de pres/Revista presei/Revista... · Web viewPreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, că în urma acestui acord CJ Suceava a promovat, în

03.06.2015

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI2 - 3 iunie 2015

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

03.06.2015

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................6

Teme similare...............................................................................................................6Disfuncţionalităţi la barajul de la hidrocentrala Porţile de Fier I..................................6Ministrul Mediului, despre microhidrocentralele din Ţara Haţegului: Au fost construite illegal...........................................................................................................7Teme de mediu.............................................................................................................7MFE: Absorbtia fondurilor europene creste cu inca 83 de milioane de euro...............7Gabi Paun, ecologistul atacat in Retezat: Natura nu are nevoie de oameni, oamenii au nevoie de natura.....................................................................................................8Groapa de gunoi din varful unui munte din Bucovina, in atentia UE.........................13Corina Cretu ii cere ministrului Mediului sa verifice constructia depozitului de deseuri din Suceava...................................................................................................13Agentia pentru Protectia Mediului Bihor: NIS Petrol nu a depus nicio documentatie pentru explorarea gazelor de sist in judetul Bihor.....................................................13

PRESA LOCALĂ............................................................................................................15ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ - TISA........................................15

Teme ABA...................................................................................................................15Victime colaterale. Apele din Maramureş poluate din cauza defrişărilor..................15MARAMUREȘ: Probleme mari cu gunoaiele în unele localități din județ...................16În Maramureş, inundaţiile scot gunoaiele în stradă. Canalizări înfundate, apă în curţi şi în case.....................................................................................................................18BILANŢ OFICIAL - 33 localităţi din Maramureş afectate de inundaţii. Vezi ce au distrus apele.......................................................................................................................... 19Apa trece, oamenii raman..........................................................................................20Teme similare.............................................................................................................20Cheltuieli imense la Compania de Apa Somes...........................................................20Activele Romplumb, preluate de Primarie.................................................................21Motopompe de 19.000 de lei dupa potop.................................................................21

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

03.06.2015

Dezastru după retragerea apei..................................................................................22Consiliul Judeţean dă bani pentru localităţile afectate de inundaţii..........................22Peste 1.000 de fântâni din Sălaj "sunt neutilizabile"..................................................23Ploile “au prins bine” pe Valea Someşului Mic...........................................................24Prefectura caută să obţină fonduri pentru a acoperi parţial pagubele produse de grindină şi inundaţii....................................................................................................25Simulare spectaculoasă de intervenţie în caz de inundaţii la Turulung......................25Bilanțul OFICIAL al MAI, după POTOP: 60 de localităţi din Satu Mare, Sălaj, Cluj şi Maramureş, afectate de inundaţii.............................................................................26Primele idei pentru râul uitat de oraş, cu Someş Delivery.........................................27Teme de mediu...........................................................................................................30De ce au stat clujenii cu gunoiul in strada? Primaria nu vrea sa plateasca cresterea de preturi pentru depozitatea deseurilor.......................................................................30Remin si Vital, amenzi importante de la Garda de Mediu..........................................31Toată lumea vrea să câştige din gunoaie, clujenii rămân cu ele în stradă..................32MEDIU - CONSTATARE - Un caz de poluare accidentală în primul trimestru în Maramureş. Vezi ce s-a întâmplat..............................................................................36INVESTITIE – Scandal in sedinta Consiliului Judetean. Mai multi localnici revoltati de constructia depozitului ecologic in Farcasa au acuzat autoritatile de “ilegalitati si abuzuri”......................................................................................................................36Zamfir Ciceu spune ca proiectul deseurilor va fi finalizat la termen..........................38MARAMUREŞ - Dezinteres local pentru ariile protejate de interes naţional. Mai multe astfel de zone nu au custode care să le păstreze intacte...........................................39Salprest Rampă mai acceptă depozitarea de deşeuri menajere la Pata Rît încă două săptămîni................................................................................................................... 40

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL........................40Teme ABA...................................................................................................................40Cine a licitat şi cine a câştigat plajele scoase spre închiriere......................................40Se intervine pentru limitarea şi curățarea zonei........................................................41Poluare cu produse petroliere pe Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari...................41

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

03.06.2015

CN ACN SA..................................................................................................................43Acţiune de depoluare pe Canalul Poarta Albă Midia Năvodari..................................43Teme similare.............................................................................................................43GALERIE FOTO/ Licitaţie cu scandal la Mangalia, pentru faleza din Saturn................43Unde este apa foarte bună pentru o baie în mare?...................................................45Plajă, parc şi piste de biciclete pe malul lacului Techirghiol.......................................45Trei tone de rapană confiscate de poliţiştii de frontieră la Periboina........................46Sute de case şi mii de hectare de terenuri arabile, afectate de inundaţii..................47Au intrat salvamarii pe plajă. 90 de salvamari păzesc plajele din Năvodari, Mamaia şi Constanţa...................................................................................................................47Malul lacului Techirghiol este în curs de amenajare..................................................49Teme de mediu...........................................................................................................49Copiii mărşăluiesc în Parcul Tăbăcărie, de Ziua Mondială a Mediului........................49Intervenție de urgență...............................................................................................50Poluare pe Canalul Poarta Albă Midia Năvodari........................................................51Poluare masivă pe Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari!.........................................52

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................52Teme ABA...................................................................................................................52NUMIREA ȘEFULUI DE LA DIRECȚIA APELOR SE AMÂNĂ..................................................52Antena 1 Piteşti împreună cu NICO, Alin Oprea şi Andreea Antonescu te caută dacă ai între 7 şi 18 ani!......................................................................................................53Elevii s-au împrietenit cu peştişorul Ovi.....................................................................54Ovi şi-a făcut prieteni noi şi printre elevii şcolilor din Argeş......................................55Ovi şi-a făcut prieteni noi printre elevii de la şcolile argeşene!..................................56Noi acțiuni în cadrul campaniei ”Să păstrăm apele curate!”......................................56Teme de mediu...........................................................................................................57Un locuitor din acest oraş ne-a sesizat: „Primăria Ştefăneşti distruge mediul înconjurător“..............................................................................................................57

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................57Teme ABA...................................................................................................................57

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

03.06.2015

Amenda de 75.000 de lei pentru mâlul aruncat in râul Siret.....................................57Teme similare.............................................................................................................58CUP Focşani, “inundat” cu reclamaţii după ce seceta raţionalizează apa în comune 58Teme de mediu...........................................................................................................61DNA, chemat să se autosesizeze în cazul gropii de gunoi de pe Mestecăniş.............61Groapa de gunoi de pe Mestecăniş poate fi relocată doar cu acordul Comisiei Europene....................................................................................................................64

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................65Teme similare.............................................................................................................65Dezastru ecologic în Clisura Dunării...........................................................................65O nouă licitație pentru vaporaşele de pe Bega..........................................................66Teme de mediu...........................................................................................................67Ecarisarea Dunării, o problemă regională..................................................................67Investiţii în centrale....................................................................................................67Ștafeta la plantat de copaci. Ecologiştii din Timiş şi Arad vor planta aproximativ 30 de arbuşti........................................................................................................................68

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................69Teme de mediu...........................................................................................................69Malul Ghimbăşelului, rampă de depozitare a molozului!..........................................69Fă cunoştinţă cu natura în „Săptămîna ariilor protejate“..........................................69Gestionarea deşeurilor în zona Făgăraşului, o problemă fără soluţie........................71

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................72Teme similare.............................................................................................................73Hidroelectrica vrea să modernizeze CHE Râul Mare Retezat.....................................73Activiştii de mediu au protestat în Retezat................................................................73Constructorii microhidrocentralei de pe Râu Alb rămân fără avizul Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului.................................................................................74Primele proteste în Retezat, după scandalul de pe Râul Alb: activiştii au căutat locurile defrişate, dar s-au certat pe drum între ei şi cu jurnaliştii.............................76Teme de mediu...........................................................................................................78

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

03.06.2015

Din 16 iulie, judeţul va „exporta” gunoi pe banii noştri. Consiliul Judeţean este acuzat de neimplicare în rezolvarea problemei.....................................................................78Ziua Parcului Lunca Mureşului va fi sărbătorită pe 20 iunie.......................................80

PRESA CENTRALĂTeme similareDisfuncţionalităţi la barajul de la hidrocentrala Porţile de Fier IZonele umede din Clisura Dunării au fost răvăşite în urma disfuncţionalităţilor apărute la barajul de la hidrocentrala Porţile de Fier I.Alături de eterna poluare transfrontalieră cu deşeuri miniere de la iazul de decantare Tăuşan - Boşneag aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă, care îşi aşteaptă sentinţa din partea Curţii Europene de Justiţie într-un proces în care Uniunea Europeană a acţionat în instanţă Statul Român pentru refuzul de a stopa poluarea, în Clisura de Sus a Dunării a mai apărut în acest an un caz grav de agresiune împotriva mediului. Este vorba de scăderea nivelului Dunării cu cca 2,5 m ca urmare a disfuncţionalităţilor apărute în ultimele luni la exploatarea barajului de la centrala electrică Porţile de Fier I - Derdap. Cel mai afectat este ostrovul Decebal de la Moldova Veche unde, la retragerea apelor Dunării, tone de peşti au murit imobilizaţi în vegetaţia acvatică de pe malul insulei. În acelaşi timp a fost distrusă mini şi microfauna acvatică de pe zeci de hectare. În amonte au mai fost afectate zonele umede Pojejena - Divici şi insula Calinovăţ.Până în prezent ancheta Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor nu a oferit detalii clare în legătură acest grav eveniment ecologic de pe Dunăre. În acest an, cu ocazia comemorării Zilei Dunării, oficialii ar trebuie să ofere un răspuns credibil privind vinovaţii de cele întâmplate în zonele umede din Clisura de Sus a Dunării şi a măsurilor luate pentru a preveni asemenea evenimente. /Antena Satelor, http://www.antenasatelor.ro/stiri/56-mediu/15155-disfunc%C5%A3ionalit%C4%83%C5%A3i-la-barajul-de-la-hidrocentrala-por%C5%A3ile-de-fier-i.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.antenasatelor.ro/stiri/56-mediu/15155-disfunc%C5%A3ionalit%C4%83%C5%A3i-la-barajul-de-la-hidrocentrala-por%C5%A3ile-de-fier-i.html

http://www.antenasatelor.ro/stiri/56-mediu/15155-disfunc%C5%A3ionalit%C4%83%C5%A3i-la-barajul-de-la-hidrocentrala-por%C5%A3ile-de-fier-i.html

03.06.2015

Ministrul Mediului, despre microhidrocentralele din Ţara Haţegului: Au fost construite illegalMicro-hidrocentralele din geoparcul din Ţara Haţegului au fost construite ilegal, spune ministrul Mediului. Graţiela Gavrilescu a declarat la Antena 3 că raportul întocmit în urma controalelor făcute de reprezentanţii ministerului arată că legea nu a fost respectată în condiţiile în care firma care trebuia să contruiască în zonă a primit un aviz doar pentru o microhidrocentrală, nu pentru trei. Ministrul spune că verificările vor continua la Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara, dar şi la Administraţia Geoparcului. În urmă cu doar câteva zile, sediile celor doua institutii au fost percheziţionate de procurorii anticorupţie. În urmă cu o săptămână a avut loc un incident între activiştii de mediu şi reprezentanţii firmei constructoare. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/ministrul-mediului-despre-microhidrocentralele-din-tara-hategului-au-fost-construite-ilegal-295323.html/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/ministrul-mediului-despre-microhidrocentralele-din-tara-hategului-au-fost-construite-ilegal.html

Teme de mediuMFE: Absorbtia fondurilor europene creste cu inca 83 de milioane de euro In urma discutiilor si a demersurilor initiate de catre Ministerul Fondurilor Europene (MFE), OLAF a restrans investigatia demarata asupra proiectelor finantate prin Programul Operational Sectorial Mediu, axa prioritara 1 - apa/ apa uzata.Astfel, Romania va putea solicita in cel mai scurt timp Comisiei Europene aproximativ 83 de milioane de euro, ceea ce va face ca rata absorbtiei pentru POS Mediu sa inregistreze o crestere de aproximativ 2%. Ministerul Fondurilor Europene continua eforturile si aplica toate masurile necesare pentru ca aceste investigatii sa se desfasoare corect si eficient in urmatoarea perioada, fara afectarea fondurilor publice implicate in proiecte , astfel incat Romania sa absoarba cat mai multi bani europeni din actualul cadru financiar. Asadar, reactia prompta si deschisa a AM POS Mediu si a MFE, precum si sprijinul acordat DLAF si OLAF in adunarea datelor necesare, au creat premisele izolarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.ziarelive.ro/stiri/ministrul-mediului-despre-microhidrocentralele-din-tara-hategului-au-fost-construite-ilegal.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/ministrul-mediului-despre-microhidrocentralele-din-tara-hategului-au-fost-construite-ilegal.html

http://www.antena3.ro/romania/ministrul-mediului-despre-microhidrocentralele-din-tara-hategului-au-fost-construite-ilegal-295323.html

http://www.antena3.ro/romania/ministrul-mediului-despre-microhidrocentralele-din-tara-hategului-au-fost-construite-ilegal-295323.html

03.06.2015

posibilelor incalcari si a facut posibila evitarea aplicarii unor masuri preventive din partea Comisiei Europene. /Fonduri UE, http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2914-comunicat02062015/Bursa, http://www.bursa.ro/mfe-absorbtia-fondurilor-europene-creste-cu-inca-83-de-milioane-de-euro-270714&s=fonduri_europene&articol=270714.html/Fonduri Structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=16764

Gabi Paun, ecologistul atacat in Retezat: Natura nu are nevoie de oameni, oamenii au nevoie de natura Vestea ca mai multi ecologisti si o jurnalista straina au fost atacati in Parcul National Retezat in urma cu aproape 10 zile a indignat societatea civila. In timpul unei misiuni de documentare, presedintele Asociatiei Agent Green, Gabi Paun, o jurnalista din Austria si mai multi localnici au fost tinta unui atac la intrarea pe Raul Alb din Geoparcul Dinozaurilor. La o saptamana de la incident cateva zeci de persoane din mai multe orase din tara s-au mobilizat si au organizat un protest in zona atacului. Gabi Paun nu se afla la prima amenintare de acest gen, investigatiile pe care le face pe tema taierilor ilegale punand-l in pericol de mai multe ori. El ne-a povestit cum s-a desfasurat incidentul din 24 mai si ne-a explicat care este amploarea defrisarilor in Parcul National Retezat, pe care il cunoaste prea bine.Cum s-a desfasurat incidentul de duminica, 24 mai, cand ati fost atacati in Retezat? Care au fost consecintele? Incidentul s-a desfasurat repede si prost. Ceea ce trebuia sa fie o colectare de date din teren s-a transformat intr-un carnagiu inutil ce aminteste de perioada Neandertaliana. Nici nu imi programasem sa fiu acolo macar. Venisem in Retezat pentru weekend doar ca sa imi revad catelusa pe care am adoptat-o la distanta si care isi doreste sa ramana in padure pentru ca nu ii place la oras. Ca o coincidenta, la pensiunea unde eram cazat, Alin Andioni (activist local din Hateg) isi sarbatoarea ziua de nastere. El mi-a propus sa imi arate in ziua urmatoare ce se intampla pe Raul Alb. Stiam de situatie, primisem mai multe sesizari si noi la AGENT GREEN si urma sa trimitem un investigator in zona. Eram

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=16764


http://www.bursa.ro/mfe-absorbtia-fondurilor-europene-creste-cu-inca-83-de-milioane-de-euro-270714&s=fonduri_europene&articol=270714.html

http://www.bursa.ro/mfe-absorbtia-fondurilor-europene-creste-cu-inca-83-de-milioane-de-euro-270714&s=fonduri_europene&articol=270714.html

http://www.fonduri-ue.ro/comunicare/stiri/2914-comunicat02062015

03.06.2015

constienti ca saptamana anterioara doi adolescenti (Sara si Luca) care urcau spre Retezat au fost agresati la intrarea pe Raul Alb, deci simteam ca ceva nu este in regula acolo. Auzisem si ca biologul Calin Dejeu care a initiate petitia pornise zilele trecute spre Raul Alb cu TVR, echipa nefiind lasata sa vada ce se intampla cu padurea si raul. Alin era unul dintre activistii locali care trimisese o sesizare la noi si era recomandat drept cea mai buna calauza si de biologul Dejeu. Am lasat masina mea de asflat la loc sigur si impreuna cu o prietena din Austria am mers cu Alin spre Raul Alb cu putin inainte de pranz. Pe drum ne-am intalnit si cu Vasile Leordean, un hategan care s-a nascut si a trait pe malul Raului Alb, apa ce ii uda gradina al carei rod i-a hranit familia de mai multe generatii. Sora lui, Sara, de numai 18 ani, impreuna cu prietenul ei Luca fusesera batuti saptamana trecuta si si-au dorit sa vina sa ne arate unde si ce s-a intamplat. Doar ce am facut cunostinta cu ei, ne-am urcat in masina si am urcat pe drumul ce trece prin Raul Mic si Coroiesti. Eram pentru prima oara pe acel drum si chiar ma gandeam ca este cel mai frumos drum de acces spre Parcul National Retezat dintre toate. Prima si ultima oprire am facut-o la panoul informativ de pe malul Raului Alb unde sunt date despre proiectul de MHC, precum beneficiar, executor, durata santier etc. Am fost primul care a iesit din masina ca sa pozez panourile, urmat de Vasile din cealalta masina. In cateva secunde a aparut un vehicul de teren cu niste oameni uriasi care ne-au batut pe Vasi si pe mine fara sa se prezinte, fara sa ne intrebe cine suntem, ce facem etc. Era clar ca este o ambuscada si ca au venit pusi pe bataie. Atacatorii ne loveau foarte puternic cu pumnii, iar dupa ca m-au pus la pamant au dat si cu picioarele. Alin si prietena din Austria au realizat ca daca atacatorii ii scot din masina vor fi si ei casapiti si au ales sa evacueze zona, sa sune la 112 si sa ceara ajutor. Cred ca a fost o decizie inteleapta. Din nefericire atacatorii au decis sa opreasca masina cu orice pret si unul dintre ei care s-a aruncat pe masina in mers a fost grav ranit. In acel moment atentia tuturor a fost catre ranit. Pe mine m-au lasat doar dupa ce nu mai miscam. Cand am inceput sa imi revin am decis sa fug cat ma tin picioarele pe drumul pe care venisem. Un atacator m-a urmarit cu masina 44 cu intentia de a ma ucide. Am reusit sa fac slalom si in cele din urma omul ce ma ameninta ca ma omoara a renuntat si s-a dus inapoi spre locul ambuscadei. In mod deporabil nu am fost salvat de politie, ci de prietena din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

03.06.2015

Austria care a luat un taxi din Hateg pana la mine. M-a gasit dupa coordonatele GPS pe care I le trimisesem. La politie s-a dus si a strigat HELP HELP, dar politistul de serviciu a raspuns I don't speak English si a trimis-o la plimbare.Vor exista urmari legale ale atacului?Trebuie sa existe urmari legale pentru acest atac pentru ca altfel statul se va face partas si sustinator al unor asemenea evenimente barbare care s-ar putea indesi. Am depus plangere penala impotriva atacatorilor cu titlul de tentativa de omor. Am noroc ca am carcasa tare, iar figura mi-am protejat-o cu succes. Ma intreb care era starea de sanatate a cuiva mai firav decat mine. Eu m-am ales cu trei coaste rupe, contuzii in partile laterale si din spate ale capului, un deget rupt, zgarieturi si vanatai. Loviturile aplicate puteau omori cu usurinta un alt om. Am ales sa incasez, sa fiu non-violent si sa fug cand am putut. Sper ca Justitia sa ii pedepseasca pentru ce mi-au facut si pentru lucrurile pe care le aveam planificate si acum nu mai pot sa le fac pana nu imi revin. Sunt obligat sa stau pe dreapta, observat 24/7 inca cateva zile pentru ca loviturile la cap pot da efecte nedorite intarziate. De asemenea, o sa le cer socoteala pentru ca numele meu si al organizatiei AGENT GREEN apar acum alaturi de un astfel de eveniment nefericit.Gabi Paun, presedintele Agent GreenCare este situatia defrisarilor in Parcul Retezat?Anul trecut s-au scos 10.000 metri cubi din zona Rau Ses din parc. Zona asta este cu totul speciala din punct de vedere al naturii, iar raul de acolo este un habitat piscicol protejat unic in Romania. Tot lemul asta a fost tras prin albia raului, lucratorii au lasat in urma ulei, motorina, plastic, cauciucuri si mai ales cioate in loc de arbori. Directorul parcului, Zoran Acimov, ne-a cerut scuze intr-o scrisoare. Niciun om de-ai lui nu vazuse toate astea din februarie pana in noiembrie cand 500 de camioane incarcate cu lemne au iesit din Retezat pe ruta Rau de Mori Hateg - Sebes. Acimov stie bine ca in 2011 s-a taiat ilegal in aceeasi zona si ca la vremea aceea ministerul si academia au oprit taierile. Pe ascuns, ex-ministra Varga a dat din pix verde la taieri in aceeasi zona in ultimele zile de mandat de ministru. Trei fime au scos zi si noapte lemnul si l-au dus la Sebes la Schweighofer si la Kronospan.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

03.06.2015

Tu ai realizat mai multe materiale de investigatie pe acest subiect, te-ai simtit de multe ori in pericol?Investigatiile sunt extrem de periculoase. In medie mor cam 2 investigatori pe saptamana pentru ca devin incomozi in lupta pentru apararea mediului. Am fost amenintat cu drjuba, cu arme de foc, batut, sechestrat, dar pana acum reusit sa scap de fiecare data. Sunt instruit sa lupt, dar educat sa fiu non-violent. Pana acum pot sa spun ca fuga la momentul potrivit e cea mai sanatoasa.Cum ti se pare noul Cod Silvic adoptat? Care consideri ca sunt prevederile pozitive si care sunt cele in defavoarea padurii?Limita de 30% la procesarea unei specii de arbori este excelenta. Ea previne monopolul si abuzarea de pozitia dominanta. Trebuie insa atentie maxima. Marile companii sunt suficient de dibace sa depaseasca pragul de 30% folosing firme satelit unde nu sunt actionari. Chiar si controversata prevedere ce permite celor ce au mai putin de 10 ha sa taie 3 mc pe an / ha este in regula daca se fac bine controalele. Inainte, acesti mici proprietari nu aveau voie sa isi taie propria padure, deci si-o furau singuri, fara limita sau o taiau altii. Acum sunt obligati sa aiba contract cu ocolul din zona care le va asigura paza si le va marca copacii de taiat legal. Asta nu inseamna ca oamenii vor taia 3 mc in fiecare an ci doar daca au nevoie pentru lemn de foc sau propria gospodarie. Sunt si foarte multe aberatii in cod cand vine vorba de permisivitatea de a construi in padure, dar mai ales cand vine vorba de parcurile nationale.Campania noastra si-a propus sa puna capat exploatarilor forestiere in parcurile nationale. In schimb codul permite chiar si taieri rase, deci jale maxima. Ne vom concentra 90% din resurse in urmatoarea perioada pentru a opri taierile in parcurile nationale. Vom incepe prin a elimina aberatia asta guvernamentala care a permis regiei padurilor Romsilva sa administreze padurile de protectie in loc sa ii lase doar cu padurile de productie. Romsilva vede bani peste tot, inclusiv in parcurile nationale, asa ca nu e nicio surpriza ca se taie in Retezat sau in alte parcuri.Care sunt zonele din tara unde se taie ilegal cel mai mult?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

03.06.2015

Nicio padure din tara nu a scapat, nici macar parcurile nationale. In acest moment cel mai casapit parc national este Calimani dar nu scapa nici celelalte. Se taie in retezat, Piatra Craiului. Rodna si Ceahlau-Hasmas.Care crezi ca e viitorul padurilor in Romania?Atata timp cat suntem condusi de fanarioti nu se va schimba nimic. Avem nevoie de oameni tehnici la conducerea padurilor: speciialisti in conservare (biologi, ecologi) si silvicultori de top. Avem nevoie de un conducator cu viziune si mana grea pentru viitorul padurilor, altfel o sa ajungem in cativa ani ca cea mai distrusa tara din Europa, adica Elvetia la care necunoscatorii ravnesc. Pai tara aia e praf, totul e aranjat la liniuta. Au drumuri in toti muntii pana aproape de varf. Padurile naturale care pot susitiine viata a mii de specii au disparut. Nu mai au niciun urs, niciunul!Stim foarte bine pentru ce luptam si nu ne vom lasa. Incepem sa ne facem auziti, devenim tot mai multi si conducatorii tarii nu ne mai pot ignora. Vineri, 5 iunie, sarbatorim Ziua Mediului. Ce mesaj ai pentru autoritatile din Romania? Natura nu are nevoie de oameni. Oamenii au nevoie de natura. /Green Report, http://www.green-report.ro/gabi-paun-ecologistul-atacat-in-retezat-natura-nu-are-nevoie-de-oameni-oamenii-au-nevoie-de-natura/

Groapa de gunoi din varful unui munte din Bucovina, in atentia UE Comisarul european Corinta Cretu i-a transmis ministrului Mediului o scrisoare in care isi exprima ingrijorarea ca depozitul de deseuri pregatit spre constructie in Suceava poate distruge peisajul alpin si arata ca trebuie respectate legislatia de mediu, inclusiv cu consultarea populatiei. In judetul Suceava, s-au construit, prin POS Mediu, doua depozite ecologice, unul in comuna Moara, langa Suceava, care deserveste zona de ses a judetului si unul amp;icir (...) /Actualitati, http://www.actualitati.net/local-iasi/groap-gunoi-varful-munte-bucovina-aten-2379189

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.actualitati.net/local-iasi/groap-gunoi-varful-munte-bucovina-aten-2379189

http://www.actualitati.net/local-iasi/groap-gunoi-varful-munte-bucovina-aten-2379189

http://www.green-report.ro/gabi-paun-ecologistul-atacat-in-retezat-natura-nu-are-nevoie-de-oameni-oamenii-au-nevoie-de-natura/

http://www.green-report.ro/gabi-paun-ecologistul-atacat-in-retezat-natura-nu-are-nevoie-de-oameni-oamenii-au-nevoie-de-natura/

03.06.2015

Corina Cretu ii cere ministrului Mediului sa verifice constructia depozitului de deseuri din SuceavaComisarul european Corina Cretu i-a transmis ministrului Mediului o scrisoare in care isi exprima ingrijorarea ca depozitul de deseuri pregatit spre constructie in Suceava poate distruge peisajul alpin si arata ca trebuie respectate legislatia de mediu, inclusiv cu consultarea populatiei. Comisarul arata ca aceasta consultare trebuie realizata din primele faze ale proiectului, trebuind sa fie consultate si toate autoritatile pentru obtinerea acordurilor si autorizatiilor necesare...sursa: www.mediafax.ro, click/Fonduri Structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=16760/Ziare.com, http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-business/corina-cretu-solicita-ministrului-mediului-sa-analizeze-daca-proiectul-respecta-legislatia-5508604/Actualitati, http://www.actualitati.net/politica/corina-cretu-solicita-ministrului-mediului-analizeze-proiectul-respecta-legislatia-2379805

Agentia pentru Protectia Mediului Bihor: NIS Petrol nu a depus nicio documentatie pentru explorarea gazelor de sist in judetul Bihor Agentia pentru Protectia Mediului Bihor sustine ca NIS Petrol, societate controlata de Gazprom, nu a depus nicio documentatie pentru explotarea si exploatarea gazelor de sist in perimetrele perimetrele EX-2 Tria si EX-3 Baile Felix. Pana la aceasta data, societatea NIS Petrol nu a depus nicio documentatie pentru operatiuni de explorare si exploatare a gazelor de sist in judetul Bihor, in vederea parcurgerii procedurii de reglementare pentru emiterea acordului de mediu, a raspuns Agentia pentru Protectia Mediului Bihor in urma unei solicitari a HotNews.ro. Reamintim ca la inceputul lunii aprilie , p resedintele Consiliului Judetean, Cornel Popa, a declarat ca sarbii de la NIS Petroleum vor incepe prospectiuni in judetul Bihor. M-au anuntat ca vor sa inceapa prospectiunile in judetul Bihor. Eu i-am anuntat de la inceput, in loc de bun-venit, ca nu au venit intr-un judet foarte prietenos cu ei. Si le-am exprimat si de data aceasta fatis si ceea ce gandesc eu si ceea ce stiu de la fata locului, de la cetateni direct, a declarat Popa. Potrivit acestuia, reprezentantii companiei NIS Petroleum ar fi dat asigurari ca vor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.actualitati.net/politica/corina-cretu-solicita-ministrului-mediului-analizeze-proiectul-respecta-legislatia-2379805

http://www.actualitati.net/politica/corina-cretu-solicita-ministrului-mediului-analizeze-proiectul-respecta-legislatia-2379805

http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-business/corina-cretu-solicita-ministrului-mediului-sa-analizeze-daca-proiectul-respecta-legislatia-5508604

http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-business/corina-cretu-solicita-ministrului-mediului-sa-analizeze-daca-proiectul-respecta-legislatia-5508604



03.06.2015

fi doar explorari. Ei ne dau asigurari ca vor fi doar explorari. Cred ca nu suntem ultimii naivi. Explorarile nu se opresc niciodata doar la explorari. Dincolo de faptul ca nu vor fi foarte comode nici acestea, din punctul de vedere al ambientului. Eu sustin independenta energetica, dar o sustin pe baza a ceea ce se poate face fara sa afectam mediul si traiul oamenilor. Nu ne este totuna ce lasam dupa noi. Si nu cred ca lasam dupa noi tocmai ce se asteapta sa lasam, mergand pe aceasta directie. Aceasta este convingerea mea. Poate este gresita, dar v-am spus-o si vreau sa o faceti cunoscuta. Nu indemn pe nimeni la acte reprobabile. Dar spun cu voce tare convingerea mea, a subliniat presedintele CJ Bihor. A doua zi dupa anuntul presedintelui Consiliului Judetean, NIS Petrol a afirmat printr-un comunicat de presa ca explorarea resurselor neconventionale, precum gazele de sist, nu face obiectul activitatii sale. NIS Petrol a confirmat ca va demara etapa de prospectare in perimetrele concesionate din judetul Bihor, dar aceasta este una neinvaziva, fara impact asupra mediului si a populatiei din perimetre si se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale si a normelelor de mediu din Uniunea Europeana. Potrivit sursei citate, prospectarea se deruleaza cu tehnologii sigure, care nu afecteaza nici culturile, nici apele, nici animalele si nici sanatatea populatiei. Compania precizeaza ca in acordul de concesiune semnat cu statul roman sunt prevazute lucrari de explorare pentru hidrocarburi conventionale. De altfel, compania si-a exprimat de fiecare data interesul exclusiv pentru petrol si gaze naturale pentru toate perimetrele concesionate in Romania. Explorarea resurselor neconventionale, precum gazele de sist, nu face obiectul activitatii companiei NIS Petrol, precizeaz Nis Petrol. /HotNews, http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-20205646-agentia-pentru-protectia-mediului-bihor-nis-petrol-nu-depus-nicio-documentatie-pentru-explorarea-gazelor-sist-judetul-bihor.htm/Ziarul Profit, http://www.ziarulprofit.ro/index.php/agentia-pentru-protectia-mediului-bihor-nis-petrol-nu-a-depus-nicio-documentatie-pentru-explorarea-gazelor-de-sist-in-judetul-bihor/

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/agentia-pentru-protectia-mediului-bihor-nis-petrol-nu-a-depus-nicio-documentatie-pentru-explorarea-gazelor-de-sist-in-judetul-bihor/



http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-20205646-agentia-pentru-protectia-mediului-bihor-nis-petrol-nu-depus-nicio-documentatie-pentru-explorarea-gazelor-sist-judetul-bihor.htm



03.06.2015

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ - TISATeme ABAVictime colaterale. Apele din Maramureş poluate din cauza defrişărilorInspectorii Gărzii Naționale de Mediu Maramureş sunt îngrijorați de poluarea crescută a cursurilor de apă din județul Maramureş ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor lemnoase.Inspectorii gărzii au descoperit în urma unor controale repetate că cele mai poluate cursuri de apă sunt cele din Ruscova, Poienile de sub Munte, Băseşti, Bârsana, Bistra, Botiza şi Budeşti, deşi primăriile acestor localități au fost amendate frecvent pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor din lemn cât şi din altă categorie.„Au fost sancționate pe fond de mediu primăriile din Băseşti, Bârsana, Bistra, Botiza, Budeşti (…) dar vreau numai să vă atrag atenția că un nume va apărea şi în controlul nostru repetat şi în controlul celor de la Apele Române: comuna Poienile de sub Munte. E un caz mai deosebit care merită o discuție aparte”, a declarat, marți, comisarul şef al Gărzii de Mediu Maramureş, Ioan Ștrempel, citat de AGERPRES.Acesta a precizat că cele mai grave deficiențe în privința poluării apelor curgătoare se înregistrează în comuna Poienile de sub Munte, dar şi în alte localități situate în aval de-a lungul râului Ruscova (Munții Maramureşului).Primăria comunei Poienile de sub Munte a fost sancționată cu suma de 15.000 de lei pentru modul defectuos de gestionare a salubrizării râului Ruscova, iar în urma unui control mixt, realizat de Garda Națională de Mediu împreună cu ISU Maramureş şi Compania Apele Române, a mai fost aplicată o sancţiune de 35.000 de lei.Inspectorii de mediu au mai constatat o poluare agresivă a râurilor din vecinătatea oraşelor Baia Mare, Ulmeni dar şi a comunei Bârsana, unde deşeurile menajere, inclusiv cele lemnoase, îndeosebi rumeguş, sunt aruncate de-a lungul malurilor de râu. Aceştia au constatat că în județul Maramureş există peste 200 de locuri unde deşeurile sunt depozitate necontrolat. Pe lângă poluarea malurilor şi vegetației, deşeurile din lemn, în mod special rumeguşul, afectează grav fauna piscicolă. Specialiştii de mediu au mai dedus că deşeurile sunt aruncate pe marginea cursurilor de apă în intravilanul localităților, cel mai probabil pe timpul nopții. /Vocea Transilvaniei,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.agerpres.ro/

03.06.2015

http://www.voceatransilvaniei.ro/victime-colaterale-apele-din-maramures-poluate-din-cauza-defrisarilor//Ziare Live, http://www.ziarelive.ro/stiri/victime-colaterale-apele-din-maramures-poluate-din-cauza-defrisarilor.html

MARAMUREȘ: Probleme mari cu gunoaiele în unele localități din județPoienile de sub Munte se află pe primul loc în topul localităților maramureşene unde s-au constatat deficiențe grave la salubrizare. Comisarii Gărzii de Mediu au arătat că în toatǎ zona sunt depozitateîn mod necontrolat deşeuri lemnoase. Totodată, pe malurilerâului Ruscova şi în vegetația malurilor sunt cantitǎți însemnate de deşeuri. Pentru abateri găsite pe linia salubrizării au fost sacționate însă şi alte localități din județ. Situațiile cel mai frecvent întâlnite în urma controalelor efectuate de comisarii Gărzii de Mediu Maramureş sunt depozitǎri necontrolate de deşeuri, în apropierea cursurilor de apǎ, pe maluri şi în albie, starea insalubrǎ în principal a cursurilor de apǎ şi a cǎilor de comunicații, mai ales în zona intravilanului localitǎților. Au fost controlate toate administrațiile publice locale din județul Maramureş şi s-au identificat aproximativ 200 de zone cu depozitǎri necontrolate de deşeuri.„UAT-uri sancționate pe fond de mediu: Băseşti, Bârsana, Bistra, Botiza, Budeşti...Vreau numai să vă atrag atenția că un nume va apărea şi în controlul nostru repetat şi în controlul celor de la Ape: Poienile de sub Munte. E un caz mai deosebit”, a declarat comisarul şef al Gărzii de Mediu Maramureş, Ioan Ștrempel.În toatǎ zona Poienile de sub Munte sunt depozitate deşeuri lemnoase, rumeguş şi resturi de exploatare sau procesare a lemnului. Pe malurile râului Ruscova şi în vegetația malurilor sunt cantitǎți însemnate de deşeuri, în special in zona locuitǎ, motiv pentru care s-a şi atras atenția conducerii unității administrativ teritoriale. În municipiul Baia Mare, zonele cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt pe toatǎ lungimea cursurilor afluenților râului Sǎsar. Un alt oraş cu probleme este Ulmeniul unde pe malurile cursurilor de apǎ, precum şi în vegetație sunt tot felul de deşeuri. Și în acest caz se constatǎ colmatarea şanțurilor şi a rigolelor de scurgere pe jumătate din suprafață. La Bârsana, de asemenea, s-au mai constatat depozitǎri necontrolate de-a lungul râului Iza. „Ni se aruncă în față că voi nu ştiți numai să controlați şi nu înțelegeți

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.ziarelive.ro/stiri/victime-colaterale-apele-din-maramures-poluate-din-cauza-defrisarilor.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/victime-colaterale-apele-din-maramures-poluate-din-cauza-defrisarilor.html

http://www.voceatransilvaniei.ro/victime-colaterale-apele-din-maramures-poluate-din-cauza-defrisarilor/

http://www.voceatransilvaniei.ro/victime-colaterale-apele-din-maramures-poluate-din-cauza-defrisarilor/

03.06.2015

că UAT-urile nu au bani. Ba înțelegem foarte bine dar legislația noastră este de aşa manieră încât valorile amenzilor sunt extrem de mari. Eu nu pot, când vine cineva: Păi nu ai văzut ce e acolo? De ce nu iei măsuri? Pe de altă parte primarul zice că ne blocați activitatea, că nu mai avem bani. În ce poziție să stau eu?”, a întrebat comisarul şef.În cadrul acțiunii de control pe linia salubrizǎrii efectuat de cǎtre comisarii Gărzii de Mediu s-au aplicat o serie de sancțiuni, în special pentru unitățile administrativteritorialeunde s-au constatat nereguli grave şi mai ales repetatepe parcursul ultimilor ani. La Poienile de sub Munte s-a dat o amendă de15.000 de lei pentru deficiențe grave în acțiunea de salubrizare a zonei. În urma unui alt control, de această dată realizat în comun cu ISU şi cu cei de la Ape, comuna Poienile de sub Munte a mai fost amendată cu 35.000 de lei. /Maramedia, http://maramedia.ro/maramure-probleme-mari-cu-gunoaiele-in-unele-localita-i-din-jude

În Maramureş, inundaţiile scot gunoaiele în stradă. Canalizări înfundate, apă în curţi şi în caseInundațiile care au avut loc în județul Maramureş au readus în atenția autorităților județene veşnica problemă a gunoaielor de pe râurile din județ. Atunci când se produce o rupere de nori, cum a fost cazul zonei de sud a județului, de la finele lunii mai a acestui an, gunoaiele duc la înfundarea canalizărilor şi astfel apa iese în curțile şi casele oamenilor. În fiecare an, autoritățile discută despre aceste gunoaie, Garda de Mediu dă avertismente sau amenzi. Reprezentantul Guvernului în teritoriu, Anton Rohian, a venit şi cu un exemplu pozitiv. Pot să vă dau exemplu Fărcaşa, care s-a aflat sub ape. Ape care au făcut dezastru. Dar în Fărcaşa nu am găsit niciun PET, cu toată apa care a venit. M-am tot uitat să văd vreunul, dar nu am reuşit. În schimb, la Ardusat s-au blocat patru podețe din cauza PET-urilor, a găleților folosite atunci când dai cu var, a resturilor de lemne etc. Care au inundat, practic, casele oamenilor. Nu s-a putut ca apa sî îşi urmeze cursul în acele canale special create, pentru că erau înfundate. Adevărată bătaie de joc”, a declarat Anton Rohian.Sunt sate mai curate decât oraşele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://maramedia.ro/maramure-probleme-mari-cu-gunoaiele-in-unele-localita-i-din-jude

http://maramedia.ro/maramure-probleme-mari-cu-gunoaiele-in-unele-localita-i-din-jude

03.06.2015

De cealaltă parte, oficialii Gărzii de Mediu Maramureş țin să arate că totul pleacă de la educație.„Problema este că, de multe ori, lumea nu înțelege anumite lucruri. În primul rând, că acest gen de probleme ar trebui să se rezolve la nivel de localități. Acolo unde există educație se vede. Sunt multe sate din Maramureş care sunt mai curate ca oraşele. Dacă mergeți prin județ, veți vedea că sunt zone unde oamenii au ieşit la stradă, şi-au cosit iarba, au curățat şanțurile, iar în alte zone nu. Nu le-a spus nimeni să facă aceasta, ştiu că trebuie făcut şi gata. Am avut cazuri în care am avut deşeuri aruncate, am identificat proprietarul după bonurile găsite în gunoaie, că de multe ori facem şi muncă de detectiv... Lumea ar trebui să reclame aceste lucruri la primărie”, a subliniat Ioan Ștrempel, director la Garda de Mediu Maramureş.Amenzi şi avertismente.În etapa a doua a controalelor efectuate de Garda de Mediu pe linie de salubritate, zonele cu probleme identificate au fost Bârsana, Rozavlea, Poienile de sub Munte şi Strâmtura.„Urmare a acestor constatări, în etapa a doua a controlului s-a aplicat o contravenție, în valoare de 35 mii lei, pentru comuna Poienile de sub Munte. De asemenea, s-au aplicat un avertisment şi două contravenții, în valoare de 25 mii lei. Avertismentul l-a primit Bârsana, iar contravențiile au fost aplicate la Rozavlea (15 mii lei) şi Strâmtura (10 mii lei)”, a menționat Ștrempel. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-inundatiile-scot-gunoaiele-in-strada-canalizari-infundate-apa-in-curti-si-in-case

BILANŢ OFICIAL - 33 localităţi din Maramureş afectate de inundaţii. Vezi ce au distrus apele Inundațiile de miercuri au produs pagube în tot Maramureşul. Conform ultimului bilanț întocmit de autoritățile județene, în total, 33 localități din 9 unități administrativ-teritoriale – Șomcuta Mare, Ulmeni, Mireşu Mare, Fărcaşa, Ardusat, Valea Chioarului, Cicîrlău, Leordina, Petrova - au fost afectate.Potrivit evidențelor, în total 14 persoane au fost evacuate, 4 din Mireşu Mare şi 10 din Buciumi. În total, 68 locuințe avariate au fost avariate, în timp ce una se află în pericol de prăbuşire. De asemenea, 443 anexe gospodăreşti au fost avariate 443, în timp ce alte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-inundatiile-scot-gunoaiele-in-strada-canalizari-infundate-apa-in-curti-si-in-case

http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-inundatiile-scot-gunoaiele-in-strada-canalizari-infundate-apa-in-curti-si-in-case

03.06.2015

patru au fost distruse. La fel, au fost afectate cinci obiective socioeconomice. La fel de gravă este situația căilor de acces. 117 podețe şi o traversare pietonală au fost avariate.Drumuri naționale, județene şi comunale afectate.Inundațiile au distrus şi alte obiective. Au fost avariate două tronsoane de drum național, pe DN1C Valea Chioarului - 200 m şi pe DN 19 Teceu Mic - 70 m. La fel, cinci tronsoane de drum județean însumând 3,6 km şi 44,5 km de drum comunal. Avariate au fost şi străzi şi ulițe pe o distanță de 40,45 km, 9,1 km de drum agricol, 1 km de drum forestier. Inundațiile au afectat şi 3 km de rețea de canalizare, 9 puțuri de captare, 1.041 ha de teren arabil, 935 ha de păşuni şi fânețe, 10 ha de livezi, 40 mc de rupturi şi doborâturi material lemnos. Afectate au fost şi 232 de fântâni, respectiv 8,7 km de şanțuri au fost colmatate. În urma revărsării apelor, au decedat 60 animale moarte, respectiv păsări.O mână de ajutor…Pentru a-i sprijini pe maramureşenii care şi-au văzut gospodăriile afectate, animalele înecate, terenurile agricole şi recoltele distruse, precum şi fântânile colmatate, Glasul Maramureşului inițiază o campanie de ajutorare. Alimente, apă, lucruri de primă necesitate, bani sau orice alt ajutor este bine-venit. Ajutoarele vor fi depozitate la sediul Glasul Maramureşului (Baia Mare, str. 22 Decembrie, nr. 30), ulterior fiind distribuite în localitățile şi la maramureşenii care au cel mai mult nevoie de ele. Apa trece, oamenii rămân! /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/bilant-oficial-33-localitati-din-maramures-afectate-de-inundatii-vezi-ce-au-distrus-apele

Apa trece, oamenii raman

/Glasul Maramuresului,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.infomm.ro/ro/detalii/bilant-oficial-33-localitati-din-maramures-afectate-de-inundatii-vezi-ce-au-distrus-apele

http://www.infomm.ro/ro/detalii/bilant-oficial-33-localitati-din-maramures-afectate-de-inundatii-vezi-ce-au-distrus-apele

03.06.2015

Teme similareCheltuieli imense la Compania de Apa SomesCompania de Apa Somes a platit, in 2014, pentru combustibil, aproape 3,7 milioane de lei, in timp ce pentru gaz s-a platit aproape un milion de lei. Papetaria a mai costat compania peste 540.000 de lei, iar pentru produse de curatenie s-au mai cheltuit aproape 100.000 de lei.Pentru “reparatii si reparatii masini” s-au cheltuit alti peste 5,6 milioane de lei.Compania de Apa Somes e printre singurele institutii subordonate Consiliului Judetean Cluj care are fond de protocol. Si nici la acest capitol nu s-a zgarcit – 43.500 de lei acordati. Pentru deplasari, compania a mai decontat aproape 164.000 de lei. Paradoxal, in 2014, Compania de Apa Somes a platit 3.588.410 lei pentru apa. Nu siesi, ci catre Apele Romane. Pentru telefonie fixa s-au platit peste 34.000 de lei, iar pentru telefonie mobila peste 370.000 de lei. Pentru abonamente la diverse reviste, compania a platit peste 14.000 de lei, iar pentru serviciile de internet - 67.500 de lei. Cei 1.975 de angajati ai institutiei au avut un fond de salarii in valoare de 51,5 milioane de lei. Asta inseamna un salariu brut de aproximativ 2.200 de lei pentru fiecare angajat. /Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/cheltuieli-imense-la-compania-de-apa-somes

Activele Romplumb, preluate de PrimarieActivele SC Romplumb au fost preluate in patrimoniul Municipiului Baia Mare.Hotararea a fost adoptata de catre consilierii locali saptamana trecuta, iar in proiect se arata ca odata cu preluarea activelor, in zona va fi constituite un parc industrial. Activitatea la Romplumb a fost stopata in urma cu patru ani din cauza poluarii . /ZiarMM, http://ziarmm.ro/activele-romplumb-preluate-de-primarie/

Motopompe de 19.000 de lei dupa potopConsilierii județeni au aprobat tot vineri alocarea sumei de 19.000 de lei pentru achiziționarea a 10 motopompe pentru evacuarea apei în cazul inundaților. Acestea vor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://ziarmm.ro/activele-romplumb-preluate-de-primarie/

http://www.ziardecluj.ro/cheltuieli-imense-la-compania-de-apa-somes

03.06.2015

fi predate Inspectoratului pentru Situații de Urgența Salaj pentru a putea face fața solicitarilor în cazuri similare. Inundațiile de saptamâna trecuta au afectat 565 de locuințe din 31 de localitați din Salaj. Dupa retragerea apelor, angajații ISU Salaj, militarii şi jandarmii i-au ajutat pe oameni sa scoata apa din locuințe, beciuri, fântânile şi alte anexe, însa motopompele pe care le-au avut la dispoziție au fost insuficiente pentru a face fața dezastrului produs de ape. Lucian Jacodi, purtator de cuvânt al ISU Salaj, ne-a declarat ca Inspectoratul are în dotare 22 de motopompe, insuficiente pentru a raspunde prompt la solicitarile din tot județul. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/consiliul-judeean-evalueaza-pagubele-produse-de-inundaii-i-promite-bani-pentru-a-45482

Dezastru după retragerea apeiAproximativ 10.000 de hectare de culturi agricole afectate de inundații şi grindină, acestea sunt efectele furtunii de săptămâna trecută în agricultura sălăjeană. Mulți dintre fermieri au pierdut aproape toate culturile. Directorul Direcției Agricole Sălaj, inginerul Valentin Duca, ne-a declarat că cele mai mari pagube le-a provocat grindina, fiind afectate culturi de grîu, porumb, dar şi vița de vie şi livezile. „Situația este una gravă pentru că din multe culturi de viță de vie nu a mai rămas decât lemnul. La fel s-a întâmplat şi în cazul câtorva livezi care au fost distruse. Sunt mulți fermieri din Bobota şi Măierişte care vor trebui să efectueze toate lucrările din nou, de la arat şi până la semănat, dar vă dați seama ce pierderi sunt”, a spus Valentin Duca. Acesta a explicat că o comisie alcătuită din specialişti analizează în teren pagubele provocate de inundații, la final urmând să se tragă linie. „La ce costuri sunt vă dați seama de pierderile apărute”, a mai spus Duca. Acesta a explicat că sunt purtate discuții cu autoritățile centrale în vederea acordării de potențiale despăgubiri. Dar, cu certitudine că vor beneficia de despăgubiri fermierii care şi-au asigurat culturile. Potrivit lui Valentin Duca, grindina a afectat şi cele mai importante livezi din județ, producția de fructe programată a fi obținută în acest an fiind grav afectată. Ioan Mocan este fermier şi spune că grindina a fost atât de puternică încât toate culturile de vițăd e vie pe care le-a înființat au fost distruse în totalitate. „Eu nu am mai văzut aşa ceva. A fost prăpăd. Și totul în doar câteva

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.graiulsalajului.ro/consiliul-judeean-evalueaza-pagubele-produse-de-inundaii-i-promite-bani-pentru-a-45482

http://www.graiulsalajului.ro/consiliul-judeean-evalueaza-pagubele-produse-de-inundaii-i-promite-bani-pentru-a-45482

03.06.2015

minute. S-a dus totul de rîpă”, ne-a declarat Ioan Mocan. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/dezastru-dupa-retragerea-apei-11032

Consiliul Judeţean dă bani pentru localităţile afectate de inundaţiiNu mai puțin de 19.000 de lei, bani proveniți din fondul de rezervă al județului, au fost alocați de Consiliul Județean (CJ) Sălaj pentru achiziționarea a zece motopompe pentru evacuare apelor în cazul inundațiilor. Alocarea sumei precizate a fost aprobată în cadrul şedinței ordinare de CJ din cursul săptămânii trecute, iar utilajele vor fi utilizate de către pompierii de la Inspectoratul Județean de Urgență ISU “Porolissum” Sălaj. Achiziționarea motopompelor vine ca urmare a fenomenelor meteorologice care s-au abătut asupra județului, 25-27 mai, ploi şi grindină, distrugând zeci de gospodării, terenuri agricole, dar şi infrastructura. Potrivit preşedintelui CJ Sălaj, Tiberiu Marc, în cursul acestei luni, după evaluarea tuturor pagubelor produse de inundații, se va convoca o şedință extraordinară pentru alocarea unor sume în localitățile în care infrastructura a fost distrusă. Conform ultimelor date centralizate, joi – 28 mai, de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență privind evaluarea pagubelor cauzate de ploi au fost afectate: peste 100 de case şi anexe gospodăreşti, 40 de podețe şi peste 1.000 de hectare de teren arabil. Cele mai grave probleme au fost semnalate în localitatea Surduc, unde în cursul nopții de miercuri spre joi, 27-28 mai, au fost evacuate din calea viiturilor, 29 de persoane. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/social/consiliul-judetean-da-bani-pentru-localitatile-afectate-de-inundatii.html

Peste 1.000 de fântâni din Sălaj "sunt neutilizabile"Populația este sfătuită de medici să nu consume apă din aceste fântâni, pentru prevenirea unor probleme de sănătate. În zeci de localități din județul Sălaj, oamenii nu mai pot bea apa din fântâni după inundațiile de săptămâna trecută. Până când vor fi dezinfectate, ei primesc apă potabilă cu cisterna. O altă problemă este că fermierii nu mai pot recupera recolta de pe mii de hectare cultivate. Peste 1.000 de fântâni din Sălaj sunt neutilizabile, după ce au fost inundate săptămâna trecută. Populația este sfătuită de medici să nu consume apă din aceste fântâni, pentru prevenirea unor probleme de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.magazinsalajean.ro/social/consiliul-judetean-da-bani-pentru-localitatile-afectate-de-inundatii.html

http://www.magazinsalajean.ro/social/consiliul-judetean-da-bani-pentru-localitatile-afectate-de-inundatii.html

http://www.salajeanul.ro/dezastru-dupa-retragerea-apei-11032

03.06.2015

sănătate. Oamenii spun că-şi asigură apa de la izvoarele din deal. "N-au apă de unde să bea, deloc. Acum trebuie să apelăm la primărie să vedem cum face primăria. : /.../. Avem apă de acolo dar nu e prea bună de băut", spun sălăjenii. Apa din fântânile inundate este evacuată cu ajutorul motopompelor, astfel încât izvoarele să poată fi refolosite în cel mai scut timp. Inundațiile au făcut ravagii şi în agricultură. "În jur de 10.000 de hectare afectate, teren agricol, din care vreo 6.300 de hectare din cauza grindinei şi vreo 3.000 şi ceva de hectare din cauza /.../ şi spălărilor de apă, în urma ploilor puternice care au fost. Cele din zona Bobota, Sărmăşag, Șimleu sunt distruse în totalitate. S-a cheltuit foarte mult cu înființarea culturilor - motorina, sămânța, îngrăşămintele chimice", spune Valentin Duca, inginer. Pagubele provocate de revărsarea apelor sunt în curs de evaluare, pentru acordarea unor eventuale despăgubiri. /Romania Actualitati, http://www.romaniaactualitati.ro/peste_1000_de_fantani_din_salaj_sunt_neutilizabile-77379

Ploile “au prins bine” pe Valea Someşului MicPrecipitațiile abundente de la sfîrşitul lunii mai au creat în multe locuri probleme agricultorilor, suprafețe mari de terenuri arabile fiind inundate. Pe Valea Someşului Mic gospodarii satelor au avut noroc, hotarul localităților a scăpat de astfel de fenomene, chiar dacă pîraiele Alunişului şi Lujerdiului au ieşit din matcă în unele locuri, însă fără a produce pagube mari. Dar, posesorii de suprafețe agricole din zonă au avut şi satisfacții. În comuna Iclod, de exemplu, cele 900 hectare cultivate cu orz şi grîu pur şi simplu s-au „înverzit”. Culturile păioase s-au dezvoltat peste aşteptări şi arată bine, iar mulți agricultori din cele cinci sate componente ale comunei au şi erbicidat deja aceste suprafețe. Am remarcat, îndeosebi, grîul şi orzul semănate toamna trecută pe marginea şoselei naționale, chiar la intrarea în Iclod dinspre municipiul Gherla. Acolo s-au obținut producții de cereale foarte bune şi în anii trecuți, locuitorii comunei Iclod fiind renumiți pentru calitatea grîului obținut pe terenurile din Lunca Someşului, deosebit de fertile. Majoritatea lucrărilor se efectuează mecanic, comuna dispunînd de un parc de tractoare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.romaniaactualitati.ro/peste_1000_de_fantani_din_salaj_sunt_neutilizabile-77379

http://www.romaniaactualitati.ro/peste_1000_de_fantani_din_salaj_sunt_neutilizabile-77379

03.06.2015

şi utilaje agricole, în Iclod funcționînd şi un bine dotat atelier de reperații, situat chiar în încinta fostului sediu Agromec.În paralel cu erbicidarea cerealelor păioase, agricultorii de pe aceste meleaguri acordă o mare atenție şi declanşării prăşitului porumbului, semănat recent pe nu mai puțin de 800 de hectare, precum şi finalizării plantatului în grădini. Multe familii din centrul de comună şi din satul Livada au solarii în curți, din care pot recolta deja verdețuri, aşa că ceapa verde, ridichii, salata verde şi spanacul cultivate în gospodăriile populației din localitățile rurale de pe Valea Someşului Mic ajung deja pe tarabele pieței agroalimentare din Gherla sau Cluj-Napoca. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/ploile-au-prins-bine-pe-valea-somesului-mic/

Prefectura caută să obţină fonduri pentru a acoperi parţial pagubele produse de grindină şi inundaţii Grindina a afectat culturile din judetul Satu MareCele scrise săptămâna trecută în coloanele ziarului nostru, dar şi prezentările la postul de televiziune Informația TV, au adus în prim plan tragedia suferită de sătmăreni ca urmare a dezlănțuirii naturii. Pagubele sunt în curs de evaluare, în ciuda faptului că sunt afectate câteva mii de locuințe, anexe gospodăreşti şi instituții, ca urmare a grindinei, dar şi zeci de mii de hectare de teren arabil şi agricol. Prefectura caută să obțină fonduri guvernamentale pentru a acoperi parțial pagubele produse de grindină şi inundații la nivel de județ.Zeci de localități au de suferit pe seama grindinei şi a inundațiilorAşa cum sigur vă mai amintiți, în după masa zilei de luni, 25 mai, aşa ca din senin, grindină de dimensiunea unui ou de găină, adică de peste 5,2 centimetri diametru, s-a abătut asupra a numeroase localități din județul Satu Mare. Se poate afirma cu maximă convingere faptul că grindina a pornit din aşa numitul kilometru zero, ramificația drumurilor spre Zalău – Tăşnad şi Supur. Mai multe citiți în ediția tipărită de marți, 2 iunie, disponibilă la chioşcurile de ziare sau în ediția electronică (abonament pdf). /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/sm/prefectura-cauta-sa-obtina-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.informatia-zilei.ro/sm/prefectura-cauta-sa-obtina-fonduri-guvernamentale-pentru-a-acoperi-partial-pagubele-produse-de-grindina-si-inundatii/

http://ziarulfaclia.ro/ploile-au-prins-bine-pe-valea-somesului-mic/

http://ziarulfaclia.ro/ploile-au-prins-bine-pe-valea-somesului-mic/

03.06.2015

fonduri-guvernamentale-pentru-a-acoperi-partial-pagubele-produse-de-grindina-si-inundatii/

Simulare spectaculoasă de intervenţie în caz de inundaţii la Turulung Au fost simulate situatii cat se poate de realeLocalnicii din Turulung au avut ocazia să participe sâmbătă, 30 mai, la un spectaculos exercițiu de intervenții şi de evacuare a populației în caz de inundații, pe malul râului Tur. Această simulare face parte dintr-un proiect transfrontalier, cu scopul de a forma voluntari bine pregătiți, competenți de a interveni în astfel de situații. La simulare au fost prezenți inițiatorii acestei pregătiri, Serviciul de Ajutor Maltez din Budapesta, precum şi partenerii locali, specialiştii Organizației Caritas a Diecezei Satu Mare şi ai Serviciului de Ajutor Maltez Baia Mare, fiind invitați şi reprezentanții organizației Multisalva.În cadrul conferinței de presă organizată în pauza de masă a simulării, Györi-Dani Lajos, vicepreşedintele Serviciului de Ajutor Maltez din Ungaria a vorbit despre rolul ONG-urilor în caz de calamități, precum şi de vasta lor experiență dobândită în ultimii 25 de ani în acest domeniu. Adányi László, din Budapesta, principalul coordonator al proiectului a arătat că acest exercițiu se desfăşoară prin unificarea experienței ONG-urilor din cele două țări. La cursurile desfăşurate au participat 20 de voluntari din Ungaria şi 20 din România, iar în 3 localități au fost realizate planuri familiale pentru conştientizarea primelor măsuri ce trebuie luate în astfel de situații. Au fost achiziționate aparate pentru dezumidificarea pereților imobilelor afectate de inundații, precum şi corturi şi alte lucruri necesare în caz de evacuare a populației. De toate acestea vor beneficia toți partenerii, o parte din ele rămânând şi în dotarea sătmărenilor. Mai multe în ediția tipărită disponibiă la chioşcurile de ziare sau în ediția electronică (abonament PDF). /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/sm/simulare-spectaculoasa-de-interventie-in-caz-de-inundatii-la-turulung/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.informatia-zilei.ro/sm/simulare-spectaculoasa-de-interventie-in-caz-de-inundatii-la-turulung/

http://www.informatia-zilei.ro/sm/simulare-spectaculoasa-de-interventie-in-caz-de-inundatii-la-turulung/



03.06.2015

Bilanțul OFICIAL al MAI, după POTOP: 60 de localităţi din Satu Mare, Sălaj, Cluj și Maramureș, afectate de inundaţii Șaizeci de localități din județele Satu Mare, Maramureş, Sălaj şi Cluj sunt afectate de inundațiile care au avut loc în ultimele două zile, 157 de persoane fiind evacuate preventiv şi cazate la rude sau în centrele pregătite de autorități, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), informează Mediafax.Peste 800 de pompieri, polițişti şi jandarmi au intervenit în cele 60 de localități din Satu Mare, Maramureş, Sălaj şi Cluj afectate în urma ploilor torențiale şi a viiturilor.„De ieri (miercuri, n.r.) şi până astăzi au fost evacuate preventiv 157 de persoane. Toate acestea sunt în siguranță, unele fiind cazate la rude şi altele în spațiile puse la dispoziție de autoritățile locale”, arată Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă.În contextul prelungirii avertizărilor hidro-meteorologice pentru mai multe județe din nordul şi vestul țării, viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a dispus suplimentarea echipelor care intervin în teren cu efective de intervenție din județele limitrofe celor afectate de inundații.Astfel, au fost trimise în localitățile afectate de inundații detaşamente suplimentare compuse din 20-30 de pompieri. Acțiunile din teren sunt monitorizate la Centrul de Coordonare a Intervențiilor din Ministerul Afacerilor Interne. După finalizarea intervențiilor va începe acțiunea de evaluare a pagubelor produse, care va fi realizată de autoritățile locale, a precizat MAI.În prezent sunt în vigoare o avertizare cod roşu de inundații pentru un sector îndiguit al râului Crasna, din județul Satu Mare, până vineri, la ora 12.00, şi o avertizare cod portocaliu pentru râul Maja, tot din județul Satu Mare, până joi, la ora 18.00. Alte râuri din județele Satu Mare, Bihor şi Arad sunt sub atenționare cod galben până vineri, la ora 12.00. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/bilantul-oficial-al-mai-dupa-potop-60-de-localitati-din-satu-mare-maramures-salaj-si-cluj-afectate-de-inundatii/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.voceatransilvaniei.ro/bilantul-oficial-al-mai-dupa-potop-60-de-localitati-din-satu-mare-maramures-salaj-si-cluj-afectate-de-inundatii/



03.06.2015

Primele idei pentru râul uitat de oraș, cu Someș Delivery Organizatorii concursului de idei pentru râu, lansat în cadrul Someş Delivery, au ales 12 idei câştigătoare dintre cele 26 propuse de participanți. Proiectele selectate vor putea fi văzute pe malul Someşului în perioada 13-14 iunie, în cadrul Someş Delivery. Evenimentul este organizat de Ordinul Arhitecților din România, Fundația Cărtureşti şi Asociația miniMASS şi aduce evenimente culturale şi amenajări temporare pe malurile Someşului. Ediția 2015 este dedicată tronsonului de râu dintre podul Napoca şi podul Horea.Organizatorii au prezentat primele trei proiecte din listă:Mini Reactor Delivers, propus de Oana Mardare, Doru Mihai Taloş, Anca Zăgrian, e unul dintre proiecte. Mini Reactor este platforma sub care Asociația culturală Reactor de creație şi experiment organizează activități pentru copii (spectacole de teatru, de storytelling şi ateliere), promovând în acelaşi timp un stil de viață sănătos, o bună relație cu mediul şi încurajând valorile ecologice. „Propunerea lor este un program cultural şi educativ pentru o dimineață petrecută de cei mici în aer liber, alături de părinți, care cuprinde un spectacol de teatru de tip storytelling, cu personaje inspirate din fauna Someşului, şi un atelier de educație socio-emoțională cu participarea faimoasei cățeluşe Bailey.Ne-a bucurat proiectul Mini Reactor Delivers pentru că e adaptat spațiului propus, plasând acțiunea poveştii pe malul râului. Și partea a doua, atelierul de formare socio-emoțională cu ajutorul unui câine, îşi găseşte aici locul potrivit. Copiii sunt un public important pentru noi – o dată pentru că pot primi nişte mesaje corecte despre valorizarea apei, apoi pentru că prin ei se ajunge la un grup mult mai larg, dispus să-i asculte. Sperăm ca cei mici să le împuie capul săptămâni în şir celor din familie despre cât de frumos e la Someş”, arată organizatorii concursului.Un alt proiect câştigător este „Podul Elisabeta – trecut şi prezent”, gândit de echipa formată din arh. urb. Anca Virginas, arh. Cristian Iosif Hanusz, arh. Andrei Ujică, conf. dr. Radu Marza. Conform prezentării, proiectul propune o documentare şi informare referitoare la podul Elisabeta, căruia echipa vrea să îi redea o parte din importanța pe care o avea la sfârşitul secolului XIX şi din farmecul şi atmosfera acelei perioade. În acest scop, se va monta la intrarea pe pod, pe partea dreaptă a Someşului, un panou cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

03.06.2015

numele podului în patru limbi, sugerând ancorarea în prezent şi multiculturalitatea oraşului. Pe malul stâng, o instalație va informa trecătorii despre monumentul acum aproape uitat şi greu accesibil de pe deal, unde se afla cândva bustul împărătesei Austro-Ungariei. „Podul Elisabeta este unul dintre principalele puncte de interes de pe tronsonul pe care se va desfăşura anul acesta Someş Delivery. Deşi a fost declarat monument național, locuitorii oraşului nu cunosc povestea şi importanța lui în ceea ce fusese gândit inițial ca un traseu de promenadă, care includea Parcul Central şi Cetățuia. Credem că pentru mulți, descoperirea identității podului şi a trecutului său va fi o revelație, care îi va face să privească cu atenție, dintr-o nouă perspectivă, un loc care le e atât de familiar”, explică organizatorii.Community Groove – un alt proiect selectat din concurs, aparțile echipei formate din Bogdan Octav Rakolcza, Diana Mocăniță, Adrian Cimpoeşu, Paul Broşteanu, Irina Bardoczi. Cei de la Cercul întreg au propus un eveniment alcătuit din două părți: un jamsession comunitar, cu instrumente ritmice din mai multe culturi, unde va putea participa orice doritor, şi un atelier de capoeira, o formă de dans cu elemente de lupte, într-un cadru format din muzică vocală şi percuție. „Credem că ideea Community Groove răspunde obiectivelor Someş Delivery de reapropiere a clujenilor de Someş, prin folosirea malurilor acestora şi în alte scopuri decât cele strict utilitare. Credem că muzica, dansul şi jocul sunt un liant puternic al comunității, iar cei de la Cercul Întreg au experiența şi capacitatea necesare ca să transforme cele câteva ore de arte comunitare într-o experiență memorabilă”, spun organizatorii.Ideile câştigătoare:• XO: Cărare de explorare şi ocrotire a malurilor joase ale Someşului• Community Groove cu Cercul Întreg• Hora Urbană cu Ferenc Ségercz şi Cercul Întreg• Mini Reactor delivers• Bridge Builders: Die Deutsche Brücke• Danaga & Mărgi: Apă, sunet şi lumină• De-a Arhitectura la Someş Delivery• Creative Water-Friendly Workshop destinat copiilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

03.06.2015

• Podul Elisabeta, trecut şi prezent• Dialog Urban: Poveşti culese de pe malul Someşului• YAA+Cs: Something Marks The Spot• Mici grădinari: Perene, nu betoane!/Actual de Cluj,http://actualdecluj.ro/primele-idei-pentru-raul-uitat-de-oras-cu-somes-delivery/

Teme de mediuDe ce au stat clujenii cu gunoiul in strada? Primaria nu vrea sa plateasca cresterea de preturi pentru depozitatea deseurilorRecent, Salprest Rampa S.A a interzis operatorilor de salubritate din judet sa mai depoziteze la Pata Rat, invocand faptul ca acestia au facturi restante. Ce se intampla cu adevarat in razboiul gunoaielor si de ce clujenii trebuie sa stea cu deseurile in fata casei nu are nici o explicatie logica. Autoritatile isi paseaza vina de la una la alta fara niici o finalitate a crizei gunaoielor.Bratner Servicii Ecologice, Compania de Salubritate Bratner Veres si Rosal Group, operatorii de salubritate din municipiul Cluj-Napoca, au cerut in urma cu cateva zile ca Salprest Sampa S.A. sa le prezinte dovada depunerii deseurior la alte rampe autorizate. Salprest Rampa a refuzat acest lucru, motivand ca nu este obligata sa faca acest lucru si a inchis rampa temporara deoarece aceasta a ajuns al capacitate maxima.Din luna aprilie 2015, Salprest Rampa a majorat tariful pentru depozitarea deseurilor, astfel ca de la suma de 20,67 lei pe care o plateau Bratner-Veres, Bratner Servicii Ecologice si Rosal Group s-a ajuns la 96,64 lei +TVA pe tona de gunoi. Aceasta majorare a serviciilor pentru depozitare a fost motivata de catre Salprest Rampa S.A. prin faptul ca rampa temporara a ajuns la capacitate maxima, iar deseurile trebuie mutate in alte localitati cum ar fi Odorheiul Secuiesc sau Alba-Iulia. La randul lor, operatorii de salubritate Bratner si Rosal au cerut primariei Cluj-Napoca sa suporte diferenta de tarif la tona de gunoi depozitata, astfel incat acestia sa nu ajunga in incapacitate de plata fata de Salprest Rampa sau chiar in insolventa. La solicitarile repetate pentru majorarea tarifelor, primaria Cluj-Napoca nu a dat curs doleantelor operatorilor de salubritate de majorare a tarifelor prin urmare, in data de 19.05.2015 Salprest Rampa S.A. notifica cei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://actualdecluj.ro/primele-idei-pentru-raul-uitat-de-oras-cu-somes-delivery/

03.06.2015

doi operatori ca din 26 mai contractul de depozitare este suspendat pe o periada de 30 de zile. Primaria Cluj-Napoca, sub semnatura lui Virgil Porutiu si a primarului Emil Boc, in loc sa majoreze tarifele pentru ridicarea gunoiului, trimite o adresa in 7 mai 2015 catre Rosal si Bratner, prin care ii obliga sa faca dovada influentei majorarii tarifului de depozitare atat asupra costurilor de exploatare cat si asupra veniturilor, anterioare cererii de majorare. Pe scurt, Salprest Rampa S.A. majoreaza pretul la depozitarea deseurilor cu 75,97 lei, suma pe care in prezent pentru a ridica gunoiul din oras Rosal si Bratner trebuie sa o suporte din buzunarul propriu.“Prin prezenta va solicitam ca in conformitate cu dispozitiile art.15 alin (1) lit. (b) din Ordinul nr. 109/2007 sa faceti dovada influentei majorarii tarifului de depozitare atat asupra costurilor de exploatare cat si a asupra veniturilor realizate pe ultimele trei luni, anterioare cererii de majorare a tarifelor practicate”, se arata in adresa trimisa de catre reprezentantii primariei operatorilor de salubritate din Cluj-Napoca. Salprest Rampa S.A. tine masinile operatorilor de salubritate la poarta rampei temporare de la Pata Rat pentru ca acestia au restante. Firmele de salubritate nu doresc sa plateasca pretul impus pentru depozitarea deseurilor si solicita primariei sa suporte diferenta de pret pentru ca nu este in atributiunea lor sa asigure spatiul de depozitare ci doar de ridicare a gunaoielor. Primaria nu doreste sa ridice tarifele pentru ca acest lucru ar afecta populatia. In tot acest timp cujenii stau cu gunoiul la usa. /Ziar de Cluj, http://www.ziardecluj.ro/de-ce-au-stat-clujenii-cu-gunoiul-strada-primaria-nu-vrea-sa-plateasca-cresterea-de-preturi-pentru-depozitatea-deseurilor

Remin si Vital, amenzi importante de la Garda de MediuIn anul 2014, Comisariatul Judetean Maramures al Garzii Nationale de Mediu a dat cateva amenzi importante unor firme si institutii pentru poluarea mediului.Printre acestea se regasesc si institutii ale statului, precum Remin si SC Vital Baia Mare.Lista celor mai mari amenzi date de Garda de Mediu:CNMPN REMIN SA– 50 mii lei , pentru neanuntarea evenimentului privind deversarea necontrolata in raul Sasar a apelor de mina acumulate in tunelul Baia Sprie – Cavnic,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.ziardecluj.ro/de-ce-au-stat-clujenii-cu-gunoiul-strada-primaria-nu-vrea-sa-plateasca-cresterea-de-preturi-pentru-depozitatea-deseurilor

http://www.ziardecluj.ro/de-ce-au-stat-clujenii-cu-gunoiul-strada-primaria-nu-vrea-sa-plateasca-cresterea-de-preturi-pentru-depozitatea-deseurilor

03.06.2015

PIATRA SI NISIP SRL– 50 mii lei, pentru nerespectarea conditiilor impuse in autorizatia de mediu.VITAL SA– Statia de eurare Baia Mare – 50 mii lei, pentru nerespectarea conditiilor impuse in autorizatia de mediu.SOFA WORKS SRL– 15 mii lei, pentru neluarea masurilor corespunzatoare pentru evitarea emisiilor fugitive de pulberi,BAVNA FER SRL– 10 mii lei, pentru nerespectarea prevederilor privind transportul deseurilorMOBI LUX TEAM SRL– 8 mii lei, pentru nerespectarea prevederilor privind protectia apelor de munte in desfasurarea activitatii de exploatare forestiera.In total, in anul 2014 s-au aplicat un numar de 32 amenzi contraventionale in valoare totala de 304,5 mii lei. /ZiarMM, http://ziarmm.ro/remin-si-vital-amenzi-importante-de-la-garda-de-mediu/

Toată lumea vrea să câştige din gunoaie, clujenii rămân cu ele în stradăConsiliul Județean Cluj, RAADPP, Primăria Cluj-Napoca şi chiar comuna Feleacu se zbat ca în Cluj să fie o groapă de gunoi: fie ecologică, fie una temporară. Unii pentru că nu au fost în stare să construiască o groapă până în prezent, unii din anumite interese, alții pentru că este în atribuția lor, iar alții pentru că au tot aşteptat de cinci ani de zile să primească ceva din această afacere. Trei operatori se zbat să câştige din războiul gunoaielor: Brantner Veres, dar şi Vereş JR, precum şi Rosal. Până la urmă, populația va avea de suferit pentru că groapa ecologică nu va fi finalizată în 2015, iar gunoaiele se vor scumpi cu 16 milioane de lei.Feleacul jecmăneşte la fix judeţulComuna Feleacu şi-a ales momentul oportun pentru a se răzbuna pe Consiliul Județean Cluj. Astfel, aceştia au mai amânat cu încă o săptămână discuțiile cu privire la construirea unei rampe temporare de depozitare a deşeurilor din județul Cluj cerând diverse condiții şi chiar o expertiză. Situația este pe atât de critică pe cât, în prezent, nu se mai ridică deşeurile din Cluj-Napoca. Motivul invocat de cei de la Feleacu este că nici un oficial din conducerea CJC nu a făcut un pas pentru un parteneriat ce trebuia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://ziarmm.ro/remin-si-vital-amenzi-importante-de-la-garda-de-mediu/

http://ziarmm.ro/remin-si-vital-amenzi-importante-de-la-garda-de-mediu/

03.06.2015

realizat din 2010. Vicepreşedintele Consiliului Județean, Mihai Seplecan, a participat la ultima serie de negocieri cu primarul şi Consiliul Local din Feleacu. Primarul a refuzat să le dea acordul celor de la RAADPP pentru amenajarea a şase hectare de teren pentru a depozita gunoaie pe terenul pe care l-au dat deja celor de la CJ în suprafață totală de 60 de hectare.„S-a ajuns în situația semnalată de mine de acum un an de zile, din nefericire. Cred că cei vinovați trebuie să plătească pentru acest lucru. Am fost astăzi prezent la întâlnirea pentru negocieri cu primarul din Feleacu şi cu reprezentații de la fiecare formațiune politică. Se pare că din nefericire, ei nu vor vota în şedința următoare acest aspect. Aceştia doresc o şedință în oglindă: Consiliul Județean vs Consiliul Local. Motivul lor este că de cinci ani de zile sunt nemulțumiți de conducerea instituției județene. Mai exact, nimeni din conducere nu i-a contactat şi nu au încercat să semneze un protocol cum era firesc între CJC şi UAT Feleac pentru terenul ce ei l-au dat în administrare şi care nu le-a adus nici un beneficiu financiar. Se simt acum ca nişte soții înşelate ce nu mai au încredere în bărbați şi nu ne vor lăsa să intrăm pe acel teren, până când ei nu vor trimite o foaie asupra ce decizii vor lua pe viitor cu privire la acest aspect. Nu ne rămâne decât să facem acea şedință în oglindă pentru ca cei din Feleacu să dea aceeaşi hotărâre precum ne-am înțeles: redevența minimă pe teren, o nouă re-evaluare asupra terenului.” declară Mihai Seplecan.Neîncrederea în instituţia judeţeană le dă drepturiAdministrația din Feleacu se ascunde în spatele supărării pe cei de la CJC şi pentru că nu au încredere într-un posibil parteneriat vor pune multiple condiții.„La înțelegerea ce am căzut pentru a colabora ei au dorit ca: din momentul când va fi preluat Centrul nou sau groapa, pe un termen de 25-30 de ani să îşi primească banii. Din nefericire nu ne lasă să intervenim prin RAADPP pe acel teren pentru a se putea depozita deşeuri acolo. La înțelegerea pe care am avut-o la prefectură alături de Emil Boc, aceştia şi-au schimbat poziția şi nu mai doresc să aibă o înțelegere directă între Comuna Feleac şi RAADPP sau ca regia ulterior să aibă contract cu Salprest Rampă, cel care deține autorizația de mediu deoarece vor să se asigure prin o înțelegere directă cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

03.06.2015

instituția județeană. Pentru a realiza acest lucru, noi vom fi nevoiți să găsim o soluție pentru a îndeplini acest aspect” adaugă Seplecan.Groapa incertă de la MoldoveneştiCei de la Euroconstruct au un depozit de materiale toxice la Moldoveneşti. Gazeta de Cluj i-a sunat la începutul săptămânii trecute pentru a vedea dacă vor depune autorizație şi pentru a vedea dacă chiar s-au făcut presiuni politice asupra lor să nu se autorizeze. Au negat presiunile, în schimb au spus că nu vor să se autorizeze pentru că nu există niciun demers oficial. În schimb, ei ar fi putut să o facă fără niciun demers oficial. Ulterior, Mihai Seplecan a spus că a vorbit cu ei.”Noi nu avem groapă, nu am depus nimic. Avem depozit de periculoase. Nu ştiu dacă pot să mă autorizeze pe deşeuri normale. Nu există niciun demers oficial în această direcție. Nu a făcut nimeni nicio presiune asupra noastră”, a declarat la începutul săptămânii Milena Bedrule, director în cadrul societății Euroconstruct de la Moldoveneşti. Conducerea județeană i-a contactat pe cei de la EuroConstruct, deoarece aceştia au în Moldoveneşti o rampă de transfer. Aceştia au nevoie doar de o autorizație simplă de la Mediu. Astfel, varianta provizorie pentru care vor opta cei din CJC este pentru terenul de la Moldoveneşti ce are aviz de depozitare materiale toxice şi ar mai avea nevoie de un aviz simplu de la cei de la Mediu ce ar dura doar câteva zile.Veres JR: favorizarea care ”pute”Veres Jr. este moştenitorul unui afaceri construite pe şmecheria tatălui său, Eugen Veres. Cu toate că Primăria Cluj-Napoca este cea care trebuia să se ocupe de organizarea unei rampe temporare, toate gunoaiele clujenilor se duceau către o rampă privată, respectiv Salprest Rampă. Deținută de familia Veres. Când cei de la Garda de Mediu au intensificat controalele şi au pus presiune pe reprezentanții Salprest Rampă să dovedească unde duc gunoaiele şi acuzându-i că au dispărut sute de mii de tone, oficialii companiei au mărit tarifele pentru depozitare. Și nu cu oricât, ci cu 400%. Doar că toată presiunea a trecut imediat pe cei care transportă gunoiul, adică pe Rosal şi pe Bratner. Culmea este că în cadrul societății Brantner Veres are acțiuni chiar şi Eugen Mircea Vereş. Dar presiunea se va muta în perioada următoare pe contribuabilii clujeni.Sute de tone de gunoi, transportate la Satu Mare?

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

03.06.2015

Chiar cei de la Bratner Vereş se gândesc să transporte gunoiul la Satu-Mare în detrimentul Clujului pentru că acolo este 46 de lei tona de deşeu, față de 96 de lei cât costă în Cluj-Napoca la rampa propriilor asociați. Dar vă dați seama ce ar însemna să se transporte sute de tone de deşeu pe ruta Cluj-Satu Mare? Alte surse de pe piață au relatat că unele județe au refuzat transportul gunaoielor din Cluj-Napoca pentru că acestea le-ar umple groapa.Vuşcan ţine partea lui VereşPrefectul județului Cluj, Gheorghe Vuşcan, a convocat o şedință în care cică i-ar fi chemat pe toți jucătorii importanți din piață deşeurilor: pe primarul Emil Boc, care trebuia să organizeze groapa de gunoi, pe vicele CJ Cluj Mihai Seplecan, care trebuie să se ocupă de finalizarea groapei ecologice şi pe proprietarul rampei temporare, Eugen Vereş jr. În schimb, nu au chemat operatorii, cei care au de plătit cu 400% mai mult lui Vereş. Oare părerea lor nu contează în acest joc?Boc a primit aviz de la ANRSC pentru scumpireEdilul municipiului, Emil Boc, a primit de la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice(ANRSC) un aviz pentru mărirea taxelor de ridicare a gunoaielor având în vedere probleme cu care se confruntă toate părțile implicate. Asta doar în cazul în care firmele care ridică gunoaiele au trei luni de pierderi. Surse de pe piață ne-au declarat că s-ar dorit ca tariful pentru persoane fizice să se ridice la 1 leu şi la persoane fizice cu 33 de lei până la suma de 50 de lei.Cluj-Napoca are 324.576 de locuitori şi aproximativ 32.000 de firme, conform datelor din 2012. La un simplu calcul ar reieşi o suplimentare de aproximativ 1,3 milioane de lei pe lună. 16,5 milioane de lei pe an. Banii aceştia vor trebui plătiți în plus din banii voştrii, ai contribuabililor. Până nu vor avea un loc de depozitare a deşeurilor, cetățenii județului Cluj vor rămâne cu gunoiul în fața caselor. Și dacă o să vedeți factura umflată la gunoaie să nu vă mai întrebați de ce…. /Gazeta de Cluj, http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj-social/toata-lumea-vrea-sa-castige-din-gunoaie-clujenii-raman-cu-ele-strada/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj-social/toata-lumea-vrea-sa-castige-din-gunoaie-clujenii-raman-cu-ele-strada/

http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj-social/toata-lumea-vrea-sa-castige-din-gunoaie-clujenii-raman-cu-ele-strada/

03.06.2015

MEDIU - CONSTATARE - Un caz de poluare accidentală în primul trimestru în Maramureş. Vezi ce s-a întâmplat Un singur caz de poluare accidentală a fost consemnat în Maramureş în primul trimestru al anului 2015, au precizat oficialii Gărzii de Mediu Maramureş. Potrivit acestora, în data de 22 februarie.ac, când prin depşirea capacitții stației de epurare de la Șuior (tunel Baia Sprie - Cavnic - Șuior), s-a constatat o poluare accidental pe râul Ssar, cauza probabil fiind surparea boltei galeriei, ce genereaz acumulri de ap în amonte, în momentul strpungerii acestui baraj, tot materialul depus pe fundul galeriei este antrenat în aval. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/mediu-constatare-un-caz-de-poluare-accidentala-in-primul-trimestru-in-maramures

INVESTITIE – Scandal in sedinta Consiliului Judetean. Mai multi localnici revoltati de constructia depozitului ecologic in Farcasa au acuzat autoritatile de “ilegalitati si abuzuri”Scandal in sedinta de Consiliu Judetean Maramures. Mai multi localnici din Farcasa si din Grosi au protestat impotriva construirii depozitului ecologic din satul Sarbi (comuna Farcasa). Cetatenii au semnalat ca e inacceptabil ca depozitul de deseuri sa fie amplasat intr-o zona care pana acum a fost lipsita de poluare. In plus, cei prezenti au cerut explicatii pentru anumite ilegalitati despre care spun ca s-ar inregistra in modul de implementare a proiectului privind sistemul de management integrat al deseurilor. “Sa va fie rusine. Nu puteti face asa ceva”, au strigat cativa cetateni prezenti astazi, 29 mai, la sedinta de Consiliu Judetean. Oamenii s-au revoltat in privinta modului de implementare a investitiei care vizeaza constructia depozitului ecologic din Farcasa. Presedintele Asociatiei Euroarmonia, Emilia Bura, a declarat ca este nefiresc ca aceasta investitie sa fie pusa in aplicare intr-o zona care pana acum a fost ferita de poluare.“Nimeni nu doreste acest depozit ecologic in apropierea localitatii lor. Este inacceptabil ca aceste depozite sa fie amplasate in zone ocolite pana acum de poluare. Degeaba se spune ca este ecologic. S-a constatat ca in timp izolatia cedeaza si toxinele ajung in straturile de pamant adiacente. In Franta este deja un depozit din 2011 dat in folosinta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.infomm.ro/ro/detalii/mediu-constatare-un-caz-de-poluare-accidentala-in-primul-trimestru-in-maramures

http://www.infomm.ro/ro/detalii/mediu-constatare-un-caz-de-poluare-accidentala-in-primul-trimestru-in-maramures

03.06.2015

cu tratare mecanoc-biologica si dupa doi ani cetatenii au iesit in strada”, a afirmat Emilia Bura. Alti cetateni au aratat ca investitia este una ilegala, atata timp cat terenul pe care se doreste construirea depozitului ecologic apartine localnicilor din Sarbi si nu Primariei. “Acest teren pe care faceti respectiva statie a apartinut si apartine cetatenilor din Sarbi. Sunteti cu pregatire juridica multi dintre dumneavoastra, este cu nulitate absoluta. Comuna Farcasa detine in mod ilegal acest teren oricand poate veni un cetatean care poate semnala nulitatea absoluta si va poata da peste cap toata lucrarea si investitia sa fie anulata”, a punctat presedintele Asociatiei Proprietarilor de Terenuri, Gheorghe Cozmuta. Despre ilegalitati a vorbit insa si unul dintre consilierii locali din Grosi, Sorin Gaje, care a aratat ca una s-a votat si alta s-a intamplat in cele din urma. “Vreau sa va vorbesc despre inchiderea rampei de gunoi din Satu Nou de Jos. Am aprobat in urma cu trei ani trecerea rampei de gunoi catre dumneavoastra sa puteti implementa proiectul respectiv. Am descoperit ca pe rampa de gunoi vor fi si rampile de gunoi de la Targu Lapus si Seini. Proiectul dvs. e abuziv si ilegal. Suntem afectati de cel putin 50 de ani de aceasta rampa de gunoi care afecteaza”, a precizat Sorin Gaje.Sefii administratiei maramuresene dau asigurari insa ca nu sunt probleme si ca temerile cetatenilor nu sunt fondate. Ei au mai aratat ca depozitul ecologic se va finaliza, chiar daca nu in totalitate, pana la finele anului 2015. Ultimele retusuri se vor face insa in 2016, mai ales ca s-a primit si o derogare in privinta fondurilor care se vor da pentru lucrarile ce vor fi amanate pentru anul viitor.“Pentru ca la nivel national anumite proiecte au trenat din diverse motive, reprezentantii Romaniei la negocierile cu Comisia Europeana au ajuns la aceasta concluzie, a posibilitatii fazarii, adica a impartirii anumitor categorii de lucrari care nu vor putea fi finalizate in 2015 pentru 2016, astfel incat sa se permita decontarea acestor lucrari din viitorul program si incepand cu 1 ianuarie 2015 acele lucrari stabilite impreuna cu Autoritatea de Management care vor fi realizate in 2015 sa fie decontate din fonduri europene din programul pe 2014-2020 pentru a nu impovara bugetul judetului”, a declarat presedintele CJ Maramures, Zamfir Ciceu. In ceea ce priveste contestatia depusa la atribuirea lucrarilor pentru constructia depozitului ecologic, aceasta e in continuare in evaluare la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor. Autoritatile judetene spun insa ca in cel mai scurt timp vor primi un raspuns, in functie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

03.06.2015

de care vor lua si masurile ce se impun: fie vor relua procedura de achizitii publice, fie vor trece la incheierea contractului de executie.Proiectul privind sistemul de management integrat al deseurilor vizeaza constructia depozitului ecologic central de la Sarbi, comuna Farcasa. De asemenea, vor mai fi realizate trei statii de transfer, doua statii de sortare, sapte centre de colectare a deseurilor voluminoase si o statie de tratare mecano-biologica. Valoarea investitiei este de aproape 230 de milioane de lei, finantarea urmand sa se faca din fonduri europene. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/114650/INVESTITIE-Scandal-in-sedinta-Consiliului-Judetean-Mai-multi-localnici-revoltati-de-constructia-depozitului-ecologic-in-Farcasa-au-acuzat-autoritatile-de-ilegalitati-si-abuzuri-VIDEO-

Zamfir Ciceu spune ca proiectul deseurilor va fi finalizat la termenPresedintele CJ Maramures, Zamfir Ciceu, a dat asigurari, in cadrul sedintei cu alesii judeteni de vineri, 29 mai, ca proiectul deseurilor va fi finalizat la termen, adica la finele acestui an.El s-a bazat si pe faptul ca unele lucrari vor putea fi executate si in 2016, daca va fi cazul, dupa ce Comisia Europeana a ajuns la o intelegere cu reprezentantii Romaniei in aceasta privinta.“Acest proiect se va realiza si se va realiza in termen. Exista posibilitatea fazavarii anumitor categorii de lucrari care, eventual, nu vor putea fi facute in timpul acestui an. A fost o intalnire la ADR Nord-Vest cu factorii implicati, urmeaza o viitoare intalnire in luna iunie unde se vor discuta aspecte concrete. Speram ca pana atunci sa avem si ultimele doua contracte incheiate, astfel incat sa avem o previziune a ceea ce inseamna termene de finalizare”, a precizat Ciceu. /ZiarMM, http://ziarmm.ro/zamfir-ciceu-spune-ca-proiectul-deseurilor-va-fi-finalizat-la-termen/

MARAMUREŞ - Dezinteres local pentru ariile protejate de interes naţional. Mai multe astfel de zone nu au custode care să le păstreze intacte Maramureşul are nu mai puțin de 33 de arii protejate de interes național. Dacă cei de la Agenția de Protecție a Mediului (APM), prin vocea directorului Alexandru Cosma, susțin că două dintre ele nu au nici la această oră un custode, pe site-ul Consiliului Județean apar patru astfel de arii protejate fără custode. Este vorba despre Peştera Boiu Mare, la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://ziarmm.ro/zamfir-ciceu-spune-ca-proiectul-deseurilor-va-fi-finalizat-la-termen/

http://www.emaramures.ro/stiri/114650/INVESTITIE-Scandal-in-sedinta-Consiliului-Judetean-Mai-multi-localnici-revoltati-de-constructia-depozitului-ecologic-in-Farcasa-au-acuzat-autoritatile-de-ilegalitati-si-abuzuri-VIDEO-



03.06.2015

care se adaugă Coloanele de la Limpedea, Rozeta de piatră de la Ilba şi Peştera din Dealul Solovan.„Singura problemă pe care noi o avem, în momentul de față, referitor la ariile protejate este legată de două dintre ele, unde nu avem custode. Și unde, prin efectul legii, lumea ne consideră pe noi custozi. Ar trebui rezolvată cumva problema aceasta la Rozeta de la Ilba şi la Valea Izei-Dealul Solovan. Aici nu avem custozi. Este fix problema ministerului. Fiecare arie protejată trebuie să aibă un custode care emite un plan de management pentru aria protejată respectivă şi el urmăreşte ca în acea arie protejată toți cei care doresc să desfăşoare activitate, chiar şi de turism, să anunțe custodele”, a declarat Alexandru Cosma,director Agenția pentru Protecția Mediului Maramureş.Acesta a mai arătat că un custode are obligația de a arăta în acel plan de management cum va proteja aria respectivă, şi cum o va întreține ,astfel încât să nu se schimbe nimic. „Noi verificăm cele două arii, elaborăm un plan de urmărire anuală, ca să nu se întâmple lucruri grave. Nu ştiu care dintre custozi îți permite să plătească rangeri. Putem spune doar că cele două arii se află în atenția APM Maramureş şi atât”, a mai adăugat Cosma. Trebuie spus că din totalul de 33 de arii naturale protejate de interes național una este de tip paleontologică, cinci speologice, trei geologice, una botanică, patru botanice-zonă umedă, şase forestiere, trei hidro-geologice, una peisagistică-geobotanică, una hidrologică şi opt mixte. Printre ariile protejate de interes național se numără Cheile Babei, Mlaştina Iezerul Mare (Deseşti), Peştera cu Oase, Lacul Albastru, Poiana cu Narcise Tomnatec-Sehleanu sau Pietrosu Mare. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-dezinteres-local-pentru-ariile-protejate-de-interes-national-mai-multe-astfel-de-zone-nu-au-custode

Salprest Rampă mai acceptă depozitarea de deşeuri menajere la Pata Rît încă două săptămîniConsiliul Local Feleacu a elaborat, ieri, o adresă, care va fi transmisă Consiliului Județean Cluj, cu procedurile care vor fi urmate pentru punerea la dispoziție a unui teren de circa cinci hectare de pe raza comunei, situat în apropierea Centrului de Management Integrat a Deşeurilor (CMID), pe care urmează să fie amenajată o rampă temporară.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-dezinteres-local-pentru-ariile-protejate-de-interes-national-mai-multe-astfel-de-zone-nu-au-custode

http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-maramures-dezinteres-local-pentru-ariile-protejate-de-interes-national-mai-multe-astfel-de-zone-nu-au-custode

03.06.2015

Potrivit adresei întocmită, de comuna Feleacu, în următoarele zece zile urmează să aibă loc o evaluare celor 64 de hectare puse la dispoziție pentru construirea Centrului Integrat de Management al Deşeurilor, iar CJ Cluj va trebui să achite o redevență anuală în funcție de valoarea terenului, suma estimată fiind de aproximativ 60.000 de euro pe an. Pe de altă parte, ieri firma Salprest Rampă a reluat procesul de depozitare a gunoaielor pe rampa provizorie de la Pata Rît, după ce marți a anunțat că le-a interzis operatorilor de salubritate să mai depoziteze aici deşeuri. Reprezentații firmei au precizat că mai acceptă să depoziteze deşeuri pe această rampă încă două săptămîni, pînă atunci urmînd ca reprezentanții Consiliului Județean să amenajeze rampa temporară pe terenul pus la dispoziție de comuna Feleacu. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/salprest-rampa-mai-accepta-depozitarea-de-deseuri-menajere-la-pata-rit-inca-doua-saptamini/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORALTeme ABACine a licitat şi cine a câştigat plajele scoase spre închiriereZeci de plaje nu vor fi amenajate anul acesta. La ultima licitaţie organizată de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, din cele 43 de sectoare scoase la licitaţie, au fost închiriate numai nouă sectoare.La Năvodari, fuseseră propuse pentru licitaţie 17 porţiuni de plajă. La final, au fost închiriate numai două sectoare. Este vorba despre sectorul 2a, în dreptul unor terenuri particulare şi sectorul Năvo-dari IV, zona 1, în dreptul unui cartier rezidenţial. Ambele zone au fost câştigate de firma Equerre Studio SRL, cu un punctaj de 20 de puncte. Pentru unul dintre sectoare a mai ofertat şi Marmara Doner SRL, care însă a obţinut numai 14,66 de puncte. În Mamaia, deşi au fost propuse şapte sectoare, au fost ofertanţi numai pentru două dintre ele. Astfel, sectorul Mamaia II, subsectorul 6, situat la nord de Hotelul Savoy, a avut un singur licitant - Protel Telecom SRL, care a obţinut 20 de puncte. Iar sectorul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://ziarulfaclia.ro/salprest-rampa-mai-accepta-depozitarea-de-deseuri-menajere-la-pata-rit-inca-doua-saptamini/

http://ziarulfaclia.ro/salprest-rampa-mai-accepta-depozitarea-de-deseuri-menajere-la-pata-rit-inca-doua-saptamini/

03.06.2015

Mamaia IV, din dreptul Hotelului Rex, a fost câştigat de Rex Mamaia SA, cu 20 de puncte, faţă de Nil Fishing SRL, care a obţinut 19,83 de puncte. La Eforie Nord, s-a licitat numai pentru sectorul II, care a şi fost câştigat de către Asocierea Eldoro Com SRL cu Teodor Lică, cu un punctaj total de 60 de puncte. Iar la Eforie Sud, pentru subsectorul 7, s-au prezentat doi ofertanţi, Citrocom New SRL, care a primit doar 60,97 de puncte şi Rareş Club SRL, care a primit 20 de puncte. La Olimp, din cele trei porţiuni de plajă scoase la licitaţie, a fost adjudecat subsectorul 2, de 886 de metri pătraţi. Câştigătorul a primit 55 de puncte şi este Asocierea Blaxy Premium Resort şi Hotel SA cu Cristian Gabriel Ciobanu şi Bogdan Marian Hapiuc. La 2 Mai, trei firme s-au bătut pentru sectorul 2. Este vorba despre Glass Design Concept SRL, La Frontiera SRL şi Equerre Studio SRL. Prima firmă a fost descalificată, La Frontiera a primit 16,26 de puncte, iar Equerre, 20 de puncte. Iar la Vama Veche, pentru subsectorul 13, au fost doi ofertanţi. Dini Group SRL a obţinut 55,14 puncte, iar Eco Flower Activ SRL, 20 de puncte. Sectoarele care nu au fost închiriate vor fi igienizate periodic de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-cine-a-licitat-si-cine-a-castigat-plajele-scoase-spre-inchiriere-257938?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Social&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Social

Se intervine pentru limitarea și curățarea zoneiPoluare cu produse petroliere pe Canalul Poarta Albă - Midia NăvodariCanalul Poarta Albă - Midia Năvodari - ramura Luminița este în prezent monitorizat şi curățat de către o firmă specializată în intervenții în caz de poluare a apei, după ce pe suprafața canalului au fost observate irizații de produse petroliere. Poluarea a avut pe 1 iunie, pe brațul Luminița, în zona cuprinsă între kilometrii 1 - 2+500 ai canalului (zona podului auto), fiind anunțate toate instituțiile abilitate în domeniul protecției mediului şi apelor, dar şi SC Conpet SA, care are conducte instalate în zonă, după cum a precizat Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA (CNACN), într-un comunicat. Potrivit CNACN, poluarea se întinde pe o suprafață de 1,5 km lungime şi pe o lățime de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-cine-a-licitat-si-cine-a-castigat-plajele-scoase-spre-inchiriere-257938?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Social&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Social



03.06.2015

aproximativ 30 cm, pe ambele maluri ale canalului. Potrivit reprezentanților Administrației Bazinale a Apelor Dobrogea Litoral, instituție ce supraveghează acțiunea de depoluare, firma care a intervenit în curățarea apei a montat opt baraje absorbante şi pentru limitarea suprafeței poluate şi a împrăştiat 230 kilograme de material absorbant biodegradabil, atât pe apă, cât şi pe vegetația aflată pe mal. Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Momentan, instituțiile de mediu cu atribuții de monitorizare şi control fac cercetări pentru a stabili poluatorul. ”Specificăm faptul că, în urma consultării registrelor de urmărire nave din cadrul Dispeceratului Central Agigea, rezultă că pe braţul Luminiţa al canalului nu a circulat nicio navă în ultimele 48 ore de la producerea incidentului, prin urmare evenimentul nu putea fi generat de o deversare voită sau accidentală de santină sau combustibil”, au anunțat reprezentanții CNACN în comunicat. Șeful Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, Monica Lavinia Zaharia, a precizat că, din primele verificări, pe conducta Conpet nu au fost constatate deteriorări, aşa că încă se caută sursa poluării. ”Poluatorul riscă amenzi care pot ajunge până la 1 - 2 miliarde de lei, în funcție de cauzele care au provocat poluarea: în mod voit sau accidental”, a subliniat comisarul-şef al Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Constanța, Marian Râşnoveanu. Acțiunea de depoluare va fi supravegheată în următoarele zile de instituțiile abilitate, până la extragerea totală a materialului petrolier aflat pe suprafața apei. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/1433278800/articol/301168/poluare_cu_produse_petroliere_pe_canalul_poarta_alba__midia_navodari.html

CN ACN SAAcţiune de depoluare pe Canalul Poarta Albă Midia NăvodariCompania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA informează că în data de 1 iunie, în jurul orelor 10.45, a avut loc un eveniment de poluare pe braţul Luminiţa, în zona cuprinsă între km 1 – 2+500 Canalul Poarta Albă Midia Năvodari. Au fost anunţate organismele abilitate în domeniul protecţiei mediului şi apelor şi SC CONPET SA, care are conducte instalate în zonă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.telegrafonline.ro/1433278800/articol/301168/poluare_cu_produse_petroliere_pe_canalul_poarta_alba__midia_navodari.html

http://www.telegrafonline.ro/1433278800/articol/301168/poluare_cu_produse_petroliere_pe_canalul_poarta_alba__midia_navodari.html

03.06.2015

Poluarea se intinde pe o suprafaţă de 1,5 km lungime şi o lăţime de aproximativ 30 cm, sub formă de irizaţii la suprafaţa apei, pe ambele maluri ale CPAMN. La acţiunea de depoluare a participat personal din cadrul CN ACN SA prin punerea la dispoziţie a unei bărci, în vederea plasării barajelor antipoluante pe suprafaţa apei pentru limitarea extinderii poluării. Reprezentantii SC CONPET SA au solicitat intervenţia SC ENVIROTECH SA pentru depoluare. Aceştia au montat baraje de reţinere şi absorbante pe toată suprafaţa poluată a apei, a împrăştiat praf absorbant şi se ocupă în continuare de activitatea de depoluare, iar stuful şi zona urmează a fi curăţate. Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform prevederilor legislaţiei în vigoare. „Specificăm faptul că în urma consultării registrelor de urmărire nave din cadrul Dispeceratului Central Agigea, rezultă că pe CPAMN/ braţ Luminiţa nu a circulat nici o navă în ultimele 48 ore de la producerea evenimentului, prin urmare evenimentul nu putea fi generat de o deversare voită sau accidentală de santină sau combustibil“, au precizat reprezentanţii CN ACN SA. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/actiune-de-depoluare-pe-canalul-poarta-alba-midia-navodari-549834.html

Teme similareGALERIE FOTO/ Licitaţie cu scandal la Mangalia, pentru faleza din SaturnLansată în noiembrie 2014, licitaţia pentru execuţia lucrărilor din cadrul proiectului „Amenajare şi modernizare zone de interes turistic – Sudul Litoralului (Mangalia-Saturn)“ este departe de a se finaliza. Ofertantul clasat pe locul al doilea a contestat procedura, iar Primăria trebuie să reanalizeze varianta declarată deja câştigătoare. Primăria Municipiului Mangalia a accesat fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, pentru proiectul de construire a unei faleze în staţiunea Saturn. Practic, faleza pietonală adiacentă plajei urmează să se reabiliteze pe o distanţă de peste 2,5 km, între Hotel Paradiso şi limita staţiunii Saturn, dinspre Cordonul Saturn – Venus. De asemenea, proiectul prevede realizarea unui punct de belvedere acoperit, zone verzi, căi de acces către plajă, mobilier urban şi sisteme de iluminat. Valoarea întregului proiect: 34.053.602,63 lei, din care 33.372.530,58 fonduri europene nerambursabile. Condiţia de bază pentru ca U.E. să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/actiune-de-depoluare-pe-canalul-poarta-alba-midia-navodari-549834.html

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/actiune-de-depoluare-pe-canalul-poarta-alba-midia-navodari-549834.html

03.06.2015

deconteze investiţia este ca lucrările să fie gata până la finele acestui an, în caz contrar, diferenţa de lucrări neexecutate urmând să fie finanţată de Primărie.Bătaie pe 26 de milioane de leiDin suma totală a proiectului, Primăria a estimat că lucrările de execuţie la aleea pietonală, finisarea ei cu granit, construirea unui punct de belvedere, dotarea cu mobilier urban şi cu echipamente moderne de iluminat stradal vor costa 26.176.081 de lei. Suma mare a suscitat interesul constructorilor, care s-au grăbit să depună oferte, dar după analizarea acestora şi stabilirea câştigătorului au început problemele.La sfârşitul lunii aprilie, firma ABC Val din Constanţa s-a adresat Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Constestaţiilor (C.N.S.C.), cerând anularea deciziei prin care oferta sa a fost declarată necâştigătoare şi anularea deciziei prin care oferta asocierii Elliot Consulting&Partners – Construcţii Nuclearo Electrice – Argos – Flash Lighting Services a fost declarată câştigătoare. Potrivit contestaţiei, aceasta a fost preferată deşi se clasase pe locul al doilea, în detrimentul celei a ABC Val, care fusese pe primul loc.Şi ceilalţi participanţi la licitaţie au făcut sesizări la C.N.S.C.: asocierea Elliot Consulting&Partners – Construcţii Nuclearo Electrice – Argos – Flash Lighting Services şi Recon şi Doje S.R.L. au solicitat consiliului să respingă contestaţia.Socotelile asocierii declarate câştigătoare nu au coincis cu părerea membrilor C.N.S.C., care au admis contestaţia despusă de ABC Val, a anulat raportul procedurii şi a obligat Primăria ca, în termen de 15 zile, să reanalizeze oferta declarată câştigătoare. În situaţia în care una dintre părţi nu este mulţumită de rezoluţia C.N.C.S., procedura va ajunge în instaţa de contencios-administrativ. Acest lucru înseamnă, însă, automat, decalarea termenului de semnare a contractului şi, implicit, de începere a lucrărilor. /Observator, http://observator.ro/galerie-foto-licitatii-stiri-economie-licitatie-scandal-mangalia-reabilitare-faleza-saturn-stiri-constanta-315937.html

Unde este apa foarte bună pentru o baie în mare?Specialiştii Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Constanţa (D.S.P.) au demarat de săptămâna trecută, testele prin care se stabileşte calitatea apei de îmbăiere. După ce au prelevat probe din apă, în perioada 18-22 mai 2015, reprezentanţii D.S.P. Constanţa au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://observator.ro/galerie-foto-licitatii-stiri-economie-licitatie-scandal-mangalia-reabilitare-faleza-saturn-stiri-constanta-315937.html

http://observator.ro/galerie-foto-licitatii-stiri-economie-licitatie-scandal-mangalia-reabilitare-faleza-saturn-stiri-constanta-315937.html

03.06.2015

anunţat şi rezultatele. Astfel, în staţiunile Mamaia, Eforie Nord şi Sud, dar şi Costineşti, calitatea apei de îmbăiere este „foarte bună“. În zona municipiului Constanţa, în zona Delfinariu, apa este tot „foarte bună“. Există şi câteva excepţii unde rezultatele analizelor indică o calitate „bună“ a apei de îmbăiere. Potrivit specialiştilor este vorba despre zona Năvodari II-Hanul Piraţilor, Năvodari III-zona 2 Perla Majestic şi zona plajei Modern din municipiul Constanţa. Analizele efectuate indică limite normale pentru îmbăiere deşi există şi categoria „excelent“ pe care deocamdată în apa din zona niciunei staţiuni de pe litoral nu a fost identificată. /Observator, http://observator.ro/stiri-social-unde-este-apa-buna-de-baie-in-mare-constanta-315717.html

Plajă, parc și piste de biciclete pe malul lacului TechirghiolPlajă, parc şi piste de biciclete pe malul lacului Techirghiol Porțiunea de nisip amenajată pe malul lacului Techirghiol cuprinde piste de biciclete, promenadă şi o grădină pentru turiştii care vor şi altceva decât tratament balnear.Oraşul Techirghiol, cunoscut turiştilor pentru nămolul de bună calitate şi apa sărată a lacului ce ajută la tratarea multor probleme de sănătate, va oferi o mulțime de alternative celor care aleg să îşi petreacă timpul liber în zonă. Cei care vor să împuşte doi iepuri dintr-un foc, adică să se relaxeze în timp ce îşi tratează problemele de sănătate, vor găsi şi divertisment, şi remedii naturale pe plaja de pe malul lacului Techirghiol.PLAJĂ PUBLICĂ. Administrația oraşului lucrează de zor la amenajarea unei plaje în care turiştii să se poată relaxa în timp ce se bucură de beneficiile nămolului şi apei sărate a lacului care dă numele localității. Practic, turiştii nu vor mai fi nevoiți să plătească taxă pentru a face plajă în locurile amenajate şi administrate de Sanatoriul Balnear din oraş. Plaja se află între Eforie Nord şi Techirghiol şi cuprinde grupuri sanitare cu duşuri, spații verzi, iar în prezent se lucrează la amenajarea unei piste de biciclete şi a unei promenade situate în apropiere. „Localitatea nu a avut niciodată plajă proprie, cu toate că vin tot mai mulți turişti în fiecare an. În timp, localnicii şi-au deschis pensiuni, aşa că trebuie să oferim şi noi posibilități de petrecere a timpului liber”, a spus primarul oraşului Techirghiol, Adrian Stan. În apropierea plajei este amenajată şi o mică grădină. Investiția ajunge la trei milioane de euro, bani alocați de Uniunea Europeană.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://observator.ro/stiri-social-unde-este-apa-buna-de-baie-in-mare-constanta-315717.html

http://observator.ro/stiri-social-unde-este-apa-buna-de-baie-in-mare-constanta-315717.html

03.06.2015

ALTERNATIVE Plaja este doar o mică parte din planul de dezvoltare turistică a oraşului. În colaborare cu autoritățile oraşului bulgar Balcic, administrația mai lucrează şi la amenajarea unei grădini botanice, unică în județ, iar anul trecut a fost inaugurat un miniparc acvatic cu piscine pentru adulți şi copii şi alte locuri de divertisment. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/1433192400/articol/301105/plaja_parc_537i_piste_de_biciclete_pe_malul_lacului_techirghiol.html

Trei tone de rapană confiscate de poliţiştii de frontieră la PeriboinaÎn baza unui plan de acţiune pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol, poliţiştii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Constanţa au desfăşurat sâmbătă seara, o acţiune în zona Periboina, judeţul Constanţa, unde au oprit pentru control cinci ambarcaţiuni cu motor, în care se aflau 10 persoane de sex masculin. În urma controlului, în cele cinci ambrcaţiuni a fost depistată cantitatea de 3.119,28 kilograme melci marini din specia rapană, precum şi două unelte de pescuit comercial (beam-traul), pentru care persoanele în cauză, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, domiciliate pe raza judeţului Constanţa, nu au putut prezenta documente justificative. De asemenea, bărbaţii nu deţineau documente legale nici pentru activitatea de pescuit comercial desfăşurată în zonă.Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării cantitatea de rapană pe care au predat-o spre valorificare unei societăţi comerciale de profil, precum şi cele cinci ambarcaţiuni din fibră de sticlă, motoarele acestora şi uneltele de pescuit comercial, bunuri cu o valoare totală de aproximativ 75.000 de euro. Persoanele în cauză sunt cercetate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de pescuit fără licenţă, deţinere şi transport fără documente legale a peştelui, icrelui sau produselor din peşte, folosirea de către persoane neautorizate a uneltelor de pescuit comercial şi conducere a unor ambarcaţiuni fără brevet. /Ziua de Constanta, http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/trei-tone-de-rapana-confiscate-de-politistii-de-frontiera-la-periboina-549760.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/trei-tone-de-rapana-confiscate-de-politistii-de-frontiera-la-periboina-549760.html

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/trei-tone-de-rapana-confiscate-de-politistii-de-frontiera-la-periboina-549760.html

http://www.telegrafonline.ro/1433192400/articol/301105/plaja_parc_537i_piste_de_biciclete_pe_malul_lacului_techirghiol.html

http://www.telegrafonline.ro/1433192400/articol/301105/plaja_parc_537i_piste_de_biciclete_pe_malul_lacului_techirghiol.html

03.06.2015

Sute de case şi mii de hectare de terenuri arabile, afectate de inundaţiiPeste 500 de case şi aproape 2.000 de hectare de terenuri arabile au fost afectate de inundaţii în judeţul Sălaj, iar 53 de poduri au fost avariate, până în prezent mai multe persoane fiind evacuate din calea apelor. În Maramure, şase hectare de teren arabil, trei hectare de păşuni şi cinci podeţe au fost afectate de inundaţii, iar zece persoane au fost evacuate, în timp ce alte patru au fost salvate dintr-o rulotă surprinsă de ape. /Replicaonline, http://www.replicaonline.ro/sute-de-case-si-mii-de-hectare-de-terenuri-arabile-afectate-de-inundatii-224390/

Au intrat salvamarii pe plajă. 90 de salvamari păzesc plajele din Năvodari, Mamaia şi Constanţa După ce s-au antrenat aproape un an, 90 de tineri bine instruiţi au grijă de turiştii care vin în vacanţă în Năvodari, Mamaia şi Constanţa. Vin pe plaja dis de dimineaţă şi pleacă odată cu apusul soarelui. Trebuie să fie mereu pregătiţi să intervină mai ales că anul trecut, 16 persoane au murit înecate în apele mării. Salvatorii vor fi la datorie în zonele aglomerate şi le recomandă turiştilor să nu se aventureze în apa care, momentan, este destul de rece. Iulian Florin Talaşman are 23 de ani şi a crescut la malul mării. Îşi petrece toată vara pe plajă, iar de 6 ani salvează vieţi pe mare. Se antrenează zilnic pentru a putea oferi primul ajutor ori de câte ori viaţa unui om este în pericol.Iulian Florin Talaşman, salvamar: "Urmărim persoanele, avem grijă să nu treacă de linia geamandurilor şi urmărim să fie totul ok".Spune că, de cele mai multe ori zilele pe plajă sunt liniştite. Sunt însă şi situaţii în care viaţa unui om depinde de vigilenţa şi priceperea lui.Iulian Florin Talaşman, salvamar: "Un caz cu resuscitare, un domn în vârstă de aproape 60 de ani, a intrat în apă, a făcut stop cardiac, am ajuns,l-am scos la mal, m-am apucat de manevrele de resuscitare."Marian Ciobanu, salvamar: "Nu se poate explica în cuvinte starea pe care o ai atunci când atunci când salvezi viaţa cuiva."

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.replicaonline.ro/sute-de-case-si-mii-de-hectare-de-terenuri-arabile-afectate-de-inundatii-224390/

http://www.replicaonline.ro/sute-de-case-si-mii-de-hectare-de-terenuri-arabile-afectate-de-inundatii-224390/

03.06.2015

Cei 90 de salvamari care păzesc plajele pe o lungime de 7 kilometri din Năvodari până în Constanţa, trebuie să fie mereu pregătiţi să intervină mai ales că anul trecut, 16 persoane au murit înecate în apele mării.Alin Pascu, şef sector salvamari: "Ne confruntăm zilnic cu foarte multe cazuri de pierdere a copiilor. Avem foarte mult de lucru în luna august, la jumătatea lunii august, când sunt valuri foarte mari şi curenţi foarte puternici şi în perioada aia sunt şi foarte mulţi turişti pe litoral şi ştiţi, se avântă în larg, în valuri, plăcerea lor e să stea în valuri."În afară de salvatorii din Mamaia, alţi 100 vor avea grijă de partea de sud a litoralului. Toţi vor fi la datorie în zonele aglomerate şi le recomandă turiştilor să fie atenţi la când marea este agitată şi să respecte amplasarea geamandurilor.Salariul mediu al unui salvamar este de 1.200 de lei pe lună. Tinerii îşi vor desfăşura activitatea pe plajă până la sfârşitul lunii septembrie. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Constanta/Stiri/Au+intrat+salvamarii+pe+plaja+90+de+salvamari+pazesc+plajele+din

Malul lacului Techirghiol este în curs de amenajare Techirghiolul atrage anual mii de persoane din întreaga țară, care vin să îşi trateze diverse afecțiuni. De anul acesta, turişti se vor putea bucura de o stațiune cu facilități substanțiale, a cărei imagine va fi complet schimbată în bine.Proiectul presupune de asemenea amenajarea unui spațiu de promenadă pentru turişti, dar şi grupuri sanitare şi duşuri pe plajă. Noile facilități vor mări potențialul stațiunii, iar pe lângă turişti, acestea ar putea atrage noi investitori. Nămolul din lacul Techirghiol este renumit pentru calitățile sale curative. Împreună cu apa sărată a lacului se spune că poate vindeca afecțiuni dintre cele mai diverse de la cele reumatice, până la cele dermatologice sau vasculare. /Tv Litoral, http://www.tvlitoral.ro/malul-lacului-techirghiol-este-in-curs-de-amenajare/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://www.tvlitoral.ro/malul-lacului-techirghiol-este-in-curs-de-amenajare/

http://www.tvlitoral.ro/malul-lacului-techirghiol-este-in-curs-de-amenajare/

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Constanta/Stiri/Au+intrat+salvamarii+pe+plaja+90+de+salvamari+pazesc+plajele+din

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Constanta/Stiri/Au+intrat+salvamarii+pe+plaja+90+de+salvamari+pazesc+plajele+din

03.06.2015

Teme de mediu Copiii mărşăluiesc în Parcul Tăbăcărie, de Ziua Mondială a Mediului „7 miliarde de vise. O singură planetă. Consumă cu grijă!” - acesta este sloganul sub care se sărbătoreşte, anul acesta, Ziua Mondială a Mediului. Cu acest prilej, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa organizează, în perioada 2 - 5 iunie, mai multe manifestări în care sunt implicaţi numeroşi copii. Astfel, la Palatul Copiilor din Constanţa, va avea loc expoziţia de pictură cu tema „Pictăm visând la Planeta Pământ”, organizată cu copiii de la Cercul de Pictură. Vor fi premiate cele mai reuşite lucrări. Apoi, copiii vor porni într-un marş cu pancarte cu mesaje despre protecţia mediului în Parcul Tăbăcărie. Celebrarea Zilei Mondiale a Mediului are loc, în fiecare an, pe data de 5 iunie şi oferă ocazia de a readuce în atenţia publicului unele reflecţii asupra protecţiei mediului înconjurător, fenomen care în ultimii ani a devenit una din priorităţi la nivel mondial. Aniversarea acestei zile a fost stabilită în anul 1972, în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, cu scopul de a marca deschiderea Conferinţei de la Stockholm asupra mediului. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-copiii-marsaluiesc-in-parcul-tabacarie-de-ziua-mondiala-a-mediului-257693

Intervenție de urgențăACN a depoluat un braț al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Georgescu: „E mână criminală, canalul e folosit ca groapă de gunoi”Un eveniment de poluare a avut loc, luni şi marți, pe braţul Luminiţa, în zona cuprinsă între km 1 – 2+500 Canalul Poarta Albă Midia Năvodari. Potrivit Companiei Naționale Administraţia Canalelor Navigabile SA (ACN), au fost anunţate organismele abilitate în domeniul protecţiei mediului şi apelor, dar şi o societate comercială, care are conducte instalate în zonă. Poluarea s-a întins pe o suprafaţă de 1,5 km lungime şi o lăţime de aproximativ 30 cm, sub formă de irizaţii la suprafaţa apei, pe ambele maluri, iar la acţiunea de depoluare a participat personal din cadrul ACN, prin punerea la dispoziţie a unei bărci, în vederea plasării barajelor antipoluante pe suprafaţa apei pentru limitarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-copiii-marsaluiesc-in-parcul-tabacarie-de-ziua-mondiala-a-mediului-257693

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-copiii-marsaluiesc-in-parcul-tabacarie-de-ziua-mondiala-a-mediului-257693

03.06.2015

extinderii poluării. Totodată, au fost montate baraje de reţinere şi absorbante pe toată suprafaţa poluată a apei şi s-a împrăştiat praf absorbant. Potrivit ACN, pe brațul Luminița nu a circulat nici o navă în ultimele 48 ore de la producerea evenimentului, prin urmare evenimentul nu putea fi generat de o deversare voită sau accidentală de santină sau combustibil. „Nu se ştie încă sursa poluării, dar o bănuim. Bănuim că ori o mână criminală, ori o conductă de la societățile de acolo, ori, nu ştiu, cineva a aruncat un motor, ceea ce se întâmplă foarte des. E folosit ca groapă de gunoi Canalul Dunăre – Marea Neagră. A fost Garda de Mediu şi aşteptăm şi ancheta lor. Au luat probe, important este că s-a localizat acea zonă poluată şi s-a trecut la depoluare. Câteva ore durează depoluarea. S-a dat cu praf absorbant, s-au pus bariere, deci nu vorbim de o durată foarte mare”, a spus directorul general al ACN, Daniel Georgescu, pentru “Replica”. /Replicaonline, http://www.replicaonline.ro/acn-a-depoluat-un-brat-al-canalului-dunare-marea-neagra-georgescu-e-mana-criminala-canalul-e-folosit-ca-groapa-de-gunoi-225113/

Poluare pe Canalul Poarta Albă Midia NăvodariCanalul Poarta Albă Midia Năvodari a fost poluat pe o suprafaţă de un kilometru şi jumătate. Autorităţile au intervenit pentru a limita extinderea poluării. Deocamdată nu este cunoscută cauza acesteia. Ştiri pe aceeaşi temă Canalele care leagă Portul Constanţa de Dunăre intră în reabilitare Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA a anunţat că în data de 1 iunie, în jurul orei 10.45, a avut loc un eveniment de poluare pe braţul Luminiţa, în zona cuprinsă între km 1 – 2+500 Canalul Poarta Albă Midia Năvodari. Au fost anunţate organismele abilitate în domeniul protecţiei mediului şi apelor şi SC CONPET SA, care are conducte instalate în zonă. Poluarea se intinde pe o suprafaţă de 1,5 kilometri lungime şi o lăţime de aproximativ 30 centimetri, sub formă de irizaţii la suprafaţa apei, pe ambele maluri ale Canalul Poarta Albă Midia Năvodari. La acţiunea de depoluare a participat personal din cadrul Administraţiei Canalelor Navigabile prin punerea la dispoziţie a unei bărci, în vederea plasării barajelor antipoluante pe suprafaţa apei pentru limitarea extinderii poluării. Reprezentantii SC CONPET SA au solicitat intervenţia SC Envirotech SA pentru depoluare. Aceştia au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://www.replicaonline.ro/acn-a-depoluat-un-brat-al-canalului-dunare-marea-neagra-georgescu-e-mana-criminala-canalul-e-folosit-ca-groapa-de-gunoi-225113/



03.06.2015

montat baraje de reţinere şi absorbante pe toată suprafaţa poluată a apei, au împrăştiat praf absorbant şi se ocupă în continuare de activitatea de depoluare, iar stuful şi zona urmează a fi curăţate. Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform prevederilor legislaţiei în vigoare. În urma consultării registrelor de urmărire nave din cadrul Dispeceratului Central Agigea, rezultă că pe Canalul Poarta Albă Midia Năvodari - braţul Luminiţa nu a circulat nici o navă în ultimele 48 ore de la producerea evenimentului, prin urmare poluarea nu putea fi generată de o deversare voită sau accidentală de santină sau combustibil, susţin reprezentanţii Administraţiei Canalelor Navigabile. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/constanta/poluare-canalul-poarta-alba-midianavodari-1_556dba18cfbe376e35da587b/index.html

Poluare masivă pe Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari!O pată de produs petrolier cu lungimea de 1,5 kilometri şi o lățime de 30 de centimetri a apărut pe Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari, iar reprezentanții Administrației Canalelor Navigabile au început procesul de depoluare.Totul s-a petrecut ieri, în jurul orei 10.45, pe brațul Luminița, în zona cuprinsă între km 1 - 2+500."Au fost anunțate organismele abilitate în domeniul protecției mediului şi apelor şi SC CONPET SA, care are conducte instalate în zonă. Poluarea se întinde pe o suprafață de 1,5 kilometri şi o lățime de aproximativ 30 de centimetri, sub formă de irizații la suprafața apei, pe ambele maluri ale Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari", au precizat reprezentanții Administrației Canalelor Navigabile (ACN).Reprezentanții ACN au pus la dispoziție o ambarcațiune în vederea plasării barajelor antipoluante pe suprafața apei pentru limitarea extinderii poluării. Totodată, în zonă au fost montate baraje de reținere şi absorbție pe toată suprafața poluată a apei, a fost împrăştiat praf asborbant, iar stuful şi zona urmează a fi curățate. /Reporter NTV, http://www.reporterntv.ro/stire/poluare-masiva-pe-canalul-poarta-alba-midia-navodari

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://www.reporterntv.ro/stire/poluare-masiva-pe-canalul-poarta-alba-midia-navodari

http://www.reporterntv.ro/stire/poluare-masiva-pe-canalul-poarta-alba-midia-navodari

http://adevarul.ro/locale/constanta/poluare-canalul-poarta-alba-midianavodari-1_556dba18cfbe376e35da587b/index.html

http://adevarul.ro/locale/constanta/poluare-canalul-poarta-alba-midianavodari-1_556dba18cfbe376e35da587b/index.html

03.06.2015

Teme ABANUMIREA ȘEFULUI DE LA DIRECȚIA APELOR SE AMÂNĂ Bătălia pentru funcția de director al Direcției Apelor Argeş Vedea e aproape de final. Când se va tanaşa? În niciun caz săptămâna aceasta, favoriții fiind deja cunoscuți. Cu ministrul abia întors din concediu, dar cu un director indisponibil şi în pixul căruia stă numirea din Argeş, tensiunea în rândurile PLR şi PSD Argeş atinge cote maxime. Din partea PLR se încălzeşte pe margine liderul organizației județene, Daniel Crişan, un favorit al guvernării actuale. Spunem asta deoarece cu ajutorul ministrului Energiei, deputatul argeşean Andrei Gerea, Crişan a reuşit anul acesta să ajungă în Consiliul de Administrație al Oil Terminal, în Constanța- post foarte bine remunerat. De partea pesedistă a lucrurilor, preferat ar fi Marius Pârvu, care a mai ocupat poziția de la Ape şi anul trecut. Pârvu are un trecut strâns legat de Arpechim şi Oltchim- societate în cadrul căreia a fost şi director. /Obiectiv Argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/130-articole/33021-numirea-sefului-de-la-directia-apelor-se-amana

Antena 1 Piteşti împreună cu NICO, Alin Oprea şi Andreea Antonescu te caută dacă ai între 7 şi 18 ani!Dacă ai un talent demn de împărtăşit celorlalți, ANTENA 1 Piteşti şi partenerii săi te invită la o emisiune-concurs ce se doreşte a fi una anuală. Prima ediție se organizează în două etape: PRESELECȚIA, care are loc pe 4 iunie, la Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu”, între orele 12.00 – 17.00, este etapa în care sunt aşteptați candidații doritori să participe la concurs. FINALA are loc în data de 10 iunie, în sala mare de spectacole a Teatrului “Alexandru Davila” - Piteşti, de la ora 18.00, pentru concurenții promovați în etapa anterioară în urma jurizărilor. Trofeul AnteNeața este o manifestare de tip emisiune concurs pentru tinere talente, cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani. Scopul manifestării, cu caracter competitiv, îl constituie promovarea artei interpretative, la un înalt nivel artistic, a muzicii uşoare, care se adresează copiilor şi tinerei generatii. Organizatorii preselecțiilor caută copii cu abilități deosebite, care să fie în acelaşi timp amuzanți, atractivi şi carismatici, unici prin felul în care se prezintă. Orice

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/130-articole/33021-numirea-sefului-de-la-directia-apelor-se-amana



03.06.2015

element ce dă dovadă de originalitate şi creativitate va fi foarte apreciat. Cei care vor participa la preselecții este bine să pregătească cel puțin două numere diferite, care să le scoată în evidență calitățile. Gazdele evenimentului sunt simpaticii matinali ai Antenei 1 Piteşti, Costi Ivaşcu şi Alexandra Ilie. Premiile sunt atractive şi motivante. Trofeul AnteNeața beneficiază de un premiu de 1.500 de lei, din partea sponsorului Lisa Draxlmeier, iar locurile I, II şi III, din fiecare categorie, beneficiază de sponsorizări de 1.700 de lei din partea Jupiter City, dar şi de cazări în week-end-uri la munte şi locuri în tabere şcolare, din partea Administraţiei Bazinale Argeş Vedea şi a Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport. Alte premii, magiun de Topoloveni pentru toti participanții, fotografii profesionale efectuate de Victor Darii, înregistrare a unei piese în studio profesionist, promovare în emisiuni de televiziune ale Grupului Intact Media, sunt doar câteva exemple. Seara de Gală din 10 iunie va fi un spectacol-concurs televizat, în care pe scena Teatrului vor evolua copiii admişi în urma preselecțiilor. Juriul, al cărui Preşedinte este Nico, are în componență numai profesionişti, profesori şi artişti remarcabili, Adina Sima, Marius Bălan, Vera Negoşanu, Cristina Neacşu, Madălin Sandu, Roxana Pîrvu şi Mihai Dragnea. Printre invitații speciali, Alex Pîrvu, Alin Oprea şi Andreea Antonescu. /Bitpress, http://www.bitpress.ro/timp-liber/antena-1-pitesti-impreuna-cu-nico-alin-oprea-si-andreea-antonescu-te-cauta-daca-ai-intre-7-si-18-ani-1242873

Elevii s-au împrietenit cu peştişorul OviReprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea le-au făcut cunoştință altor zeci de elevi din şcolile argeşene cu OVI - personajul principal al cărților „Peripețiile lui Ovi“ şi „Ovi îşi face prieteni noi!“. După ce a debutat cu acțiuni organizate în unitățile de învățămînt din Piteşti, campania „Să păstrăm apele curate!“ a continuat la Școala Gimnazială Coteşti din Godeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Corbeni şi Școala Gimnazială Carol I din Curtea de Argeş. Toți elevii din ciclul primar au primit cărți şi materiale educative despre apă, pentru conştientizarea rolului pe care fiecare persoană îl are în protejarea mediului înconjurător. Le-au fost explicate cauzele fenomenelor extreme Reprezentanții Apelor Române le-au vorbit copiilor despre acțiunile personale care pot contribui la menținerea unui mediu sănătos sau, dimpotrivă, îl pot afecta. Informațiile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.bitpress.ro/timp-liber/antena-1-pitesti-impreuna-cu-nico-alin-oprea-si-andreea-antonescu-te-cauta-daca-ai-intre-7-si-18-ani-1242873

http://www.bitpress.ro/timp-liber/antena-1-pitesti-impreuna-cu-nico-alin-oprea-si-andreea-antonescu-te-cauta-daca-ai-intre-7-si-18-ani-1242873

03.06.2015

au făcut referire şi la activitatea de gospodărire a apelor şi la formarea necesară pentru cei care îşi doresc să se pregătească profesional pentru acest domeniu. De asemenea, le-au fost explicate cauzele fenomenelor extreme şi rolul poluării în apariția acestor fenomene la nivel global, dar şi cum trebuie să se protejeze atunci cînd sînt anuntațe a-vertizări hidrologice. Feedback-ul acțiunilor a fost asigurat prin dialoguri deschise în care copiii şi-au exprimat propriile idei despre protecția apelor şi au pus întrebări pe această temă. Acțiunile din cadrul campaniei „Să păstrăm apele curate!“s-au desfăşurat în para-lel cu campania de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă la nivelul localităților. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=68658&Itemid=377

Ovi și-a făcut prieteni noi și printre elevii școlilor din ArgeșReprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş –Vedea le-au făcut cunoștință altor zeci de elevi din școlile argeșene, cu OVI - personajul principal al cărților “Peripețiile lui Ovi” și “Ovi își face prieteni noi!”. După ce a debutat cu acțiuni organizate în unitățile de învățământ din municipiul Pitești, campania “Să păstrăm apele curate!” a continuat la Școala gimnazială Cotești din Godeni, Școala gimnazială nr. 1 Corbeni și Școala gimnazială Carol I din Curtea de Argeș. Toți elevii din ciclul primar au primit cărțiși materiale educative despre apă, pentru conștientizarea rolului pe care fiecare persoană îl are în protejarea mediului înconjurător. Reprezentanții “Apelor Române” le-au vorbit copiilor despre acțiunile personale care pot contribui la menținerea unui mediu sănătos sau, dimpotrivă, îl pot afecta. Informațiile au făcut referire și la activitatea de gospodărire a apelor și la formarea ncesară pentru cei care își doresc să se pregătească profesional pentru acest domeniu. De asemenea, le-au fost explicate cauzele fenomenelor extreme și rolul poluării în apariția acestor fenomene la nivel global, dar și cum trebuie să se protejeze atunci cand sunt anuntațe avertizări hidrologice. Feedback-ul acțiunilor a fost asigurat prin dialoguri deschise în care copii și-au exprimat propriile idei despre protecția apelor și au pus întrebări pe această temă. Acțiunile din cadrul campaniei “Să păstrăm apele curate!” s-au desfășurat în paralel cu campania de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă la nivelul localită ților. În

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://www.agpress.ro/20-arges/actualitate/7020-ovi-si-a-facut-prieteni-noi-si-printre-elevii-scolilor-din-arges

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=68658&Itemid=377


03.06.2015

perioada următoare și alți elevi din Argeș vor fi vizitați de reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş –Vedea pentru a-l cunoaște pe peștișorul Ovi. /Ag press, http://www.agpress.ro/20-arges/actualitate/7020-ovi-si-a-facut-prieteni-noi-si-printre-elevii-scolilor-din-arges

Ovi şi-a făcut prieteni noi printre elevii de la şcolile argeşene!Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Argeş –Vedea le-au făcut cunoştinţă altor zeci de elevi din şcolile argeşene, cu OVI - personajul principal al cărților “Peripețiile lui Ovi” şi “Ovi îşi face prieteni noi!”. După ce a debutat cu acțiuni organizate în unitățile de învățământ din municipiul Piteşti, campania “Să păstrăm apele curate!” a continuat la Școala gimnazială Coteşti din Godeni, Școala gimnazială nr. 1 Corbeni şi Școala gimnazială Carol I din Curtea de Argeş. Toți elevii din ciclul primar au primit cărți şi materiale educative despre apă, pentru conştientizarea rolului pe care fiecare persoană îl are în protejarea mediului înconjurător. Reprezentanții “Apelor Române” le-au vorbit copiilor despre acțiunile personale care pot contribui la menținerea unui mediu sănătos sau, dimpotrivă, îl pot afecta. Informațiile au făcut referire şi la activitatea de gospodărire a apelor şi la formarea necesară pentru cei care îşi doresc, să se pregătească profesional pentru acest domeniu. De asemenea, le-au fost explicat cauzele fenomenelor extreme şi rolul poluării în apariția acestor fenomene la nivel global, dar şi cum trebuie să se protejeze atunci cand sunt anuntațe avertizări hidrologice. Feedback-ul acțiunilor a fost asigurat prin dialoguri deschise în care copiii şi-au exprimat propriile idei despre protecția apelor şi au pus întrebări pe această temă. Acţiunile din cadrul campaniei “Să păstrăm apele curate!” s-au desfăşurat în paralel cu campania de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă la nivelul localităţilor. În perioada următoare şi alți elevi din Argeş vor fi vizitați de reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş –Vedea pentru a-l cunoaşte pe peştişorul Ovi. /Ziarul din Muscel, http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/ovi-%C5%9Fi-f%C4%83cut-prieteni-noi-printre-elevii-de-la-%C5%9Fcolile-arge%C5%9Fene

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/ovi-%C5%9Fi-f%C4%83cut-prieteni-noi-printre-elevii-de-la-%C5%9Fcolile-arge%C5%9Fene

http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/ovi-%C5%9Fi-f%C4%83cut-prieteni-noi-printre-elevii-de-la-%C5%9Fcolile-arge%C5%9Fene



03.06.2015

Noi acțiuni în cadrul campaniei ”Să păstrăm apele curate!” /Argesenii, http://www.argesenii.ro/articol.cfm?id=5322&hid=A4A8A31750A23DE2DA88EF6A491DFD5C&gid=6&hida=1679091C5A880FAF6FB5E6087EB1B2DC

Teme de mediuUn locuitor din acest oraş ne-a sesizat: „Primăria Ştefăneşti distruge mediul înconjurător“Un locuitor din Ștefăneşti ne-a sesizat faptul că deşeurile din oraş sînt aruncate pe un teren în apropierea canalului de fugă care se varsă în Barajul Goleşti. Eugen Slegaliu acuză primăria din localitate că distruge mediul înconjurător pentru a face economie de combustibil. „Pe zona de lînga strada Sticlelor din Ștefăneşti, cei de la ADP Ștefăneşti colectează deşeurile de la locuitori şi le deversează pe un teren pe care s-a excavat şi unde s-a format o groapă. Terenul respectiv se află în apropierea canalului de fugă care se deversează în Barajul Goleşti. Nu este posibil ca Primăria unui oraş să depoziteze gunoaiele oraşului distrugînd mediul înconjurător, apa, flora şi fauna din simplul motiv că tractoriştii nu au motorină suficientă de deplasare“, ne-a declarat Eugen Slegaliu. Primarul din Ștefăneşti, Dorin Bărbuceanu, susține că nu este nici o poluare în zona respectivă: „În acea zonă, a fost o exploatare, iar ADP, cu acordul proprietarului terenului, putea să ducă pămînt sau amestec de pămînt cu iarbă şi crengi. Nu se pune problema de combustibil. Gunoaiele din Ștefăneşti sînt preluate de SC Salubris 2000 SA. Acum se excavează 100 km de rețea de apă şi canalizare, iar pămîntul în surplus o parte e preluat de cetățeni, iar restul de Salubris“. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=68677&Itemid=375

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55



http://www.argesenii.ro/articol.cfm?id=5322&hid=A4A8A31750A23DE2DA88EF6A491DFD5C&gid=6&hida=1679091C5A880FAF6FB5E6087EB1B2DC



03.06.2015

Teme ABAAmenda de 75.000 de lei pentru mâlul aruncat in râul SiretProblema mâlului scos din albia Bistritei, de la Insula, si aruncarea lui in albia Siretului va costa scump firmele care au recurs la aceasta metoda ilegala. In urma articolului care a aparut in ziarul “Desteptarea”, la finalul saptamânii trecute, inspectorii de Administratia Bazinala Siret (Sistemul de Gospodarire al Apelor Siret) au fost la fata locului si au constatat ca, intr-adevar, camioanele pline cu mâl de la Insula ajungeau in zona Radomiresti, unde scapau de incarcatura direct in apa Siretului. Lucru ilegal, care, conform specialistilor, duce la colmatarea râului si la poluarea cu tot felul de deseuri extrase de la Insula. Inspectorii au intocmit o nota de constatare si ieri au emis o amenda de 75.000 de lei, dupa cum ne-a informat directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor, Eugen Spataru. Contractul de decolmatare al Bistritei a fost câstigat, in urma unei licitatii, de catre asocierea de firme Romgan / Alconep (cu Romgan ca lider de asociere), care se obliga astfel sa indeparteze circa jumatate din mâlul de la Insula. Soarta celeilalte jumatati din cantitatea de mâl este deocamdata incerta, fiindca nu exista inca fonduri suficiente. Totodata, dupa cum a declarat si Georgiana Cernat, purtatorul de cuvânt al Administratiei Bazinale Siret, reprezentantii Romgan dadusera asigurari ca mâlul urma sa fie dus pe un teren pe care firma il detine, la Letea Veche. Acest lucru nu s-a intâmplat, astfel ca vinovatii sunt acum buni de plata. /Desteptarea (Bacau), http://www.desteptarea.ro/amenda-de-75-000-de-lei-pentru-malul-aruncat-in-raul-siret/

Teme similareCUP Focşani, “inundat” cu reclamaţii după ce seceta raţionalizează apa în comunePrimele probleme au fost sesizate la Carligele şi Jariştea, dar apă cu porția sau chiar deloc se întamplă şi la Rugineşti-Angheleşti sau Boloteşti u în timp ce oamenii cer să beneficieze de acest serviciu, considerat absolut necesar, autoritățile îndeamnă la consum rațional u “este o mare iresponsabilitate să nu distribui apă pe rețea timp de 48 ore”, spune avocatul Nicolai Șerban de la Carligele u “oprirea neanunțată a furnizării cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.desteptarea.ro/amenda-de-75-000-de-lei-pentru-malul-aruncat-in-raul-siret/

http://www.desteptarea.ro/amenda-de-75-000-de-lei-pentru-malul-aruncat-in-raul-siret/

03.06.2015

apă potabilă pe anumite tronsoane, este exclusiv răspunderea SC CUP SA Focşani”, transmite Primăria Jariştea u şeful CUP, Gheorghe Vasilescu, spune că seceta duce la raționalizarea apei u cei nemulțumiți că nu au apă pot suna la 0800800500 – telverde gratuit CUPSeceta loveşte puternic Vrancea. Și suntem abia la începutul verii. Nu doar în agricultură se simte lipsa apei, probleme sunt şi la alimentarea cu apă în mai multe comune din județ, serviciu oferit de CUP Focşani, după ce regia de apă-canal care furniza apă în Focşani a devenit operator regional şi s-a extins în majoritatea comunelor din Vrancea. În acest moment, mai multe localități din județ au accesul la apă restricționat. Toate comunele din zona subcarpatică începand de la Rugineşti, sat Angheleşti, Boloteşti, Jariştea şi Carligele consumă apă cu “picătura”. Oamenii sunt revoltați şi cer lămuriri de la primarii din comune, dar şi de la conducerea CUP. Nicolai Șerban s-a plans că, în ciuda tehnologiei, CUP nu reuşeşte să ofere servicii de calitate la Carligele şi acuză Compania de apă de “iresponsabilitate” după ce a oprit furnizarea apei pentru două zile consecutiv. Problematic este faptul că această situație s-ar putea repeta, dacă nu vin ploile mai repede. “Este o mare iresponsabilitate să nu distribui apă pe rețea timp de 48 ore. Se dă vina numai pe Dumnezeu că nu plouă, dar ce facem cu partea tehnică la stația de extracție şi pompare, unde conductele de legătură sunt anulate în parte, unde stația de tratare nu mai funcționează şi altele”, spune acesta. Șerban se întreabă retoric dacă în secolul tehnologiei, CUP, după ce a făcut investiții de sute de milioane de euro, chiar nu poate asigura servicii de calitate. “Chiar şi în condiții de secetă nu sunt soluții atat de partea dumneavoastră cat şi din partea consumatorilor? Au fost reprezentanții dumneavoastră şi au mărit la 22 mc /oră extracția de apă, dar oare în secolul 21 nu sunt variante de rezolvare?!!”, a încheiat localnicul revoltat că la robinetul din Carligele apa nu mai curge. Primarul din Carligele, Ștefan Moscu, se spală pe maini de situație şi dă vina pe CUP. “Sistemul de alimentare cu apă potabilă este în administrarea CUP Focşani. Încerc în fiecare zi să le explic oamenilor că trebuie să reducă din folosirea apei la irigații. Doar două luni pe an ne confruntăm cu această problemă, în lunile iunie şi iulie. Oamenii sunt nemulțumiți că li s-a restricționat consumul de apă, îi înțeleg, nu vorbim doar de irigații, comuna s-a dezvoltat, foarte mulți au toalete în casă, au maşini de spălat, e

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

03.06.2015

nevoie de apă. De aceea în această perioadă se ajunge la dezechilibre. Dacă plouă, nu mai sunt probleme”, spune Ștefan Moscu, primarul comunei Carligele.Jariştea cere CUP să anunţe cand întrerupe apa în comunăProbleme au fost semnalate şi la Jariştea. Primăria din localitate anunță sătenii, prin rețelele de socializare, că este treaba CUP să anunțe populația cand opreşte apa. Mai mult, primarul Cătălin Toma le oferă celor din Jariştea numerele de telefon ale CUP Focşani, pentru a face sesizări şi pentru a-i “inunda” cu plangeri şi nemulțumiri. “Vă aducem la cunoştință faptul că oprirea neanunțată a furnizării cu apă potabilă pe anumite tronsoane, este exclusiv răspunderea SC CUP SA Focşani – Societate responsabilă cu furnizarea de apă în comună. Am adus la cunoştința acestei Societăți să ne anunțe, cu cel puțin 24 de ore înainte, despre orice astfel de eveniment. Aceasta, pentru a avea la dispoziție timpul necesar să anunțăm populația despre orarul şi traseul întreruperii alimentării cu apă potabilă în comună sau despre posibila diminuare a presiunii acesteia. Ne cerem scuze pentru inconveniențele create de SC CUP SA Focşani şi vă aducem la cunoştință că puteți aduce la cunoştința Societății orice nemulțumire legată de activitatea acesteia la următoarele numere de telefon: 0237226400 – dispecerat, 0237226401 – relații cu clienții, 0800800500 – telverde gratuit, sau la adresa de e-mail: [email protected]”, scrie Primăria Jariştea. CUP dă vina pe secetă şi pe grădinile de irigat ale vrancenilorSe pare că cei de la CUP nu stau foarte bine la capitolul comunicare cu proprii lor clienți cărora nu le oferă servicii de calitate, invocand seceta. ”Gandiți-vă că de o lună nu a mai plouat. Apa este raționalizată din această cauză. Oamenii folosesc în mod abuziv apa la irigații în această perioadă”, spune şi Gheorghe Vasilescu, directorul CUP Focşani. Oamenii de la țară sunt însă revoltați că nu au apă la discreție şi condamnă invesțiile într-un sistem de alimentare cu apă, care după ei este ineficient. Mulți săteni folosesc apa de la robinet pentru a-şi iriga grădinile. Dar oare cand CUP a devenit operator regional, nu s-a gandit şi la acest aspect ținand cont de faptul că sătenii vranceni trăiesc din ceea ce cultivă în propriile curți? /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588817782-cup-focsani,-inundat-cu-reclamatii-dupa-ce-seceta-rationalizeaza-apa-in-comune.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588817782-cup-focsani,-inundat-cu-reclamatii-dupa-ce-seceta-rationalizeaza-apa-in-comune.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588817782-cup-focsani,-inundat-cu-reclamatii-dupa-ce-seceta-rationalizeaza-apa-in-comune.html

03.06.2015

Teme de mediuDNA, chemat să se autosesizeze în cazul gropii de gunoi de pe MestecănişUn amplu protest împotriva acestui proiect, dar şi a tăierilor ilegale de păduri, este programat vineri după-amiază, la ora 17.00, în fața Prefecturii SuceavaGroapa de gunoi de pe Mestecăniş va fi, cu siguranță, punctul fierbinte al acestei veri. Tot mai multe voci se ridică împotriva acestui proiect aflat undeva la mijlocul derulării sale. Asociația Eco Bucovina, Ziarul de Mediu, dar şi oamenii care locuiesc în Valea Putnei, Mestecăniş, şi nu numai, îşi continuă demersurile pentru a stopa acest proiect.Ecologiştii spun că investiția s-a realizat cu încălcarea mai multor reguli, motiv pentru care solicită intervenția procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA).„Solicităm DNA să se autosesizeze pentru modul în care au fost acordate toate avizele de construire, în special cele de mediu şi sănătate, şi să verifice dacă amplasarea pămân-tului rezultat în urma construcției gropii de gunoi respectă toate legile", se menționează într-o postare pe internet a celor de la Eco Bucovina.Intre timp, pe Mestecăniş, pe gardurile care împrejmuiesc viitoarea groapă de gunoi au fost amplasate bannere cu mesaje prin care se doreşte salvarea peisajelor şi a mediului înconjurător din Bucovina. „Bucovina e a noastră, luați-vă gunoiul acasă" sau „DNA, asta e ancheta ta" sunt doar două dintre mesajele cu care ecologiştii vor să sensibilizeze autoritățile pentru a opri finalizarea lucrărilor la groapa de gunoi de pe Mestecăniş.In paralel, a început strângerea se semnături, atât online cât şi la fața locului, o acțiune prin care cei care au inițiat-o doresc să arate că oamenilor chiar le pasă de mediul în care trăiesc. Campania de strângere de semnături a fost promovată prin distribuirea de flyere atât în zona Mestecăniş, cât şi în oraşul Câmpulung Moldovenesc.La protestul de vineri seară sunt aşteptaţi 1.000 de oameniAcțiunile împotriva gropii de gunoi de pe Mestecăniş vor cuprinde şi o altă componentă Vineri, 5 iunie, de la ora 17.00, se va organiza la Suceava un miting împotriva tăierilor ilegale de pădure, dar şi împotriva gropii de gunoi construite de Consiliul Județean Suceava. Protestul va începe şi se va încheia în fața Prefecturii Suceava şi va fi urmat de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

03.06.2015

un marş prin fața următoarelor instituții: Direcția Națională Anticorupție, Direcția Silvică Suceava, Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic Suceava (fostul ITRSV) şi Agenția pentru Protecția Mediului Suceava. „Estimăm prezența a circa 1.000 de persoane şi sperăm că vom fi susținuți, la fel ca şi la mitingul din luna mai, şi de oameni din alte localități, de cei cărora le pasă de mediul înconjurător. Campania de strângere de semnături va continua şi după mitingul de vineri după-amiază, iar aceste semnături le vom depune autorităților competente pentru a impulsiona luarea unei decizii care să ducă la stoparea construcției gropii de gunoi", a declarat Alexandru Istrate, membru al Asociației Eco Bucovina şi unul dintre organizatorii protestului de vineri seară.Un nou proces împotriva construirii gropii de gunoi de pe MestecănişPe lângă acțiunile de protest, oamenii din zonă au decis să lupte şi în instanță în tentativa de a opri proiectul de pe Mestecăniş. Lider de opinie este Aristide Maxim, apicultorul care crede că acest obiectiv trebuie realizat, dar nu într-o zonă turistică şi nici deasupra unui sat.In acest sens, Aristide Maxim a deschis un nou proces la Tribunalul Suceava, în care reclamă că nu s-a respectat distanța minimă de 1.000 de metri de la groapa de gunoi până la cea mai apropiată locuință. „De exemplu, până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcțiile din pasul Mestecăniş sunt aproximativ 300 de metri. Sunt lucruri evidente de încălcare a legislației. Proiectul s-a făcut din birou, fără ca cineva să vină la fața locului şi să studieze situația, darămite să mai discute şi cu noi, oamenii din zonă direct afectați de proiect", a declarat Aristide Maxim. Un alt proces deschis de sătenii din Mestecăniş şi Valea Putnei a fost pierdut acum câteva săptămâni. Printr-o decizie luată de Curtea de Apel Bacău s-a stabilit că Hotărârea de Consiliu Local Pojorâta, prin care s-au atribuit cele 9 hectare de teren către Consiliul Județean Suceava în vederea realizării gropii de gunoi de pe Mestecăniş, este legală.Nebunia de pe Mestecăniş are ecouri la nivel europeanGroapa de gunoi de pe Mestecăniş va deveni subiect de dezbatere şi la Comisia Europeană, mai ales după ce această instituție a fost anunțată în urmă cu ceva timp că „nu au fost exprimate critici din partea populației la momentul consultării pe acest proiect".

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

03.06.2015

„Toate proiectele trebuie să respecte legislația de mediu în ceea ce priveşte evaluarea efectelor potențiale asupra mediului. Acest lucru înseamnă că toate autoritățile publice şi de mediu la nivel local şi național trebuie să fie consultate pentru a se obține toate acordurile şi autorizațiile necesare şi trebuie să fie organizate consultări publice ale populației în stadiul incipient de creionare a proiectului. Dacă este cazul, ar trebui anticipate şi implementate măsuri de corecție pentru a echilibra efectele negative. In cazul specific al proiectului din județul Suceava, am înțeles de la autoritățile naționale responsabile că au fost îndeplinite toate cerințele în acest sens şi că nu au fost exprimate critici din partea populației la momentul consultării. Cu toate acestea, ne vom informa şi vom adresa mai multe întrebări autorității naționale responsabile cu privire la eventuale daune aduse mediului şi vom cere să se ia toate măsurile de corecție necesare", a declarat pentru www.gandul.info purtătorul de cuvânt al DG Regio, Sophie Dupin de Saint-Cyr.Și comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a reacționat în scandalul gropii de gunoi de pe Mestecăniş, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin prin crearea acestui depozit de deşeuri.„Nu ştiu dacă se mai poate face ceva, urmărim să vedem în ce stadiu se află aceste lucrări... înțeleg şi eu că scopul acestui proiect (SMID Suceava - n.r.) este de a dezvolta un sistem solid de management integrat al deşeurilor pentru tot județul. Important este să vedem dacă legislația europeană de mediu în vigoare şi obiectivele stabilite pentru România în Tratatul de aderare în sectorul gestionării deşeurilor au fost respectate. Toate proiectele trebuie să respecte această legislație de mediu şi să evalueze efectele asupra mediului,. Practic, autoritățile publice la nivel local şi național ar trebui con-sultate înainte de obținerea acordurilor şi autorizațiilor necesare. Există o condiționalitate ex ante privind consultările publice ale populației în primele faze de dezvoltare a proiectului şi aici mă tem eu că nu s-a respectat legislația, pentru că dacă populația ar fi fost informată şi consultată, probabil s-ar fi ajuns la o propunere pentru alt amplasament", a declarat Corina Crețu. /Monitorul de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.gandul.info/

03.06.2015

Groapa de gunoi de pe Mestecăniş poate fi relocată doar cu acordul Comisiei Europene

■ Un depozit de gunoi în zona de şes şi altul în zona de munte a județului Suceava au fost parte din negocierile României pentru aderarea la Uniunea Europeană, la capitolul "Mediu", în anul 2004Relocarea depozitului de deşeuri de pe Mestecăniş nu depinde de autoritățile sucevene şi nici de Guvernul de la Bucureşti. Inființarea a două depozite de deşeuri ecologice în județul Suceava, unul în zona de şes şi unul în zona de munte, a fost stabilită prin acordul de mediu, în anul 2004, în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, capitolul 31 "Mediu". Preşedintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, că în urma acestui acord CJ Suceava a promovat, în anul 2007, proiectul de management integrat al deşeurilor (SMID). Locațiile identificate în anul 2009 au fost Moara şi Pojorâta, unde au fost puse la dispoziția proiectului suprafețele necesare. La Mestecăniş este vorba despre o suprafață de circa 9 hectare de păşune alpină."In 2009 s-a obținut avizul integrat de mediu, în baza căruia s-a executat studiul de fezabilitate şi s-a început execuția proiectului integrat, care presupune închiderea gropilor de deşeuri neconforme existente, situate pe cursurile de apă, în zona Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Fălticeni", a declarat Nechifor.Valoarea proiectului: 51,761 de milioane de euroProiectul este finanțat din fonduri europene şi până la această dată este executat în proporție de 50%. In luna octombrie a acestui an trebuie să fie finalizat. Preşedintele Nechifor a afirmat că amplasarea pe Mestecăniş "nu este cea mai fericită", dar probabil în 2009 s-a luat în calcul existența drumului de acces şi amplasarea centrală față de localitățile din zona de munte emitente de deşeuri. „In 2012, proiectul era deja demarat, fiind în implementare, asta însemnând că nu mai exista nici o posibilitate de a schimba locația din zona de munte", a arătat Nechifor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

03.06.2015

Acesta a spus că, în ultimii ani, a avut mai multe runde de discuții şi consultări cu ONG-urile de mediu şi că le-a transmis că, dacă va fi identificată o variantă legală din partea Comisiei Europene - care finanțează proiectul - pentru schimbarea locației, administrația județeană nu are nici o problemă în a o pune în practică. In prezent, proiectul are toate avizele necesare şi obligația asumată de CJ şi localitățile partenere este de a-l finaliza. Pentru a se asigura că, după ce începe operarea, vor fi respectate toate condițiile de mediu, Cătălin Nechifor a afirmat că se va face o monitorizare foarte strictă, atât din partea instituțiilor de resort, cât şi din partea ONG-uri-lor. "In acest sens, încercăm să integrăm în caietul de sarcini pentru operator o cerință privind monitorizarea video în timp real prin camere web, care să poată fi accesate public, şi prin prezentarea zilnică a rezultatelor analizelor de mediu". Valoarea totală a proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor (SMID) în județul Suceava este de 51,761 de milioane de euro, fără TVA. /Monitorul de Suceava

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme similareDezastru ecologic în Clisura DunăriiZonele umede din Clisura Dunării au fost răvăşite în urma disfuncţionalităţilor apărute la barajul de la hidrocentrala Porţile de Fier I.Grupul Ecologic de Colaborare Nera a realizat în 30 mai 2015 o monitorizare a stării biodiversităţii din Clisura de Sus a Dunării, inclusă în Parcul Natural Porţile de Fier.Alături de eterna poluare transfrontalieră cu deşeuri miniere de la iazul de decantare Tăuşan – Boşneag aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă, care îşi aşteaptă sentinţa din partea Curţii Europene de Justiţie într-un proces în care Uniunea Europeană a acţionat în instanţă Statul Român pentru refuzul de a stopa poluarea, în Clisura de Sus a Dunării a mai apărut în acest an un caz grav de agresiune împotriva mediului.Este vorba de scăderea nivelului Dunării cu cca 2,5 m, ca urmare a disfuncţionalităţilor apărute în ultimele luni la exploatarea barajului de la centrala electrică Porţile de Fier I – Đerdap. Cel mai afectat este ostrovul Decebal de la Moldova Veche, unde, la retragerea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

03.06.2015

apelor Dunării, tone de peşti au murit imobilizaţi în vegetaţia acvatică de pe malul insulei. În acelaşi timp, a fost distrusă mini şi microfauna acvatică de pe zeci de hectare. În amonte au mai fost afectate zonele umede Pojejena – Divici şi insula Calinovăţ.Până în prezent, ancheta Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor nu a oferit detalii clare în legătură acest grav eveniment ecologic de pe Dunăre. În acest an, cu ocazia sărbătorii Zilei Dunării, oficialii ar trebuie să ofere un răspuns credibil privind vinovaţii de cele întâmplate în zonele umede din Clisura de Sus a Dunării şi a măsurilor luate pentru a preveni asemenea evenimente. sursa: expressdebanat.ro /ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/foto-dezastru-ecologic-clisura-dunarii/#.VW6fclKcjUY/EXPRESS DE BANAT, http://expressdebanat.ro/foto-dezastru-ecologic-dupa-sutele-de-kilograme-de-pesti-morti-zonele-umede-sunt-distruse//PRESS ALERT, http://www.pressalert.ro/2015/06/dezastru-ecologic-pe-dunare-din-cauza-problemelor-aparute-la-portile-de-fier-i-cum-se-apara-autoritatile-sarbe/

O nouă licitație pentru vaporașele de pe BegaPrimăria Timişoara a inițiat procedurile pentru organizarea unei noi licitații de achiziție a vaporaşelor. Este vorba despre ambarcațiunile care urmează să circule pe pe Bega. De menționat că prima selecție de oferte a eşuat din cauza prețului prea mic propus de primărie.Potrivit primarului Nicolae Robu, firmele interesate pot depune ofertele până la mijlocul verii: A fost relansată pe SEAP (n.r. – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) licitația pentru atribuirea contractului de furnizare a echipamentelor de transport de tip vaporetto şi termenul de depunere a ofertelor a fost fixat la 4 august 2015. Mă mir de ce aşa de târziu dar n-avem decât să respectăm termenele pe care ni le fixează alții. Suma maximă pe care Primăria Timişoara o oferă pentru unul din cele şapte vaporaşe de 50 de persoane este de 350.000 de euro, dar prețul final va fi stabilit în urma licitației. Primarul Nicolae Robu nu a putut oferi un termen până la care ambarcațiunile vor fi lansate la apă. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2015/06/02/o-noua-licitatie-pentru-vaporasele-de-pe-bega/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://radiotimisoara.ro/2015/06/02/o-noua-licitatie-pentru-vaporasele-de-pe-bega/

http://radiotimisoara.ro/2015/06/02/o-noua-licitatie-pentru-vaporasele-de-pe-bega/

http://www.pressalert.ro/2015/06/dezastru-ecologic-pe-dunare-din-cauza-problemelor-aparute-la-portile-de-fier-i-cum-se-apara-autoritatile-sarbe/

http://www.pressalert.ro/2015/06/dezastru-ecologic-pe-dunare-din-cauza-problemelor-aparute-la-portile-de-fier-i-cum-se-apara-autoritatile-sarbe/

http://expressdebanat.ro/foto-dezastru-ecologic-dupa-sutele-de-kilograme-de-pesti-morti-zonele-umede-sunt-distruse/

http://expressdebanat.ro/foto-dezastru-ecologic-dupa-sutele-de-kilograme-de-pesti-morti-zonele-umede-sunt-distruse/

http://oradetimis.oradestiri.ro/foto-dezastru-ecologic-clisura-dunarii/#.VW6fclKcjUY

03.06.2015

Teme de mediuEcarisarea Dunării, o problemă regionalăNivelul scăzut al Dunării în amonte de barajul de la Hidrocentrala Porţile de Fier I, a dus la moartea a zeci de specii de peşti şi raci, spune directorul administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier, Marian Jiplea. Potrivit acestuia ecarisarea perimetrului din vecinătatea insulei Ostrov nu cade în sarcina administratorului ariei protejate, aşa cum susţin inspectorii DSVSA Caraş-Severin. Terenurile afectate nu se găsesc în proprietatea parcului, mai spune Jiplea. Suprafeţele sunt proprietăţi ale comunităţii locale şi a unor persoane private din zonă. Astfel, reprezentanţii Administraţiei Parcului Natural Porţile de Fier pot doar participa, cu aprobarea consiliului ştiinţific, la acţiuni de ecologizare alături de membrii comunităţii locale, a mai spus acesta. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/128483/ecarisarea-dunarii-o-problema-regionala

Investiţii în centraleHidroelectrica investeşte în retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Râul Mare Retezat. Compania va încheia un contract de achiziții publice, în valoare de 800.000 de lei, pentru reallizarea unui studiu de fezabilitate în vedere retehnologizării. Durata contractului este de şase luni de la data atribuirii acestuia, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este ziua de 29 iunie. Barajul de la Gura Apelor, construit în munte, pe Râul Mare, este cel mai mare de anrocamente şi miez de argilă din Europa. Construcția acestuia a început în 1975. /RADIO RESITA, http://radioresita.ro/128375/ceh-in-modernizare

Ștafeta la plantat de copaci. Ecologiștii din Timiș și Arad vor planta aproximativ 30 de arbuștiAu ieşit la pedalat şi au plantat câte un copac în fiecare localitate prin care au trecut. Aşa s-a gândit un grup de voluntari din Vestul țării să răspândească pasiunea pentru mediu, cu ocazia Săptămânii verzi europene - Green Week 2015. Mai mulți tineri din județele Timiş şi Arad s-au dotat cu lopeți şi cu arbuşti, şi sunt hotărîți ca până la sfârşitul săptămânii să planteze câteva zeci de copaci.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://radioresita.ro/128375/ceh-in-modernizare

http://radioresita.ro/128483/ecarisarea-dunarii-o-problema-regionala

03.06.2015

Se spune că fiecare om trebuie să planteze cel puțin un copac până la finalul vieții. Ecologiştii din Timiş şi Arad au vrut să planteze câteva zeci în doar patru zile. Primul arbust a fost sădit în Făget, județul Timiş, după care au urmat alte trei localități.”Vom planta arbuşti în fiecare comună, fiecare primărie, în care ne oprim, pe două trasee, în județul Timiş şi Arad. Respectiv 26 de comune vom întâlni, urmând ca vineri cele două grupuri să se întâlnească la limita de județ”, ne-a declarat Mihai Pascu, organizator pentru județul Timiş.”Este important pentru sănătatea noastră, arborii şi copacii ne dau oxigenul şi e foarte important pentru noi în primul rând, dar şi un beneficiu pentru generațiile viitoare”, precizează Andra Cocârcă, voluntar.”În această localitate s-au făcut parcuri întinse şi avem multe varietăți de copaci. Încercăm în fiecare an să plantam tuia, brazi, trandafiri, nu doar pentru a înfrumuseța localitatea, dar şi pentru a trezi interesul copiilor pentru natură”, afirmă Eva Borş, reprezentant al Primăriei Dumbrava. Voluntarilor din Timiş s-au alăturat iubitori ai naturii din Arad. Și-au luat bicicletele şi au pornit din Gurahonț ca să răspândească fenomenul verde.”În județul Arad, voluntarii vor parcuge aproximativ 140 de km, vor pune câte un pomişor la fiecare primărie, adică în total, opt pomişori în tot județul”, spune Dan Codre, reporter Digi 24 Timişoara.”Traseul de astăzi este Granhonț, Almaş, Buteni, Sebiş, iar pe parcursul traseului vom planta circa patru tuia ornamentali”, spune Ciprian Erbei, organizator pentru județul Arad. Cel două grupuri se vor întâlni pe 5 iunie, când se va sărbători Ziua Mediului, în comuna Vinga, aflată la granița celor două județe. Până atunci, fiecare grup va parcurge circa 150 km şi va lăsa în urmă aproximativ 30 de arbuşti. /DIGI 24 TIMISOARA, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Stafeta+la+plantat+de+copaci+Ecologistii+din+Timis+si+Arad+vor+p

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Stafeta+la+plantat+de+copaci+Ecologistii+din+Timis+si+Arad+vor+p

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Stafeta+la+plantat+de+copaci+Ecologistii+din+Timis+si+Arad+vor+p

03.06.2015

Teme de mediuMalul Ghimbăşelului, rampă de depozitare a molozului! Silvia Elena a trimis pentru buzzbrasov.ro mai multe poze cu malul Ghimbăşelului, în zona Bod, unde se pot observa depozite uriaşe de moloz şi resturi de materiale de construcţii. Practic, sunt sute de metri de-a lungul râului unde sunt aruncate mormane mari de moloz şi bucăţi de beton. Sperăm ca şi în acest caz comisarii Gărzii de Mediu să ia măsurile care se impun, aşa cum au făcut-o şi în cazul individului care arunca saci cu moloz la Podul Dracului, în Şchei. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/malul-ghimbaselului-rampa-de-depozitare-a-molozului-a86915

Fă cunoştinţă cu natura în „Săptămîna ariilor protejate“FĂ CUNOŞTINŢĂ CU NATURA ÎN „SĂPTĂMÎNA ARIILOR PROTEJATE“Evenimentul este primul pas spre organizarea unui festival al ariilor protejate, care beneficiază, în acest an, şi de sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), al Asociaţiei Feed-Back, al Agenţiei Metropolitane Braşov (AMB), al Asociaţiei Carpaterra şi al grupului de iniţiativă civică „Braşovul pedalează“În această săptămînă, braşovenii sînt invitaţi să afle mai multe despre ariile protejate din judeţ. ProPark- Fundaţia pentru arii protejate a creat un eveniment menit să aducă în faţa publicului zonele protejate cu toate unicităţile lor. „Săptămîna ariilor protejate“ care se desfăşoară la Braşov în perioada 1-7 iunie propune cetăţenilor cinci întîlniri publice ce se vor desfăşura în diferite locuri din oraş, în cadrul proiectului „Descoperă Natura din judeţul Braşov“, dar şi o competiţie sportivă inedită, în ariile protejate. Potrivit reprezentanţilor ProPark, în judeţul Braşov sînt recunoscute 32 de arii protejate. După acest eveniment, în iulie, august şi septembrie, ProPark are în plan organizarea unor excursii ghidate în cîteva dintre ariile protejate ale judeţului, printre care Cheile Dobca, la Racoş, Homorod sau Tîmpa. Întîlniri publice pe teme de mediu în „Săptămîna ariilor protejate“

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://www.bzb.ro/stire/malul-ghimbaselului-rampa-de-depozitare-a-molozului-a86915

http://www.bzb.ro/stire/malul-ghimbaselului-rampa-de-depozitare-a-molozului-a86915

03.06.2015

Cele cinci întîlniri vor avea fiecare cîte o temă distinctă. Astfel, azi, de la ora 18.00 la Ceainăria Open Heart, tema de discuţie propusă „Eşti ceea ce mănînci“, iar mîine, de la ora 18.00, la librăria Okian, „Ecoturism - moft sau necesitate“. Joi, la 19.30, la Casa Baiulescu se va discuta despre problema tăierii pădurilor, la cafeneaua Tipografia, de la ora 18.00, braşovenii sînt invitaţi la „ceau cu ursul. Sau ce ai cu ursul?“. În ultima zi a întîlnirilor publice din „Săptămîna ariilor protejate“, la Cinemateca Patria se va discuta cu argumente pro şi contra despre nevoia de arii protejate. Întîlnirea va fi urmată de filmul „Aferim“, peliculă realizată şi în Parcul Naţional Munţii Măcinului. „Fiecare dintre noi ar trebui să ştie mai multe despre protejarea naturii. De aceea dorim să oferim braşovenilor ocazia de a vorbi direct cu specialiştii, pe cele mai actuale probleme de mediu, să deschidem un cadru relaxat de dezbateri constructive, şi împreună poate să găsim soluţii potrivite, realiste“, a declarat Roxana Iordachescu, manager de proiect la ProPark - Fundaţia pentru arii protejate. Concurs de rezistenţă şi orientare prin ariile protejate „Săptămîna ariilor protejate“, un eveniment în premieră pentru România, este primul pas spre organizarea, în viitor, a unui festival al ariilor protejate, spun organizatorii, care beneficiază, în acest an şi de sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), al Asociaţiei Feed-Back, al Agenţiei Metropolitane Braşov (AMB), al Asociaţiei Carpaterra şi al grupului de iniţiativă civică „Braşovul pedalează“. În afara celor cinci întîlniri publice pentru dezbateri pe teme de mediu, această ediţie-pilot a festivalului, care de anul viitor se vrea a fi extins la nivel naţional, propune şi o competiţie de tip adventure, care se va desfăşura în perioada 4 - 7 iunie. Competiţia va avea două secţiuni, respectiv EcoChallenge şi Outdoor Escape. EcoChallenge se desfăşoară pe distanţe lungi şi înglobează probe precum trekking, orientare, mountain-biking, tehnici speo-alpine, canoe, toate acestea în mai puţin de 50 de ore. Secţiunea Outdoor Escape are aceleaşi probe, însă pe distanţe mai scurte, ambele fiind presărate cu mai multe probe surpriză, specifice ariilor protejate de pe traseu. „Sînt înscrise la start 17 echipe formate din cîte patru membri, din care minim unul de sex feminin. Concurenţii vor fi informaţi despre detaliile traseelor doar cu 12 ore înainte de a porni în competiţie. Sigura informaţie furnizată este că tabara de bază, adică punctul de start şi punctul de sosire vor fi în Plaiul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

03.06.2015

Foii“, a dezvăluit Cezar Crican, vicepreşedintele Clubului pentru Protecţia Naturii şi Turism (CPNT). „Sperăm să devină o tradiţie acest eveniment. Să avem cît mai mulţi sportivi care să dorească să intre în competiţie în numele unei arii protejate“, a mai spus Cezar Crican. /MONITORUL EXPRES, http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=146997&Eveniment-unic-in-Romania-Fa-cunostinta-cu-natura-in-„Saptamina-ariilor-protejate“

Gestionarea deşeurilor în zona Făgăraşului, o problemă fără soluţie Pentru a putea fi accesate fonduri europene în vederea amenajării celei de-a doua rampe ecologice din judeţ este necesar ca Ministerul Mediului să întocmească un master plan la nivel naţional, care să prevadă acest lucruPână la sfârşitul anului 2017, România trebuie să închidă toate rampele de gunoi neconforme cu normele europene. În caz contrar, ţara noastră trebuie să plătească penalităţi de 164.000 de euro/zi de întârziere. La Braşov, problema depozitării resturilor menajere în condiţii ecologice este în ţara Făgăraşului, unde s-a ratat obţinerea finanţării din fonduri europene în exerciţiul financiar 2007-2014, iar aplicarea pentru noul exerciţiu financiar european 2014-2020 nici măcar nu se cunosc ce măsuri vor fi finanţate şi facă se acordă fonduri nerambursabile în acest domeniu.„Trebuie ca toate localităţile din ţara Făgăraşului să ne aşezăm la masă şi să susţinem împreună construirea unei rampe ecologice în zona noastră, în Vestul judeţului. Nu este o soluţie să facem doar o rampă de selectare a deşeurilor şi de transfer către rampa de la Braşov (la o distanţă de 75 de kilometri), pentru că nu este eficient economic. Cu discernământ şi cu capul pe umeri se poate găsi o soluţie, un amplasament şi apoi să vedem cu implementăm acest proiect”, este de părere primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc. O soluţie ar fi ca o parte din deşeuri să fie duse la incineratorul de la Fabrica de ciment din Hoghiz, dar acolo sunt acceptate doar reziduurile uscate, ceea ce nu rezolvă, practic, problema. La staţia de sortare şi transfer sunt selectate materialele reciclabile, gen plastic, sticlă sau metal, care vor fi recuperate. Partea umedă a deşeurilor poate fi tratată mecano-biologic (adică are loc deshidratarea acestora şi transformarea lor în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=eveniment&s_id=146997&Eveniment-unic-in-Romania-Fa-cunostinta-cu-natura-in-%E2%80%9ESaptamina-ariilor-protejate



03.06.2015

pământ de flori sau îngrăşământ, care, ulterior, va fi vândut). Restul deşeurilor, estimate la un procent cuprins între 10% şi 15%, trebuie însă transportate la un depozit ecologic. Master planul, la stadiu de licitaţieVicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mihail Veştea (foto), spune că a avut discuţii la Autoritatea de Management cu privire la problema depozitării deşeurilor în ţara Făgăraşului, în vederea obţinerii finanţării pentru perioada următoare, dar principala problemă care există la nivel naţional, este aceea că nu există un Master Plan de gestionare a deşeurilor pentru perioada 2014-2020. „Comisia Europeană solicită să avem acest Master Plan înainte de a da drumul la fonduri. Din informaţiile pe care le-am primit, Ministerul Mediului se pregăteşte să facă licitaţia pentru întocmirea acestui document şi speră ca până în 2016 să fie gata. Apoi, fiecare judeţ trebuie să facă propriul plan. Ca să câştigăm timp, noi, la nivelul Consiliului Judeţean Braşov, am discutat deja să facem în paralel cu Ministerul Mediului planul de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean. Apoi, trebui să avem în calcul că, şi în chestiunea deşeurilor, trebuie să existe un operator regional, ca în cazul operatorilor pentru apă-canal”, a explicat Veştea. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/gestionarea-deseurilor-in-zona-fagarasului-o-problema-fara-solutie-a86971

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similareHidroelectrica vrea să modernizeze CHE Râul Mare RetezatReprezentanții Hidroelectrica vor să investească în retehnologizarea CHE Râul Mare Retezat. În acest sens, compania vrea să încheie un contract de achiziții publice, în valoare de 800.000 de lei, pentru reallizarea unui studiu de fezabilitate în vedere retehnologizării CHE Retezat. Anunțul de participare a fost postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Potrivit Agerpres, serviciul trebuie îndeplinit în două etape, respectiv analiza privind optimizarea debitului instalat în baza determinărilor pierderilor hidraulice pe circuitul hidraulic principal al centralei, Baraj Cura Apelor – galeria de fugă, în sumă de 40.000 de lei şi elaborarea studiului de fezabilitate propriu – zis, respectiv

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://www.bzb.ro/stire/gestionarea-deseurilor-in-zona-fagarasului-o-problema-fara-solutie-a86971

http://www.bzb.ro/stire/gestionarea-deseurilor-in-zona-fagarasului-o-problema-fara-solutie-a86971

03.06.2015

760.000 de lei. Durata contractului, potrivit anunțului de participare, este de şase luni de la data atribuirii acestuia, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 29 iuni, ora 14:00, urmând ca acestea să fie deschise a doua zi la ora 11:00. Barajul de la Gura Apelor, construit în munte, pe Râul Mare, este cel mai mare baraj de anrocamente şi miez de argilă din Europa. Construcția barajului a început în 1975. /Servus Hunedoara, HD, http://www.servuspress.ro/hidroelectrica-vrea-sa-modernizeze-che-raul-mare-retezat_111744.html

Activiștii de mediu au protestat în RetezatSâmbătă, câteva zeci de activişti de mediu au participat la un protest în Retezat, pentru oprirea tăierilor de păduri din zonele protejate.Activiştii de mediu şi-au organizat acțiunea pe o rețea de socializare, iar locul de întâlnire a fost în parcarea unui supermarket din Hațeg. Acolo au venit militanți din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Mangalia. Protestatarii au plecat mai apoi cu maşinile spre Parcul Național Retezat, în zona refugiului montan Cârnic, una dintre porțile de intrare în aria protejată, locul unde activiştii susțin că s-au tăiat masiv copacii. Aceştia au protestat împotriva defrişărilor abuzive din parcurile naționale. De asemenea, în opinia lor, nu este normal ca Romsilva, care administrează parcurile naționale, să le şi exploateze şi să scoată profit din asta. /Mesagerul Hunedorean, HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/activistii-de-mediu-au-protestat-in-retezat/

Constructorii microhidrocentralei de pe Râu Alb rămân fără avizul Geoparcului Dinozaurilor din Țara HațeguluiReprezentanții Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului au informat că au pus la dispoziție toate documentele necesare procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în ancheta privind construcția microhidrocentralei de pe Râul Alb. De asemenea, instituția a anunțat că a demarat procedura de suspendare a avizului dat pentru proiectul derulat la poalele Retezatului.Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au ridicat mai multe documente de la sediul din Hațeg al Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului, pentru a cerceta posibile fapte de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/dna-perchezitii-institutiile-dat-avizele-microhidrocentrala-raul-alb-investitia-starnit-scandal-monstru-1_55681a6fcfbe376e35b5e020/index.html

http://www.mesagerulhunedorean.ro/activistii-de-mediu-au-protestat-in-retezat/

http://www.servuspress.ro/hidroelectrica-vrea-sa-modernizeze-che-raul-mare-retezat_111744.html

http://www.servuspress.ro/hidroelectrica-vrea-sa-modernizeze-che-raul-mare-retezat_111744.html

03.06.2015

corupție în legătură cu avizele date de mai multe instituții din județul Hunedoara construcției unei microhidrocentrale pe Râul Alb.„Referitor la informațiile apărute în media privind investigația DNA din data de 29 mai 2015, Unitatea de Administrare a Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului (UAGDTH) face următoarele precizări: a pus la dispoziția organelor de anchetă toate documentele solicitate, referitoare la investiția de pe râul Alb, din intravilanul localității Coroieşti, comuna Sălaşu de Sus, județul Hunedoara. În ceea ce priveşte investigația în curs, UAGDTH îşi exprimă toată deschiderea în colaborarea cu organele de anchetă, în scopul clarificării situației”, a comunicat instituția.De asemenea, reprezentanții Geoparcului au precizat că anterior incidentelor din data de 24 mai 2015, Consiliul de Administrație, întrunit în data de 13 mai 2015 şi Senatul Universității din Bucureşti, întrunit în data de 20 mai 2015, au aprobat demararea, în condițiile legii, a procedurilor ce vizează suspendarea avizului emis de UAGDTH privind realizarea microhidrocentralei, până la lămurirea tuturor aspectelor privind evenimentele legate de această investiție.Perchezițiile DNA, în dosarul de corupție, au urmat la câteva zile după scandalul din satul Coroieşti, unde o societatea privată a demarat lucrările de construcție a unei microhidrocentrale, pe Râul Alb.Duminică, 24 mai, omul de afaceri Bocea Mihalache a fost călcat cu o maşină de teren de Alin Andrioni, un bărbat din Hațeg care însoța un grup de activişti de mediu venit să documenteze ce se petrece la locul unde va fi construită o microhidrocentrală. La scurt timp după sosirea grupului de ecologişti în zona Coroieşti – Râul Alb, a sosit şi Bocea Mihalache, însoțit de alți cinci bărbați. Scandalul s-a iscat instantaneu. Poliția s-a deplasat la fața locului şi a aplanat incidentele dintre ecologişti şi apropiații investitorului. „Echipa operativă care s-a deplasat la fața locului a stabilit faptul că, un bărbat în vârstă de 40 de ani, din oraşul Hațeg, s-a deplasat, împreună cu alte patru persoane (reprezentanți ai unui O.N.G. de mediu) pe raza satului Coroeşti, cu intenția de a se documenta cu privire la construirea unei micro-hidrocentrale. Între grupul din care făceau parte reprezentanții O.N.G.-ului şi alt bărbat, în vârstă de 48 de ani, reprezentantul societății comerciale din Deva care intenționează să construiască micro-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

03.06.2015

hidrocentrala (care, la rândul său era însoțit de mai multe persoane) a avut loc un conflict, în urma căruia bărbatul în vârstă de 48 de ani cât şi un activist de mediu au suferit vătămări corporale, fiind transportați la Spitalul Orăşenesc Hațeg, pentru acordarea de îngrijiri medicale", a informat Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara. Familia lui Bocea Mihalache şi medicii au confirmat că acesta a rămas paralizat de la gât în jos şi are şanse mici să îşi mai revină vreodată.Proiect contestat de ecologiştiLucrările de amenajare hidroenergetică a Râului Alb, din Retezat, au demarat în această primăvară, iar potrivit Agenției pentru protecția Mediului Hunedoara au toate avizele necesare. Sunt contestate însă de activiştii de mediu care susțin că starea ecologică a Râului Alb va scădea. „Valea Râului Alb constituie o „perlă ascunsă” din patrimoniul natural al țării, fiind o zonă conservată până acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic şi hidromorfologic. De la izvoarele, de la peste 2000 metri, până la aproximativ 780 m altitudine nu există niciun drum de acces, iar pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut. Valea este importantă şi din punct de vedere ştiințific şi ar trebui conservată ca etalon”, susțin activiştii de mediu. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor şi pârâurilor de munte devine un amestec de noroi şi piatră, în care orice formă de viață dispare. /Adevărul.ro, HD, http://adevarul.ro/locale/hunedoara/constructorii-microhidrocentralei-raul-alb-raman-avizul-geoparcului-dinozaurilor-Tara-hategului-1_5569e1ddcfbe376e35c0eef4/index.html

Primele proteste în Retezat, după scandalul de pe Râul Alb: activiştii au căutat locurile defrişate, dar s-au certat pe drum între ei şi cu jurnaliştiiZeci de oameni au participat astăzi la o acțiune de protest în Parcul Național Retezat şi au cerut oprirea defrişărilor din ariile protejate. Protestul ecologiştilor, organizat la o săptămână după scandalul de pe Râul Alb, în urma cărora un om de afaceri a rămas paralizat de la gât în jos iar doi activişti au fost agresați, a avut parte şi de incidente.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/constructorii-microhidrocentralei-raul-alb-raman-avizul-geoparcului-dinozaurilor-Tara-hategului-1_5569e1ddcfbe376e35c0eef4/index.html



03.06.2015

Peste 40 de persoane au ajuns în această dimineață, în jurul orei 11:00, în parcarea unui hipermarket din Hațeg, aleasă ca loc de întâlnire pentru activiştii de mediu care manifestau pentru oprirea defrişărilor de pădure din zonele protejate.Printre participanți s-au numărat mulți hunedoreni, dar şi oameni veniți din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca şi din alte localități. Au venit simpli iubitori de natură, dar şi reprezentanți ai unor ONG-uri, însă numărul lor a fost mai mic decât se aşteptau organizatorii. Membrii asociațiilor neguvernamentale au fost mai vocali, însă dincolo de țelul comun, de a protesta împotriva defrişărilor şi a ilegalităților din zonele naturale protejate, fiecare a avut şi alte obiective în propria agendă.Protest restrânsDoi dintre activiştii implicați în urmă cu o săptămână în scandalul de pe Râul Alb, Alin Andrioni şi Gabriel Păun, nu au venit la acțiunea programată. Aceasta a fost pornită tocmai din cauza conflictelor în urma cărora un om de afaceri a fost călcat cu maşina de Andrioni şi lăsat paralizat de la gât în jos, pe viață cel mai probabil, iar Păun şi un alt ecologist au fost bătuți crunt. Timp de aproape o oră şi jumătate, oamenii s-au consultat asupra locului spre care grupul urma să se îndrepte pentru a manifesta pentru salvarea pădurilor. În cele din urmă cei peste 40 de oameni au pornit spre Nucşoara, una din porțile de intrare în Parcul Național Retezat, renunțând la planul inițial de a protesta mai întâi, fie în fața Ocolului Silvic din Hațeg, fie în fața Geoparcului ori în locul unde este construită microhidrocentrala de pe Râul Alb, din satul Coroieşti.S-au certat pe drumDiscuțiile asupra locului ales pentru miting au continuat pe drum şi au dat naştere unor neînțelegeri între membrii ONG-urilor. Plutonul maşinilor însoțite de forțele Jandarmeriei şi Poliției s-a oprit pe traseu, între cătunul Nucşoara şi zona turistică Lolaia din Retezat. În valea pustie din apropiere de cascada Lolaia, membrii unor ONG-uri s-au certat între ei, pentru că din locul respectiv nu se vedeau zonele unde au avut loc tăierile de copaci. Activiştii au cerut explicații de ce au fost aduşi acolo şi nu într-o zonă unde au loc tăieri de pădure. Apoi unii dintre ei şi-au vărsat nervii asupra jurnaliştilor care îi însoțeau. „De ce nu veniți cu noi să filmați defrişările?”, le-au strigat jurnaliştilor. Zona

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74




03.06.2015

indicată de militanți, unii fiind la prima călătorie în Retezat, nu era una în care au avut loc defrişări.Cum a început protestul ecologiştilorLa pas, în căutarea zonelor defrişateÎn cele din urmă, spiritele s-au calmat, grupul de protestatari, însoțit de jurnalişti, şi-a continuat drumul, până când, la câțiva kilometri distanță, acesta s-a înfundat definitiv pentru autoturisme, în apropierea cascadei Lolaia. Activiştii au oprit motoarele, au scos pancartele şi au căzut de acord asupra temei principale a protestului, cea împotriva defrişării pădurilor. Au adăugat că îşi manifestă solidaritatea cu ecologiştii agresați în timpul incidentelor petrecute la sfârşitul săptămânii trecute, pe Râul Alb. După fotografiile şi interviurile de la fața locului, cea mai mare parte a oamenilor şi-au continuat drumul pe jos, în căutarea zonelor din Parcul Național Retezat, unde au loc defrişări. Potrivit unui comunicat recent dat pentru adevarul.ro de Direcția Silvică Hunedoara, în Retezat este exploatată de la începutul anului o suprafață de patru hectare de pădure, cu un volum de 427 de metri cubi. În anii următori, vor fi tăiați progresiv circa 3.800 de metri cubi de lemn, de pe o altă suprafață de 31 de hectare. Parcul Național Retezat are o suprafață de circa 40.000 de hectare, iar aproximativ o jumătate din ea era acoperită de păduri, potrivit planului de management eleborat în 2012. /Adevărul.ro, HD, http://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-proteste-retezat-activistii-ratacit-locurile-defrisate-s-au-certat-jurnalistii-nu-s-au-inteles-motivelor-militeaza-1_5569d5a2cfbe376e35c0a1ec/index.html

Teme de mediuDin 16 iulie, judeţul va „exporta” gunoi pe banii noştri. Consiliul Judeţean este acuzat de neimplicare în rezolvarea problemeiUltimele două gropi de gunoi din judeţ, de la Deva şi Orăştie, se închid pe 16 iulie. Deponeul ecologic construit de Consiliul Judeţean va fi operabil cel mai devreme în primăvara anului viitor. Între timp, primăriile din judeţ sunt lăsate să se descurce fiecare cum poate, iar soluţiile înseamnă cheltuieli în plus. Consiliul Judeţean consideră că şi-a făcut datoria, în timp ce unii primari şi reprezentanţi ai operatorilor de salubritate acuză

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-proteste-retezat-activistii-ratacit-locurile-defrisate-s-au-certat-jurnalistii-nu-s-au-inteles-motivelor-militeaza-1_5569d5a2cfbe376e35c0a1ec/index.html



http://adev.ro/np63a5

03.06.2015

conducerea instituţiei de neimplicare. Cu două luni în urmă, reprezentanţii Consiliului Judeţean, ai Primăriei Deva, Primăriei Orăştie şi ai societăţii Salubritate SA concluzionau că, de la 16 iulie şi până la deschiderea efectivă a deponeului ecologic de la Bârcea Mare, gunoaiele din judeţ să fie depozitate pe o rampă temporară amenajată de firma amintită lângă actuala groapă de gunoi a Devei. Lucrurile păreau că se liniştesc însă această linişte nu a însemnat decât o agravare a problemei. Salubritate S.A. se plânge că şi-aşa are probleme reale în a-şi încasa toate sumele cuvenite de la beneficiarii din cele 16 unităţi administrative pe care le deserveşte, iar acum să fie obligată să amenajeze pe cheltuiala proprie o platformă temporară, după care să mute deşeurile în deponeul ecologic tot pe banii săi, ar echivala cu un faliment sigur. „De la acea discuţie din aprilie şi până acum noi nu am primit absolut nimic scris nici de la Consiliul Judeţean şi nici de la vreo primărie. În consecinţă, noi vom amenaja platforma temporară astfel încât să deservim Deva şi celelalte oraşe şi comune cu care încă mai avem contracte. Dacă va fi loc şi pentru gunoi din alte părţi şi la ce tarife, om vedea. Constatăm că domnii de la Consiliul Judeţean, după ce nu au reuşit să facă în timp util acel deponeu ecologic, ne lasă pe noi şi pe primari să ne descurcăm cum putem. E absolut anormală această situaţie, chiar revoltătoare”, spune managerul SC Salubritate S.A., George Mara.CJ susţine: „nu-i problema noastră”...Administratorul public din cadrul CJ Hunedoara, Dan Stoian, cel care s-a ocupat, practic, de problema implementării Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, respinge „săgeţile” trase spre el şi instituţia pe care o reprezintă, susţinând că de rezolvarea problemei urgente legată de depozitarea gunoaielor trebuie să se ocupe, în primul rând, fiecare primărie în parte: „Am mai auzit treaba asta cu întârzierea proiectului cu deponeul, dar văd că nimeni nu ţine cont de faptul că noi, într-un an şi jumătate, am făcut mai mult decât alte judeţe în 7 – 8 ani. Ştie toată lumea cât s-a umblat cu localizarea deponeului prin judeţ, ce opoziţie puternică am avut mai peste tot, unii opozanţi fiind instigaţi de persoane cu tot felul de interese. La 30 octombrie vom avea deponeul gata şi în primăvara anului viitor acesta va fi operaţional. Până atunci cred că pot fi făcute şi alte platforme temporare. E treaba primăriilor să-şi facă platforme”.... iar APM spune: „Ba e şi a voastră”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

03.06.2015

Afirmaţiile lui Dan Stoian sunt contrazise de directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM), Georgeta Barabaş: „Responsabilitatea găsirii unor soluţii pentru depozitarea gunoiului menajer aparţine atât primăriilor cât şi consiliului judeţean. Scrie destul de clar acest lucru în legea 211 din 2011. De fapt, consiliul judeţean trebuie să coordoneze primăriile în găsirea unei soluţii. Platforma temporară de lângă actuala rampă de gunoi a Devei este singura care are aprobările necesare. Cine vrea să amenajeze acum o asemenea platformă, în alte părţi ale judeţului, nu va reuşi să o facă până la 16 iulie, pentru că procedurile de evaluare, studiere şi emitere a avizelor necesare durează mai mult”. Georgeta Barabaş adaugă că, în cazul în care CJ Hunedoara şi primăriile din judeţ nu ajung rapid la un consens, există toate şansele ca primăriile să fie nevoite să ducă gunoiul menajer la depozite autorizate. Toate aceste depozite autorizate se află la sute de kilometri distanţă, în Sibiu, Gorj, Timiş şi Arad, fapt ce va provoca creşteri semnficative de costuri.Ovidiu Bălan : „CJ nu se implică”În aprilie, anul acesta, primarul municipiului Orăştie, Ovidiu Bălan, părea şi el liniştit cu soluţia convenită atunci doar verbal: deponeu temporar la Deva administrat de Salubritate S.A. Răsturnarea de situaţie îl face pe Bălan (PSD) să atace deschis conducerea CJ (formată din membri ai PNL): „Ce să facem? O să încercăm să ne facem şi noi o platformă temporară. De la Ministerul Mediului am înţeles că pentru asemenea situaţii excepţionale se pot obţine aprobări ceva mai rapid decât de obicei. Tot de la Ministerul Mediului mi s-a spus că problema asta putea fi rezolvată simplu de Consiliul Judeţean care ar fi putut amenaja o platformă temporară chiar lângă viitorul deponeu. Din păcate, actuala conducere a CJ Hunedoara nu se implică. Eu cred că pur şi simplu nu-i interesează problema asta urgentă a localităţilor din judeţ”.Viorel Arion: „Încă mai sper într-o soluţie rapidă”Primarul Hunedoarei, Viorel Arion, spune că mai are un dram de speranţă astfel încât costurile cu colectarea gunoiului din oraş să nu crească din cauză că maşinile vor trebui să parcurgă distanţe mult mai mari spre rampele care încă mai pot primi deşeuri menajere. „Eu încă mai sper într-o soluţie rapidă, găsită până pe 16 iulie. În cel mai rău caz, o să ducem gunoiul, o vreme, la Vulcan, unde am înţeles că mai este o rampă pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

03.06.2015

care se mai poate depozita. În această situaţie vor fi costuri suplimentare, dar încă nu am făcut calcule în acest sens”, adaugă Arion. Groapa de la Vulcan are însă şi ea termen de închidere 16 iulie 2016 şi deserveşte în principal oraşele din Valea Jiului. „Rampa de la Vulcan are proiectată o anumită capacitate, iar prioritate au acolo oraşele din Valea Jiului. Noi chiar astăzi (ieri - n.red.) am solicitat în scris administratorului de acolo să ne spună dacă mai poate primi deşeuri şi din alte oraşe şi în ce cantitate”, spune şefa APM Hunedoara. /Glasul Hunedoarei, HD, http://glasul-hd.ro/Din-16-iulie-judeţul-va-„exporta”-gunoi-pe-banii-noştri-Consiliul-Judeţean-este-acuzat-de-neimplicare-în-rezolvarea-problemei_12_24297.html

Ziua Parcului Lunca Mureşului va fi sărbătorită pe 20 iunieParcul Natural Lunca Mureşului se pregăteşte de aniversare. Anul acesta, ziua parcului va fi marcată pe data de 20 iunie, iar aniversarea a ajuns la cea de a V-a ediţie. Organizatorii lucrează la programul evenimentului şi spun că ediţia din acest an va fi axată pe competiţii de tot felul.Centrul de vizitare Ceala îi va aştepta pe arădeni şi nu numai cu o serie de posibilităţi de distracţie, pentru toate gusturile. Cei care vor să facă mişcare şi activităţi extreme vor avea de ales între: tree climbing – căţărat pe lăzi de bere, volei, tiroliană şi jocuri de energizare, ateliere de orientare turistică. De asemenea, nu vor lipsi concursurile de ciclism şi nici atelierele de olărit şi împletit nuiele. „Pentru ediţia din acest an ne-am hotărât să punem mai mult accent pe concursuri, în mai multe dintre activităţi. De ziua parcului vom organiza concursuri de tir cu arcul, orientare turistică şi airsoft, un joc sportiv îndrăgit“, Paul Hac, directorul Parcului Natural Lunca Mureşului. Nici de această dată nu putea lipsi muzica folk, care dă un plus de farmec evenimentului în aer liber. După recitalul din program, participanţii vor putea să-şi arate şi ei talentele muzicale. Nu în ultimul rând, în cadrul evenimentului vor putea fi cumpărate şi produse tradiţionale, de la o expoziţie cu vânzare. www.glsa.ro/AR, http://glsa.ro/arad/200008-ziua-parcului-lunca-muresului-va-fi-sarbatorita-pe-20-iunie.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

http://glsa.ro/arad/200008-ziua-parcului-lunca-muresului-va-fi-sarbatorita-pe-20-iunie.html

http://glsa.ro/arad/200008-ziua-parcului-lunca-muresului-va-fi-sarbatorita-pe-20-iunie.html

http://www.glsa.ro/AR

http://glasul-hd.ro/Din-16-iulie-jude%C5%A3ul-va-%E2%80%9Eexporta%5C



Documents

de pres/Revista presei/Revista... · Web viewPreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, că în urma acestui acord CJ Suceava a promovat, în