
C. A.: Frate Gabriel, dumneavoastr cât ai mai salvat din
gospodrie?
G. V.: Din pcate, casa, atelierul de tâmplrie, anexele i toate
bunurile au fost mistuite complet. Nici mcar cr- ile de identitate
nu am putut s le salvm. Doar câte va
Interviu cu Dnu i Gabriel Vldoiu
18 Curierul Adventist august 2011
Iosif Diaconu I Interviu
haine am luat. Aciunea tardiv a echipajelor de inter- venie nu a
mai avut niciun efect pozitiv în cazul nostru.
C. A.: Ce sentimente vau încercat atunci? G. V.: Am fost ocat de
ceea ce ve deam i de repezi ciu-
nea cu care se întindea focul. Era o prive lite înfrico toa- re. Am
mulumit, în schimb, Domnului c nu a îngduit ca vreunul dintre noi s
fie rnit. Apoi, m-am rugat Dom nului pentru dou lucruri: s îmi
arate ce dorea s m în vee prin acest eveniment i ce schimbri ar
trebui s fac în viaa mea. Al doilea lucru pe care I l-am cerut
Domnului a fost s m ajute s refac ceea ce pierdusem, deoarece eram
în prag de iarn i înc nu tiam unde s îmi adpostesc copiii.
C. A.: Ce înseamn s fii adventist i s faci parte din familia
bisericii în asemenea momente? Are vreo importan faptul c aparii
unei comuniti?
D. V.: Toat comuna i împrejurimile au auzit de ne- ca zul nostru.
Într-o staie de autobuz, oamenii vorbeau despre cele întâmplate,
iar o sor de-a noastr îi asculta. La un moment dat, cineva a spus:
„Nu v facei probleme, ei sunt adventiti. Ei se ajut unii pe alii.
În câteva luni, vor face totul cum a fost.”
i, într-adevr, aa a fost. Este o binecuvântare esen- ial s faci
parte din familia adventist în asemenea mo - mente. Am fost copleii
de susinerea pe care biserica a artat-o fa de noi. Frai i surori de
aproape i de depar- te, comuniti din ar sau din strintate,
conductori i diferite organizaii ale bisericii, toi acetia au fost
fo- losii de Dumnezeu s ne arate c nu suntem singuri în cuptorul de
foc. Înc din momentul incendiului, fluvii de susinere material i
moral au început s se reverse spre noi. Biserica, atât ca
organizaie, cât i ca membri, s-a mobilizat exemplar, demonstrând c
este un privilegiu s faci parte din familia Domnului.
De asemenea, muli oameni din sat ne-au fost alturi în acele clipe.
Prin ajutor material sau prin implicare per- sonal, un numr mare de
consteni ne-au susinut s tre cem peste ziua necazului.
Pe aceast cale dorim s le mulumim tuturor celor care într-un fel
sau altul ne-au sprijinit. Prin cuvinte de încu ra jare, prin
aciuni sau donaii, suportul oferit cu generozi tate ne-a dat speran
i mângâiere în zile de descuraja re. Dorim ca Domnul s rsplteasc
toate aceste acte de bunvoin sincer.
C. A.: Frate Gabriel, dumneavoastr ai fost cel mai afectat. Ai
simit mâna i prezena lui Dumnezeu în aceast încercare?
G. V.: Acum, dup nou luni de la acest eveniment, pot s confirm c
Dumnezeu a stat alturi de noi chiar i atunci când nu Îl vedeam.
Doar o experien a dori s relatez, din multele care au avut
loc.
Sursa noastr de venit era activitatea mea de tâmplar. Dar toate
utilajele i instrumentele fuseser distruse. Fr acestea nu puteam
nici s întrein familia i nici s încep reconstrucia. Aa c am fcut o
prioritate din refacerea atelierului de tâmplrie.
Era miercuri, 8 decembrie. În cutrile mele, gsisem un utilaj pe
care îl negociasem la preul de 1.000 de euro i am stabilit s mi-l
aduc acas. Bineîneles c nu aveam aceast sum. Am plecat spre cas i
tot drumul m fr- mântam cu privire la bani. De unde s iau eu acum
1.000 de euro? În acelai timp, m i rugam. Când am ajuns acas i
ateptam maina, am primit un telefon de la o persoan cu care nu mai
vorbisem niciodat, din Spania. Mi-a spus c auzise de necazul nostru
i c, în urma co- lectei din comunitate, au strâns 1.000 de euro, pe
care mi-i puseser deja în cont.
Am fost copleit i inima mi s-a umplut de recuno tin- fa de Dumnezeu
i fa de cei binevoitori. Într-ade- vr, Domnul este cu cei ce trec
prin ape i prin foc.
C. A.: În ce situaie se afl gospodriile dumnea voas tr în acest
moment?
D. V.: Ceea ce face un om în zeci de ani nu poate s re- cu pereze
în nou luni. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu, care ne-a dat sntate, i
cu ajutorul instrumentelor umane fo- losite de El, am refcut ce
avem nevoie ca s trim decent.
C. A.: Ce lecii ai învat din aceast experien i ce le recomandai
celor care trec prin calamiti?
D. V. i G. V.: În urma acestui eveniment, am învat c Dumnezeu ne
iubete. i El ne-a artat în multe feluri lucrul acesta. Unul dintre
acestea este c din 4 noiembrie pân în 4 decembrie, lun de toamn
târzie, a fost doar soare i ne- obinuit de cald pentru acea
perioad. Am putut s lucrm i s refacem mult din gospodriile
noastre.
În al doilea rând, am învat care sunt adevratele prioriti ale
vieii. Nu se merit s investeti în ceea ce aparine acestui pmânt. Am
învat s ne strângem mai multe comori în cer, acolo unde sunt în
siguran.
În al treilea rând, am învat ce trebuie s facem i ce trebuie s
spunem celor care trec prin incendiu. Atunci când arde focul cu
atâta putere, te încearc anumite triri speciale. Noi le-am
experimentat i tim ce încurajri trebuie spuse i ce aciuni trebuie
întreprinse în asemenea momente.
Le recomandm tuturor celor încercai asemenea nou, i nu numai, s se
încread în Dumnezeu i s nu dispere. Pu terea Lui este mare i El
lucreaz cu aceeai dragoste pentru copiii Si de azi ca i pentru
tinerii din cuptorul de foc. Apoi, familia bisericii, cu toate
defectele ei, este mâna cereasc ce mângâie i sprijin pe membrii
ei.
Astzi, când privim în urm, ni se pare c totul a fost un vis urât
care a trecut. Atât de prezent a fost susinerea Dom nului i a
bisericii fa de noi. Credem c aa va fi i în Împria Sa, atunci când
ne va izbvi din toate necazurile. Toat experiena pcatului va fi ca
un vis urât, iar tot ceea ce va rmâne va fi doar experiena
uimitoare a interveniei lui Dumnezeu pentru noi. n
19 Curierul Adventist august 2011
Raport
Institutul Teologic Adventist
D deja v-ai obinuit cu rapoartele instituiilor bise- ricii. Dac
v-am spune care au fost prioritile ITA în 2010, nu ai sesiza
deosebiri fa de anii prece-
deni. S-a pornit entuziast i optimist. S-a muncit contiin- cios i
deseori peste msur. Ne-am bucurat pentru acei ab sol veni care au
început un drum profesional pe teme- lia academic aezat cu druire,
exi gen i aplecare du- hov niceasc de ctre dasclii notri. Suntem
fericii i îi felicitm pe colegii notri pentru finali zarea
programelor de doctorat. Salutm îmbuntirile i facilitile create
prin grija departamentului adminis trativ.
Derularea programelor de studii în anul universitar 2010-2011 a
fost susinut de un corp profesoral care cu- prinde 50 de cadre
didactice, acoperind cele 53 de posturi din statul de funcii.
Din totalul cadrelor didactice active, 40% reprezint profesori cu
norm de baz, iar 60% reprezint profesori angajai în colaborare sau
voluntari.
În anul universitar 2010-2011 s-au înscris 240 de studeni, la cele
patru specializri – studii uni ver sitare de licen: Teologie
Adventist Pastoral, Asisten Social, Pedagogia Învmântului Primar i
Precolar, Limba i Literatura Român-Limba i Litera tura Englez. Dup
înfiinarea celor dou din urm specializri, anul 2010- 2011 este
primul an cu efectivele complete pentru întreg ciclul de studii
universitare. Dup cum se tie, ponderea cea mai mare, ca numr de stu
deni, o are specializarea Teologie Adventist Pastoral.
Cea mai mare universitate adventist din Diviziunea Euro-Africa,
ITA, este autorizat de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii,
diploma de licen fiind acordat de ctre Universitatea din Bucureti.
La programele de licen se adaug master în Teologie, oferit, ca
unicat în Europa, de Andrews University, SUA.
De ce s studiezi la ITA? „Exist multe beneficii pe care le aduce
frecventarea
unei universiti sau a unui colegiu adventist. Beneficiile sunt i de
partea prinilor. Mai întâi, putei s fii linitii pentru c tii c
fiica sau fiul dumneavoastr se afl într-un mediu care promoveaz
dezvoltarea holistic: cea intelectual, academic, integrarea
credinei în învare, înelegerea opiniei Bibliei cu privire la
materiile pe care le studiaz.
Este promovat un stil de via sntos i un mediu în care fiul i fiica
dumneavoastr vor avea parte de o diet echilibrat, vor putea locui
într-un loc sigur, vor fi învai de profesori crora le pas de ei,
vor avea prieteni care le vor împrti valorile. Acestea sunt unele
dintre beneficiile pe care le vor avea tinerii. În plus, aici se
pregtesc pentru cariera pe care o vor avea. i lucrul acesta este
important.
Ei se pregtesc aici pentru via i leag prietenii care vor dura toat
viaa.”
Dr. Lisa Beardsley, Director Educaie, Conferina General
Ce aduce în plus ITA fa de celelalte universiti de
stat/particulare?
„Studenii notri au dou mari avantaje fa de cei din învmântul
superior, în general: primul avantaj – grupele mici, care permit
lucrul aproape individual, între student i profesor. Deci relaia
formativ este net supe - rioar fa de instituiile cu efective mari.
În plus, Insti - tutul fiind relativ izolat de lumea cea mare are
avan tajul c este ferit de factorii perturbatori din societatea cea
mare. i cum factorii perturbatori înseamn vulgari tate, nevrotism,
dispersie în general, este un mare avan taj c studenii ITA rmân
concentrai, nestresai, echi li- brai i proiectai pe demersul
tiinific i spiritual. La aceasta trebuie s inem cont de suportul
spiritual pe care-l ofer pregtirea specific din Institut. Aadar, la
ITA, între spiritual i intelectual este o relaie de com- ple
mentaritate, spiritualul potenând intelectualul într-o expresie
înalt.”
Conf. univ. dr. Nicolae Grosu
Dumnezeu poate realiza creterea ITA. Dumnezeu poate sufla via peste
eforturile credincioase i com- pe tente ale colegilor de la catedr
i din administraie. Dumnezeu poate crea valuri de trezire
spiritual, valuri de cretere i valuri de receptivitate.
Acestea ne sunt datoriile rmase din 2010. n
Marius Munteanu este pastor i preedintele Institutului Teologic
Adventist.
– intelectual i spiritual, la pachet promoional –
20 Curierul Adventist august 2011
tefan Ropotic I Libertate religioas
tirile sunt din ce în ce mai pesimiste în ceea ce pri- vete
viitorul. Pe toate canalele media, de la o zi
la alta, acestea parc amplific starea de incertitudine: „Climatul
mondial indic o probabilitate mare a adâncirii recesiunii”, „O nou
recesiune mondial este din ce în ce mai aproape”, „Industria
global, în cdere liber.”… Se dovedete înc o dat c Dumnezeu are
dreptate.
Prin inspiraie divin, apostolul Pavel spunea acum dou mii de ani c
„în zilele din urm vor fi vremuri grele”. i, ca de fiecare dat în
situaii de criz, se înmul- esc msurile de austeritate, cu excepia
austeritii la iu- bire de sine, iubire de bani, ludroenie, trufie,
hul, ne- as cultare de prini, nemulumire, evlavie fals, clevetire,
îngâmfare. Aceasta arat cât de adânc poate s fie criza final. Fr
îndoial, trim vremuri de criz. O criz ce a ptruns în fiecare
segment al vieii cotidiene. Chiar dac impresia general este c cel
mai afectat do meniu este cel social, economic sau financiar,
realitatea este c fiecare domeniu al societii este afectat de criz.
Pe deasupra, criza moral completeaz criza social cu succes din ce
în ce mai mare.
Se caut soluii de ieire din criz, liderii notri ne propun, potrivit
experienei anilor ’80 sau ’90, msuri de austeritate fr precedent.
Vechea sintagm „a strân- ge cureaua” devine din ce în ce mai mult o
sintagm actual. Gaur cu gaur, dm înapoi, pân la asfixiere.
Austeritatea ne oblig s ne mulumim cu mai puine locuri de munc, mai
puini bani, mai puin mâncare, mai puin odihn, mai puin distracie i,
de ce nu, mai puin credin, mai puin evlavie, mai puin libertate,
mai puin închinare la Dumnezeul cel adevrat.
Istoria ne arat c, în momentele în care un popor a fost pus la grea
încercare, dispoziia pentru diminuarea libertilor religioase a fost
mult mai mare. A aminti exemplul României anilor 1940. Sectuit de
criza eco- nomic ce a zguduit lumea în deceniul proaspt încheiat,
frâmiat teritorial de marile puteri ce o înconjurau, România a spus
foarte uor DA unei mâini de fier i unui regim totalitar. Regimul
Antonescu a fost cel care a avut prima dat iniiativa interziceri