-
8/16/2019 De Branza Iute Fugi
1/8
-
8/16/2019 De Branza Iute Fugi
2/8
18.3. CLASIFICAREA SI CARTAREA DECOPERTARILOR. 18,3.1.
Definiţii. ClasificĦri. Terenuile decopertate de stratul de
sol,sunt terenurile din zonele exploatĦrilor minierede
suprafaţĦ,cariere de piatrĦ ,balast,nisip,argilĦ,etc.,cât şi
în zonele unde* re duc la deranjarea solului. Clasificarea acestor
terenuri se poate face dupĦ diverse criterii. Cea mai importantĦ
clasificare este cea care are în vedere unele caractristici ale
microreliefului. Astfel:
-
8/16/2019 De Branza Iute Fugi
3/8
18.5. LUCRĸRI DE CONSOLIDARE A TERENURILOR DEGRADATE ANTROPIC
18.5.1. Consideraţiuni enerale. Terenurile degradate antropic au
în general o coeziune redusĦ a particulelorcomponente. In plus
aceste terenuri sunt supuse direct şi permanent acţiunii
intemperilor,aşa încât agresivitatea pluvialĦ,variaţiile de
umiditate şi temperaturĦ infezistenţa şi stabilitatea lor.
Aceste terenuri având nivelul deasupra terenului natula halde, la
ramblee), sau coborât sub nivelul terenului natural (la deblee),le
pun în condiţii de umiditate şi temperaturĦ diferite de
cele ale terenului natural. Dedin diverse materiale ÅŸi rambleele
au caracteristici fizico-mecanice diferite de cele ale terenului
natural pe care sunt amplasate. In ciclul anual al variaţiilor
deumiditate se pot distinge urmĦtoarele perioade: - perioade
limitate ale ploilor torenţiale; - perioadĦ limitatĦ a topirii
zĦpezilor; - perioadĦ limitatĦ ale ploilor
simultane a zĦpezii; - perioade de uscare vara; - perioade de
acumulare masivĦ a umidtĦţii toamna; - perioada de îngheţ
iarna ; - perioade de dezgheţ primĦvara; - pervând în vedere
cele de mai sus,cât şi de faptul cĦ multe terenuri degradate
antropte pe terenuri naturale în pantĦ,care pot avea o
stabilitate mai micĦ sau mai mare,sne agresivitĦţii agenţilor
naturali şi a greutĦţi proprii se produc urmĦtoarele de
suprafaţĦ; - eroziune în adâncime; - deplasĦri cum sunt:
tasĦri, prĦbuşiri, . 18.5.2.LucrĦri de prevenire şi combatere
a fenomenelor de eroziune ÅŸi deplasare. Pirea fenomenelor de
eroziune şi deplasare în terenurile degradate antropic,este
realiabilĦ prin executarea lucrĦrilor de instalare a vegetaţiei
în special a lucrĦrilorugate cu lucrĦrile de susţinere
necesare, imediat dupĦ ce a fost stabilitĦ forma decestor
terenuri. In cazul când pe aceste terenuri sunt declanşate
procese de eroziunedeplasare,în funcţie de intensitatea şi
specificul acestora se executĦ lucrĦrile tehnice
corespunzĦtoare,conjugate cu lucrĦrile de împĦdurire,descrise
în capitolele
- lucrĦri tehnice şi hidrotehnice pe versanţi; - lucrĦri
hidrotehnice transversale nale. Sincronizat cu aceste
lucrĦri,dupĦ ce în prealabil s-a efectuat cartarea
staţpunzĦtoare,se executĦ lucrĦrile de împĦdurire
aferente.
-
8/16/2019 De Branza Iute Fugi
4/8
19. EVIDENTA,URMĸRIREA COMPORTĸRII SI EFECTELOR,
ÎNTREŢINEREA SI REPARAREA LUCRĸRIARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE
TORENÅ¢IALE 19.1.C0NSIDERATIUNI GENERALE. AÅŸa cum s-a
arÄ amenajarea bazinelor hidrografice torenÅ£iale, implicĦ un
complex de lucrĦri biologidrotehnice, cât şi o serie de mĦsuri
organizatorice şi gospodĦreşti, care în totfectele scontate.
întrucât aceste lucrĦri sunt lucrĦri de duratĦ, iar în timp
potu influenţe negative asupra rolului lor funcţional,se impune
sĦ se ia toate mĦsurile, menţinerii acestora în stare de
funcţionare şi exploatare la parametrii proiecta scop este
necesarĦ o evidenţĦ precisĦ şi detaliatĦ a lucrĦrilor,în
baza cĦreicrĦrilor sub aspect tehnic, cât şi efectele acestora
din punct de vedere funcţional acestor date,acolo unde este
cazul, se va interveni cu lucrĦrile de întreţinere,
recompletĦri, specifice fiecĦrui caz în parte. 19.2.EVIDENTA
LUCRĸRILOR. Evidenţa lu
te în bazinele hidrografice torenţiale se ţine pe fişe, de
cĦtre organele ocoaleloeste fişe sunt înscrise în mod distinct
atât lucrĦrile biologice (împĦduriri, rechimbĦri de
folosinţĦ, etc.), cât şi lucrĦrile tehnice şi hidrotehnice
transverstoate tipurile,lucrĦrile de consolidare a versanţilor,
etc. Pentru fiecare tip de lucare se va evidenţia cantitatea
proiectatĦ cu eşalonarea etapizatĦ a execuţiei, câexecutate
în diverse etape. De asemenea în aceste fişe se vor preciza şi
alte elemer fi lungimea totalĦ de albie consolidatĦ cu lucrĦri
hidrotehnice, suprafaţa de veridaţi, specii forestiere şi
tehnici de împĦdurire folosite,etc. 19.3. URMĸRIREA COR. Aşa
cum s-a arĦtat lucrĦrile de amenajare a bazinelor hidrografice
torenţiale trte sistematic din punct de vedere al comportĦrii
acestora în timp. Obiectivul urmĦrionstĦ în semnalarea din timp
a apariţiei unor deficienţe în raport cu nivelul paraalitate
stabiliţi prin proiect, caiete de sarcini, îndrumĦri tehnice
etc. Deficienţsurvin în exploatarea acestor lucrĦri şi posibile
de constatat prin observare vizual
xpeditive se pot grupa în douĦ categorii (R. Gaspar 1984) 1.
Deficienţe care afectealitatea şi durabilitatea construcţiilor,
cum sunt: - fisurile apĦrute în corpul lucriu-zise sau ale
anexelor acestora; - rupturile şi antrenarea pĦrţilor desprinse
din; - deformarea lucrĦrilor,înclinĦri«curburi,etc. -
degradarea lucrĦrilor, îndeosei expuse la uzurĦ prin: -
eroziunea apei şi a aluviunilor în mişcare în special a e; -
dezagregarea stratului de beton sau zidĦrie de la suprafaţa
lucrĦrii în urma ipei,variaţiilor termice,etc.; - putrezirea
lemnului din lucrĦrile executate cu acest aterial,înainte ca
funcţiunea lor sĦ fie preluatĦ de vegetaţie; - antrenarea
materpluturĦ - colmatarea canalelor; - eroziuni apĦrute în
bieful aval sau în zonele de - infiltraţii de apĦ în corpul
lucrĦrilor,sub fundaţii sau în încastrĦri.
1
-
8/16/2019 De Branza Iute Fugi
5/8
Deficienţele sus menţionate se datoreazĦ: - presiunii apei
şi pĦmântului; - şocuor; - îngheţul şi dezgheţul; -
variaţiile termice; - instabilitatea terenurilor afr; - calitatea
necorespunzĦtoare a materialelor de construcţie; - tehnologii
incorect de execuţie;etc. 2. Deficienţe care afecteazĦ
funcÅ£ionalitatea lucrĦrilor; - depÄeversoarelor ÅŸi a canalelor
de evacuare,datoritĦ fie blocĦrii cu flotanţi,blocuri,eatoritĦ
depĦşirii debitului maxim de calcul sau de verificare; -
nerealizarea în tinozat al aterisamentelor în bieful amonte al
lucrĦrilor,sau a pantelor acestora stabiite prin proiect; -
neconsolidarea malurilor din biefurile amonte,datoritĦ
neformĦriiaterisamentelor,conform proiectelor; - dezvoltarea
haoticĦ a vegetaţiei forestiere, iclusiv în culoarul de
scurgere; - inundarea terenurilor limitrofe lucrĦrilor,datoritÄea
mari sau a amplasĦrii necorespunzĦtoare a acestora;etc.
UrmĦrirea comportĦrii î
lor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale,cade în
sarcina ocoalelor silvic. Prin cadre de specialitate se verificĦ
cel puţin de douĦ ori pe an-primĦvara şi care ploaie
torenţialĦ,starea lucrĦrilor,Deficienţele constatate şi
mĦsurile de rsunt consemnate în fişe în care sunt menţionate
toate elementele necesare. UrmĦrirucrĦrilor se efectueazĦ la
absolut toate lucrĦrile executate în B.H.T., indiferent ament,
naturĦ sau mĦrime. 19.4.ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA LUCRĸRILOR.
Asigurarea pucrĦrilor, necesitĦ remedierea deficienţelor
survenite în timpul exploatĦrii acesteficienţe se remediazĦ
prin: 1.Intreţineri(I). întreţinerile sunt lucrĦri
mici,cafiecĦrui an,fĦrĦ a scoate lucrarea din funcţiune,având
rolul de a asigura o stareate a elementelor componente sau a
sistemului în totalitate. Principalele lucrĦri de eţinere
sunt:Păpădia este minunată în lupta împotriva acarianului roşu,
puricelui verde melifer. Lic se pregăteşte ca şi cea de coada
calului sau pătlagină, gălbenele sau pelin, rută, cal
salvie sau vetricea. Cu vetricea (tanacetum) treaba stă cam aşa:
ca dietă pentru pomipregătim: pentru 10 l de apă cam 2,5 kg de
plantă crudă, tocată sau 800 g de plantă uscumbră. 2 zile o inem,
ca mai apoi s-o punem la fiert nu mai mult de jumătate de oră. Rm,
strecurăm, diluăm de 2 ori şi stropim prima oară imediat după
înflorire, după care d ori la răstimp de 5 zile. Sau, tot la
10 l de apă, punem 1 kg de plantă crudă, culeasăreme ce stă
înflorită și o inem la cald cam 1-2 ore, după care dăm zeama la foc
molcom sfert de ceas, răcim, strecurăm. Se iau cam 100 ml din
decoct, amestecăm în 10 l de apaldă cu ceva săpun de casă (40 g)
sau, în lipsă, cu una-două linguri de detergent de vau săpun
lichid. Pomii şi arbuştii fructiferi vor fi fericii nevoie mare.
Praf de muştabun împotriva moliei coacăzului, agrişului, zmeurului,
a viespii negre a coacăzului și işului. Aşadar ai nevoie de: 100 g
praf/faină de muştar (de la farmacie) + 10 l apă. Sesă la cald cam
două zile, apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se diluează
1:1. a fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam 2
linguri, sau 40 de g de săpun d
e casă răzuit și topit. Reeta bombă, folosită în copilăria mea,
mi-o aduc aminte atât de parcă ar fi fost ieri. Asta pentru
că mama a reinut-o şi a tot folosit-o în mica ntră livadă de 7-8
pomişori. La rândul meu, o pun în aplicare cu mare reuşită. Sună
cam cu mahoarcă (tutun cât mai netratat, dacă există posibilitatea
de a face rost de foi detutun este şi mai bine) + 1 pumn de foi de
ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un pumn de ace de brad + 1 pumn
de coji de citrice + un pumn de cenuşă. Toate ingredientele se pun
într-un borcan de sticlă de 3 l, apoi se toarnă apă fierbinte
pentru a le opărapoi se acoperă. Borcanul îl punem la loc întunecos
şi răcoros cam o săptămână şi, din când ne mai aducem aminte,
amestecăm. După ce a trecut vremea, strecurăm, stoarcem
bin ¹pulpaº, după care completăm cu apă până se umple borcanul
şi adăugăm săpun negru ± 40, din cel de la plafar, cu care este
bine să ne spălăm pe cap când avem mătreaă), sau, lui, săpun
de casă sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o lingură, hai
două). e pot stropi cu poiunea asta pomii şi arbuştii fructiferi,
dar şi legumele şi florile.
buştii şi pomii fructiferi vor fi stropii din momentul în care
au început mugurii să sle, până să se pornească a înflori. Larvele
de goange rele cad ca secerate, iar recoltate curată. Salata o poi
mânca direct de pe brazdă.
Curse și momeli
Cărăbușul de mai, zgomotos și lacom vizitator nocturn al
livezilor. Pentru a lupta împova lui exista câteva variante. Uitai
ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colecie reviste
dedicate grădinii:
-
8/16/2019 De Branza Iute Fugi
6/8
1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânăm cu sârg de
jur-împrejurul pomilorarbuştilor fructiferi. În cazul acesta,
pentru că nu săpăm la adâncime, nici n-ar fi ne putem culege
larvele albicioase și grăsane, dar și cărăbușii (gândacii)
maronii.
2. Mult mai folositor este să semănăm trifoi alb în jurul
pomilor, sau prin preajma lor Se pun cam 100 g de sămână, sunt
suficiente pentru un pom/arbust.
3. Este cunoscut că insecta este un bandit nocturn. Activitatea
sa începe la lăsarea serii. Aşa că îi vom pregăti una sau mai multe
curse:
în preajma pomilor/arbuştilor, din loc în loc, dacă livada
este mare, montăm surse de
nă (becuri de 40 W sau făclii). Sub acestea, câte un recipient
cu apă sărată, în care aat nişte gaz lampant (cam 10 picături).
Cărăbuşii vor dănui o vreme pe lângă sursa de ea, răpuşi de
osteneală, în recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i
culegemrugem.Daca tot va ducetõ õn Camel Trophype cararõ de munte
culegetõ urmatoarele -patlagina şice acu frunza lata ( plantago
major ) şi cea lanceolata . Fructele sunt'' spõcele '' acelea cu
bobite marunte õar õn bucataria vegana ( fõssss))))) se numesc
syllium şi sunt foarte apreciate ca şi fibre pentru dõsfunctõõ
õntestõnale . Au capacõt marii mult volumul õn contact cu
lõchõdele dar ..poseda o cantõtate õmpresõonata de muefõce .Afõn
frunze , mugurõ termõnali ai drajonilor tõneri - antõdõabetõce de
frunte atõt õn õPedõcuta sau bradişorul -licopodium clavatum
-detoxifiantşi prietena buna cu ficatul .Brusturele -radacina
semõnte frunzele foarte tõnere - cele mari sunt excelente comprese
pentru varõce sõndromul extremõtatõõlor reci ranõ atone cõrculatõe
perõferõca defõc
Frunzele de corn anõn şi mar salbatic - võtamõnõzante .Lemnul de
fag pentru carbune medõcõnal ..Scoarte de stejar -tonõc amar
febrõfug de frute stõmulent cardõac .Frucetle şi frunzele de
paducel .Ienuparul - fructele - excelent dõuretõc lõtrotopõc
curatõtor al umorõlor lõchõde . Frunupar sunt un excelent condõment
.Izma salbatõca - mentha longifolia var . montana .Muşchiul de
piatra (Cetrarias islandica) excelent febrõfug õn õnfectõõ de tõp
bacterõanoperatorõõ .Vascul ..Frunzele de zmeur - ceaõul şi planta
femeõlor care õsõ doresc copõõ la menopauza sau cuarõ hormonale de
tõp gonadõc ... TAMAIA-raşina de brad sau põn proaspata curata este
exent remedõu õn bolõle de plamaõnõ rõnõchõ ... Pin (cetina), Plop
negru (muguri), Salci
a), Urechelnita, Vasc.MARTIEAlun (scoarta), Angelica (radacina),
Anin (scoarta + muguri), Boz (radacina), Brad (muguri), Brusture
(radacina), Captalan (radacina), Castan (muguri + scoarta), Cenuser
(scoarta), Cerentel, Cimisir, Ciubotica cucului (radacina), Coacaz
negru (muguri), Cruciulita, Crusin, Deditei, Dracila (scoarta), Fag
(muguri + scoarta), Gentiana, Ghiocel (radacina), Gorun (scoarta +
muguri), Grausor (inainte de inflorire), Iedera, Lemn dulce,
Lichen de prun, Maces muguri, Macrisul iepurelui, Malin (scoarta),
Matreata bradului, Mesteacan (muguri + seva), Molid (cetina), Mur
(muguri), Mutulica (radacina), Nalba (radacina), Narcise (flori),
Osul iepurelui (radacina), Paltin de camp si de munte (scoarta +
seva), Papura (radacina), Papadie (radacina+parti aeriene), Par
(scoarta), Pin (cetina), Pir (rizomi),Plamanarica (frunze), Plop
negru (muguri), Pochivnic (rizomi+parti aerine), Podb
al (flori), Racusor, Rodul pamantului (radacina), Salcie
(scoarta), Scumpie (radacina), Spanz, Stejar (scoarta), Stirigoaie
(radacina), Stevia stanelor (radacina), Tataneasa, Toporas
(flori+radacina), Ulm de camp (scoarta), Untul pamantului,
Urechelnita, Vasc.APRILIEAngelica (radacina), Boz (radacina), Brad
(muguri), Brusture (radacina), Captalan (flori+radacina), Castan
(muguri+scoarta), Calin (scoarta), Cerentel,
Cimisir, Ciubotica cucului (radacina+flori), Coacaz negru
(muguri), Cruciulita, Crusatea, Crusin, Deditei, Dracila (scoarta),
Fag (muguri+scoarta), Gentiana, Gorun (scoarta+muguri), Iedera,
Lemn dulce, Leurda, Lichen de piatra, Maces (muguri), Macr
-
8/16/2019 De Branza Iute Fugi
7/8
isul iepurelui, Malin (scoarta), Matreata bradului, Mesteacan
(muguri+seva), Molid (cetina+muguri), Mur (muguri), Mutulica
(radacina), Nalba (radacina), Narcise (flori), Osul iepurelui
(radacina), Paltin de camp si de munte (flori+scoarta), Papura
(radacina), Paducel (frunze+flori), Papadie (radacina+parti
aeriene), Par (scoarta), Pin (cetina+muguri), Pir (rizomi),
Plamanarica (frunze), Pochivnic(rizomi+parti aeriene), Podbal
(flori+frunze), Porumbar (flori+frunze), Racusor, Rodul
pamantului (radacina), Rotunjoara (parti aeriene), Ruscuta de
primavara (flori), Salcie (scoarta), Sclipeti (rizom), Scumpie
(radacina), Spanz, Stejar (scoarta), Stirigoaie (radacina), Stevia
stanelor (radacina), Stevie (frunze), Tataneasa, Toporas
(flori+radacina), Traista ciobanului, Trifoiste de balta (frunze),
Ulm de camp (scoarta), Untul pamantului, Urechelnita, Urzicuta
moarta, Vasc,
Vinerita.MAIAmareala, Banutei, Brad, Castan (flori+frunze),
Calin (scoarta), Catusnica, Carcel, Cervana, Cimbrisor, Cimisir,
Ciubotica cucului (flori), Coada racului, Cruciulita, Crusatea,
Cucurbetica, Drete, Drobusor, Dud, Floarea cucului, Frasin,
Fumarita, Iarba de soaldina, Iarba grasa, Iasomie, Iedera, Jneapan,
Lacramioara, Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba boului, Limba
cainelui (parti aeriene), Limba mielului, Macrisul iepurelui,
Maturi (flori), Molid (cetina), Narcise (flori), Napraznic,
Nasturel, Nuc (frunze), Paltin de camp (flori), Paducel
(frunze+flori), Papadie (parti aeriene), Patlagina, Perisor,
Piciorul cocosului, Pin (cetina), Plamanarica (frunze), Pochivnic
(rizomi+parti aeriene), Podbal (frunze), Porumbar (frunze), Priboi
(parti aeriene), Rostopasca, Rotunjoara (parti
aeriene), Ruscuta de primavara (flori), Salba moale (flori),
Salcam, Sanisoara, Sanziene
galbene, Scanteiuta, Sclipeti (rizom), Scumpie (frunze), Soc
(flori), Sorbestrea, Stupinita (radacini tuberizate), Suliman
(parti aeriene), Sunatoare, Stevie (frunze), Talpa matei (parti
aeriene), Traista ciobanului, Trei frati patati, Trifoi alb si rosu
(flori), Trifoiste de balta (frunze), Troscot (parti aeriene),
Urechelnita, Urzica (frunze), Urzica moarta alba, Urzicuta moarta,
Ventrilica, Vinarita, Vinerita, Volbura, Zmeur (frunze).IUNIEAlun
(frunze), Amareala, Arnica, Asmatui, Banutei, Brad, Captalan
(frunze), Castan (flori+frunze), Caltunasi, Catuse, Catusnica,
Carcel, Cervana, Cimbrisor, Cimisir, Ciocul berzei, Ciumarea, Coada
racului, Coada soricelului, Cretisoara, Cretusca, Cruciulita,
Crusatea, Cucurbetica, Drete, Drobita, Drobusor, Dud,
Dumbat, Feciorica, Floarea cucului, Floarea raiului, Frasin,
Fumarita, Galbenele, Ghimpe, Ghizdei, Iarba Sf. Ioan, Iarba
sarpelui, Iarba de soaldina, Iarba grasa, Iarb
a rosie, Iasomie, Iedera, Jneapan, Lacrimioara, Lemn cainesc
(frunze+flori), Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba boului,
Limba cainelui (parti aeriene), Limba mielului, Linarita,
Lipicioasa, Lumanarica, Margarete, Macrisul iepurelui, Maselarita,
Matreata bradului, Mesteacan (frunze), Molid (cetina), Mur,
Musetel, Nalba (flori+frunze), Napraznic, Nasturel, Navalnic, Nuc
(frunze), Papadie (parti aeriene), Par (frunze), Patlagina,
Perisor, Piciorul cocosului, Pin (cetina), Podbal (frunze),
Porumbar (frunze), Priboi (parti aeriene), Pufulita, Rachitan,
Rascoage (flori+frunze), Roiba (parti aeriene), Roinita,
Rostopasca, Rotunjoara (parti aeriene), Roua cerului, Salba moale
(frunze), Salcam, Saschiu, Sanisoara,Sanziene galbene, Scanteiuta,
Schinel, Scumpie (frunze), Silur, Smirdar (frunze+flori), Soc
(flori), Sorbestrea, Sporici, Stupinita (radacini tuberizate),
Sulfina, Suliman (parti aeriene), Sunatoare, Susai paduret (parti
aeriene), Talpa gastii, Talpa matei (parti aeriene), Trei frati
patati, Trepadatoare (parti aeriene
), Trifoi alb si rosu (flori), Trifoiste de balta (frunze),
Troscot (parti aeriene), Turita mare, Unguras (parti aeriene),
Urechelnita, Urzica (frunze), Urzicamoarta alba, Urzicuta moarta,
Ventrilica, Vinarita, Vindecea, Vinerita, Volbura, Vulturica,
Zamosita, Zarna (parti aeriene), Zmeur (frunze).IULIEAfin,
Albastrele, Alun (frunze), Amareala, Anason (fructe), Angelica
(flori+seminte), Arnica, Brad, Bradisor, Busuiocul cerbilor,
Calomfir, Captalan (frunze), Castan comestibil (frunze), Caltunasi,
Catuse, Catusnica, Canepa codrului, Cervana, Cicoare (parti
aeriene), Cimbrisor, Cimisir, Cinstet, Ciocul berzei, Ciumarea,
Coacaz negru (frunze), Coada calului, Coada racului, Coada
soricelului, Corn (
-
8/16/2019 De Branza Iute Fugi
8/8
frunze+fructe), Craite, Cretisoara, Cretusca, Cruciulita,
Cucurbetica, Dentita,Drete, Drobita, Drobusor, Dumbat, Feciorica,
Floarea cucului, Floarea raiului, Frag (frunze), Frasin, Fumarita,
Galbenele, Ghimpe, Ghizdei, Iarba Sf. Ioan, Iarba sarpelui, Iarba
de soaldina, Iarba grasa, Iarba neagra, Iedera, Isop,
Jneapan, Lemn cainesc (frunze+flori), Levantica, Lichen de
piatra, Lichen de prun, Limba boului, Limba cainelui (parti
aeriene), Limba mielului, Linarita, Lipicioasa, Lumanarica,
Margarete, Macrisul iepurelui, Mataciune, Matraguna, Matreata
bradului, Mesteacan (frunze), Molid (cetina), Mur, Musetel, Nalba
(flori+frunze), Napraznic, Nasturel, Navalnic, Nemtisori de camp
(flori), Norocel, Nufar, Par (frunze), Patlagina, Pedicuta, Pelin,
Piciorul cocosului, Pin (cetina), Piperul baltii(parti aeriene),
Pufulita, Rachitan, Rascoage (flori+frunze), Roiba (parti aerie
ne), Roinita, Rostopasca, Salcam japonez (flori), Salvie,
Sanisoara, Sanziene galbene, Scai magaresc (parti aeriene), Scai
vanat, Scanteiuta, Schinel, Scumpie (frunze), Silur, Siminoc,
Slabanog (parti aeriene), Smirdar (frunze), Soc (flori),
Sorbestrea, Sovarv, Splinuta, Sporici, Strugurii ursului (frunze),
Stupinita (radacini tuberizate), Sulfina, Suliman (parti aeriene),
Sunatoare, Susai paduret (parti aeriene), Sofranel (flori),
Soparlita alba (parti aeriene), Talpa gastii, Tarhon (parti
aeriene), Tei, Trei frati patati, Trepadatoare (parti
aeriene),Trestie (varfuri inflorite), Trifoi alb si rosu (flori),
Troscot (parti aeriene), Turita mare, Tintaura, Unguras (parti
aeriene), Urechelnita, Urzica (frunze),Urzica moarta alba, Urzicuta
moarta, Verigariu (fructe), Vetrice (parti aeriene), Vindecea,
Volbura, Vulturica, Zamosita, Zarna (parti aeriene), Zmeur
(frunze+fructe).AUGUST
