Delia Fiallo - Kassandra

8/20/2019 Delia Fiallo - Kassandra

http://slidepdf.com/reader/full/delia-fiallo-kassandra 1/400



DELIA FIALLO

KASSANDRA



Prolog

Toat povestea a început cu mul i ani în urm , când înă ţ ă or şelul Barquisimeto din nord-vestul Venezuelei a sosit un circă ambulant. Evenimentul nu constituia ceva ieşit din comun pentrulocuitorii aşez rii. Trupele de circari cutreierau toat Americaă ă Latin . enum rate trupe str b teau în lun! şi în lat Venezuela,ă ă ă ă "olumbia şi #e$icul, oprindu-se în unele locuri pentru scurt timp,dar poposind în altele câte un an sau c%iar mai mult. "ântau,dansau şi distrau lumea. "ând se observau primele semne deplictiseal , porneau din nou la drum, spre alte oraşe, spre al iă ţ oameni şi în alte state.

&n or şelul nostru ap rea câte un circ cel pu in o dat pe an.ă ă ţ ă

'eprezenta iile se repetau de atâtea ori încât locuitorii le ştiauţ aproape pe dina(ar .ă

)ar un circ cum era cel de acum, locuitorii urbei noastre numai v zuser niciodat . *i numele lui era neobişnuit+ ra iiă ă ă ţ atidrino. "ircul şi-a instalat cortul c%iar la mar!inea oraşului,

într-o poian în spatele c reia se întindea pân departe, spreă ă ă mun ii înal i şi p durea deas . oiana era plin de oameni.ţ ţ ă ă ă

osirea circului a însu(le it toat via a oraşului. oiana (or(oteaţ ă ţ

de oameni care ridicau cupola cortului mare pentru reprezenta ii.ţ )up aceea, al turi de el au ap rut corturile mai mici.ă ă ă

ân atunci, la Barquisimeto nu mai venise niciodat un circă ă cu o mena/erie atât de mare+ lei, ti!ri, mai mul i ele(an i, urşiţ ţ bruni şi albi cu puii lor, zebre, patru c mile cu dou cocoaşe,ă ă ponei, o !ira(a şi un can!ur cu puiul în buzunar. ici p s rile nuă ă erau mai pre/os+ soiuri din toate col urile lumii cu pena/ splendid,ţ papa!ali ! l !ioşi care rosteau din când în când, cât se poate deă ă

limpede, un cuvânt nu tocmai (rumos0"ea mai mare parte din artiştii circurilor ambulantevenezuelene-dar şi din întrea!a Americ Latin -erau i!ani. Via aă ă ţ ţ

în libertate, sc%imb rile (recvente şi c l toriile lun!i le aveau înă ă ă sân!e. r i!ani, niciun circ nu putea prezenta dansurileă ă ţ minunate din mane/ul luminat (eeric0

&n trupele ambulante, p rin ii transmiteau obli!atoriuă ţ cunoştin ele şi deprinderile propriilor copii. "opiii c l re ilor şi aiţ ă ă ţ

/on!lerilor dobândeau uneori o îndemânare nemaiîntâlnit până ă atunci şi îşi dep şeau pro(esorii. Acroba ii îi înv au pe copiii loră ţ ăţ tainele trupului omenesc şi cum poate (i acesta st pânit. "opiiiă se obişnuiau (oarte de timpuriu cu arena.



rintre aceşti copii de circari, cel mai perseverent era micul'andu, în vârst de opt ani. B iatul îşi studia şi îşi e$ersaă ă num rul zi şi noapte, pentru a dobândi o precizie des vârşit .ă ă ă oarta copilului era de/a cunoscut de pe atunci. e ştia c îl vaă ă moşteni pe tat l s u şi va deveni conduc torul între!ului tribă ă ă

i! nesc. Va (i re!e.ţ ă

La numai câteva zile dup instalarea corturilor, locuitorii dină Barquisimeto au observat c urbea lor îşi sc%imbase cu totulă

în( işarea. 1raşul parc prinsese via , se înviorase, pe str ziăţ ă ţă ă ap ruser c%ipuri noi, oameni care se mişcau !r bi i. lictisealaă ă ă ţ provincial disp ruse, înlocuit cu poveştile însu(le ite despreă ă ă ţ

întâmpl rile prin care trecuser cei de acolo, i!anii din trupaă ă ţ circului. eara, oamenii se adunau sub cupola principal aă circului ca s se des( teze admirând îndemânarea şi ştren! riileă ă ă minuna ilor aşi ai mane/ului.ţ

"el mai mult le atr !ea aten ia conduc torul trupei, un i!ană ţ ă ţ (rumos, cu p rul ne!ru ca pana corbului, cu tr s turi delicate,ă ă ă dar cu o privire poruncitoare, care se îndrepta cu nespusă dra!oste c tre acrobata 2uidia, cea care e$ecuta saltul mortal.ă &n aren , c%ipeşul i!an se trans(orma în îmblânzitor de lei.ă ţ

&l a/uta mama lui, )orinda, la (el de cura/oas ca şi el şi care,ă în timpul liber, le primea în cortul ei pe doamnele din oraş pentru

a le da în c r i sau a le !%ici viitorul în palm . ân şi leii seă ţ ă ă supuneau voin ei )orindei, mer!eau dup ea ca vr /i i.ţ ă ă ţ pectatorii din /urul arenei încremeneau când îmblânzitorul îşib !a capul în !ura imens a leului. &n clipele acelea se auzeaă ă numai r p itul tobei. )in (ericire, acest num r se înc%eiaă ă ă

întotdeauna cu bine. pectatorii r su(lau uşura i şi îl aplaudau peă ţ c%ipeşul circar.

"urioşii şi atoateştiutorii au a(lat curând c (ata îl p r sise peă ă ă

neaşteptate pe (rumosul i!an nomad pentru un b rbat care nuţ ă era din neamul i! nesc. #ai mult c%iar, dup cum şopteau ceiţ ă ă din tab ra i! neasc , acrobata ar urma s nasc spre s(ârşitulă ţ ă ă ă ă toamnei, dar se temea pentru via a ei, (iindc 1stebe,ţ ă )umnezeul i!anilor, îi pedepseşte pe cei ce-şi tr deaz neamul.ţ ă ă

rintr-un /oc al întâmpl rii, zvonurile despre cele ce seă întâmplau în oraş au a/uns şi în casa unuia dintre cei mai de vază oameni din tot inutul, in(luentul don Al(onso Aroc%a. )on Al(onsoţ

era un om bo!at care îşi a!onisise avu ia în mod cinstit. Era unţ b rbat înalt şi bine ( cut, în /ur de patruzeci de ani. urtaă ă oc%elari cu ram aurit , din spatele c rora se vedea privirea luiă ă ă calm şi p trunz toare. urta întotdeauna %aine din sto(eă ă ă



scumpe, de croial clasic , întotdeauna cu o batist distins înă ă ă ă buzunarul mic, iar când trebuia s -şi pun şi vest , o împodobeaă ă ă ne!reşit cu un lan scump de aur.ţ

rosperitatea acestui vec%i locuitor al aşez rii Barquisimeto seă vedea şi în casa lui, (rumoasa hacienda 3uinta #ila!ros. )on

Al(onso îi pusese acest nume în amintirea r posatei sale so ii, peă ţ

care o iubise nespus de mult. "l direa, zu!r vit în alb şi cuă ă ă acoperişul de i!l roşie, era aşezat într-un parc mare şi (rumos,ţ ă ă parte din moşia lui. Era o cas (oarte mare, cu eta/, cuă nenum rate camere. Aici locuiau mul i membri ai (amiliei şiă ţ nimeni nu se sim ea stân/enit, nici nu se plictisea.ţ

&n casa lui don Al(onso locuia mult lume+ dona 4erminia, ceaă de-a doua lui so ie, cu cei doi (ii ai ei din prima c s torie,ţ ă ă !emenii 5!nacio şi Luis )avid, care sem nau unul cu altul caă dou pic turi de ap . &n aripa cea mai (rumoas a casei se a(laă ă ă ă camera (iicei lui don Al(onso, Andreina. ata era nespus de(rumoas , dar moştenise, din p cate, constitu ia (izic şi soartaă ă ţ ă mamei sale. &nainte s împlineasc optsprezece ani, seă ă

îmboln vise de leucemie. Boala avansa în!ri/or tor, prevestindă ă zile !rele pentru (at şi pentru to i cei care o iubeau.ă ţ

)e ani de zile locuia în cas şi 2ema alazar, sora so ieiă ţ de(uncte a lui don Al(onso. *i ea (usese ne(ericit , în (elul ei.ă

Avusese o s n tate şubred , motiv pentru care nu reuşise s seă ă ă ă m rite. #oartea surorii ei îi d duse parc un nou imbold în via +ă ă ă ţă avea !ri/ de don Al(onso şi se în ele!e, de nepoata ei, Andreina.ă ţ "onducea !ospod ria şi suprave!%ea lucr rile de la %aciendaă ă #ila!ros. "ând ap ruse acolo o nou st pân , 2ema, sensibil şiă ă ă ă ă !in!aş , socotise c este de prisos şi se întorsese la p rin ii ei,ă ă ă ţ care mai tr iau pe atunci.ă

)on Al(onso suportase (oarte !reu moartea so iei sale, tr indţ ă

cu conştiin a (aptului c soarta îi rezervase şi alte necazuri şiţ ă surprize nepl cute. &i vizitau numai medicul casei şi partenerulă de şa% al lui don Al(onso, Ernesto 'an!el. *i a (ost cât se poatede (iresc ca Andreina s se îndr !osteasc de acest b rbat înă ă ă ă vârst de treizeci de ani. )on Al(onso îi d duse clar de în elesă ă ţ prietenului s u c îi va (i (oarte recunosc tor dac o va (aceă ă ă ă (ericit pe unica sa (iic .ă ă

1 c s torie, (ie ea c%iar şi !r bit , putea umple de (ericireă ă ă ă

ultimele zile ale vie ii Andreinei, s -i dea bucuria şi mul umireaţ ă ţ pe care soarta nemiloas i le smulsese pe nedrept.ăobilul Ernesto 'an!el a în eles ne(ericirea tat lui şi aţ ă

procedat aşa cum i-a dictat conştiin a. u i-a (ost !reu s (acţ ă ă



acest pas, întrucât nutrea şi el o anumit înclina ie c tre (at .ă ţ ă ă &ntr-o diminea însorit de duminic a condus-o în (a a altaruluiţă ă ă ţ pe (rumoasa şi ne(ericita lui pacient . &l mul umea !ândul că ţ ă bucuria ei va (i mai mare decât triste ea pricinuit de boalaţ ă crud şi nemiloas .ă ă

"ea de-a doua so ie a lui Al(onso avea cam treizeci de ani şiţ

mai era înc (ermec tor de (rumoas . "eea ce te impresiona maiă ă ă mult la ea erau oc%ii mari, ne!ri. "%ipul oval se termina cu ob rbie ascu it care îi d dea o în( işare de (emeie cu voină ţ ă ă ăţ ţă puternic şi (oarte (erm .ă ă

)ona 4erminia de "ontreras nu (usese nici ea prea r s( ată ăţ ă de soart . "rescuse într-o (amilie relativ s rac , în re!iunea deă ă ă nord a Venezuelei. iind al patrulea copil. )ar, spre deosebire desurorile ei, era (oarte (rumoas . )atorit acestei (rumuse iă ă ţ reuşise s câşti!e inima primului ei so , un avocat înst rit şiă ţ ă in(luent. )ar (ericirea nu a durat mult, numai vreo zece ani, şiso ul ei, tat l celor doi !emeni atât de reuşi i, murise într-unţ ă ţ accident de automobil e$act în ziua în care cei doi !emeni

împlineau cinci ani. )ona 4erminia (usese nevoit s se lupteă ă pentru (ericirea copiilor ei.

"ând nişte prieteni comuni i-au ( cut cunoştin cu donă ţă Al(onso, a în eles imediat c acest om bo!at nu avea nimicţ ă

împotriva unei c s torii cu o (emeie atât de (rumoas . orocul îiă ă ă surâdea din nou 4erminiei. 6âna ei cea bun din copil rie nu oă ă uitase de tot. La urma urmelor, îşi putea întemeia din nou unc min, îns se împiedica de (iica lui don Al(onso.ă ă

ata nu o pl cuse din prima zi. "urând dup c s toria ei cuă ă ă ă doctorul 'an!el, 4erminia a a(lat c (iica ei vitre! este pe caleă ă s sporeasc num rul membrilor (amiliei Aroc%a şi c sarcina şiă ă ă ă naşterea îi pot prime/dui via a.ţ

&n sinea ei, dona 4erminia nu ascundea (aptul c %ot rârea saă ă de a se c s tori cu acest b rbat bo!at (usese in(luen at în mareă ă ă ţ ă m sur şi de n de/dea c don Al(onso va r mâne curând ( ră ă ă ă ă ă ă moştenitori. 7n sin!ur lucru nu prev zuse 8 c Andreina, cea atâtă ă de !rav bolnav şi ( r nicio speran de vindecare, se va decideă ă ă ţă s (ac un copil. "opilul acesta care era pe cale s se nască ă ă ă

încurca toate planurile noii st pâne de la %acienda 3uintaă #ila!ros, al c rei nume încercase în zadar s -l sc%imbe. )onă ă

Al(onso %ot râse c va r mâne aşa pentru totdeauna. 4erminiaă ă ă avea o presim ire care îi şoptea c lucrurile s-ar putea aran/aţ ă dup voia ei. *i pân la toamn , când urma s se nasc copilul,ă ă ă ă ă mai era destul vreme. ân atunci avea s inventeze ea ceva,ă ă ă



mai mult ca si!ur c va inventa ceva0ă1amenii se obişnuiser atât de mult cu circul încât uneori seă

întrebau cum va ar ta via a lor dac trupa se va %ot rî într-oă ţ ă ă bun zi s plece în alt oraş, c%iar dac , deocamdat , nimic nuă ă ă ă prevestea acest lucru.

)ac nu ar (i e$istat circul, Barquisimeto ar (i c zut de mult înă ă

obişnuita-i lâncezeal provincial . &ntr-o sear , printre corturileă ă ă circarilor a izbucnit un vacarm neobişnuit şi, ceva mai târziu, untân r acrobat a ap rut în (a a %aciendei lui don Al(onso. i!anulă ă ţ Ţ b tea însp imântat în poart , c utându-l pe doctorul Ernesto.ă ă ă ă

9 )octore, desc%ide i, pentru )umnezeu: stri!a tân rul circar.ţ ă 1 (emeie e !ata s nasc : iica )orindei se simte r u: )octore,ă ă ă desc%ide i:ţ

oarta a vrut ca tocmai în aceeaşi sear s nasc şi (iica luiă ă ă don Al(onso.

La prima vedere, nu este nimic neobişnuit în coinciden aţ dintre cele dou întâmpl ri. *i aşa ar (i (ost dac aceast stranieă ă ă ă coinciden nu ar (i marcat începutul altei întâmpl ri, pe careţă ă nimeni nu ar (i putut s-o prevad în momentul acela. imeni, niciă c%iar dona 4erminia, care se !ândea la cele ce se petreceaudincolo de uşa camerei Andreinei.

9 1are va tr i aceast (iin ne(ericit dup ce va stoarce şiă ă ţă ă ă

ultima pic tur de vla! din trupul bolnav al mamei sale;ă ă ă Aceast întrebare o c%inuise luni de-a rândul pe dona 4erminiaă pe când şedea, ca acum, pe scaunul împletit de pe verand 0ă

op ile lun!i şi ( r somn al donei 4erminia începuser cuţ ă ă ă mult mai devreme. -ar putea spune c imediat dup c s toria eiă ă ă ă cu don Al(onso, c ci în elesese (oarte curând c nici aici nu oă ţ ă aşteapt (ericirea la care visase. u se poate spune c (useseă ă primit r u, ea şi (iii ei, dimpotriv 8 cel de-al doilea so al s uă ă ă ţ ă

( cuse totul ca s -şi e$prime respectul (a de ea. u, alta eraă ă ţă problema+ donei 4erminia nu-i pl cuse de el. o ul o copleşea cuă ţ daruri scumpe care o îmblânzeau pentru scurt timp, dar repulsia(a de so ul vârstnic ridica un zid tot mai înalt între ei cu (iecareţă ţ zi care trecea0

Lucrurile ar (i putut evolua şi alt(el dac nu ar (i (ost înc cevaă ă care o sup ra. amilia lui don Al(onso, mai e$act (iica luiă Andreina şi so ul acesteia Ernesto. Totul o enerva la perec%eaţ

asta de tineri, pân şi (aptul c se ineau de mân , bunaă ă ţ ă dispozi ie şi aten ia pe care le-o acorda don Al(onso. )ar ceea ceţ ţ o ( cea s turbeze de-a binelea era prezen a 2emei.ă ă ţ

)on Al(onso era atent cu ea, o respecta şi o iubea. "%iar dacă



lucrurile s-ar (i des( şurat întocmai dup planurile doneiă ă 4erminia, 2ema ar (i r mas cea mai important piedic atunciă ă ă când ar (i venit vremea s se împart moştenirea bo!atei (amiliiă ă Aroc%a. 5ar pe lân! avere, pe (rumoasa v duv o atr !ea şiă ă ă ă casa.

Aşadar, trebuia s înl ture din cale mai multe obstacole+ peă ă

(iica lui don Al(onso, Andreina, pe !inerele acestuia, Ernesto, pe2ema, pe nepotul lui don Al(onso0

Aceast (emeie ener!ic şi %ot rât dorea s rezolve toateă ă ă ă ă problemele, aliindu-se c%iar şi cu diavolul numai ca s realizezeă ceea ce-şi propusese. Avea nevoie doar de pu in vreme şi totulţ ă va ieşi aşa cum îşi doreşte ea.

)ona 4erminia elaborase un plan 8 s câşti!e de partea eiă slu/itorii de pe %acienda, s -i mituiasc sau s -i câşti!e altcumva,ă ă ă mi/loacele nu contau. L-a studiat cu !ri/ pe (iecare lucr tor înă ă parte, pân când aten ia i-a (ost atras de !r dinarul #atias, ună ţ ă ă om ursuz, sup rat pe toat lumea. 2r dinarul locuia într-o c suă ă ă ă ţă de la mar!inea parcului, împreun cu (iica sa 'osaura, care a/utaă la buc t rie. ata avea cam optsprezece ani şi se putea spune că ă ă e bine ( cut . eminitatea ei r zb tea prin îmbr c minte 8 aveaă ă ă ă ă ă pieptul robust, şoldurile în!uste şi p ru: ne!ru, str lucitor. ata şiă ă !r dinarul alc tuiau o perec%e stranie. u prea sem nau unul cuă ă ă

altul, nu vorbeau, se în ele!eau numai din priviri, rareoriţ sc%imbau câte un cuvânt.

)ar dona 4erminia observase cum i se aprind oc%ii!r dinarului când se vorbeşte despre bani. Atitudinea (a deă ţă bani dezv luie cel mai bine adev ratul c%ip al omului. #atias eraă ă slu! , un servitor, nu avea o voin proprie, ceea ce nu s-ar (iă ţă putut spune despre (iica lui. *i totuşi, e$ista o !rani sub ireţă ţ care îl desp r ea pe !r dinar de supunerea absolut . Tocmaiă ţ ă ă

aceast !rani dorea dona 4erminia s-o ştear! şi s şi-lă ţă ă ă subordoneze total pe !r dinar.ă&ntr-o zi, ascuns printre ramurile bo!ate ale unor palmieriă

tropicali pitici, dona 4erminia urm rise cum !r dinarul c%inuiseă ă vreme de o or întrea! un ne(ericit de arici. 1mul acela puteaă ă a/un!e (oarte uşor la limita sadismului, dar ca s treac dincoloă ă de ea avea nevoie de un spri/in (erm şi de îndrum ri atente, deă cineva care s ştie s -l conduc , într-un (el sau altul, #atiasă ă ă

putea s -i (ie de (oarte mare (olos0ăe de alt parte, avea nevoie şi de 1(elia, verişoara a/utoareiă de buc tar. entru c don Al(onso avea deplin încredere în ea,ă ă ă 1(elia era cea mai apropiat prieten şi con(ident a (iicei sale.ă ă ă



Andreina îşi petrecea cea mai mare parte a timpului în tov r şiaă ă acelei (ete vesele şi desc%ise. 1ricât de ciudat i s-ar (i p rută st pânei casei, aceast prietenie, în ciuda di(eren ei de ran!ă ă ţ dintre cele dou (ete, nu era nici (ra!il şi nici de scurt durat .ă ă ă ă *i-apoi, 4erminia nu putea conta pe a/utorul 1(eliei pentru că

(ata îi era devotat trup şi su(let prietenei sale, Andreina.ă

"a urmare, dona 4erminia s-a %ot rât s-o ademeneasc peă ă 'osaura, (iica lui #atias. A ( cut-o camerist şe(a. *i aşa, cuă ă toate c era inut la distan , 4erminia a(lase de la 'osauraă ţ ă ţă toate detaliile re(eritoare la boala ( r leac a (etei. Tot de laă ă servitoare a(lase despre crizele !rele ale Andreinei şi reuşise s -ăşi (ac o idee despre cum stau lucrurile.ă

&ntre timp, cu (iica !r dinarului ap ruse o problem care oă ă ă obli!ase pe dona 4erminia s (ie deosebit de precaut . iul ei,ă ă 5!nacio, se uita tot mai des şi cu mai mult pl cere la trupulă ă vân/os al 'osaurei, dar !ri/ulia mam se consola cu !ândul că ă este (oarte (iresc pentru un b iat a(lat la vârsta adolescen ei şiă ţ c interesul lui pentru slu/itoarea cea ispititoare este desi!ură ceva trec tor.ă

&ntr-o noapte ploioas s-a întâmplat apoi lucrul de care seă temea 4erminia cel mai mult. Andreina a n scut o (eti şi după ţă ă aceea, dup ce auzise primul scâncet, îşi d duse su(letul.ă ă

&n momentul acela, Ernesto era cuprins de bucurie pentrunaşterea (eti ei şi de triste e pentru pierderea tinerei sale so ii,ţ ţ ţ tulburat de clipa aceea m rea când apare pe lume o nou viaă ţă ă ţă şi în acelaşi timp dispare o alta.

&n marea sa durere, Ernesto se decide s plece la "aracas şiă de acolo la aris, ca s -şi termine studiile, încredin ându-şi (eti aă ţ ţ 1(eliei.

&n momentul în care îi anun a decizia sa lui don Al(onso, înţ

înc pere a intrat #atias.ă9 )omnule, v aşteapt nişte oameni de la circ.ă ă9 #i-e team c nu sunt în stare s a/ut pe nimeni.ă ă ă9 pun c naşte o (emeie.ăAuzind acestea, plec în !rab la circ, îns pentru (emeia careă ă ă

a n scut şi pentru (eti a ei a/un!e prea târziu.ă ţ)on Al(onso a r mas încremenit în imensul s u birou. arcă ă ă

nu-i vine s cread c a pierdut-o pe cea mai dra! (iin . )ină ă ă ă ţă

p cate, soarta nemiloas a %ot rât s nu-i în! duie ne(ericituluiă ă ă ă ă om s -şi /eleasc (iica în linişte. 1 zi mai târziu, poştaşul i-a adusă ă lui don Al(onso tra!ica veste+ so ul Andreinei, distinsul doctorţ Ernesto 'an!el, pierise într-o catastro( aviatic . Aceast nouă ă ă ă



lovitur l-a doborât pe s rmanul don Al(onso, punându-i su(letulă ă la !rea încercare. 1 dat cu înştiin area de la compania aviatică ţ ă venise şi ru! mintea ca cineva din partea (amiliei s mear! laă ă ă locul accidentului ca s identi(ice cadavrul.ă

)on Al(onso ( cuse câteva in/ec ii ca s se poat linişti şiă ţ ă ă

plecase apoi la "aracas pentru a-şi îndeplini cumplita îndatorire.&n toat aceast ne(ericire, (eti a nou-n scut a r masă ă ţ ă ă ă oarecum ne!li/at , ocupându-se de ea doar 1(elia, prietenaă Andreinei. )ar şi ea era obosit şi tulburat de tot ceea ce seă ă

întâmplase, aşa c nu-şi d dea prea bine seama de ceea ce seă ă petrecea în /urul ei.

in!urul (apt neobişnuit care s-a petrecut a (ost acela c , într-ăo noapte, dona 4erminia a trimis-o s se odi%neasc ,ă ă ar!umentând c (eti a trebuie s se obişnuiasc s doarmă ţ ă ă ă ă sin!ur . A doua zi de diminea ! sise în lea! n un prunc mort.ă ţă ă ă

&n diminea a zilei urm toare, circul ra ii andrino îşiţ ă ţ strânsese corturile în mare !rab şi, pe o ploaie toren ial ,ă ţ ă p r sise or şelul Barquisimeto. Trupa plecase ( r ceremoniileă ă ă ă ă obişnuite de r mas-bun, ( r muzic şi ( r (ocuri de arti(icii.ă ă ă ă ă ă

oiana de la mar!inea oraşului a r mas pustie. Triste ea şiă ţ sin!ur tatea care se ab tuse asupra ei se putea compara numaiă ă cu atmos(era din casa lui don Al(onso Aroc%a.



1

)in ziua în care circul ra ii andrino p r sise oraşulţ ă ă Barquisimeto trecuser optsprezece ani. Via de va!abond,ă ţă c l torii neîncetate, spectacole0 "ine ştie prin câte oraşeă ă trecuser , de câte ori îşi des( şuraser corturile şi se înclinaseră ă ă ă

în (a a publicului înainte ca directorul circului, don #arcelino, sţ ă %ot rasc s vin din nou în acel (rumos oraş.ă ă ă ă

&ntre timp se sc%imbaser multe, c%iar şi circul ca atare eraă altul. Acum se numea uares, probabil dup numele nouluiă proprietar. )ar o dat cu vec%ea denumire disp ruse şi tot ceeaă ă

ce p rea trainic şi veşnic în (elul de trai al circurilor nomade deă atunci.

&n primul rând se sc%imbase cortul cel mare pentrureprezenta ii. Era mult mai mare şi mai (rumos şi era montat peţ câ iva stâlpi masivi. Acum aveau şi depozite pentru recuzit ,ţ ă cabine de mac%ia/, iar scaunele pentru public (useser înlocuiteă cu (otolii con(ortabile.

"ea mai mare sc%imbare se produsese în sectorul mena/eriei.

Animalele erau transportate în camioane imense, în care înc peau mai multe cuşti. &ntr-un camion separat c l toreauă ă ă ele(antul, (emela şi puiul lor, alvador, n scut c%iar în anul acela.ă

c%imbarea de !enera ie în cadrul trupei se petrecuse (iresc,ţ ( r z!uduiri. "ei tineri luaser locul celor mai în vârst , ceea ceă ă ă ă asi!urase o continuitate în privin a pro!ramului, a numerelor,ţ per(ec ionate cu (iecare an ce trecea.ţ

Trupele de circari din America Latin tr iau ca o mare (amilieă ă

ai c rei membri munceau şi locuiau împreun pân la moarte.ă ă ă #ai mult c%iar, se c s toreau între ei ast(el nu p trundea nimeniă ă ă din a(ar în cercul lor. " s toriile erau %ot râte de p rin i. "%iară ă ă ă ă ţ imediat dup naştere, (etele erau promise unui tân r din trib,ă ă pentru c b rbatul trebuia s (ie puternic şi voinic ca s-oă ă ă prote/eze şi s-o apere. Totul trebuia s r mân în cadrul (amiliei.ă ă ă "ând se iscau certuri şi nu le puteau rezolva, se or!aniza o

/udecat i! neasc , ale c rei %ot râri nu puteau (i sc%imbateă ţ ă ă ă ă

decât de re!ele i!anilor. &n (amilia i! neasc , drepturileţ ţ ă ă conduc torului nu sunt puse la îndoial . To i se supun voin ei lui.ă ă ţ ţ Tocmai de aceea, re!ele trebuia s (ie cel mai vrednic dintre to i.ă ţ

Trupele de circari i!ani nu alc tuiau numai un !rup deţ ă







uşor ca o (elin , unduindu-şi va! trupul. Viitorul ei so ştia s -şiă ţ ă ascund aproape incredibil (or a, puterea (izic şi s vorbească ţ ă ă ă

întotdeauna pe un ton st pânit. 'andu ştia s -şi impun voin a,ă ă ă ţ şi nu întâmpl tor to i membrii tribului erau de acord s -iă ţ ă recunoasc dreptul de a (i şe(ul.ă

<assandra îl respecta ca şi to i ceilal i pe alesul ei, îl admiraţ ţ

pentru caracterul lui dârz şi pentru cura/ul lui. )ar dac era s (ieă ă (oarte sincer , (ata n-ar (i putut spune c simte ceva deosebită ă pentru acest b rbat voinic, aşa cum îşi înc%ipuia c trebuie s (ieă ă ă dra!ostea. ocotea îns c dra!ostea va veni cu timpul şi cuă ă r bdare. 'andu dovedise c are r bdare. u o atinsese niciodat ,ă ă ă ă nici m car cu un de!et, şi aşa vor r mâne lucrurile pân cândă ă ă vor mai trece câteva luni pline şi într-o noapte va p şi pesteă pra!ul casei lui pe ro i. )ar pân atunci mai este vreme, iarţ ă acum trebuie s se !r beasc . ra ii şi surorile ei îşi ocupau de/aă ă ă ţ locurile.

9 <assandra, iubita mea, întârziem: stri! bunica )orinda.ă"arnavalul începuse.#ai întâi s-au auzit trompetele, apoi a început s r p ie tobaă ă ă

mare, urmat de tobele mici, apoi de toat orc%estra. #uzican iiă ă ţ au început o melodie vesel me$ican . #a/oretele se puseser înă ă ă mişcare, învârteau rapid bastoanele şi îşi (luturau penele

costumelor.6vonul s-a r spândit repede prin oraş şi str zile au şi începută ă

s se umple. 1amenii ieşeau din case sau se aşezau la (erestre şiă în balcoane. &n momentul acela, #arcelino a dat semnalul pentruacroba i şi clovni. #ac%ia i şi da i cu vopsea alb pe (a ,ţ ţ ţ ă ţă

începur s se rosto!oleasc , s danseze, s (ac salturi. rintreă ă ă ă ă ă ei se mişcau dansatorii şi /on!lerii. La urm , sub conducereaă )orindei, veneau în ritm de dans şi i! ncile b trâne.ţ ă ă

unetele orc%estrei, stri! tele şi cuvintele cântecelor seă amestecau. &i înso eau urale şi aplauze şi vacarmul era aşa deţ mare c pân şi cei care nu a(laser înc de sosirea circului nu-lă ă ă ă mai puteau i!nora acum.

<assandra dansa. )ansa cu tot trupul, cu (iecare p rticic , cuă ă umerii, cu sânii robuşti şi (rumoşi. e sim ea în elementul eiţ dansul. &n (a a oc%ilor ei, totul se contopea într-o sin!urţ ă ima!ine+ o (loare uriaş plutea prin v zdu%. Vedea o mul ime deă ă ţ

c%ipuri, (e e prietenoase o întâmpinau de pretutindeni. ata seţ rotea întruna şi, în tot acest caleidoscop, privirea i se opri o clipă asupra unui b rbat. *edea în veranda unei case mari, albe.ă

-am mai v zut niciodat un c%ip de b rbat aşa de (rumos, îşiă ă ă



zise (ata+ puternic, alun!it, cu pome ii uşor proeminen i şi cuţ ţ nişte oc%i ne!ri care o atr !eau ca un ma!net, cu p rul ne!ru,ă ă ondulat c zându-i în valuri pe cea(a. &mbr cat ele!ant0ă ă

"um de reuşise s observe atât de repede toate aceste detalii,ă <assandra n-ar (i putut s spun . )e (apt, cât de mult îl privise;ă ă

iindc nu era nicio îndoial c privirile li se întâlniser . B rbatulă ă ă ă ă

îşi lipise apoi privirea de ea. <assandra avea impresia c nu seă mai desparte de ea, c îi urm reşte (iecare mişcare şi asta oă ă ( cea s danseze şi mai (rumos.ă ă

"onştient c tân rul nu o pierdea din oc%i, (ata r mase oă ă ă ă clip locului ( r s vrea, privindu-l pe str in> uitase de dans şiă ă ă ă ă provocase ast(el o mic încurc tur printre celelalte dansatoare.ă ă ă

9 <assandra, danseaz , iubita mea: )anseaz : stri! înă ă ă aceeaşi clip )orinda.ă

<assandra se întoarse şi o c ut cu privirea. Avu impresia că ă ă b trâna v zuse şi în elesese totul. )ar şi al i oc%i mai v zuseră ă ţ ţ ă ă acest sc%imb de priviri.

<assandra intr din nou în ritm, unduindu-şi trupul, şi seă al tur surorilor sale. e cânta acum o alt melodie. imic nuă ă ă mai era ca înainte, nimic0

Tân rul pe care îl observase (ata se numea Luis )avid. *iă (rumoasa cas pe veranda c reia şedea atunci când (usese atrasă ă

de muzic şi de ova ii era casa tat lui s u vitre!, b rbat de vază ţ ă ă ă ă al oraşului, don Al(onso Aroc%a.

"umplitul ura!an care se ab tuse asupra lui don Al(onso cuă optsprezece ani în urm îi zdrobise su(letul cu su(larea lui deă !%ea . 5nima bunului şi vrednicului om nu rezistase. La pu inţă ţ timp dup tra!icele întâmpl ri, don Al(onso ( cuse un in(arct, înă ă ă urma c ruia se re( cuse încet şi cu mare !reutate.ă ă

)up ne(ericirea care se ab tuse asupra casei sale, p rea că ă ă ă şi st pâna de la %acienda Aroc%a se sc%imbase. )ona 4erminiaă devenise ceva mai atent (a de so ul ei, îl în!ri/ise tot timpulă ţă ţ cât z cuse la pat, ( cuse tot posibilul ca s -i asi!ure liniştea, s -iă ă ă ă mai uşureze povara amintirilor.

umai (a de o sin!ur persoan din cas p strase donaţă ă ă ă ă 4erminia o atitudine neprietenoas , (a de cumnata lui donă ţă Al(onso, 2ema, care se întorsese aici dup moartea p rin ilor,ă ă ţ

(iindc r m sese ( r mi/loace de e$isten şi era nevoit să ă ă ă ă ţă ă ă locuiasc sub acelaşi acoperiş cu ei.ă"asa lui don Al(onso nu r m sese ( r tineret. "ei doi !emeniă ă ă ă

ai donei 4erminia a/unseser oameni în toat (irea. Luis )avidă ă



studiase oceano!ra(ia şi pleca adesea în e$pedi ii ştiin i(ice înţ ţ #area "araibelor. Luis )avid crescuse departe de (amilie, lainternat, apoi la universitatea din "aracas, dup care începuseă cercet rile. e întorcea numai pentru scurt timp, atât cât s -şiă ă vad mama, pe don Al(onso şi pe vec%iul s u prieten 4ector.ă ă

Evident, şi ca s se întâlneasc cu (ratele s u 5!nacio.ă ă ă

5!nacio moştenise spiritul practic al mamei sale şi tr ia peă spinarea !enerosului don Al(onso, nepunând mare pre pe şcoalţ ă şi pe înv tur .ăţă ă

)e când venise acas , Luis )avid se întâlnea cel mai adeseaă cu "%abela. Aşa o alintau cei ai casei pe 5sabela, (eti a pe care oţ ! siser în (a a uşii acum şaisprezece ani. ata era r s( ataă ă ţ ă ăţ (amiliei. "aracterul "%abelei îl nedumerea uneori. )ovedea preamult încredere în sine şi se purta urât cu cei ce aveau cele maiă mari merite pentru a (i (ost p strat în cas + !r dinarul #atias şiă ă ă ă servitoarea 'osaura.

"ând s-a auzit în oraş muzica şi larma provocat de circul careă tocmai sosise, Luis )avid ieşise pe teras , aşa cum ( cuser deă ă ă (apt toii ceilal i vecini. rivirea lui se oprise asupra (etelor careţ dansau. i! ncile (rumoase şi (ocoase îşi unduiau trupurile,Ţ ă desenau semicercuri ca nişte curcubeie cu şalurile lor, darprivirea lui se oprise în cele din urm asupra unei tinere care seă

deosebea (oarte mult de celelalte. u i se mai întâmplaseniciodat aşa ceva. Luis )avid îşi d duse seama c nu-şi poateă ă ă lua oc%ii de la ea. 5 se p ruse c (rumoasa dansatoare îl privea laă ă (el de (i$ şi de tulburat . au, cel pu in, aşa şi-ar (i dorit el. *i-ă ţapoi, (ata nu sem na deloc a i!anc . Avea diadem de i!anc ,ă ţ ă ă ţ ă br ri pe bra e, dar (a a ei era alb , cu tr s turi re!ulate şiăţă ţ ţ ă ă ă per(ect neted .ă

"onvoiul trecuse mai departe şi Luis )avid o pierduse din

privire pe (rumoasa dansatoare. "âte asemenea întâlniri nu sepetrec în via :ţă)ar ce-ar (i s se duc la reprezenta ia circului, îşi spuseseă ă ţ

tân rul. Ar putea s -l invite şi pe 4ector, s zicem, sau s-o iaă ă ă acolo pe "%abela. ata se d oricum în vânt dup distrac ii. Ba ară ă ţ putea c%iar s înc%irieze o lo/ pentru toat (amilia.ă ă ă

Totul ar (i (ost cât se poate de (iresc şi de cuviincios şi numaiel ar şti adev ratul motiv0ă



2

osirea circului n-a trecut neobservat în nicio cas din miculă ă or şel. Vestea a a/uns şi în c su a de la mar!inea oraşului undeă ă ţ locuia sp l toreas 1(elia împreun cu (eti a ei bolnav , Liliaă ă ă ă ţ ă 'osa. La începutul întâmpl rii noastre, 1(elia slu/ea, împreun cuă ă m tuşa ei, în casa lui don Al(onso Aroc%a. e atunci era o (ată ă tân r şi (rumoas , prietena şi con(identa (iicei lui don Al(onso,ă ă ă Andreina.

&şi petreceau toat ziua împreun , cutreierând prină ă împre/urimi şi împ rt şindu-şi una alteia secretele. 1(elia (useseă ă prima care a(lase c Andreina este îndr !ostit de tân rul şiă ă ă ă

c%ipeşul medic Ernesto 'an!el. Tot 1(eliei îi împ rt şiseă ă Andreina necazurile în le! tur cu mama ei vitre! , 4erminia,ă ă ă care îşi consacra toat vremea iubitului ei 5!nacito.ă

Trecuser aproape optsprezece ani de când Andreina şi copilulă ei nu mai erau. *i nici doctorul 'an!el.

1(elia îşi amintea adesea cum inea în bra e copilaşulţ ţ Andreinei şi cum îi (redona uşurel+ ?ani, nani, puiul mamei0)ormi, în!eraşule. )ac te-ar putea vedea m icu a ta cum îi maiă ă ţ

semeni0@ )e ce n-o l sase dona 4erminia s doarm lân!ă ă ă ă lea! nul copilului în noaptea aceea0ă Toat aceast ne(ericit încâlceal de evenimente seă ă ă ă

produsese, !ândea ea, numai pentru ca cei care se iubeau s seă întâlneasc acolo sus, în ceruri0ă

*i cine ştie dac cei care îi erau atât de dra!i nu erau maiă (erici i acolo, pe lumea cealalt ; # car dac ar putea spune cţ ă ă ă ă ea, care r m sese aici, pe lumea asta, reuşise ceva în via .ă ă ţă

La început i se p ruse c soarta îi (usese (avorabil .ă ă ăEra prieten cu o (at (rumoas şi de (amilie bun , muncea într-oă ă ă ă cas bo!at , dup care sosise şi clipa cea mai minunat din via aă ă ă ă ţ ei. e îndr !ostise de 'oberto Alonso, primul n scut dintr-oă ă (amilie modest , dar cu renume bun. #ama lui 'oberto, Elviraă #andez, r m sese v duv de timpuriu şi îşi dedicase toateă ă ă ă (or ele creşterii şi educ rii lui 'oberto şi (ratelui s u mai mic,ţ ă ă #anrique. 'oberto era în stare s munceasc şi noaptea ca să ă ă

câşti!e bani pentru înv tur . Visul lui de a se duce laăţă ă universitatea din "aracas şi de a se ridica deasupra mediului s uă îi pl cuse 1(eliei. ata dorea s -l a/ute, punând şi ea baniă ă deoparte pentru ca el s poat mer!e s studieze.ă ă ă



e c s toriser înainte ca el s plece la "aracas. 1(elia era câtă ă ă ă se poate de (ericit . #er!ea pe str zi ca în vis şi pentru că ă ă sim ea nevoia s împ rt şeasc cuiva aceast (ericire se duseseţ ă ă ă ă ă la cimitir. Acolo, pe mar!inea mormântului dra!ei sale Andreina,st tuse şi îi povestise totul, toat (ericirea ei.ă ă

)up plecarea lui 'oberto, 1(elia constatase c eraă ă

îns rcinat . &i scrisese o scrisoare delicat , mişc toare şi îiă ă ă ă promisese c o s -l aştepte r bd toare. La început îşi scriseseră ă ă ă ă cuvinte pline de tandre e şi de dra!oste, dar, cu timpul, scrisorileţ lui 'oberto începuser s se r reasc . Apoi 'oberto plecase să ă ă ă ă (ac un sta!iu la un spital din sudul Venezuelei şi îi pierduseă urma.

1dat , când Lilia 'osa era bolnav , 1(elia îşi permisese s -lă ă ă roa!e pe don Al(onso s -l caute pe 'oberto cu ocazia uneia dină c l toriile lui prin capital , unde se mutase şi Elvira cu cei doi (iiă ă ă ai s i. t pânul se întorsese şi îi spusese cam stân/enit c so ul eiă ă ă ţ

îşi sc%imbase adresa şi nu reuşise s -l ! seasc . 1(tase, apoi oă ă ă s( tuise p rinteşte+ă ă

9 7it -l pe omul sta, 1(elia: Am s te a/ut eu s - i creştiă ă ă ă ţ (eti a.ţ

r a/utorul bunului don Al(onso, 1(elia abia dac ar (i reuşită ă ă s-o scoat la cap t. &ntre timp, (eti a se îmboln vise tot mai !ravă ă ţ ă

şi în cele din urm r m sese paralizat o (at (rumoas , brunet ,ă ă ă ă ă ă ă condamnat la scaunul cu rotile. "u anii, durerea pricinuit deă ă purtarea lui 'oberto se mai alinase. "%iar şi aşa, îşi spunea ea însinea ei, trebuie s -i (iu recunosc toare, c ci ( r el nu aş (i avut-ă ă ă ă ăo pe Lilia 'osa. "e ar (i însemnat via a mea ( r iubita, darţ ă ă ne(ericita mea (iic ;ă

aptul c 'oberto nu ceruse divor ul, ci disp ruse doar dină ţ ă via a ei îi d dea speran a c poate, într-o bun zi, se va întoarce.ţ ă ţ ă ă

1 presim ire tainic îi spunea c so ul ei va ap rea într-o zi, deţ ă ă ţ ă ast dat ca medic cu renume. oate c atunci va putea c%iar s-oă ă ă a/ute şi pe (iica lor. 1(elia era (erm convins c va veniă ă momentul când Lilia 'osa va putea mer!e:

9 #am , mam , circul: A venit un circ în oraş: e$clam veselă ă ă ă (ata care şedea pe mar!inea (erestrei.

1(elia se şterse repede la oc%i şi se !r bi s intre în camer .ă ă ă entru nimic în lume Lilia 'osa nu trebuia s vad c mama eiă ă ă

plân!e.9 #am , ele(an i, clovni, uite, mam , uite şi un ti!ru.ă ţ ă9 1, da, spuse 1(elia. emeia aceea e aşa de (rumoas : *i ceă

veşminte str lucitoare au: 5ar a venit circul: *i de atâta timp n-aă



mai (ost pe la noi:9 #uzica e (oarte (rumoas . #am , uite şi un clovn. Vezi,ă ă

împarte baloane colorate:9 Vrei s -l c%em m, poate c î i d şi ie unul;ă ă ă ţ ă ţLilia 'osa l s oc%ii în /os.ă ă

9 Tu ai (ost vreodat la circ, mam ;ă ă

9 )a, când au venit prima oar la noi. Am (ost împreun cuă ă Andreina şi o i!anc ne-a !%icit în palm .ţ ă ă

9 7ite, sunt c%iar în (a a casei noastre: 5a te uit ce (ac:ţ ă9 Andreina şi cu mine eram mereu împreun , râdeam şi neă

bucuram de orice. )up aceea ea s-a îmboln vit0 i-am povestită ă Ţ de atâtea ori.

9 )a, mam , e aşa de trist0ă9 )a, şi dup aceea m-am m ritat şi te-ai n scut tu. Ai vreaă ă ă

s mer!i şi tu la circ;ă9 u, şopti (ata încet.9 ici ea nu putea şi îşi dorea atât de mult: "ând ne-am dus

prima dat la i!anc , şi-a pierdut cunoştin a şi apoi a trebuit să ţ ă ţ ă stea în pat. Aştepta un copil şi0 trebuia s avem !ri/ de copil.ă ă

9 #edalionul acela de deasupra patului meu a (ost al ei;9 )a. )on Al(onso mi l-a dat ca amintire. 7neori m-am dus cu

(lori la mormântul copilei. )ac ar (i tr it, acum ar (i avută ă

optsprezece ani.9 7ite, mam , înc un ele(ant. Vezi ce (rumos dansează ă ă

i!anca aia;ţ

9 La circ;: e$clam 4erminia ca r spuns la propunerea luiă ă Luis )avid de a mer!e cu to ii la circ.ţ

9 )a, mam : r spunse Luis )avid. Artiştii au or!anizat oă ă parad splendid . Au o mul ime de animale, muzican i, clovni. *iă ă ţ ţ

o dansatoare, o i!anc (antastic .ţ ă ă9 )umnezeule mare: înseamn c sunt şi i!ani în oraşulă ă ţ sta:ă

9 Bineîn eles, mam . "e (el de circ ar (i la ( r i!ani; umaiţ ă ă ă ă ţ c i!anca asta e mai deosebit . -am mai v zut pân acumă ţ ă ă ă i! nci cu tenul alb şi am impresia c are şi oc%i albaştri: Amţ ă ă

putea înc%iria o lo/ pentru toat (amilia la primul spectacol.ă ă9 Luis )avid, ce tot vorbeşti, pentru )umnezeu:; e$clamă

însp imântat dona 4erminia. lu m o lo/ pentru un spectacolă ă ă ă ă atât de ordinar: oi, (amilia Aroc%a:9 *i de ce nu, dra! 4erminia, se amestec cu vocea luiă ă

domoal don Al(onso. Luis )avid a avut o idee (oarte bun .ă ă



9 u numai c nu este bun , Al(onso, dar este de-a dreptulă ă în!rozitoare:

)ona 4erminia l s ca(eaua neterminat , se ridic şi începu să ă ă ă ă se plimbe prin cas .ă

9 &n ele! s se duc omul la cinema, la teatru, s vad unţ ă ă ă ă

spectacol ca lumea, s asculte un actor de renume0 dar la circ,ă

printre i!anii ia /e!oşi0 u, nu, Luis )avid, nu m mai enervaţ ă ă cu prostia asta: )ac vrei s te în/oseşti în (a a !loatelor, n-aiă ă ţ decât s te duci sin!ur:ă

La circ domnea o atmos(er de activitate (ebril . #uncitoriiă ă ( ceau pre! tirile de ri!oare de dinaintea unui spectacol, (i$auă ă (rân!%iile, aşezau re(lectoarele, artiştii e$ersau prin toatecol urile, vânz torii îşi aşezau tarabele cu bomboane, în!%e atţ ă ţ ă şi alte bun t i. e aşteptau la un public numeros, pentru că ăţ ă tocmai atunci se or!anizase în oraş şi un iarmaroc în scop debine(acere.

<assandrei îi pl cea (oarte mult atmos(era încins careă ă domnea întotdeauna înainte de spectacol şi, deşi era obosit , seă %ot rî s se plimbe prin tab ra de corturi a circului şi s -l vad peă ă ă ă ă pre(eratul ei, micul alvador. coase din buzunar câtevabuc ele de za% r şi sc rpin animalul deasupra trompei.ăţ ă ă ă

9 "e mai (aci, prietene; Ai (ost cuminte ast zi;ăuiul de ele(ant îşi (rec uşurel trompa de um rul (etei,ă ă

e$primându-şi ast(el a(ec iunea. Buc elele de za% r disp rur înţ ăţ ă ă ă aceeaşi clip din palma <assandrei.ă

ata nu observase c unul din clovni, Tomas, se apropiase deă ea. &n aren , to i îi spuneau icolasin. El şi directorul circului, donă ţ #arcelino 8 icolason 8, nu erau i!ani, deşi amândoi aveauţ pielea înc%is .ă

#arcelino sim ea c îmb trâneşte şi se întreba cât timp vaţ ă ă mai (i în stare s -i (ac pe spectatori s râd . &şi amintea cumă ă ă ă odat , pe când era înc un copil, îmbr case pe ascuns pantaloniiă ă ă albi ai tat lui s u, sacoul lun!, roşu, şi îşi pusese /obenul. 5eşiseă ă pe scen şi un (ascicul de lumin îi inundase (a a. 7n copilă ă ţ stri!ase cât putea de tare+ ?A venit circul:@. &n urec%i i-au r sunată aplauzele şi i s-a p rut c acoperişul cortului este cerulă ă speran ei. Tomas îi spusese atunci c nu e nimic mai (rumosţ ă

decât s (aci un copil s râd . )ar cel mai mult îl în!ri/ora peă ă ă tân rul clovn num rul cu cu itele. e temea pentru <assandra.ă ă ţ9 Alei-%ap: se auzi vocea lui Tomas, care des( cu lar! bra eleă ţ

%ainei cu mâneci lar!i, de clovn, dintr-un material cu p trateă



mari roşii şi albe.9 aia urât : îl z d rî <assandra.ţă ă ă ă9 i!anc (rumoas : replic el şi o atinse pe obraz cu nasulŢ ă ă ă

lui roşu de carton care mirosea a vopsea proasp t .ă ă9 ii atent, m murd reşti:ă ă

9 Aş putea s ştiu de ce nu te-ai îmbr cat;ă ă

9 # distrez şi eu, Tomas0 "ând începe spectacolul, %azul şiă râsul nu sunt adev rate:ă

9 Ai dreptate. 4ai s st m /os, îi propuse clovnul sco ând dină ă ţ rulota lui dou scaune pliante cu (undul de pânz . Ba mai multă ă c%iar, uneori î i vine s plân!i în su(letul t u, dar trebuie s râzi,ţ ă ă ă s -i (aci şi pe al ii s râd .ă ţ ă ă

<assandra privi cu aten ie c%ipul mân/it cu vopsea alb alţ ă prietenului ei.

9 )e ce eşti trist, paia ; 4ai, spune-mi:ţă9 Triste ea e în (irea noastr , <assandra, o(t Tomas. *tii tuţ ă ă

pe cineva care este cu adev rat (ericit;ă9 i, s zicem c eu aş (i aceea, râse (ata. Eu sunt (ericit .ă ă ă ă9 Tu;: e$clam clovnul. Tu, care tremuri în (a a cu itelor peă ţ ţ

care le mânuieşte omul care este îndr !ostit nebuneşte de tine;:ă9 u tremur, ridic din umeri <assandra. Am încredere înă

mâinile lui 'andu şi în îndemânarea lui. *tiu si!ur c n-o s deaă ă

!reş niciodat .ă9 )a, dar într-o zi s-ar putea ca mâna lui s tremure deă

dra!oste şi de disperare pentru c tu nu-l iubeşti: replic Tomas.ă ă9 u ştiu ce înseamn dra!ostea, prietene: u ştiu ce esteă

asta. "um pot s - i spun dac -l iubesc sau nu; îmi dau seamaă ţ ă doar de (aptul c , înc de când eram mic , i-am (ost promis lui.ă ă ă ă Atâta ştiu.

9 )ar asta nu e dra!oste: s ri Tomas de pe scaun. "red c elă ă

nu te iubeşte aşa cum trebuie. "ând un om iubeşte o (emeie, nuse poart cu ea ca şi cum ar (i un obiect ce-i apar ine.ă ţ9 Tu nu eşti i!an. La noi oamenii aşa iubesc.ţ9 oarte bine, dar sunt si!ur c nu-l iubeşti pe 'andu. )e ceă

nu-i spui adev rul )orindei; 'upe lo!odna pân nu e prea târziu.ă ă9 iciodat n-am s (ac aşa ceva, protest (ata.ă ă ă9 Le dai voie s te obli!e s te m ri i cu el;ă ă ă ţ9 imeni nu m obli! , Tomas. Tu nu în ele!i. Asta e soartaă ă ţ

mea.9 u trebuie s în ele!i lucrurile în (elul sta. Trebuie s teă ţ ă ă lup i. Ai şi tu sentimentele tale.ţ

9 Bine. Atunci spune-mi tu ce este dra!ostea:



9 i0 începu tân rul.ă ă9 pune-mi mai bine, îl întrerupse (ata, de cine eşti

îndr !ostit, icolasin;ă Tân rul începu s se bâlbâie, dându-şi seama c nu are cura/ulă ă ă

s recunoasc (a de (at ceea ce simte. 1are ar avea mai multă ă ţă ă

cura/ dac şi-ar scoate costumul de clovn; se întreb el.ă ă

ata se ridic repede în picioare, sc%i ând un zâmbet.ă ţ9 1, acum o s înceap spectacolul, iar eu nu m-am îmbr cată ă ă

înc 0 &ndep rtându-se, se !ândi c nu-l poate l sa pe tân r aşaă ă ă ă ă de trist şi ad u! + Arunc masca trist , paia : 'âzi, râzi: începeă ă ă ă ţă num rul t u: 1 s mai st m de vorb alt dat 0ă ă ă ă ă ă ă

"ând intr în rulot , observ c atmos(era era înc rcat ,ă ă ă ă ă ă prevestitoare de (urtun . Bunica )orina o lu la rost+ă ă

9 7nde umbli, (eti o; stri! b trâna i!anc . Ai întârziat.ţ ă ă ţ ă arada s-a terminat de mult. u cumva eşti obosit ;ă

9 u in, bunico. Am dansat mult ast zi pe str zi, r spunseţ ă ă ă <assandra şi o mân!âie pe obraz pe b trân .ă ă

9 # car ai dansat pe s turate, (rumoasa mamei;ă ă9 1%o, şi-nc cum0ă9 *i ai strâns mul i bani;ţ9 l cut este zorn itul metalului, bunico, dar sunt şi alteă ă

sunete mai pl cute, zâmbi <assandra.ă

9 "are anume, porumbi a mea;ţ9 spunem vioara, cântecul p s rilor, susurul apei râuluiă ă ă

şi0 s rut rile.ă ă9 A: ( cu b trâna i!anc . "e tot spui, porumbi o; u cumvaă ă ţ ă ţ

te-a s rutat cineva din întâmplare;ă9 Bunico, ştii c niciun b rbat nu m-a atins cu buzele, dară ă

sunt si!ur c mul i doresc acest lucru îl v d în oc%ii lor.ă ă ţ ă9 Asta pentru c eşti (rumoas , (eti o, şi cu dansul t u (aci să ă ţ ă ă

le (iarb sân!ele în vene. Ast zi cred c ai dansat ceva mai multă ă ă în (a a unei case bo!ate, nu-i aşa;ţ<assandra zâmbi. imic nu sc pa privirii a!ere a bunicii sale.ă9 5-am ( cut cu oc%iul unui b rbat0 poate pentru c avea ună ă ă

c%ip (rumos. *i el mi-a zâmbit, dar numai o dat . oate c nu-iă ă plac i! ncile. rea un domn mare:ţ ă ă

9 Ai !ri/ cu oc%eadele astea, porumbi o: *tii c /ocul staă ţ ă ă poate (i periculos pentru tine:

<assandra o(t .ă9 Am !ri/ , bunico. pune-mi cum ar t în costumul sta;ă ă ă9 #inunat, ca întotdeauna, r spunse )orinda. Aş spune c înă ă

seara asta eşti mai (rumoas ca oricând.ă



9 o i s -mi spui de ce;ţ ă9 u ştiu. rumuse ea, r utatea şi alte câteva lucruri nu seţ ă

pot e$plica.9 "um ar (i dra!ostea, nu-i aşa;9 )ar ce-i cu tine, porumbi o; Tot timpul vorbeşti despreţ

dra!oste, se mir b trâna.ă ă

9 "u mine nu e nimic: Vorbesc despre asta pentru c Tomas aă încercat ceva mai devreme s -mi e$plice ce este dra!ostea.ă

9 "e cau i cu oameni care nu sunt de rasa ta;ţ9 u e nimic r u în asta, bunico. 1amenii ştia m iubesc.ă ă ă

"lovnul e prietenul meu.)e ast dat , )orinda se sup r de-a binelea. e încrunt şiă ă ă ă ă

oc%ii îi aruncar (ul!ere+ă9 *i c%iar dac ar (i aşa, ripost ea. nu ui i c tu eştiă ă ă ţ ă

i!anc . *i i!anca trebuie s tr iasc numai printre ai s i: uţ ă ţ ă ă ă ă are voie s -şi p r seasc tribul: "ine p r seşte tribul esteă ă ă ă ă ă blestemat şi are parte de o soart rea0ă

9 Vorbeşti despre mama mea, nu-i aşa; întreb (ata înă şoapt .ă

9 *tii toat povestea. -aş vrea s se mai repete0 *i-acumaă ă du-te, pentru c dintr-o clip într-alta vine rândul num rului cuă ă ă cu itele. orocul s te aib în paz 0ţ ă ă ă

ân în momentul acela, soarta inuse seama de ru! ciunileă ţ ă b trânei )orinda. <assandra st tuse lipit de scândura în care seă ă ă

în(i!eau cu itele înc de pe vremea când era o copili , dar acumţ ă ţă sim ea pentru prima oar c -i e (ric . Avea impresia c su(letul oţ ă ă ă ă s -i zboare, dar trupul, trupul o s -i r mân pe veci intuit acolo.ă ă ă ă ţ )ar când totul se termin , 'andu îi zâmbi+ă

9 #ul umesc, prin es . Ai (ost minunat :ţ ţ ă ă1are puterea lui de convin!ere o liniştise sau se l saseă

cucerit de vorbele (rumoase; <assandra nu-şi putea e$plica, dară din ziua aceea îndep rtat , de la prima încercare. şi pân ast ziă ă ă ă se urcase pe podium ( r urm de team .ă ă ă ă

'andu se pre! tea s ias în aren când se apropie =aritza,ă ă ă ă (rumoasa i!anc care îi era asistent .ţ ă ă

9 Vrei s - i in cu itele; întreb ea. &ntotdeauna e$erseziă ţ ţ ţ ă înainte de spectacol;

9 E$act, r spunse rece 'andu.ă

9 Via a <assandrei este în mâinile tale. )ac !reşeşti inta0ţ ă ţ9 2%inion09 7nde ai putea nimeri; clipi din oc%i tân ra i!anc .ă ţ ă9 ine- i !ura, (emeie: se r sti 'andu.Ţ ţ ă



9 )irect în inim ; întreb cu r utate =aritza.ă ă ă9 ) cu itele şi pleac de-aici: spuse 'andu, ale c rui cuvinteă ţ ă ă

erau un ordin pentru (ata care nu ascundea cât era de îndr !ostit de arunc torul de cu ite.ă ă ă ţ

39 )oamnelor şi domnilor, spectacolul începe: entru

delectarea şi încântarea dumneavoastr , artiştii circului uaresă se prezint în aceast sear în aren : Aplauze, v ro!:ă ă ă ă ă

Luis )avid s-a e$ecutat imediat. *edea (oarte aproape, înrândul al doilea, şi se întreba de unde îi venise brusc acestinteres pentru circ.

&n aren ap ruse un ventriloc, un b rbat care vorbea dină ă ă

stomac. )ucea de c p stru un ponei mic, pe care şedea c lare oă ă ă p puş cara!%ioas , îmbr cat cu sacou şi pantaloni.ă ă ă ă ă

9 *i-acum vi-l prezent m pe don imon şi pe minunata luiă p puş Tilico.ă ă

9 Bun : desc%ise !ura p puşa.ă ă9 Tilico, noi doi am venit împreun , aşa c nu are rost s mă ă ă ă

salu i pe mine. Trebuie s salu i publicul.ţ ă ţ9 Bun : )e ast dat p puşa se înclin spre public.ă ă ă ă ă

9 u, nu, nu, aşa nu se poate, Tilico: u aşa: "red c trebuieă s te înv bunele maniere, nu e (rumos s salu i publicul doară ăţ ă ţ aşa, cu ?bun @:ă

9 )ar ce trebuie s (ac;ă9 1 s repe i ceea ce- i spun eu, ne-am în eles;ă ţ ţ ţ9 Bine.9 timat public09 timat public, repet p puşa.ă ă

9 &n seara aceasta suntem în (a a dumneavoastr 0ţ ă9 &n seara aceasta suntem în (a a dumneavoastr 0ţ ă9 )on imon şi cu mine.. -.9 )on imon şi cu mine09 "a s or!aniz m un spectacol0ă ă9 "a s or!aniz m un spectacol, continu s repete p puşaă ă ă ă ă

Tilico.9 A%, Tilico, Tilico, d du din cap don imon. u e bine aşa.ă

"um ne-am în eles;ţ9 )on imon0 îl întrerupse p puşa.ă9 )a, ce e, spune:9 Aş vrea s ştiu ceva.ă



9 "e anume, m ro!;ă9 )e ce spune i întotdeauna mai întâi numeleţ

dumneavoastr ;ă9 "um adic numele meu;ă9 )a, întotdeauna spune i don imon şi0ţ

9 oate pentru c eu sunt patronul t u şi te şi înv să ă ăţ ă

vorbeşti.9 )ar eu nu vreau s (ie aşa.ă9 )ar cum ai vrea s (ie, m ro!;ă ă9 7ite cum+ *i acum vi-l prezint pe marele Tilico şi0 pe don

imon.9 tai o clip . Aşteapt , aşa nu se poate. Aici eu poruncesc,ă ă

eu te înv pe tine s vorbeşti, nu;ăţ ă9 Aşa nu mai vreau.9 "um adic nu mai vrei, Tilico; Trebuie s îndeplineştiă ă

ordinele mele:9 )a, dar aşa nu se poate.9 )e ce nu se poate; Eu te înv s vorbeşti, asta i-eăţ ă ţ

limpede;9 )a, aşa e, m înv a i s vorbesc, dar banii îi strân!e iă ăţ ţ ă ţ

dumneavoastr .ăublicul, mai ales copiii, izbucni în râs.

Luis )avid se uit la ceas. Trecuse aproape o or şi curând vaă ă trebui s plece de la spectacol.ă

9 )oamnelor şi domnilor, se auzi vocea directorului din culise,vestitul circ al (ra ilor uares are pl cerea s v prezinte acumţ ă ă ă num rul s u cel mai senza ional pe 'andu şi cu itele sale0ă ă ţ ţ rezentatorul ( cu o pauz , apoi continu +0 şi pe <assandra, ceaă ă ă mai (rumoas i!anc din lume:ă ţ ă

&n arena luminat în roşu ap ru un i!an cu p rul le!at cu oă ă ţ ă

basma ar!intie. &n urec%i îi str luceau cercei mici de metal. elulă în care se mişca su!era putere şi si!uran de sine. Luis )avidţă nu putea aprecia dac aceasta se datora conştientiz rii (aptuluiă ă c num rul cu cu itele era deosebit de periculos sau unei (or eă ă ţ ţ necunoscute lui. i!anul se înclin mândru, aplecând numaiŢ ă (oarte pu in capul, şi îşi conduse colaboratoarea spre podiumulţ de lemn.

)eci aceasta era cea mai (rumoas i!anc 0ă ţ ă

Luis )avid nu-şi putea lua oc%ii de la (at . Tricoul ne!ru mulată strâns pe corp îi scotea în eviden toat (rumuse ea trupuluiţă ă ţ per(ect+ coapsele rotun/ite, pieptul mic şi (erm. *i c%ipul acela(rumos, cu oc%i albaştri şi buze pline0



iciun muşc%i nu se clintea pe trupul (etei. rivea liniştit şiă oarecum înciudat spre locul de unde trebuia s vin în zboră ă ă primul cu it. i!anul era şi el (oarte calm. Atunci şuier primaţ Ţ ă lam ascu it .ă ţ ă

?1are este şi el aici, a venit la spectacol;@ se întreba (ata.

?1are se uita la ea din întuneric; e temea pentru via a ei;@ Ar (iţ

vrut s întoarc pu in capul şi s se uite în sal , în spa iul uriaş ală ă ţ ă ă ţ cortului mare.

&n realitate, o tulbura şuierul ascu it al cu itelor şi z!omotulţ ţ în(undat cu care se în(i!eau în scândura din spatele ei. La naiba,'andu era cât pe-aci s-o atin! : 5-a retezat o şuvi de p r. "umă ţă ă a putut 'andu s (ac o asemenea !reşeal , el cu mâna lui atâtă ă ă de si!ur ;ă

"u acelaşi z!omot în(undat se în(ipser în scândur şi ultimeleă ă cu ite din mâna lui 'andu, conturând silueta (etei.ţ

1amenii r su(lar uşura i şi izbucnir în aplauze.ă ă ţ ă9 u v !r bi i cu aplauzele, se auzi vocea prezentatorului,ă ă ţ

acum urmeaz momentul culminant al num rului. 'andu vaă ă arunca ultimul cu it le!at la oc%i.ţ

Tân rul i!an dep rt picioarele şi ridic mâna dreapt în careă ţ ă ă ă ă str luci t işul cu itului.ă ă ţ

?)ar de unde are (ata asta atâta st pânire de sine;@ seă

întreb Luis )avid. ?1are se pre(ace numai sau într-adev r areă ă încredere în mâna care i-ar putea provoca moartea cu o simplă tremur tur ;@ă ă

e auzi un şuierat ascu it, zbârnâitul cu itului şi spectatoriiţ ţ r su(lar din nou uşura i. "u itul se în(ipsese c%iar deasupraă ă ţ ţ capului (rumoasei i! nci. ata coborî repede de pe podium.ţ ă

9 "um a mers; întreb )orinda când <assandra veni s seă ă sc%imbe.

9 Admirabil, r spunse (ata. #i-a intuit o şuvi de p r peă ţ ţă ă scândur .ă9 Asta putem s i-o iert m, ( cu b trâna i!ancă ă ă ă ţ ă

împ ciuitoare.ă9 A ( cut-o inten ionat. 'andu arunc acolo unde vrea. A inută ţ ă ţ

s m sperie pentru c n-am vrut s -l s rut.ă ă ă ă ă9 5-am spus c trebuie s aştepte, dar te iubeşte (oarte multă ă

şi este ner bd tor.ă ă

9 -o s m s rute pân când n-am s (iu (emeia lui.ă ă ă ă ă9 Aşa trebuie s (ie şi aşa va (i, încuviin )orinda. te a/ut;ă ţă ă9 u, odi%neşte-te, pot şi sin!ur .ă9 "u salbele astea ar i ca o prin es , spuse b trâna,ăţ ţ ă ă



e$aminându-şi din oc%i nepoata, apoi se adânci din nou în!ândurile ei.

E$act aici, acum optsprezece ani. #i-au adus-o în oraşul sta,ă sub cerul sta, într-o noapte întunecoas . A mea z cea moartă ă ă ă

aici. )ar )umnezeu e mare şi n-a vrut s m lase sin!ur . *iă ă ă

(eti a alb a luat locul copilaşului pe care îl luase moartea.ţ ăAici odi%neşte şi (iica mea, şi (ata aceea cu oc%i trişti, mama

<assandrei. u credeam c o s m mai întorc vreodat în inutulă ă ă ă ţ sta. #-am (erit întotdeauna s mai a/un! pe-aici, dar de astă ă ă

dat st pânul a insistat. u voiam s ne mai întoarcem0ă ă ă

&n clipa aceea, pe podium urc 2lina, violonistul, care avea să ă cânte pentru ca ea s danseze. Tân rul acesta cu p rul cre eraă ă ă ţ prietenul ei, care o adora înc de pe când era copil. Acum cântaă o melodie pe care n-o mai auzise pân atunci. 1are de ce n-oă cântase 2lina niciodat ; i!ur c o compusese c%iar pentru ea,ă ă numai pentru ea, şi nu voise s-o cânte de (a cu al ii. u voiseţă ţ ca !lasul viorii lui s (ie acoperit de celelalte instrumente dină orc%estr . ata se r suci o dat , înc o dat , apoi din ce în ceă ă ă ă ă mai repede. 2lina şi vioara lui nu se opreau. arc dansa pe oă strad a!lomerat din oraş şi de pe veranda unei case ele!anteă ă

o privea b rbatul acela cu c%ip (rumos0 "%ipul lui0ă"ând r maser sin!uri pe podium, ca şi cu 2lina, aşteptândă ă

primele m suri, (ratele ei i!an reuşi s -i şopteasc la urec%e+ă ţ ă ă9 Te-ai %ot rât pentru cine vei dansa ast zi, (rumoaso;ă ă9 )a, r spunse <assandra, mi-am ! sit alesul:ă ăB rbatul acela (rumos de pe verand era aici, nu-i desp r eauă ă ă ţ

decât câteva rânduri de spectatori. &ntoarse capul spre el, vioaralui 2lina începu s cânte şi o dat cu muzica porni şi vra/a0ă ă

Luminile se stinser din nou. ' m sese aprins un sin!ură ă ă re(lector. &n cercul descris de el, trupul (etei vibra ca o strun .ă unetul viorii devenea din ce în ce mai insistent şi mai rapid,e$ecutând ritmul vestit de (lamenco. " lcâiele loveau ritmică podeaua+ pac-pac, pac-pac, sacadat şi %ot rât, ca şi când ar (iă b tut cu încrâncenare la poarta destinului. )ansatoarea îşiă unduia trupul şi m tasea !rea a (ustei se v lurea în acelaşi ritm.ă ă

Luis )avid sim ea cum ritmul acela dr cesc îi (ace sân!ele s -iţ ă ă

(iarb în vene. au poate c nu ritmul era de vin ; ân!ele i seă ă ă aprinsese pentru c i!anca aceea (rumoas îl ame ise. &iă ţ ă ţ zâmbea şi zâmbetul acela îi spunea c toate mişc rile (rumoaseă ă ale dansului îi sunt destinate lui, numai lui0



ân atunci, nimeni nu mai dansase pentru el. imeni nu maiă ( cuse aşa-ceva0ă

Luis )avid p r si circul printre ultimii spectatori. #ai r maseă ă ă un timp cercetând cu privirea tab ra i!anilor. )ac s-ar (i întors,ă ţ ă poate c ar (i v zut o umbr care-l urm rea. Era un b rbat înaltă ă ă ă ă

cu o basma ar!intie pe cap.

4

)e când sosise circul, st pâna %aciendei începuse s su(ere deă ă insomnie. e plimba ( r int prin cas . 2 sind mereu câte ună ă ţ ă ă ă prete$t ca s le certe pe servitoare. E adev rat c dona 4erminiaă ă ă era nesu(erit oricum, dar de când sosise circul şi i!anii îşiă ţ instalaser corturile, nu-şi mai ! sea liniştea.ă ă

Vremea aceea de demult când circul mai (usese pemelea!urile lor trecuse pentru (amilia Aroc%a ( r prea mariă ă tulbur ri. Amintirile nepl cute din trecut p liser . Timpul alinaseă ă ă ă durerile. Treptat, dona 4erminia reuşise s preia în între!imeă cârma cor biei (amiliei. #ai mult c%iar, încetul cu încetul oă adusese c%iar pe direc ia pe care şi-o pusese în !ând cândţ intrase pentru prima oar în aceast cas .ă ă ă

usese dat uit rii, evident, şi neobişnuita întâmplare a mor iiă ă ţ

neaşteptate a copilului Andreinei. )up necazurile pe cure leă avusese, şi don Al(onso se sc%imbase. u mai avea de pierdutnimic altceva decât bo! ia. )ar aceasta creştea mereu,ăţ dep şind aştept rile so iei sale.ă ă ţ

)on Aroc%a devenea tot mai bo!at. Avea câteva moşii mari îninut, case în "aracas, o %er!%elie de cai pur-sân!e. Avea şiţ

ac iuni la cele mai importante (irme din Venezuela. )on Al(onsoţ Aroc%a era considerat drept unul dintre cei mai bo!a i oameniţ

din inut. &şi petrecea tot timpul liber dedicându-se ocupa iei luiţ ţ pre(erate, /ocul de şa%.)ona 4erminia se str duia s ştear! toate urmele trecutului.ă ă ă

ub prete$t c îmb trânise, o concediase pe mena/er , m tuşaă ă ă ă 1(eliei. 1 îndep rt apoi de cas şi pe cea mai bun prieten aă ă ă ă ă (iicei sale vitre!e. 1(elia (usese martor la multe evenimente şiă la un moment dat putea deveni periculoas .ă

"a s nu-i trezeasc suspiciuni lui don Al(onso, 4erminia oă ă

an!a/ase dup aceea pe 1(elia ca sp l toreas , numai c sp laă ă ă ă ă ă şi c lca ru(ele (amiliei Aroc%a la ea acas . 1 dat pe s pt mână ă ă ă ă ă venea şi le aducea la %acienda, dar avea acces numai în

înc perile destinate servitorilor.ă



)ona 4erminia îi încredin ase 'osaurei !ri/a !ospod riei.ţ ă 'osaura se supunea ( r crâcnire voin ei st pânei.ă ă ţ ă

&n ceea ce-l privea pe don Al(onso, 4erminia se purta cu el deo manier veri(icat în timp+ devenise atent şi delicat . "uă ă ă ă vremea, Al(onso a început s se poarte alt(el şi cu (iii ei. im eaă ţ

(a de ei un soi de ataşament p rintesc. *i ei se purtau cu el caţă ă

şi cum ar (i (ost cu adev rat tat l lor şi îi ar tau tot respectulă ă ă cuvenit. )on Al(onso avea o inim !eneroas şi în cele din urmă ă ă

îi anun c îşi va l sa averea !emenilor. Evident, la insisten eleţă ă ă ţ donei 4erminia, urma s -i lase cea mai mare parte a averiiă (avoritului ei, 5!nacito.

)ona 4erminia ! sise o solu ie şi pentru vec%ea ei rival dină ţ ă casa lui don Al(onso. )up întoarcerea 2emei, dona 4erminia seă %ot râse s nu se mai lupte cu ea. u s-a mai împotrivit niciă ă dorin ei lui don Al(onso ca sora (ostei lui so ii c r mân pentruţ ţ ă ă ă totdeauna la ei în cas . &ns cu o condi ie+ (ata b trân trebuiaă ă ţ ă ă s (ac o munc (olositoare în cas , aşa c 2ema deveniă ă ă ă ă secretara lui don Al(onso. &n (elul acesta, dona 4erminia aveaposibilitatea s-o în/oseasc şi s-o insulte pe aceast (emeieă ă delicat de câte ori i se ivea prile/ul. Evident, ( cea acest lucru cuă ă cel mai amabil şi mai mieros zâmbet.

5ar acum, când visurile i se împliniser şi nu mai trebuia decâtă

s se des(ete cu roadele coapte ale vicleniei sale, avea impresiaă c via a o întoarce iar şi acolo de unde plecase. im ea c oă ţ ă ţ ă pândeşte o prime/die care ar putea distru!e într-o clip toată ă truda ei de atâta amar de ani0 )ar de ce, de ce nu se dusesecircul sta blestemat în alt parte; se întreba ea. *i de ce to i aiă ă ţ casei nu mai vorbeau despre nimic altceva decât despre el;

)up Luis )avid, şi 5sabela, pentru care 4erminia avea oă înclina ie deosebit , începuse s-o enerveze. ata era r z!âiat şiţ ă ă ă

(oarte obraznic . Toat ziua se plân!ea c nimeni nu vrea s-oă ă ă duc şi pe ea la spectacol.ă9 "e s-a întâmplat; "ine v-a sup rat; o întreb 'osaura cândă ă

o ! si pe "%abela plân!ând.ă9 imeni nu m iubeşte, 'osaura, nu sunt a nim nui, suntă ă

or(an .ă9 u mai vorbi i aşa. To i v iubesc. To i şi şti i şiţ ţ ă ţ ţ

dumneavoastr lucrul sta.ă ă

9 # in aici din mil . "ineva m-a l sat pe pra!ul uşii lor, dară ţ ă ă nu m iubesc. "onsider c nu sunt ca ei. unt aşa de trist 0ă ă ă ă9 u-i adev rat. "e v-au spus;ă9 #-au trimis la circ cu #atias, cu servitorul. u trebuie s teă



superi, ştiu c e tat l t u, dar oricum e un servitor. "um pot să ă ă ă m umileasc aşa; Asta este doar pentru c nu m iubesc.ă ă ă ă entru ei, eu nu sunt o doamn . u m iubesc.ă ă

"ulmea scandalului provocat în /urul c%estiunii circului aizbucnit la micul de/un de duminic , când don Al(onso a scos dină

buzunar un plic cu bilete+9 e vând pân şi la (armacie, spuse el vesel, aşa c amă ă %ot rât s cump r bilete pentru toat lumea:ă ă ă ă

9 *tii c eu nu am de !ând s mer! la aceast distrac ieă ă ă ţ vul!ar , Al(onso: nu se putu st pâni dona 4erminia.ă ă

9 Tu nu po i, dar eu am de !ând s m duc, spuse !ânditorţ ă ă don Al(onso. "ircul acesta m duce înapoi cu optsprezece ani,ă 4erminia, şi îmi aminteşte de moartea tra!ic a (iicei mele. *iă s rmana de ea îşi dorise atât de mult s poat mer!e la circ0ă ă ă

)ona 4erminia nu mai avea încotro, nu mai putea inventaniciun prete$t ca s nu mear! la circ.ă ă

9 "a s (iu sincer , Al(onso, spuse ea, din cauza ta n-aş (i vrută ă s mer! la aceste spectacole. 1 s te copleşeasc amintirile,ă ă ă iubitule, o s te întristezi, şi pentru nimic în lume n-aş vrea s aiă ă iar un accident.

9 oate c ai dreptate, dra!a mea, o(t don Al(onso.ă ă4erminia îşi v rs necazul pe 2ema. &ntre cele dou (emeiă ă ă

izbucni o ceart violent .ă ă9 )e ce nu ai e$pediat scrisorile lui don Al(onso, 2ema;9 # pre! team s (ac tocmai acest lucru, 4erminia. ână ă ă ă

acum am pus în ordine masa de lucru.9 u ştiu, dar mie mi se pare c n-ai ( cut ordine în vitrineleă ă

de pe coridor:9 rea multe vrei s (ac în acelaşi timp, 4erminia. u pot (aceă

mai multe lucruri deodat :ă

9 i!ur c da, dar n-ar trebui s ui i c te a(li în aceast casă ă ţ ă ă ă prin bun voin a mea. nu ui i asta niciodat . *i nu trebuie s - iă ţ ă ţ ă ă ţ ui i nici îndatoririle. i-am încredin at aceast slu/b pentru c iţ Ţ ţ ă ă ă ţ se potriveşte, dra!a mea.

)ar nici aceast izbucnire nu-i (u de-a/uns donei 4erminia caă s -şi descarce nervii. Asta ar (i (ost su(icient dac n-ar (i e$istată ă motivul real al sup r rii ei.ă ă

?eştiin a este mai rea decât cel mai r u adev r@, conc%iseţ ă ă

dona 4erminia. ândi aşadar momentul când în cas nu se maiă a(la nimeni în a(ar de servitori şi îl c%em pe !r dinarul #atias+ă ă ă9 #atias, i se adres ea ( r nicio introducere, sosirea acestuiă ă ă

circ m nelinişteşte. *i ştii de ce: Vreau s te duci acoloă ă



neobservat şi s a(li dac nu cumva, din întâmplare, s-a întors cuă ă trupa şi0 aia, ştii tu. )ar !r beşte-te, #atias: 'ezolv treaba câtă ă mai repede.

&n clipa aceea ap ru 5!nacito, înc somnoros.ă ă9 Bun diminea a:ă ţ

9 Te-ai sculat, porumbelul mamei, îl întâmpin cu blânde eă ţ

4erminia pe pre(eratul ei.9 "e mai (aci, mam ;ă9 5ubirea mea, zise 4erminia, topindu-se de (ericire.9 oaptea trecut am (ost cu nişte prieteni şi am petrecută

pân la ziu .ă ă9 Aşa mi-am înc%ipuit şi eu. -am vrut s te trezesc. 4aide,ă

curând se va servi micul de/un.9 Bine, dar mi-e somn.9 "e voiai s -mi spui; o întreb 4erminia pe 'osaura careă ă

intrase în camera de zi, dorind s -i vorbeasc st pânei.ă ă ă9 5erta i-m , st pân , e vorba de "%abela. "rede c nimeniţ ă ă ă ă

nu o ia în seam în casa aceasta. oate pentru c nu e (iicaă ă dumneavoastr . pune c n-o iubi i.ă ă ţ

9 "e sunt prostiile astea; *tie (oarte bine c ne purt m cu eaă ă ca şi cu o mic doamn .ă ă

9 )a, aşa i-am spus şi eu, replic 'osaura. )ar o sup r totă ă ă

(elul de (leacuri. Este (oarte sensibil şi de aceea v-am spus.ă9 Te nec /eşti mereu cu ea, aprecie 4erminia.ă9 Eu am avut !ri/ de ea din clipa în care a (ost l sat la uşaă ă ă

casei. #i-e dra! .ă9 Aşa este. *i nou ne e dra! . E dulce şi cuminte. *i în ceă ă

priveşte circul, spune-i 2emei s-o duc şi pe ea.ă9 ot s-o duc şi eu, interveni 5!nacito.9 Ei, vezi, s-a rezolvat treaba, conc%ise mul umit 4erminia.ţ ă

9 #ul umesc, st pân , domnişoara "%abela o s (ie (oarteţ ă ă ă bucuroas ..ă9 u(le elul meu, înc mai eşti obosit, spuse blând 4erminia,ţ ă

apoi, cu alt voce, i se adres 'osaurei+ )u-te şi pune masa şiă ă c%eam -ne când e totul !ata.ă

9 u-l aştept m şi pe Luis )avid la mas ; &ntreb 5!nacito.ă ă ă9 u, replic sec 4erminia.ă9 )ar unde este iubitul meu (r ior;ăţ

9 u ştiu, r spunse 4erminia, rece. Vine rareori pe-aici şiă când vine nu st mult. u vrea s ştim noi când vine şi de undeă ă vine.



"%iar dac n-ar (i vrut s se !ândeasc la ea, (rumoasaă ă ă dansatoare nu-i ieşea din cap nicio clip . "u cât d ruire dansaseă ă ă

în (a a lui: "um b tea din picioare şi nu-şi lua oc%ii de la el, îşiţ ă spunea Luis )avid în timp ce se plimba prin iarmaroc.

Apoi tân rul se opri în (a a unei tarabe de tir.ă ţ

9 )ori i s tra!e i, domnule "ontreras; întreb zâmbindţ ă ţ ă

proprietarul tarabei. o(ti i, v ro!:ţ ă9 încerc.ă9 *i mie îmi place uneori s m plimb printre tarabele asteaă ă

cu distrac ii vec%i, mai spuse proprietarul continuând sţ ă zâmbeasc .ă

&n clipa aceea, Luis )avid o v zu0ărumoasa dansatoare de la circ st tea numai la vreun metruă

de el şi privea o p puş de cârp de la taraba învecinat . uă ă ă ă înc pea nicio îndoial , era aceeaşi (at cu roc%ia în(lorat , cuă ă ă ă nenum rate salbe, inele şi br ri. Luis )avid puse puşca /os şiă ăţă se apropie de (at venind din spate.ă

9 Bun seara:ă9 )umnezeu s te aud , domnule: zâmbi <assandra,ă ă

luminându-se toat la (a . e întâlnim a doua oar în zileleă ţă ă acestea. E semn bun sau r u;ă

9 5ndi(erent dac e bun sau r u, soarta ne aduce împreun ,ă ă ă

spuse Luis )avid zâmbind şi el. consider m c întâlnireaă ă ă noastr e un semn bun. Alt(el nu ne-am (i întâlnit pentru a douaă oar . *i oamenilor le (ace pl cere s întâlneasc o (at aşa deă ă ă ă ă (rumoas 0 ca tine.ă

9 Eşti (oarte amabil, prin ul meu: spuse (ata întorcând capulţ spre el. Vrei s m a/u i s iau p puşa asta;ă ă ţ ă ă

9 & i place;ţ9 )a. "%iar voiam s întreb cât cost .ă ă

9 &n cazul sta, nu mai întreba. i-o d ruiesc.ă Ţ ă9 1, mul umesc, spuse (ata, r spl tindu-l cu un alt zâmbet.ţ ă ă #ul umesc, prin e. Am s-o p strez ca amintire0ţ ţ ă

Luis )avid lu p puşa de pe te/!%ea şi îi d du vânz toruluiă ă ă ă prima bancnot mai mare pe care o nimeri.ă

)ar dai prea mult pentru p puşa asta: spuse (ata clin spateleă lui. "ost mult mai pu in. 7ite, e de cârp . Te-au p c lit.ă ţ ă ă ă

9 u m-au p c lit, (rumoaso; r spunse Luis )avid, dar (ataă ă ă

nu se l s .ă ă9 Te-au p c lit. 4ai s încerc m s ne tocmim:ă ă ă ă ăLuis )avid o re inu delicat.ţ9 u e nevoie, (rumoaso: spuse el. Banii n-au importanţă



acum şi poate c nu ştii ca iarmarocul este or!anizat în scop deă bine(acere. E or!anizat de biseric pentru a/utorarea copiiloră bolnavi şi or(ani.

9 Aşadar ai dat bancnota aia mare pentru copiii or(ani;:e$clam i!anca. Luis )avid încuviin din cap. Atunci înseamnă ţ ţă ă

c şi su(letul i-e tot atât de (rumos ca şi c%ipul, prin e:ă ţ ţ

Era ceva cu totul neaşteptat. &i vorbise atât de desc%is şi despontan încât avusese impresia c îi vorbeşte un copil.ă

9 *tii oare, spuse încet Luis )avid, c este pentru prima oară ă când o (emeie aşa de (rumoas ca tine îmi (ace un asemeneaă compliment; Eşti sin!ur aici;ă

9 u, r spunse dansatoarea, privind în /ur neliniştit .ă ă9 )ar cu cine eşti;9 Am venit cu i! nuşul acela care cânt la vioar la noi, laţ ă ă ă

circ. &l c%eam 2lina. -a dus s cumpere (loricele şi uite c aă ă ă disp rut.ă

9 oate c s-a r t cit. Vrei s -l c ut m;ă ă ă ă ă ă9 u ştiu, r spunse (ata încurcat . A zis s -l aştept aici.ă ă ă"ând Luis )avid întinse mâna şi o apuc de bra , (ata nu seă ţ

trase înapoi.9 4aide, o îndemn tân rul. e plimb m pu in şi îl c ut m,ă ă ă ţ ă ă

apoi ne întoarcem aici.

Luis )avid o inu tot timpul de mân pe <assandra şiţ ă str b tur mul imea, ( r s se poat elibera de senza ia că ă ă ţ ă ă ă ă ţ ă al turi de el p şeşte o zân . tr b tur de dou ori iarmaroculă ă ă ă ă ă ă de la un cap t la altul, îl ! sir pe vânz torul de (loricele, dară ă ă ă 2lina disp ruse de parc îl în!%i ise p mântul. ata era acumă ă ţ ă de-a dreptul sup rat .ă ă

9 rumosul de 2lina a disp rut: spuse ea şi îşi încrucişă ă bra ele la piept. "u si!uran c m-a c utat. "um s m întorcţ ţă ă ă ă ă

acum sin!ur ; u ştiu drumul pân la circ. u cunosc oraşul. *tiuă ă numai c suntem departe de cas .ă ăLuis )avid întinse mâinile şi o trase cu !ri/ spre el, iar (ata seă

rezem încrez toare de um rul lui.ă ă ă9 u (i sup rat , (rumoaso. Te conduc eu acas , la circ. *i cuă ă ă

maşina nu e departe.9 "u maşina;: e$clam (ata. *tiam eu: e vede c eşti domnă ă

mare0

9 i-e (ri!; întreb Luis )avid "ând a/unser pe culmea deŢ ă ă lân! oraş.ă9 u in, r spunse (ata, iar Luis )avid îşi scoase %aina şi i-oţ ă

puse pe umeri.



9 La ce te ui i;ţ9 #un ii sunt departe. &n curând o s -i trecem. 1 s plec m înţ ă ă ă

alt oraş. #ereu c l torim, dintr-un loc într-altul. u prindemă ă r d cini nic ieri0ă ă ă

9 5nteresant via , nu-i aşa;ă ţă

9 Trist , prin e. u i se potriveşte.ă ţ ţ

9 )ar ce (el de via i-ar pl cea;ţă ţ ă9 Aş vrea s am o cas . 1 cas (rumoas cu o !r din mare.ă ă ă ă ă ă

)ar ce conteaz , aşa trebuie s (ie.ă ă9 Eşti (atalist ;ă9 u, prin e, sunt i!anc şi cred în ursit .ţ ţ ă ă9 7rsit ;: "e este ursita pentru tine;ă9 unt drumurile care se întretaie, se contopesc şi se despart.9 1amenii care se întâlnesc şi se despart, ad u!a Luis )avid.ă9 Aşa-i. &ncuviin (ata.ţă9 "a şi în seara asta. "ând m vei p r si, ne vom desp r i şiă ă ă ă ţ

vei porni pe drumul t u.ăLuis )avid îşi lu r mas-bun de la (at şi o urm ri cu privireaă ă ă ă

cum se dep rta cu p puşa în bra e, îndreptându-se spre circ, aleă ă ţ c rui lumini str luceau în noapte. *i pe când trupul ei ml diosă ă ă trecea prin iarba înalt , Luis )avid se întreba cine ar putea (i, deă (apt. 7n copil delicat sau o (emeie e$perimentat şi iscusit ; *iă ă

în urec%i îi r sunau cuvintele ei+ ?u, prin e, sunt i!anc şi credă ţ ţ ă în ursit 0@.ă

5

)ra!ul de 2lina: robabil c nu înc%isese oc%ii toat noaptea.ă ă "um se lumin de ziu , începu s (luiere în spatele rulotei.ă ă ă B trâna )orinda, slav )omnului, dormea dus , aşa c nu auziă ă ă ă

(luieratul b iatului. u auzise nici când <assandra şi (ratele ei deă trib se strecuraser încetişor a(ar în noaptea precedent , ca să ă ă ă se duc la iarmaroc. u observase nici când se întorsese,ă noaptea târziu.

<assandra se îmbr c în !rab şi ieşi, înc%izând cu !ri/ uşa înă ă ă ă urma ei. )e cum o v zu, pe (a a prietenului ei se aşternu oă ţ e$presie de imens uşurare.ă

9 Ei, <assandra, unde ai (ost noaptea trecut , prin es ;ă ţ ă

9 )ar tu unde ai disp rut, copile; îl întreb <assandraă ă ciu(ulindu-i p rul.ă9 Am cump rat (loricele şi-apoi m-am întors.ă9 5ar eu am pro(itat de ocazie ca s m plimb pu in.ă ă ţ



9 oarte bine, se auzi vocea liniştit a lui 2lina, dar cum te-ăai întors;

9 #-a adus un domn adev rat cu maşina, zâmbi <assandra.ă2lina (luier încetişor.ă9 *i po i s -mi spui, prin es , cine e domnul sta;ţ ă ţ ă ă

9 u ştiu. Am auzit întâmpl tor c -l c%eam "ontreras. Aşa i-ă ă ă

a spus vânz toarea de la care mi-a cump rat p puşa. A dat oă ă ă sum mare pentru copiii or(ani.ă

9 Ascult , prin es , nu cumva e domnul acela pentru care aiă ţ ă dansat atunci;

9 *i ce dac ar (i; r spunse <assandra, tr !ându-l uşor deă ă ă ciu(.

9 Ei, nu-i nimic, o(t violonistul. umai c trebuie s teă ă ă p strezi pentru 'andu. Am v zut cum te privea atunci.ă ă )umnezeu s te aib în paz , prin es . 4aide, s nu întârziem laă ă ă ţ ă ă repeti ie.ţ

"u vioara sub bra . 2lina se îndrept spre cortul unde =aritzaţ ă îl aştepta de/a sup rat .ă ă

?umai s nu ne (i v zut asear , i!anc blestemat @, îşiă ă ă ţ ă ă spuse <assandra. &n ultima vreme o urm rea ca o umbr .ă ă

?u e$ist întâmplare, este numai un alt nume pentru soart @,ă ă aşa o înv ase bunica )orinda înc de când era mic . ?entru căţ ă ă ă

totul se a(l scris în marea "arte a vie ii.@ă ţ?*i ce calde şi moi erau mâinile lui: 1are o s le mai atin!ă

vreodat ; )rumurile lor s-au desp r it, oare or s se maiă ă ţ ă întâlneasc vreodat ; iecare va mer!e pe drumul s u şi e !reuă ă ă de crezut c se vor mai întâlni. "ircul va pleca mai departe,ă dincolo de mun i, aşa cum e soarta tribului ei, s (ie mereu peţ ă drumuri.@

<assandra sim i brusc nevoia s -şi împ rt şeasc cuiva taina.ţ ă ă ă ă

)ac ar povesti cuiva, poate c i-ar (i mai uşor. )ar în cine ară ă putea îndr zni s aib încredere; Bunica n-o s în elea! . Eaă ă ă ă ţ ă respecta tradi ia s(ânt a tribului şi pentru ea orice le! tur careţ ă ă ă nu era le!at de sân!ele neamului ei era blestemat . )e câte oriă ă nu-i povestise despre soarta trist a mamei sale: *i, în !eneral,ă

în ultima vreme )orinda devenise ciudat . 5nsista mereu s pleceă ă cât mai curând din oraşul sta. oate c o alun! de-aici su(letulă ă ă (iicei sale, care este în!ropat în acest p mânt, poate c oă ă ă

copleşesc amintirile0u, n-o s -i spun nimic )orindei, o s mai aştepte pu in.ă ă ă ţ<assandra se apropie ( r s vrea de rulota lui don imonă ă ă

omul pentru care nutrea o dra!oste (ilial . oate pentru c el îiă ă



acordase (oarte mult aten ie înc de când era mic . 1 duseseă ţ ă ă aproape întotdeauna cu el, o înv ase s se ca re în copaci, săţ ă ţă ă mişte mâinile marionetelor. 1 înv ase s scrie şi s citeasc . "uăţ ă ă ă timpul începuse s -i spun tat .ă ă ă

*i don imon era i!an, dar se deosebea (oarte mult de ceilal iţ ţ

b rba i din trib. eam n pu in0 )a, seam n pu in cu acelă ţ ă ă ţ ă ă ţ

prin . E la (el de blând şi de atent ca şi el. *tie ce trebuie sţ ă r spund , ce s(aturi s dea. <assandra se mir s -l ! sească ă ă ă ă ă ă citind.

)e cum o v zu, imon l s cartea deoparte şi o s rut peă ă ă ă ă (runte.

9 )umnezeu s te aib în paz , (iica mea: spuse el.ă ă ă9 *i pe tine, tat , zâmbi <assandra. Te deran/ez;ă9 Tu nu m deran/ezi niciodat , (rumoaso, r spunse în loculă ă ă

lui un !l scior sub ire din spate şi <assandra recunoscu !lasulă ţ p puşii Tilico.ă

9 Auzi ce zice: e$clam vesel (ata. *i de ce nu pot s teă ă ă deran/ez, Tilico;

9 )e-aia: entru c eu nu citesc niciodat c r i, (rumoaso.ă ă ă ţ*i don imon şi (ata izbucnir în râs. &n clipa aceea <assandraă

descoperi înc un motiv pentru care îl iubea aşa de mult peă ventriloc. Ascunzându-se în spatele !lasului p puşii sale, donă

imon se situa undeva între adev r şi !lum . *i asta nu numaiă ă c -l ( cea s (ie amuzant, dar îi determina pe oameni s se simtă ă ă ă ă la lar!ul lor în prea/ma lui.

9 *i ce citeşti ast zi, tat ; întreb <assandra, observând că ă ă ă imon se luminase la (a .ţă

9 "itesc cartea veşnic a vie ii, (eti o. Biblia:ă ţ ţ9 &ntr-adev r, e o carte mare şi (rumoas . ata mân!âieă ă

coper ile de piele. "iteşte-mi şi mie ceva. Tat , de mult nu mi-aiţ ă

mai citit. "ontinu de acolo de unde ai r mas.ă ă9 i!ur c da, (rumoaso: )on imon lu cartea, o desc%ise cuă ă !ri/ şi începu s citeasc + ?)e aceea mi-am v rsat mânia asupraă ă ă ă lor, i-am zdrobit cu (ul!erul mâniei mele:@

9 (ânt ecioar : e$clam <assandra. "ine este omul acestaă ă ă atât de nemilos.

9 5ezec%iel.9 "ontinu , te ro!. Vreau s ştiu cum se termin .ă ă ă

9 ?iul omului avea dou (iice, cea mai mare se numea A%ola,ă cea mai mic A%oliba. A%ola s-a îndr !ostit de Asirius, vecinul,ă ă un b rbat puternic, cu %aine (rumoase, cu cai ne!ri ca panaă corbului, cu semne împ r teşti precum copiii din Babilon şi dină ă



"%aldeea, ara unde se n scuser . *i aşa în patul ei a a/uns unţ ă ă b rbat care nu era de acelaşi neam cu ea. "u p catul acesta şi-aă ă p tat (amilia. *i atunci (iul omului s-a sup rat pe (iii lui Asirius.ă ă Voi porni împotriva ta, A%ola, cu armele şi carele de lupt . Eu leă voi da dreptul s te do/eneasc şi ei te vor /udeca dup le!ile loră ă ă

cu ur şi sup rare în inim , î i vor lua totul, toat a!oniseala şi î iă ă ă ţ ă ţ

vor s(âşia cortul, iar sabia î i va str pun!e pieptul.@ Eţ ă impresionant, nu-i aşa; V d c nu i-a pl cut (ra!mentul acesta.ă ă ţ ă Ar (i trebuit s - i citesc altceva.ă ţ

)ar <assandra nu-l auzise, era cu !ândurile în alt parte.ă9 )e ce atâta înverşunare, atâta ur ; întreb (ataă ă

impresionat de cele auzite. umai pentru c s-a îndr !ostit deă ă ă un om cu %aine (rumoase care nu era de rasa ei;

9 Astea-s întâmpl ri din vremurile de demult, <assandra,ă spuse don imon şi o mân!âie pe p r. Au (ost odat .ă ă

9 u, nu: Asemenea lucruri se petrec şi în zilele noastre: *tiipovestea mamei mele0

<assandra t cu un e(ort şi reuşi s se st pâneasc . &şi d duseă ă ă ă ă seama c înc nu venise vremea s -şi dezv luie taina, nici c%iară ă ă ă (a de don imon. are c acelaşi sentiment o încerca şi peţă ă p puşa Tilico. &şi a inti asupra ei privirea în care i se p rea că ţ ă ă este ceva din scânteia /uc uş din oc%ii lui don imon.ă ă

)e cum se întoarse la rulota ei, ap ru şi 'andu. &l recunoscuă dup vocea aspr şi ner bdarea cu care tr !ea de clan a uşii.ă ă ă ă ţ

9 <assandra, <assandra:Auzindu-l cum o stri! . <assandrei îi veni s se ascund în celă ă ă

mai întunecos col işor al rulotei. &n acelaşi timp o c%inuiaţ conştiin a (aptului c nu are dreptul s (u! de /ur mântul ( cut,ţ ă ă ă ă ă c trebuie s se supun voin ei şi le!ilor tribului. 1 s devină ă ă ţ ă ă (emeia lui. 1 s (ie re!ina tribului. u poate (u!i de ursita ei.ă

9 <assandra, vino a(ar : stri! din nou conduc torul tribului.ă ă ă )e ce nu ieşi când te stri!; Trebuie s te obişnuieşti s -mi daiă ă ascultare. &n curând o s (ii (emeia mea:ă

9 # odi%neam, 'andu.ă9 i!ur c da. Ai obosit (oarte tare asear : spuse şe(ulă ă

i!anilor, privind-o (i$.ţ5nima <asandrei începu s bat speriat .ă ă ă9 "e vrei s spui;ă

9 " ast -noapte ai ieşit din rulot :ă ă ă9 "ine i-a spus; întreb încet <assandra.ţ ă9 Te-a v zut =aritza. Te întorceai din oraş. "um ai de !ând să ă

te aperi de ceea ce a spus;



9 &n niciun (el:9 oarte bine, dac a min it, merit s (ie pedepsit .ă ţ ă ă ă9 u, e adev rat. u a min it, cl tin (ata din cap. Am ieşit,ă ţ ă ă

dar numai ca s m plimb. # durea capul de c ldur , asta e:ă ă ă ă ă9 u ştiu care din voi dou spune adev rul, morm i i!anul cuă ă ă ţ

voce nesi!ur . )ar ai !ri/ , <assandra: Alt dat când o s vreiă ă ă ă ă

s te plimbi noaptea, s m c%emi ca s - i in tov r şie:ă ă ă ă ţ ţ ă ă9 oarte bine, încuviin (ata, dar i!anul continua s-oţă ţ

priveasc întreb tor.ă ă*tia ce va urma. #âinile lui puternice o vor tra!e spre trupul

lui voinic şi buzele lui le vor c uta pe ale ei+ă9 umai un mic s rut, şopti !â(âind 'andu. Ard de dorin ,ă ţă

<assandra.9 u se poate, 'andu, spuse ea blând, dar se împotrivi

%ot rât s scape din îmbr işarea lui. )ac b rbatul ar (i privit înă ă ăţ ă ă clipa aceea în oc%ii ei, ar (i v zut colina de care era le!at tainaă ă <asandrei.

1ricât de încet se mişcase <assandra în noaptea precedent ,ă b trâna i!anc o sim ise imediat. ' m sese treaz până ţ ă ţ ă ă ă ă diminea a. 1are unde (usese porumbi a ei şi de ce se ascundeaţ ţ de ea; se întreba )orinda. 1are <assandra avea secrete pe carenu voia s i le împ rt şeasc ;ă ă ă ă

"u cât se !ândea mai mult la plimbarea nocturn a nepoateiă sale, cu atât o cuprindea o spaim mai mare. )orinda respectaă le!ile tribului aşa cum se cuvenea. Ascultase multe secrete ce-i(useser încredin ate şi le p strase ascunse în inima ei.ă ţ ă

e când era tân r , îi a/uta pe dresori la numerele cu animale.ă ă )ar animalele dresate nu reuşeau uneori s -şi învin! instinctele.ă ă Aşa c )orinda /elise câ iva (ra i care muriser la circ. rintre eiă ţ ţ ă se a(la şi cel cu care o z mislise într-o noapte (ierbinte de vară ă

pe (iica ei.5ar când trupul ei se în!reuiase şi îşi pierduse a!ilitatea,)orinda începuse s dea în c r i pentru doamnele respectabileă ă ţ din oraş şi pentru (etele de rând. 2%icitoarele atr !eauă

întotdeauna lumea. 1riunde se oprea circul, îşi întindea şi eacortul ei. &ntindea pe /os covoraşe mici, iar pe divan aşeza pernede satin, pentru ca cea care asculta ce îi rezerv viitorul s şadă ă ă cât mai comod. Totul era înscris în marea "arte a Vie ii şi unoraţ

ca )orinda le era dat s arunce din când în când câte o privireă prin ea.1amenii veneau în cortul ei sim ind nevoia s aud lucruriţ ă ă

bune, c%iar dac erau minciuni, şi 1stebe nu pedepsea ast(el deă



minciuni.Era important ca (iecare vizitator s plece mul umit de laă ţ

cortul ei şi s lase, bineîn eles, câte un bolivar. &n rest, totulă ţ depindea de marele 1stebe.

7neori 1stebe, p rintele suprem, îi transmitea directă

prevestirile şi i se strân!ea su(letul când c r ile prevesteau oă ţ

nenorocire. &n ast(el de cazuri, )orinda îi d dea ne(ericitei ună talisman de piatr nea!r sau îi punea în poart un smoc dină ă ă coad de cal împotriva deoc%iului. 5ndi(erent de culoarea pieliiă sau de ras , omul este o (iin slab şi ne(ericit şi are dreptul laă ţă ă ă milostivire. 1c%ii b trânei i! nci r mâneau îns mereu usca i.ă ţ ă ă ă ţ

*i numai o sin!ur dat , cu optsprezece ani în urm , cândă ă ă circul lor se oprise în acelaşi oraş, )orinda sim ise !ustul s rat alţ ă lacrimilor. Venise la ea o (at cu oc%i trişti. Lacrimile pe care leă v rsase (useser pu ine la num r, dar mari şi !rele, pentru c şiă ă ţ ă ă c%inul ei de atunci (usese mare.

&n cort îi murea unica (iic şi o dat cu ea îşi d duse du%ul şiă ă ă copilul z mislit în p cat. ata nu o ascultase, (u!ise cu un b rbată ă ă care nu era de rasa ei, #arele #eripe o pedepsise cu cea maimare pedeaps şi nu se mai putea (ace nimic.ă

)ar (ata aceea distins cu privirea trist , ce p cate isp şea;ă ă ă ă )orinda prevestise multe întâmpl ri cumplite, dar numai pe unaă

nu reuşise s-o prevad + c soarta ei avea s (ie curând le!at deă ă ă ă soarta (etei cu oc%i trişti.

Venise într-o noapte pe care )orinda n-o va uita niciodat ,ă câte zile va mai avea. &n (a a ei st tea omul acela alb, slu/itor laţ ă o (amilie bo!at . &i propusese s sc%imbe trupul de/a rece ală ă micu ei sale nepoate cu acela viu şi voinic al unei (eti e ai c reiţ ţ ă p rin i muriser . )oamna care aran/ase toate acestea dorise caă ţ ă numele ei s r mân secret. &i d duse o mul ime de bani ca să ă ă ă ţ ă

creasc copilul.ă*i slu/itorul şi st pân lui 8 asta în elesese )orinda imediat 8ă ă ţ erau nişte oameni r i, dar propunerea lor o ! sise cu su(letulă ă c%inuit şi pustiu. 5ar ceea ce i se o(erea era s sc%imbe moarteaă pe via . eti a îi va umple sin!ur tatea cortului în nop ile lun!i.ţă ţ ă ţ

c%imbaser copiii dup miezul nop ii. lu/itorul cel încruntată ă ţ al doamnei adusese (eti a într-un coşule nou, împletit, îmbr catţ ţ ă ă

în lucruşoare roz. "opilaşul dormea şi era (rumos ca un în!eraş. &i

d duse atunci şi bani, omul acela cu privirea rea 8 )orinda nuă mai v zuse niciodat în via a ei aşa de mul i bani. Aplecat pesteă ă ţ ţ ă lea! nul (eti ei (rumoase cu pielea alb , )orinda c zuse peă ţ ă ă !ânduri.



?#ereu pe drumuri0 Azi aici, mâine dincolo. " l torimă ă întruna, nu ne odi%nim niciodat . 'idic m corturile şi plec m maiă ă ă departe. ici naşterea, nici moartea nu ne opresc din drum.

)ar am s te cresc, (eti , am s te înv limba noastr , ai să ţă ă ăţ ă ă devii cea mai bun dansatoare. Ai s (ii prin esa i!anilor.ă ă ţ ţ

"opilul sta o s -mi umple via a şi inima. rman copil or(an,ă ă ţ ă

mama ta şi (iica mea or s r mân aici. ub acelaşi p mânt peă ă ă ă care-l p r sim.ă ă

Totul este înscris în "artea lui )umnezeu. u plân!e. Am s teă deprind s dormi în timp ce c ru a mer!e noaptea. Ai s teă ă ţ ă obişnuieşti. Ascult , o s te adoarm sunetele viorii. u semeniă ă ă cu rasa noastr , dar eşti pur , sân!ele t u nu e amestecat şi nuă ă ă vei aduce nenoroc.

Eşti prin es , (rumoaso. Am s te cresc ca pe o i!anc . Am sţ ă ă ţ ă ă te scald în apa râului. Ai s vezi ce curat este şi ai s te usuci laă ă ă soare, s creşti voinic , şi s te bronzezi, (iindc dac r mâi aşaă ă ă ă ă ă alb , ai s atra!i aten ia şi oamenii or s mi te ia.ă ă ţ ă

"um o s te c%eme; Trebuie s - i dau un nume. Ai s teă ă ţ ă numeşti <assandra.@

)orinda o înv ase pe (eti tot ce trebuia s ştie cineva dinăţ ţă ă neamul ei. "rescuse în casa pe ro i, înv ase s îndr !eascţ ăţ ă ă ă str lucirea mane/ului, animalele din cuşti. &nv ase s danseze cuă ăţ ă

(oc (lamenco, ( când s clocoteasc sân!ele în venele b rba iloră ă ă ă ţ care o priveau.

7n sin!ur lucru nu reuşise )orinda s -i sc%imbe micu ei saleă ţ nepoate+ culoarea pielii. "u tot soarele (ierbinte şi sc ldatul înă râu, (a a <assandrei r m sese neted şi alb , iar în oc%ii eiţ ă ă ă ă albaştri parc se o!lindea cerul. *i din cauza acestor oc%i albaştriă şi a pielii ei albe, )orinda tr ia o spaim continu . "eea ce seă ă ă vedea cu oc%ii nu se putea ascunde nici sub nenum rateleă

br ri, diademe sau %ainele în(lorate ale i! ncilor. "e este scrisăţă ţ ă în "artea cea mare se va împlini. Totul este în mâinile marelui1stebe şi ale destinului (iicei lui.

?)ar unde se duce prin esa mea noaptea; morm i sup ratţ ă ă ă )orinda. &mi ascunde un secret.@

*i pentru c nu putea ! si r spunsul, b trâna scoase c r ileă ă ă ă ă ţ din lad şi le puse pe mas . 5ar c r ile, blestematele, nu ar tauă ă ă ţ ă nimic bun. )orinda le întinse de mai multe ori, le descânt , leă

amestec şi le întinse din nou. )ar mereu ap reau aceleaşi treiă ă c r i rele+ b rbatul de !%ind , dama de verde cu oc%ii trişti şiă ţ ă ă (antele de roşu, cuceritorul inimilor.

)ar ce-i puteau spune ei aceste trei c r i;ă ţ



*i cum st tea aşa aplecat asupra c r ilor, una dintre ele seă ă ă ţ descoperi şi în aceeaşi clip intr în rulot 'andu.ă ă ă

9 )umnezeule mare: e$clam )orinda. *i se mai spune c nuă ă e$ist prevestiri.ă

9 "e spun c r ile; întreb 'andu în loc de bun ziua.ă ţ ă ă

9 Lucruri rele. *i printre ele te-am v zut şi pe tine, e carteaă

ta. pune c ai venit cu !ânduri bune, 'andu0ă9 Am venit s te întreb de ce m ocoleşte <assandra;ă ă9 E nec /it . 1 nec /eşti, o urm reşti tot timpul:ă ă ă ă9 *i de când le deran/eaz pe (emei s (ie urm rite deă ă ă

b rbatul iubit;ă9 #i-a spus c ai vrut s-o s ru i.ă ă ţ9 Ei şi, ce-i cu asta; )up le!ea tribului, o s (ie (emeia mea,ă ă

nu-i aşa; Aşa c pot s-o s rut când po(tesc.ă ă9 #ai uşor, 'andu, încerc s -l potoleasc i!anca, începândă ă ă ţ

şi ca s se în(urie.ăE aşa de (rumoas , de zvelt şi de atr ! toare, începu 'anduă ă ă ă

s recite. Vibreaz ca o strun , e minunat ca un drumă ă ă ă necunoscut care duce spre (ericire0 sau spre moarte.

)orinda îl asculta cu aten ie. 'andu în l capul.ţ ă ţă9 u pot s dorm, m !ândesc numai la ea. Vreau s-o in înă ă ţ

bra e, s -i mân!âi pielea moale, alb , s -i s rut buzeleţ ă ă ă ă

nes rutate. Vreau s trezesc şi în ea aceeaşi (lac r care arde înă ă ă ă mine.

9 Trebuie s mai aştep i, b iete. Trebuie s cunoşti (irea (eteiă ţ ă ă din tribul t u:ă

9 )ar ne-am lo!odit acum doi ani: A trecut destul vreme.ă9 Aşa au aşteptat to i b rba ii din trib, ridic din umeriţ ă ţ ă

)orinda. Aşa a (ost întotdeauna şi aşa va (i pân la s(ârşitul lumii.ă umai dac nu te-ai %ot rât s sc%imbi obiceiurile str buniloră ă ă ă

noştri;9 u, nu: e$clam imediat şe(ul i!anilor. -am cura/ s (acă ţ ă aşa ceva:

9 Atunci0 aşteapt : )orinda încrucişase bra ele la piept,ă ţ semn c discu ia se înc%eiase.ă ţ

*i pentru c 'andu nu se clintea din loc, b trâna îl întreb +ă ă ă9 #ai ai s -mi spui şi altceva;ă9 )a, sor . Am venit la tine s -mi dai un s(at.ă ă

9 (at; )orinda ridic din sprâncene. auzim.ă ă9 Trebuie s (acem ceva pentru trib. )ac pentru circ eă ă important s atra! oameni aici şi pentru noi e important să ă ă mer!em la oameni. "ânt m, dans m, îi distr m, dar trebuie să ă ă ă



strân!em şi bani. oi, b rba ii, am putea s alc tuim o asocia ie.ă ţ ă ă ţ Am putea s vindem nişte cai b trâni, ne pricepem la asta.ă ă pune, am dreptate;

'andu repet întrebarea mai tare, !ândindu-se c b trânei îiă ă ă sl bise auzul.ă

9 pune, am dreptate;9 Bine, am s - i spun. Ai dreptate. )ar te ro! s n-o plimbi peă ţ ă <assandra în oraş.

9 5a te uit : ridic i!anul capul, surprins. *i de ce;ă ă ţ9 u vreau s se umileasc , b iete. bat pe la por i, s-oă ă ă ă ă ţ

repead poate unii oameni. #ai bine (ac eu treaba asta.ă9 Eşti b trân , )orinda, încerc 'andu s zâmbeasc . imeniă ă ă ă ă

n-o s se uite la tine. Eşti b trân :ă ă ă9 5ar tu eşti prea nec%ibzuit, b iete: î i (ierbe sân!ele şi asta eă ţ

şi bine, şi r u pentru tine. E bine pentru c eşti conduc tor, to iă ă ă ţ te ascult . )ar e r u c nu po i s - i st pâneşti sentimentele,ă ă ă ţ ă ţ ă sunt mai puternice decât tine. Are dreptate <assandra s teă evite. u ai destul e$perien şi în elepciune.ă ţă ţ

i!anul se scul brusc, se apropie de b trân , o apuc de braŢ ă ă ă ă ţ şi începu s o scuture+ă

9 Tu o (aci s nu m iubeasc , nu-i aşa;ă ă ă9 u, r spunse liniştit )orinda, dându-i mâna la o parte.ă ă

per c o s te iubeasc şi c o s (ie (ericit cu tine, 'andu:ă ă ă ă ă ă &ntotdeauna mi-am dorit s (ie re!ina tribului. Am crescut-o ca peă o prin es . o i s cau i o piatr pre ioas toat via a şi s n-oţ ă ţ ă ţ ă ţ ă ă ţ ă ! seşti niciodat 8 i!anca se opri şi se uit cu în eles la tân rulă ă ţ ă ţ ă cel mândru 8, dar tu ai ! sit-o. zeşte-o ca pe bunul cel mai deă ă pre . ii minte asta, 'andu. *i acum mer!i s n tos.ţ ă ţ ă ă

)up ce-l petrecu cu privirea pe tân r, oc%ii )orindei se opriră ă ă asupra c r ilor care r m seser întinse pe mas . Valetul îşiă ţ ă ă ă ă

! sise locul. Acum trebuia s aştepte.ă ă)ar )orinda nu reuşi s -şi duc !ândul pân la cap t. Laă ă ă ă (ereastr ap ru pentru o clip un b rbat încruntat şi urât. *iă ă ă ă c%ipul acela în!rozitor îi era cunoscut, îl ştia de undeva. rea(ânt ecioar , era c%ipul slu/itorului care o adusese peă ă <assandra 8 lovi-l-ar tr snetul: )ar ce c uta omul acela aici;ă ă

6

)ona 4erminia se repezi imediat la #atias când acesta se întoarse din tab ra i!anilor.ă ţ

9 4aide, vorbeşte, #atias: 5-ai v zut;ă



9 )a, dona 4erminia, spuse #atias, dând din capul lui mare.9 E ea, #atias, eşti si!ur;9 unt si!ur, st pân : A îmb trânit, dar e ea, i!anca c reia i-ă ă ă ţ ă

am dat copilul.&nnebunit , dona 4erminia îl apuc pe !r dinar de bra şiă ă ă ţ

începu s -l scuture.ă

9 )ar ea. u te-a recunoscut, #atias;9 unt convins c m-a recunoscut, dona 4erminia. )a: *i s-aă

speriat la (el de tare ca şi mine:9 )ar despre ea, despre i!anca cea tân r , ai a(lat ceva;ţ ă ă9 u, dona 4erminia, n-am a(lat nimic. -am îndr znit să ă

întreb. "um am v zut-o pe b trâna !%icitoare, am şi plecat.ă ă9 cat, #atias, spuse dona 4erminia şi-i d du drumul,ă ă

dezam !it . "redeam c m vei putea a/uta. E clar c trebuie să ă ă ă ă ă m ocup eu sin!ur de povestea asta. 5ar tu, #atias, ine bineă ă ţ minte un lucru+ s nu te mai duci niciodat în tab ra i!anilor:ă ă ă ţ - i ba!i bine în cap c%estia asta:ă ţ

9 )ar, dona 4erminia, n-am apucat s v d circul0 încercă ă ă !r dinarul s se împotriveasc , îns (emeia începu s ipe,ă ă ă ă ă ţ (urioas +ă

9 )ar nu pricepi ce- i spun, #atias; )umnezeu ştie la ce neţ putem aştepta din partea i!anilor stora: Trebuie s stai cât maiţ ă ă

departe de circ, #atias, ine minte:ţ9 Am în eles, st pân , d du !r dinarul din cap şi 4erminia îiţ ă ă ă ă

( cu semn cu mâna s plece+ă ă9 Acum, du-te:Veştile aduse de #atias o tulburar şi mai mult pe donaă

4erminia. 5ar necazurile care d duser peste ea se re(lectau,ă ă (ireşte, şi în în( işarea ei. &şi arunc oc%ii în o!lind şi se în!roziăţ ă ă v zând o (a n ucit , speriat . u i se potrivea de (el st pâneiă ţă ă ă ă ă

de la vestita %acienda Aroc%a. r îndoial c so ul ei vaă ă ă ă ţ observa aceast sc%imbare. *i numai asta mai lipsea, ca donă Al(onso s b nuiasc ceva.ă ă ă

)ona 4erminia se %ot rî s se înc%id în camera ei şi să ă ă ă re(lecteze în linişte la ceea ce trebuia s (ac . e scuz spunândă ă ă c o doare capul. )ar când r mase sin!ur , dona 4erminia nuă ă ă sim i nicio uşurare. e plimb în neştire în camera ei. )e re!ul ,ţ ă ă plimbarea o a/uta s -şi (ac ordine în !ânduri şi ast zi aveaă ă ă

nevoie de o asemenea ordine mai mult ca oricând.Ei bine, încerca ea s se linişteasc , e si!ur c , o dat cuă ă ă ă circul, s-a întors şi i!anca aceea cu care am sc%imbat copiii. *iţ ce-ar putea însemna întoarcerea ei; Ar putea încerca s-o



şanta/eze. )ar, pe de alt parte, i!anca ar trebui s (ie nebună ţ ă ă s dezv luie aceast tain . )ac lucrurile s-ar a(la, ar putea aveaă ă ă ă ă nepl ceri cu autorit ile0 )ar dac cineva din (amilie descoperă ăţ ă ă ceva; " tot au înnebunit cu to ii dup circul sta: *i donă ţ ă ă Al(onso, pân şi el0 *i se spune c i!anca tân r e aşa deă ă ţ ă ă

(rumoas : )ac seam n cu mama ei;ă ă ă ă

)ar dac tâmpitul la de #atias nu reuşise s a(le nimic, înă ă ă cine s mai aib încredere; &n nimeni: Trebuia s (ac ceva, şiă ă ă ă asta cât mai repede:

1 în!rozea numai !ândul c trebuie s se duc într-un loc cumă ă ă e circul. 1 s se duc înainte de s(ârşitul spectacolului. &n (elulă ă acesta, posibilitatea de a (i v zut era aproape e$clus . )onaă ă ă 4erminia nu se apropiase niciodat de asemenea oameni.ă ocotea c nu este de demnitatea ei.ă

La !ândul c ar putea s-o vad (eciorii ei, "%abela sau vreună ă cunoscut, sim ea c o ia cu ame eal . *i ce surpriz ar (i şiţ ă ţ ă ă pentru so ul ei:ţ

)ar acum era aici, în mi/locul circului, şi trebuia s rezolveă treaba pentru care venise. pera ca spaima ei s (ieă neîntemeiat şi s scape odat de acest coşmar.ă ă ă

)e undeva r s ri un i! nuş şi dona 4erminia îi ceru s-o ducă ă ţ ă ă la cortul !%icitoarei. &nainte de a intra, dona 4erminia se opri o

clip ca s -şi tra! r su(larea. Trebuia s intre liniştit şi demn .ă ă ă ă ă ă ă 5ndi(erent ce se petrecea în su(letul ei, trebuia s -i inspire acesteiă i! nci team şi uimire.ţ ă ă

"ând puştiul care o adusese d du deoparte (oaia de cort dină (a a intr rii, dona 4erminia ridic semea capul, urm rind caţ ă ă ţă ă i!anca s se simt onorat de prezen a ei.ţ ă ă ă ţ

"ortul era slab luminat, ast(el c , în primul moment, 4erminiaă nici nu v zu unde se a(l !%icitoarea. Apoi, treptat, dup ce oc%iiă ă ă

i se obişnuit cu întunericul, conc%ise c p rerea ei despre circă ă ă coincidea per(ect cu ceea ce vedea. pa iul în!ust eraţ supraa!lomerat cu (el de (el de lucruri şi cu mici divane. e /oserau covoare. i!anca şedea la o m su acoperit cu pluş. &nŢ ă ţă ă lumina slab a l mpii se vedea c poart o roc%ie în(lorat ,ă ă ă ă ă caracteristic . rul (emeii era strâns într-o basma de un roşuă ă

înc%is. 1c%ii ei sc p rau direct spre dona 4erminia. "ât de tareă ă se temea 4erminia de oc%ii aceia:

9 o(ti i, doamn , spuse i!anca cu !lasul ei aspru în careţ ă ţ dona 4erminia sim i o nuan prietenoas . Vre i s v !%icesc;ţ ţă ă ţ ă ă oarte bine. )orinda ştie s !%iceasc şi în c r ile de tarot şi să ă ă ţ ă citeasc viitorul, ştie s citeasc în palm şi s - i povestească ă ă ă ă ţ ă



trecutul, prezentul şi viitorul. entru o sut de bolivari, o s auzi iă ă ţ totul, doamn . une i-i direct pe mas , ca s nu v înşele soarta:ă ţ ă ă ă

4erminia puse repede banii pe mas şi se aşez pe scaunul deă ă lemn.

9 Acum întinde i mâna: "red c în palm am s v d mai bineţ ă ă ă ă

întâmpl rile din via a dumneavoastr 0ă ţ ă

"u de!etele ei aspre, )orinda începu s pip ie palmaă ă 4erminiei, tr !ând-o spre ea.ă

9 7ita i0 linia vie ii este lun! şi adânc . Ai dus-o bine,ţ ţ ă ă surioar : Banii au ieşit mereu în întâmpinarea ta în cas şi nu aă ă trebuit niciodat s - i (oloseşti mâinile ca s - i a!oniseşti traiul.ă ă ţ ă ţ 5ar aici 8 i!anca se opri 8, aici v d un drum, mult respect şiţ ă bani0 v d o moştenire0 o moştenire mare. Te munceşte ceva,ă surioar , ceva le!at de (iii t i şi de un b rbat în vârst . oate că ă ă ă ă e so ul t u. )ar spune i-mi ceva, doamn 0 e neaşteptate,ţ ă ţ ă i!anca arunc bra ele în l turi. T cerea ta m dezorienteaz .ţ ă ţ ă ă ă ă

&n clipa aceea, dona 4erminia îşi d du seama c veniseă ă momentul s ia taurul de coarne. &n (ond, erau p rtaşe la una şiă ă aceeaşi tain . Acum era rândul ei s dea c r ile.ă ă ă ţ

9 1are nu vezi printre liniile acelea un copil care a trecut dinmâinile mele în mâinile tale acum optsprezece ani; o întrebă 4erminia.

i!anca s ri ca ars , morm ind ceva nedesluşit şi privind înŢ ă ă ă !ol dincolo de um rul donei 4erminia, probabil într-acolo unde seă duseser amintirile sale.ă

9 Era un nou-n scut, o (eti cu pielea alb , cu %aine (ine. #i-ă ţă ăa adus-o un om. Am primit-o în bra ele mele care r m seserţ ă ă ă pustii.

9 #i se pare c citeşti (oarte clar în liniile palmei mele, zâmbiă dona 4erminia. "e altceva mai vezi;

9 V d c (eti a aceea nu era dorit , c oamenii voiau s scapeă ă ţ ă ă ă de ea. rin ii îi muriser şi nimeni nu voia s -i dea c ldur şiă ţ ă ă ă ă dra!oste.

B trâna i!anc vorbea !reoi şi neclar, de parc ar (i (ost !ataă ţ ă ă s se pr buşeasc dintr-o clip într-alta. &ncura/at , donaă ă ă ă ă 4erminia o îmboldi+

9 "ontinu , continu : Vreau s ştiu mai multe despre ea.ă ă ă9 Liniile devin neclare, nu mai v d bine, surioar .ă ă

9 #ai încearc , insist dona 4erminia, cu si!uran c po i s -ă ă ţă ă ţ ămi spui ceea ce m intereseaz .ă ă9 Asta a (ost (oarte de mult şi liniile trecutului se şter! cu

trecerea anilor. *i-apoi, eu mi-am pierdut memoria, am uitat.



9 -ai uitat: st rui dona 4erminia. -ai uitat tot aşa cum niciă eu nu am uitat. pune-mi adev rul ai luat copilul şi ai c%eltuită banii pe care i i-am dat. 7nde-i (ata acum; E tot cu tine;ţ

9 u ştiu despre ce vorbi i, se sup r )orinda. u ştiu nimicţ ă ă altceva decât am v zut în palma dumneavoastr . )ac a i venită ă ă ţ

ca s m în(ricoşa i, v blestem şi nu v ve i mai putea dezle!aă ă ţ ă ă ţ

niciodat de blestem:ă)ona 4erminia se nelinişti. u trebuia s întreac m sura.ă ă ă

Vr /itoarea nu era nici pe departe o naiv . Acum trebuia s deaă ă ă dovad de mult r bdare şi diploma ie.ă ă ă ţ

9 -am venit cu !ândul s - i (ac râu. Vreau numai s ştiu deă ţ ă soarta acelei (iin e. #i s-a spus c e$ist o i!anc la circ, c eţ ă ă ţ ă ă tân r , (rumoas , cu oc%i albaştri. Ea este; pune-mi, ea este;ă ă ă

*i pentru c b trâna şov ia, 4erminia repet +ă ă ă ă9 pune-mi: )e ce te temi, b trâno; " o s te reclam; & iă ă ă ţ

dau cuvântul meu c n-am s-o (ac. )impotriv , vreau ca totul să ă ă r mân secret. )ar vorbeşte odat : Ea este;ă ă ă

4erminia sim ea c începe s -şi piard r bdarea. e în buşea.ţ ă ă ă ă ă Trebuia s se %ot rasc . 7n sin!ur cuvânt îi putea distru!e toată ă ă ă via a.ţ

arc trecuse o veşnicie pân când i!anca r spunse+ă ă ţ ă9 u: u e ea: u e cea pe care o cau i0ţ

9 lav ie, )oamne, slav cerului:ă ţ ă)ona 4erminia se sim ea e$tenuat , picioarele-i erau ca deţ ă

plumb, dar o cuprinsese în acelaşi timp şi o mare uşurare. Acumtrebuia s -şi adune (or ele şi s mai reziste o clip .ă ţ ă ă

9 Atunci ce-ai ( cut cu copilul; 7nde-i acum;ă9 Este acolo de unde nu se mai întoarce nimeni. L-a luat

#eripe, zei a mor ii.ţ ţ9 "e spui;

9 Avea sân!ele otr vit. -a îmboln vit de o boal ciudat şi aă ă ă ă murit. A murit, repet b trâna ca pentru ea.ă ă9 A murit0 şopti şi dona 4erminia. # aşteptam la asta, aă

moştenit boala0 &mi pare aşa de r u0 u am de !ând s - i (acă ă ţ niciun r u. "onsider c po i s p strezi banii, numai c vreau caă ă ţ ă ă ă totul s r mân secret. e-am în eles, nu-i aşa;ă ă ă ţ

9 -am spus nimic pân acum, nu am niciun motiv s-o (ac deă acum înainte, r spunse )orinda.ă

9 7it c am (ost aici. )e alt(el, am venit numai pentru că ă ă eram (oarte în!ri/orat . Acum plec liniştit 0 *i te (elicit donaă ă 4erminia se opri în dreptul ieşirii, conştient de (aptul c spuseleă ă ei sunau (als te (elicit c ştii s !%iceşti atât de bine. Adio:ă ă



7

1(elia se trezea diminea a devreme, înainte s se scoaleţ ă (eti a, Lilia 'osa.ţ

&i era !reu s-o mul umeasc pe dona 4erminia (emeia p reaţ ă ă c nici nu ştie ce vrea. 5ar ele dou , 1(elia şi ne(ericita ei (iic ,ă ă ă trebuiau s se între in cumva. V zându-l pe !r dinarul #atiasă ţ ă ă ă p şind !r bit prin curte, în elese c dona 4erminia are s -iă ă ţ ă ă reproşeze iar ceva.

9 Acum ce mai este, #atias; E vorba iar de cearşa(uri; întreb 1(elia blând.ă

9 u, de ast dat sunt probleme cu c m şile lui don Al(onso,ă ă ă ă 1(elia, r spunse !r dinarul. t pân le vrea mai bine apretate.ă ă ă ă

9 Bine, #atias. Le (ac şi le duc c%iar ast zi.ăAbia înc%isese poarta în urma lui, c 1(elia auzi din cas !lasulă ă

(eti ei. Trebuia s-o a/ute.ţ"ând intr în camer , (eti a era de/a îmbr cat . 1(elia ştia deă ă ţ ă ă

cât e(ort avea nevoie pentru a (ace acest lucru, dar nu se împotrivea dorin ei ei.ţ

9 "ine a (ost, mam ; întreb Lilia 'osa.ă ă9 #atias, r spunse 1(elia şi, ca întotdeauna când voia să ă

evite o discu ie despre boala (eti ei sau !ândurile la su(erin eleţ ţ ţ

ei, începu s se bâlbâie, ceea ce o amuza teribil pe Lilia 'osa. "eă om ursuz, continu 1(elia. u l-am v zut niciodat zâmbind. )ară ă ă absolut niciodat : e pare c toat (amilia e aşa. *i (iica lui,ă ă ă 'osaura, este mereu moroc noas . oate pentru c nu s-aă ă ă m ritat. )ar uite, nici domnişoara 2ema nu s-a c s torit şi totuşiă ă ă este atât de bun şi de dr !u . )ar m-am luat cu vorba0 u i-ă ă ţă ţe (oame, (eti a mamei; - i pre! tesc ceva de mâncare sau s -ţ ă ţ ă ăi aduc un suc;ţ

9 u, mul umesc, mam .ţ ă9 Ai citit revista, Lilia 'osa;9 u e interesant , d du (ata din ap. Am l sat-o la /um tate0ă ă ă ăV zându-şi copila atât de p r sit şi nea/utorat , 1(eliaă ă ă ă ă

întreb +ă9 ata mamei, c%iar nu i-e urât s stai aşa, ( r s (aci nimic;ţ ă ă ă ă9 u- i (ace !ri/i pentru mine, te ro!: zâmbi Lilia 'osa.ţurâsul ei palid şi delicat o dezarm pe 1(elia. Lu (eti a deă ă ţ

mân , str duindu-se s-o încura/eze pu in.ă ă ţ9 "red c ar (i bine dac prietenele tale ar veni mai des, Liliaă ă 'osa.

9 u, pre(er s stau sin!ur , cl tin (ata din cap şi în oc%ii eiă ă ă ă



ap ru triste ea aceea atât de bine cunoscut 1(eliei. Vorbescă ţ ă despre petreceri, despre mod , despre prietenii lor, şi mie nu-miă (ace pl cere.ă

9 entru c nu- i sunt apropiate0ă ţ9 u cred c e numai asta, mam .ă ă

9 Aşa o (i, cum spui tu. E%, o(t 1(elia, dac ar (i tr it (iicaă ă ă

Andreinei, cu si!uran c ai (i avut o prieten adev rat 0ţă ă ă ă ă9 u, mam . Ar (i (ost alt(el decât mine.ă9 *i Andreina şi cu mine eram di(erite, dar eram apropiate ca

nişte surori. unt si!ur c (ata ar (i sem nat cu ea+ pielea alb ,ă ă ă ă oc%ii albaştri, p rul ne!ru. *i i-ar (i sem nat şi la su(let, cuă ă si!uran 0ţă

ân la amiaz , 1(elia reuşi s termine toat treaba. re! tiă ă ă ă ă c m şile lui don Al(onso şi le puse în coşul cu capac pe care îlă ă l sa de obicei la buc t rie, la mena/era 'osaura, dup care seă ă ă ă ducea la domnişoara 2ema care, printre altele, se ocupa şi deplata servitorilor. 1(eliei îi pl cea aceast (emeie blând , îiă ă ă pl cea vocea ei calm , zâmbetul, (elul în care se îmbr ca. oateă ă ă c îi pl cea atât de mult şi pentru c era m tuşa Andreinei. )eă ă ă ă (apt, ei trei 8 1(elia, don Al(onso şi 2ema 8 alc tuiau un soiă aparte de oameni, pe care îi le!a amintirea unei (iin e plecateţ prea de timpuriu de lân! ei. )ar 1(elia nu putea s nuă ă

recunoasc (aptul c pe ei trei îi mai unea şi altceva, ceva despreă ă care nu vorbiser niciodat desc%is, şi anume antipatia pe care oă ă nutrea dona 4erminia (a de ei. )eşi se str duia s -i (ac peţă ă ă ă plac lui don Al(onso, 1(elia îşi d dea seama c (emeia aceastaă ă nu-l iubeşte cu-adev rat, c este per(id (a de ei.ă ă ă ţă

"u timpul, 1(elia şi 2ema se apropiaser (oarte mult una deă alta. 1(elia o respecta pe m tuşa Andreinei şi ca pe o sor maiă ă mare, şi ca pe o prieten . )omnişoara 2ema era una dintreă

pu inele persoane care intrau în casa 1(eliei, nu cu treab , ciţ ă numai dintr-un sentiment de prietenie (a de aceast micţă ă ă (amilie. Era (oarte atent cu Lilia 'osa şi se str duia s -iă ă ă

îndulceasc via a (etei+ă ţ1(elia o ! si pe 2ema la masa de lucru, cu o carte în mân .ă ă9 iciodat nu sta i de!eaba, zâmbi 1(elia. Acelaşi lucru miă ţ

se întâmpl şi mie, numai c dumneavoastr , domnişoar 2ema,ă ă ă ă munci i cu capul, iar eu cu mâinile.ţ

9 iecare munc îşi are importan a ei, 1(elia. 2ema l să ţ ă ă cartea deoparte, observând încordarea tinerei (emei.9 pune-mi, 1(elia, ce- i (ace (eti a;ţ ţ9 Tot aşa. *ti i, pentru ea nu e$ist leac. u se (ace nici maiţ ă



bine, nici mai r u. &n (iecare diminea o duc la (ereastr şi stă ţă ă ă acolo toat ziua. e uit a(ar , dar nu se poate bucura. u râdeă ă ă niciodat . Ba nu, acum câteva zile a zâmbit, domnişoar 2ema,ă ă când a v zut parada circului. Era (oarte vesel şi (ericit . "e multă ă ă i-au pl cut clovnii: )ar m-am cam întins la vorb : spuse 1(elia.ă ă

9 )e ce n-o sco i a(ar ; *i poate c ar putea s înve e s seţ ă ă ă ţ ă

(oloseasc de câr/e.ă9 u, domnişoar 2ema, o(t 1(elia, pe care !ândul sta oă ă ă

c%inuia de mult. Lilia 'osa nu vrea s se mişte. u vrea s (acă ă ă niciun (el de e(ort. entru nimic în lume n-ar ieşi a(ar . u(eră ă când se uit cineva la ea. e ruşineaz c -i in(irm .ă ă ă ă

9 oarte bine, spuse 2ema, dar dac îi place circul, de ce n-oă duci s vad spectacolul;ă ă

9 5-am propus, dar nici n-a vrut s aud .ă ă9 E (oarte trist, o(t 2ema, şi e atât de tân r 0ă ă ă)omnişoara 2ema scoase plicul cu bani şi îi pl ti 1(elieiă

pentru c m şi. Avur ast(el prile/ul s-o pomeneasc pe donaă ă ă ă 4erminia.

9 &n ultimele zile, dona 4erminia este prost dispus , spuseă 2ema. E nervoas . u ştiu ce se întâmpl cu ea, dar mi se pareă ă c proasta ei dispozi ie este în le! tur cu circul.ă ţ ă ă

9 "u circul; se mir 1(elia, neîn ele!ând. )ar ce le! tură ţ ă ă

poate avea ea cu circul;9 Lui Al(onso i-a redeşteptat amintirile în le! tur cu Andreinaă ă

şi vrea s se duc s vad spectacolul, dar 4erminia re(uz ,ă ă ă ă ă r spunse 2ema, r mânând pe !ânduri. 7neori îmi spun că ă ă )umnezeu ştie ce (ace. "e c%inuit ar (i (ost (ata surorii mele înă casa asta dac ar (i tr it:ă ă

1(elia plec în!ândurat şi (u cât pe-aci s se loveasc deă ă ă ă urâcioasa "%abela. *i (ata nu pierdu prile/ul s -şi arate col ii+ă ţ

9 &n casa aceasta, doamn , spuse semea (ata, slu!ile seă ţă dau la o parte din (a a st pânilor:ţ ă"ine ar (i putut crede c acel copilaş ! sit într-o diminea deă ă ţă

toamn în (a a uşii lui don Al(onso se va trans(orma într-o (iină ţ ţă atât de r ut cioas ; 5at , acum are aproape şaisprezece ani.ă ă ă ă

)omnişoara "%abela n-o iubea pe 1(elia. )e (apt, nu iubea penimeni. &şi d duse seama de acest lucru într-o noapte, cu câ ivaă ţ ani în urm , când se trans(ormase dintr-o (etişcan ciudat înă ă ă

domnişoara "%abela. &ntr-o zi, dona 4erminia o dusese laplimbare şi o întrebase, mai în !lum , mai în serios, dac îşiă ă cunoaşte ori!inea.

ân atunci, domnişoara "%abela considerase (amilia lui donă



Al(onso drept propria sa (amilie. "rescuse încon/urat deă con(ortul din casa mare şi lu$oas şi avusese tot ce-şi putea dori.ă "asa se a(la în mi/locul unui parc mare şi (rumos, unde putea să se plimbe şi s se /oace cât era ziulica de mare. "a s nu maiă ă vorbim de %er!%elie, unde o ducea adesea c%iar don Al(onso. Tot

el îi d duse şi primele lec ii de c l rie, o urcase în şa în (a a lui,ă ţ ă ă ţ

pe cal. )ona 4erminia o copleşea şi ea cu daruri, mai întâi cu /uc rii, dup aceea cu %aine şi par(umuri scumpe. 4erminia leă ă ale!ea cu (oarte mare !ri/ , (iind convins c "%abela va deveniă ă ă o (at (oarte (rumoas .ă ă

&nc de pe când era (oarte mic , (ata în elesese c aceşti doiă ă ţ ă oameni bo!a i şi (oarte prietenoşi nu erau p rin ii ei. )ar se pareţ ă ţ c acceptase cu (oarte mult calm povestea c p rin ii ei (useseră ă ă ţ ă buni prieteni cu aceast (amilie şi la moartea lor, aceşti oameniă buni o primiser ca pe propria lor (iic .ă ă

Bo! ia şi aten ia cu care era încon/urat îi erau de a/uns.ăţ ţ ă Avea camera ei o înc pere (rumoas şi bine mobilat şi, lucrulă ă ă cel mai pl cut pentru ea, avea propria camerist . "onsidera că ă ă acea tân r şi (rumoas mena/er a (amiliei Aroc%a este slu/nicaă ă ă ă ei personal . 'osaura preluase în între!ime !ri/a creşterii (etei.ă Era (oarte atent cu ea, o ve!%ea când era bolnav . &i citeaă ă poveşti despre un slu/itor bun şi st pânul lui nedrept sau despreă

dra!ostea dintre un tân r prin şi enelu!ue, o (at obişnuit . *iă ţ ă ă câteodat , pe 'osaura o podideau lacrimile. )ar lacrimile ei nu oă impresionau deloc pe "%abela.

'osaura (usese prima care îi spusese ?tân ra st pân @,ă ă ă (ormul care îi pl cuse (oarte mult. entru "%abela, astaă ă

însemna c e alt(el decât ceilal i, c trebuie s se in seama deă ţ ă ă ţ ă ea şi c îşi poate impune voin a tuturor celor din /ur. umele deă ţ "%abela începuse s-o enerveze> aşa îşi spunea ea când era mic ,ă

dar acum i se p rea c sun vul!ar şi aspru, ca un nume deă ă ă servitoare, iar ?domnişoara 5sabela@ îi pl cea bineîn eles multă ţ mai mult. 1 apucau (uriile când îşi auzea numele "%abela rostitde !r dinarul #atias. 2r dinarul b trân şi ursuz bomb neaă ă ă ă mereu câte ceva şi "%abela visa la ziua când va (i su(icient demare ca s -l pun pe mârlanul acela la locul ce i se cuvenea.ă ă

"%abela considera c prezen a ei în aceast cas (useseă ţ ă ă predestinat ca s-o înlocuiasc pe de(uncta Andreina şi s umpleă ă ă

!olul din inima lui don Al(onso. 5n(orma ia pe care i-o aduse laţ cunoştin dona 4erminia, cum c era un copil ! sit, o lovise caţă ă ă tr snetul din cer senin. &n primul moment, (ata se albise 5a (a .ă ţă )up ce se întorseser de la plimbare, se încuiase în camera ei şiă ă



nu mai ieşise de-acolo câteva zile.u se punea problema c o min iser 8 la urma urmelor ştiuseă ţ ă

de la bun început c dona 4erminia şi don Al(onso nu erauă p rin ii ei, c !emenii 5!nacio şi Luis )avid nu sunt (ra ii ei. "elă ţ ă ţ mai mult o c%inuia îns (aptul c nu-şi cunoştea ori!inea. "ineă ă

l sase copilul în (a a unei uşi str ine; robabil c vreo (ată ţ ă ă ă

s rac , din lumea celor simpli. Aşadar, s-ar putea s (ie copilulă ă ă vreunei ast(el de ne(ericite, o sp l toreas sau o cerşetoare.ă ă ă 2ândul c mama ei ar putea (i o s r ntoac îi otr vea su(letulă ă ă ă ă "%abelei şi o umplea de spaim .ă

)up ce v rs multe lacrimi, în cele din urm se liniştiă ă ă ă desc rcându-şi n du(ul pe 'osaura. 2ândul c ar (i posibil caă ă ă

între ele dou s nu (ie nicio deosebire, c ar putea s aib şi eaă ă ă ă ă rude ca tat l mena/erei, #atias, o ( cuse pe "%abela s-oă ă dispre uiasc pro(und pe 'osaura. e purta aro!ant (a de ea, oţ ă ţă

/i!nea cu (iecare prile/ şi c uta mereu s -i (ac r u ( r niciună ă ă ă ă ă motiv. &i ( cea observa ie pentru cele mai mici lucruri, numai caă ţ s arate c între ea şi camerist e$ist o mare deosebire. &n (elulă ă ă ă acesta se str duia s ob in o alt ima!ine despre sine dină ă ţ ă ă partea celorlal i membri ai (amiliei.ţ

urioas c niciun membru al (amiliei Aroc%a nu voia s -i (acă ă ă ă pe plac şi s-o duc la circ, "%abela începu s scotoceasc peă ă ă

masa ei de lucru şi descoperi c cineva îi umblase printre lucruri.ă u putea (i nimeni altcineva decât 'osaura: r s stea mult peă ă ă !ânduri, "%abela se duse la buc t rie şi începu s ipe. 'osauraă ă ă ţ se dezvinov i c ( cuse doar curat şi atâta tot, dar pentruăţ ă ă r s( ata (at asemenea scuze nu însemnau nimic. Voia s -iă ăţ ă ă spun c începuse s-o calce pe nervi cu !ri/a şi str dania asta aă ă ă ei pre( cut , dar în buc t rie şedea, ca de obicei, !r dinarulă ă ă ă ă #atias, de care "%abela, nu se ştie de ce, se cam temea.

4ot rî s se plân! donei 4erminia sau lui don Al(onso, dar n-oă ă ă ! si în birou decât pe ne(ericita aceea de b trân , 2ema. )eşiă ă ă nu o putea su(eri, "%abela sim ea nevoia s -şi descarce nervii.ţ ă

9 "e obr znicie: stri! (ata..ă ă9 "e s-a întâmplat, "%abela; întreb în!ri/orat 2ema.ă ă9 'osaura mi-a umblat prin lucruri ( r s -mi cear voie. 5-amă ă ă ă

spus c n-are ce c uta în lucrurile mele:ă ă9 oate c a vrut numai s (ac cur enie0ă ă ă ăţ

9 sta e doar un prete$t: 'osaurei îi place s -şi vâre nasul înĂ ă lucrurile mele. umai s îndr zneasc s mai (ac asta înc oă ă ă ă ă ă dat :ă

9 )ra!a mea, trebuie s (ii mai atent cu 'osaura. Ea te-aă ă



crescut şi o doare !rosol nia ta. Are atâtea de ( cut şi, te asi!ur,ă ă nu-i este uşor.

9 "e vrei s spui;ă9 E servitoare şi oamenii o umilesc din cauza asta.9 Le iei ap rarea slu!ilor pentru c şi tu te sim i ca o slu! .ă ă ţ ă

)ar eu nu: Eu sunt tân ra st pân în aceast cas : *i unc%iulă ă ă ă ă

Al(onso m-a crescut ca pe nepoata lui.9 iica Andreinei nu s-ar (i purtat niciodat ast(el, spuseă

2ema.9 )e ce;9 )e ce; entru c nepoata mea era cea mai blând şi maiă ă

modest (iin pe care am cunoscut-o vreodat , iar copilul ei nuă ţă ă ar (i putut (i alt(el.

9 *i eu sunt dr ! laş , dar ştiu care îmi este locul şi pozi ia înă ă ă ţ aceast cas :ă ă

9 )e ce eşti aşa de si!ur , "%abela, c ştii care este pozi ia taă ă ţ în cas ; întreb 2ema.ă ă

"%abela se în(urie+9 Vrei s spui c sunt un copil ! sit; *i tu ce eşti; 1 (ată ă ă ă

b trân pe care o inem aici de mil : )eosebirea este îns c peă ă ţ ă ă ă mine m iubeşte 4erminia, iar pe tine nu te poate vedea în oc%i.ă

ata ieşi ca o (urtun din camer şi trânti uşa atât de tare că ă ă

se z!uduir şi zidurile biroului lui don Al(onso.ă

8

"iudat şi de neîn eles este soarta omului. 6ilele vin, aducă ţ bucurie ori triste e, apoi se duc. *i oamenii vin, se întâlnesc, îşiţ zâmbesc unul altuia, dup care pleac . )ar de ce aceast triste eă ă ă ţ dup desp r ire; )e ce amintirile, c%iar şi cele mai (rumoase, neă ă ţ

întristeaz ; oate pentru c ne las impresia c am pierdut cevaă ă ă ă care ne apar inuse şi care zburase ca o p s ruic (rumoas . *i n-ţ ă ă ă ăar (i nevoie decât de un sin!ur cuvânt, poate de o sin!ură privire0

"u asemenea !ânduri îşi umplea <assandra zilele. 1 urm reauă întruna. 1riunde se ducea, cu oricine sta de vorb , auzea înă su(let şoapta lor blând , iar şoapta aceea era vocea prin ului ei.ă ţ

&şi luaser r mas-bun unul de la altul, dar iat c soarta îiă ă ă ă

( cuse s se întâlneasc din nou, în acelaşi loc la iarmaroc. Acoloă ă ă e întotdeauna a!lomera ie, veselie, o atmos(er de s rb toare, şiţ ă ă ă s rb torile sunt dup cum spun i!anii cea mai bun %rană ă ă ţ ă ă pentru su(let.



<assandra, =aritza şi 2lina se duseser s cumpere (ructe,ă ă dar şi s arunce pe (uriş câte un (ruct în traist . *i asta nu pentruă ă c nu le-ar (i a/uns banii, dar (elul acesta de a (ace cump r turiă ă ă era un obicei înr d cinat în tribul lor.ă ă

*i <assandrei i se întâmpla s participe la aceast distrac ie. 1ă ă ţ

( cea (oarte rar, numai când vreun ne!ustor o /i!nea cu vorba luiă

!rosolan sau râdea de ei.ă9 ermite i-mi, re!ele meu, spuse <assandra întinzându-iţ

vânz torului C de bolivari pentru o portocal pe care o luase.ă ă&n clipa aceea, prin ul r s ri în spatele ei. Vocea lui era caldţ ă ă ă

şi blând . <assandra nu avea cum s evite întâlnirea. *tia c n-ară ă ă (i trebuit s se întâmple aşa, c ci oc%ii cei r i ai =aritzei o priveauă ă ă plini de invidie. im i c îi (u!e p mântul de sub picioare, darţ ă ă r mase încremenit .ă ă

9 5ar ne-am întâlnit:9 rin e, tu eşti ca )umnezeu 8 te a(li pretutindeni.ţ9 u, suntem într-un oraş mic. Treceam pe-aici, dar roc%ia ta

e aşa de (rumoas şi î i vine aşa de bine, c m-am oprit în loc.ă ţ ă9 5ar tu ai o maşin (rumoas , nu ca cea în care c l toresc eu.ă ă ă ă9 Vrei s ne plimb m pu in;ă ă ţ9 u, ştii c ne-am luat r mas-bun în seara aceea, replică ă ă

(ata, c utându-i din priviri pe =aritza şi pe 2lina.ă

9 )a, dar nu conteaz . Vezi ce repede ne-am întâlnit din nou.ă )isear m duc în acelaşi loc unde am (ost atunci. vin după ă ă ă tine la miezul nop ii;ţ

9 1, (ânt ecioar , la ora vr /itoarelor: e$clam (ata.ă ă ă ă9 u crezi în vr /itoare, nu-i aşa; u, la miezul nop ii e preaă ţ

devreme. Vino la ora unu. E mai bine;9 rin e, ce !ânduri ai;ţ9 u te teme, vreau numai s te cunosc mai bine.ă

9 Vrei s ştii cum e via a mea;ă ţ9 )a, cum e via a ta, ce obiceiuri ai0 u reuşesc s în ele!ţ ă ţ cum s-au perpetuat i!anii pân în zilele noastre.ţ ă

9 'asa mea este de la începutul lumii şi va d inui pân laă ă Dudecata de Apoi, replic (ata semea .ă ţă

9 )a, tocmai asta aş vrea s discut m. # interesează ă ă ă etnolo!ia.

9 "e te intereseaz ;ă

9 2rupurile etnice. Am s - i e$plic disear .ă ţ ă9 "ine-a spus c am s vin;ă ă9 *tiu c o s vii.ă ă9 leac , prin e, te ro!, spuse <assandra tulburat , conştientă ţ ă ă



de (aptul c z bovise cam mult cu el.ă ă9 )e ce te-ai speriat aşa, deodat ; "e se întâmpl ; întrebă ă ă

tân rul apucând-o delicat de mân .ă ă9 Atin!erea mâinii tale înseamn moarte pentru mine. )a,ă

prin e, pleac de-aici.ţ ă

9 )e ce te temi, spune-mi:9 leac , te ro!, repet (ata.ă ă9 oarte bine, dar ne vedem disear , spuse tân rul şi îi s rută ă ă ă

mâna.ata se cutremur de spaim , (iindc =aritza şi 2lina se uitauă ă ă

la ei şi un sin!ur cuvânt din partea lor însemna pieirea ei. )ar,)umnezeu îi e martor, ea nu are nicio vin , a vrut, dar nu s-aă putut urni din loc.

)up ce a/unse acas , se încuie în rulot şi l s perdelele. &iă ă ă ă ă era (ric la !ândul c se vor stin!e toate luminile circului, c vaă ă ă desc%ide încetişor uşa, coborând treptele, apoi va pleca !r bită ă spre munte0

&n ziua urm toare, repet cu 2lina, dansând în sunetele vioriiă ă lui.

e apropia de miezul nop ii, momentul întâlnirii cu (rumoasaţ dansatoare de circ. #erit oare s se arunce într-o asemeneaă ă

aventur , se întreba Luis )avid. *i-apoi, va veni ea oare; ataă era dr !u , ba c%iar de-a dreptul (rumoas , dar ce purt ri şi ceă ţă ă ă !ânduri ciudate avea: Astea erau obiceiurile tribului în carecrescuse. Era îns sincer şi desc%is la su(let. rivea lumea cuă ă ă oc%i de copil. )ar trupul ei clocotea de o dorin nedomolit . Eraţă ă su(icient s întinzi mâna, s-o atin!i, s -i mân!âi pielea moale şiă ă cald , p rul ne!ru, str lucitor în care lic reau luciri de stele0ă ă ă ă

Apoi mai era şi altceva. Toat aceast (rumuse e îi apar ineaă ă ţ ţ

b rbatului ei, c ruia îi (usese promis înc de pe când era oă ă ă ă copil . " un ast(el de b rbat e$ist , Luis )avid în elesese încă ă ă ă ţ ă de la prima întâlnire. urtarea ei l sa s se întrevad (oarte bineă ă ă acest lucru. )e ce se temea i!anca atunci când st tuser deţ ă ă vorb în oraş; entru c se temea s n-o vad cineva din trib.ă ă ă ă

e de alt parte, deşi se ap rase de el, Luis )avid îşi d deaă ă ă seama c (etei nu-i displ cuser întâlnirile întâmpl toare cu el.ă ă ă ă )impotriv , se str duise s (ie cât mai atr ! toare. u-i veneaă ă ă ă ă

s -şi dezlipeasc privirile din oc%ii lui. *i dansul pe care i-lă ă d ruise acum câteva zile la circ; #işc rile ei vorbeau maiă ă limpede decât cuvintele. Acolo, pe podium, (rumoasa i!anc seţ ă trans(ormase cu totul. rivirea nevinovat şi purtarea s(ielnică ă



disp ruser . Le luase locul dorin a (ierbinte a (emeii mature,ă ă ţ mişc rile mândre ale (etei (rumoase, conştient de puterea ei,ă ă dar !ata s se supun tocmai din acest motiv0ă ă

)ar nu cumva se înşal ; oate c nu era vorba decât deă ă talentul ei de dansatoare, poate c în (iecare sear ! seşte peă ă ă

cineva c ruia s -i lase impresia c -i d ruieşte dansul. Toateă ă ă ă

!ândurile lui Luis )avid nu erau decât încerc ri de a sc pa deă ă presentimentele care îl copleşeau. &ncerca s -şi alun!e din minteă c%ipul (rumoasei i! nci, deşi îşi d dea bine seama c nu areţ ă ă ă sor i de izbând . u îndr znea s se !ândeasc la consecin eleţ ă ă ă ă ţ

întâlnirii lor. i!anii nu în! duie nim nui s se amestece în via aŢ ă ă ă ţ lor. u-i acceptau pe str ini în mi/locul lor0ă

entimentele lui Luis )avid erau îns mai puternice decâtă vocea ra iunii. oate c nici nu era vorba de dra!oste. au s seţ ă ă (i îndr !ostit de/a de ea;ă

Luis )avid sim ea r su(larea proasp t a muntelui. &i eraţ ă ă ă r coare. e %ot rî s -şi pun pardesiul şi când întinse mâna s -lă ă ă ă ă ia de pe banc%eta din spate, d du peste plicul mare pe care îlă pusese în buzunar în diminea a aceea. )ac /udecai dupţ ă ă ini ialele din col ul din dreapta, plicul ar (i trebuit s (ie de laţ ţ ă 5nstitutul de 1ceano!ra(ie şi probabil c îi aducea veştiă importante. &n alte împre/ur ri, Luis )avid l-ar (i desc%is imediat,ă

dar acum nu avea niciun c%e( s-o (ac . 5ndi(erent ce con inea, nuă ţ putea (i mai interesant, mai incitant decât era apari ia circului şiţ intrarea dansatoarei în via a lui.ţ

Luis )avid nu se mai recunoştea. Tot ce ( cea în ultima vremeă i se p rea destul de neobişnuit, iar (aptul c acum venise aici i seă ă p rea o adev rat nebunie. "are om cu mintea întrea! ar veniă ă ă ă la miezul nop ii pân sub munte, mânat numai de o impresie sauţ ă de un îndemn straniu şi ine$plicabil; "e-i d dea dreptul să ă

cread c (ata va veni, într-adev r;ă ă ă&n clipa aceea o v zu. )e (apt, mai întâi îi sim ise prezen aă ţ ţ dup (elul în care începuse s -i creasc pulsul, (iindc inima-iă ă ă ă

/uca de bucurie. ata ap ru din întuneric. V zând-o cum seă ă apropie, Luis )avid avu impresia c trupul ei !ra ios şi parc ( ră ţ ă ă ă !reutate se contopeşte cu natura încon/ur toare. rumoasa seă apropia şi cu (iecare pas conturul siluetei sale devenea mailimpede.

9 # aşteptai, prin ul meu; întreb (ata, îns Luis )avid abiaă ţ ă ă dac mai respira.ă9 )a, te aşteptam, încuviin el, dar !lasul parc nu era al lui.ţă ă9 *i mie îmi tremur picioarele, spuse i!anca zâmbind.ă ţ



robabil din cauza urcuşului.Luis )avid desc%ise uşa automobilului şi se str dui,ă

neîndemânatic, s-o instaleze pe scaun.9 tai bine; o întreb .ă9 )a, r spunse (ata râzând. 'âsul ei desc%is îi red duă ă

încrederea lui Luis )avid. *tii, prin e, acum, când suntem atât deţ

sus, mi se pare c zbur m. "u si!uran c zbur m acolo sus,ă ă ţă ă ă spre cer, şi aş dori s atin! şi stelele cu mâna.ă

#işcat de naivitatea cuvintelor ei, de sinceritatea ei, Luis)avid îi spuse vorbe despre care (usese cândva si!ur c nu le-ară putea rosti în via a lui+ţ

9 )ac aş putea atin!e stelele, le-aş împleti în p rul t u,ă ă ă (rumoasa mea0 îşi auzi el vocea. )ar stelele str lucesc de/a înă oc%ii t i.ă

9 "e (rumos vorbeşti, prin e: )ar nu trebuie s vorbeştiţ ă întotdeauna aşa, pentru c se vor îndr !osti prea multe (ete deă ă tine.

9 u, nici vorb : ripost Luis )avid. u ştiu s spun cuvinteă ă ă (rumoase (emeilor.

9 Atunci mie de ce mi le spui; ata se trase mai aproape deel şi tân rul îi sim i r su(larea (ierbinte pe piele.ă ţ ă

9 Tu eşti alt(el. Eşti ca o (eti , dar eşti în eleapt şi vrei cuţă ţ ă

adev rat s placi.ă ă9 &mi place s (iu (rumoas . &nc de când eram mic m-auă ă ă ă

înv at c trebuie s m ! tesc. )e când m ştiu, bunica m-aăţ ă ă ă ă ă ! tit cu salbe, cercei şi br ri. i!anilor le plac culorile vii şiă ăţă Ţ ! telile.ă

9 *i toate astea î i vin (oarte bine. Trebuie s recunosc c niciţ ă ă nu mi te pot ima!ina alt(el.

9 *i nici mie nu mi-ar pl cea s (iu îmbr cat ca o doamn deă ă ă ă ă

la oraş, declar <assandra, strân!ându-şi p rul la spate.ă ă2estul ei avea atâta (eminitate, încât Luis )avid sim i t indu-i-ţ ăse respira ia. &i mân!âie mâna.ţ

9 pune-mi, ce te-a ( cut s vii aici în noaptea asta;ă ă9 Bunica a adormit târziu, prin e. #-am !ândit c ai venit laţ ă

circ s m iei şi c ai plecat, pentru c nu te-am v zut.ă ă ă ă ă9 -am (ost s te caut, (rumoaso:ă9 )e ce; 1 umbr trecu prin oc%ii (rumoşi ai (etei.ă

9 u ştiu. u ştiu cum s - i e$plic. #-am !ândit c poate nuă ţ ă se cuvine, c aş putea s - i aduc nepl ceri.ă ă ţ ă9 *i totuşi ai spus c m-ai aşteptat0ă9 u credeam c ai s vii: spuse Luis )avid zâmbind. "um aiă ă



venit; E departe.9 i!anilor le place s mear! pe /os, ştim s mer!emŢ ă ă ă

repede, r spunse (ata.ă9 #-am oprit aici înainte s plec. E aşa de (rumos: e vedeă

oraşul, cerul, spuse tân rul în!ândurat. i-e (ri!;ă Ţ

9 Cea!9 "e-ai spus;9 &n limba noastr ,ă cea înseamn da, prin e, dar nu- i scoateă ţ ţ

filipici, o s r ceşti.ă ă9 u- i (ace !ri/i pentru mine, sunt obişnuit, spuse Luis )avidţ

mân!âind-o pe p r, numai c nici acum n-am în eles ce ai spus.ă ă ţ9 Filipici.9 Asta ce înseamn ;ă9 4ai, vrei s te înv i! neşte;ă ăţ ţ ă9 #inunat idee:ă9 Aşa ai s po i vorbi mai uşor cu mine, spuse (ata ridicândă ţ

capul spre el. Era aşa de aproape c Luis )avid îi atinse (runteaă cu buzele. ata nu se retrase, ci spuse+

9 începem. ine minte mai întâi cum se spune cer+ă Ţ tarpe.9 Tarpe, repet tân rul.ă ă9 oare se spune kham.9 Kham.

9 5ar munte, prin e, se spuneţ bar :&n tot acest /oc !lume , )avid sim ea c se ascunde şi un altţ ţ ă

sens. rumoasa i!anc se str duia s descrie în limba eiţ ă ă ă minunat şi tainic ceea ce-i încon/ura şi-i umplea treptat su(letulă ă lui Luis )avid.

9 oarte bine, spuse Luis )avid umezindu-şi buzele cu limba.)ar oc%i;

9 laisŢ :

9 5nim ;ă9 alo kinŢ ţ :9 *i buze; şopti abia auzit Luis )avid, sim ind cum îi bateţ

inima mai tare.9 Mui, susur (ata şi tân rul îi sim i r su(larea cald .ă ă ţ ă ă&i cuprinse capul delicat cu palmele şi îi c ut buzele. "u oă ă

clip înainte s le atin! , (ata se trezi parc din somn şi întoarseă ă ă ă capul.

9 Aş vrea s (ieă cea: o(t Luis )avid. e întoarse la volan. Eraă timpul s plece.ă1 l s la r scruce, de unde nu mai erau mai mult de o sut deă ă ă ă

metri pân la circ. *i în timp ce minunata (at se îndep rta, Luisă ă ă



)avid stri! în urma ei+ă9 Te aştept şi mâine în acelaşi loc.ata zâmbi. Dos, în tab ra i!anilor, se auzi l tratul unui câine.ă ţ ă"ând se întoarse la %acienda Aroc%a, cu(undat în linişte şi înă

bezn , Luis )avid îşi aminti de scrisoarea pe care o purtase toată ă

ziua în buzunar. 1 desc%ise+ de la institut îl anun au cţ ă

s pt mâna urm toare trebuia s plece la "aracas.ă ă ă ă

9

ân în zori, (ata nu putu s înc%id oc%ii. t tea lun!it în pată ă ă ă ă şi asculta !lasurile naturii care se trezea. e str duia s -şiă ă

înc%ipuie cum arat muntele în zori şi colina pe care st tuse cuă ă prin ul ei. "u si!uran c nu e c%iar atât de (rumoas .ţ ţă ă ă

&ntunericul are ma!ia lui, las s se vad stelele şi luna.ă ă ă1are aceasta este dra!ostea, se întreba <assandra, înc%izând

oc%ii ca s se bucure în su(letul ei de lucrurile pe care aveaă impresia c le v zuse pentru prima dat . 1are sentimentul deă ă ă

încredere şi de bucurie pe care i-l produceau întâlnirile cu tân rulă acela, senza ia aceasta de plutire, asta s (i (ost dra!ostea;ţ ă

e lân! bucuria c îl vede din nou, <assandra încerca deă ă (iecare dat şi un (el de team , având sentimentul c (ace cevaă ă ă

nepermis. )ar cine îşi poate pune (râu unor asemeneasentimente; "um s renun e la c ldura mâinilor lui;ă ţ ăata se %ot rî s nu-i dezv luie în niciun caz b trânei taina ei.ă ă ă ă

)ra!ostea este întotdeauna e!oist . 1ricât de mult i-ar vreaă binele, bunica n-o va în ele!e. 1 va amenin a cu supersti iile ei,ţ ţ ţ cu teama c va r mâne sin!ur , la mar!inea şatrei0ă ă ă

rumosul ei prin o va aştepta la locul ştiut din mun i: esteţ ţ câteva clipe, lumea va (i din nou alta pentru ea. "uvintele lui

îmb t toare o ame esc ca vinul, desc%id colivia de aur aă ă ţ pieptului ei şi pas rea su(letului zboar în înaltul cerului, până ă ă sus, la stele.

Toate acestea se pot repeta dac îşi va învin!e teama şi vaă porni pe drumul care o va duce departe de şatr , în mun i. Aici,ă ţ

în tab r , le!ile tribale o ineau prizonier . Avea impresia că ă ţ ă ă toat şatra era încon/urat de un zid înalt. 1c%i ascunşi peste totă ă o urm reau avizi.ă

<assandra voia s tr iasc şi s !ândeasc liber. u puteaă ă ă ă ă spune e$act de când începuse s simt acest lucru, dar eraă ă conştient c este vorba de un sentiment mult prea puternic caă ă s -l poat în buşi. )orin a ei p rea o (lac r care o înc lzea, dară ă ă ţ ă ă ă ă



care ar putea s -i provoace şi durere. &n sinea ei, ştia c e oă ă nebunie s se împotriveasc cursului (iresc al evenimentelor. Eaă ă credea neclintit în ursit . 5ar ursita ei îi spusese c trebuia s seă ă ă m rite cu conduc torul tribului lor. Aşa cum o asi!urase bunica.ă ă 5ar <assandra credea în aceast soart , crezuse pân nu deă ă ă

mult01are s se duc la munte în seara asta sau s se supună ă ă ă destinului şi s stea locului, aici, printre ai s i; 1are atotştiutorulă ă 1stebe va în ele!e şi îi va ierta plimbarea nevinovat ; )e ceţ ă tremur toat când o atin! mâinile (rumosului prin ; )e ce nu seă ă ţ poate smul!e atunci când îi simte c ldura trupului; )e ceă doreşte ca toate astea s se repete mereu, noapte de noapte; *iă pân când; u are voie s încalce le!ile tribului şi să ă ă nesocoteasc ce-i scris în "artea cea #are.ă

9 pune-mi, ap -surioar , întreb <assandra râul. pune-miă ă ă dac s m duc în noaptea asta acolo, în mun i, unde mă ă ă ţ ă aşteapt prin ul meu;ă ţ

usurul re!ulat al apei îi acoperi întrebarea. u ştia cât timpst tuse la râu, dar când se ridic şi plec de pe mal, soarele eraă ă ă de/a sus, pe cer, şi %ainele sp late se uscaser aproape de tot. &nă ă

/ur era linişte şi z puşeal . &n cele din urm , <assandra ! siă ă ă ă r spunsul la întrebarea care o neliniştea.ă

4ot rârea ei va depinde de prima persoan pe care o vaă ă întâlni pe drum. )ac aceasta va (i unul dintre prietenii ei, va luaă acest semn drept învoire s se duc . )ac se va întâlni îns cuă ă ă ă

=aritza sau cu 'andu, se va încuia în rulot şi nu se va mai !ândiă niciodat la munte. Aşa c va l sa totul pe seama destinului, celă ă ă care împleteşte şi despleteşte c ile vie ii oamenilor.ă ţ

9 top: stri! cineva în spatele ei când a/unse aproape deă cortul mare. )ou mâini calde îi acoperir oc%ii. <assandraă ă

întinse mâinile ca s apuce palmele celuilalt. )up de!etele lun!iă ă care îi ap sau pleoapele, (ata îşi d du seama c nu putea (iă ă ă altcineva decât 2lina. <assandrei îi tres ri inima de bucurie.ă

9 Ei, copile: se !r bi ea s -i dea mâinile la o parte. u cumvaă ă te-a trimis c%iar 1stebe;

9 )e data asta n-ai !%icit, <assandra: zâmbi violonistul. #-atrimis )orinda0 7nde-ai (ost, surioar ; Bunica ta a scotocit toată ă şatra ca s te ! seasc .ă ă ă

9 Am (ost la râu, copile. <assandra ciu(uli p rul ondulat ală prietenului s u. *tii, dac m a/u i, la noapte putem s mer!emă ă ă ţ ă şi în alt loc, un loc tainic0

9 robabil c din nou la munte: La domnul acela de la oraş.ă



9 Ai !%icit. umai c mi-e (ric s mer! sin!ur pe întuneric.ă ă ă ă Vrei s mer!i cu mine;ă

9 1%, <assandra de ast dat pe c%ipul b iatului se citeaă ă ă şov iala 8, nu te !ândeşti ce o s se întâmple dac a(l 'andu;ă ă ă ă

9 &nseamn c e mai bine s nu a(le: ici el, nici )orinda.ă ă ă

2lina vru s dea din cap în semn c nu, îns zâmbetul luiă ă ă

(rumos şi bla/in i-o lu înainte şi se r spândi pe toat (a a.ă ă ă ţ#untele era (rumos noaptea şi prin ul acela al ei era de/aţ

acolo. 1 aştepta. Luna lumina colina mic şi câteva raze i seă r s(rân!eau pe c%ipul zâmbitor.ă

9 Bun : zise elă9 Zdravo: r spunse (ata şi îşi puse cuminte mâinile în mâinileă

lui.9 # bucur c ai venit, şopti Luis )avid şi <assandra v zuă ă ă

scântei str lucind în oc%ii lui.ă9 *tiai c am s vin;ă ă9 )a.9 "um aşa;9 u ştiu, r spunse !lasul cati(elat al prin ului ei. oateă ţ

pentru c te-am ru!at în !ând. )up aceea mi-am dat seama câtă ă de periculos este pentru tine.

Tân rul şov i o clip dac s -i pun (etei întrebarea la care seă ă ă ă ă ă

!ândise.9 Eşti lo!odit ;ă9 )a, r spunse <assandra, dându-şi seama c nu trebuie să ă ă

ascund nimic. &nc de când eram mic mi s-a spus c trebuie să ă ă ă ă (iu nevasta lui 'andu. Am în eles, şi acum aştept. imeni nu seţ poate împotrivi le!ii noastre.

9 Vorbeşti de parc te-ai pre! ti s - i îndeplineşti o datorie.ă ă ă ţ u-l iubeşti;

9 u ştiu. 'andu e puternic şi viteaz. &l respect şi îl ascult.1are asta e dra!oste;rumosul prin nu r spunse la întrebare. &n t cerea care seţ ă ă

l sase i se p ru c vocea îi r mâne atârnat în v zdu%. 5nimaă ă ă ă ă ă începu s -i bat cu putere. 1are nu !reşise (iind atât de sincer ;ă ă ă im i o mare uşurare când îi auzi din nou !lasul+ţ

9 )ra!ostea e mai mult decât tot ce i-ai spus tu, (rumoaso.)ra!ostea înseamn patim şi delicate e. "el mai (rumos şi maiă ă ţ

puternic sentiment din lume. )ra!ostea dureaz veşnic. Este ună cântec pe care nici moartea nu-l poate amu i: Aşa scrie într-oţ carte.

<asandrei i se p rea c aceste cuvinte sunt vizibile, c seă ă ă



opresc în întunericul nop ii şi str lucesc ca /uc riile din pomul deţ ă ă "r ciun din copil ria ei. imeni nu-i mai vorbise aşa pân acum,ă ă ă nimeni, nici c%iar don imon nu reuşise s ! seasc cuvinte careă ă ă s descrie atât de bine sentimentul de dra!oste.ă

9 "u si!uran c mama mea aşa a iubit, !ândi <assandra cuţă ă

voce tare, ( r s -şi dea seama.ă ă ă

9 #ama ta;9 )a.9 "um ar ta; "red c era la (el de (rumoas ca tine.ă ă ă9 u ştiu, n-am v zut-o niciodat .ă ă9 -ai v zut-o;: "iudat, îmi aminteşti de cineva.ă9 )e cine, prin e;ţ9 1 persoan pe care n-o cunoşti. 7n c%ip dintr-o (oto!ra(ieă

sau o artist cunoscut .ă ă9 # (aci s m sup r, prin e. u vrei s spui c suntă ă ă ă ţ ă ă

(rumoas :ă9 Eşti (oarte (rumoas , spuse tân rul aplecând capul spre ea.ă ă

*tii, nu pot s cred c eşti i!anc . -am v zut niciodat oă ă ţ ă ă ă i!anc cu un ten atât de alb şi cu oc%i albaştri.ţ ă

9 Asta este pentru c sân!ele meu este amestecat. #amaă mea s-a îndr !ostit de un b rbat care nu era de aceeaşi ras cuă ă ă noi.

<assandra vru s mai spun ceva, dar tân rul o trase bruscă ă ă spre el.

9 &nseamn c i!anii pot înc%eia c s torii şi în a(ara rasei lor:ă ă ţ ă ă9 u au voie s (ac asta, spuse încet <assandra.ă ă9 )e ce;9 entru c atunci cade blestemul asupra lor. )e aceea aă

murit şi mama mea când m-am n scut eu. -a putut s-o salvezeă nici piatra (ermecat .ă

9 nu crezi în treburile astea: unt supersti ii:ă ţu vorbi aşa, prin e. nu i se întâmple o nenorocire:ţ ă ţ e$clam însp imântat <assandra.ă ă ă

9 Eu nu cred în aşa ceva, r spunse Luis )avid.ă9 )ar eu cred şi m tem.ă9 Bine, dar tu eşti cura/oas , replic el. tai liniştit şiă ă ă

zâmbeşti în timp ce în /urul t u zboar dou sprezece cu ite.ă ă ă ţ9 Aşadar m-ai v zut în num rul acela;ă ă

9 Te-am v zut şi am num rat0 Tân rul încrunt dină ă ă ă sprâncene, iar (etei parc îi place ce aude.ă9 )a, şi eu num r, spuse ea. Le aud cum şuier prin aer şiă ă

cum se în(i! lân! trupul meu. *i nu pot decât s zâmbesc şi s -lă ă ă



ro! pe 'andu din priviri+ ?Te ro!, (r ioare, nu m intui deăţ ă ţ scândur : unt înc atât de tân r şi vreau s tr iesc@.ă ă ă ă ă ă

9 'andu e arunc torii de cu ite, nu; întreb Luis )avid.ă ţ ă9 )a, r spunse încet <assandra.ă9 El este b rbatul cu care o s te c s toreşti;ă ă ă ă

ata abia reuşi s în!aime+ă

9 )a. Te !ândeşti la ceva urât acum, prin e;ţ Tân rul zâmbi+ă9 u, (rumoaso, m întreb ce s-ar întâmpla dac te-ai %ot rî ă ă ă

s te m ri i cu altul;ă ă ţ<assandra încremeni pentru o clip , şov ind dac s -i spun şiă ă ă ă ă

de ast dat adev rul.ă ă ă9 Asta nu este în! duit:ă9 )ar s-ar putea întâmpla, nu-i aşa;9 )e ce m întrebi; ata îşi d du p rul pe spate. "a s scrii înă ă ă ă

c r ile tale;ă ţ Tân rul izbucni în râs.ă9 u, nu ca s scriu în c r i, nu vreau s te tra! de limb . ură ă ţ ă ă

şi simplu m !ândesc la o asemenea posibilitate. "ând dai pesteă adev rata dra!oste, nu po i s (u!i de ea. imeni nu poate:ă ţ ă

Tân rul o privi cu în ele!ere. "red c tu înc nu iubeşti.ă ţ ă ă9 oate c n-am s iubesc niciodat : o(t <assandra cuă ă ă ă

triste e, în timp ce Luis )avid îi mân!âia p rul.ţ ă9 u vorbi aşa: u se poate s tr ieşti ( r dra!oste:ă ă ă ă9 entru mine st %ot rât s m m rit cu 'andu, insistă ă ă ă ă ă

<assandra. *i probabil c am s -l iubesc din toat inima. Aşa seă ă ă iubesc oamenii din neamul meu.

9 "e b rbat (ericit: o(t Luis )avid.ă ă9 nu-l invidiezi, prin e, spuse (ata c utându-i privirea. Elă ţ ă

nici nu m-a s rutat m car.ă ă

9 "%iar niciodat ; se mir Luis )avid.ă ăata d du %ot rât din cap.ă ă9 u, niciodat .ă9 imeni;9 imeni: <assandra încruciş mâinile în semn de /ur mânt,ă ă

dar nu era si!ur c o va crede. 'andu nu are voie s m s ruteă ă ă ă ă pân nu devin so ia lui.ă ţ

9 *i nici n-a încercat m car;ă

9 Ba da, a încercat0 dar nu i-am dat voie. Bunica )orindaspune c aşa trebuie s (ie0 şi eu o ascult0ă ă9 5a stai: e$clam Luis )avid, sincer interesat de cele ceă

auzea. *i toate (emeile din neamul t u respect re!ula asta;ă ă



9 Bineîn eles c nu, dar eu trebuie s-o respect. &n tribul meu,ţ ă eu sunt prin es .ţ ă

9 &ntr-adev r: Tân rul o cuprinse de umeri şi o îndep rtă ă ă ă pu in, ca şi cum ar (i vrut s-o priveasc mai bine. *i de ce; Teţ ă deosebeşti cumva de ele;

9 )a. )ra!ostea lui 'andu m (ace deosebit . El e şe(ulă ă

nostru, este re!ele nostru şi m-a ales pe mine de so ie.ţ9 *i eşti si!ur c te mândreşti cu asta;ă ă9 )a, asta este o mare cinste, prin e. Eu îl respect şi îl admir,ţ

deşi 'andu m c%inuie câteodat cu dra!ostea şi (uriile lui. )ară ă ştiu c trebuie s m supun0ă ă ă

9 Aşadar, re!ele t u e !elos;ă9 *i înc cum:ă9 Ei bine, şi ce-ar (i dac te-ar vedea cu un alt b rbat, să ă ă

zicem cu mine în seara asta; "e s-ar întâmpla;9 #-ar ucide: r spunse (ata, ( r s -şi dea seama cum vaă ă ă ă

primi tân rul asemenea m rturisire.ă ă1bservând neliniştea de care (usese cuprins <assandra, Luisă

)avid o îmbr iş strâns. ata nu se împotrivi. Era convins căţ ă ă ă tot ceea ce i se întâmpl acum este predestinat.ă

9 )ar po i s renun i la acest (el de via , spuse tân rul. o iţ ă ţ ţă ă ţ s te împotriveşti.ă

9 )oamne (ereşte: Eu sunt i!anc , prin e, şi dac aş încercaţ ă ţ ă s (u! de soarta mea, #eripe 8 moartea m-ar lua la ea. )u%ulă r u Ven!ue ia su(letul (emeii care încalc le!ile poporului s u. *iă ă ă abate ne(ericirea nu numai asupra ei, ci şi asupra alor s i0 5ară eu nu vreau s se întâmple aşa ceva, prin e, spuse (ata.ă ţ

&n clipa aceea, (a a ei era (oarte aproape de a lui, atât deţ aproape c r su(larea cald îi atin!ea pielea. etei îi ardeauă ă ă obra/ii. im ea cum i se zbate inima în piept.ţ

1c%ii ei priveau ca vr /i i la buzele tân rului şi la din ii lui albi,ă ţ ă ţ str lucitori. <assandra nu-şi d du seama când întinsese buzele şiă ă le atinsese de ale lui. 5 se p ru atunci c zboar undeva sus, susă ă ă de tot, în lumi necunoscute şi neb nuite, pline de o muzică ă minunat . Totul i se p rea la (el de ireal ca şi sunetele viorii luiă ă 2lina. Ar (i dorit ca aceast clip s dureze veşnic, dar ştia că ă ă ă venise vremea s plece.ă

&n timp ce se întorcea pe acelaşi drum spre circ, <assandra

tr ia aceeaşi senza ie de plutire. rietenul ei 2lina abia reuşeaă ţ s se in dup ea.ă ţ ă ărumosul ei prin o s rutase. u putea uita buzele lui pline,ţ ă

nes ioase şi delicate în acelaşi timp. u le va putea uitaăţ





9 "e-i ! l !ia asta, 'andu; )e ce vrei ca toat tab ra s a(leă ă ă ă ă de spaima ta; îl întreb )orinda pe un ton t ios.ă ă

9 u te caut pe tine, babo: se r oi 'andu (urios, aplecându-ăţse spre ea. 1 c%em pe nepoata ta:

9 "e ai cu nepoata mea în toiul nop ii;ţ

9 Vreau s stau de vorb cu ea:ă ă

9 La ora asta prin esa doarme, îl repezi )orinda.ţ9 nu-mi spui mie c doarme aşa de adânc încât nu m-aă ă

auzit când am stri!at-o:9 tri! tele tale le-a auzit toat tab ra, 'andu:ă ă ă9 Atunci de ce nu iese <assandra; îşi pierdu r bdareaă

arunc torul de cu ite şi întinse mâna s-o dea la o parte din caleă ţ pe b trân . )intr-un sin!ur salt ar (i putut s treac de celeă ă ă ă câteva trepte şi s intre în rulot , dar )orinda nu-şi puteaă ă permite s admit aşa ceva.ă ă

9 u e momentul potrivit pentru asta: stri! b trâna i!anc .ă ă ţ ă "ine crezi c eşti tu ca s-o trezeşti din somn pe <assandra;ă

9 unt re!e, sunt 'andu:9 -ai decât s (ii re!e, dar nepoata mea e prin es :ă ţ ăe c%ipiu lui 'andu ap ru un zâmbet r ut cios.ă ă ă9 1 tot ii una şi bun c nepoata ta e prin es , o repeziţ ă ă ţ ă

b rbatul, dar ştii prea bine c are sân!e amestecat:ă ă

)orinda se în(urie la culme auzind aceste cuvinte.9 #inciun : scutur b trâna din cap. ân!ele ei este mai bună ă ă

şi mai curat c%iar decât al t u şi decât al meu:ă9 uria te orbeşte, babo: i!anul ridicase din nou vocea. Eu oŢ

iubesc pentru c e (rumoas şi are su(letul curat, e cea maiă ă delicat (loare din tab r , dar ştiu c are sân!e amestecat.ă ă ă ă

"u toate stri! tele lui, se vedea de/a c (uria lui 'andu se maiă ă domolise. "uvintele !rele au o particularitate anume+ /ur minteleă

8 b trâna )orinda ştia prea bine 8 au puterea de a convin!e şi înă arta asta )orinda era cât se poate de priceput .ă9 )ac mint, s mi se usuce mâna: !â(âi (emeia, ridicând înă ă

sus mâna dreapt . ie ca trupul meu s nu-şi a(le odi%na şiă ă su(letul s mi se duc în iad dac nu- i spun adev rul adev rat.ă ă ă ţ ă ă <assandra este de ras pur : ân!ele ei nu este amestecat:ă ă Alt(el, prezen a ei aici ar (i adus de mult nenorociri asupraţ taberei noastre:

Tân rul st tea în (a a b trânei înlemnit de uimire. )ar uimireaă ă ţ ă şi surprinderea lui nu puteau dura prea mult. )orinda nu (u(oarte surprins când, o clip mai târziu, pumnul lui îi strânseă ă mâna neputincioas .ă



9 *tii ce vorbeşti, babo;9 ) -mi drumul, încerc )orinda s se elibereze. # doareă ă ă ă

mâna:9 "e tot vorbeşti, e$plic -mi, pentru numele lui )umnezeu:ă

şopti r !uşit b rbatul.ă ă

9 Ai un pumn de (ier, se /elui )orinda. u vezi c c%inuieşti oă

biat b trân ;ă ă ă9 V d c tu şi cu mine trebuie s st m de vorb despre maiă ă ă ă ă

multe lucruri.9 oarte bine: )orinda se %ot rî s cedeze. Avem despre ceă ă

s vorbim. V d c alt(el nu se poate.ă ă ă'andu îi d du drumul (emeii, dar (ocul din oc%i lic ri din nouă ă

prime/dios şi amenin tor.ţă9 "ând; întreb el %ot rât.ă ă9 Alt dat . Acum sunt obosit , las -m s m duc s mă ă ă ă ă ă ă ă ă

culc.9 )e ce nu vrei s -i spui <assandrei s ias ;ă ă ă&n oc%ii lui 'andu se citea din nou b nuiala. &n clipa aceea,ă

)orinda ştiu c soarta nepoatei sale depindea de ceea ce aveaă s spun . rin r spunsul ei putea s -i câşti!e încrederea, să ă ă ă ă domoleasc mândria r nit a b rbatului. 1stebe o a/ut din nou,ă ă ă ă ă 1stebe, zeul pe care ea îl adora şi îl respecta, care-i şoptise

cuvintele pe care alt(el nu le-ar (i putut ! si decât în pa!inileă #arii " r i a vie ii.ă ţ ţ

9 Ei; ( cu 'andu ner bd tor.ă ă ă9 u: r spunse )orinda. <assandra n-o s ias . Eu o p zesc.ă ă ă ă

Am !ri/ nu numai de trupul, ci şi de demnitatea ei: "%eam altă ă ă (at s ias cu tine în toiul nop ii pe =aritza sau pe rusoaica aiaă ă ă ţ care tocmai a venit, pe cine vrei, dar nu pe <assandra. E ultimulmeu cuvânt:

9 Bine, )orinda, încuviin în cele din urma 'andu. # bucurţă ă c o p zeşti pentru mine. #er!i s n toas :ă ă ă ă ăArunc torul de cu ite se înclin şi disp ru în întuneric cuă ţ ă ă

mersul lui de pisic . (ânt sc toare de )umnezeu, ce-a (ostă ă ă ă mai !reu a trecut. Acum mai trebuia s l mureasc un lucruă ă ă (oarte important+ unde este <assandra în momentul sta şi,ă evident, cu cine0

&n timp ce se strecura pe (uriş înapoi în tab r , <assandraă ă

tremura de (ric s nu se întâlneasc cu cineva. e temea deă ă ă mânia lui 'andu, dar nu se aştepta ca )orinda s-o aştepte în uş .ă9 7nde-ai (ost; B trâna o pironi cu privirea. 7nde dracu aiă

(ost pân la ora asta; ' spunde:ă ă



9 Bunico, nu pomeni de diavol, te ro!: r spunse încet (ata. uă vorbi aşa.

9 Vorbesc aşa cum trebuie, blestemat s -mi (ie soarta:ă ă r spunse posomorât b trâna. )ispari în toiul nop ii )umnezeuă ă ă ţ ştie unde, iar eu trebuie s suport (uria lui 'andu. A venit s teă ă

caute, (eti o, a stri!at s ieşi a(ar . u m întreba cum am reuşitţ ă ă ă

s scap de el.ă9 "e voia de la mine;9 u in îmi pas ce voia de la tine: se r oi b trâna şi îşi puseţ ă ăţ ă

mâinile în şolduri. unt lucruri mai importante acum. #i-a în!%e at sân!ele în vene când am v zut c patul t u e !ol. u i-ţ ă ă ă ţe ruşine; e ce cale ai apucat-o de trebuie s te (ereşti de bunicaă ta;

e lân! oboseal , pe c%ipul b trânei se citea o mareă ă ă în!ri/orare. 7itându-se mai atent la (a a ei, <assandrei i se ( cuţ ă mil de b trân .ă ă ă

9 u m (eresc, bunico, spuse ea şi se apropie s-o mân!âieă uşor. #-a atras ceva şi am sim it nevoia s plec.ţ ă

9 "eva sau cineva; întreb )orinda ridicând mâna. Ai !ri/ ,ă ă (eti o:ţ

9 u stri!a, bunico: încerc <assandra s-o linişteasc . *i să ă ă nu ridici mâna la mine, în noaptea asta nu te-aş ierta. Alt dat ,ă ă

când o s vin vremea, o s - i e$plic totul. )ar în noaptea astaă ă ă ţ las -m sin!ur , pentru c în inima mea e (urtun şi trebuie să ă ă ă ă ă aştept s treac ca s v d ce-a mai r mas.ă ă ă ă ă

*i pentru c spusele ei sincere o surprinser şi pe ea,ă ă <assandra întreb +ă

9 'andu a v zut c nu sunt aici;ă ă9 u, n-a v zut, o(t b trâna cu oc%ii în lacrimi.ă ă ă9 )u-te, bunico, du-te. <assandra o îmbr iş cu dra!oste şi oăţ ă

conduse spre pat. #ul umesc pentru tot. Acum culc -te şi dormi,ţ ă iar pe mine las -m . Las -m s visez.ă ă ă ă ăata scoase din lad p puşa de cârp , darul prin ului ei, şiă ă ă ţ

!ândurile îi zburar din nou spre munte, acolo unde o s rutase.ă ă#-a s rutat, mi-a s rutat buzele. m mântuiasc (ântaă ă ă ă ă

ecioar : unt i!anc . Am /urat c am s m m rit cu 'andu.ă ţ ă ă ă ă ă umai el avea voie s m s rute. )ar a ( cut-o alt om. rimulă ă ă ă meu s rut. 1are 'andu o s ştie s m s rute aşa; u, aşa deă ă ă ă ă

delicat, nu: Aşa nu ştie nimeni. Buzele lui ard. Acum ştiu ce înseamn o s rutare de dra!oste. Acum ştiu0ă ă



11

"onştiin a (aptului c via a <asandrei e în mâinile lui îl umpleaţ ă ţ de mândrie pe 'andu, care sim ea c posed o via , c trebuieţ ă ă ţă ă s-o p zeasc şi s-o apere. 5ubirea lui era puternic , p timaş . uă ă ă ă ă mai avea r bdare s aştepte ziua când <assandra va (i a lui.ă ă 'e inerea ei îl înt râta şi mai mult, îns de ast dat sim ea cţ ă ă ă ă ţ ă (ata se îndep rteaz de el. e sc%imbase, nu mai era aceeaşiă ă (at care îi trezea dorin a. &l respin!ea, aşa sim ea 'andu.ă ţ ţ

)iscu ia cu )orinda îi înt rise b nuielile.ţ ă ă9 Vorbeşte, babo. 1 îndemn rece 'andu, sperând c )orindaă ă

îi va spune ceva care-i va risipi b nuielile.ă9 iica mea a murit aici, începu b trâna. *i nepoata mea.ă9 epoata ta; întreb nedumerit 'andu.ă9 *i (ata aceea cu privirea trist .ă9 "ine; "ine-i asta;9 Adev rata mam a <assandrei, spuse b trâna cu voceaă ă ă

tremur toare, dar (erm .ă ă9 Aiurezi, surioar . u în ele! nimic.ă ţ9 Ai s în ele!i când am s - i mai spun ceva, continuă ţ ă ţ ă

b trâna conştient de (aptul c sosise momentul s vorbeasc .ă ă ă ă ă <assandra nu este i!anc .ţ ă

9 "e prostii mai sunt şi astea; *i tot nu în ele! nimic. & i daiţ ţ seama ce vorbeşti;

9 )a, ştiu. Acesta este adev rul. )e aceea i-am spus că ţ ă sân!ele ei nu este amestecat.

9 u se poate. u se poate: u te cred.9 u crezi pentru c nu vrei s crezi.ă ă9 Ai n scocit toate astea, babo: izbucni (urios 'andu. u ştiuă

de ce m min i. u cumva ascunzi altceva;ă ţ

9 i-am spus adev rul. # /ur. Blestemat s (iu dac te-amŢ ă ă ă ă ă min it.ţ9 Ai spus c nepoata ta a murit. )ar eu am v zut-o peă ă

<assandra când era copil de â în bra ele tale, insist 'andu.ţ ţă ţ ă Aveam opt ani pe-atunci, dar îmi amintesc totul (oarte bine. #ă sup ra plânsul ei în timp ce tata m înv a s arunc cu itele.ă ă ăţ ă ţ "opilul acela a crescut şi a devenit o (emeie (rumoas vorbi cuă

în(l c rare conduc torul i!anilor. )ar a (ost întotdeaunaă ă ă ţ

nepoata ta, relu el. -a n scut în cortul t u în aceeaşi noapte înă ă ă care a murit (iica ta.9 -a n scut într-o cas bo!at şi mama ei a murit la naştere,ă ă ă

dar aceea nu era (iica mea.





periculoas .ă9 )e unde ştii;9 A venit s m vad . A întrebat de copil. -a liniştit numaiă ă ă

când i-am spus c (ata a murit.ă)up ce îşi termin num rul, <assandra porni spre rulot ca să ă ă ă ă

se sc%imbe, !ândindu-se cum s se strecoare din tab r ca să ă ă ă

a/un! pe colina aceea unde o aştepta iubitul ei.ă9 1, iolasin: e$clam (ata, v zându-l pe clovnul careă ă

anume nu-şi îmbr case costumul şi nu se mac%iase, pentru caă (ata s în elea! bine ce avea s -i spun .ă ţ ă ă ă

9 u sunt iolasin. #arele iolasin sunt numai în aren . uă vezi c acum sunt Tomas;ă

9 *i ce aştep i; )e ce nu te îmbraci; întreb <assandraţ ă absent .ă

9 i-am v zut num rul, spuse tân rul apropiindu-se de ea.Ţ ă ă ă9 )a, mi-ai spus c m priveşti întotdeauna.ă ă9 Aşa-i, iar tu treci întotdeauna pe lân! mine şi nu m vezi.ă ă9 Asta pentru c 0 încerc s e$plice.ă ă ă9 )e asta te-am înş( cat ast zi.ă ă9 oarte bine, promit c ast zi o s m uit la num rul vostru.ă ă ă ă ă

-am v zut repeti ia.ă ţ9 )a, ştiu, erai la multe mile dep rtare de-aici.ă

9 oate nu c%iar la multe, dar, oricum, departe09 7nde; întreb tân rul, care credea c (ata îi încredin ează ă ă ţ ă

întotdeauna cele mai tainice !ânduri.9 E secret.9 -ai încredere în mine; întreb Tomas dezam !it.ă ă9 5-am spus lui Tilico.9 Lui Tilico; 2uralivul la o s -mi povesteasc tot.ă ă ă9 #i-a promis c n-o s spun nimic.ă ă ă

9 Am s -l p c lesc eu cumva. Am s -i spun c toate (eteleă ă ă ă ă sunt înnebunite dup el. Ai s vezi c o s -mi spun tot, zâmbiă ă ă ă ă Tomas, apropiindu-se şi mai mult şi încercând s-o îmbr işeze.ăţ

ata se (eri, scuzându-se+9 u vreau s ne vad 'andu. -ar în ele!e c noi doi suntemă ă ţ ă

doar prieteni. )e alt(el, nu vreau s m atin! niciun b rbat.ă ă ă ă9 -are decât s ne vad . u sunt obli!at s -l ascult. *i nuă ă ă

mi-e team de el.ă

9 in!urul lucru de care m tem eu este !elozia lui 'andu,ă spuse <assandra şi porni !r bit spre rulot ca s se sc%imbe.ă ă ă ă9 )ar, <assandra0 spuse trist clovnul, nereuşind nici de astă

dat s -i spun ce simte pentru ea.ă ă ă





m-am str duit întotdeauna s i-o scot din cap. oporul t u credeă ă ţ ă în prostiile astea de când a p r sit E!iptul şi a început să ă ă str bat lumea.ă ă

9 "%iar aşa, tat ; încerc şi <assandra s se linişteasc .ă ă ă ă9 "%iar aşa: "e putere poate avea o piatr ; "um poate s neă ă

(ac r u un blestem; )ac ar (i aşa, toate str zile ar (i pline deă ă ă ă

mor i:ţ9 )ar09 )umnezeu le-a dat oamenilor şi binele, şi r ul. )ar cuă

în elepciunea Lui, ine lumea în ec%ilibru.ţ ţ9 )ar bunica spune09 Bunica ta are un su(let bun, spuse don imon, dar este

orbit de (atalism. Tu eşti (at deşteapt , nu mai crede înă ă ă prostiile astea. streaz - i lacrimile pentru necazuri adev rate,ă ă ţ ă (iindc vei avea şi tu parte de ele, ca to i oamenii. Eşti tân r , eă ţ ă ă prea devreme ca s te !ândeşti la asemenea lucruri, mai ziseă don imon. Ai ceva mai pre ios decât talismanul 8 ai tinere ea,ţ ţ visurile, nevinov ia ta. e astea trebuie s le p zeşti cu !ri/ .ăţ ă ă ă

"uvintele în elepte ale lui don imon o mai liniştir pu in, darţ ă ţ nici prin cap nu-i putea trece ce soart urma s aib talismanulă ă ă ei. 5!nacio "ontreras îl va ! si pe colina unde se întâlniseră ă <assandra cu (ratele s u, Luis )avid. &n zadar aveau s -l cauteă ă

<assandra şi cu prietenul ei 2lina pe colina unde st tuse cuă iubitul ei. Talismanul avea s a/un! apoi în mâinile r s( ateiă ă ă ăţ "%abela, pentru care nu va (i decât o piatr obişnuit . &ns seă ă ă apropia "r ciunul şi lucruşorul sta ie(tin era numai bun deă ă d ruit unei persoane pe care voia s-o /i!neasc .ă ă

rincipala !ri/ a "%abelei era s -l determine pe 5!nacio s-oă ă duc la circ. Tân rul era îns preocupat de un p mânt pe careă ă ă ă voia s -l cumpere, ce-i drept, cu banii lui don Al(onso. 5deeaă

(usese a lui Luis )avid, dar ce conta dac putea s i-o ia înainte:ă ă Aşa cum îi e$plicase 4ector, prietenul lui Luis )avid, când pelocul unde se a(l acum circul vor începe s se construiască ă ă locuin e, pre urile vor creşte de trei ori. *i cu si!uran c mamaţ ţ ţă ă lui, îşi spunea 5!nacio privind spectacolul ( r interes, va aveaă ă !ri/ s primeasc acest teren ca dar de "r ciun. )ac ar (i ştiută ă ă ă ă c treaba este de/a aran/at , poate c s-ar (i delectat mai mult cuă ă ă spectacolul de circ.

9 5!nacio. Te plictiseşti; îl întreb "%abela. #ie îmi place aşaă de mult:9 )a, v d c te distrezi de minune, dar ai dreptate, pe mineă ă

m cam plictiseşte.ă



9 5a uit -te la p puşa aia ce nostim e:ă ă ă9 Aşa trebuie, spuse p puşa.ă9 "um trebuie; întreb don imon.ă9 Trebuie s anun i c ?acum îl ve i vedea pe Tilico şi peă ţ ă ţ

mine@. #ai întâi numele starului:

9 )epinde, Tilico. *tii tu vorba aia+ une m !arul în (a :ă ţă

ublicul izbucni în râs. *i <assandra zâmbi. Venise s se uite laă p puş şi s vad noul num r al lui iolasin şi iolason. )eă ă ă ă ă (apt, venise pentru prin ul ei0ţ

9 -o s - i mai vin s râzi când 'andu o s arunce cu itele, oă ţ ă ă ă ţ în ep =aritza.ţ ă

9 u m sperii, =aritza. leac de-aici, nu vreau s vorbesc cuă ă ă tine.

9 # alun!i din cort, prin es ; Am venit s - i atra! aten iaă ţ ă ă ţ ţ asupra mâniei lui 'andu. Acum nu te mai ap r talismanul.ă ă

9 )e ce s-ar mânia 'andu pe mine;9 )e !elozie. )in cauza asta s-ar putea s -i tremure mânaă

ast -sear .ă ă9 )e ce-ar (i !elos;9 entru c domnul t u şade în primul rând0 spuse =aritzaă ă

r ut cioas . la cu care ai stat de vorb în pia şi pentru care aiă ă ă Ă ă ţă dansat. Ast zi a venit la spectacol. Are şi o prieten cu el.ă ă

1, (ânt ecioar , e aici, îşi spuse (ata. )e ce-mi bate inimaă ă aşa de tare;

9 <assandra, stri! vesel Tomas, tuturor le-a pl cut num rulă ă ă nostru. unt aşa de (ericit:

9 )a, v d. & i plac aplauzele şi râsul publicului, r spunse (ata.ă ţ ă9 )a, sunt (ericit. Acum e rândul t u.ă9 )a, num rul cu cu itele.ă ţ9 E ceva în nere!ul , <assandra; întreb Tomas, observândă ă

a!ita ia (etei. i-e (ri!;ţ Ţ9 u, nu mi-e (ri!.9 Eşti speriat . i-e team în seara asta; mai întreb tân rul,ă Ţ ă ă ă

în!ri/orat, încercând s-o cuprind pe dup umeri.ă ă9 u, iolasin09 "e (aci aici; r sun pe neaşteptate !lasul lui 'andu.ă ă9 tau de vorb cu <assandra.ă9 u-mi place s stai aşa de aproape de ea.ă

9 )e ce te temi, 'andu; întreb cura/os tân rul.ă9 u-mi place. ici tu, nici altcineva nu vreau s stea aşa deă aproape de ea. E a mea. leac , dispari de-aici, clovnule: se r stiă ă amenin tor 'andu. leac de-aici:ţă ă





9 "um aşa;9 u pot s - i e$plic. Avea o privire aşa de rece, parc s-aă ţ ă

sc%imbat09 u ştiam c oamenii se pot sc%imba aşa, de la o zi la alta.ă9 La (el a (ost şi când l-am v zut lân! cuşti. u p rea delocă ă ă

interesat. *i mai era şi (ata aia cu el.9 "e le! tur crezi c este între ei;ă ă ă9 u ştiu. "u si!uran c -i este ruşine (a de (at şi deţă ă ţă ă

prietenii lui c are o cunoştin i!anc .ă ţă ţ ă9 )e ce nu-l întrebi data viitoare; -i spui c 0ă ă9 )ar, mi-am pierdut talismanul 8 m-a p r sit norocul:ă ă9 *tiu, to i l-au c utat, dar nu l-au ! sit.ţ ă ă9 L-am pierdut sus, la munte. "e zici, ce-ar (i s mer!em s -lă ă

c ut m; întreb (ata aprinzându-se la (a .ă ă ă ţă9 e mine s nu încerci s m p c leşti. Vrei s -l vezi pe el.ă ă ă ă ă ă9 u, vreau s ! sim talismanul. imon a spus c piatraă ă ă

aceea nu are nicio putere, dar eu am purtat-o întotdeauna.9 oarte bine, admise tân rul, nevrând s-o contrazic .ă ă9 <assandra, stin!e lumina şi vino la culcare, se auzi vocea

)orindei din rulot .ă9 #ai târziu, bunico, nu mi-e somn, r spunse (ata, apoi i seă

adres în şoapt prietenului ei+ 2lina, aşteapt , te ro!. Te ro!,ă ă ă

vino mai târziu:9 )ar în oraş e muzic , sunt oameni, acolo aş vrea să ă

mer!em, spuse tân rul.ă9 #ai aşteapt pu in, 2lina, îl re inu ea, apoi intr în rulot .ă ţ ţ ă ă9 7nde vrei s te duci, (eti o; o întreb în!ri/orat b trâna.ă ţ ă ă ă9 ic ieri, bunico, o asi!ur <assandra, privind în întunericulă ă

de a(ar prin (erestruica rulotei.ă9 Ai întors capul, nu vrei s te ui i la mine. )e ce, <assandra;ă ţ

înainte nu aveai secrete (a de mine.ţă9 Bunico, n-aş vrea s am nici acum. Eşti pentru mine ca oă mam şi între mam şi (iic nu e$ist secrete, o asi!ur (ata.ă ă ă ă ă

9 #i se topeşte inima de (ericire când te aud cum vorbeşti.Eşti tot ce am pe lumea asta: întotdeauna am (ost împreun .ă "ând eşti tu bolnav , m doare şi pe mine.ă ă

<assandra o îmbr iş pe b trân .ăţ ă ă ă9 4aide, bunico: *i tu eşti totul pentru mine. 2ri/a şi

bun tatea ta sunt pentru mine cea mai mare bo! ie.ă ăţ9 'e!ina mea, ce s-ar întâmpla cu mine dac te-aş pierde; seă întreb b trâna o(tând adânc.ă ă

9 1, bunico, cum ai putea s m pierzi;ă ă





duc unde vrei, spuse vesel tân rul.ă9 1, da, iolasin, mer! cu tine:9 e-am în eles aşadar, pornim:ţ9 )ar trebuie s m sp l şi s m îmbrac, s-ar putea s maiă ă ă ă ă ă

dureze.

9 u conteaz , nu ne !r bim. 2 teşte-te cât vrei, eu te aşteptă ă ă

în (a a rulotei. )e acord;ţ9 )a, da, iolasin.9 u- i (ace !ri/i, spuse tân rul din nou, te aştept. )e acord;ţ ă

întreb el, neobservând c (ata era cu !ândurile în alt parte.ă ă ăoate c acolo am s dau oc%ii cu el. oate c am s mă ă ă ă ă

întâlnesc cu el cum m-am mai întâlnit deun zi. 1, (ântă ă ecioar , aş dori aşa de mult s -l v d:ă ă ă

Tomas r m sese (ericit lân! rulot , ( r s -l observe peă ă ă ă ă ă ă 'andu, care st tea de vorb cu #arcelino.ă ă

9 Ast zi o s (ie cald. Aş vrea s m duc la râu, spuseă ă ă ă b trânul clovn.ă

9 Ai !ri/ , tataie: "u !reutatea ta, po i s te duci direct laă ţ ă (und. *i cine te mai scoate de-acolo; !lumi 'andu.

9 "u si!uran c n-ai (i tu acela. Abia aştep i s -mi iei locul:ţă ă ţ ă9 Ar cam (i şi timpul. E nevoie de sân!e tân r: spuse 'andu,ă

si!ur pe el. Al t u abia mai are putere s circule prin trupul t u.ă ă ă

9 *i ce dac sunt b trân; "ine iubeşte circul mai mult decâtă ă mine; se burzului #arcelino, omul acesta blând care nu sesup ra niciodat .ă ă

9 "e (aci aici;: u trebuia s te duci la cump r turi; seă ă ă întoarse şi se r sti 'andu la Tomas.ă

9 u, o aştept pe <assandra s se îmbrace ca s mear! cuă ă ă mine, r spunse tân rul, pu in â(nos.ă ă ţ ţ

9 "e-ai spus;: 7nde mer!e i voi doi; r cni 'andu,ţ ă

rosto!olindu-şi oc%ii în cap.9 &n, oraş.9 u mer!e nic ieri cu tine: stri! 'andu.ă ă9 Ba o s mear! , 'andu, şi încearc numai s-o opreşti:ă ă ă9 unt !ata: s ri 'andu sco ând cu itul. 4aide, ap r -te,ă ţ ţ ă ă

clovnule, ap r -te:ă ăLabirintul cel mai întunecos se a(l acolo unde se întâlnescă

dra!ostea şi !elozia. uria celui care simte c persoana iubit îiă ă

scap din mân nu se poate domoli cu una cu dou . entruă ă ă 'andu, !elozia ( cea parte din iubirea care îl ardea. Aşa iubescă i!anii şi 'andu era (oarte mândru de asta.ţ

9 Ap r -te, clovnule, ap r -te: repet 'andu.ă ă ă ă ă



9 Ai !ri/ : îi stri! #arcelino lui Tomas.ă ă9 Te omor: stri! 'andu c tre tân r.ă ă ă9 Arunc cu itul din mân : stri! b trânul clovn.ă ţ ă ă ă9 leac , moşnea!ule, nu te amesteca: îl repezi 'andu.ă9 Vrei o lupt murdar , spuse Tomas.ă ă

9 leac , (u!i de-aici, insist b trânul, încercând s -l re in peă ă ă ă ţ ă

'andu care turbase de (urie.9 ) -mi drumul: r cni i!anul.ă ă ţ9 "e se petrece aici; întreb !â(âind don imon.ă9 Te omor: stri! iar 'andu c tre tân r.ă ă ă9 A/ut -m , ine-l: îi ceru #arcelino lui don imon.ă ă ţ9 )a i-mi drumul: se zb tu 'andu.ţ ă9 Ai !ri/ , eşti r nit; îl întreb #arcelino pe Tomas.ă ă ă9 u, e numai o z!ârietur , îl asi!ur tân rul inându-se deă ă ă ţ

mân .ă9 u!i de-aici, Tomas, te ro!, (u!i: Blestemat s (ii: seă

întoarse el spre 'andu.9 &mi spune şi mie cineva ce se petrece aici; repet donă

imon întrebarea de mai înainte.9 imic, (leacuri. Totul este din cauza !eloziei acestui om,

r spunse tân rul.ă ă9 *i nu are niciun motiv. Tomas şi <assandra sunt numai

prieteni, îl asi!ur !â(âind #arcelino.ă9 &n ordine, d -mi înapoi cu itul.ă ţ9 u: ) -i drumul, i se adres b trânul clovn lui don imonă ă ă

care-l mai inea înc pe 'andu. Am s i-l înapoiez dup ce teţ ă ă ţ ă linişteşti.

Tomas se îndrept spre rulot , ştiind c (ata îl aşteapt .ă ă ă ă9 5art -m c am întârziat, (rumoaso.ă ă ă9 "e s-a întâmplat, iolasin; Te aştept de o /um tate de or .ă ă

*i curând o s se întoarc şi bunica s-a dus s spele ru(e la râu şiă ă ă dac m ! seşte aici n-o s -mi dea voie s plec.ă ă ă ă ă9 A trebuit s -mi sc%imb c maşa. Am c zut şi m-am murd rit.ă ă ă ă9 Ai c zut;ă9 )a0 dar acum sunt !ata. 4ai s plec m:ă ă9 4ai, spuse vesel (ata, neb nuind nimic.ă ă'andu st tea tot în rulota lui #arcelino şi num ra m t niile.ă ă ă ă9 Te-ai liniştit; îl întreb #arcelino.ă

9 iciun i!an nu se poate linişti atunci când îl st pâneşteţ ă patima: Tu ne cunoşti bine, st pâne: Ar (i trebuit s ne în ele!i.ă ă ţ9 Ascult , 'andu, mi-am petrecut toat via a printre i!ani. L-ă ă ţ ţ

am cunoscut şi pe tat l t u, şi pe al i i!ani dintre cei vec%i.ă ă ţ ţ



i!anii au tr it peste tot împreun cu noi. E adev rat c vŢ ă ă ă ă ă cunosc bine. )ar nu în ele! de ce a i r mas mereu aceiaşi. )e ceţ ţ ă nu v sc%imba i şi voi o dat cu vremurile; #ereu aceleaşi şiă ţ ă aceleaşi obiceiuri, aceleaşi probleme. )e ce nu v sc%imba i şiă ţ voi pu in ca s tr i i mai bine;ţ ă ă ţ

9 u ştii ce spui, replic 'andu cu o voce (erm . oporul meuă ă

este nomad din ne!ura timpurilor. Am supravie uit numai pentruţ c am respectat obiceiurile str vec%i. e inem de r d cinileă ă ţ ă ă noastre. )ac ne-am (i adaptat la vremurile noi, civiliza ia ne-ară ţ (i în!%i it şi n-ar mai (i e$istat i!ani.ţ ţ

9 )ar civiliza ia are avanta/ele ei. A i (i putut s v aşeza i laţ ţ ă ă ţ casele voastre, s tr i i comod, s ave i un loc unde s munci i.ă ă ţ ă ţ ă ţ

9 Asta nu-i pentru poporul meu: oi nu ne le! m de nimic:ă u avem ambi ii: i!anii nu au nimic altceva decât libertatea.ţ Ţ &nc de când str moşii noştri şi-au p r sit vetrele, am (ost liberiă ă ă ă peste tot pe unde am umblat: Azi aici, mâine colo0 " l torim şiă ă

în asta const (rumuse ea vie ii. Via a nomad şi libertatea0ă ţ ţ ţ ă9 &n ordine, asta în ele!. )ar de ce trebuie s v bate i pentruţ ă ă ţ

orice (leac; încerc #arcelino s -l linişteasc . *i de ce trebuie să ă ă ă te laşi orbit de !elozie ( r niciun motiv; <assandra î i esteă ă ţ credincioas , po i s ai încredere în ea.ă ţ ă

9 2elozia (ace parte din dra!ostea i! neasc : Aşa este,ţ ă ă

spuse 'andu si!ur de el şi de dreptatea lui. Trebuie s (imă pre! ti i, pentru c tr darea la i!ani se pl teşte într-un sin!ură ţ ă ă ţ ă (el 8 cu moartea: *i acum d -mi cu itul înapoi. #-am liniştit:ă ţ

9 per c n-ai s -l (oloseşti niciodat ( r îndrept ire, îi vorbiă ă ă ă ă ăţ b trânul p rinteşte.ă ă

9 )reptatea mea se deosebeşte de a ta: nu ui i asta:ă ţ&n uş , 'andu se întâlni cu don imon.ă9 i!anul ( r cu it se simte de parc ar (i în pielea !oal , îiŢ ă ă ţ ă ă

spuse #arcelino dup ce 'andu se îndep rt su(icient ca s nu-iă ă ă ă poat auzi. <assandra a plecat cu Tomas.ă9 #-am dus s -i spun ce s-a întâmplat. "red c ştia şi ea, dară ă

nu am mai ! sit-o, se vede c plecaser de/a.ă ă ă9 L-ai spus )orindei despre cele petrecute;9 u, #arcelino. 2ândeşte-te ce s-ar (i întâmplat. *i aşa s-a

sup rat când a auzit c (ata a plecat în oraş. )ac ar mai (i auzită ă ă şi despre povestea asta, şi-ar (i pierdut capul. *tii cum în ele!eţ

ea treburile astea.9 To i i!anii sunt la (el: umai drame din toate cele. *i oriceţ ţ (leac este o tra!edie pentru ei.

9 )a, ai dreptate. )e aceea m tem s nu se întâmple ceva.ă ă



9 5-am atras aten ia lui Tomas s se p zeasc .ţ ă ă ă9 Lui Tomas; întreb nedumerit don imon.ă9 )a, e îndr !ostit de <assandra. u-şi d seama în ce seă ă

ba! .ă9 Tomas îndr !ostit de <assandra;: se mir don imon.ă ă

9 1, imon, dar toat lumea o ştie. *i un orb şi-ar da seama.ă

"ând danseaz (ata, nu-şi ia oc%ii de la ea.ă9 "redeam c simte pentru ea tot ceea ce sim im cu to ii, că ţ ţ ă

îi este prieten , ca o sor .ă ă9 u, e mai mult decât atât. *i 'andu ştie asta şi de aceea e

!elos pe el. Totul este o prostie, pentru c (ata nu-i împ rt şeşteă ă ă sentimentele.

9 u, #arcelino, vezi tu0 ( cu don imon.ă9 Ei, despre ce-i vorba;9 <assandra are anumite visuri, speran e0 Bunul imon nuţ

voia s dea în vilea! taina <asandrei. Vor r mâne ( r îndoială ă ă ă ă numai visuri. )ar ar (i periculos dac ar a(la 'andu.ă

9 Vreun alt b rbat; "e ştii tu despre asta, imon;ă9 u- i pot spune nimic. <assandra i-a m rturisit lui Tilico.ţ ă

per ca totul s se termine cu bine, dar (ata se /oac cu via a ei.ă ă ţ'andu se aştepta s-o ! seasc pe <assandra acas şi s steaă ă ă ă

de vorb cu ea. Era conştient de !elozia lui. )ar era ună

sentiment care îi ( cea pl cere, (iindc se !ândea c va câşti!aă ă ă ă mai uşor a(ec iunea (etei dac ea îşi va da seama ce e în stare sţ ă ă (ac pentru ea.ă

)orinda şedea în (a a rulotei şi (uma.ţ9 "redeam c i-a spus ce s-a întâmplat, spuse 'andu.ă ţ9 u mai este cum era înainte. Acum are secretele ei, zise

b trâna.ă9 Are secrete;

9 7ite, tu mi-ai spus c clovnul este îndr !ostit de ea0ă ă9 "lovnul nu m în!ri/oreaz . Am vrut numai s -i ar t că ă ă ă ă trebuie s-o respecte pe viitoarea mea so ie. 1ricum, nu poate (iţ vorba de un rival, cu (a a aia a lui vopsit . u poate decât s -iţ ă ă (ac pe oameni s râd , replic 'andu.ă ă ă ă

9 )e ce l-ai atacat;9 Aşa mi-a venit. *i l-aş (i omorât dac nu m-ar (i inut ceilal i.ă ţ ţ9 Trebuie s înve i s te st pâneşti, alt(el o s se întâmple oă ţ ă ă ă

tra!edie.9 u pot s scap de n ravurile mele. *i nici nu vreau:ă ă9 5ubeşti prime/dia ca un adev rat i!an. *i ştii s mânuieştiă ţ ă

cu itul, spuse )orinda ( r s -şi dea seama cât pl cere îi ( ceauţ ă ă ă ă ă ă



cuvintele ei tân rului b rbat.ă ă9 5ubirea este mai puternic atunci când este pecetluit cuă ă

sân!e. oate c tocmai de asta are nevoie re!ina mea. oate că ă aşa o s m iubeasc şi o s m respecte cum îmi doresc eu.ă ă ă ă ă

9 oarte bine, acum ai l sat sân!e, potoleşte-te.ă

9 Asta numeşti tu sân!e; -a (ost decât o z!ârietur .ă

9 *i nu-i de-a/uns;9 u. )ar trebuie s ! sesc un rival pe m sur . ştiu c l-aă ă ă ă ă ă

iubit şi ea şi atunci cu itul meu s se în(i! drept în inim :ţ ă ă ă9 Tu c%iar vrei ca (ata s se îndr !osteasc , s iubeasc peă ă ă ă ă

altcineva numai ca tu s -l /ert(eşti pe altarul iubirii tale;ă9 Trebuie s (ac ceva: Trebuie s pun cumva st pânire pe ea:ă ă ă

u mai pot îndura nep sarea ei, recunoscu tân rul conduc tor ală ă ă i!anilor.ţ

9 1 s se sc%imbe când va deveni nevasta ta.ă9 Vreau patima ei acum. 7nde-i;9 e plimb cu Tomas, cu 2lina. &i dai voie;ă9 u pot s-o in în cuşc . Ar muri de triste e. u-mi place cţ ă ţ ă

se duce cu 2lina.9 u cumva eşti !elos şi pe el; 'andu, 2lina îi este ca un

(rate.9 u vreau s (ie cu niciun b rbat:ă ă

13

"%abela se purtase întotdeauna urât cu 'osaura, dar nu-şid duse seama cât de tare o /i!nise când îi o(erise servitoareiă %ainele ei vec%i. ata ( cuse acelaşi !est (a de 1(elia şi această ţă ă (emeie modest se bucurase (oarte tare.ă

9 Tu ia ce vrei, eu iau ce r mâne, îi spuse 1(elia 'osaurei.ă

9 i-am mai spus c nu vreau nimic. 5a totul, spuse %ot râtŢ ă ă ă slu/nica. & i dau o sacoş s le duci.ţ ă ă9 )ar uit -te la roc%ia asta: *i la bluzele astea: E drept, asta eă

cam purtat , dar se vede c a (ost scump . Te sim i /i!nit cândă ă ă ţ ă cineva î i d ruieşte lucruri vec%i; )e ce eşti aşa de mândr ,ţ ă ă 'osaura; )ac eşti s rac, trebuie s primeşti ceea ce- i d ruiescă ă ă ţ ă cei bo!a i. *i nu trebuie s consideri c e în/ositor.ţ ă ă

9 u consider în/ositor, dar m doare. *i mai ales când vineă

de la ea.9 )e ce;9 entru c nu trebuie s se poarte aşa cu mine:ă ă9 )a, cu asta sunt de acord. Ar trebui s (ie mai bun , ştiindă ă



c tu ai crescut-o. "u si!uran c o iubeşti ca pe propria ta (iic .ă ţă ă ă )ar au primit-o aici ca pe un membru al (amiliei. A venit în loculAndreinei şi al copilului ei. E%, dac ar (i tr it: nu uit m ce bună ă ă ă este don Al(onso cu ea, ca şi dona 4erminia. "ât despre 5!nacio,şi el îi satis(ace orice capriciu, şi el a r s( at-o. "a şi când ar (iă ăţ

rud cu ei:ă

9 #ie îmi pare bine c s-au ataşat aşa de mult de ea, ziseă (ata.

9 )a; Atunci de ce te plân!i; o întreb sincer mirat 1(elia.ă ă9 "e mai (ace (eti a ta, 1(elia; ocoli 'osaura r spunsul.ţ ă9 7ite, asta e numai bun pentru ea. E ca un (el de dar de laă

#oş "r ciun. ata mea e la (el ca întotdeauna. t în pat sau înă ă scaunul ei cu rotile şi nu vrea s ias nic ieri. u vrea s (acă ă ă ă ă nimic pentru ea. Tr ieşte în lumea !ândurilor ei.ă

&n clipa aceea intr în buc t rie #atias, posomorât ca deă ă ă obicei. 1(elia se !r bi s -şi strân! lucrurile şi s plece cât maiă ă ă ă repede.

9 "e-i cu tine; o întreb !r dinarul pe (iica sa dup plecareaă ă ă sp l toresei.ă ă

9 imic.9 Eşti prost dispus .ă9 Am motive.

9 pune, ce s-a întâmplat;9 imic deosebit, dar am motivele mele s (iu prost dispusă ă

pân la s(ârşitul vie ii mele.ă ţ9 *tii (oarte bine c nu ai dreptate, replic tat l, repetândă ă ă

(raza pe care (iica sa o cunoştea (oarte bine.9 Te ro!, tat , nu m nec /i şi tu. oarte bine, am !reşit şiă ă ă

acum pl tesc pentru !reşelile mele. u trebuie s m cic leşti.ă ă ă ă9 er(ect, dar î i spun doar atât+ nu se poate s tr ieşti înţ ă ă

trecut.9 u, tat , aici nu-i vorba de trecut. Totul este de domeniulă prezentului. e petrece c%iar acum, sub oc%ii mei. )urerea,re!retul şi (uria îmi otr vesc su(letul.ă

9 *i la ce- i (oloseşte treaba asta;ţ9 La nimic, dar asta este. Tr iesc aici ca o umbr . #ă ă ă

consider ca o cârp vec%e, izbucni (ata, care ştia de alt(el s seă ă ă st pâneasc (oarte bine. )ar într-o zi, când am s -mi pierdă ă ă

min ile, am s povestesc totul. Totul: # în ele!i; Tot adev rul:ţ ă ă ţ ă9 -ai s îndr zneşti:ă ă9 -am s îndr znesc;ă ă9 Te temi prea tare de 4erminia:



9 Tu te temi şi mai tare decât mine. Te-ai obişnuit cu stareade slu! . &i îndeplineşti orbeşte toate poruncile.ă

9 entru asta sunt pl tit.ă9 Eu nu: #erit mai mult decât atât. )ar oamenii pe care i-am

iubit m r spl tesc cu dispre şi umilin e.ă ă ă ţ ţ

9 A/un!e, !ata: oate c dona 4erminia e prin prea/m . nuă ă ă

te aud .ă9 u in îmi pas : ot s spun asta în (a a tuturor.ţ ă ă ţ#atias auzi un z!omot la uş şi se duse s-o desc%id .ă ă"%ipul lui mo%orât se întunec şi mai tare.ă9 unt oare c%iar atât de urât ; întreb <assandra, care nu-şiă ă

putuse în(râna dorin a de a c uta casa prin ului ei. )e ce mţ ă ţ ă privi i aşa;ţ

9 u se poate0 u se poate0 morm i #atias uluit.ă9 "e nu se poate; întreb curioas (ata, vrând s -l linişteasc .ă ă ă ă

-am ( cut decât s bat la uşa voastr .ă ă ă9 A murit. E moart :ă9 "ine e moart ;ă9 Tu, tu eşti moart :ă9 Eu; "um aşa; râse (ata. unt vie şi s n toas . t pânii suntă ă ă ă

acas ;ă9 )u-te, pleac de-aici: bolborosi !r dinarul.ă ă

9 u m alun!a, spune-le c a venit i!anca s le !%icească ă ţ ă ă în palm .ă

9 leac de-aici: repet #atias, venindu-şi pu in în (ire.ă ă ţ9 )ar n-am venit aici din întâmplare. "%eam -l pe st pân,ă ă

insist (ata. &ncercând înc o dat s -i îmbuneze pe omul acelaă ă ă ă urâcios.

)ar nu se putea în ele!e cu el şi îşi spuse c nu mai v zuseţ ă ă niciodat un om atât de nesu(erit. <assandra nu avea cum s ştieă ă

c st în pra!ul casei bunicii ei 8 3uinta #ila!ros.ă ă&n!rozit, #atias se !r bi s-o înştiin eze pe dona 4erminia înă ţ le! tur cu cele întâmplate, deşi înc nu-i venea s -şi creadă ă ă ă ă oc%ilor.

9 "e doreşti, #atias; întreb dona 4erminia.ă9 Am v zut-o, am v zut-o:ă ă9 e cine;9 e domnişoara Andreina:

9 i-ai pierdut min ile; "e !lum neroad mai e şi asta;Ţ ţ ă ă9 Ea este, v /ur:ă9 rostule, ai uitat c a murit acum optsprezece ani;ă9 V ro! s m crede i, doar o cunosc bine pe domnişoaraă ă ă ţ



Andreina, v /ur: o asi!ur #atias.ă ă9 1mule, înceteaz : u ştiu de ce te por i aşa: )ac ai b ută ţ ă ă

prea mult09 -am b ut nimic. unt complet treaz. *i nici nu visez.ă9 Bine, spune ce-ai v zut.ă

9 Am v zut-o pe ea, aşa cum v spun.ă ă

9 7nde; "ând;9 "ând am desc%is uşa, st tea în pra!, e$plic !r dinarul,ă ă ă

! sindu-şi cu !reu cuvintele.ă9 E absurd:9 u, e$act acelaşi c%ip, acelaşi !las, aceiaşi oc%i. V c utaă ă

pe dumneavoastr .ă9 e mine; înceteaz , #atias:ă9 &l c uta şi pe don Al(onso.ă9 Am spus c nu vreau s mai aud nimic.ă ă9 "um de a înviat din mor i; Era îmbr cat ca o0ţ ă ă9 leac de-aici: u vreau s mai aud nimic: leac :: stri!ă ă ă ă

4erminia e$asperat .ă9 "rede i-m , era un du%, mai spuse #atias şi plec (ermţ ă ă

convins c v zuse o (antom .ă ă ăBlestematul sta de !r dinar şi-a ! sit tocmai acum s-oă ă ă

înnebuneasc cu prostiile lui: Acum, când 5!nacio trebuie să ă

semneze contractul pentru cump rarea moşiei. 4ector e de/aă aici, şi c%iar şi Al(onso ar putea s aud ceva.ă ă

9 "e ciudat c trebuie s semnez acest document, spuseă ă 5!nacio mul umit.ţ

9 un pariu c n-o s (ii la (el de (ericit când o s semneziă ă ă certi(icatul de c s torie, !lumi 4ector.ă ă

9 A, nu: o i pune pariu pe c%estia asta:ţ9 *i de ce nu, 5!nacio; întreb don Al(onso.ă

9 u mi-a venit înc vremea s m astâmp r.ă ă ă ă9 Ba c%iar m !ândeam c ar cam (i timpul s te !ândeşti laă ă ă asta. E timpul s - i întemeiezi o (amilie.ă ţ

9 Ai auzit; re! teşte-te s - i (aci o (amilie: se amestec şiă ă ţ ă 4erminia.

9 #ai e vreme. 7ite, am semnat.9 pune-mi suma, ca s scriu un cec, zise don Al(onso.ă9 7ite suma e$act .ă

9 &n re!ul . *i po(tim acum şi cecul. elicit ri, acum eştiă ă proprietarul p mântului.ă9 #ul umesc.ţ9 Vino s te s rut, (iule. unt aşa de (ericit : & i place darul;ă ă ă ţ



9 *i-nc cum, mam .ă ă9 #ul umeşte-i tat lui t u.ţ ă ă9 Am şi ( cut-o, mam .ă ă9 &n ordine, s (ie într-un ceas bun, (iule, mai ad u! donă ă ă

Al(onso.

9 #ul umesc.ţ

9 Bine, acum m duc la club s -mi ! sesc un partener pentruă ă ă o partid de şa%.ă

9 )ar de ce nu /oci cu 5!nacio;9 "u el; u-i place şa%ul. &l bat întotdeauna. Aş (i pre(erat să

/oc cu Luis )avid. *i Ernesto era un şa%ist e$celent. 2inerelemeu0 Andreina îl ru!a s m lase s câşti! şi eu câte o partid 0ă ă ă ă Acum m duc0ă

9 Bine, dra!ul meu09 per c o s câşti!a i, don Aroc%a.ă ă ţ9 #ul umesc, 4ector, r spunse Al(onso ieşind.ţ ă9 4ai s bem ceva în cinstea evenimentului, propuse 5!nacio,ă

ridicându-se ca s toarne de b ut.ă ă9 oate c şi domnul Aroc%a ar (i vrut s ni se al ture, opină ă ă ă

4ector.9 u, 4ector, când se apropie comemorarea Andreinei, îi

place s se retra! cu !ândurile lui, le e$plic 4erminia.ă ă ă

9 E (iresc.9 #ie nu mi se pare (iresc. Ar (i trebuit s uite, a trecut atâtaă

timp:9 A (ost sin!urul lui copil.9 *i ce dac ; -a r mas sin!ur. oi i-am luat locul. "red că ă ă

nimeni n-ar mai trebui s aminteasc de Andreina în casa asta.ă ă5!nacio era (oarte (ericit şi abia aştepta s -i spun lui Luisă ă

)avid c devenise proprietarul p mântului. Avea o mul ime deă ă ţ

planuri. 1 clip dup aceea se duse la 'osaura ca s -i spun s -iă ă ă ă ă pre! teasc lucrurile pentru drum.ă ă9 leca i la mare; întreb (ata.ţ ă9 )a0 poate vrei s mer!i şi tu;ă9 o(tim; întreb (ata uimit .ă ă9 )a, casa e neîn!ri/it , e nevoie de o mân de (emeie.ă ă9 *i pentru asta09 Tocmai, este un loc retras, am putea (i sin!uri un timp,

spuse tân rul zâmbindu-i servitoarei cu subîn eles.ă ţ9 5!nacio: stri! 4erminia.ă9 # !r besc (oarte tare, mam . # aşteapt 4ector să ă ă ă ă ă

mer!em în oraş s ne întâlnim cu domnul #uos ca s termin mă ă ă



treaba cu actul sta.ă9 5!nacio, n-am vorbit îns despre acest dar.ă9 Vrei s spui despre darul lui don Al(onso;ă9 E-adev rat, Al(onso pl teşte, dar darul este de la mine.ă ă

entru tot ce ob ii de la el trebuie s -mi mul umeşti mie.ţ ă ţ

9 )e ce, mam ;ă

9 entru c eu sunt cea care îi propun.ă9 *tii, mam , î i sunt (oarte recunosc tor, eşti o (emeie (oarteă ţ ă

în eleapt . Te-ai c s torit cu un b rbat bo!at, care mai este şiţ ă ă ă ă !eneros, dar trebuie s recunoşti c soarta i-a (ost (avorabil .ă ă ţ ă )ac am s -i moştenesc averea, asta se datoreşte doară ă

întâmpl rii. 5ar dac nepoata lui ar tr i acum, ar (i de/a o (ată ă ă ă destul de mare şi ea l-ar moşteni.

9 E drept, numai c s rmanul copil a murit, o(t 4erminia.ă ă ă9 Asta i-a (ost soarta. orocul meu.9 1, su(le elule, o s (ii bo!at. "el mai puternic om din oraş.ţ ă

*i dac tot vorbim despre asta, po i s m duci şi pe mine s v dă ţ ă ă ă ă proprietatea;

9 i!ur c da, mam . #âine mer!em acolo. Acum m !r bescă ă ă ă (oarte tare, spuse tân rul.ă

)omnul #uos îi aştepta de/a la restaurantul indicat de5!nacio. Era localul lui pre(erat, unde îl cunoşteau to i şi îlţ

respectau.9 )ac ai inten ia s (aci cinste, n-o s - i mai r mân nimică ţ ă ă ţ ă ă

din onorariu. ermite-mi s pl tesc eu.ă ă9 unte i c%iar îndrept it, spuse domnul #uos, pre! tindu-ţ ăţ ă

se s plece. roprietatea pe care a i cump rat-o va valora înă ţ ă curând de trei ori mai mult.

5!nacio şi 4ector se ridicar şi plecar şi ei.ă ă9 7ite, spuse 2lina şi o apuc pe <assandra de mân .ă ă

9 1, sta este prin ul meu, se bucur (ata v zând c 5!nacioă ţ ă ă ă se desp r ea de prietenul s u.ă ţ ă<assandra se sim ea stân/enit c venise la oraş numai ca s -lţ ă ă ă

caute pe prin ul ei. Era de/a a doua oar când încerca s -lţ ă ă ! seasc . &ncepuse s cread c o p r sise norocul. )ar şiă ă ă ă ă ă ă 4ector o observase. u se putea s nu vezi aşa o (at (rumoasă ă ă şi pe deasupra îmbr cat cu roc%ia aceea i! neasc în culoriă ă ţ ă ă atât devii.

9 )omnule, i se adres 2lina lui 5!nacio.ă9 )a; se întoarse tân rul mirat.ă9 V trimite asta, îi şopti 2lina vârându-i un bilet în mân ,ă ă

dup care disp ru imediat.ă ă





9 leac de-aici: stri! b trâna. <assandra e prin es şi nuă ă ă ţ ă trebuie s asculte de nimeni.ă

9 ici c%iar de b trâna ei mam care merit respect; întrebă ă ă ă a(urisita de (at .ă

9 )ar tu m respec i;ă ţ

9 Ei, tu pe ea ai crescut-o, nu pe mine, ripost =aritza.ă

9 oarte bine. ici pe mine nu trebuie s m asculte. Esteă ă prima (emeie din trib.

9 ici de şe(ul nostru care o s -i (ie b rbat;ă ă9 Vrei s te ba!i între ei; împotriva obiceiurilor noastre; Aiă

!ri/ . =aritza, r utatea asta se poate întoarce împotriva ta.ă ă9 # amenin i, surioar ;ă ţ ă9 Te avertizez numai. Ai !ri/ şi ine minte. nu m mânii,ă ţ ă ă

c pot s -i c%em pe to i zeii r i pe care-i ştii.ă ă ţ ă =aritza vru s-o linişteasc pe b trân şi o asi!ur c n-o s -iă ă ă ă ă ă

spun nimic lui 'andu.ă9 Vipera: ( cu )orinda dup plecarea (etei. dea )omnulă ă ă

s -şi rup un picior. Are inima otr vit . m p c leasc peă ă ă ă ă ă ă ă ă mine nepoata mea: )a, îşi spuse b trâna, (iindc v zuse în oc%iiă ă ă

=aritzei c nu minte. <assandra nu s-a dus la râu.ă-a dus la oraş. )e ce; "e o atra!e acolo; e cine caut ; eă

cine a v zut; e domnul pentru care a dansat la circ. robabil că ă

se întâlneşte cu el. Tot cu el a (ost şi atunci când a plecatnoaptea. )ar unde se întâlnesc; *i cine-i b rbatul;ă

"ând se întoarse în tab r , <assandra îşi d du imediat seamaă ă ă c )orinda este prost dispus . &n elese c o c%inuie !ânduriă ă ţ ă ne!re. *i totuşi, nu poate s nu-i dea ascultare inimii sale. 5nimaă

îi spune c la noapte se va duce la munte.ă9 Tat , spuse <assandra intrând în rulota lui don imon.ă

7nde-i Tilico, am mare nevoie de el. entru mine e ca o (iin vie,ţă

de parc ar avea sentimente şi !ânduri. puşa asta are o inimă ă ă bla/in în pieptul ei de lemn.ă9 "%iar am inim . *i c%iar dac e mic , e plin de dra!oste.ă ă ă ă9 *i pentru mine, nu-i aşa, Tilico; întreb (ata.ă9 oate c da0 dar trebuie s - i spun ceva.ă ă ţ9 "e;9 Eşti (oarte îndr !ostit .ă ă9 Eu;

9 )a, tu. *i m z p ceşti cu (rumuse ea ta. *i asta i-ar puteaă ă ă ţ ţ aduce necazuri.9 &mi (aci reproşuri, Tilico;9 )oresc doar s te avertizez şi s te s( tuiesc. u vreau s iă ă ă ă ţ



se întâmple ceva. Ascult de 'andu. E (oarte !elos: u trebuieă s -i dai motive s (ie !elos.,ă ă

9 'andu m iubeşte prea mult ca s -mi (ac vreodat r u.ă ă ă ă ă9 oate c ie nu, dar dac le va (ace r u celor care te iubescă ţ ă ă

pe tine;

9 u se va întâmpla aşa ceva:9 Ba s-a şi întâmplat: 5-a ( cut de/a r u unuia.ă ă9 "ui; e$clam uimit (ata.ă ă9 Lui Tomas.<assandra se uit la don imon+ă9 Tat , e adev rat;ă ă9 )a, e adev rat. )ac n-am (i (ost noi, l-ar (i omorât.ă ă9 1: "e i-a ( cut; "e s-a întâmplat;ă9 Linişteşte-te. Asta s-a petrecut înainte s pleca i voi. 'anduă ţ

l-a r nit cu cu itul la mân .ă ţ ă9 )ar Tomas nu mi-a spus nimic. -am v zut nicio ran . -amă ă

v zut nimic şi nici 2lina nu mi-a spus nimic, deşi am (ostă împreun în oraş.ă

9 u i-au spus nimic ca s nu- i (aci !ri/i. )ar eu î i spun,ţ ă ţ ţ pentru c trebuie s ştii.ă ă

9 )ar Tomas e numai prieten cu mine, cum poate (i 'andu!elos pe el;

9 Ei, copil : 'andu e !elos şi pe aerul pe care-l respiri. )ară dac i-a ( cut ce i-a ( cut lui Tomas, !ândeşte-te numai ce i-ară ă ă (ace unui rival adev rat. )ac omul acela ar (i îndr !ostit deă ă ă tine0 don imon se opri s tra! aer în piept, ca s vorbeasc cuă ă ă ă !lasul p puşii.ă

&ncepe spectacolul. e stin! luminile. e aude voceaprezentatorului+ Veni i, veni i s vede i cel mai minunat circ: Vţ ţ ă ţ ă

aşteapt cei mai cara!%ioşi clovni, cei mai buni acroba i, laă ţ trapez 8 #e!ui 'u(ino la circul #arcelino.<assandra aler! spre cortul lui Tomas. e apropia momentulă

num rului ei.ă9 Tomas, arat -mi ce i-a ( cut 'andu: spuse (ata !â(âind.ă ţ ă9 "um ai a(lat;9 -are importan , arat -mi:ţă ă9 )e ce; E un (leac, o asi!ur tân rul, mişcat de !ri/a ei.ă ă

9 Tomas, te ro! arat -mi:ă9 Bine, am s - i ar t ca s nu- i înc%ipui cine ştie ce. Vezi; Eă ţ ă ă ţ doar o z!ârietur .ă

9 E din cauza mea.



9 u, nu e din cauza ta, spuse tân rul mân!âind-o.ă9 Te ro!, Tomas, nu m atin!e, spuse <assandra dându-seă

înapoi din (a a tân rului care încerca s-o îmbr işeze.ţ ă ăţ9 )ar despre ce-i vorba;9 )ac mi-ai (i spus, n-am mai (i mers în oraş.ă

9 Tocmai de aceea nu i-am spus.ţ

9 Te ro!, ascult de 'andu şi p zeşte-te de el. u vreau s iă ă ă ţ se întâmple ceva.

9 i-ar p rea r u;Ţ ă ă9 )a, (oarte r u.ă9 & i mul umesc pentru !ri/ , zâmbi clovnul.ţ ţ ă9 entru )umnezeu, Tomas, s nu m atin!i. Ar putea s vină ă ă ă

cineva şi s te vad .ă ă9 <assandra, nu trebuie s (u!i de mine (iindc i-e (ric deă ă ţ ă

'andu. 4aide, încerc tân rul s-o ia delicat pe dup umeri.ă ă ă9 u, imon mi-a spus c trebuie s m (eresc.ă ă ă9 Ascult , eu nu m tem de 'andu, m tem numai pentruă ă ă

tine.9 2reşeşti. 'andu n-ar ridica niciodat mâna asupra mea. #i-ă

e (ric îns c le-ar putea (ace r u celor care m plac, care mă ă ă ă ă ă iubesc.

9 u ştiam c te preocup atât de mult ceea ce mi s-ar puteaă ă

întâmpla mie.9 # în!ri/oreaz nu numai ceea ce i s-ar putea întâmpla ie,ă ă ţ ţ

ci şi09 *i cui altcuiva; tremur Tomas la !ândul c (ata ar (i vrut să ă ă

rosteasc vreun alt nume.ă9 1ric rui alt b rbat care-i stârneşte !elozia lui 'andu. eă ă

oricine m priveşte îl pândeşte o prime/die de moarte.ă9 <assandra0

9 ) -mi drumul, Tomas. i-am spus+ poate s ne vad cineva.ă Ţ ă ă9 u pleca, te ro!.9 u, d -mi drumul.ăata se !r bi s se sc%imbe pentru num rul cu 'andu.ă ă ă9 Lucrurile nu mer! bine la circ. 1rc%estra cânt de/a, spuseă

conduc torul i!anilor, dar violonistul n-a sosit înc . pectacolulă ţ ă a început şi tu nu eşti înc îmbr cat .ă ă ă

9 Am timp, r spunse (ata.ă

9 t pânul e prea b trân. *i-a pierdut autoritatea, nu-l maiă ă ascult oamenii. "a s po i conduce, trebuie s ai o mân de (ier.ă ă ţ ă ă9 *i un cu it în mâna aceea, nu; i-o retez <assandra.ţ ă9 Bine zis, spuse 'andu, privind-o cu în eles. *i înc unul careţ ă



iese uşor din buzunar şi îl pedepseşte pe cel care te (ace de râs.9 1%, 'andu, nu trebuia s -l r neşti pe iolasin. -a vrut să ă ă

te (ac de râs. u ai niciun motiv s (ii !elos.ă ă9 *tiu c nu te-ai îndr !osti niciodat de un clovn. )ar a spusă ă ă

c iese în oraş cu tine. 5-am interzis, iar el n-a vrut s m asculte.ă ă ă

9 Te ro!, 'andu, nu trebuie s -i (aci r u. E prietenul meu.ă ă

9 oarte bine, am s uit de asta, prin es , zâmbi tân rul. 1ă ţ ă ă s -l las pe clovn s te distreze, î i promit. )ar acum, ca semn ală ă ţ dra!ostei mele, aş vrea s - i d ruiesc ceva. pune-mi ce i-aiă ţ ă ţ dori;

9 u doresc nimic, r spunse (ata rece.ă9 pune-mi numai ce vrei şi î i aduc imediat.ţ9 4ot r şte tu, eu nu ştiu.ă ă9 Eu ştiu ce-mi doresc cel mai mult pe lume, spuse 'andu şi o

apuc pe (at de mâini. 1 s rutare de la tine.ă ă ă9 u, asta nu, 'andu: spuse (ata şi se smulse din mâinile lui.<assandra abia aştepta s se termine spectacolul. )ansaseă

pentru prima oar ( r c%e(. Acum, ieşind din aren , sim iă ă ă ă ţ c ldura pl cut a nop ii care nu-i aducea îns niciun (el de linişte.ă ă ă ţ ă

9 2lina, 2lina: u ştiu ce s (ac. 1are s m duc la munte;ă ă ă Ast zi mi-am dat seama c 'andu m urm reşte. ata aşteptaă ă ă ă un s(at de la credinciosul ei prieten.

9 Am v zut ce i-a ( cut lui Tomas.ă ă9 rmanul clovn: *i nu e vina lui. )ar dac 'andu m vedeă ă ă

cu omul acela, îl omoar cu si!uran . &n!%e numai când mă ţă ţ ă !ândesc la aşa ceva.

9 6 u c nu ştiu ce s spun, recunoscu tân rul.ă ă ă ă9 Bine, dar !ândeşte-te şi-apoi spune-mi. E un sentiment

(oarte ciudat: E mai bine s tr ieşti un minut în dra!oste decâtă ă toat via a ( r ca.ă ţ ă ă

9 )ar tu ştii ce înseamn dra!ostea;ă9 )a, ştiu. 7n s rut mi-a spus totul.ă9 <assandra, te-a s rutat; Lui 2lina nu-i venea s -şi creadă ă ă

urec%ilor. "redeam c nimeni nu are voie s te s rute.ă ă ă9 )a, ai dreptate, dar a (ost minunat. *tiu c 'andu n-ar (iă

putut niciodat s m s rute aşa. unt si!ur .ă ă ă ă ă9 )umnezeu s te aib în paza lui: #i-e team pentru tine.ă ă ă9 u, nu vreau s m mai !ândesc, vreau s -l v d, seă ă ă ă

înverşun (ata. # întreb numai dac o s (ie acolo, la munte,ă ă ă ă dac o s m aştepte. &ns eu i-am spus c m duc şi trebuie să ă ă ă ă ă ă m duc. -am mai (ost de mult timp. -am avut cura/. )e câteă ori o (i venit şi nu m-a ! sit acolo:; *i ce-o s se întâmple dacă ă ă



vine şi acum şi eu n-am s (iu acolo ca s -l v d;ă ă ă9 Atunci de ce îmi mai ceri s(atul; spuse b iatul şi r mase peă ă

!ânduri. Trebuie s plec.ă9 2lina, stai, spune-mi, crezi oare c putem mer!e;ă9 "e pot s - i spun; )ac am s te s( tuiesc s nu te duci, aiă ţ ă ă ă ă

s dai vina pe mine. )ac î i spun s te duci şi se întâmpl cevaă ă ţ ă ă

şi 'andu a(l şi (ace vreun !est necu!etat, o s apese tot peă ă conştiin a mea, se întrist tân rul, atât de vesel de obicei.ţ ă ă

9 2lina, eu te ro! s -mi dai un s(at şi tu vorbeşti aiurea.ă9 )ar sunt eu oare destul de în elept ca s - i dau s(aturi;ţ ă ţ

întreab-o pe )orinda.9 Bunica nu trebuie s ştie despre asta. & i dai seama c nuă ţ ă

m-ar l sa s m duc. Te ro!, spune-mi:ă ă ă9 )ac vrei, du-te:ă9 )a, ştiu c m aşteapt . imt c e acolo. *tiu c soarta meaă ă ă ă ă

este s m duc şi c acolo m aşteapt un lucru minunat.ă ă ă ă ă9 5ubirea e minunat , dar moartea; "are din cele dou teă ă

aşteapt ;ă"ei doi prieteni se desp r ir . <assandra se întoarse ( ră ţ ă ă ă

tra!ere de inim la rulota ei, iar 2lina porni la plimbare prină tab r . u putea s doarm , în!ri/orat pentru prietena sa. iciă ă ă ă <assandrei nu-i trecu prin minte s se culce, dar )orinda eraă

treaz . 1 aştepta.ă9 Vrei s - i dau în c r i; o întreb b trâna, v zându-şiă ţ ă ţ ă ă ă

nepoata trist .ă<assandra ridic din umeri.ă9 )ac vrei, bunico0ă9 ) -mi un ban ca s nu se întoarc norocul. Las - i voin aă ă ă ă ţ ţ

liber şi puterea !ândurilor tale s te cuprind , şopti b trâna cuă ă ă ă o voce tainic , de parc ar (i rostit o (ormul ma!ic . Taie. entruă ă ă ă

cas 0 pentru viitor0 pentru tine. V d o (emeie în pra!ul t u,ă ă ă spuse )orinda, o (emeie bo!at . Aurul înseamn bani. 6eceă ă lacrimi înseamn şi necazuri. )ac o vezi pe (emeia asta, s nuă ă ă te apropii de ea. 1 s - i provoace su(erin e. Te aşteapt un drumă ţ ţ ă lun!. )ar nu-i v d s(ârşitul. Este un om care se !ândeşte la tine.ă )orinda ridic oc%ii din c r i şi tu te !ândeşti la el. *i mai esteă ă ţ unul care vrea s - i propun s te c s toreşti, spuse ea cuă ţ ă ă ă ă subîn eles. 1are nu m înşel; Vezi trei şeptari; 7n drum, oţ ă

dorin . 7n drum scurt. "ineva care te iubeşte î i spune s nu- iţă ţ ă ţ p r seşti neamul. )ar tu te a(unzi în lumea asta şi cau iă ă ţ ne(ericirea.

9 Bunico, e adev rat ce-mi spui; o întrerupse (ata pentruă



prima oar .ă9 u cumva nu m crezi;ă9 Te cred, continu 0ă9 )in nou str inul sta: atru de tre(l , astea sunt lacrimi.ă ă ă

Asul de tre(l : *tii ce înseamn ; o pironi b trâna cu privirea.ă ă ă

9 #oarte;9 #oarte, încuviin (emeia şi ridic de!etele lun!i şi sub iri.ţă ă ţ " r ile se liniştesc acum. )ac aş putea s sc%imb soarta cuă ţ ă ă vreun truc sau cu o minciun 0ă

?u m în!ri/oreaz . u cred în c r i, cred numai în inimaă ă ă ţ mea. 1 s m aştepte. imt cum m c%eam . işte (ire nev zuteă ă ă ă ă m tra! spre munte.@ă

&n întunericul nop ii, în tab r se auzeau sunetele viorii luiţ ă ă 2lina. Tân rul st tea în lumina de lân! cortul mare şi îşi cântaă ă ă trista melodie. )eodat , din întuneric ap ru 'andu şi se opri înă ă (a a b iatului. &nvârtea în mâini o cruce mare, atârnat de unţ ă ă lan . 2lina sim i imediat c -l munceşte ceva.ţ ţ ă

9 "e-i, 'andu; u po i dormi; Te deran/eaz vioara mea;ţ ă întreb tân rul.ă ă

9 u ea m tulbur , ci altceva.ă ă9 "e-ar putea (i; 2elozia; întreb 2lina uitându-se la cruceaă

str lucitoare din mâinile lui 'andu.ă

9 -ar putea spune <assandra. u ştiu de ce m respin!e. *iă de (iecare dat când m respin!e, parc m împun!e cu cu itulă ă ă ă ţ

în inim .ă9 )e ce te miri; *tii c niciodat nu a (ost îndr !ostit deă ă ă ă

tine. -a l sat doar iubit de tine.ă ă9 )a, ai dreptate. "ândva s-a l sat iubit , dar acum (u!e. uă ă

vrea nici s m vad . u râde de !lumele mele, nu-i place să ă ă ă stea cu mine. u-mi mai între ine patima, aşa cum ( cea cândva,ţ ă

spuse 'andu şi în vocea lui se sim ea dorul arz tor dup (at . &miţ ă ă ă amintesc cum a dansat pentru mine în ultimul oraş. 1ameniişedeau /ur-împre/ur şi ea dansa numai pentru mine. &şi ineaţ oc%ii pironi i în oc%ii mei. )ansul ei îmi era dedicat mie, tot trupulţ i se unduia pentru mine.

9 )ar de când ai încercat s-o s ru i, n-a mai vrut s vorbească ţ ă ă cu tine, îi aminti 2lina.

9 Asta nu conteaz , replic 'andu şi r mase cu picioareleă ă ă

dep rtate, parc în(ipt în p mânt, aşa cum st tea de obicei,ă ă ă ă privindu-l pe b iat cu oc%ii lui aprinşi. "a s (iu sincer, îmi place.ă ă E minunat s te p zeşti şi s te p strezi pentru prima oar . *iă ă ă ă ă (emeile îşi sporesc valoarea în (elul sta.ă



9 Atunci de ce eşti în!ri/orat;9 u despre asta este vorba. imt c s-a sc%imbat ceva. )acă ă

iubeşte pe altcineva; întreb el, uitându-se (i$ în oc%ii tân ruluiă ă muzicant.

9 "ine ar putea (i acel cineva; întreb cu pre( cut naivitateă ă ă

2lina.9 Asta nu ştiu înc .ă9 )ac aşa !ândeşti, de ce nu-i cân i cântecul la+ă ţ ă

„Dac femeia meaăcu altul m-ar înelaîn neru m-a îmbr ca"# ă

9 u, uite ce-am s -i cânt+ ?)ac alt b rbat se va îndr !ostiă ă ă ă de dra!a mea, am s -i tai !âtul ca unui pui de ! in :@ stri!ă ă ă ă 'andu apucându-l strâns de bra pe tân r.ţ ă

9 Ai !ri/ , 'andu: îl avertiz 2lina desprinzându-se dină ă strânsoarea lui.

9 i-e (ric ;Ţ ă9 L-am v zut în oc%ii t i pe zeul mor ii: -aş vrea s - i (iuă ă ţ ă ţ

duşman.'andu disp ru printre corturi. Tab ra se cu(und în întuneric.ă ă ă

Linişte. )ra!ul şi credinciosul 2lina privi în /ur şi porni pedrumul spre munte.

?u-i aici, înc n-a venit0 se (r mânta <assandra pe colin ,ă ă ă aşteptând clipa când se va ivi prin ul ei. *i ştia c am s vin0 5-ţ ă ăam trimis biletul prin 2lina. 1 s vin curând, desi!ur. *i o să ă ă m s rute iar şi. 1 s -mi s rute buzele.ă ă ă ă ă

1 s aştept. 1 s înc%id oc%ii. V d cum se apropie. eă ă ă !r beşte cu maşina prin noapte. *i se !ândeşte c eu îl aştept. 1ă ă s vin curând şi o s se scuze c a întârziat. 5ar eu am s -iă ă ă ă ă spun0 nu-i nimic, prin e, noaptea e înc tân r . *i-atunci o sţ ă ă ă ă

m îmbr işeze şi o s se uite în oc%ii mei0 Eu am s m uit înă ăţ ă ă ă oc%ii lui0 şi o s m s rute0@ă ă ă9 A%, 2lina, tres ri (ata. #-ai speriat.ă9 E o noapte r coroas şi e târziu. #i se pare c nu e nimeniă ă ă

cu tine. 7nde-i domnul t u;ă9 &nc n-a venit.ă9 -o s vin .ă ă9 u, 2lina. oate c vine totuşi.ă

9 Aştep i de/a de mult timp.ţ9 oate c i s-a stricat maşina0 oate c n-a în eles scrisulă ă ţ meu:

9 crisul t u e cite .ă ţ



9 1, 2lina, n-a venit:9 Vezi; *i 'andu cutreier tab ra ca un disperat. 'işti s teă ă ă

vad şi cine poate spune ce se va întâmpla; 4ai s mer!em.ă ă )rumul e destul de lun!.

9 2lina, l-am aşteptat atâta timp: Am (ost si!ur c o s vină ă ă ă

şi uite c n-a venit. u l-am v zut, n-am ! sit nici talismanul0ă ă ă

9 L-ai c utat;ă9 )a. Am aprins c%ibrituri, dar nu-i. oate c l-am pierdut pe-ă

aici, pe undeva. )ar n-am s -l mai ! sesc niciodat :ă ă ă9 *i eu l-am c utat. u i-e (ri!;ă ţ9 Ba da, dar e un (ri! care vine din su(let.9 4aidem. sper m c n-o s ne vad nimeni când neă ă ă ă ă

întoarcem în tab r .ă ă9 2lina, ce noapte trist : u l-am v zut pe domnul meu şi nuă ă

am ! sit nici talismanul, spuse ne(ericita <assandra.ă9 4aidem:

&n noaptea aceea, 5!nacio "ontreras reuşi s-o convin! pe unaă dintre prietenele lui s mear! câteva zile cu el la mare. &iă ă d ruise c%iar şi un smarald. A/unse acas târziu şi se miră ă ă ! sind-o pe 4erminia înc treaz .ă ă ă

9 Te-am aşteptat, spuse ea din uş .ă

9 "e s-a întâmplat; întreb mirat tân rul.ă ă9 )e ce ai plecat; "u cine ai (ost;9 "u prietenii.9 Eşti si!ur;9 )a, se mir şi mai tare 5!nacio de asemenea întreb ri.ă ă9 nu m min i.ă ă ţ9 )ar ce se întâmpl ;: iciodat pân acum nu mi-ai pusă ă ă

atâtea întreb ri.ă

9 Acum te întreb.9 # duc unde am c%e(, m întâlnesc cu cine po(tesc şi mă ă ă surprinde comportarea ta: E ridicol:

9 pune-mi dac ai (ost în noaptea asta cu o (emeie.ă9 )a, am (ost: *i ce-i r u în asta; Eşti !eloas ; Te temi c aşă ă ă

putea avea o le! tur nepotrivit ;ă ă ă9 "ine-i (emeia;9 1 prieten .ă

9 pune-mi cum o c%eam , insist 4erminia.ă ă9 Te ro!, mam : )evii penibil : u am de !ând s - i spună ă ă ţ nimic. unt un om în toat (irea şi nu- i permit s te amesteci înă ţ ă via a mea intim .ţ ă



9 pune-mi, 5!nacio, nu cumva ai (ost cu i!anca aia; seţ %ot rî 4erminia s -l întrebe direct.ă ă

9 "u i!anca;: se sup r tân rul. Asta-i culmea: ici nu mi-arţ ă ă ă trece prin minte aşa ceva: ad u! el râzând.ă ă

9 &nceteaz cu râsul şi spune-mi:ă

9 )ar cum po i s - i înc%ipui c aş ieşi în oraş cu o i!anc ;ţ ă ţ ă ţ ă

9 i-a trimis îns un bilet s te întâlneşti cu ea.Ţ ă ă4m, îşi spuse 5!nacio, cu si!uran c 'osaura a ! sit biletul.ţă ă ă9 )a, e adev rat, dar am aruncat biletul.ă9 u în ele! îns de ce a ( cut ea asta. Trebuie c e cevaţ ă ă ă

între voi dac i-a trimis un bilet:ă ţ9 Ascult , am (ost la circ. e pare c i-am pl cut. *i nu ştiu deă ă ă

ce te surprinde c%estia asta; *tii c am avut întotdeauna succesă la (emei.

9 )ar ea nu prea i-a pl cut, nu;ţ ă9 ireşte c nu: "um ar (i putut s -mi plac o i!anc ;ă ă ă ţ ă9 Ei, ştii cum sunt oamenii ştia0ă9 #am , te ro!, nu trebuie s - i (aci !ri/i din cauza asta. "umă ă ţ

î i trece prin cap c m-aş încurca cu o i!anc ;: cuteşte-m , teţ ă ţ ă ă ro!:

9 5art -m , (iule, se îmblânzi 4erminia. *tii c mamele îşi (acă ă ă întotdeauna !ri/i pentru (iii lor.

9 Asta-i ceva (iresc. 4ai, acum du-te la culcare. *i te asi!ur că po i dormi liniştit . Am (ost cu (iica directorului b ncii, cuţ ă ă #ar!arita, ad u! vesel 5!nacio.ă ă

15

T ietura era mic , dar Tomas era (oarte mândru de ea. Eraă ă dovada dra!ostei lui. 5nima tân rului era plin de speran că ă ţă ă

(rumoasa <assandra îl va iubi.9 u ştiu de ce-mi mai sc%imbi pansamentul, imon. 'ana s-a înc%is, spuse Tomas.

9 u conteaz , trebuie s prevenim in(ec ia.ă ă ţ9 "u itul la e mai curat decât capul lui 'andu, replic Tomas.ţ ă ă9 Trebuie s te pleci în (a a lui, pricepi; 2ata, am terminat.ă ţ9 -ar putea s -l coste t ietura asta mai mult decât îşiă ă

înc%ipuie:

9 "e vrei s spui; se mir don imon.ă ă9 u ştia cum va reac iona <assandra.ţ9 *i cum a reac ionat; întreb cel lalt, curios.ţ ă ă9 -a cutremurat, Ar (i trebuit s -i vezi e$presia0 spuse (ericită



clovnul, convins c (ata avea acum sentimente !in!aşe (a deă ţă el.

9 E (iresc s se (i cutremurat.ă9 u neap rat.ă9 <assandra ştie cum reac ioneaz 'andu şi socoteşte c -iţ ă ă

nedrept (a de tine, r spunse împ ciuitor don imon.ţă ă ă

9 u-i vorba de asta, imon. -a speriat pentru via a mea. *iţ asta înseamn (oarte mult pentru mine.ă

9 )ar ce !ânduri ai, tinere; îl întreb imon, dându-şi seamaă c Tomas nutreşte speran e zadarnice.ă ţ

9 iciun (el de !ânduri. &ns când o (emeie este atât deă în!ri/orat pentru un b rbat, înseamn c simte ceva deosebită ă ă ă pentru el.

9 -a în!ri/orat pentru tine aşa cum s-ar (i în!ri/orat şi pentrumine sau pentru 2lina.

9 u-i c%iar aşa: se împotrivi imediat Tomas. E adev rat c şi-ă ăar (i ( cut !ri/i pentru oricine, dar aici e altceva. *i ştii ce mi-aă spus; #i-a spus c în!%ea la !ândul c mi s-ar putea întâmplaă ţă ă ceva r u, c ar muri, !r i tân rul cu o nou tandre e în !las,ă ă ă ă ă ţ amintindu-şi cuvintele <assandrei.

9 *i crezi c se !ândea numai la tine; îşi e$prim îndoielileă ă cel lalt.ă

9 i si!ur c da: La cine altcineva; ici prin !ând nu mi-aă ă trecut c are asemenea sentimente (a de mine. "redeam c înă ţă ă oc%ii ei sunt la (el cu ceilal i. "%iar m !ândeam c nu vede înţ ă ă mine decât un clovn, nu un b rbat. Acum îmi dau seama c amă ă !reşit. # iubeşte cu-adev rat: )a, cu si!uran c aici esteă ă ţă ă ceva, conc%ise Tomas.

9 Ascult -m , v d c eşti plin de speran e şi nu vreau s - iă ă ă ă ţ ă ţ stric bucuria. )ar nu m-aş bizui prea mult pe toate astea dac aşă

(i în locul t u, încerc don imon s -l aduc cu picioarele peă ă ă ă p mânt.ă9 u m crezi pentru c nu ai auzit-o când mi-a vorbit.ă ă9 oate c ar trebui s te !ândeşti mai bine. "red c viseziă ă ă

cam mult. u te l sa am !it, insist don imon, dar cuvintele luiă ă ă nu a/unser la inima lui Tomas.ă

"um r s ri soarele, <assandra se duse la alvador, mascota şiă ă

prietenul ei. ata nu-şi putea ascunde triste ea din privire. eţ !ândea c minunata ei iubire cu prin ul luase s(ârşit.ă ţ. uiul meu, şi tu eşti sin!ur: spuse (ata. #-ai aşteptat şi eu n-

am venit deloc toat ziua. 1, puiule, e aşa de !rea aşteptarea:ă



Acum, uite, am venit, ca s nu te sim i sin!ur şi uitat.ă ţ)e pe buzele <assandrei se desprindeau cuvintele de alinare

care i-ar (i prins bine şi ei.asul lui 'andu întrerupse pe neaşteptate idila.9 Animalul sta are noroc. &l invidiez. Tare aş dori s sc%imbă ă

locul cu el:9 Aşa de pu in respect ai pentru tine; replic iute (ata.ţ ă9 )ac lui îi o(eri dra!oste şi mie nu:ă9 &l iubesc, e prietenul meu09 Bine, acum a/un!e. leac de lân! el: stri! 'andu, iritată ă ă

de (elul dr ! stos în care îl mân!âia iubita lui.ă ă9 leac tu, 'andu, nu trebuie s -l enervezi: puseă ă

<assandra, încercând s linişteasc puiul de ele(ant.ă ă'andu era îns plin de (urie+ă9 A%, animalul sta:ă9 Ele(antul e mai puternic decât omul. & i poate smul!e cu itulţ ţ

cu trompa. )ac vrei s te lup i cu el, trebuie mai întâi s teă ă ţ ă r (uieşti cu mine.ă

7n b iat aduse un superb cal ne!ru în (a a şe(ului i!anilor.ă ţ ţ 'andu înc lec , c utând-o cu privirea pe )orinda. Ea îi era acumă ă ă aliatul cel mai de n de/de.ă

9 # duc s vând nişte cai. Am s lipsesc toat ziua, surioar ,ă ă ă ă ă

îi spuse el )orindei. per c ai s-o p zeşti în locul meu.ă ă9 ii pe pace, aşa o s (ac, 'andu.ă9 Am vrut s-o salut pe nepoata ta, dar nu m-am putut apropia

de ea.9 "um aşa;: întreb b trâna.ă ă9 Tot timpul (u!e de mine. Acum se ascunde în spatele

ele(antului ca s nu m pot apropia de ea.ă ă9 u vorbi aşa, (ata îl iubeşte.

9 Am spus eu c vreau s -i (ac ceva;ă ă9 Ai spus c 0ă9 " într-o zi o s se îmboln veasc , o întrerupse 'andu.ă ă ă ă

Trebuie s plec. # aşteapt ceilal i.ă ă ă ţ9 #er!i cu bine, îi ur )orinda, privind în urma re!eluiă

i!anilor care se inea drept în şa.ţ ţ"eilal i i!ani pornir dup şe(ul lor c%iuind vesel.ţ ţ ă ă9 7nde a plecat 'andu, bunico;

9 "u treburi. A spus c a vrut s te salute, dar iubitul t u nu i-ă ă ăa dat voie. #i se pare mie sau eşti trist ; # înşal pe mineă ă ă privirea;

9 u te înşal , sunt c%iar trist , r spunse (ata, %ot rât s -iă ă ă ă ă ă



spun b trânei ce o (r mânt .ă ă ă ă9 "red c vrei s -mi spui ceva, zise )orinda. Aştept.ă ă9 #i-e (ric .ă9 "rezi c am s te strân! de !ât; întreb )orinda uitându-seă ă ă

curioas la ea.ă

9 #ai r u. " o s -mi pui lan uri ca s nu mai plec, spuse (ataă ă ă ţ ă

am rât .ă ă9 7nde s pleci, (eti a mea;ă ţ<assandra avu nevoie de tot cura/ul ca s r spund +ă ă ă9 -l v d:ă ă9 "ine-i;9 7n domn de care am început s m îndr !ostesc, r spunseă ă ă ă

(ata privind drept în oc%ii bunicii sale.9 Ai vorbit cu el; întreb b trâna, temându-se de r spunsulă ă ă

ce-l va primi.9 )a0 unt îndr !ostit de el, o(t <assandra. Acum î i spună ă ă ţ

toate astea (iindc ştiu c s-a terminat. -am s mai (u!. El nuă ă ă m mai aşteapt . Am s plec şi n-am s -l mai v d niciodat . Amă ă ă ă ă ă crezut c înnebunesc. -au întâmplat lucruri stranii. e opri caă s -şi adune puterile pentru ceea ce avea de !ând s spun + Amă ă ă (ost la el acas , bunico.ă

9 Te-ai dus la el;: B trâna încremeni.ă

9 )a, m-am o(erit s le !%icesc în palm (emeilor. )ar s-aă ă întâmplat ceva ciudat. 1mul care mi-a desc%is uşa a început să stri!e însp imântat. 'epeta întruna c sunt moart , c sunt oă ă ă ă (antom , zise ea, amintindu-şi de impresia oribil pe care i-oă ă ( cuse omul acela. Am încercat s (iu prietenoas cu el ca s -miă ă ă ă dea drumul în cas , dar m-a alun!at.ă

9 "e-a spus omul la;ă9 imic altceva, bunico. ata povesti totul din nou, mirat deă

în!ri/orarea cu care o urm rea b trâna. &n cele din urm , mi-aă ă ă trântit uşa în nas, spunând c st pâna lui nu vrea s m vad .ă ă ă ă ă9 1stebe s te aib în paza lui: e$clam )orinda.ă ă ă9 Bunico, te ro! s nu m pedepseşti. *tiu c am !reşit, c nuă ă ă ă

am (ost credincioas rasei mele, spuse (ata cu oc%ii în lacrimi.ă )ar parc m-a tras ceva, ceva mai puternic decât mine, n-amă putut s m împotrivesc.ă ă

9 "ine sunt oamenii ia; "ine locuieşte în casa aia; întrebă ă

)orinda.9 u ştiu, bunico. #i s-a spus numai c e casa de la cap tulă ă str zii principale. 1 cas mare, alb 0 "%ipul (etei se îmbu/or oă ă ă ă clip când îşi aminti de (rumoasa cl dire în care locuia iubitul ei.ă ă



9 "u si!uran c mai ştii şi altceva despre el, o iscodiţă ă b trâna, cuprins de cele mai ne!re presim iri.ă ă ţ

9 Vânz toarea din pia a pomenit nişte nume, dar le-amă ţă uitat.

9 pune-mi numele acelea:

9 Bunico, z u c nu-mi amintesc:ă ă

9 &ncearc , trebuie s - i aminteşti:ă ă ţ9 )a0 poate domnul Aroc%a şi dona 4erminia.9 )omnul Aroc%a: repet b trâna. "um se numeşte b iatulă ă ă

care î i place ie;ţ ţ9 5!nacio "ontreras, spuse <assandra.9 "e (el de rud e cu Aroc%a şi cu 4erminia;ă9 u ştiu0 Am vrut doar s -l v d, dar acum totul s-aă ă

terminat. Bunico, când eram cu el totul era alt(el. A (ost delicatcu mine în col ul !urii îi ap ru un zâmbet 8, m-a respectat. )arţ ă ast -noapte nu m-a mai aşteptat. "ând e cu ai lui, m priveşte cuă ă dispre . "a şi când i-ar (i ruşine cu mine pentru c sunt i!anc .ţ ă ţ ă

9 A/un!e: o întrerupse mânioas )orinda. )estul, nu vreau să ă mai aud nimic:

9 Bunico, te ro!0 se tân!ui <assandra cu durere în !las.9 u mai vreau s te ascult, du-te:ă9 Bunico, nu trebuie s m pedepseşti, o ru!a <assandra caă ă

un copil.9 Las -m : r mase neînduplecat b trâna, dându-şi seamaă ă ă ă ă

c nepoata ei se dusese în casa în care se n scuse.ă ă

16

?Lumina p trundea prin (ereastr . #-am ridicat şi m-am dusă ă c tre ea. odeaua pe care mer!eam era luminat . Am v zut /osă ă ă

un om cu sacou roşu care vindea baloane. "opiii se învârtesc în /urul lui şi râd cu to ii. Aştept s scape vreunul şi s -l prind eu.@ţ ă ăVisurile erau toat avu ia Liliei 'osa. Visa cu oc%ii desc%işi,ă ţ

aşezat pe mar!inea (erestrei. umai aşa putea (u!i (ata asta cuă oc%i mari şi trişti de realitatea care nu-i o(erea nimic. e str duiaă s (ie binevoitoare (a de mama ei, pe care o iubea nespus, dară ţă roc%iile (rumoase pe care i le adusese nu-i erau de niciun (olos.

9 La ce bun, mam ; Aici suntem numai noi dou .ă ă

1(elia îşi aminti de zâmbetul de pe c%ipul (etei când v zuseă clovnii, mai ales pe cel cu c%ipul trist. 1 s se duc la circ şi o s -ă ă ăl caute. 1 s -l roa!e s -i (ac o vizit (eti ei sale bolnave. u seă ă ă ă ţ poate s-o re(uze: e apropie "r ciunul şi acesta ar putea (i celă



mai (rumos dar pentru ne(ericita copil .ă9 #am 0 ata zâmbea liniştit .ă ă9 1, te-ai trezit;9 unt de mult treaz .ă9 Am avut impresia c dormi şi visezi. Ai şi râs c%iar:ă

9 7nde-ai (ost; întreb Lilia 'osa.ă

9 La circ.1 lumin se aprinse parc în oc%ii (etei.ă ă9 Adev rat; *i ce-ai ( cut la circ;ă ă9 #-am uitat. *i m-am întâlnit cu i!anca aia0 1 s spui cţ ă ă

vorbesc mereu despre acelaşi lucru.9 u conteaz , mam , spune ce ai de spus.ă ă9 Bine. Am un secret o surpriz pentru tine, îns nu i-o potă ă ţ

spune înc .ă9 )e ce;9 entru c atunci n-ar mai (i surpriz .ă ă9 pune-mi şi mie, mam , cum arat circul; *i corturile;ă ăLiliei 'osa îi pl cea s-o aud pe maic -sa povestindu-i. )upă ă ă ă

aceea şi le potrivea pe toate în cap, ca întotdeauna.9 Ei, cortul circului e (oarte mare, iar în untru sunt o mul imeă ţ

de scaune şi în mi/loc un podium. Acolo se prezint numerele.ă9 *i ai v zut şi animalele; întreb Lilia 'osa cu oc%ii mari deă ă

curiozitate.9 Animalele; )a, le-am v zut. "ai, poneii aceia mici, ti!ri şiă

c%iar o maimu mic .ţă ă9 Ai v zut şi ele(an ii cum danseaz ;ă ţ ă9 )a, l-am v zut pe ele(antul la mare care danseaz cu oă ă ă

i!anc .ţ ă9 *i pe i!anca dansatoare;ţ9 u, pe ea n-am v zut-o.ă

9 )ar pe clovnul cu (a a trist care d ruia baloane;ţ ă ă9 )a, pe clovn l-am v zut.ă9 *i ai v zut0ă9 -am mai v zut pe nimeni. u- i mai povestesc nimică ţ

(iindc o s -mi descoperi secretul, replic 1(elia şi plec să ă ă ă ă pre! teasc masa.ă ă

ata se cu(und din nou în visare. ?*i am zburat pe deasupraă cortului circului, peste cupola mare, rotund 0 şi clovnul cel tristă

zbura şi el cu baloanele lui, sus, sus de tot0 6bura cu mine şi seinea de baloane. 6bor0 începe s plou şi soarele str luceşte.ţ ă ă ă "ulorile curcubeului cur! pe mine, zbor printre ele0 6bor şi submine v d p mântul, oamenii mici, mici de tot. Am aripi mari,ă ă



mari şi aurii. unt liber , zbor, zbor, zbor0@ă&n casa lui don Al(onso domnea o atmos(er (ebril , ca înă ă

prea/ma "r ciunului. 4erminia, care se bucura întotdeauna deă s rb tori, acum era neliniştit . &şi pierduse pe de-a între!ulă ă ă si!uran a de sine şi liniştea. &ncerca mereu s -şi convin! so ulţ ă ă ţ

s plece într-o c l torie.ă ă ă

9 )e ce s mai aştept m; Aş dori aşa de mult s mer!em dină ă ă nou în Elve ia. &mi place atmos(era de iarn , z pada0ţ ă ă

9 Ar (i o prostie s plec m acum, înainte de Anul ou. Este oă ă s rb toare care trebuie petrecut în (amilie. Trebuie s neă ă ă ă !ândim şi la ceilal i, la 2ema, 5!nacio, "%abela.ţ

9 a de 2ema nu avem nicio obli!a ie: nu se putu ab ineţă ţ ţ 4erminia.

9 )ar cu si!uran c nu i-ar pl cea s - i petreci "r ciunulţă ă ţ ă ă ţ ă departe de (iul t u, încerc don Al(onso s-o convin! .ă ă ă

9 *i el, şi "%abela vor vrea mai mult ca si!ur s ias cuă ă prietenii lor.

9 4erminia, nu pricep de ce te !r beşti aşa; îşi pierdu donă Al(onso r bdarea. Acum, de s rb tori, este !reu de ob inut locuriă ă ă ţ la avion. 1 s mer!em peste o lun .ă ă

9 )a, dra!ul meu0 insist 4erminia.ă9 Aş pre(era s nu te înc p ânezi ast(el. u vreau să ă ăţ ă

mer!em acum:9 7nc%iule, zise "%abela ap rând în înc pere, ia priveşte aici:ă ă&i ar t un mic medalion din piatr nea!r .ă ă ă ă9 E un talisman, a(irm don Al(onso.ă9 robabil c este împotriva deoc%iului, aprecie (ata vesel .ă ă

"e crezi, cam cât poate valora;9 u cred c valoreaz prea mult.ă ă9 7nde l-ai ! sit; se amestec dona 4erminia.ă ă

9 5!nacio mi l-a dat. L-a ! sit într-un buzunar şi mi l-a dată mie.9 E o podoab ie(tin . i!anii poart ast(el de talismane,ă ă Ţ ă

e$plic don Al(onso, ( r s observe ce e(ect avur vorbele luiă ă ă ă ă asupra donei 4erminia.

?Aşadar, m-a min it: 5!nacio m-a min it: A ieşit totuşi cuţ ţ i!anca aia:@ îşi spuse r ut cioasa (emeie, clocotind de (urie.ţ ă ă

9 Bradul arat splendid: coment 5!nacio intrând.ă ă

9 Ai sosit c%iar la timp, spuse 4erminia, ascunzându-şisup rarea. Ai putea s m a/u i s punem !%irlandele. 7nde suntă ă ă ţ ă !%irlandele, 2ema;

9 Aici, în cutia asta.



9 A, da. u mai am nevoie de tine. 1 s m a/ute 5!nacio.ă ă9 Bine, 4erminia. Am s (iu în birou. # duc s citesc, maiă ă ă

ad u! 2ema şi ieşi din livin!.ă ă9 )a, citeşte: #ereu citeşte: Ar (i mai bine s -şi ! sească ă ă

totuşi un b rbat şi s plece din casa noastr , bomb ni 4erminiaă ă ă ă

când r mase sin!ur cu 5!nacio.ă ă

9 u po i s-o su(eri: o ironiz 5!nacio ridicând din sprâncene.ţ ă9 )ar tu;9 Eu nu am nimic împotriva ei. ici n-o observ. entru mine

nu conteaz .ă9 Asta pentru c eşti atât de rar acas . )ar aşa blând cumă ă ă

pare, ştie s (ac r u atunci când vrea.ă ă ă9 Eşti prea sensibil 0ă9 Asta pentru c 0 4erminia nu-şi termin vorb .ă ă ă9 "e-ai vrut s spui; întreb 5!nacio curios.ă ă9 imic: replic sec 4erminia.ă9 Bine c am adus darurile. Acum putem s le şi aşez m.ă ă ă9 #i-ai cump rat ceva; întreb "%abela ap rând cu înc oă ă ă ă

cutie de podoabe pentru brad.9 &nc nu.ă9 Asta înseamn c darul meu îl laşi pentru ultimul moment,ă ă

se r s( (ata.ă ăţă

9 u, am vrut doar s ştiu mai întâi ce- i doreşti.ă ţ9 Vreau un cadou, dar vreau şi bani:9 u s-ar zice c eşti (oarte modest , coment 5!nacio.ă ă ă9 &mi plac banii. Am strâns de/a o sum , dar n-am s - i spună ă ţ

cât.9 )e ce;9 u vreau ca lumea s ştie câ i bani am.ă ţ9 ici eu. Avem o tr s tur comun .ă ă ă ă

)iscu ia o enerva în!rozitor pe 4erminia. iul ei pierdea preaţ mult timp cu r z!âiata asta: *i acum nici nu puteau sta de vorbă ă din cauza ei.

9 5!nacio, îl c%em ea.ă9 )a, mam , po(tim:ă9 Vino te ro! o clip .ă9 1 cons( tuire tainic ; întreb "%abela în şoapt .ă ă ă ă9 "am aşa se pare. )a, mam ;ă

9 )e ce m-ai min it;ţ9 Te-am min it; "ând te-am min it; se mir tân rul.ţ ţ ă ă9 #i-ai spus c n-ai nimic cu i!anca şi totuşi te-ai întâlnit cuă ţ

ea. Trebuie s ştiu adev rul: e str duia s par calm , dar dină ă ă ă ă ă



vocea ei r zb teau (uria şi ner bdarea.ă ă ă5!nacio r spunse repede şi ap sat+ă ă9 -am (ost niciodat cu ea, te asi!ur.ă9 u m mai min i, b iete: 4erminia se aşez pe divan al turiă ţ ă ă ă

de (iul ei. Talismanul la a (ost la tine în buzunar.ă

9 A, talismanul: )a0 îşi aminti 5!nacio şi r su(l uşurat. L-amă ă

! sit la munte, când am (ost cu 4ector s vedem p mântul.ă ă ă9 # min i, (iule: insist 4erminia, c utând s -l determine peă ţ ă ă ă

b iatul ei s (ie sincer pân la cap t.ă ă ă ă9 #am , ce treab ai tu cu i!anca asta; î i /ur c nu te mint.ă ă ţ ţ ă

)ar spune-mi şi mie de ce te preocup atât de mult;ă9 )ac e aşa de (rumoas cum spune lumea0ă ă5!nacio o întrerupse ner bd tor+ă ă9 )ar bine, mam , cum î i înc%ipui c m-aş încurca cu oă ţ ă

(emeie ca asta, când o pot avea pe oricare alta pe care mi-odoresc;

9 "%iar aşa !ândeşti;9 )oar m cunoşti. )e ce te-aş min i; E adev rat c eă ţ ă ă

(rumoas , c%iar (oarte (rumoas , asta nu înseamn îns 0ă ă ă ă9 "e09 imic. aptul c e (rumoas nu înseamn c este altcevaă ă ă ă

decât o simpl i!anc de circ, asta-i tot:ă ţ ă

9 Am crezut c te-ai %ot rât totuşi s ai o aventur cu ea, maiă ă ă ă ad u! 4erminia, înc b nuitoare.ă ă ă ă

17

?#-am e$pus prime/diei de a m duce pân la munte şi prin ulă ă ţ meu n-a ap rut. oate c m dispre uieşte. L-am sim it rece şiă ă ă ţ ţ indi(erent. #ai mult ca si!ur c m dispre uieşte. 1are visurileă ă ţ

mele despre dra!oste s (i durat atâta de pu in;@ se !ândeaă ţ <assandra cu oc%ii la luminile circului. ?)e ce n-a venit lamunte0 e-am (i s rutat din nou0 )ac nu m-ar (i iubit, n-ar (iă ă putut s m s rute aşa. "redeam c o ast(el de s rutare nu-i cuă ă ă ă ă putin decât atunci când e$ist dra!oste adev rat . au cândţă ă ă ă omul începe s se îndr !osteasc . 7nde o (i el acum; "ât aş vreaă ă ă s -l v d: "um se poate ca el s nu simt nimic; 1are aşa suntă ă ă ă to i b rba ii; )e ce nu mi-l pot scoate din minte; )e ce dorescţ ă ţ

aşa de tare s -l v d din nou; 7nde-i mândria mea; El m-aă ă respins, nu trebuie s m mai !ândesc la el. u am voie: Eu suntă ă prin es :@ţ ă



=aritza nutrea speran a tainic s cucereasc într-o bun ziţ ă ă ă ă dra!ostea lui 'andu. Absen a lui era un bun prile/ de a o înt râtaţ ă pe <assandra şi de a o îndemna s (ac ceva care s -i stârnească ă ă ă şi mai tare !elozia lui 'andu. La rândul ei, <assandra sim ea cţ ă

=aritza îi coace ceva.

9 4ai s mer!em în oraş, surioar , s -l c ut m pe cel care- iă ă ă ă ă ţ

st pâneşte !ândurile. 1 s -i batem la uş . 4ai, <assandra, nuă ă ă mai sta pe !ânduri.

9 u, =aritza, nu: se împotrivi <assandra.9 4ai, (at , c din cauza lui i-ai pierdut şi %azul. "ând eramă ă ţ

mai tinere, t ceam (el de (el de n zbâtii, î i mai aminteşti; oiă ă ţ suntem i! nci şi suntem vesele din (ire, se inea =aritza deţ ă ţ capul ei.

9 #i-e inima !rea09 Tocmai de aceea trebuie s dai drumul acestei dureri. "e-aiă

de pierdut; oate c ai s te întâlneşti cu domnul t u. oate c oă ă ă ă s sta i şi de vorb 0ă ţ ă

9 )ar poate c el nu vrea s m vad şi nici s stea de vorbă ă ă ă ă ă cu mine, spuse <assandra trist .ă

9 )ac te îndoieşti, e mai bine s te încredin ezi tu îns i:ă ă ţ ăţ 4aide, <assandra, nu se l s =aritza. 1 s batem la uş şi o să ă ă ă ă spunem c vrem s le !%icim în palm st pânilor. Aşa am ( cută ă ă ă ă

întotdeauna, de ce n-am (ace şi acum la (el;9 u, =aritza, nu pot (ace asta:9 )ar doreşti;9 )a, doresc, recunoscu (ata.9 "e-ai de pierdut; #ai bine s -l ! seşti, ca s vezi cum stauă ă ă

lucrurile.9 )e, se învoi în cele din urm <assandra, numai c eu amă ă

(ost de/a acolo şi un servitor m-a dat a(ar .ă

9 5-ai permis s te dea a(ar ; râse =aritza de ea. Eu n-aş (iă ă în! duit aşa ceva. "ine a (ost;ă9 u ştiu, un slu/itor.9 Ai b tut la uşa din spate;ă9 )a.9 Ei, de ast dat o s batem la uşa din (a . 4ai:ă ă ă ţă9 u pot, =aritza, spuse <assandra tem toare, dându-şiă

seama c nu trebuie s cedeze 5a insisten ele =aritzei.ă ă ţ

9 "el pu in %ai s (acem o plimbare:ţ ă&n casa lui don Al(onso se împ r eau darurile de "r ciun.ă ţ ă

2ema era (oarte nepl cut surprins de purtarea "%abelei.ă ă





2ema aşez sub brad, lân! broş , şi talismanul. ?)ac e ună ă ă ă talisman care aduce noroc, oare cui o (i apar inut;@ se întrebţ ă ea.

9 ie ca pacea şi norocul s domneasc în aceast cas :ă ă ă ăse auzir voci vesele de i! nci. =aritza şi <assandra st teau înă ţ ă ă

(a a 4erminiei care încremenise de uimire.ţ9 Andreina0 şopti însp imântat 4erminia, dar (etele nuă ă

în eleser ce spune.ţ ă9 "e s-a întâmplat, st pân ; îndr zni =aritza. oi, i!anii,ă ă ă ţ

suntem oameni burii.9 leca i de-aici sau c%em pe cineva s v arunce a(ar :ţ ă ă ă

stri! 4erminia, re! sindu-şi !lasul.ă ă&n momentul acela intrar în înc pere 2ema şi "%abela. eă ă

produse o oarecare con(uzie. <assandra d du cu oc%ii de bradulă mare şi sclipitor de "r ciun. u mai v zuse în via a ei aşa ceva,ă ă ţ un brad aşa de mare şi atât de (rumos împodobit.

9 t pân , ce este asta; întreb ea uimit , observândă ă ă ă deodat şi talismanul ei. "um a a/uns la dumneavoastr ;ă ă

9 A, sta;: 5!nacio, un tân r care locuieşte în aceast cas , l-ă ă ă ăa ! sit şi l-a pus în buzunar, r spunse 2ema, mirat c (ata seă ă ă ă interesa de un lucru atât de lipsit de importan .ţă

<assandra nu mai putea de (ericire. ? sta este talismanulĂ

meu, el l-a ! sit: 5!nacio l-a ! sit: )ac am s spun c e al meu,ă ă ă ă ă o s a(le şi el. )ar e al meu şi norocul m-a p r sit de când l-amă ă ă pierdut:@ îşi spuse ea. *i, dup ce se mai !ândi pu in, %ot rî că ţ ă ă va lua ceea ce-i apar ine.ţ

9 1, m tuş 4erminia, las -le s ne !%iceasc în palm , seă ă ă ă ă ă ru! "%abela, pentru care toat întâmplarea era (oarteă ă amuzant .ă

9 Trebuie s plece: 1amenii aceştia nu merit s (ie primi i înă ă ă ţ

casa noastr . "u to ii sunt nişte %o i şi mincinoşi: u vreau să ţ ţ ă mai r mân aici nicio clip : stri! 4erminia, incapabil s se maiă ă ă ă ă ă st pâneasc .ă ă

9 Te ro!, 4erminia, încerc şi 2ema s-o îmbuneze.ă9 A(ar , a(ar : zbiera (emeia, înnebunit de (urie, dându-şiă ă ă

seama c (rumoasa i!anc nu era nicidecum o (antom .ă ţ ă ă9 -ave i decât s asmu i i şi câinii, dar =aritza i!anca nuţ ă ţ ţ ţ

pleac de-aici: ripost ( ta cu îndr zneal .ă ă ă ă ă

9 "%abela, adu-mi te ro!, portmoneul, spuse 4erminia.9 Ei, aşa ne mai în ele!em, doamn . )e ce sunte i atât de r iţ ă ţ ă cu noi, cei s rmani; umai c trebuie s muncim ca s avem dină ă ă ă ce tr i; sporov ia =aritza v zând c to i o ascult . u suntemă ă ă ă ţ ă



oameni r i0ă9 o(tim, lua i asta, zise 4erminia întinzându-le banii.ţ9 A, vede i c şti i0 spuse =aritza şi întinse mâna, radiind deţ ă ţ

bucurie.i! ncile ieşir pe uş şi =aritza coment +Ţ ă ă ă ă

9 "e-o (i apucat-o pe (emeia aia s ipe aşa când ne-a v zut;ă ţ ă

)e parc i-ar (i b tut moartea la uş : se mir =aritza.ă ă ă ă<assandra nu spunea nimic, !ândindu-se numai la necazul

peste care d duse din nou. "ând o v zu venind, )orinda începuă ă s ipe ca apucat +ă ţ ă

9 "um ai îndr znit s te duci în oraş; "e-o s zic 'andu;ă ă ă ă<assandra, încurcat şi speriat , nu îndr znea s spun nimic.ă ă ă ă ă

Bunica se va sup ra, 'andu la (el, dar ce s (ac cu broşa careă ă ă sclipea atât de (rumos în cutiu , al turi de talismanul eiţă ă modest; oate c cel mai bine ar (i s -i spun bunicii.ă ă ă

Era prea târziu îns . &n tab ra i!anilor ap ruse de/a slu/itorulă ă ţ ă acela moroc nos şi o învinuia c (urase broşa. "%em poli ia. To iă ă ă ţ ţ se adunar s-o priveasc pe (ata însp imântat . umai =aritzaă ă ă ă

/ubila.?"ând dra!ostea e st pân , mândria e dat uit rii. 1are aşa oă ă ă ă

(i;@ se întreba <assandra în drum c tre casa iubitului ei. "ând îlă v zu pe 5!nacio, se (âstâci de tot. Tân rul nu mani(esta niciună ă

interes pentru ceea ce se întâmpla, ceea ce o în!ri/or pe (at şiă ă mai tare. &n ciuda acuza iilor mamei lui, <assandra încerc sţ ă ă e$plice c nu avusese nicio inten ie rea.ă ţ

9 &nceteaz cu pre( c toria: stri! dona 4erminia. e vedeă ă ă ă cât de colo c min i. 4ai, recunoaşte, s termin m odat : porunciă ţ ă ă ă ea.

9 Te ro!, 4erminia, se amestec şi 2ema.ă9 A/uta i-m , c%ip de în!er, o ru! <assandra pe 2ema,ţ ă ă

sim ind c (emeia asta bun era de partea ei. pune i-i c nu amţ ă ă ţ ă (urat nimic. V ro!, ap ra i-m : -am nevoie de podoabeleă ă ţ ă voastre, se întoarse (ata c tre 4erminia şi scoase o cutie mareă plin cu salbe şi br ri. Vede i; 7ita i-v la podoabele mele:ă ăţă ţ ţ ă unt o mul ime: "utia mea e plin : Aş putea s v d ruiesc şiţ ă ă ă ă dumneavoastr .ă

9 Asta-i culmea: # mai şi /i!neşti;: u mai suport: u vreauă s-o mai v d în (a a oc%ilor nicio clip : stri! 4erminia isterizat .ă ţ ă ă ă

9 u te teme. imeni n-o s - i (ac niciun r u. Eu te cred peă ţ ă ă cuvânt, şopti blând 2ema, luând-o pe <assandra de mân .ă<assandra se uit înc o dat prin înc pere şi când crezu c eă ă ă ă ă

numai cu 2ema, b ! mâna în sân şi scoase broşa care str luciă ă ă



lân! c%ipul ei (rumos.ă9 Lua i-o, doamn . E a dumneavoastr .ţ ă ă2ema se z p ci. ata asta avea ceva deosebit de atr ! tor, seă ă ă ă

purta atât de desc%is şi de sincer09 Te cred, spuse 2ema. 5a broşa, e a ta.

9 u, nu, c%ip de în!er. u pot: se ap r <assandra.ă ă

9 5a-o. Este cadoul meu de "r ciun pentru tine. Ai spus că ă vedeai stele în diamante. ie o s - i stea mai bine decât mie. EştiŢ ă ţ aşa de (rumoas 0ă

9 Tu cu sentimentalismul t u: pu(ni 4erminia revenind înă livin!. "um ai s -i e$plici lui Al(onso c i-ai d ruit unei i! nciă ă ă ţ ă broşa pe care i-a dat-o el de "r ciun;ţ ă

9 Al(onso o s în elea! . ata asta are ceva pur şi nevinovată ţ ă în ea. *i-apoi, era lucrul meu. ot s (ac ce vreau cu el. &mi placeă !ândul c va purta broşa o (at atât de tân r şi de (rumoas : &nă ă ă ă ă (elul sta o s -şi aminteasc întotdeauna de mine.ă ă ă

?-o s am linişte pân nu pleac circul sta de-aici: )e ce n-aă ă ă ă avut !ri/ (emeia aia; ici ea nu are interes s se a(le adev rul. Eă ă ă drept c ea nu are de pierdut nici pe s(ert din cât am eu. umaiă c trebuie s p streze secretul. u-l ştie nimeni decât ea şi cuă ă ă mine. )a, şi #atias, dar pe el nu trebuie s -l pun la socoteal .ă ă oate c n-o s se întâmple nimic pân îl convin! pe Al(onso să ă ă ă

plec m de-aici. )umnezeule, oare ce-o s (ac Al(onso când oă ă ă a(la; per s -l convin! 2ema s plec m. imt c -mi vine să ă ă ă ă ă mor:@

&n clipa aceea se auzi o b taie în uş .ă ă9 "ine-i;9 Eu sunt, dona 4erminia.9 leac , 'osaura, o alun! st pân plictisit .ă ă ă ă ă9 V c%eam st pânul Al(onso. A auzit despre broş .ă ă ă ă

Vrea s-o vad pe i!anc . "e-i cu dumneavoastr , st pân ;ă ţ ă ă ă ă întreb 'osaura v zând c 4erminia p lise în!rozitor. V-aă ă ă ă sup rat ceea ce v-am spus;ă

9 ur şi simplu sunt neliniştit . u-mi plac ast(el de întâmpl riă ă în casa mea.

9 Aş putea s tra! cu urec%ea, s aud ce vorbesc, şi v spună ă ă dup aceea, zise (ata.ă

'osaura ( cuse acest lucru dintotdeauna, dar nu recunoscuseă

niciodat desc%is, ca acum.ă9 u, pleac , las -m în pace:ă ă ă

9 Este atât de nevinovat , Al(onso, o dezvinov ea 2ema,ă ăţ



încercând s -şi /usti(ice !estul. Am sim it deodat c parc eraă ţ ă ă ă rud cu mine. oate c m-am !ândit la (iica pe care am dorit s-oă ă am şi n-am avut-o niciodat .ă

9 Adev rul este c tu eşti prea sensibil . Ai (i putut s -i daiă ă ă ă nişte bani0

9 u, Al(onso, aş (i /i!nit-o. Este o (at mândr . #i-a spus că ă ă

este prin es în tribul ei.ţ ă9 )a, morm i don Al(onso !ânditor.ă9 7nc%iul o s se duc la circ şi o s -i cear s dea broşaă ă ă ă ă

înapoi, se amestec "%abela.ă9 u, Al(onso, te ro! s nu (aci asta. Ar (i (oarte umilitoră

pentru ea. *i-apoi, mi-a înapoiat-o c%iar ea. 5-am spus c poateă pleca nestin!%erit şi atunci mi-a dat-o înapoi. Al(onso, te ro!:ă Las-o s p streze broşa: Asta este dorin a mea:ă ă ţ

Atunci ap ru 4erminia, care nu mai avea r bdare s aştepteă ă ă deznod mântul discu iei.ă ţ

9 "e p rere ai despre ceea ce a ( cut 2ema; întreb Al(onso.ă ă ă9 )ar tu ce vrei s (aci; întreb repede dona 4erminia.ă ă9 u-i aşa c te-a tulburat toat povestea asta; u mai (iă ă

sup rat . E cara!%ios !estul ei, dar dac aşa a vrut ea, ce potă ă ă (ace eu; o dezvinov i don Al(onso pe cumnata sa.ăţ

?u s-a întâmplat nimic: &nc nu0 dar atât timp cât (ata astaă

este prin prea/m , prime/dia continu s e$iste@, îşi spuse donaă ă ă 4erminia.

18

9 'osaura, tu lucrai aici când am (ost ! sit eu; o întrebă ă ă "%abela pe slu/itoarea ei, vrând s a(le ceva ce o c%inuia deă mult.

9 )e ce m întreba i;ă ţ9 ' spunde-mi: porunci autoritar "%abela.ă ă9 )a, lucram aici, dar a trebuit s plec o vreme. # tuşa meaă ă

era !rav bolnav şi am (ost nevoit s am !ri/ de ea. )up ce aă ă ă ă ă murit ea, m-am întors şi m-am an!a/at din nou. )ar nu eram aicicând ai ap rat tu.ă

9 Aşadar, nu, ştii nimic: constat dezam !it "%abela.ă ă ă9 )ar de ce m întreba i, domnişoar "%abela;ă ţ ă

9 "red c 5!nacio ştie ceva. #i-a spus c am !usturi vul!are,ă ă c provin probabil dintr-o clas in(erioar .ă ă ă9 -ar (i trebuit s v spun aşa ceva: u-i adev rat, sunte iă ă ă ă ţ

o (at (oarte (rumoas şi dintr-o (amilie aleas . unte i delicat şiă ă ă ţ ă



ave i maniere ele!ante, o l ud 'osaura.ţ ă ă9 Ai dreptate, 'osaura, dar tare aş vrea s ştiu a cui sunt,ă

insist (ata.ă9 "ine ştie, poate c sunte i dintr-o (amilie nobil .ă ţ ă9 e poate. "u si!uran c mama mea a (ost copil unic într-oţă ă

(amilie bo!at > poate c a murit la naştere şi vis mai departeă ă ă

(ata şi p rin ii ei m-au aruncat de ruşine. unt si!ur c aşa aă ţ ă ă (ost. &ntr-o zi voi descoperi şi atunci o s vad ei to i, inclusivă ă ţ 2ema. #i-a spus c sunt o (at simpl .ă ă ă

9 )ar ce, dumneavoastr asculta i la ce spune 2ema;ă ţE (at b trân şi v invidiaz pentru c sunte i tân r şiă ă ă ă ă ă ţ ă ă

(rumoas .ă9 Aşa-i: e ea o in ca pe o servitoare, pe când eu sunt oţ

doamn , spuse (ata cu în!âm(are, observând c 'osauraă ă întoarce privirea.

9 "rezi c 5!nacio ştie ceva despre ori!inea mea;ă9 u, nu ştie nimic, r spunse 'osaura (oarte si!ur . untă ă

absolut convins . imeni nu ştie nimic. 1, scuza i-m , am uitată ţ ă s -i duc sucul donei 4erminia, spuse servitoarea, punând ast(elă cap t discu iei atât de penibile pentru ea.ă ţ

?)a, asta nu trebuie s m în!ri/oreze. Ei m-au crescut, iar euă ă sunt din (amilia Aroc%a sau "ontreras, nu conteaz care din ele.ă

unt dou dintre numele cel mai de vaz din oraş@, îşi spuseă ă (ata.

'osaura b tu la uşa 4erminiei şi-i duse sucul.ă9 5ntr , se auzi vocea st pânei.ă ă9 V-am adus sucul cerut.9 A venit cineva ast zi pe-aici; întreb 4erminia.ă ă9 1(elia. *i ne-am mai luat cu vorba.9 *i ce-a spus;

9 A povestit despre domnişoara Andreina şi despre copilul ei,cum s-a cutremurat când l-a ! sit mort.ă9 )a, e drept, ea avea !ri/ de copil. )e aceea s-aă

cutremurat.'osaura o privi pe 4erminia drept în oc%i şi-i spuse+9 a de mine nu trebuie s v pre(ace i, st pân . *tiu preaţă ă ă ţ ă ă

bine c (iica Andreinei nu e moart .ă ă9 Aşadar, crezi c m ai la mân ;: întreb 4erminia, turbată ă ă ă ă

de (urie.9 u v în(uria i, st pân , încerc 'osaura s-o linişteasc .ă ţ ă ă ă ă9 -ar (i trebuit s - i împ rt şesc secretul meu, m-ai tr dat:ă ţ ă ă ă

eruşinato: )e unde ştii; "um ai a(lat;





!%icitul; au c i i-a dat cineva pentru cât eşti de (rumoas :ă ţ ă9 &nceteaz cu zbieretele astea: Bi/uteria nu este a mea, i-aă

apar inut mamei <assandrei.ţ9 "e tot spui, babo;)orinda vorbea cu atâta si!uran c pân şi <assandra seţă ă ă

întreba ce vrea s spun .ă ă

9 5-a dat-o b rbatul care a iubit-o. e patul de moarte, (ataă mea m-a ru!at s i-o dau (iicei sale. Am aşteptat s crească ă ă <assandra. 5-am dat-o mai de mult şi i-am spus s-o p strezeă pentru ziua c s toriei voastre.ă ă

9 ici nu ştiu dac s te cred sau nu, zise ne%ot rât 'andu.ă ă ă )ac -i a ei, de ce nu mi-a r spuns ea sin!ur , direct;ă ă ă

9 u ai voie s te por i aşa cu ea. Este prin esa acestui trib.ă ţ ţ i-am spus mai demult c (ata este mult mai pre ioas decâtŢ ă ţ ă

piatra aia pe care o ii în mân . Ai !ri/ s n-o pierzi:ţ ă ă ă'andu se uit c%iorâş la b trân . Auzise de/a destule despreă ă ă

ea. u avea temei s n-o cread . *i-apoi, cine ştie de ce-i în stareă ă b trâna z!rip uroaic pentru nepoata ei0ă ţ ă

9 Trebuie s ştiu dac spui adev rul. *i ştiu cum o s (ac. Amă ă ă ă s te pun s /uri. Dur c e adev rat:ă ă ă ă ă

9 e ce vrei s m /ur;ă ă9 e piatra 5man, cea mai s(ânt piatr a tuturor i!anilor.ă ă ţ

)orinda întinse mâna, se îndrept cât mai bine de spate şiă stri! cu !las puternic+ă

9 m pedepseasc zeul Lac%i dac mint: Aceast bi/uterieă ă ă ă ă a apar inut mamei <assandrei şi /ur c este a ei.ţ ă

9 Bine, acum te cred. 5art -m c i-am pus cuvântul laă ă ă ţ îndoial , )orinda. *i pe tine te ro! s m ier i, <assandra, spuseă ă ă ţ 'andu, domolit acum.

e vedea c vorbele )orindei ( cuser o impresie puternică ă ă ă

asupra lui. <assandra se apropie îns de =aritza, care nu-şiă înc%ipuise c rivala ei o s scape atât de uşor.ă ă9 Blestemat s (ii: )e unde ai ştiut unde se a(l cutia; *i că ă ă ă

broşa e în untru; Ai scotocit prin lucrurile mele: )ac mai spuiă ă vreodat ceva despre mine, m /ur c - i smul! limba din !ur :ă ă ă ţ ă

Apoi <assandra se apropie vesel de bunic -sa şi o îmbr iş .ă ă ăţ ă9 & i mul umesc, bunico, c m-ai salvat. Ai min it (oarte bine.ţ ţ ă ţ

iciodat nu mi-ar (i dat prin cap s spun c e bi/uteria mameiă ă ă

mele, dar cum ai îndr znit s te /uri pe marele zeu Lac%i; oă ă întreb (ata nedumerit . -ar (i trebuit s (aci aşa ceva nici deă ă ă dra!ul meu.

9 u te teme, o linişti b trâna i!anc .ă ţ ă



9 "um s nu m tem; Lac%i nu-i iart pe cei care /ur strâmb.ă ă ă ă 1, dac o s i se întâmple ceva, n-am s mi-o iert niciodat 0ă ă ţ ă ă

9 u te teme, repet b trâna. )u-te şi ascunde cutia aia. Amă ă /urat şi e adev rat, zise (emeia, absolut si!ur c spuseseă ă ă adev rul.ă

Tomas era (oarte emo ionat. *edea la mas şi se mac%ia 8 maiţ ă avea s -şi pun doar nasul roşu.ă ă

9 "rezi c n-o s m vrea <assandra; îl întreb el peă ă ă ă #arcelino, care pre! tise darul b iatului pentru <assandra.ă ă

9 *tii, (iule, eu cred c nu-l iubeşte pe 'andu, dar )orinda aă b tut-o atâta la cap încât ea îşi înc%ipuie acum c este cuă ă adev rat prin es .ă ţ ă

9 )ar e aşa de (rumoas şi de dulce, ca o (eti , spuse Tomasă ţă cu !in! şie, dar este şi (oarte mândr în acelaşi timp.ă ă

9 unt de acord cu tine merit s (ie iubit , admise #arcelino.ă ă ă9 )e aceea cred c prostul la de 'andu nu-i în stare s-o (acă ă ă

(ericit . e când eu sunt în stare s -i d ruiesc adev rataă ă ă ă dra!oste, declar tân rul, si!ur de el. Acum avea cura/ul s -iă ă ă m rturiseasc (etei sentimentele lui.ă ă

9 <assandra, te-am ! sit, în s(ârşit: Te-am c utat toat ziua,ă ă ă spuse Tomas luminându-se la (a când o z ri.ţă ă

9 unt pedepsit . Bunica e sup rat pe mine şi are dreptate,ă ă ă îi m rturisi (ata, trist .ă ă

9 )ar de ce; "e-ai ( cut;ă9 -ar (i trebuit s m duc acolo.ă ă9 7it de povestea asta. Eşti trist pentru c te-au insultat.ă ă ă

)ar eu am s te înveselesc.ă9 "um ai s m înveseleşti; întreb <assandra şi un zâmbet îiă ă ă

ap ru pe buze.ă

9 Am o surpriz pentru tine.ă9 )e-adev ratelea; întreb (ata.ă ă9 )a, am dou veşti. #ai întâi asta este pentru tine, spuseă

tân rul şi îi întinse un pac%e el.ă ţ9 1, ce (rumos miroase:9 Ai v zut cum se numeşte;ă9 $e t %aime. u în ele!.ţ9 E în (ran uzeşte, dar eu ştiu ce înseamn .ţ ă

9 "e;9 Te iubesc, declar tân rul cu un aer de cunosc tor.ă ă ă9 & i mul umesc pentru dar.ţ ţ<assandra nu-şi d dea seama ce importan acorda b iatulă ţă ă



acestor cuvinte.9 "ând l-am v zut, m-am !ândit imediat la tine şi de asta l-ă

am cump rat.ă9 Adev rat; Am s - i cump r şi eu ceva.ă ă ţ ă9 u, nu trebuie.

9 Ba da, am s - i cump r un mic dar de "r ciun. )ac o să ţ ă ă ă ă

m lase bunica în oraş0ă9 <assandra, trebuie s - i spun adev rul. )ar nu pot aşa, înă ţ ă

costumul de clovn.9 )espre ce-i vorba, iolasin; "e vrei s -mi spui; îl întrebă ă

(ata, neobservând c Tomas o priveşte cu nespus dra!oste.ă ă9 u, aşa nu pot0 e ceva (oarte important:9 1, iolasin, m tem ca 'andu s nu cread c iubesc peă ă ă ă

altcineva. *tii, eu m întâlnesc pe ascuns cu el0ă Tân rul îşi trecu mâna peste (a , întinzând (ardul.ă ţă9 "e voiai s -mi spui; "e le! tur are costumul cu asta;ă ă ă9 i0 nu-i deloc romantic.ă9 'omantic;: se mir <assandra.ă9 )a09 )ar e nostim, se înveseli (ata, atin!ându-i nasul roşu.

"lovnul cel trist care-i (ace pe copii s râd . &mi place p rul t u.ă ă ă ă *i nasul. E tare nostim. 1, trebuie s m sc%imb. Acum începeă ă

spectacolul şi eu înc nu sunt !ata. & i promit c am s - i cump ră ţ ă ă ţ ă un cadou când o s m lase bunica s m duc în oraş. #ul umescă ă ă ă ţ pentru darul t u, mi-a pl cut (oarte mult. 1 s -mi spui mai târziuă ă ă ce aveai s -mi spui, bine;ă

Tân rul plec întristat, !ândindu-se c tuturor li se p reaă ă ă ă ridicol costumul s u. #ai r u, se sim ea şi el ridicol şi stin!%erit.ă ă ţ u poate (i nimic romantic s - i m rturiseşti dra!ostea cu (ardulă ţ ă de clovn pe (a .ţă

?Toate speran ele mele s-au spulberat:@ se !ândi cu triste eţ ţ iolasin. &şi scoase nasul şi în clipa aceea îşi aminti de (emeiacu (eti a bolnav , c reia îi promisese c o s -i înveseleasc (iica.ţ ă ă ă ă ă ?)atoria mea este s -i (ac pe oameni s râd . "u si!uran că ă ă ţă ă ne(ericita ( ptur o s se bucure datorit mie:@ iolasin îşi puseă ă ă ă la loc nasul de carton, lu câteva baloane de culori di(erite şiă porni c tre casa Liliei 'osa.ă

9 Bun ziua, Tomas: e$clam vesel 1(elia. & i mul umesc că ă ă ţ ţ ă

ai venit.9 entru pu in, r spunse. Tomas, care se sim ea stân/enit deţ ă ţ o primire atât de c lduroas . &mi (ace pl cere.ă ă ă

9 5ntr . Lilia 'osa e în livin!.ă



1(elia era nespus de (ericit c tân rul r spunsese la apelul ei.ă ă ă ă9 Bun ziua: Eu sunt iolasin, spuse clovnul, surprins deă

c%ipul (rumos al (etei. "um te c%eam ;ă9 Lilia 'osa.9 "iudat nume pentru o doamn 0 7ite ce i-am adus. Ale!e-ă ţ

i:ţ

9 u ştiu pe care s -l ale!. oate pe cel portocaliu. u, toateă îmi plac. Lilia 'osa nu se putea decide.

Tomas se mai înveseli pu in. &i ( ceau pl cere prezen a acesteiţ ă ă ţ (ete dr ! laşe şi zâmbetul de pe c%ipul ei. &i promise c o s maiă ă ă ă vin . *i o s mai aduc şi al i actori şi pe (rumoasa dansatoareă ă ă ţ <assandra.

20

?Trebuie s ar t bine, aşa cum se cuvine s arate re!inaă ă ă i!anilor. Voi (i (emeia lui 'andu@, încerca (ata s se convin! .ţ ă ă

9 & i place roc%ia, bunico; u-i aşa c broşa arat bine pe ea;ţ ă ă Acum pot s-o port, nu;

9 E a ta, poart-o când vrei şi unde vrei, r spunse )orindaă privind-o cu dra!oste şi cu inima plin de mândrie.ă

9 1 s mear! bine şi cu roc%ia roşie. Am s-o port în parteaă ă

asta. #ul umesc, bunico. #ul umesc pentru roc%ie.ţ ţ9 u trebuie s -mi mul umeşti, copil , r spunse tristă ţ ă ă ă b trâna. une-mi a în ac, oc%ii bunicii au sl bit.ă ţă ă

9 Bunico, cum era mama mea; întreb (ata deodat . em nă ă ă cu ea;

9 )a, (oarte tare.9 u ai o (oto!ra(ie de-a ei;9 u.

9 7nde este înmormântat ;ă9 )e ce întrebi; 7it de mor i, o s( tui b trâna.ă ţ ă ă9 u cumva n-ai iubit-o; nu se l s <assandra.ă ă9 Am iubit-o (oarte mult, dar a (ost pedepsit pentru c aă ă

înc lcat le!ile neamului ei.ă9 Le!ile noastre sunt aspre. u iart iubirea. u au îndurareă

pentru cei slabi şi nu în! duie acel sentiment puternic care eă iubirea.

9 Vorbeşti ca o (emeie, spuse )orinda surprins , dându-şiă seama c , dac (ata descoper secretul, o va pierde.ă ă ă9 )ar asta şi sunt:9 u eşti pân nu te m ri i.ă ă ţ



*i-acum ce sunt;9 1 (at care nu ştie despre ce vorbeşte.ă9 Ba ştiu, bunico, şi de aceea o comp timesc pe (emeia careă

a renun at la tot pentru dra!ostea ei.ţ9 Ai (i în stare s (aci şi tu asta; întreb )orinda cu inimaă ă

strâns .ă

9 u ştiu. )ac aş sim i c m iubeşte cu-adev rat, aş (ace-o.ă ţ ă ă ă9 ici s nu te !ândeşti la aşa ceva: u e lumea ta şi ună

asemenea pas nu te va duce nic ieri. 5ar dac o s vrei s teă ă ă ă întorci, n-o s mai (ie loc pentru tine în neamul t u. Ai (iă ă ne(ericit pân la s(ârşitul vie ii, o asi!ur )orinda.ă ă ţ ă

9 Le!ile noastre sunt prea aspre, repet (ata.ă9 )a, aşa sunt, nu e$ist iertare pentru o (at care îşi încalcă ă ă

/ur mântul:ă9 u vreau s (ac aşa ceva, bunico. rin ul meu m-a min it,ă ţ ţ

nu m iubeşte.ă9 )umnezeu te-a salvat, r su(l (emeia uşurat . Acumă ă ă

!r beşte-te, s rb toarea a început de/a.ă ă ăEra Anul ou. &n oraş începuse s rb toarea, dar i!aniiă ă ţ

petreceau noaptea de revelion în tab r . Aici era casa lor.ă ă Veniser şi oaspe i i!ani de la clubul de noapte, i!ani spanioliă ţ ţ ţ care cutreier lumea de sute de ani.ă

ocul mare din mi/locul taberei se înte ea. "opiii se învârteauţ prin /ur şi ( ceau o larm de te asurzeau. e pre! tea o masă ă ă ă bo!at , cu specialit i i! neşti. 1 s se petreac pân în zori.ă ăţ ţ ă ă ă ă Veniser şi i! ncile spaniole, vestite pentru (rumuse ea lor, dară ţ ă ţ re!ina va (i tot <assandra. To i aşteptau sosirea ei.ţ

#arcelino şi Tomas puseser masa.ă9 Anul sta sunt atât de emo ionat: spuse Tomas clovnuluiă ţ

mai în vârst .ă

9 entru c eşti tân r. "ând ai s îmb trâneşti, n-o s mai aiă ă ă ă ă c%e( de petreceri. )up atâta munc nu m-am ales decât cuă ă reumatismul.

9 1 s - i treac reumatismul când o s vezi (rumuse ile aleaă ţ ă ă ţ spaniole:

9 )a, se învior b trânul clovn. Acelaşi lucru se întâmpl cândă ă ă ies pe scen şi când sunt cu (emeile. 7it de toate durerile şi mă ă simt din nou tân r.ă

9 Te cunosc eu, #arcelino: Eşti un mare (ustan!iu, încercă Tomas s -l înveseleasc .ă ă9 Trebuie s râde i mai pu in şi s munci i mai mult, îi certă ţ ţ ă ţ ă

'andu.



9 i vezi doar c muncim, r spunse #arcelino.ă ă ă9 tai pu in, #arcelino, aşa nu se poate: -are voie s ne deaţ ă

nou ordine: -are decât s munceasc sin!ur: se burzuluiă ă ă Tomas.

9 Eu nu muncesc, eu sunt re!e: replic 'andu cu o voceă

aparent calm .ă

9 entru neamul t u, dar nu şi pentru mine.ă9 *i tu eşti conduc torul neamului t u;ă ă9 u, noi nu avem conduc tor. oi îl respect m pe #arcelino,ă ă

el este st pânul şi nou ne a/un!e.ă ă9 "lovnule, eşti cam îndr zne şi mie nu-mi place asta: seă ţ

r sti 'andu.ă9 u po i s m umileşti, pentru c eu sunt clovn de meserieţ ă ă ă

şi sunt mândru de asta.9 "e s zic, ce mai meserie: te prosteşti ca s râdă ă ă ă

oamenii de tine:9 Eu doresc s -i (ac s râd , dar s ştii c nu- i permit s mă ă ă ă ă ţ ă ă

/i!neşti: se în(ipse Tomas.9 4ei, ce-i cu voi; interveni #arcelino, temându-se s nu seă

a/un! la înc ierare. 5ar vre i s v bate i; "e v-a apucat;ă ă ţ ă ă ţ9 Eu sunt !ata oricând, d -i drumul:ă9 leac de-aici, 'andu, nu se poate s te ba i una dou . Eă ă ţ ă

s rb toare, s (ie pace: îl linişti #arcelino.ă ă ă9 )a, s (ie pace, admise 'andu, dându-şi seama c , într-ă ă

adev r, nu era momentul s se încaiere.ă ă9 Vrea s m provoace. Vrea0 spuse tân rul clocotind deă ă ă

(urie dup ce se îndep rt 'andu. *i toate astea pentru c nu-lă ă ă ă iubeşte <assandra. &i este credincioas împotriva dorin ei sale.ă ţ )ac m-ar lua pe mine, aş duce-o undeva departe:ă

?Le!ile i!anilor sunt aspre şi nici 'andu nu va permiteţ

vreodat cuiva s i-o ia pe <assandra@, îşi spunea #arcelino, dară ă nu avea inim s -i spulbere speran ele lui Tomas.ă ă ţ&n dep rtare se auzea muzic . *i al turi de oaspe ii din pania,ă ă ă ţ

<assandra avea s (ie re!in .ă ă9 7ite re!ina: se auzir e$clama ii emo ionate.ă ţ ţ

Toate privirile se îndreptar spre (at . Era (oarte (rumoas înă ă ă roc%ia ei roşie. ata trecu lin prin mul imea adunat , conştientţ ă ă c to i oc%ii sunt a inti i asupra ei.ă ţ ţ ţ

9 Eşti mai (rumoas ca oricând, spuse 'andu cu (oc în !las.ă9 2lina, cânt : îi spuse violonistului (rumoasa cu oc%iă albaştri.

9 "um s cânt, surioar ; 7nde-s banii; !lumi b iatul.ă ă ă



9 )ac aş avea bani, aş cump ra vioara.ă ă9 )ar nu po i cump ra mâinile lui 2lina, sunt prea scumpe,ţ ă

replic vesel tân rul.ă ă9 )anseaz , <assandra: )anseaz : se auzir stri! te dină ă ă ă

mul ime.ţ

ata st tea şi se uita la lumea vesel din /urul ei. Ar (i vrut să ă ă

se duc şi s danseze, ştia c ar trebui, to i aşteapt acest lucruă ă ă ţ ă de la ea, dar ea ştia s danseze numai din inim , iar inima ei eraă ă !rea.

'andu o aştepta pe podium. e auzi vioara lui 2lina.<assandra st tea în continuare neclintit , re(lectând. Atunciă ă

=aritza se urc pe podium, ridicându-şi poalele roc%iei colorate.ă9 Am s dansez eu în locul ei. #aestro:ăata b tu din c lcâie şi îşi r suci trupul, începând un (lamencoă ă ă

p timaş. u-şi lua oc%ii de la conduc torul i!anilor.ă ă ţ'andu se uita la (ata zvelt cum îşi şerpuia trupul în (a aă ţ

oc%ilor lui, dar era absolut nep s tor.ă ă9 Am dansat pentru tine, 'andu, îi spuse =aritza la s(ârşit,

în(ierbântat . "e-mi dai;ă9 "e doreşti; o întreb 'andu rece.ă9 1 s rutare0ă9 *tii c s rut rile mele sunt pentru alt (emeie.ă ă ă ă

9 )ar dac ea nu le vrea; )ac doreşte pe altcineva;ă ă9 Taci, nu mai vorbi aşa: stri! 'andu, apucând-o strâns deă

mân .ă9 # doare, 'andu: ip =aritza.ă ţ ă9 *i tu mi-ai provocat durere: "%iar dac ceea ce spui este oă

minciun :ă'andu o împinse la o parte pe (rumoasa i!anc şi se duseţ ă

spre <assandra.

9 )e ce n-ai dansat pentru mine; o întreb el.ă1c%ii <assandrei str luceau.ă9 -am avut c%e(. unt obli!at ;ă9 #ulte (emei ar dori s danseze pentru mine0ă9 *tiu. #ulte ar (i (ericite şi mândre dac te-ai uita la ele.ă9 )ar inima mea î i apar ine. & i sunt credincios. 1are şi tu îmiţ ţ ţ

eşti; ot aştepta liniştit ziua cununiei; întreb 'andu, temându-ăse de r spuns.ă

9 Eu ştiu le!ea, replic rece <assandra. Ba c%iar pe dina(ară ă ?u- i p r si (ra ii. l teşte (ra ilor ceea ce le datorezi. le (iiţ ă ă ţ ă ţ ă credincios.@

9 Aşa-i. Acestea sunt le!ile noastre şi ultima e cea mai



important . Ea interzice (emeii s iubeasc un om de alt ras .ă ă ă ă ă Asupra acelora care încalc aceast le!e cade blestemulă ă

între!ului trib.9 *tiu, îl întrerupse <assandra. "âteodat mi se pare c şi euă ă

sunt blestemat , ca şi mama mea, spuse (ata cu triste e.ă ţ

9 u, nu, <assandra. Tu ai s te m ri i cu mine şi eu am s teă ă ţ ă

ap r: zise tân rul şi o cuprinse pe dup umeri. 'andu nu-şiă ă ă dezlipea oc%ii de la ea. Ar i minunat, dar nu i-ai pus inelulăţ ţ d ruit de mine, ad u! 'andu, prinzând-o de mân .ă ă ă ă

9 Am s -l port numai atunci când voi (i (emeia ta şi î i voi (iă ţ credincioas , îl asi!ur <assandra.ă ă

9 Asta îmi place, încuviin b rbatul, liniştit de spusele ci. "âtţă ă de mult îşi dorise s aud acest lucru de la (ata pentru careă ă ardea cu toat (iin a lui:ă ţ

21

A doua zi de diminea , <assandra se trezi cu un sentiment deţă uşurare c lucrurile mer! din nou pe ( !aşul lor normal, aşa cumă ă st scris în "artea cea #are a vie ii. &ncepuse s se împace cuă ţ ă !ândul c soarta ei se a(l în mâinile lui 'andu. ?ericireaă ă dureaz numai o clip , îşi spunea ca. Este numai un zâmbet sauă ă

o scurt întâlnire.@ăata se întâlni cu 2lina lân! masa mare.ă9 5a te uit ce dezordine r mâne întotdeauna dup oă ă ă

petrecere: Trebuie s (acem curat, spuse tân rul.ă ă9 Am s te a/ut şi eu, se o(eri <assandra.ă9 A, nu: )e ce numai noi doi; Aşteapt s se scoale şi ceilal i,ă ă ţ

s ne a/ute. "e bine ne-am distrat asear , nu-i aşa0 Lui 2lina iă ă se t ie respira ia. #i se pare mie sau0ă ţ

9 "e-i. 2lina;9 au sunt eu beat, sau vine cineva cunoscut;9 (ânt ecioar : e$clam <assandra, nevenindu-i s -şiă ă ă ă

cread oc%ilor.ă9 E domnul t u:ă9 2lina, el e: El e: e uit la mine, spuse (ata emo ionată ţ ă

privind iute în /ur. 2lina, las -m numai o clip s stau de vorbă ă ă ă ă cu el.

B iatul îi ascult imediat ru! mintea, p zind în acelaşi timpă ă ă ă dac ar ap rea 'andu.ă ă9 Am primit biletul t u, spuse tân rul apropiindu-se de ea.ă ă9 #ult i-a trebuit pân s r spunzi, coment cu triste e (ata.ţ ă ă ă ă ţ



9 Eşti (oarte mândr , nu-i aşa;ă9 )a, dar din cauza ta am uitat de mândrie. Te por i ca şiţ

când nu m-ai cunoaşte, ca şi când nu m-ai (i s rutat, replică ă i!anca, c utând în oc%ii tân rului str lucirea aceea pe care oţ ă ă ă

cunoscuse cândva.

5!nacio nu spuse nimic, neîn ele!ând despre ce-i vorbeşteţ

(ata.9 u e bine aşa, prin e: insist <assandra. "ând suntemţ ă

sin!uri eşti aşa de delicat şi de blând, dar când eşti cu ai t i, teă ui i la mine dispre uitor. )e ce te sc%imbi aşa; 7neori mi se pareţ ţ c în tine sunt dou persoane.ă ă

5!nacio continu s tac , socotind c e mai bine s nu spună ă ă ă ă ă nimic. &n (elul acesta va (ace mai pu ine !reşeli.ţ

9 )e ce nu-mi r spunzi; Eu te iubesc şi de aceea purtarea taă m (ace s su( r. Te-am aşteptat ore între!i la munte. Ai dată ă ă talismanul meu altcuiva în loc s mi-l înapoiezi. Atunci n-amă putut s vin, (iindc bunica nu m-a sl bit din oc%i. Te-ai sup rată ă ă ă pe mine din cauza asta; întreb (ata ( r s -i dea r !az să ă ă ă ă ă r spund .ă ă

"uvintele c deau ca un torent. Avea atâtea s -i spun : 5!nacioă ă ă sorbea vorbele (etei. "a s nu o întrerup , nu întreba nimic, nuă ă spunea nimic.

9 Te-am crezut, prin e. Eşti primul b rbat care m-a s rutat.ţ ă ă "ând te-am v zut pe strad , am dansat numai pentru tine. 1c%iiă ă t i erau a inti i asupra mea. # priveai şi zâmbeai. )ar când eraiă ţ ţ ă cu prietenii, te-ai pre( cut c nu m cunoşti. Acelaşi lucru s-aă ă ă

întâmplat şi la tine acas . Erai !ata s m arunci în strad : *iă ă ă ă râdeai: Ai râs de mine: oate c î i place s te /oci cu inimileă ţ ă (emeilor0

9 u, nicidecum, ştii0 încerc 5!nacio s se scuze, dar (ata îlă ă

întrerupse+9 u, nu trebuie s -mi e$plici nimic.ă9 )ar vreau s te mai v d, insist tân rul.ă ă ă ă9 u trebuie s mai vii aici: îi atrase aten ia <assandra. Teă ţ

pot vedea 'andu sau )orinda.9 oarte bine. )ar vreau s te mai v d, repet el. 1riunde. &nă ă ă

vec%iul loc de la munte. Am s te aştept acolo la noapte.ă9 Am s vin. )ar acum pleac , te ro!: leac , e preaă ă ă

prime/dios s mai întârzii pe-aici:ă?La ce-mi trebuie mie toat treaba asta; se întreba 5!nacio,ă plecând. )ar e aşa de (rumoas şi se vede cât de colo c eă ă

îndr !ostit .@ă ă





Tân rul b rbat era atât de (urios încât se temea s nu spună ă ă ă ceva care s-o îndep rteze şi mai mult de el.ă

)orinda era de p rere c ar (i mai bine s p r seasc locul,ă ă ă ă ă ă pentru ca (ata s (ie cât mai departe de acest oraş, ca s nu seă ă

mai repete soarta mamei sale. u mai avea încredere în<assandra. Abia se l s convins s-o lase s se duc pân la râu.ă ă ă ă ă ă9 *i-apoi, o s am p rul ud când am s m întorc, spuse ea.ă ă ă ă9 &mi pui r bdarea la !rea încercare. *tii c 'andu te iubeşteă ă

şi c e !elos. u trebuie s -l sco i din s rite:ă ă ţ ă9 )espre cine vorbeşti;9 )espre 'andu, n-ai auzit; "el care te iubeşte cu adev rat.ă

o i s te duci la râu, dar s nu- i treac prin minte s te duci înţ ă ă ţ ă ă oraş, o avertiz )orinda cu inima !rea.ă

e temea s n-o piard . Aceleaşi !ânduri îl munceau şi peă ă 'andu.

9 "ine e; "um îndr zneşte s se uite la viitoarea mea so ie;ă ă ţ9 7şurel, 'andu, încerc s -l potoleasc b trâna. romite-miă ă ă ă

c o s te st pâneşti.ă ă ă9 Vorbeşte, babo: Vorbeşte: Vreau s ştiu cum îl c%eam şiă ă

unde locuieşte: Trebuie s -l ! sesc: stri! 'andu strân!ând-o deă ă ă mân .ă

9 Am s - i povestesc totul, dar d -mi drumul.ă ţ ă9 u vreau s-o las altuia: spuse înverşunat 'andu. e-am

/urat s (ie a mea:ă9 E%, 'andu, sân!ele nu e ap , o(t b trâna. u e i!anc ,ă ă ă ţ ă

trebuie s ii seama de asta.ă ţ Tân rul o privi buim cit, neîn ele!ând ce vrea s spun .ă ă ţ ă ă9 Te pre! teşti cumva s le-o dai înapoi; Eşti c%iar !ata să ă ă

renun i la ea;ţ

9 u-i vorba de asta, 'andu. #arele 1stebe ştie c doresc să ă r mân cu noi. )e-aceea i-am şi povestit toate astea. Te implor,ă ă ţ 'andu, nu l sa mândria s - i întunece min ile. Ascult ce- iă ă ţ ţ ă ţ spune o b trân cu e$perien . ine- i mânia în (râu dac vrei să ă ţă Ţ ţ ă ă reuşim. Eu am s te a/ut, îl asi!ur )orinda.ă ă

9 Ai dreptate, babo. )e-acum înainte am s (iu în elept.ă ţ'andu o p r si în !rab pe )orinda, %ot rât s -i comunice luiă ă ă ă ă

#arcelino, directorul circului, c trebuie s p r seasc de îndată ă ă ă ă ă

oraşul.9 "e te-a apucat, aşa, deodat ; )e ce s plec m de-aici; seă ă ă mir #arcelino.ă

9 u trebuie s - i e$plic. Eşti b trân. "ând o s mori, circulă ţ ă ă



sta va (i al meu.ă9 u vreau s (ac ceva împotriva intereselor celorlal i numaiă ţ

pentru c aşa i se n zare ie:ă ţ ă ţ9 )ac nu-mi promi i c vom pleca cât de curând, preiau euă ţ ă

conducerea. & i dau trei zile, %ot rî 'andu.ţ ă

<assandra era disperat . ici sc ldatul la râu nu o eliber deă ă ă

senza ia c se a(l înc%is într-o cuşc .ţ ă ă ă ă9 "e s-a întâmplat, prin es ; o întreb 2lina cu !in! şie.ţ ă ă ă9 # urm reşte tot timpul, se plânse <assandra. u m potă ă ă

întâlni cu iubitul meu. oate c m-a şi uitat.ă9 u vorbi aşa, cu si!uran c se !ândeşte la tine.ţă ă9 Tu de unde ştii, se uit mirat <assandra la el. 2lina, nuă ă

cumva l-ai v zut; ata se luminase la (a . pune-mi repedeă ţă dac i-a zis ceva. A întrebat de mine;ă ţ

9 #ai mult c%iar, ti-a trimis un bilet: anun victorios tân rul.ţă ă9 ) -mi-l repede: se !r bi <assandra spre el.ă ă&n (ocul discu iei, nu au observat c 'andu se apropiase de ei.ţ ă

&n momentul în care 2lina îi întindea biletul <assandrei, 'anduse repezi şi i-l smulse din mân .ă

9 "u tine am s m socotesc mai târziu: îl amenin i!anulă ă ţă ţ pe 2lina.

9 5art -m , i se adres <assandra b iatului, n-am vrut s - iă ă ă ă ă ţ

pricinuiesc necazuri.9 u- i (ace !ri/i pentru mine, zise 2lina. 2ândeşte-te la tine.ţ9 *tii ce scria în bilet;9 -am apucat s -l citesc. "red c o s trebuiasc s -l întrebiă ă ă ă ă

pe 'andu.

aptul c (rumoasa <assandra iubea pe un altul nu-i micşoraă dra!ostea lui Tomas. 5nima lui era plin de !ri/ pentru cea peă ă

care o iubea. Tân rul nu putu s nu observe triste ea de peă ă ţ c%ipul (etei.9 )e ce eşti trist ; o întreb el în!ri/orat.ă ă9 rin ul meu mi-a trimis un bilet, dar n-am apucat s -l citescţ ă

pentru c 'andu mi l-a smuls din mân .ă ă9 <assandra, te /oci cu via a ta: o avertiz Tomas.ţ ă9 5-am spus adev rul şi am încercat s rup lo!odna. #i-aă ă

declarat c nu poate (ace aşa ceva. Acum m tem pentruă ă

5!nacio.9 u po i s -i dai cumva de ştire despre cele întâmplate;ţ ă su!er clovnul.ă

9 u, nu m las s p trund în cas . *i 2lina abia a reuşit,ă ă ă ă ă



iar 'andu l-a amenin at c o s se socoteasc şi cu el.ţ ă ă ă9 ot s m duc eu, se o(eri clovnul.ă ă9 Tu; ( cu (ata surprins .ă ă9 )a, numai s -mi spui unde-l pot ! si. <assandra r mase peă ă ă

!ânduri. u dorea s -i (ac şi lui nepl ceri. Totuşi, asta eraă ă ă

sin!ura solu ie.ţ

9 E casa aceea unde-am mai (ost. Acolo locuieşte.pune-i ce s-a întâmplat şi atra!e-i aten ia s se (ereasc deţ ă ă

'andu: Tomas porni zorit spre oraş, dar 5!nacio nu era acas . imeniă

nu putu s -i spun unde se a(l domnul "ontreras, nici când seă ă ă va întoarce.

5!nacio o aştepta la locul stabilit de <assandra. )in întunericap ru ca (ul!erul i!anul (urios.ă ţ

9 Eu sunt: Aşteptai o porumbi şi ai dat peste un şoim: i seţă adres 'andu. Aşadar, aici v întâlni i;: )e câte ori v-a i întâlnită ă ţ ţ de/a aici;

9 "u ce drept m întrebi; "e rud eşti cu <assandra; ripostă ă ă tân rul, cura/os.ă

9 Va (i so ia mea:ţ9 )e asta nu po i (i aşa de si!ur, prietene: r spunse ironicţ ă

5!nacio.

9 #i-a (ost promis înc din copil rie. 1 s ne cunun m pesteă ă ă ă ă câteva luni. imeni nu poate sc%imba nimic:

9 Ascult , prietene, %ai s l murim lucrurile de la bun început.ă ă ă Eu sunt un om modern şi respect obiceiurile lumii con0

9 u m intereseaz obiceiurile tale, îl întrerupse 'andu. Euă ă sunt i!an şi respect le!ile noastre.ţ

9 )ar dac ea nu te iubeşte; )ac m iubeşte pe mine;ă ă ă întreb tân rul aro!ant.ă ă

9 &n cazul sta nu este decât o solu ie, replic 'andu şi înă ţ ă mâna lui sclipi cu itul. e lupt m pe via şi pe moarte şi cel ceţ ă ţă supravie uieşte o câşti! .ţ ă

9 Ascult , prietene, nu te prosti: u-i nevoie s rezolv m aşaă ă ă lucrurile, încerc 5!nacio s -l linişteasc .ă ă ă

9 Eşti un laş: 7n laş: 4ai, lupt : îi stri! 'andu.ă ă9 Linişteşte-te, omule: st m de vorb mai întâi, spuseă ă ă

5!nacio, v zând c 'andu vâr cu itul la loc în teac .ă ă ă ţ ă

9 -avem ce vorbi. "e-mi po i o(eri tu în locul <assandrei;ţ9 unt (oarte bo!at09 5nima nu-i de vânzare: îl întrerupse 'andu. Tu nu mă

cunoşti. # /i!neşti cu o asemenea propunere. Eşti un târ!ove şiă ţ



atâta tot: <assandra valoreaz pentru mine mai mult decât to iă ţ banii t i.ă

9 Eu nu doresc decât s ! sim o rezolvare paşnic .ă ă ă9 Tu nu ştii nimic despre ca. Abia ai cunoscut-o. )ar eu am

v zut-o crescând sub oc%ii mei. &mi pl cea s-o privesc cum ( ceaă ă ă

baie în râu când pielea ei era înc alb .ă ă

9 Tocmai asta mi-a atras aten ia. u crezi c acesta-i unţ ă motiv întemeiat ca s -i dai voie s p r seasc via a de i!anc ;ă ă ă ă ă ţ ţ ă

9 u: Dur mântul <assandrei c se va c s tori cu mine nuă ă ă ă poate (i dezle!at decât prin moarte: zise 'andu cu oc%iistr lucindu-i. )ac i-e dra! via a, las-o în pace:ă ă ţ ă ţ

9 1ricum, e absurd s încerci s-o ii înl n uit , nu se l să ţ ă ţ ă ă ă 5!nacio. )ra!ostea mea e mai puternic decât a ta. "e-i po i tuă ţ o(eri în a(ar de corturile circului şi pribe!ia continu ;ă ă

9 Dur c dac nu v desp r i i, între noi doi va cur!e sân!e:ă ă ă ă ţ ţ

22

'andu se %ot rî s !r beasc nunta cu <assandra.ă ă ă ă9 u mai trebuie s aştept m, încerca el s-o convin! . 1 să ă ă ă

ne c s torim imediat. este trei zile o s (ie lun nou , momentulă ă ă ă ă cel mai potrivit pentru nunta noastr .ă

9 este numai trei zile; întreb <assandra ( r a-i veni aă ă ă crede. u pot s m m rit, înc nu mi-am pre! tit zestrea, n-amă ă ă ă ă roc%ie nou 0ă

9 u conteaz . & i cump r tot ce doreşti. 1 s ne distr m şi oă ţ ă ă ă s cânt m toat noaptea. Te doresc atât de mult: spuse elă ă ă p timaş.ă

9 u, 'andu, nu: u pot (i (emeia ta. u ai voie s încalciă le! mântul nostru de a aştepta înc doi ani:ă ă

9 )oi ani;: se mir 'andu. *i acum câteva zile m-ai ru!at să ă te eliberez de /ur mânt. Atunci nu vorbeai de niciun (el deă le! mânt pentru doi ani. u, aşa va (i cum î i spun eu: &ncepe- iă ţ ţ pre! tirile: replic 'andu (urios, l sând-o pe <assandraă ă ă buim cit .ă ă

?)ac se va întâmpla c%iar aşa;: )ar trebuie s se ! sească ă ă ă cineva s-o a/ute. Trebuie s a/un! pân la el şi s -i povestească ă ă ă ă totul, s -l ! seasc pe 5!nacio. 2lina, bunul meu 2lina: El vaă ă ă

(ace orice pentru mine. 5ndi(erent de necazurile pe care i le-arputea aduce treaba asta:@5!nacio se mir când îl v zu pe i! nuşul de la circ, dară ă ţ ă

recunoscu scrisul şi se l muri imediat. )omnul "ontreras eraă







decât mine09 pune i-mi, îl întrerupse 5!nacio, poate s rup lo!odna cuţ ă ă

'andu;9 )ac a luat-o 'andu, n-o s-o mai dea niciodat înapoi.ă ă

Tocmai de aceea nu trebuie s pierde i vremea: &n perioada asta,ă ţ

circurile se îndreapt spre capital . oate c şi ei s-au dus totă ă ă

într-acolo.9 Am s încerc s-o ! sesc, %ot rî 5!nacio, ieşind în!ândurată ă ă

din rulot .ă?1are c%iar vreau aşa ceva; se întreb el. au ar (i mai bine s-ă

o dau uit rii;@ăA/un!ând acas , 2ema îl întreb şi ea dac are ceva cuă ă ă

i!anca aceea (rumoas .ţ ă

<assandra îşi d seama c nu-i place oraşul şi nici circul, deşiă ă totul pare acolo mult mai (rumos decât la domnul #arcelino.trân!ându-şi p puşa în bra e, recunoscu (a de 'andu c areă ţ ţă ă uneori impresia c nu (ace parte din acelaşi neam cu ei.ă

'andu se !r bi s -i cear s(atul )orindei, dar (emeia îi atraseă ă ă aten ia c vede în c r i ne(ericire pentru ei. "el mai bine ar (i sţ ă ă ţ ă se întoarc , su!er ea. 'andu nu putea (i de acord, însă ă ă <assandra îi spuse desc%is c nu va (i niciodat nevasta luiă ă

pentru c iubeşte pe altcineva.ă9 Vreau libertate, 'andu: u-mi trebuie nimic altceva. Tu eşti

un om mândru şi (rumos, spunea emo ionat (ata. )ar eu iubescţ ă un alt om: Buzele mele nu sunt neatinse. #-a s rutat. #-a inută ţ strâns la piept şi a trezit (emeia din mine. 7ite, acum ştii totul: -ai decât s m omori dac vrei:ă ă ă

?)e ce nu pot tr i în libertate, s am casa mea şi s -l iubescă ă ă pe cel spre care se îndreapt inima mea;@ se întreba <assandraă

plimbându-se prin arena circului. ata era atât de în!ândurată încât nu observ când limbile de (oc cuprinser cortul.ă ă9 oc: Arde: se auzir stri! te în /urul ei, dar <assandraă ă

încremenise în mi/locul cortului în (l c ri.ă ă7ltimul lucru de care îşi mai amintea era o mul ime de oameniţ

şi conduc torul i!anilor, cu basmaua lui roşie pe cap, croindu-şiă ţ drum printre (l c ri. e sim i înş( cat de mâinile lui puternice.ă ă ţ ă ă Era si!ur c mâinile acelea o vor salva.ă ă

9 7nde-i 'andu; o întreb <assandra pe )orinda când îşiă reveni.9 -a putut0 n-a putut s mai ias , spuse b trâna. A leşinat,ă ă ă

l-am spus c aşa o s se întâmple, dar n-a vrut s m asculte.ă ă ă ă



)ar l-au scos de-acolo."ând îşi recap t cunoştin a, 'andu se uit la mâinile luiă ă ţ ă

banda/ate şi întreb +ă9 Acum ce-o s (acem;ă9 e întoarcem, îi r spunse b trâna. <assandra o s conduc ,ă ă ă ă

doar tu ai înv at-o.ăţ

9 u vreau s ne mai întoarcem acolo:ă9 Asta e soarta, 'andu. -o po i sc%imba. ) -i drumul s seţ ă ă

duc spre cel pe care i l-a destinat marele 1stebe:ă<assandra nu ştia (oarte bine s conduc , dar la !ândul c seă ă ă

întorc la circul lor, se sim i (oarte si!ur pe sine. u se !ândeaţ ă decât la prietenii ei şi la surpriza pe care le-o va (ace întoarcerealor.

"ând a/unser în tab r , <assandra conduse pe lân! cuşcaă ă ă ă lui alvador. Tres ri de bucurie la vederea dra!ului animal, dar0ă

9 <assandra: e$clam Tomas, nevenindu-i s -şi creadă ă ă oc%ilor. Te-ai întors: Bunico: V-a i întors:ţ

<assandra îi d du mai întâi bine e lui don imon şi-l îmbr işă ţ ăţ ă cu dra!. &i b tea inima de emo ie.ă ţ

9 #i-a (ost atât de dor: *i de tine, şi de cortul în care amcrescut.

9 7nde-a i (ost, oameni buni; întreb bucuros don imon.ţ ă

9 &n capital , la circul mare. Acum, îns , cel mai importantă ă lucru este c ne-am întors. "e-i cu alvador; )ar de ce a venită veterinarul; întreb <assandra în!ri/orat .ă ă

9 E bolnav de când ai plecat. -a vrut s m nânce, de-abia seă ă mai ine pe picioare. umai tu îl po i a/uta.ţ ţ

<assandra o lu !r bit spre cuşca lui alvador şi îi vorbiă ă ă dr ! stos, blând. uiul de ele(ant primi cu bucurie mân!âierile şiă ă vorbele calde ale (etei. arc îi reveneau puterile v zând cuă ă

oc%ii. )up atâtea zile, lu o buc ic de za% r din mânaă ă ăţ ă ă <assandrei şi ea zâmbi (ericit .ă9 i-a (ost dor, nu-i aşa; Ai (ost bolnav (iindc am plecat; Ei,Ţ ă

uite c m-am întors. 4ai, mai ia o buc ic , îl îndemn ea.ă ăţ ă ă9 1 adev rat minune: e$clam #arcelino. Eram convinşi că ă ă ă

o s moar .ă ăalvador p rea de-a dreptul înviorat.ăe de alt parte, =aritza aler! la rulota lui 'andu şi încremeniă ă

când îl v zu întins în pat şi cu mâinile banda/ate.ă9 "e i s-a întâmplat, dra!ul meu; )e ce stai în pat;ţ9 7n incendiu: 7(, nu mai pot suporta durerea asta: -a

terminat cu mine:



9 u- i (ace !ri/i: tai liniştit. Am s te vindec eu, îl asi!urţ ă ă =aritza cu lacrimi în oc%i.

9 u m dor mâinile, =aritza. # doare c ne-am întors aici.ă ă ă Ea mi-a ( cut-o: )in cauza ei ne-am întors:ă

9 7it-o: Eu sunt cu tine. #i-a (ost dor de tine.

A doua zi, Tomas se !ândi s-o duc pe <assandra la Lilia 'osa.ă

Era convins c -i va (ace (etei o bucurie. )e când începuse s seă ă duc pe la ea acas , Lilia 'osa se sim ea mult mai bine. 1 ru!aă ă ţ

întotdeauna pe mama ei s-o pieptene într-un anumit (el, ca să arate cât mai bine. ata aştepta ner bd toare sosirea lui, iar el îiă ă vorbea întotdeauna numai de <assandra.

Asem narea dintre (rumoasa i!anc şi Andreina o tulbură ţ ă ă pro(und pe 1(elia. "e coinciden ca (ata s se (i n scut în oraşulţă ă ă lor e$act atunci când se n scuse şi (iica Andreinei: *i mama eiă murise la naştere, ca şi Andreina0

9 Am a/utat-o pe Andreina s pre! teasc % inu eleă ă ă ă ţ copilaşului, am avut !ri/ de copil şi dup moartea mamei sale.ă ă ă )ar în lea! n am ! sit apoi un bebeluş slab şi cu pielea înc%is .ă ă ă "a un pui de i!an:ţ

Ascultând neîncrez toare ceea ce-i povestea 1(elia, 2emaă s(ârşi prin a în ele!e adev rul. 4erminia pusese totul la cale.ţ ă

9 )umnezeu s m apere dac !reşesc când spun că ă ă ă

4erminia a sc%imbat copiii: sus inea 1(elia înverşunat . 5ar dacţ ă ă asta-i adev rat, înseamn c (iica Andreinei tr ieşte:ă ă ă ă

9 u, nu, 1(elia, nu pot crede aşa ceva, spuse 2ema. Am s -lă ro! pe #atias s se duc la circ şi s o aduc aici pe <assandra.ă ă ă ă

&n po(ida împotrivirii 'osaurei şi a morm ielilor lui deă nemul umire, #atias plec s aduc (ata.ţ ă ă ă

9 1mul sta aduce numai nenoroc, spuse )orinda când îlă v zu. nu te duci: oate c vrea s te predea la poli ie. *i-apoi,ă ă ă ă ţ

şi 'andu o s se în(urie.ă<assandra insist , ru!ând-o pe b trân s-o lase s se duc .ă ă ă ă ă ici nu-i trecu prin cap c a v zut-o cineva plecând. )ar =aritzaă ă se !r bi s -i dea de veste lui 'andu c (ata plecase acas laă ă ă ă iubitul ei. 'andu îşi ieşi din (ire de data asta. ?în seara asta se va

întâmpla@, îşi spuse el, deşi r nile de la mâini nu se vindecaseră ă înc .ă

A/un!ând la %acienda, <assandra spera c va avea ocazia s -lă ă

vad pe 5!nacio.ă9 "e mai (aci, iubito, o întreb el ( r s -i dea r !azul să ă ă ă ă ă spun ceva. unt aşa de (ericit c te v d din nou:ă ă ă

9 *i eu. "e cas (rumoas ai: E atât de mare şi de (rumoas :ă ă ă



Totul îmi place aici. Aici a locuit şi Andreina;9 "ine i-a povestit despre ea; se mir 5!nacio.ţ ă9 #ai mult lume mi-a vorbit de Andreina.ă9 E$ist un om care a iubit-o (oarte mult, tat l ei, dar el eă ă

plecat acum în Elve ia. "ând se va întoarce, am s - i (acţ ă ţ

cunoştin cu el. El va şti cel mai bine cât de mult semeni cu (iicaţă

lui."ând !azda cea amabil se duse s cear s li se servească ă ă ă ă

ceaiul, <assandra i se adres iubitului ei+ă9 #-ai uitat; întreb ea cu !in! şie.ă ă9 u (i proast , cum s te uit;: "ând pot s te v d;ă ă ă ă9 "%iar disear dac vrei.ă ă9 oarte bine, în acelaşi loc şi la aceeaşi or , spuse încetă

5!nacio ca s nu-i aud careva.ă ă

)e !elos, 'andu nu-şi mai ! sea locul. 4ot rî s prezinteă ă ă seara num rul cu cu itele. E$ers toat dup -amiaza.ă ţ ă ă ă

entru prima oar în via , <assandra era speriat . u maiă ţă ă avea încredere în el. pera ca în public s (ie şi prin ul ei. El îi vaă ţ da putere s (ac (a . &n timp ce se pre! tea, auzi !lasulă ă ţă ă prezentatorului+

?)oamnelor şi domnilor, (ra ii uares au pl cerea s vi-lţ ă ă

prezinte pe cel mai vestit arunc tor de cu ite, pe marele 'andu:ă ţ )up înc%eierea unui turneu interna ional, se a(l din nou printreă ţ ă noi şi ne va prezenta senza ionalul s u num r, o adev rat şiţ ă ă ă ă ame itoare rulet a mor ii: *i al turi de el, riscându-şi via a, oţ ă ţ ă ţ ve i vedea pe cea mai (rumoas i!anc din lume, <assandra:@ţ ă ţ ă

ata îşi aştepta în!ri/orat num rul. 7rcându-se pe podium,ă ă mai arunc o privire spre public cu speran a c -l va vedea peă ţ ă prin ul ei. &l v zu în primul rând şi îi zâmbi dr ! stos.ţ ă ă ă

Lui 'andu nu-i sc p zâmbetul ei şi se sim i cuprins de (urie,ă ă ţ cu sân!ele zvâcnindu-i la tâmple. &ncerc s se controleze şi să ă ă se concentreze asupra pro!ramului s u. 'uleta mor ii se puse înă ţ mişcare. <assandrei i se p ru c dureaz o veşnicie pân laă ă ă ă prima aruncare. 'andu strânse cu itul în mân . Apoi se auziţ ă şuieratul acestuia prin aer. "u itul se în(ipse parc în pieptulţ ă (etei, care c zu, pierzându-şi cunoştin a. ublicul încremeni. Eraă ţ o t cere mormântal , de parc toat lumea îşi inea respira ia.ă ă ă ă ţ ţ

To i credeau c e moart .ţ ă ă'andu st tea încremenit. "el dintâi îşi reveni Tomas, care seă repezi spre (ata plin de sân!e. &n clipa aceea, 5!nacio se apropieă şi el, o ridic cu !ri/ în bra e şi o scoase de pe podium. Tomas şiă ă ţ



2lina îl a/utar s-o duc la maşin . "redeau c o va duce laă ă ă ă spital, dar tân rul "ontreras o conduse pe <assandra la ei acas .ă ă

#arcelino încerc s linişteasc publicul, dar ( r prea mareă ă ă ă ă succes. iolasin se întoarse în aren şi se str dui s -l a/ute, dară ă ă propriile sentimente erau prea r v şite pentru a izbuti s -iă ă ă

înveseleasc pe al ii. Acesta a (ost sin!urul num r pe care n-aă ţ ă

reuşit s -l /oace cum trebuie. pectacolul se întrerupse. To i seă ţ în!%esuir în /urul rulotei lui 'andu, aşteptând veşti despreă <assandra. 'andu sta nemişcat, r pus de durere.ă

9 Blestemat s (ii, 'andu: stri! )orinda, auzind ce s-aă ă întâmplat. dea )omnul s - i ard mâinile, s se (ac scrum şiă ă ţ ă ă ă s se împr ştie în toate patru z rile, s ui i c le-ai avută ă ă ă ţ ă vreodat : Ai vrut s-o omori şi ai reuşit:ă

9 u-i adev rat: abia reuşi s în!aime 'andu. -am vrut s-oă ă r nesc. #i-a tremurat mâna, dar n-am vrut s -i (ac r u. oate că ă ă ă m-a orbit !elozia, dar când am v zut c se pr buşeşte mi-amă ă ă dorit s mor şi eu.ă

9 7nde-i ea acum;9 A luat-o cu el, surioar . El e de vin : L-am v zut acolo, înă ă ă

rândul întâi şi mi-a tremurat mâna. A scos-o din aren şi a dus-oă undeva.

&n timp ce toat lumea era în!ri/orat pentru <assandra,ă ă

=aritza pro(it de ocazie şi încerc s -l convin! pe 'andu să ă ă ă ă (u! împreun .ă ă

9 imeni n-o s te cread . To i o s spun c te-ai r zbunat,ă ă ţ ă ă ă ă insista =aritza. umai eu sunt de partea ta, 'andu. 4ai s (u!im:ă

9 Las -m : )ac moare <assandra, pot s putrezesc şi eu înă ă ă ă temni tot restul vie ii mele. u pot s tr iesc ( r ea. Trebuie s-ţă ţ ă ă ă ăo ! sesc. *i b nuiesc unde a dus-o.ă ă

231 dat cu primele raze ale soarelui, (ata desc%ise oc%ii, îşi maiă

revenise de câteva ori şi auzise !lasuri. 'uleta se învârtea0acum m simt bine, dar unde este vocea blând a aceleiă ă doamne; Ar (i vrut s -i poat r spunde. 5 se pare c vorbeşte,ă ă ă ă dar nu-şi aude !lasul. iciodat nu mai st tuse într-o cameră ă ă atât de (rumoas . )oamne, cât de minunat este totul aici: *iă

patul: &nc perea se învârte în (a a oc%ilor ei. u-i vine s cread .ă ţ ă ă &n (a a ei se a(l prin ul inimii sale.ţ ă ţ9 Ai !ri/ , bra ul este pansat, spuse tân rul.ă ţ ă9 "e s-a întâmplat; 7nde m a(lu; întreb abia auzit (ata.ă ă



9 u- i mai aminteşti; Ai (ost r nit .ţ ă ă9 Tu m-ai adus aici;9 #-am temut pentru via a ta. "um te sim i;ţ ţ9 #i se învârte capul. # simt !roaznic.ă9 u mai vorbi. )octorul a spus c o s - i revii ( r probleme.ă ă ţ ă ă

9 Trebuie s m întorc în tab r , bunica este desi!ur (oarteă ă ă ă

în!ri/orat . *i 'andu. 1 s înnebuneasc dac nu m întorc.ă ă ă ă ă9 u trebuie s te mai !ândeşti la asta. Acum eşti în !ri/aă

mea.9 u pot, mi-e (ric .ă9 u ai de ce s te temi. Eu te voi ap ra.ă ă9 )e ce ai venit asear la circ;ă9 Am vrut s plec m împreun dup spectacol.ă ă ă ă9 Aş (i venit oricum, prin e, cu si!uran c aş (i venit.ţ ţă ă9 1 s r mânem împreun dup ce te (aci bine. Acumă ă ă ă

dormi0*i (ata se cu(und în somn.ă

osirea <assandrei la casa Amelia produsese mult tulburareă în rândul servitorilor. #atias şi 'osaura erau speria i, dar 'osauraţ nu se d du b tut . *tia c dona 4erminia nu trebuia s-oă ă ă ă ! seasc în cas pe <assandra. 1 s aib ea !ri/ de asta.ă ă ă ă ă ă

"%abela nu putea în ele!e cum de a/unsese i!anca asta înţ ţ casa lor şi o invidia pentru aten ia pe care i-o acordau 5!nacio şiţ 2ema. #icul de/un la pat: lori: Vizite de parc ar (i o re!in :ă ă "ine a mai v zut aşa ceva; &n curând toat casa o s (ie plin deă ă ă ă i!ani.ţ

2ema şedea uneori toat noaptea lân! patul (etei. e întrebaă ă cum va reac iona don Al(onso când va vedea cine doarme înţ patul Andreinei.

&n tab ra circului era şi mai mare vânzoleal . 2lina şi Tomasă ă se str duiser s -şi vad prietena, dar 5!nacio le în! duise să ă ă ă ă ă intre doar o clip şi s-o vad din pra!ul uşii, prete$tând că ă ă doctorul Escobar spusese c (ata are nevoie de linişte.ă

e de alt parte, 'andu nu se putea împ ca nicicum cu !ândulă ă c iubita lui este în casa sl b no!ului la care re(uzase s seă ă ă ă ă lupte pentru dra!ostea <assandrei.

9 Vreau s m duc s -i v d, dar nu-mi place casa aia: *tiuă ă ă ă

doar c trebuie s am cu itul pre! tit.ă ă ţ ă9 &l ur şti, 'andu: "e i-a ( cut; întreb 2lina.ă ţ ă ă9 #ai întrebi;: A vrut s -mi ia ce-i al meu: )ar m /ur peă ă

)umnezeul meu, stri! 'andu, c n-am s în! dui una ca asta.ă ă ă ă



Ar (i trebuit s se lupte pe via şi pe moarte dac voia s mi-oă ţă ă ă ia.

9 )ar el nu este obişnuit s lupte cu cu itul:ă ţ9 "u atât mai bine. Atunci s nu mai (ac pe marele domn.ă ă9 )ar este domn.

9 E un laş. Aşa i-am şi spus:9 'andu, nu se poate s te !ândeşti numai la cu it:ă ţ9 Asta este pentru c abia aştept s -l (olosesc. #i seă ă

r scoleşte sân!ele când m !ândesc c e cu el şi nu pot s mă ă ă ă ă r zbun. Am s mai aştept o zi, dou . "ând o s poat sta înă ă ă ă ă picioare, am s-o iau din casa aia blestemat :ă

1ricât i-ar (i de !reu ( r dra!a ei, )orindei nu-i vine s seă ă ă duc în casa aia. 'andu în elese pricina şi de aceea o trimise peă ţ

=aritza. E mai si!ur s (ie al turi de ea cineva dintre ai lor.ă ă =aritza porni imediat s îndeplineasc porunca lui 'andu. Eraă ă

%ot rât s-o convin! pe <assandra s nu se mai întoarc înă ă ă ă ă tab ra i! neasc . "ând o v zu în camera aceea minunat , plină ţ ă ă ă ă ă cu (lori, o întreb +ă

9 & i mer!e bine aici, surioar ; "um ai reuşit;ţ ă9 )oar n-am vrut eu s (iu r nit , =aritza: "e (aci aiciF;ă ă ă9 #-a trimis 'andu s am !ri/ de tine.ă ă9 -ar (i (ost mai (iresc s vin bunica (etei; &ntreb 2ema.ă ă ă

9 )a, dar )orinda e b trân , r spunse (ata. Eu v d mai bine.ă ă ă ă9 E%, nu trebuie s -şi (ac !ri/i, are cine s vad de ea, spuseă ă ă ă

5!nacio.9 Aşa a spus şe(ul şi noi, i! ncile, îi d m ascultare.ţ ă ă

=aritza o invidia pe <assandra pentru !ri/a şi lu$ul de care era încon/urat , îns nu uitase cu ce scop venise.ă ă

9 5nima ta nu mai apar ine neamului i! nesc. ub acestţ ţ ă acoperiş ai uitat c eşti i!anc : îi şopti =aritza, amintindu-şiă ţ ă

e$presia de pe c%ipul lui 'andu şi înc%ipuindu-şi cum o să reac ioneze când o s -i spun c (ata uitase cu totul de tribul lor.ţ ă ă ăe 'andu îl c%inuia !elozia. ici c%iar (rumoasa Veruşa nu-i

putea domoli (uria. *i )orinda socotea c 'andu a pierdut-o peă <assandra, dar conduc torul i!anilor spera s se r zbune peă ţ ă ă 5!nacio.

<assandra, pe de alt parte, era s(âşiat de sentimente (oarteă ă di(erite, între dra!ostea pentru 5!nacio şi r spunderea pentru ceiă

din tab r , în!ri/ora i din cauza ei. )ar mai ales se temea deă ă ţ 'andu. ân şi aici, în aceast camer (rumoas , se cutremuraă ă ă ă v zându-i umbra în dreptul (erestrei. *i-a dat imediat seama cineă este. 'osaura în ele!ea cel mai bine neliniştea şi spaima (etei.ţ



Trebuia s (ac ceva înainte de întoarcerea lui don Al(onso şi aă ă 4erminiei, care trebuia s aib loc dintr-o clip într-alta. im indă ă ă ţ c (ata se teme de ceva, 'osaura se %ot rî s-o sperie şi mai tare.ă ă

9 *i eu l-am v zut. u e o umbr , e un om. "ine-i; întreb ea,ă ă ă aplecându-se peste patul tinerei sl bite. E iubitul t u; areă ă

prime/dios. "e-a vrut; oate c i-e (ric s nu- i (ac vreun r u0ă ţ ă ă ţ ă ă

9 u vorbi aşa, nu mai vorbi aşa: o ru! <assandra,ă nea/utorat .ă

9 Atunci de ce nu pleci mai bine de-aici; u crezi c aiă provocat de/a o mul ime de nea/unsuri în casa asta; Vrei sţ ă aduci aici o nenorocire;

9 u pot s plec.ă9 u po i; )e ce; )e ce plân!i; o întreb cu asprimeţ ă

'osaura. )u-te, pleac : & i dai seama c po i s -i (aci mariă ţ ă ţ ă necazuri 2emei; leac înainte s se întoarc dona 4erminia. uă ă ă mai plân!e: leac acum: 5!nacio s-a dus s -i întâmpine laă ă aeroport pro(it de ocazie: )ac mai aştep i, o s - i par r u.ă ă ţ ă ţ ă ă 2ema are treab acum. -o s te vad : leac imediat. 5es şi euă ă ă ă dup tine şi încui poarta, spuse 'osaura, sperând c aă ă

însp imântat-o destul pe <assandra ca s-o determine s plece.ă ălecarea <assandrei de la casa Aroc%a i-a bucurat pe mul i.ţ

'osaura /ubila. 4erminia va avea destul timp sa vad ce inten iiă ţ

are (iul ei în le! tur cu aceast i!anc . 2ema este tulburat . &iă ă ă ţ ă ă v zuse într-o diminea pe 5!nacio şi <assandra s rutându-se.ă ţă ă

<assandra nici nu mai ştia cum a/unsese în tab ra i!anilor.ă ţ Era epuizat , dar (u primit cu mare bucurie. )orinda se opri înă ă mi/locul taberei şi ridic mâinile spre cer, stri!ând+ă

9 1stebe e cu noi:'andu era tare mândru. 1 întinse în pat şi interzise tuturor să

intre la ea. Va or!aniza o petrecere în cinstea întoarcerii

<assandrei. &şi înc%ipuia c acum (ata apar inea cu adev rată ţ ă lumii lor.9 Este o lume pe care o purt m în sân!e. *i nimeni altcinevaă

decât i!anul nu poate pricepe acest lucru. umai i!anul poateţ ţ în ele!e (ericirea şi durerea rasei noastre. imeni nu ştie s râdţ ă ă şi s danseze ca noi c%iar şi atunci când inima-i plân!e. Via aă ţ noastr este şi dulce, şi aspr . untem liberi ca vântul. ră ă ă ă r d cini, ( r !reut i care s ne priponeasc într-un loc. u neă ă ă ă ăţ ă ă

conduce decât le!ea tribului nostru. "ine îndr zneşte să ă nesocoteasc aceast le!e este blestemat în veci. " ci în #areaă ă ă "arte a vie ii st scris tot ceea ce-i ursit (iec ruia dintre noi.ţ ă ă i!anul este !ata s moar ca s -şi apere le!ea. atimile noastreŢ ă ă ă



sunt ca (ocul. "ine a cunoscut via a de nomad, acela n-o poateţ uita. &ndr !im cortul pe care îl des(acem ast zi ca s -l în l mă ă ă ă ţă mâine aiurea. 5ubim pribe!ia şi stelele, izvorul care este su(letulnostru. 5ubim cerul care ne acoper cu mantia sa. Acesta esteă tribul nostru, iar <assandra va (i într-o zi re!ina noastr . Eştiă

odorul meu cel mai scump, <assandra. Asta este lumea ta, s iiă ţ

minte:"uvintele lui 'andu o impresionar puternic pe <assandra,ă

care era tot mai convins c (ace parie din aceast lume despreă ă ă care vorbeşte 'andu. 1 s termine cu nebunia asta. e va duceă pentru ultima oar s -l vad pe 5!nacio, %ot r şte în sinea ei.ă ă ă ă ă

)ar când îl rev zu, sus, la munte, nu putu decât s se arunceă ă de !âtul lui şi s -i spun c -l iubeşte. )ra!ostea îi luase toată ă ă ă puterea.

9 )ac -i aşa, de ce m (aci s su( r; )e ce îmi spui c trebuieă ă ă ă ă s ne desp r im;ă ă ţ

9 Ei, prin e, altele sunt cele care ne despart. #ulte altele0ţ9 pune-mi ce anume şi am s le înl tur.ă ă9 -ai s po i.ă ţ9 pune-mi totuşi despre ce-i vorba.9 #i-e (ric de 'andu, recunoscu (ata.ă9 entru asta sunt pre! tit. u- i (ace !ri/i.ă ţ

9 u e numai asta. unt anumite lucruri tainice care mă în(ricoşeaz . *i am s termin ca mama mea.ă ă

9 u vorbi aşa, dra!ostea mea. Astea sunt supersti ii.ţ9 oate c şi ea a sim it aceeaşi spaim ca şi mine acum. uă ţ ă

a ascultat de !lasul în elepciunii, a uitat de tradi ia de veacuri aţ ţ poporului nostru şi a !reşit. A (u!it cu un om pe care-l iubea şi deaceea a (ost blestemat :ă

9 nu crezi aşa ceva, dra!a mea: u trebuie:ă

9 *i-apoi, ai t i nu m iubesc, m dispre uiesc. Tu ai lumea ta,ă ă ă ţ eu pe a mea. )ra!ostea noastr ne-ar aduce numai necazuri şiă mie, şi ie.ţ

9 Eu nu cred în asta. Trebuie s ne c s torim.ă ă ă9 u:9 # rit -te cu mine.ă ă9 Te ro!, nu vorbi aşa. #-am %ot rât. Am s m m rit cuă ă ă ă

'andu, spuse <assandra dându-se un pas înapoi, şi sim i c seţ ă

pr buşeşte. 5!nacio, a/utor: stri! (ata, alunecând pe buzaă ă pr pastiei. A/ut -m , 5!nacio, a/ut -m : stri! ea a! ându-se deă ă ă ă ă ă ăţ o piatr . A/utor: 5!nacio: stri! (ata privind de /os spre c%ipulă ă celui pe care-l iubea.



Tân rul nici nu se clintise din loc. <assandra nu mai aveaă putere, sim ea cum mâinile i se descleşteaz . &n clipa urm toareţ ă ă avea s cad în !ol.ă ă

5!nacio st tea şi se uita la (ata pe care numai o (rântur deă ă clip o mai desp r ea de pr buşirea în pr pastie.ă ă ţ ă ă

9 <assandra, ine-te: se auzi deodat vocea lui 2lina, sosit înţ ă

ultimul moment. ine-te bine: u te mişca. Acum d -mi mâna,Ţ ă %ai, sus:

9 Tra!e-o:9 ine-o:ŢBunul 2lina nu putea în ele!e de ce tân rul nu t cuse niciunţ ă ă

!est s-o a/ute.9 )e ce n-ai a/utat-o; se repezi el la 5!nacio, incapabil s uiteă

e$presia aspr de pe c%ipul tân rului domn. La ce te-ai !ândit;ă ă Ai vrut s-o laşi s cad ;ă ă

?rivirea aceea aspr , neînduplecat . u, nu e posibil, eu ştiuă ă c m iubeşte: "unoaşte bine locul sta şi ştie c e periculos. uă ă ă ă

în ele! de ce nu m-a prins de mân ca s nu cad. )e ce nu mi-aţ ă ă întins mâna dup aceea; )ar poate c 0@, se !ândea în toateă ă c%ipurile <assandra. Era s(âşiat între realitate şi propriileă sentimente. *i-apoi era (oarte supersti ioas . usese crescut caţ ă ă o i!anc . *i mama ei, îşi zise ea, pierise ( r onoare. imeni nuţ ă ă ă

ştia unde e mormântul ei. oate c tocmai acesta era semnulă destinului, semn c trebuie s se despart de(initiv de el şi s seă ă ă ă c s toreasc cu 'andu.ă ă ă

9 um r zilele, sunt pu ine, dar mie mi se pare c sunt multe.ă ţ ă9 -ai vrea s mai aştept m;ă ă9 u. ot s (i$ez şi data. )ac eşti de acord, ne putemă ă

c s tori.ă ă

9 &n re!ul , 'andu. )ac eşti mul umit, acum po i s -mi daiă ă ţ ţ ă drumul;9 tai: *tii c nu te-am r nit inten ionat;ă ă ţ9 *tiu c nu mi-ai (ace niciodat cu tot dinadinsul un r u.ă ă ă9 ân acum nu i-am spus, dar n-aş putea s - i (ac vreodată ţ ă ţ ă

un r u. unt !ata s ucid pentru tine, asta e adev rat, dar numaiă ă ă pe acela care ar îndr zni s te ia de lân! mine. "ând am v zută ă ă ă c te-a r nit cu itul meu, am vrut s mor: & i mul umesc c mă ă ţ ă ţ ţ ă ă

crezi. *tii c mi-aş da şi via a ca s te salvez dac ai (i înă ţ ă ă prime/die.

<assandra auzise din copil rie povestea despre p catul mameiă ă



sale. Acum, în momentul în care se %ot râse s se m rite, sim eaă ă ă ţ nevoia s -i vad mormântul. Lu dou buc%ete de (lori şi le puseă ă ă ă pe mormântul necunoscutei Andreina care murise în aceeaşi zicu mama ei.

?Andreina, e posibil oare s sem n atât de bine cu tine; Amă ă

auzit c şi tu ai avut o (at . cat c a murit, am (i putut (iă ă ă ă

prietene. )ar eu nu sunt aşa de educat ca voi. u mer!ă duminica la biseric . u cultiv (lori. ribe!esc dintr-un oraş într-ăaltul. Am s m m rit cu 'andu. u vreau s (iu dispre uit deă ă ă ă ţ ă (amilia lui 5!nacio. *i apoi s (iu blestemat şi înmormântat laă ă ă mar!inea drumului, ( r cruce, ( r niciun semn care s maiă ă ă ă ă aminteasc de mine, precum s rmana mea mam . "el pu in tuă ă ă ţ nu eşti pierdut pentru cei care te iubesc. Ei vin 5a tine, î i aducă ţ (lori0@

ata puse pe mormânt cele dou buc%ete de (lori unul pentruă doamna necunoscut , altul pentru mama ei.ă

9 5erta i-m , acesta este mormântul (iicei mele. "e (ace i aici;ţ ă ţ se auzi deodat vocea unui b rbat.ă ă

ata se întoarse şi-l privi pe necunoscut.9 )umnezeule, Andreina: şopti cu !reu don Al(onso.9 V ro! s m ierta i, spuse <assandra, sim ind un (el deă ă ă ţ ţ

c ldur pl cut la vederea acelui om necunoscut.ă ă ă ă

9 "ine eşti;9 unt <assandra, i!anca.ţ9 Tu eşti cea care ai (ost la mine acas ; întreb don Al(onso.ă ă

e tine te-au adus la noi când ai (ost r nit ;ă ă9 )a, mi-au dat camera (iicei dumneavoastr . Au (ost (oarteă

!ri/ulii cu mine.9 )umnezeule, este de necrezut: # uit la tine şi nu-mi vin înă

(ire: )e unde eşti; "e mister ascunzi;

9 iciun mister. e pare c sem n cu (iica dumneavoastr .ă ă ă To i îmi spun acest lucru0 *i <assandra ( cu un pas, pre! tindu-ţ ă ăse s se îndep rteze.ă ă

9 u: u pleca: Trebuie s -mi e$plici mai bine toate astea. "eă ( ceai aici; Tu ai pus (lorile astea;ă

9 )a.9 )e ce;9 E !reu de e$plicat. )ar n-am vrut s (ac nimic r u. Am vrută ă

s -i aduc (lori mamei mele.ă 9 #amei tale;9 V ro! s m ierta i, nu vreau s v sup r. V ro! s mă ă ă ţ ă ă ă ă ă ă

ierta i0 ata abia îşi mai st pânea lacrimile.ţ ă



9 tai: u pleca: &ntoarce-te: &ntoarce-te: tri! don Al(onsoă în urma ei.

<assandra crezuse c va ! si liniştea la mormântul pe care îlă ă socotea ca pe al mamei sale, dar speran ele ei se spulberar . uţ ă

mai ştia care-i adev rul. u ştia unde s -şi caute (ericirea.ă ă

9 u l sa teama s te opreasc din drumul pe care doreşti să ă ă ă mer!i. )ac te %ot r şti s pleci, nimeni nu- i va sta în cale, teă ă ă ă ţ ro! s m crezi, îi spuse )orinda.ă ă

9 )ar nu ştiu dac doresc s plec:ă ă9 "e tot spui, copil ;ă9 # îndoiesc de toate, nu sunt si!ur de nimic, bunico. uă ă

ştiu dac am s ! sesc (ericirea acolo unde o caut.ă ă ă9 "rezi c ai s po i (i (ericit dac r mâi;ă ă ţ ă ă ă9 u ştiu, dar am s încerc oricum. Voi (ace tot ce trebuie caă

s (iu (ericit în aceast via pe care o cunosc aşa de bine,ă ă ă ţă printre (ra ii mei, în mi/locul neamului meu. "u cei care mţ ă iubesc de-adev rat.ă

9 "opilul meu, o(t b trâna, credeam c te-am pierdut, dar tuă ă ă te-ai întors: *i din proprie voin : & i mul umesc c nu vrei sţă ţ ţ ă ă pleci. Eu i-am desc%is uşa, eram !ata s m despart de tine,ţ ă ă deşi sim eam c mor la !ândul sta0ţ ă ă

<assandra se înduioş de lacrimile )orindei.ă9 u mai plân!e, bunico. Totul va (i aşa cum i-ai dorit. Aşaţ

cum trebuie s (ac. &n curând va veni ziua în care voi deveni so iaă ţ lui 'andu.

&ntâlnirea cu (rumoasa (at necunoscut la mormântul (iiceiă ă sale (usese cel mai z!uduitor eveniment pentru don Al(onso de lapierderea copilei dra!i. ata era leit Andreina. e pare c 1(eliaă ă şi 2ema avuseser per(ect dreptate. (i stat (ata lân!ă ă ă ă

mormântul propriei mame; (ie or(ana asta nepoata lui;ă)on Al(onso se duse s caute r spunsul la aceste întreb ri laă ă ă dona 4erminia. )on Al(onso ştia c 4erminia îl înşelase toată ă via a. )ar socotise c micile ei minciuni nu pre/udiciau pe nimeni.ţ ă cea totul de dra!ul (iului ei pre(erat, 5!nacio. El, personal, nuă putea în ele!e cum de-l nedrept ea pe cel lalt b iat, pe Luisţ ăţ ă ă )avid. La insisten ele ei, (usese de acord s treac toat avereaţ ă ă ă pe numele iubitului ei (iu, dar nu pricepea ra iunile so iei sale.ţ ţ

Dudecând dup c%ipul liniştit al so ului ei, 4erminia nu b nuiaă ţ ă nimic neobişnuit şi (u cu atât mai surprins de întrebare.ă9 4erminia, tu ai ( cut asta;ă9 u ştiu despre ce vorbeşti. u te în ele!:ţ



9 # în ele!i, şi c%iar (oarte bine. "e /oc tic los mai e şi sta;ă ţ ă ă pune-mi adev rul:ă

9 Al(onso, n-am ( cut nimic:ă9 u mai min i: *tiu totul: A (ost su(icient s-o v d. )ar maiţ ă

e$ist şi alte dovezi împotriva ta:ă

9 u-i adev rat: Astea sunt minciuni: #inciuni:ă

9 1(elia a avut întotdeauna b nuieli.ă9 tai s ascul i la bâr(ele unei sp l torese; se ap r îndâr/ită ţ ă ă ă ă ă

4erminia. Vrea s -mi (ac r u pentru c ieri am dat-o a(ar . Aă ă ă ă ă inventat minciuna asta ca s se r zbune:ă ă

9 u poate (i o întâmplare: Tu ai (ost prima care ai v zut-o şiă nu mi-ai vorbit de aceast asem nare.ă ă

9 E drept, m-am !ândit s - i spun, dar n-am vrut s - i maiă ţ ă ţ stârnesc durerea.

9 )e aceea ai aruncat toate (oto!ra(iile, 4erminia;9 Al(onso, te ro!, de unde aceste acuza ii dintr-o dat ;ţ ă9 1are nu te însp imânt mânia lui )umnezeu care se vaă ă

abate asupra ta; &nc mai ai cura/ul s ascunzi adev rul;ă ă ă9 A/un!e: A/un!e: stri! 4erminia.ă9 Am s descop r eu totul, te asi!ur. unt convins c tu por iă ă ă ţ

vina pentru toate:9 u, Al(onso, stai: u te duce: E adev rat: Totul e adev rat:ă ă

Am (ost o mam e!oist , n-am ( cut asta pentru mine, ci pentruă ă ă 5!nacio. A (ost un copil boln vicios, am vrut s -i asi!ur0ă ă

9 e o cale atât de /osnic , atât de nemernic :;ă ă9 Am (ost oarb , Al(onso. "ând am a(lat c Andreina o să ă ă

moar , m-am !ândit c 5!nacio ar putea s moşteneasc totul.ă ă ă ă "ând s-a n scut copilul acela, toate planurile mele s-au n ruit:ă ă

Tu nu apucaseşi s te ataşezi de ea, abia se n scuse. #-am maiă ă !ândit c moştenise boala mamei sale şi c o s ne molipsim şiă ă ă

noi09 *i atunci ai comis acea (apt monstruoas : #i-ai luată ă nepo ica din lea! n, tot ceea ce-mi r m sese de la Andreina:ţ ă ă ă "ine te-a a/utat;

9 #atias09 Trebuia s -mi înc%ipui. "ât de crud eşti, 4erminia0ă ă9 5art -m , Al(onso, iart -m :ă ă ă ă9 u e$ist iertare pentru tine.ă

9 # /ur pe orice0 ( ce vrei, numai s nu m p r seşti: Vreiă ă ă ă ă ă s şter!i cu buretele într-o clip to i aceşti ani de via comun ;ă ă ţ ţă ă9 Tu eşti cea care ai distrus totul.9 Am s (ac ce vrei, ai mil 0ă ă



9 )ar tu ai avut mil ;ă9 7ite, în!enunc%ez în (a a ta0ţ9 'idic -te: u-mi (oloseşte la nimic (aptul c te umileşti.ă ă

Vreau numai ca toate acestea s se termine, o amenin donă ţă Al(onso.

9 Te în ele!, Al(onso, te în ele!0ţ ţ

9 unt nespus de (ericit c e în via . *i îşi va relua locul careă ţă i se cuvine:

9 u suport !ândul s a(le toat lumea. &ncearc s evi iă ă ă ă ţ cumva0

9 Aşadar, i-e ruşine;ţ9 u pentru mine, dar de dra!ul lui 5!nacio. El nu are nicio

vin .ă9 u ştiu decât c vreau ca nepoata mea s (ie lân! mine.ă ă ă9 )a, Al(onso.9 Tot ce am va (i al ei. Totul:&ncercând s -şi linişteasc b t ile inimii, don Al(onso seă ă ă ă

pre! ti s -şi aduc nepoata şi s-o recompenseze pentruă ă ă su(erin ele prin care trecuse. )ar nu dorea s-o smul! brusc dinţ ă lumea ei. )in via a petrecut printre oamenii cu care seţ ă obişnuise. 5-ar (i !reu s se deprind cu alt (el de via . )e aceea,ă ă ţă deocamdat , nu trebuia s ştie cine este cu adev rat. )ar,ă ă ă

oricum, nu poate în! dui ca nepoata lui s se m rite cu şe(ulă ă ă i!anilor.ţ

)eşi nu era si!ur c e (oarte bine s se c s toreasc cuă ă ă ă ă ă 'andu, <assandra începuse s -şi coas zestrea. e împ case cuă ă ă ideea c ursitul ei este 'andu. Trebuia s se plece în (a aă ă ţ destinului. Asta era lumea ei şi 'andu ( cea parte din această ă lume. 5ubirea care îi luase o clip min ile r m sese în urm . eă ţ ă ă ă

întorsese la 'andu, despre care ştia si!ur c o iubeşte.ă1ricum, 'andu nu i-ar da niciodat pace. 5-ar ucide iubitul. Aşaă c cel mai în elept lucru era s devin so ia i!anului. "u el poateă ţ ă ă ţ ţ mer!e pân la cap tul lumii, dar cu prin ul acela (rumos n-ară ă ţ putea (ace niciun pas.

)orinda aştepta de mult ziua când va începe s coas cununaă ă de mireas pentru nepoata ei., dar nu-şi înc%ipuise c prin esa eiă ă ţ o va purta cu atâta durere. u-i în! dui lui 'andu s-o vad 8ă ă

aducea !%inion.9 orocul meu n-o s se sc%imbe. u mai are timp s seă ă sc%imbe pân mâine, râse 'andu ieşind din rulot .ă ă

e trezi (a în (a cu un domn c runt. e opri şi-l întreb cineţă ţă ă ă



este şi pe cine caut . )on Al(onso intui imediat c acesta esteă ă omul cu care trebuia s se m rite nepoata lui.ă ă

9 u pe tine te caut: e ea vreau s-o v d:ă9 #ai întâi trebuie s stai de vorb cu mine:ă ă9 )e ce;

9 entru c eu sunt st pânul ei. eamul meu are anumiteă ă

le!i. *i când va r s ri luna plin , va (i (emeia mea.ă ă ă9 La urma urmei, pot s vorbesc şi cu tine.ă9 emeilor, ieşi i de-aici. orunci 'andu, în a(ar de )orinda.ţ ă)on Al(onso în elese c i!anul sta mândru o iubeşte peţ ă ţ ă

nepoata lui, dar c nu-şi d dea seama c (ace parte din altă ă ă ă lume. e(ericitul Al(onso nu ştia cum s-o scoat la cap t cuă ă i!anul, îns b trâna care o crescuse pe <assandra îi veni înţ ă ă

a/utor+9 "e-i po i tu o(eri; întreb )orinda. imic.ţ ă9 "erul: )ra!ostea cu care pot s umplu lumea toat :ă ă9 &n cer a/un!e oricum când moare: Ea nu vrea dra!ostea ta.

u po i s -i o(eri decât un pat într-o rulot şi un cort vec%i deţ ă ă circ. *i cu itul t u care poate c data viitoare o s i se în(i!ţ ă ă ă ă direct în inim : 'andu, pe ea o aşteapt o alt via . ) -iă ă ă ţă ă drumul:

Via a cea nou nu era uşoar pentru <assandra. u ştia cumţ ă ă s -şi e$plice aceast trecere neaşteptat de la rulot în casa ceaă ă ă ă bo!at . "redea c (rumosul ei prin îl trimisese pe omul acelaă ă ţ c runt dup ea. )orinda sus inea, ca de obicei, c aşa îi este eiă ă ţ ă ursit şi c don Al(onso doreşte s-o vad (ericit .ă ă ă

Trebuia s se întâlneasc în (iecare zi cu slu/nica aceeaă ă nesu(erit , 'osaura, şi cu tat l ei cel ursuz. *tia c mama lui n-oă ă ă iubeşte, iar domnişoara "%abela îşi b tea /oc şi mai înainte deă

i!anca venit în casa lor.ţ ăata (u impresionat de petrecerea pe care don Al(onso oă d du în cinstea ei. *tia c ea şi bunica ei se deosebesc deă ă ceilal i. &n a(ar de (amilie, la cin (usese invitat şi #anriqueţ ă ă Alonso, un tân r avocat care se întorsese de curând, împreună ă cu (ratele şi cu mama sa de la "aracas şi îşi desc%isese un birou.arcina lui era s pre! teasc cât mai curând documenteleă ă ă pentru c s toria lui 5!nacio cu <assandra.ă ă

9 v a/ut s strân!e i (ar(uriile, îi propuse )orindaă ă ă ţ 'osaurei.9 u-i nevoie, r spunse rece servitoarea.ă9 Ba da, ba da, eu sunt obişnuit s muncesc, insist b trâna.ă ă ă ă



9 Bunico0 <assandra întinse mâna spre )orinda şi-i r sturnă ă din !reşeal pa%arul. e (a a de mas din m tase se întinse oă ţ ă ă pat roşie.ă

9 Vezi ce neîndemânatic e: A v rsat pa%arul: e$clamă ă ă "%abela.

9 'osaura, s speli imediat (a a de mas . )e acum înainte să ţ ă ă

pui numai (e e de mas obişnuite, porunci 4erminia.ţ ă9 &mi pare r u, şopti <assandra.ă9 Am avut dreptate când am spus c astea dou trebuie să ă ă

m nânce 5a buc t rie, mai spuse "%abela în!âm(at .ă ă ă ă9 Te ro!, iubita mea, nu trebuie s te nec /eşti, interveniă ă

5!nacio şi o îmbr iş .ăţ ăata izbucni în plâns.9 roblema este c nu-i obişnuit s stea la mas , spuseă ă ă ă

r ut cioas "%abela.ă ă ă9 "e le! tur are cu asta; *i ce rost are s plân!i pentru oă ă ă

(a de mas ; încerc 5!nacio s-o linişteasc .ţă ă ă ă9 E o (a de mas brodat de mân , spuse înc p ânatţă ă ă ă ă ăţ ă

(ata.9 Aşa e, nici nu v da i seama cât valoreaz , interveni şiă ţ ă

4erminia.9 Toate (e ele de mas din lume nu valoreaz cât o lacrimţ ă ă ă

de-a ei, spuse b trâna. )ac te preocup atât de mult, d -o laă ă ă ă sp lat şi s-a terminat toat tevatura.ă ă

9 <assandra: stri! 5!nacio v zând c (ata se ridic de laă ă ă ă mas .ă

9 Las-o, zise 4erminia.9 #am , te ro!0ă9 u e (rumos s pleci aşa de la mas . Vom continua să ă ă

respect m bunele maniere în aceast cas ca şi pân acum,ă ă ă ă

spuse t ios 4erminia.ă<assandra nu reuşi s se st pâneasc şi (u!i de la mas . &nă ă ă ă uş se întâlni cu #anrique.ă

9 tai, nu plân!e: "e s-a întâmplat, spune-mi, te ro!, insistă el.

9 entru c 0 pentru c 0ă ă9 u mai plân!e, uite, ia batista mea. )ar dac nu te opreşti,ă

o s-o uzi de tot. *ter!e- i lacrimile, alt(el va trebui s - i aduc unţ ă ţ

prosop. Ai o (a aşa (rumoas , de ce s-o strici cu lacrimile; 4ai,ţă ă su(l - i nasul: E mai bine acum; &ntreb #anrique. u cumva aiă ţ ă plâns pentru ce s-a întâmplat la mas ; Ascult , am (ost la ună ă restaurant (oarte ele!ant am t iat o (elie de pepene care mi-aă



zburat din (ar(urie şi a aterizat în decolteul doamnei care şedealân! mine. )oamna a trebuit s -şi scoat bucata de pepene dină ă ă corsa/. e poate întâmpla oricui. u trebuie s plân!i pentru aşaă ceva.

9 u e numai asta. )ar şi bunica mea şi doamna şi (ata aia0

suspin <assandra. )omnişoara aceea0ă

9 )a. &n ele!. u le da aten ie. *tiu c a (ost nepl cut pentruţ ţ ă ă tine, dar nu lua lucrurile aşa. u trebuie s su(eri din cauza lor.ă 4ai, !ata.

9 & i mul umesc.ţ ţ&n momentul acela ap ru 5!nacio.ă9 Asta ce mai e; întreb el. Am crezut cu to ii c te-ai dus înă ţ ă

camera ta. *i tu, #anrique, de ce n-ai plecat acas ;ă9 Eram pe punctul s plec, îns când am v zut-o cumă ă ă

plân!e09 erios;9 )a.9 "e s-a întâmplat, iubito; )e ce ai plâns;9 u s-a întâmplat nimic.9 oapte bun , #anrique. pune-mi ce s-a întâmplat, repetă ă

5!nacio întrebarea.9 amilia ta nu m iubeşte. "onsider c nu sunt destul deă ă ă

bun pentru tine.ă9 )e ce crezi asta; u trebuie s vorbeşti aşa.ă9 unt si!ur . Aşa simt. # umilesc şi m dispre uiesc.ă ă ă ţ9 u-i adev rat. roblema e c tu eşti prea sensibil şiă ă ă

mândr . E drept, "%abela nu s-a purtat (rumos. *i mama aă e$a!erat cu (a a de mas , dar nu trebuie s le dai aten ie. *tiuţ ă ă ţ c eu te iubesc, c vei (i so ia mea şi trebuie s în elea! acestă ă ţ ă ţ ă lucru. "rede-m :ă

9 )a, dar eu nu ştiu cum s m port în lumea ta.ă ă9 u- i (ace !ri/i, ai s înve i. Am s te a/ut eu. *i, ai s vezi,ţ ă ţ ă ă ai s te obişnuieşti (oarte repede.ă

9 )ar ei nu m iubesc şi de aceea îmi vine (oarte !reu.ă9 )e ce te preocup c%estia asta atât de mult; 7it -te laă ă

mine, spuse blând 5!nacio. Eu te iubesc, prin es , şi acesta esteţ ă sin!urul lucru care are importan . u trebuie s te laşi copleşitţă ă ă de asemenea incidente. Ai s (ii (oarte (ericit cu mine, ai să ă ă

vezi.'osaura observase cu satis(ac ie c domnişoara "%abelaţ ă mani(est mult interes pentru #anrique, dar asta nu-i micşoraseă dispre ul (a de i!anc . "ând a/unse în buc t rie, începu sţ ţă ţ ă ă ă ă



bomb ne+ă9 Acum trebuie s-o slu/esc şi pe ea:9 &nceteaz , îi spuse #atias.ă9 )e ce a trebuit s se descopere totul;ă9 e vede c n-am avut noroc, ridic #atias din umeri.ă ă

9 "um poate ocupa un loc care nu i se cuvine;:9 7i i cine este. 1cup c%iar locul care i se cuvine, o domoliţ ă taic -s u.ă ă

9 A crescut în şatra i! neasc : u are maniere, nu ştieţ ă ă nimic.

9 Trebuie s îndeplinim poruncile domnului Aroc%a. ii (ericită ă c nu ne-a dat a(ar din cas : oart -te cu ea cum se cuvine să ă ă ă ă te por i cu o domnişoar .ţ ă

9 "u o domnişoar ;: în casa asta, "%abela e domnişoar : -ă ăam s în! dui s -i ia altcineva acest loc.ă ă ă

9 )ar ştii c este unica moştenitoare. Ei o s -i revin totul.ă ă ă9 &n ele!e, tat , c ea nu ştie acest lucru, spuse 'osauraţ ă ă

trântind (ar(uria pe mas . Ea nu ştie şi eu nu vreau s a(le.ă ă9 Ai înnebunit, 'osaura:9 -am înnebunit. umai c sunt trist şi înverşunat . eă ă ă

mine toat lumea m-a în/osit mereu.ă9 Aşa e via a, încerc s-o consoleze b trânul. )ar cel pu in oţ ă ă ţ

ducem bine.9 *tiu c cu sunt nimeni şi nimic şi c ea o s aib tot ce eu n-ă ă ă ă

am avut niciodat :ă9 i-a mul umit ea pentru asta; o întreb r ut cios #atias.Ţ ţ ă ă ă9 -am nevoie s -mi (ie recunosc toare. )atorit mie are tot,ă ă ă

ba c%iar şi pe mine ca slu! : Toate !ri/ile îmi vin de la ea. ână ă acum am (ost mândr şi (ericit .ă ă

9 )up câte în ele!, acum i!anca o s ia totul.ă ţ ţ ă

9 &n ele!i şi tu, nu-i aşa; E5 a luat-o de mân şi i-a spus c oţ ă ă s (ie so ia lui. A mai spus c 0ă ţ ă9 Linişteşte-te:9 u pot s-o su( r, tat , o ur sc. unt pre! tit pentru orice,ă ă ă ă ă

numai s nu (ie ea st pân acestei case:ă ă ă9 #ai încet, îi atrase aten ia #atias.ţ9 Trebuie s ne %ot râm, ba! - i asta în cap: )estul m-auă ă ă ţ

dispre uit: Asta n-am s mai permit:ţ ă

9 Ai înnebunit; u vezi c se uit la noi; înceteaz :ă ă ă9 u mai pot, tat , nu mai pot:ă9 1 s ne dea a(ar din cas : o preveni #atias.ă ă ă9 Eşti un laş, nu te intereseaz decât banii. )ar când aiă



descoperit c (iica ta0ă9 &nceteaz , blestemato:ă

5nima lui don Al(onso era plin de dra!oste pentru nepoataă ap rut pe neaşteptate în via a lui dup optsprezece ani.ă ă ţ ă

ericirea ei era lucrul cel mai important pentru el. )ar când oluase de lân! voinicul conduc tor al i!anilor nu-i trecuse prină ă ţ minte c îşi va ! si dra!ostea c%iar în casa lui. *i el seă ă

împotrivea c s toriei (etei cu 5!nacio.ă ă9 "rezi c nu sunt destul de bun pentru el; întrebă ă ă

<assandra sim ind c i se umplu oc%ii de lacrimi.ţ ă9 u pot s - i e$plic totul. # tem c n-ai s în ele!i,ă ţ ă ă ă ţ

r spunse blând don Al(onso.ă9 u eşti sincer, unc%iule. pui c m iubeşti, dar eşti preaă ă

mândru ca s -i dai voie (iului t u vitre! s se c s toreasc cu oă ă ă ă ă ă i!anc .ţ ă

9 u, nici vorb : u mai plân!e, te ro!: u vreau s v dă ă ă lacrimi în oc%ii t i. iciodat : Vei avea de la mine tot ce doreşti,ă ă o asi!ur don Al(onso, vei tr i aici ca nepoata mea.ă ă

9 -am nevoie.9 u trebuie s te m ri i aşa de repede, eşti (oarte tân r .ă ă ţ ă ă9 u spune asta, te ro!, unc%iule.

9 Vreau doar ca tu s (ii (ericit .ă ă9 Aş (i (ericit cu 5!nacio, spuse (ata luminându-se la (aă ţă

când îi pronun numele.ţă9 )e unde ştii c asta este adev rata dra!oste;ă ă9 e iubim, replic (ata, si!ur de adev rul spuselor ei.ă ă ă9 "rezi c e sincer; întreb ironic don Al(onso.ă ă9 unt si!ur : a(irm (ata cu toat naivitatea.ă ă ă9 &mi pare r u c nu- i împ rt şesc p rerea. Am multe motiveă ă ţ ă ă ă

s consider c 5!nacio nu e potrivit pentru tine.ă ă)on Al(onso o ascult pe nepoata lui vorbind entuziasmată ă despre lun şi stele, despre cerul pe care parc putea s pună ă ă ă mâna acolo, sus pe munte, unde se îndr !ostise şi unde oă s rutase prima oar .ă ă

9 u ştiam c 5!nacio e în stare s trezeasc sentimente atâtă ă ă de delicate şi înc şi mai pu in c e în stare s le tr iasc .ă ţ ă ă ă ă

9 Te ro!, unc%iule, d -ne binecuvântarea ta, se ru!ă ă

<assandra luându-l pe b trân de mân .ă ă9 oarte bine, copil , sunt de acord, admise don Al(onso cuă !las tremur tor. u doresc decât ca tu s (ii (ericit . nu ui iă ă ă ă ţ asta niciodat :ă





?prin e@, aşa cum îi ceruse imperios dona 4erminia.ţ9 -o lua în seam . &i spuse blând 5!nacio. u sunt eu prin ulă ţ

t u;ă5!nacio era (oarte !r bit s se însoare. 5ar <assandra era aşaă ă

de îndr !ostit încât nu se mira de(el de !raba asta. )orea să ă ă

împ rt şeasc cât mai curând dra!ostea ei cu 5!nacio. Tân rulă ă ă ă

se purta cu atâta si!uran încât reuşise s-o convin! c nimic şiţă ă ă nimeni nu le putea sta în cale.

)eşi (oarte ocupat cu pre! tirile de nunt , <assandra nu-şiă ă ă uit prietenii. )e când plecase ea de la circ, nimic nu mai era caă

înainte. "a s nu mai vorbim de (aptul c pierduser num rul celă ă ă ă mai senza ional. 'andu re(uzase s lucreze cu =aritza, care seţ ă ar tase imediat dispus s-o înlocuiasc pe <assandra. Tân rulă ă ă ă i!an nu mai avea c%e( nici s e$erseze. 7n timp, lumea a maiţ ă

venit la circ din curiozitate, ca s vad dac se mai întâmplă ă ă ă ceva deosebit. Apoi, cu vremea, acest interes se stinse. #arelecort era aproape pustiu. e !ândeau s des(iin eze circul.ă ţ

9 iciodat : Asta n-o s se întâmple niciodat : "ât timp maiă ă ă am sân!e în vene, cât timp mai e$ist corturile, mena/eria, câtă timp mai e$ist toate astea, c%iar dac m p r si i, circul vaă ă ă ă ă ţ supravie ui. #arcelino îl va pune pe picioare sau va muri cu el.ţ

9 "ircul e via a mea, în ele!e-m . )ar ( r <assandra n-o sţ ţ ă ă ă ă

mai (acem (a , spuse don imon.ţă*i b trâna )orinda ar (i vrut s -şi a/ute vec%ii prieteni.ă ă9 &mi pare r u c patronul are necazuri, dar cum s v a/ută ă ă ă

eu; unt prea b trân ca s mai dansez sau ca s stau dreptă ă ă ă int pentru arunc torul de cu ite.ţ ă ă ţ

9 *i cine s-ar putea concentra asupra cu itelor când i-arţ ţ vedea (a a;: Te-ar intui de scândur de la prima aruncare:ţ ţ ă

încerc s !lumeasc 2lina pentru a mai sl bi încordarea.ă ă ă ă

To i su(ereau ca urmare a lipsei <assandrei, dar cei mai multţ Tomas. Tân rul era si!ur c (ata nu va (i (ericit cu acel domn,ă ă ă sub al c rui c%ip ca o masc se ascundea, dup p rerea lui, cevaă ă ă ă nu tocmai curat. "ând o vizitase pe <assandra în casa aceea,

Tomas r m sese uimit de sc%imbarea petrecut . <assandraă ă ă tocmai proba roc%ia de mireas şi Tomas nu-şi putu ascundeă triste ea. Taina pe care o purtase în inim nu a/unsese pân laţ ă ă (ata pe care o iubea, dar sentimentele lui (a de ea nu seţă

sc%imbaser .ă9 1 s ne lipseasc (oarte mult. *i mi-e team c n-o s seă ă ă ă ă simt bine aici. u e pentru o lume ca asta, ea este0 îi spuneaă

Tomas )orindei, aşteptând s apar <assandra.ă ă



9 Tomas: e$clam (ata, luminându-se la (a când îl v zu peă ţă ă iolasin. "e bine îmi pare c te v d: 5-am spus bunicii s vă ă ă ă transmit salut ri tuturor.ă ă

9 e-a transmis, spuse încet tân rul ( r s -şi ia oc%ii de laă ă ă ă ea.

9 )ar de ce m priveşti aşa; A, m-am sc%imbat: "e p rere ai;ă ă

9 Ar i dumnezeieşte:ăţ9 #i-au cump rat multe lucruri (rumoase. # înva cum să ă ţă ă

m port, cum s vorbesc0 "rezi c m-ai (i recunoscut dac m-aiă ă ă ă (i v zut pe strad ;ă ă

Tomas se mul umi s dea din cap. u avea !las s spunţ ă ă ă ceva.

9 *i asta datorit lui 5!nacio, îi povesti <assandra, ştiind că ă Tomas este prietenul ei credincios şi c o ascult întotdeauna cuă ă aten ie. u vreau s -i (ie ruşine cu mine. in s se mândreascţ ă Ţ ă ă cu mine. *tii, mâine ne c s torim:ă ă

Tomas îşi d du la o parte p rul de pe (runte. T cea. Aşa p eaă ă ă ăţ întotdeauna în prezen a <assandrei. iciodat nu reuşise s -iţ ă ă spun ceea ce dorea şi ceea ce sim ea. "%iar şi atunci cândă ţ

încercase s -i spun c o iubeşte, o ( cuse atât deă ă ă ă neîndemânatic încât (ata nu-l în elesese. )ar el nu se sup ra.ţ ă iciodat nu se putuse sup ra pe ea. <assandra (useseă ă

întotdeauna desc%is , sincer .ă ă9 "e te nelinişteşte, Tomas; )e ce nu te bucuri pentru mine;9 # bucur, cum s nu., si!ur c m bucur. oi to i î i dorimă ă ă ă ţ ţ

numai bine. *i unde va avea loc cununia;9 La catedrala cea mare. *i-apoi. rb torirea, aici, acas . Amă ă ă

vrut s v invit pe to i. )ar0ă ă ţ Tomas ştia de/a ce vrea s spun .ă ă9 u-i nimic, nu te !ândi la asta. 1ricum n-am (i putut veni, o

linişti el. re! tindu-se de plecare. Am vrut numai s te v d şi s -ă ă ă ăi aduc salut ri de la to i. per s (ii (ericit .ţ ă ţ ă ă

'andu sim ea c o dat cu plecarea <assandrei se rupseseţ ă ă ceva în el. &i ardea su(letul. Era convins c nu va (i niciodată ă (ericit cu cel care nu avusese cura/ul s se lupte pentruă ă dra!ostea ei. 1rbit de dra!ostea pentru <assandra, 'andu nu-şimai d dea seama câte necazuri le pricinuia celorlal i.ă ţ

9 &ncearc s-o ui i, îl îndemna şi (rumoasa rusoaic . u- iă ţ ă ţ spun asta în interesul meu, dar mi-eşti dra! şi m !ândesc laă binele t u.ă

*i imon se duse s-o viziteze pe <assandra şi observ cât deă



mult se sc%imbase aceast (at atât de îndr !it , cu inimaă ă ă ă desc%is . <assandra se desprinse repede din îmbr işarea lui,ă ăţ pentru c 4erminia îi interzisese s se lase îmbr işat de (oştiiă ă ăţ ă ei prieteni. Aşa se poart numai i!anii:ă ţ

1mul care o înv ase atât de multe lucruri se sim i /i!nit. Aşaăţ ţ

trebuia s înve e s se poarte so ia lui 5!nacio "ontreras;:ă ţ ă ţ

imon i-l d rui pe Tilico, p puşa pe care o îndr !ea atât deă ă ă mult <assandra. puşa aceea avea un (el de via în ea şi ei îiă ţă

împ rt şea (ata toate secretele sale. )on imon îşi ( cu o altă ă ă ă p puş pentru spectacole.ă ă

Aceasta avea s (ie amintirea ei le!at de circ. )e şatraă ă i! neasc şi de zilele de pribe!ie.ţ ă ă

24

<assandra tr i şi clipa pe care o aşteptase cu atâta ardoare.ă )orinda o asi!ur c e (rumoas ca un în!er, ca o prin es . ataă ă ă ţ ă

îi atrase aten ia c nu trebuie s -i mai spun aşa. *tia cţ ă ă ă ă b trânei îi vine !reu şi (ace mari e(orturi s uite tot ce ştia, tot ceă ă o înv ase şi pe ea. )orinda ar (i vrut din tot su(letul săţ ă

îndr !easc acest (el de via , dar în str (undul inimii ei eraă ă ţă ă atras de vec%iul ei (el de trai.ă

Va tr i în aceast cas minunat , cu omul pe care îl iubeşte. *iă ă ă ă don Al(onso o iubeşte, şi 2ema. 1 s-o (ac şi pe mama lui 5!nacioă s-o iubeasc . 1 s -i (ac pe to i s-o iubeasc , îşi spunea (ata,ă ă ă ţ ă pentru c dra!ostea este atotputernic . "u timpul, to i o vor iubi.ă ă ţ )ar cel mai important este c o iubeşte 5!nacio:ă

<assandra era (ericit şi numai dorul de vec%ii ei prieteni îiă umbrea pu in aceast (ericire. e mai alina cu Tilico. 1 îndurerţ ă ă "%abela când o în ep spunându-i c prietenii ei nu-i d ruiserţ ă ă ă ă

nimic.9 rietenii mei nu au bani. u au mai /ucat de mult şi deaceea nu au putut s -mi cumpere nimic.ă

9 Ar (i putut s - i d ruiasc ti!rul, replic a(urisita (at .ă ţ ă ă ă ă9 Ti!rul nu, dar o s -mi dea ele(antul, r spunse <assandra,ă ă

înc nesesizând cât de r ut cioas era "%abela.ă ă ă ă9 7n ele(ant în cas ;ă9 Am s -l in în curte. E bun şi îi iubeşte pe cei care sunt buniă ţ

cu mine, o asi!ur <assandra. Am s -l ro! pe unc%iul şi suntă ă si!ur c o s (ie de acord.ă ă ă9 *i cu p puşa asta vec%e ce-i; întreb "%abela, ( cândă ă ă

!estul s-o arunce.



9 u: ) -mi p puşa: E p puşa mea, proasto: stri!ă ă ă ă <assandra încercând s -i smul! p puşa.ă ă ă

&n clipa în care dona 4erminia intr în camer , cele dou (eteă ă ă se luaser de p r.ă ă

9 "e-i asta;: )umnezeule0 <assandra, înceteaz : oă

admonest 4erminia, luându-i imediat ap rarea "%abelei. i-amă ă Ţ

mai spus c aici nu eşti la circ. &n ele!i; Trebuie s-o respec i peă ţ ţ aceast domnişoar , indi(erent de statutul t u în cas :ă ă ă ă

4erminiei nu-i pl cea nici m car s rosteasc acest cuvânt.ă ă ă ă )ac n-ar (i (ost circul sta blestemat, nu s-ar (i a/uns aici, nu s-ă ăar (i întâmplat toate câte s-au întâmplat. 1 consola (aptul c (iulă ei ştia ce (ace. &n (ond, nu avea motive s (ie nemul umit . &nă ţ ă ultima clip reuşise s -l convin! pe don Al(onso s nu-şiă ă ă ă sc%imbe testamentul şi s -i lase totul (iului ei, <assandraă nepierzând nimic (iindc se c s torea cu 5!nacio. 4erminia nu-lă ă ă invitase la nunt pe Luis )avid, ba c%iar aruncase invita ia peă ţ care o pre! tise don Al(onso pentru el.ă

Biserica era plin de lume, sunetele or!ii se în l au spre bol i.ă ă ţ ţ <assandra îşi spunea c asta este cea mai (ericit zi din via a ei.ă ă ţ t tea al turi de 5!nacio şi se !ândea c dra!ostea iubitului ei vaă ă ă alun!a neliniştea pe care o sim ea. ici prin !ând nu-i trecea cţ ă cel care o iubea cu adev rat privea toate acestea blestemându-lă

pe prin ul ei, convins c nu va (i niciodat (ericit cu el. pera cţ ă ă ă ă dra!ostea pe care o citise în oc%ii iubitului ei înc din ziua în careă circul lor intrase în oraş va d inui şi când vor r mâne sin!uri.ă ă

ata nu b nuia c visurile ei se vor n rui (oarte curând, c%iară ă ă în primele zile ale lunii lor de miere din casa lui 5!nacio de la"aneea.

"asa, (oarte modest , se a(la pe malul m rii. Locul era pustiuă ă şi deprimant. <assandra nu-şi ima!inase c aşa va ar ta loculă ă

unde avea s -şi înceap via a (ericit .ă ă ţ ă?Acum eşti so ia mea@, îi r sunau în urec%e cuvintele luiţ ă 5!nacio. &nc perea era în buşitoare şi neaerisit . ere ii erauă ă ă ţ acoperi i de pete întinse de umezeal . im ea c se su(oc .ţ ă ţ ă ă 5!nacio l s lucrurile în mi/locul camerei şi ieşi.ă ă

9 &mbrac -te cu ceva (rumos. # întorc repede.ă ă<assandra era de-a dreptul descump nit . 1are aşa începeă ă

dra!ostea; "uvintele astea le rostise oare c%iar iubitul ei, prin ulţ

ei; 7nde disp ruser vorbele acelea !in!aşe cu care o îmb taseă ă ă pe munte; u asta visase ea. e plimb o vreme prin înc pere,ă ă sim indu-se în!rozitor de sin!ur . Apoi adormi. u ştia cât timpţ ă trecuse, era înc buim cit de somn. 6!omotul sta0 oate că ă ă ă ă



era oceanul0 întinse mâna, dar el nu era al turi0 5eşi pe teras .ă ăe auzeau nişte voci. oate c i se pare; )ar nu, acum auzeaă

(oarte bine, era c%iar vocea lui 5!nacio+9 u trebuia s vii dup mine pân aici0 #-am însurat numaiă ă ă

pentru banii ei0 entru c e nepoata lui don Al(onso0 Am a(lată

asta întâmpl tor0 -o iubesc0ă

<asandrei nu-i venea s -şi cread urec%ilor. ?Asta esteă ă pedeapsa pentru p catul meu@, îşi spuse ea.ă

1 min ise. Durase c o iubeşte, dar totul (usese o minciun . uţ ă ă se !ândise decât la banii ei: Banii: )ac ar putea s -i vad (a aă ă ă ţ când spune aceste cuvinte: Ar (i vrut s ias din cas , dar uşaă ă ă era încuiat .ă

&l aştept . Era disperat , se sim ea umilit şi înşelat .ă ă ţ ă ă9 Am luat c%eia, spuse 5!nacio intrând în cas dup câtvaă ă

timp. 7nde eşti, dra!ostea mea09 "um îndr zneşti s mai apari în (a a mea:; izbucni (ata.ă ă ţ

"um po i avea o inim atât de crud , cum pot (i sentimenteleţ ă ă tale atât de /osnice; spuse <assandra cu am r ciune.ă ă

9 7n moment: 7n moment: nu dramatiz m: u-mi placă ă ast(el de scene, replic 5!nacio apropiindu-se de ca. 5ubita meaă so ie, e aşa de minunat s ştiu c eşti a mea: spuse el şi seţ ă ă apropie s-o îmbr işeze.ăţ

9 u: u: se ap r ea. nu te apropii de mine:ă ă ă5!nacio o privi mirat.9 "e s-a întâmplat, de ce (u!i de mine;9 u, nu: continua s stri!e <assandra, respin!ându-l.ă9 "e-i cu tine; se mir din nou b rbatul.ă ă9 ) -mi drumul: u m atin!e: "eea ce ai ( cut cu mine esteă ă ă

lucrul cel mai urât pe care îl poate (ace un b rbat. #-ai min it. Aiă ţ /urat c m iubeşti şi ai min it: u spui decât minciuni. u te-aiă ă ţ

!ândit decât la un sin!ur lucru 8 banii: *tiu totul. Am auzit totul:umai când m !ândesc îmi vine s 0ă ă9 &nceteaz cu isteriile: Eşti nevasta mea, se r sti 5!nacio şiă ă

încerc s o s rute.ă ă ă9 Eu am c utat numai dra!oste: u in îmi pas de bani. )ară ţ ă

tu mi-ai zdrobit inima, 5!nacio09 5art -m , <assandra, dar nu-i adev rat. 5nventezi: Ai (ri!uri:ă ă ă

Trebuie s te ba!i în pat, e limpede c nu i-e bine.ă ă ţ

9 u, nu am (ri!uri. Am adormit şi când m-am trezit am întinsmâna şi nu te-am ! sit. Am ieşit pe teras şi am auzit totul. uă ă ştiu cu cine ai vorbit, dar te-am auzit. Am auzit tot ce-ai spus. Amauzit c mama mea nu a (ost i!anc , c sunt (iica Andreinei.ă ţ ă ă



epoata domnului Aroc%a. Totul este al meu, tot ce are este almeu: *i tu ai ştiut, ai ştiut şi mi-ai ascuns acest lucru. *i ai venitla mine cu !ura plin de minciuni şi nu ai în eles ce pot eu s - iă ţ ă ţ o(er, eu îns mi. 1 minunat dra!oste pe care o sim eam numaiă ă ţ pentru tine: )ar pe tine te-au interesat numai nenoroci ii ia deţ ă

bani: Eşti un om (oarte /osnic, un nemernic ( r seam n: Teă ă ă

dispre uiesc:ţ9 Linişteşte-te nu ştii ce vorbeşti. Eşti nevasta mea, s nu ui iă ţ

acest lucru:9 "um de nu i-e ruşine; -ai dreptul s -mi distru!i via a,ţ ă ţ

5!nacio. i-am d ruit tot ce-am avut mai bun, speran ele mele,Ţ ă ţ prima s rutare. "um s m !ândesc acum c primul t u s rut aă ă ă ă ă ă (ost o minciun ; sta este adev rul. *i tot timpul am avută Ă ă

îndoieli. Am observat ce privire rece ai. Erai atât de di(erit deb rbatul pe care l-am v zut prima oar : i-am d ruit via a mea,ă ă ă Ţ ă ţ prin ul meu din vis: "ât eşti de /osnic şi de nemernic: & i /ur, deţ ţ cum a/un! acas , le spun tuturor adev rul. Ai trans(ormat totulă ă

într-o a(acere în care i-ai vândut onoarea pentru bani.ţ9 2ândeşte-te mai bine: Am s plec pentru câteva zile, amă

(oarte mult treab . 5ar tu ai acum nevoie de linişte. "ând mă ă ă întorc, vom relua discu ia. 5ubire, eşti a mea. umai a mea:ţ spuse 5!nacio încercând din nou s-o îmbr işeze.ăţ

9 u, nu te apropia de mine:9 )e ce te (ereşti; se mir 5!nacio.ă9 u, nu: <assandra se ap ra cu disperare, dar insisten ele şiă ţ

s rut rile lui 5!nacio erau din ce în ce mai a!resive. 1 r sturnă ă ă ă pe pat. e luptar . #ai târziu, când îşi rememora clipele acelea,ă <assandra îşi amintea doar c o lovise şi c zuse pe pat. Eraă ă ultimul lucru de care îşi amintea. " zuse (iindc o lovise cineva.ă ă Apoi z cuse în pat cu (ebr . u ştia cât vreme. Treptat îşi veniă ă ă

în (ire. 1 mân îi întindea o ceaşc .ă ă9 u, nu vreau nimic: u, nu vreau:9 5a şi bea:9 "rezi c vreau s - i (ac vreun r u; întreb 5!nacio.ă ă ţ ă ă9 )e la tine nu pot primi decât r u sau moarte. pune-i (emeiiă

aceleia s plece şi du-te şi tu cu ea, îi spuse ea (urioas .ă ă9 )e ce-mi vorbeşti aşa; u (i cara!%ioas :ă9 leac de lân! mine:ă ă

9 Vreau s te îns n toşeşti, insist b rbatul. 5a medicamentulă ă ă ă ă sta, o s - i (ac bine.ă ă ţ ă9 leac de-aici, nu te mai apropia de mine, 5!nacio: stri!ă ă

<assandra e$asperat .ă



9 )ar e absurd: )e ce m respin!i; )e ce nu m crezi, spune-ă ămi:

9 u vrea s - i (ac niciun r u. ce- i spune, interveniă ţ ă ă ă ţ b trâna.ă

9 Ascult , linişteşte-te: Ai o criz de nervi, asta-i tot,ă ă

provocat probabil de sentimentele tale.ă

9 u, nu e asta. ) -mi drumul:ă<assandra începu s stri!e. 5!nacio abia reuşi s-o potoleasc .ă ă9 i-am spus s nu mai stri!i aşa: )e ce crezi c vreau s - iŢ ă ă ă ţ

(ac r u; 5!nacio lu pa%arul şi sorbi pu in din el, ca s-o convin!ă ă ţ ă c nu-i o(er nimic d un tor. Vezi, am b ut şi eu. *i ştii de ce amă ă ă ă ă b ut; entru c este sin!urul medicament care o s - i (ac bine.ă ă ă ţ ă

9 *tiu de ce te-ai c s torit cu mine. *tiu c nu m iubeşti.ă ă ă ă9 Este epuizat . )ac nu bea nimic, poate s moar , îi atraseă ă ă ă

aten ia b trâna.ţ ă9 )ar cum s-o convin!em; Vezi c nu vrea:ă9 E bolnav . #ai bine ai c%ema un doctor.ă9 -are nevoie de doctor. E doar nervoas .ă9 catul t u s (ie dac moare. Avem destul p mânt ca să ă ă ă ă ă

în!rop m pe cineva. *i oceanul este destul de adânc, spuse receă b trâna.ă

?Blestemat (emeie, nu pot s scap de ea, îşi spuse 5!nacioă ă v zând c 'osaura îl aşteapt în casa de pe rm. "ine ar (iă ă ă ţă crezut c va îndr zni s se ia dup mine; "a şi când nu mi-ar (iă ă ă ă de-a/uns necazurile de acas . "a şi când n-aş avea destulă ă b taie de cap aici:@ă

9 Am crezut c ai plecat. La naiba, ce (aci aici;ă9 Trebuie s vorbesc cu tine. u m po i arunca aşa, ca peă ă ţ

ceva ( r nicio valoare, ripost (ata (urioas .ă ă ă ă

9 'osaura, le! tura noastr s-a înc%eiat cu mul i ani în urm .ă ă ţ ă &n ele!e odat :ţ ă9 entru tine, nu şi pentru mine: se înc p ân 'osaura. *tiuă ăţ ă

c s-a terminat totul, dar sunt lucruri care nu se pot şter!e.ă9 # enerveaz c încerci necontenit s te amesteci în via aă ă ă ă ţ

mea. Le! tura noastr e de domeniul trecutului. "e mai avem deă ă discutat;

9 E-adev rat, am (ost una dintre nenum ratele (ete pe careă ă

le-ai dus cu vorba. Eu am (ost servitoarea şi tu st pânul. entruă mine ai (ost )umnezeu.5!nacio zâmbi ironic.9 A (ost cea mai mare prostie s crezi c între noi poate (iă ă



ceva serios.9 Eram îndr !ostit , oarb 0 )a, cu-adev rat oarb :ă ă ă ă ă9 "%iar c po i spune aşa dac n-ai v zut deosebirea dintreă ţ ă ă

noi. )eosebirea de statut social, de educa ie. Tu eşti (iica slu!iiţ noastre. La ce te-ai aşteptat;

'osaura era per(ect conştient de acest lucru, dar o durea s -lă ă

aud spunându-l.ă9 i-am pl cut şi nu te-ai !ândit la consecin e. Ai ob inut totŢ ă ţ ţ

ce-ai vrut: stri! (ata la el.ă9 )eştul, 'osaura: o întrerupse brutal 5!nacio. Ai promis c aiă

s te por i cu ea ca (a de st pân ta. )e ce te amesteci acumă ţ ţă ă ă în via a mea;ţ

9 entru c te-ai însurat:ă9 )ar ştiai c se va întâmpl într-o zi şi asta şi în niciun caz nuă ă

era s m c s toresc cu tine:ă ă ă ă9 *tiu c n-aş (i putut s devin niciodat so ia ta, dar nu m-ă ă ă ţ

am aşteptat s te însori cu o i!anc de la circ.ă ţ ă9 Te ro!09 )ac te-ai (i însurat cu o (at din societatea ta, aş (i în eles.ă ă ţ

)ar ca e şi mai /os decât mine:5!nacio o privi cu dispre .ţ9 *tii (oarte bine cine este.

9 )ar nu ştie nimeni acest lucru, replic 'osaura, socotind că ă adev rul putea (i ascuns la in(init. To i cred c este o dansatoareă ţ ă de circ. Am mari drepturi asupra ta. *tii bine c avem o (iic :ă ă

5!nacio era ner bd tor s termine discu ia. e uit spre malulă ă ă ţ ă oceanului. 1amenii îl aşteptau acolo, /os, şi şalupa era pre! tit .ă ă

9 u ştiu ce vrei de 5a mine, (emeie.9 Te-am con/urat s -i dai numele t u. u vreau s r mân oă ă ă ă ă

or(an adunat de pe strad .ă ă ă

9 u uita c tu ai l sat-o pe pra!ul uşii. A (ost ideea ta, îiă ă aminti 5!nacio ceea ce ştia şi ea (oarte bine.9 )a. )ar de ce am ( cut acest lucru; "a s tr iasc bine, să ă ă ă ă

(ie o mic domnişoar .ă ă9 Trebuie s recunoşti c ai şi ob inut acest lucru.ă ă ţ9 u e su(icient. To i trebuie s ştie c "%abela e (iica ta. 5arţ ă ă

tu s nu ui i:ă ţ9 E şi a ta, nici tu s nu ui i, 'osaura: ripost 5!nacio.ă ţ ă

9 5-ar (i ruşine dac ar a(la c eu sunt mama ei. ' spunseă ă ă ne(ericita (emeie, rostind cuvintele care o dureau cel mai mult.9 *i eu m-aş sim i la (el dac ar trebui s recunosc c am avutţ ă ă ă

o le! tur cu tine: A venit şalupa. 1amenii m aşteapt pe rm.ă ă ă ă ţă



Acum trebuie neap rat s pleci:ă ă

"ând se trezi, camera era pustie. ?1are unde-o (i 5!nacio;@ se întreb ea. &şi adun toate puterile ca s se ridice şi încerc să ă ă ă ă ias din odaie, dar uşa era încuiat . Ap ru b trâna şi descuie.ă ă ă ă

?5ar (emeia asta în!rozitoare: îşi spuse <assandra. u trebuie s -iă

ar t c mi-e (ric .@ă ă ă9 7nde-i el;9 -ai mâncat nimic; întreb b trâna ( r s -i r spund laă ă ă ă ă ă ă

întrebare.9 u: unt bolnav . #-am %ot rât s m întorc acas .ă ă ă ă ă9 Bine, spuse (emeia.1 a/ut s -şi strân! lucrurile. ?-o s -l mai vezi niciodat , îşiă ă ă ă ă

spunea în sinea ei. 6ace mort de dou zile. Trupul lui este peă pla/ .@ă

e teras se auzi un r p it de tob . Aşa se desp r eauă ă ă ă ă ţ oamenii de prin p r ile acelea de cei mor i.ă ţ ţ

25

&ntoarcerea <assandrei a z!uduit toat casa lui don Al(onso.ă Acesta se încredin ase acum c nu trebuia s-o lase s seţ ă ă

c s toreasc cu 5!nacio. Era (oarte dureros pentru el s-o vadă ă ă ă plân!ând. V zând c i se (ace r u, <assandra stri! dup a/utor.ă ă ă ă ă u-şi ierta (aptul c -l nec /ise pe bunicul s u.ă ă ă

9 E bunicul meu0 e adev ratul meu tat 0 poate s moar :ă ă ă ă *i poate c o s (ie din cauza mea0 oate c tocmai cuvinteleă ă ă mele i-au provocat o durere de nesuportat;: )ac a ( cut un atacă ă de inim ; 1rice emo ie îi poate (i (atal 0 vorbea <assandraă ţ ă printre lacrimi.

)esi!ur, relatarea ei îi provocase aceast durere. u şi-ar iertaă niciodat dac l-ar pierde acum, când a descoperit cât de mult oă ă iubeşte: )ar ea îi spusese numai ce sim ea cu adev rat. )e undeţ ă s ştie c vorbele ei o s -l r neasc atât de tare;ă ă ă ă ă

9 5art -m , te-am tulburat numai din prostia mea:ă ă9 rostie, aşa-i spui tu, zise Al(onso în!ri/orat.9 e-am certat pu in, dar0 se pre( cu (ata. "u !ând s -lţ ă ă

linişteasc . Am vrut s-o v d pe bunica )orinda. #-am !ândit c aă ă ă

r mas sin!ur , c -i este dor de mine0 5!nacio a spus c mai areă ă ă ă nişte treburi de rezolvat. #-am sup rat şi m-am întors sin!ur .ă ă9 #i-e team c asta nu-i tot. #i-ai spus c nu eşti (ericit . Aiă ă ă ă

început s plân!i0ă



9 oate c sunt prea r s( at 0ă ă ăţ ă9 <assandra, eşti cu-adev rat (ericit ; o întreb el.ă ă ă9 i!ur c da, bunicule. *i s nu- i (aci !ri/i pentru 5!nacio. "uă ă ţ

si!uran c mâine se va întoarce, îl asi!ur <assandra.ţă ă ă?eam n atât de mult şi totuşi sunt atât de di(erite:@ seă ă

!ândea don Al(onso, privindu-şi nepoata. ?E de necrezut cum doioameni pot (i atât de deosebi i: *i totuşi se pare c iubirea l-aţ ă in(luen at şi pe 5!nacio şi a ( cut din el un alt(el de om. Eu provinţ ă dintr-o (amilie evlavioas . 'espect le!ile creştineşti şi nu suntă nicicum adeptul divor ului. "onsider c acesta reprezint o lipsţ ă ă ă de respect pentru to i şi c unirea binecuvântat de biseric nuţ ă ă ă poate (i des( cut sub niciun motiv. "eea ce )umnezeu a unit,ă ă niciun om nu are dreptul s des(ac . Am şi cu o e$perienă ă ţă personal , c ci nimeni nu poate în ele!e cât de mult am su(erită ă ţ toat via a. " s toria mea cu 4erminia este o adev rată ţ ă ă ă ă catastro( , lucru evident de alt(el. )ar pentru c ne-am c s torită ă ă ă la biseric , trebuie s r mânem împreun pân la s(ârşit.@ă ă ă ă ă

"a s -i mai aline su(erin a de care se sim ea vinovat ,ă ţ ţ ă <assandra se %ot rî s aib mai mult !ri/ de el.ă ă ă ă ă

9 2ust numai pu in, îl îndemn (ata.ă ţ ă9 Bine, dac aşa vrei tu0ă9 Vreau s te %r nesc.ă ă

9 #erit s m îmboln vesc dac sunt în!ri/it aşa.ă ă ă ă ă9 oarte bine, bunicule, am s te r s( ca pe un copil.ă ă ăţ9 Vrei s - i spun ceva; îmi pare bine c 4erminia a plecat,ă ţ ă

aşa c putem avea !ri/ unul de altul în linişte, s ne cunoaştemă ă ă mai bine. per c ai început s m iubeşti.ă ă ă

9 Bunicule, eu te iubesc de/a:9 Adev rat;ă9 Adev rat, bunicule. # /ur pe o mie de cruci:ă ă

9 e pare c î i vine (oarte uşor s -mi spui bunicule, nu-i aşa;ă ţ ă9 &ntotdeauna am visat s am un bunic (rumos şi ele!ant caă tine.

9 *i mie îmi pare bine c am o nepoat aşa de (rumoas caă ă ă tine.

9 )e-asta m-ai în(iat;9 )a, am vrut s (ii (ericit în casa asta, <assandra, ca şi cândă ă

te-ai (i n scut şi ai (i crescut aici. "u noi, ca şi când am (i (amiliaă

ta.9 Bunicule, sunt (oarte (ericit :ă9 *i 2ema te iubeşte. i-a ar tat noua camer pe care oŢ ă ă

pre! teşte pentru tine;ă



9 "e camer nou ;ă ă1 camer nup ial pentru tine şi pentru 5!nacio, nu- i placeă ţ ă ţ

ideea;9 u, bunicule, cred c am s r mân în camera care mi-a (ostă ă ă

dat de la început.ă

9 )a, pentru o (emeie nem ritat , camera aceea e (oarteă ă

bun . )ar cealalt este mai mare, este un dormitor pentru ună ă cuplu. Are şi baie proprie. E mai potrivit pentru cei proasp tă ă c s tori i. 2ema a cump rat şi perdele şi cuverturi noi0 # miră ă ţ ă ă c nu i le-a ar tat.ă ţ ă

9 )a, probabil c a uitat din cauza st rii tale.ă ă9 oate c vrei s te duci s - i vezi camera, sper c o s - iă ă ă ţ ă ă ţ

plac . Asta este surpriza pe care o aveam pentru tine. Amă p strat cam mult secretul, dar socoteam s -l d m la iveal cândă ă ă ă v-a i (i întors amândoi acas .ţ ă

V zând cât ne(ericire le pricinuieşte celor pe care îi iubeşte.ă ă <assandra se %ot rî s -i ascund adev rul şi bunicii )orinda. Eă ă ă ă drept, va (i mai !reu când se va întoarce 5!nacio. oate c nu l-aă cunoscut destul de bine, dar desi!ur va avea posibilitatea s -şiă

îndrepte !reşeala.9 rin es : în s(ârşit. Te-ai întors0 u ştiam. Las -m s teţ ă ă ă ă

privesc: umai eşti (eti a mea. rin es : Acum ai devenit (emeieţ ţ ă

prin dra!ostea b rbatului. )umnezeu s te a/ute şi s - iă ă ă ţ d ruiasc copiii b rbatului t u. )ar el unde-i; Vreau s -lă ă ă ă ă

îmbr işez şi pe el, c ci sper s -l iubesc şi eu pe omul care teăţ ă ă iubeşte şi te (ace (ericit . 7nde e prin ul t u;ă ţ ă

9 -a venit.9 u;:9 u0 a r mas acolo.ă9 in!ur;

9 in!ur, bunico. in!ur0 are nişte treburi de rezolvat, aşa că a mai r mas.ă9 )ar tu0 )e ce n-ai r mas cu el;ă9 1, îmi era atât de dor s te îmbr işez:ă ăţ9 2reşeşti, prin es , !reşeşti. *i mie mi-era dor s teţ ă ă

îmbr işez, dar când se m rit , (emeia trebuie s (ie al turi deăţ ă ă ă ă b rbatul ei, indi(erent unde s-ar duce, trebuie s (ie lân! el. Elă ă ă trebuie s (ie pentru ea cel mai important şi mai iubit. 1, ce doră

mi-a (ost de tine: unt (ericit c v petrece i cu bine luna deă ă ă ţ miere. Am (ost şi eu la circ s -mi v d prietenii, ca s nu m maiă ă ă ă simt aşa de sin!ur . Au (ost (erici i s vorbeasc despre tine şiă ţ ă ă despre cât de (ericit eşti. )ar ia uit -te la mine0 )e ce ai oc%iiă ă



trişti;9 imic, bunico, nimic09 Eşti trist . V d eu bine c aşa-i. "e se întâmpl , povesteşte-ă ă ă ă

mi. u trebuie s te ascunzi de mine.ă9 u-i nimic, bunico, z u, crede-m :ă ă

9 "eva nu e în re!ul . Eu te cunosc. pune-mi despre ce-iă

vorba.9 i, poate c nu ştii, dar bunicul este bolnav. -a îmboln vită ă ă

pe neaşteptate0 nu ştiu09 erios; "um s-a întâmplat;9 u ştiu. 5-a crescut brusc tensiunea. u are voie s seă

enerveze, trebuie s se odi%neasc .ă ă9 e simte r u;ă9 )a.9 # duc s -l v d şi eu.ă ă ă9 u, nu0 tocmai a (ost medicul la el, po i (i liniştit .ţ ă9 Am s m duc mai târziu s -l v d.ă ă ă ă

Vrând s le (ac o surpriz , Luis )avid se întoarse pe laă ă ă "aneea şi descoperi în!rozit c trupul (ratelui s u zace de/a deă ă câteva zile pe pla/ . B trâna din casa de pe pla/ v zu doiă ă ă ă oameni pe mal care întrebau de el. Tocmai se pre! tea s seă ă

duc şi ea spre pla/ când cineva b tu la uş .ă ă ă ă9 t pâne;: se mir ea când desc%ise uşa.ă ă9 unt Luis )avid. Tu cine eşti, cum te c%eam ;ă9 "alun!a, spuse ea, întorcându-se s vad unde este cel laltă ă ă

om. #ai /os st tea un b rbat cu pielea înc%is la culoare. oateă ă ă c era vreun %aicean.ă

9 Vorbeşte: au i-ai pierdut limba;ţ9 1mul la0ă

9 Au venit pe pla/ . e drum a încercat s scoat ceva de laă ă ă ei, dar de!eaba. Tuciuriul repeta mereu+ ?t pânul, st pânul@.ă ă9 E (ratele lui !eam n, îi spuse "alun!a.ă9 pune i c 0 era o (emeie; întreb Luis )avid.ţ ă ă9 oi nu ştim nimic, st pâne, r spunse "alun!a.ă ă9 "um ar ta;ă9 ici n-am v zut-o. "el pu in eu nu am v zut-o.ă ţ ă

9 )ar a v zut-o careva dintre voi; A (ost vreunul din voi aici;ă A v zut-o cineva;ă9 *obolanul la de colo ştie.ă9 t pâne0 eu0ă



9 Vorbeşte: stri! Luis )avid.ă9 Vai, st pâne, ce s - i spun, eu eram a(ar , de paz 0ă ă ţ ă ă

deodat am v zut ceva0 si!ur c a (ost o (emeie. Asta e tot ceă ă ă ştiu.

9 "um era îmbr cat ;ă ă

9 Avea ceva ne!ru pe ea, ceva ne!ru şi lun!.9 *i nu a mai venit nimeni acolo; întreb Luis )avid.ă9 ' posatul a (ost sin!ur0 A spus s nu-l deran/eze nimeniă ă

când se distreaz , în ele!e i0 spuse "alun!a.ă ţ ţ9 *i crezi c (emeia aceea0 poate (i pe-aici pe undeva; Ară

putea locui prin apropiere;9 u, nu, st pâne. 7ita i-v la r posatul: Avea !usturi bune şiă ţ ă ă

aducea aici (emei de la oraş. )ar nu aici, în casa mare. entru că îi pl cea s petreac , în ele!e i;ă ă ă ţ ţ

9 *i ce-a ( cut 5!nacio aici;ă9 i, avea ceva a(aceri cu nişte oameni de la min şi îiă ă

aştepta aici.9 )espre ce era vorba; )e pietre pre ioase;ţ9 )a, şi de asta. )ar şi de multe alte lucruri.9 7nde-i arma; Arma cu care a (ost ucis; 7nde este;9 Vede i dumneavoastr , noi nu ştim. "red c a luat-o cu ea.ţ ă ă9 *i rudele;

9 u vor s vorbeasc .ă ă9 )ar (emeia;9 Ea nici atât.9 )ar doamna în vârst care are !ri/ de cas a (ost acolo şi aă ă ă

v zut ce s-a întâmplat:0 Bine, vreau s t ce i amândoi şi maiă ă ă ţ departe. Am s v dau bani buni, dar s nu su(la i un cuvin elă ă ă ţ ţ nim nui, în ele!e i;ă ţ ţ

9 )a, st pâne.ă

9 pa i un mormânt şi apoi c%ema i-m , va ro!.ă ţ ţ ă9 Aşa vom (ace.?rate, /ur c îl voi ! si pe cel care te-a ucis şi te voi r zbuna:@ă ă ăAl turi de trupul lui 5!nacio, Luis )avid ! si o eşar( şi o lu .ă ă ă ă

)avid ştia c 5!nacio avea (el de (el de a(aceri cu oamenii de laă min . e parc c 5!nacio îl aştepta pe omul de le! tur . B trânaă ă ă ă ă de pe pla/ îi descrise cum ar ta (emeia care (usese cu (ratele eiă ă

în cas . Avea impresia c oamenii ştiau mult mai mult decât îiă ă

spuseser . 6iceau c (ratele lui era st pânul lor.ă ă ă&şi aminteau şi ei de o (emeie care spunea c st pânul vineă ă adesea aici ca s se distreze. Luis )avid nu putea tra!e nicioă concluzie din toate astea. oate c cel mai bine ar (i s seă ă



prezinte drept 5!nacio şi aşa s dea de un (ir. )up ce îlă ă înmormânt , /ur înc o dat pe mormântul lui c o s -l r zbune.ă ă ă ă ă ă ă

A/uns acas , la %acienda, Luis )avid se d drept 5!nacio (aă ă ţă de to i. Tân rul este (oarte tulburat când don Al(onso îi vorbeşteţ ă despre so ia lui, dar surpriza cea mare vine atunci când îşi dţ ă

seama c (ratele lui se c s torise cu i!anca de la circ.ă ă ă ţ

9 Bun , 'osaura, ce s-a întâmplat; )e ce eşti atât deă speriat ;ă

9 &mi pare r u, Luis )avid, nu m aşteptam s te v d,ă ă ă ă r spunse servitoarea.ă

9 Bine, bine, (aci mereu aceeaşi !reşeal . u sunt Luis )avid,ă ci 5!nacio. *i ce mai (ace mama;

9 Ast zi a plecat la eG =or.ă9 5ar şi;ă9 )ar nu v aminti i c se pre! tea de plecare;ă ţ ă ă9 Ba da, cum s nu; "um aş (i putut s uit; )ar nu de mult s-ă ă

a întors din Elve ia, aşa c nu m aşteptam s-o porneasc iar laţ ă ă ă drum. *i cred c nici Al(onso, c ci lui nu-i prea place să ă ă c l toreasc .ă ă ă

9 )omnul Al(onso nu a plecat, spuse 'osaura, înc şi maiă tulburat .ă

9 #i-am înc%ipuit eu. A spus c nu-i place s c l toreasc înă ă ă ă ă

str in tate.ă ă9 )e (apt, nu se simte c%iar (oarte bine. Ast zi a leşinat c%iar.ă9 "um aşa; A venit doctorul;9 )a, domnul doctor Alonso. A spus c e din cauza tensiuniiă

m rite.ă9 *i mama cum a putut s plece şi s -l lase bolnav;ă ă9 A plecat înainte s se întâmple asta.ă9 Bun seara, domnule 5!nacio.ă

9 Bun seara, #atias. "um mai mer! treburile; Te ro! ceva,ă po i s -mi duci cu(erele în camer ;ţ ă ăLuis )avid se temea de întâlnirea cu (ata. pre norocul lui,

<assandra plecase s se întâlneasc cu prietenii ei de la circ. Aşaă ă c nu trebui s dea oc%ii cu ea numaidecât. e întreba ceă ă le! turi avusese (ratele lui cu i!anca. "um de au a/uns s seă ţ ă c s toreasc ; rin ce coinciden îi pl cuse şi lui (ata aceeaă ă ă ţă ă c%iar de prima dat când o v zuse; e !ândi s -l iscodeasc peă ă ă ă

4ector.9 4ector, spune-mi şi mie ce mai zice lumea în oraş desprec s toria mea cu <assandra; "u si!uran c se comenteaz . &iă ă ţă ă ă spuse Luis )avid vec%iului s u prieten, conştient c nu vaă ă



îndr zni s -i spun adev rul.ă ă ă ă9 i la ce te puteai aştepta; "e (emeie (rumoas şi ceă ă

sc%imbare: imeni n-ar putea !%ici ce-a (ost mai înainte, nu-iaşa;

9 )a, aşa e, morm i Luis )avid.ă

9 "a s (iu sincer, şi eu am (ost surprins. "ine şi-ar (i înc%ipuită

c o s te însori cu o i!anc ; *i dup cum vorbeai despre ea laă ă ţ ă ă început, niciodat n-aş (i crezut c 0ă ă

9 La început nu i-am spus nimic despre ea: îl contrazise Luisţ )avid.

9 Ba i-a pl cut c%iar de la început. & i aminteşti când am statţ ă ţ în rândul întâi la circ şi a dansat pentru tine;

9 )a. Bineîn eles. &mi amintesc (oarte bine0ţ9 #ai târziu ai spus c nu te intereseaz (emei dintr-o clasă ă ă

in(erioar , mai ales o dansatoare de circ ca asta0ă9 Te ro!09 tai pu in, n-am inventat nimic, aşa te-ai e$primat tu.ţ

entru ca apoi, ca din senin, s spui c te însori cu ca. u-miă ă venea s cred. )ar mi-am dat seama c te-ai îndr !ostit de eaă ă ă când ai adus-o acas . "ând a (ost r nit la circ0 )ar orma,ă ă ă lo!odnica ta, n-o s i-o ierte niciodat :ă ţ ă

9 )a, da, orma, ( cu Luis )avid, ştiind c 5!nacio aveaă ă

întotdeauna o mul ime de prietene. e orma c%iar o cunoştea.ţ9 "um ai putut s -i (aci aşa o (i!ur ; To i îşi înc%ipuiau c aiă ă ţ ă

s-o ceri de nevast .ă9 ot s -mi ima!inez, îl întrerupse Luis )avid. La ce le po iă ţ

aştepta de la o (emeie sup rat .ă ă9 Eşti prea brutal cu (emeile. *i e un /oc periculos: o i spuneţ

c pân acum ai avut noroc la (emei, dar acum trebuie s teă ă ă (ereşti de (ostul lo!odnic al <assandrei. *tiu c ai avut de/aă

nepl ceri cu el.ă9 )a. E adev rat. <assandra e (rumoas . A (ost lo!odnica lui.ă ă #-a uimit când a spus c la ei le! mântul nu poate (i dezle!at.ă ă Asemenea (apt se pedepseşte cu moartea.ă

9 "e obiceiuri ciudate au. u-i aşa; Ea pare s (ie alt(el.ă9 u ştiu, 4ector. 1mul este în mod si!ur produsul unei

anumite culturi şi al unor anumite obiceiuri ale rasei sale.9 Acum vorbeşti ca Luis )avid. e ei îl interesau întotdeauna

aspectele astea. )ar i! ncile sunt p timaşe, ai !ri/ , îl preveniţ ă ă ă prieteneşte 4ector. Ai v zut, lo!odnicul. Ei era cât pe-aci s teă ă omoare. oate c şi ea e în stare de aşa ceva:ă

Eşar(a: Luis )avid uitase de ea. Eşar(a pe care o ! sise al turiă ă



de 5!nacio. E clar: Ea l-a ucis pe (ratele lui.

<assandra era în camera pe care o pre! tise 2ema pentruă tineri. Totul era nou şi str lucitor. Aceasta trebuia s (ie prima loră ă noapte la casa Aroc%a. <assandra nu se bucura deloc de sosirea

lui 5!nacio. )e cum intr în camer , Luis )avid o îmbr işa cuă ă ăţ

!in! şie.ă9 "um de îndr zneşti s m atin!i, nemernicule: îl repeziă ă ă

<assandra, desprinzându-se din îmbr işarea lui. u i-e ruşine;ăţ ţ "um îndr zneşti s intri în camera mea; 5eşi a(ar , ieşi: *i s nuă ă ă ă mai îndr zneşti niciodat s intri în camera mea:ă ă ă

9 u uita c eşti so ia mea. Am anumite drepturi asupra ta.ă ţ e-am c s torit şi cred c asta înseamn ceva, nu;ă ă ă ă

9 Te ro!0 ştii (oarte bine c totul s-a terminat, i-am spus câtă ţ se poate de clar+ nu vreau s mai am nimic de-a (ace cu tine: uă vreau s m mai atin!i nici m car cu un de!et: Ai în eles;ă ă ă ţ

<assandra ar (i dorit s uite ziua când îl v zuse. -ar (i crezută ă c poate (i atât de /osnic şi crud: "um ar putea uita durerea peă care i-o pricinuise dup c s torie;ă ă ă

9 &l ro! pe bunul )umnezeu s ne despart şi s ne duc câtă ă ă ă mai departe unul de altul0

9 )e-asta ai tras în mine;

9 "e vrei s spui; îl întreb nedumerit (ata.ă ă ă9 *tii (oarte bine:9 u în ele! despre ce vorbeşti, replic ea, liniştit .ţ ă ă9 &n colib , era noapte0ă9 "are colib , care noapte; in!urul lucru pe care-l ştiu esteă

c m-ai l sat cu vr /itoarea aia b trân , de care nu ştiam cum să ă ă ă ă ă (u! mai repede. *i cât mai departe de tine. u vreau s i seă

întâmple ceva lui Al(onso şi de aceea n-am spus nimic nim nui.ă

Eşti cel mai /osnic om pe care l-am cunoscut în via a mea: Am sţ ă m pre(ac c te iubesc, c am nevoie de tine. )ar sin!urul lucruă ă ă pe care-l doresc acum cu adev rat este s te ucid.ă ă

9 oarte bine, spune-mi ce vrei, %ai09 "red c am s înnebunesc dac m atin!i: Vreau s în ele!iă ă ă ă ă ţ

bine ce spun+ s nu vii la mine în camer : )up ceea ce-ai ( cută ă ă ă în seara aceea, nu mai suport s m atin!i. unt si!ur c am s -ă ă ă ă ămi pierd min ile dac m atin!i sau dac încerci s m s ru i:ţ ă ă ă ă ă ă ţ

9 )ar09 u ştiu de ce sunt în stare, de ce aş (i în stare s (ac într-oă asemenea situa ie, pricepi;ţ

9 )ar tu pricepi c este camera mea, camera noastr ;:ă ă



9 -ai s mai pui niciodat piciorul aici, în ele!i;ă ă ţ9 Bine, şi atunci eu unde am s dorm;ă9 &n camera cealalt este o canapea acolo o s dormi: *i-ă ă

acum pleac : *i s nu- i treac prin minte s vii din nou aici.ă ă ţ ă ă unt (oarte nervoas , aşa c te ro! s pleci acum: # auzi;ă ă ă ă

leac , ieşi a(ar :ă ă

Lui Luis )avid îi convenea de minune c (ata, de dra!ulă s n t ii lui Al(onso, trebuia s se pre(ac şi s lase impresia că ă ăţ ă ă ă ă

între ei totul mer!e de minune. &n (a a lumii trebuiau s par oţ ă ă perec%e (oarte reuşit . )ar lucrurile nu aveau s se des( şoareă ă ă prea bine şi în elese acest lucru de cum a/unse la discotecaţ #aHson, unde se apropie de el pe neaşteptate (osta lo!odnic aă lui 5!nacio, orma, şi îl s rut p timaş. &ntre timp, #anrique îşiă ă ă d dea seama c se îndr !osteşte ( r leac de <assandra.ă ă ă ă ă

Luis )avid nu renun îns la cercet ri. )e când sosise, purtaţă ă ă întotdeauna la el eşar(a pe care o ! sise lân! trupul (rateluiă ă s u. &ntr-o zi îi întinse eşar(a <assandrei, ca s vad cumă ă ă reac ioneaz .ţ ă

9 Ai uitat-o undeva. Vrei s - i spun unde;ă ţ9 u ştiu nimic despre eşar(a asta. u ştiu ce-i cu ea şi cum a

a/uns la tine. 7nde ai ! sit-o;ă9 &ncearc s - i aminteşti. Aş pre(era s -mi spui adev rul,ă ă ţ ă ă

sper s (ii sincer .ă ă9 Tocmai tu te-ai ! sit s vorbeşti despre sinceritate: Tu, careă ă

în cuvinte, în priviri şi în s rut ri nu ai avut niciodat decâtă ă ă minciuni:

9 )e ce sc%imbi vorba; # re(eream la eşar( , la locul undeă ă ai pierdut-o ( r s ştii. )ac i-ai (i dat seama, n-aş (i ! sit-oă ă ă ă ţ ă acolo.

9 2%inionul meu, eşar( blestemat : spuse <assandra.ă ă

9 "ând te în(urii, de sub masca aceea de doamn iese laă iveal adev rata ta (ire de i!anc . E (oarte important s re iiă ă ţ ă ă ţ acest lucru:

9 u m ruşinez de ori!inea mea. #ai de!rab am să ă ă continuu s port o masc decât s am dou (e e, ca tine:ă ă ă ă ţ

9 u vrei s -mi spui nimic despre asta;ă9 "ând am primit %aine noi, toate lucrurile mele vec%i au (ost

aruncate. 2ema mi-a cump rat roc%ii noi. in!ura roc%ie pe careă

am p strat-o, cea mai (rumoas pe care am avut-o vreodat , eă ă ă aceea pe care mi-a ( cut-o bunica )orinda. Am purtat-o la circ.ă Asta-i tot ce a mai r mas din trecutul meu de i!anc .ă ţ ă



26

"ircul se pre! tea de plecare. &n tab ra i!anilor nu maiă ă ţ domnea veselia de la început, când veniser în oraş. )e (apt,ă veselia se dusese o dat cu plecarea <assandrei. "ând se duseseă s -l vad pe 'andu, )orinda îşi d du seama c tân rul su(eră ă ă ă ă ă

înc , ba c%iar su(erin a tui se trans(ormase în disperare. uă ţ înceta s blesteme oraşul în care se întorseser .ă ă

9 u în ele! de ce blestemi locul şi ceasul în care nepoataţ mea şi-a ! sit (ericirea.ă

9 u e nepoata ta, babo:9 u conteaz , eu am crescut-o.ă9 "ine ştie; pune-mi+ cine ştie dac o s (ie (ericit ;ă ă ă9 E de/a (ericit , 'andu, nu (i prost: rin esa este acolo unde-iă ţ

este locul, încon/urat de oamenii aceia de vi nobil ca şi ea, eă ţă ă bine îmbr cat şi to i au !ri/ de ea..ă ă ţ ă

9 Arde-te-ar (ocul:9 Ei o iubesc. 1 iubeşte omul pe care l-a ales din proprie

voin . *i ea îl iubeşte şi e (ericit . ericit , în ele!i;:ţă ă ă ţ9 te ia moartea, babo:ă9 5ar eu sunt de asemenea (ericit pentru clipa în careă

patronul a %ot rât s ne întoarcem în acest oraş.ă ă

9 per c ai s - i rupi picioarele, c ai s mori de inim rea:ă ă ţ ă ă ă9 Eşti un om r u. Ar trebui s (ii şi tu (ericit. )ac ai iubi-o cuă ă ă adev rat, ar trebui s (ii şi tu (ericit.ă ă

9 oarte bine, (oarte bine, babo, acum trebuie s plec cuă Veruşa şi sper c , într-adev r, <assandra şi-a ! sit (ericirea.ă ă ă

rumoasa rusoaic Veruşa spera şi ea c şi-a ! sit (ericirea.ă ă ă 'andu îşi stin!ea oarecum setea dup <assandra în îmbr iş rileă ăţ ă ei, dar (ata îşi d dea seama c nu o poate înlocui, încercase s -lă ă ă

îndep rteze de acest oraş, s plece undeva, pe alte melea!uri.ă ă9 4aide, d -mi dra!ostea ta. 5ubitule, te-ai mai !ândit la ceeaă ce i-am spus;ţ

9 )a, m-am !ândit. *tiu c pentru mine <assandra este o steaă de neatins. #er! cu tine.

9 leac de lân! el: se n pusti (urioas =aritza.ă ă ă ă9 =aritza:9 Vr /itoare spurcat : Am s te las ( r un (ir de p r în cap:ă ă ă ă ă ă

9 =aritza, înceteaz , înceteaz odat : stri! 'andu la ea.ă ă ă ă9 Am s te omor: Te omor:ă9 1preşte-te:9 'andu, d -i drumul:ă



9 *i tu0 ce te intereseaz ce spune lumea, de ce s pleci cuă ă ea;

9 )a, am s plec cât mai departe de ea, în alt ar .ă ă ţ ă9 u se poate: u po i (ace aşa ceva. )ac nu te iubeşteţ ă

<assandra, eu trebuie s (iu nevasta ta. )up le!ea sân!elui, euă ă

am acest drept. 1, 'andu, trebuie s (ii al meu:ă

9 u m lea! nimic de tine. unt liber ca vântul. # ducă ă ă unde vreau şi cu oricine vreau.

9 # laşi pe mine pentru ea;:ă9 lec cu Veruşa. entru c ştie s d ruiasc ( r s ceară ă ă ă ă ă ă ă

nimic.9 per s te pedepseasc 1stebe: *i sper c în mai pu in deă ă ă ţ

trei zile su(letul t u va a/un!e în împ r ia mor ilor, la #eripe.ă ă ăţ ţ9 iin veninoas : şuier Veruşa.ţă ă ă9 E blestemat :ă9 u m tem de ea. u cred în blestemele i! neşti. #âineă ţ ă

plec m.ă)ar visul Veruş i nu se împlini. La ultima reprezenta ie, c zuă ţ ă

de la trapez şi se împlini blestemul =aritzei. r si lumea astaă ă pentru o alta, mai bun . )intotdeauna visase s se întoarc înă ă ă ara str bunilor ei. A trebuit s moar într-o ar str in , ( r s -ţ ă ă ă ţ ă ă ă ă ă ă

şi mai (i rev zut p mântul natal. )umnezeu îi va asculta însă ă ă

ultima ru! minte. Trupul ei zace aici, dar su(letul îi va zburaă acolo, departe, în ara sa de baştin .ţ ă

La înmormântarea Verei se strânser to i prietenii ei de la circ,ă ţ conştien i acum c nu mai au ce c uta în acest oraş.ţ ă ă

Tomas şi 'andu su(ereau (iecare în (elul lui din cauza<assandrei. 'andu cu patim nedomolit . Tomas cu !in! şie şiă ă ă discre ie. Ba c%iar încerca s -l potoleasc şi pe 'andu+ţ ă ă

9 u trebuie s te superi pe <assandra. E le!at de neamulă ă

ei. u te uita aşa la mine:9 )a, da, ai dreptate. Toate astea sunt de domeniultrecutului. u e$ist niciun motiv ca s mai discut despreă ă povestea asta.

rietenia lui Tomas cu Lilia 'osa se trans(ormase într-o rela ieţ duioas > (ata nutrea sentimente deosebite pentru tân rul şiă ă bunul clovn. "ând 1(elia îl anun înc din uş , (ericit , c s-aţă ă ă ă ă

întors <assandra, Tomas uit imediat de ce venise şi r maseă ă

încremenit locului.9 0 u vrei s -i spui bun ziua Liliei 'osa; V aduc un ceai cuă ă ă l mâie.ă

9 )a, da0 iart -m , Lilia 'osa0 n-am observat c eşti aici.ă ă ă



9 u conteaz 0 *tiu c ai venit ca s a(li nout i despreă ă ă ăţ <assandra.

9 u, nu de asta. ici nu m !ândeam la asta0 Am venit să ă te v d pe tine. "e-ai mai visat; 7nde ai (ost ultima dat ;ă ă

9 Am (ost la biseric . Era o nunt mare. Aveam un v l alb,ă ă ă

(lori multe în bra e. #er!eam spre altar0ţ

9 Eşti (oarte (rumoas . oate c într-o bun zi0ă ă ă9 u, astea-s doar visuri0 iciodat nu va (i mai mult de atât.ă

)ar aşa pot zbura pe deasupra caselor, pe deasupra cortuluimare al circului, pot s aler! şi s cule! (lori, aşa cum ( ceaă ă ă mama cu prietena ei, Andreina, dar eu n-am prieteni.

9 # ai pe mine. )ac doreşti ceva, spune-mi mie0 *i eu amă ă s - i aduc tot ce vrei:ă ţ

*i <assandra o îndr !ise pe aceast (at liniştit şi delicat .ă ă ă ă ă 1(elia îi devenise o (iin apropiat şi dra! de când a(lase cţă ă ă ă (usese cea mai bun prieten a mamei sale. 1(elia îi vorbise cuă ă mult dra!oste despre p rin ii ei şi despre bebeluşul pe care îlă ă ţ inuse în bra e, pe care îl le! nase şi îl mân!âiase, sperând c oţ ţ ă ă

s -şi revin .ă ă9 # !ândeam c ar (i putut (i prieten cu (iica mea dac voiă ă ă ă

avea vreodat un copil.ă9 Ei bine, îl ai şi eu am s -i (iu cea mai bun prieten .ă ă ă

Tomas şi <assandra se întâlnir în c su a 1(eliei. 5nima îi s ltă ă ţ ă ă de bucurie lui Tomas când d du cu oc%ii de <assandra şi o invită ă la ultima reprezenta ie a circului în oraş. Trebui s -i comuniceţ ă acest lucru şi Liliei 'osa, deşi ştia c (ata se va întrista.ă

9 #âine e ultima reprezenta ie, Lilia 'osa, plec m.ţ ă9 )eparte; 1 s v mai întoarce i;ă ă ţ9 oate peste câ iva ani. u ştiu, cred c au trecut aproapeţ ă

dou zeci de ani de când am (ost aici ultima oar .ă ă

9 )a, dar pân atunci tu o s (ii b trân, iar cu o s (iu moart .ă ă ă ă ă9 "um te po i !ândi la aşa ceva; )e ce spui c o s mori;ţ ă ă9 entru c nu mai am dorin a s tr iesc.ă ţ ă ă9 )ac acesta ar (i un motiv s mori, str zile ar (i pline deă ă ă

cadavre. Eşti atât de tân r , atât de dr ! laş n-ai s mori.ă ă ă ă ă ăunt si!ur c ai s creşti şi ai s devii o (emeie (rumoas şi euă ă ă ă

am s vin s - i amintesc de discu ia noastr .ă ă ţ ţ ă9 *tiu c dac pleca i n-am s te mai v d niciodat . Asta esteă ă ţ ă ă ă

desp r irea.ă ţ9 )esp r irile sunt întotdeauna triste.ă ţ9 )a, întotdeauna.9 )ar asta nu are importan , pentru c eu ştiu c şi dup ceţă ă ă ă





unui copil; <assandra este acolo unde este sân!ele ei. 7it-o:9 Ai dreptate, surioar . i!anii nu plân! niciodat . i!aniiă Ţ ă Ţ

dispre uiesc: blestem şi omoar :ţ ă ă

27

Al(onso era în!ri/orat pentru s n tatea nepoatei sale.ă ă9 "e-i cu ea, doctore; întreb el.ă9 "red c nervii sunt de vin .ă ă9 "um aşa;9 )e (apt, i-am ( cut numai un control de rutin , îl liniştiă ă

'oberto. Are tensiunea bun , iar pulsul este doar pu in accelerat.ă ţ <assandra este (oarte sensibil şi emotiv . oate c e aşa cumă ă ă spune bunica ei, c a emo ionat-o plecarea circului. *i este camă ţ

prea nervoas , l-am l sat câteva medicamente, ceva calmant.ă ă9 Aş dori s-o e$aminezi cu aten ie, doctore Alonso.ţ9 -ave i motive de în!ri/orare, am discutat şi cu 2emaţ

despre asta. Linişti i-v .ţ ă9 Al(onso, m tem s nu aib aceeaşi boal ca mama ei:ă ă ă ă9 u ştiu. per s nu (ie aşa.ă&n mintea b trânului, sin!ura scuz a 4erminiei pentru tot ceă ă

( cuse era c se temuse ca (ata s nu moşteneasc boala mameiă ă ă ă

sale.9 -am s m liniştesc pân nu v d rezultatele analizelor,ă ă ă ă spuse în!ândurat don Al(onso.

9 -ai niciun motiv s te în!ri/orezi, tat . Este o (emeieă ă s n toas . *i e$ist multe motive ca o (emeie s leşine.ă ă ă ă ă

'oberto se întâlni cu #anrique şi-i spuse+9 Am (ost c%emat de ur!en s-o v d pe <assandra. A leşinat.ţă ă9 "um aşa; întreb #anrique mirat.ă

9 u-i nimic !rav, îl linişti 'oberto. E o problem de nervi. )ară tu de ce eşti aşa de în!ri/orat; Vrei s -mi spui ceva; Am observată c î i place <assandra. )e (apt, când am ieşit atunci împreun , aiă ţ ă l sat-o pe "%abela ca s dansezi cu <assandra.ă ă

9 <assandra era sin!ur . #-am sim it (oarte prost pentru (elulă ţ în care a umilit-o "%abela. -o iubeşte deloc. au, oricum, nu aşacum aş iubi-o eu.

9 # bucur c mi-ai spus acest lucru.ă ă

"ând se întâlni cu Luis )avid, 'oberto se !r bi s -l anun e+ă ă ţ9 Am veşti minunate pentru tine. Vei (i tat .ă9 Este o mare surpriz >ă



9 )e ce surpriz ; Este cât se poate de normal într-o c snicie:ă ăLuis )avid se duse în camera <assandrei, se apropie de pat şi

o întreb cu !in! şie+ă ă9 "um te sim i;ţ9 "e te intereseaz pe tine cum m simt; )ar nu trebuie s - iă ă ă ţ

(aci !ri/i. &n curând ai s (ii sin!ur 8 am s mor.ă ă

9 -ai s mori, ai s naşti un copil.ă ă9 5mposibil. Aş pre(era s mor decât s port copilul t u. uă ă ă

vreau copilul t u: 1 s (ie la (el de r u ca şi tine0ă ă ă9 <assandra, te ro! las -m s stau cu tine. u mai vorbiă ă ă

întruna prostii.9 "opilul este cel mai minunat lucru pentru o (emeie. umai

)umnezeu ştie cât de mult mi-am dorit s am un copil. umai să ă (i (ost tu omul care am crezut c eşti:ă

9 'oberto, e totul în ordine; unt ner bd tor s a(luă ă ă rezultatele, întreb don Al(onso.ă

9 Va avea un copil.9 <assandra e în camera ei, 'osaura;9 )a. E bolnav !rav;ă9 u, 'osaura. lav )omnului. "red c starea ei nu seă ă

numeşte boal , <assandra va avea un copil.ă

9 <assandra, ce-i cu tine; E a doua oar când te ! sescă ă plân!ând, spuse #anrique. Am venit s te (elicit c eştiă ă

îns rcinat .ă ă9 entru c o s am un copil cu un om care nu m iubeşte şiă ă ă

pe care-l dispre uiesc;: Te ro! a/ut -m :ţ ă ă9 "e tot spui; "e i-a ( cut; E$plic -mi te ro! şi mie.ţ ă ă9 #-a min it, s-a pre( cut. A pl nuit totul dinainte. A (ostţ ă ă

mânat numai de dorin a de a pune mâna pe bani.ţ9 Eşti si!ur c 5!nacio nu te iubeşte;ă ă9 L-am iubit la început atât de mult, dar acum îl dispre uiescţ

tot aşa de mult pe cât l-am iubit.9 imeni nu poate obli!a o (emeie s tr iasc cu un om peă ă ă

care îl va dispre ui întotdeauna. )in clipa asta iau via a ta înţ ţ mâinile mele.

<assandra îi pl cuse lui #anrique din primul moment în care oă

v zuse. e !ândise adesea ce noroc ar (i avut dac ar (iă ă cunoscut-o înaintea lui 5!nacio. *i acum i se o(erea prile/ul s seă apropie de ea.

cu ce ( cu şi se întâlni cu Luis )avid.ă ă



9 Trebuie s vorbim despre <assandra.ă9 "e te intereseaz aşa de mult în le! tur cu <assandra;ă ă ă

întreb Luis )avid mirat.ă9 )e ce te-ai însurat cu ea dac n-o iubeşti; u-i (rumos ceă

mi-a povestit. Acum este disperat . #i-a pomenit c%iar şi de oă

alt (emeie. "red c se teme s nu a(le domnul Aroc%a. #-aă ă ă

ru!at s (ac ce pot şi s-o salvez.ă9 -o salvezi de mine;: u cumva eşti îndr !ostit de ea; Teă

ro! s nu întreprinzi nimic în privin a asta. -am inten ia s -iă ţ ţ ă redau libertatea. Ai în eles;ţ

9 u în ele! de ce vrei s r mâi cu ea dac n-o iubeşti.ţ ă ă ă9 entru c pot s-o (ac s m iubeasc .ă ă ă ă9 Asta n-ai s reuşeşti niciodat . Te dispre uieşte.ă ă ţ9 Vrei, te ro!, s -mi e$plici ce înseamn toate astea;ă ă

28

#unca în biroul avocatului era cu totul altceva decât ceea ce( cuse 2ema pân atunci. Lucrase de (apt numai ca secretara luiă ă don Al(onso şi nu (usese niciodat în a(ara casei, în noua saă activitate se sim ea ca ren scut . Avea sentimentul deţ ă ă satis(ac ie al muncii împlinite. Ani în şir suportase în ep turile cţ ţ ă ă

se las între inut de Al(onso.ă ţ ă2ema era omul care inuse întotdeauna seama mai mult deţ al ii decât de propria persoan . Acum preluase !ri/a <assandrei,ţ ă nepoata ei. Era conştient c nu venise înc momentul s i seă ă ă ă comunice (etei cine sunt p rin ii ei, dar îi ar t cu toată ţ ă ă ă !enerozitatea dra!ostea ei. &ncercând s-o recompenseze pentruceea ce pierduse vreme de atâ ia ani.ţ

"%ipul acela tân r îi d dea parc şi ei puteri noi. )eşi spuneaă ă ă

despre ea îns şi c e (at b trân , i se p rea acum c via a abiaă ă ă ă ă ă ă ţ începe. &ncerc acest sentiment c%iar din clipa în care p şi înă ă biroul lui #anrique.

#anrique era un tân r (oarte desc%is şi vesel, care-şiă conducea (irma cu competen şi seriozitate, ceea ce ( cea caţă ă num rul clien ilor lui s creasc pe zi ce trece. 2ema se bucuraă ţ ă ă c poate s -i (ie de (olos acestui b rbat tân r şi inimos. Eraă ă ă ă convins c va (ace o carier (rumoas şi va deveni un avocată ă ă ă

vestit."unoscuse şi (amilia acestuia, pe mama Elvira şi pe (ratele lui,'oberto. Elvira era o (emeie ener!ic , cu un aer tineresc înă po(ida !ri/ilor determinate de studiile b ie ilor. )e când seă ţ







nimeni care s aib !ri/ de ea, deşi merit acest lucru. 1, Liliaă ă ă ă 'osa, o(t 1(elia, sperând ca (ata s nu-şi dea seama deă ă am r ciunea ei, ceva îmi spune c ai s po i s mer!i din nou şiă ă ă ă ţ ă c o s te vindece tocmai doctorul acesta al 2emei. Viitorul eiă ă so .ţ

9 )ar, mam dra! , replic (ata cu vocea ei blând , eu n-amă ă ă ă

s mai pot mer!e niciodat .ă ăLipsa de speran a Liliei 'osa era lucrul care o îndurera celţă

mai mult pe 1(elia.9 u trebuie s - i pierzi speran a. 7ite, nici 2ema nu maiă ţ ţ

credea c o s (ie (ericit . )ar iat c şi-a ! sit omul care s-oă ă ă ă ă ă iubeasc şi pe care îl iubeşte.ă

9 )ar tu, mam , şopti Lilia 'osa, tot îl mai iubeşti pe tat lă ă meu;

9 u ştiu. oate, r spunse 1(elia, ridicându-se.ăe apropie de (ereastr şi privi în strad unde se l sa încetă ă ă

întunericul.9 Totuşi, este so ul meu, spuse ea încet, mai mult pentruţ

sine.

29

2elozia "%abelei (a de <assandra sporea cu (iecare zi.ţă Aten ia cu care era încon/urat de când se a(lase c e îns rcinatţ ă ă ă ă o scotea din min i. &ncepu s urzeasc planuri de perspectivţ ă ă ă

îndelun!at . V zând c nu mai este r s( ata (amiliei, îşi zise că ă ă ă ăţ ă ar (i mai bine s se c s toreasc cu #anrique şi s plece deă ă ă ă ă acolo. )ar mai întâi trebuia s -l atra! în mre/ele ei.ă ă

'osaura o spri/inea în aceste inten ii, considerând c tân rulţ ă ă avocat este o partid (oarte bun .ă ă

?Va avea ceea ce n-am avut eu@, îşi zicea 'osaura. ?-am să pot niciodat s-o s rut ca o mam , dar nu-mi pare r u, m car nuă ă ă ă ă m-am sacri(icat zadarnic.@

eliniştile 'osaurei începuser în ziua în care a(lase de la tat lă ă ei identitatea <assandrei, dar nu l sase s se vad nimic.ă ă ă )impotriv , ( cuse tot posibilul ca s -i am rasc via a viitoareiă ă ă ă ă ţ mame, în speran a c , totuşi, 5!nacio se va c s tori cu ea.ţ ă ă ă

La ceremonia c s toriei, 'osaura nu participase prete$tând că ă ă

nu se simte bine. ici a doua zi nu ap ruse. 4erminia voise să ă c%eme doctorul, dar #atias insistase c nu e nevoie şi c se vaă ă vindeca cu leacuri naturale.

4erminia avea nevoie de 'osaura pentru treburile casnice şi în



a(ar de asta, dorea s plece într-o c l torie, sim indu-se umilită ă ă ă ţ ă (a de prieteni pentru c (iul ei se c s torise cu o i!anc . Totţă ă ă ă ţ ă oraşul nu vorbea decât despre asta. Ap ruse şi un articol într-ună ziar. ropunerea lui Al(onso de a dezv lui ori!inea <assandrei ară (i (ost o pedeaps prea mare pentru ea. u(erise şi aşa prea multă

şi îl ru!ase pe Al(onso s n-o umileasc pân într-atât. ici pe ea.ă ă ă

ici pe 5!nacio.&n timpul acesta. 'osaura (usese la "aneea0 )e aceea (usese

atât de uimit când la dou zile dup ce se întorsese, îl v zuse înă ă ă ă uş pe Luis )avid care sus inea c este 5!nacio.ă ţ ă

?u se poate s m înşel, îşi spunea 'osaura. E maşina lui,ă ă %ainele lui, par(umul lui. &l cunosc bine pe 5!nacio: )ar cum sepoate una ca asta0 în!enunc%ease, se ru!ase0 pistolul sedesc rcase0 îl v zuse pr buşindu-se. 1are a început s aibă ă ă ă ă vedenii; oate c s-a pre( cut. 5!nacio era !ata de orice, dar i-ară ă (i spus ceva când (useser sin!uri pe rm@.ă ţă

'osaura urm rea cu mare !ri/ (iecare mişcare a <assandrei şiă ă a lui Luis )avid. u-şi putea permite s (ac nicio !reşeal .ă ă ă

&ntr-o noapte, <assandra se trezi pentru c îi era sete. Eraă palid şi obosit şi se sperie când îi ! si aşa de târziu înă ă ă buc t rie pe #atias şi pe 'osaura stând de vorb . ata plecă ă ă ă repede, !onit de privirile uci! toare ale 'osaurei. #atias se uită ă ă

şi el la <assandra şi îşi d du seama c era (oarte speriat .ă ă ă9 "a şi când ar alun!a-o cineva, spuse !r dinarul cândă

r mase sin!ur cu (iica lui. u în ele! de ce se (ereşte de so ul ei;ă ţ ţ'osaura strânse din buze, privindu-şi tat l. *tia c îl poateă ă

atra!e de partea ei, iar boala <assandrei venise la anc. pera sţ ă (ie bolnav de aceeaşi boal ca şi mama ei şi c nu va tr i mult.ă ă ă ă )ar iluziile ei se spulberaser în momentul în care s-a ştiut că ă aştepta copilul lui 5!nacio.

9 A a(lat c s-a c s torit cu ea numai pentru bani. Era în casă ă ă ă şi a auzit cearta noastr . Acum se teme s nu-i descopere cinevaă ă taina.

9 )ar, 'osaura, începu tulburat #atias, eu i-am adus lucrurile,eşti si!ur c 0ă ă

9 )a, spuse rece 'osaura, /ubilând de bucurie c e st până ă ă pe situa ie, l-am dus scrisorile şi am observat c le-a desc%isţ ă numai pe cele adresate lui Luis )avid. &n ele!i, tat , ce înseamnţ ă ă

asta; îl întreb (ata pe b trânul care o privea buim cit.ă ă ă9 Eşti o (at deşteapt , niciodat nu m-aş (i !ândit la aşaă ă ă ceva.

9 *i el îşi înc%ipuie c e deştept, spuse (ata, dar eu sunt maiă



deşteapt decât el. unt pre! tit pentru orice.ă ă ă9 )ar de ce se pre(ace c e (ratele lui; întreb #atias. "eă ă

vrea s ob in dându-se drept 5!nacio;ă ţ ă9 "e vrea; ridic vocea 'osaura. Eşti ridicol, tat : "redeamă ă

c i-ai dat seama. Vrea s descopere cine l-a omorât, spuseă ţ ă

'osaura privindu-l pe #atias care se !%emui în scaun. Aveaimpresia c e su(icient s -l atin! cu un de!et ca s seă ă ă ă pr buşeasc pe podea. Eşti un nevolnic, tat , spuse în!âm(ată ă ă ă 'osaura. ici prin !ând nu poate s -i treac c e vorba de mine.ă ă ă nu- i înc%ipui c , dup toate astea, am s m las b !at laă ţ ă ă ă ă ă ă

înc%isoare.'osaura îl privea cu mil pe tat l ei, care parc se micşoraseă ă ă

pe scaun. *tia (oarte bine ce spune. istolul cu care (usese ucis5!nacio se a(la printre lucrurile <assandrei, în dulap. e !ândisec (ata o s duc vina ei în mormânt. )ar acum 8 copilul acesta:ă ă ă "opilul lui 5!nacio:

?u trebuie s se nasc , îşi zise 'osaura. A petrecut primaă ă noapte cu el şi atunci s-a întâmplat. *i dup aceea a a(lat de ceă s-a însurat cu ea. &l dispre uia şi l-a ucis. )ar acum îi poartţ ă copilul. 5ar eu n-am s în! dui s se nasc .@ă ă ă ă

&n minte îi r sunau cuvintele lui don Al(onso când îi anun aseă ţ (oarte (ericit vestea cea mare. 1 duruse (iecare vorb pe care oă

rostise. 6âmbise (ericit la !ândul c prin înc perea aceea aveaă ă s umble în curând un b ie el sau o (eti . )e data aceasta nu vaă ă ţ ţă

în! dui ca bebeluşul s (ie desp r it de cei care îl iubesc, îiă ă ă ţ spusese (ericit don Al(onso.

9 Acest copil va creşte sub acest acoperiş şi va (i st pânulă tuturor.

Tocmai asta o în!ri/ora cel mai mult pe 'osaura. *i eraconvins c acest lucru nu trebuie s se întâmple.ă ă ă





9 7n clovn mai pu in, spuse 'andu, mare lucru:ţ9 ici eu nu mer!, spuse don imon. u am inima să

p r sesc un om bolnav.ă ă'andu îl privi surprins. u-i pl cea treaba asta. &l pre uia peă ţ

omul acesta bun şi în elept, (ie şi numai pentru (aptul cţ ă

în elesese cât de mult îl pre uia <assandra. T cerea c%inuitoareţ ţ ă

(u întrerupt de 2lina. r s ştie prea bine de ce, şi el seă ă ă ă %ot rî în ultima clip s r mân . 'andu nu-şi mai putu st pâniă ă ă ă ă ă (uria.

9 "ine mer!e cu mine; "ine mer!e cu re!ele la drum lun!;9 Eu mer! cu tine, spuse =aritza. untem un sin!ur neam.9 leca i, dar cortul r mâne aici, spuse Tomas.ţ ă9 u in îmi pas mie de cort: # duc cu neamul meu. 1 sţ ă ă ă

! sim alt circ.ă'andu îi spuse lui #arcelino, care z cea în pat+ă9 )umnezeu s te aib în paz , b trâne. Adio.ă ă ă ă)orinda porni al turi de 'andu ca s -l conduc . &i strânseă ă ă

mâna cu putere.9 ii viteaz, 'andu, zise ea, v zând e$presia disperat , dară ă

%ot rât de pe c%ipul lui. u uita c nu eşti sin!ur, prietenii suntă ă ă cu tine.

'andu mai r mase câtva timp, sperând c )orinda va maiă ă

spune ceva. )in oc%ii ei putea a(la mai mult decât din cuvinte.)ar de ast dat 'andu nu ob inu r spunsul pe care îl aştepta.ă ă ţ ă

9 pune i-i <assandrei c acum este al meu, ad u! =aritzaţ ă ă ă str lucind de bucurie.ă

1(elia ! si mica !rup de artişti ai circului strâns în /urulă ă ă patului lui #arcelino. <assandra o ru!ase s se duc s vad ceă ă ă ă mai (ac prietenii ei, c ci nu mai avusese r bdare pân s seă ă ă ă

întoarc )orinda cu veştile despre starea s n t ii lui #arcelino.ă ă ă ăţ

#arcelino îi mul umi 1(eliei pentru vizit şi <assandrei pentruţ ă ur ri, dar nu-şi putu ascunde în!ri/orarea. r cas , ( ră ă ă ă ă ă an!a/ament: Avea sentimentul c totul se petrecuse din vina lui.ă *i c%iar dac ar (i (ost s n tos, tot nu puteau da reprezenta iiă ă ă ţ numai ei sin!uri.

9 )e ce nu v muta i cu to ii la mine, le propuse peă ţ ţ neaşteptate 1(elia. V (ac aceast propunere din toat inima. ă ă ă ă nu m re(uza i, Tomas: Voi o s ave i un acoperiş deasupraă ţ ă ţ

capului iar eu oaspe i dra!i în cas .ţ ă9 "e spune i; întreb )orinda, care nu ascundea cât de multţ ă o bucura aceast propunere.ă

9 u ştiu ce s spun0 vorbi încurcat don imon.ă



9 e mut m, decise Tomas.ă#arcelino se învior . &ncerc s se ridice pu in într-un cot.ă ă ă ţ9 V mul umim, doamn . A/utorul dumneavoastr e (oarteă ţ ă ă

pre ios.ţ9 u ave i de ce s -mi mul umi i, îl asi!ur 1(elia. ici nu şti iţ ă ţ ţ ă ţ

ce bucurie îmi (ace i cu asta, ad u! ea. #ai ales (iicei mele.ţ ă ă

*tia c Lilia 'osa se va bucura (oarte mult. usese atât deă trist când Tomas o anun ase c pleac . e !ândea c îşiă ţ ă ă ă pierduse pentru totdeauna sin!urul prieten. 5at , îşi zicea 1(elia,ă n-a putut s se duc la circ, dar a venit circul la ea acas .ă ă ă

9 *i ce (acem cu cortul; întreb 2lina. -l l s m sau s -lă ă ă ă ă arunc m;ă

9 u putem s arunc m cortul sub care am petrecut atâ iaă ă ţ ani, spuse încet #arcelino.

Auzise aplauzele sub cortul acesta, se înclinase în (a aţ publicului. "ând se înc%ide circul, cortul trebuie ars. Aşa e datina.

9 Am s -i dau (oc, spuse #arcelino ridicându-se cu !reutateă din pat.

9 Las pe altcineva, #arcelino, interveni )orinda, încercândă s -l opreasc , ştiind c este un moment (oarte !reu pentru toată ă ă ă lumea, dar mai ales pentru st pânul circului, care avusese !ri/ă ă de ei atâ ia ani de zile.ţ

9 Este datoria mea şi vreau s mi-o îndeplinesc, spuse tristă b trânul. 2lina, d -mi o ( clie.ă ă ă

9 Acesta este s(ârşitul circului lui #arcelino, îl auzi el pe Tomas când ieşea. )a, aşa e, e s(ârşitul vie ii lui de circar. Vaţ pune punct unei perioade (ericite a vie ii lui, îşi zise el privind laţ cortul mare, cenuşiu. 5 se p rea c îl c%eam în untru şi îşi ziseă ă ă ă c poate cel mai bine ar (i s (ac e$act aşa+ s intre în cort şiă ă ă ă apoi s aprind ( clia.ă ă ă

9 nu (aci asta, #arcelino, stri! don imon care era celă ă mai st pân pe sine în acest moment !reu. riveşte în /urul t u şiă ă uit -te la oamenii aceştia care tr iesc pentru circ. Las -i s iaă ă ă ă circul şi s tr iasc aceleaşi clipe pe care le-am tr it şi noi.ă ă ă ă

#arcelino îşi d du seama c imon avea dreptate. 1 dat cuă ă ă cortul ar (i ars şi toate speran ele oamenilor care poart circul înţ ă inima lor.

9 )e dra!ul tuturor acelor ani de (ericire şi triste e pe care i-ţ

am împ r it împreun , de dra!ul visurilor pe care le-am tr it subă ţ ă ă bolta luminat a circului, noi doi o s r mânem aici, îi spuse donă ă ă imon, v zând cu cât durere tr ieşte #arcelino acest moment.ă ă ă "ircul s plece. Arunc ( clia:ă ă ă



?*i vie ile lor vor (i ast(el mai bo!ate, îşi zise clovnul iolasin,ţ dar şi su(letele lor vor mer!e al turi de noi@.ă

#arcelino nu se putea linişti, deşi se sim ea bine în casaţ 1(eliei. *i Lilia 'osa era (oarte (ericit , aşa cum presupuseseă 1(elia. rietenii lui #arcelino ( ceau acum planuri cum s -şiă ă

câşti!e e$isten a.ţ

2lina avea s cânte la vioar întrebase de/a la %otel dac auă ă ă nevoie de un muzicant.

9 Eu am s (ac scamatorii la petrecerile de aniversare aleă copiilor, spuse vesel don imon.

9 Bun idee. *i am s te a/ut şi eu când m mai înzdr venesc,ă ă ă ă interveni #arcelino.

9 u. #arcelino, acum tu trebuie s stai liniştit, spuse imon.ă9 Trebuie s v a/ut şi eu cumva, se înc p ân b trânulă ă ă ăţ ă ă

clovn.9 1 s (ie destul vreme, #arcelino, îl linişti Tomas. u- i (aceă ă ţ

!ri/i, o s ne descurc m, ai s vezi. oate c o s-o a/ut m şi peă ă ă ă ă 1(elia. *i o s aib şi Lilia 'osa prieteni, ad u! blând tân rul.ă ă ă ă ă

Tomas era bucuros c nu plecaser . 2 sise mult c ldură ă ă ă ă ă su(leteasc în c su aceea. *i apoi <assandra era în acest oraşă ă ţă şi ceva îi spunea c va avea nevoie de protec ia şi de aten ia lor.ă ţ ţ

31

Luis )avid şedea pe veranda de unde o z rise pentru primaă oar pe (rumoasa i!anc . &şi amintea cu pl cere de momentulă ţ ă ă când privirea arz toare a (etei se oprise asupra lui. Acum esteă din nou al turi de ea, dar (ata îl respin!e şi îl evit .ă ă

?A (ost a lui. *i va naşte copilul lui@. &şi spunea el. "opilul(ratelui lui, iar el sperase ca între ei s nu (i (ost nimic. ?)ar deă

ce îl ur şte aşa de tare; se întreba el. *i a (ost a lui. )e ce nu l-aă respins atunci; e în!rozeşte numai când încerc s-o îmbr işez.ăţ )umnezeule, am s înnebunesc. *i acum aşteapt copilul lui.ă ă "opilul lui 5!nacio@.

9 &nacio' &nacio, auzi vocea 'osaurei, care st tea în (a a luiă ţ privindu-l iscoditor.

9 Am c zut pe !ânduri. "e doreşti, 'osaura; o întreb Luisă ă )avid ( r s se uite la (ata cu privirea p trunz toare.ă ă ă ă ă

9 )omnişoara "astro la tele(on.9 orma de "astro. pune-i c nu sunt acas . Am s sun euă ă ă mai târziu, bine; ad u! Luis )avid v zând c (ata r m seseă ă ă ă ă ă neclintit .ă





instinctele materne care ar (i trebuit s se trezeasc în ca.ă ă9 <assandra, te ro!, încerc el înc o dat s-o îmbuneze. Aşă ă ă

vrea s te a/ut.ă9 u mai vreau s aud minciunile tale. 1rice (emeie îşiă

doreşte ca (iul ei s semene cu omul pe care îl iubeşte, dar euă

nu-mi doresc acest lucru. &l ro! pe )umnezeu, spuse <assandrast pânindu-şi cu !reu lacrimile, s nu semene deloc cu tine. -aiă ă cu ce s m a/u i. leac : *i repet+ las -m sin!ur .ă ă ţ ă ă ă ă

<assandra se împ case de/a cu !ândul c îşi va petrece via aă ă ţ al turi de un om care o înşelase, care nu-i va d rui dra!ostea peă ă care o c uta în oc%ii lui. *i când se !ândea c i se p ruse c oă ă ă ă ! sise0 )ar nu se aşteptase c îi va pricinui o asemenea durere.ă ă

"rezuse c un copil este cel mai minunat lucru din lume, dară acum ştia c şi el îi amintea tot de /osnicia tat lui pe care îlă ă iubise atât de mult. Ar (i vrut s aştepte cu bucurie momentulă apari iei acelui copil, s se aplece deasupra lui când îl simteţ ă mişcând, s (ie viteaz în momentul naşterii, !ândindu-se c eă ă ă darul lui. stea amândoi deasupra lea! nului copilului lor, subă ă acelaşi acoperiş unde murise mama ei aducând-o pe lume.2ândul la moarte îi era mai apropiat decât tot ceea ce o aştepta.

Luis )avid ieşi din camer în(rânt. u se putea apropia înă niciun (el de ea. 7ra şi dispre ul puseser st pânire pe ea. ataţ ă ă

era sincer şi asta ( cuse o impresie puternic asupra lui.ă ă ă&n camera de zi îl întâlni pe #anrique, care st tea de vorb cuă ă

"%abela. e scuza (a de (at c o l sase sin!ur la discotec ,ţă ă ă ă ă ă dar Luis )avid cunoştea adev ratul motiv al vizitei lui. Avuseseră ă de/a un sc%imb de cuvinte nepl cut. Luis )avid îl salut rece şiă ă plec de-acas .ă ă

Era dup -amiaz târziu, dar soarele mai do!orea înc . Luisă ă ă )avid se urc în maşin şi se duse la %otelul "ourtHard. 4ector îlă ă

aştepta de/a pe mar!inea bazinului. &i spuse imediat ce îl(r mânt .ă ă9 1 s nasc copilul lui. 4ector: Am pierdut orice n de/de că ă ă ă

vom retr i clipele acelea minunate de la munte:ă9 )ar nu- i dai seama despre ce vorbeşte; îl întreb 4ector.ţ ă9 # alun! de lân! ea pentru c îl ur şte de moarte. )ar ceă ă ă ă ă

i-a putut (ace şi în !eneral, de ce s-a însurat cu ea; repet Luisă )avid întrebarea pe care şi-o pusese de nenum rate ori în zileleă

acestea. *tii şi tu (oarte bine c 5!nacio era e!oist şi %r p re ,ă ă ă ţ dar de ce s-a însurat cu o (at de la circ;ă9 )a, i-am spus c şi pe mine m-a surprins lucrul acesta.ţ ă9 robabil c între ei s-a petrecut ceva în!rozitor, din momentă



ce s-a %ot rât s (ac acest pas.ă ă ă9 4ector, s-ar putea s e$iste c%iar un motiv care s /usti(iceă ă

o crim .ă9 "um po i s dovedeşti crima; tres ri 4ector. & i dai seamaţ ă ă ţ

ce spui;

9 Ai dreptate, spuse Luis )avid. #i-am pierdut capul. Trebuie s dau uit rii sentimentele dac vreau s a(lu cine mi-ă ă ă ăa ucis (ratele.

9 )ar dac tocmai ea a ( cut lucrul acesta; întreb stin!%erită ă ă 4ector.

Luis )avid t cu. *tia c va trebui s porneasc pe un drumă ă ă ă (oarte dureros. *tia c va trebui s lupte împotriva sentimenteloră ă sale.

9 Va trebui s r spund pentru asta, şopti el în cele din urm .ă ă ă ă Am /urat c am s -l ! sesc pe uci!aş.ă ă ă

9 7ite cine vine, îi atrase aten ia 4ector când ap ru orma. 1ţ ă s - i dea o s rutare p timaş , ştii ce îndr !ostit a (ost deă ţ ă ă ă ă ă 5!nacio.

Luis )avid se ridic s-o salute pe (at . orma era înalt ,ă ă ă zvelt . )ar (oarte a!resiv . &l invit s înoate împreun cu ea.ă ă ă ă ă

9 *tii ce mi-ar pl cea; întreb (ata.ă ă9 "e anume; întreb Luis )avid neliniştit.ă

9 Aş vrea s plec undeva departe şi pe tine s te las sin!ur.ă ă9 )ar ştii ce aş vrea eu; spuse Luis )avid. Aş vrea s mer!emă

undeva unde s (im sin!uri. zicem pe pla/a casei mele. Aiă ă mer!e cu mine;

9 *i cu i!anca ta ce (aci; întreb curioas (ata.ţ ă ă9 i!anca mea poate s r mân şi acas , spuse Luis )avid,Ţ ă ă ă ă

privind-o cu în eles.ţ

321(elia aştepta cu ner bdare sosirea 2emei. 1 s vin cu ea şiă ă ă

doctorul în care îşi punea mari n de/di. Ar (i vrut s -i transmită ă ă m car o parte din entuziasmul ei Liliei 'osa, care sus inea c eă ţ ă zadarnic s c%eme doctorii, pentru c nu va putea mer!eă ă niciodat .ă

9 i s-a ciu(ulit bretonul, spuse 1(elia mân!âind-o pe p r.Ţ ă

Trebuie s ar i bine.ă ăţ9 #am , n-o s m vindece mai uşor dac ar t bine.ă ă ă ă ă9 Ceacipe: stri! vesel 2lina, intrând pe neaşteptate înă

camer .ă



9 "e înseamn asta; întreb Lilia 'osa.ă ă9 Ceacipe; înseamn noroc, o l muri tân rul. *i am nevoie deă ă ă

noroc, (iindc m duc s caut de lucru la un %otel mare.ă ă ă9 Ceacipe, prietene: Ceacipe: stri! Lilia 'osa. oroc, spuseă

ea, uitându-se la tân rul care ieşea din înc pere.ă ă

9 Aşa, te-ai înveselit, se bucur 1(elia. Trebuie s (aci oă ă

impresie bun . )ar când m uit la mobila asta vec%e de unde aă ă plecat tat l t u0ă ă

9 #ereu aminteşti de tat l meu, o întrerupse (ata. "eea ceă ( cea (oarte rar. Aş pre(era s nu mai pomeneşti aşa de des deă ă el.

9 5ubito, nu pot s -l uit, se scuz 1(elia. E tat l t u.ă ă ă ă9 # întreb numai de ce se poart aşa, zise Lilia 'osa.ă ă1(elia sim i pentru prima oar am r ciunea din vorbele Lilieiţ ă ă ă

'osa.&n momentul acela se auzi o b taie la uş şi 1(elia se repezi să ă ă

desc%id .ă9 Am sosit, 1(elia, anun 2ema. i-l prezint pe lo!odniculţă ă ţ

meu, 'oberto Alonso, apoi se întoarse spre 'oberto prietenamea, 1(elia despre care i-am povestit.ţ

1(elia îi întinse mâna lui 'oberto, privindu-l ( r s scoat oă ă ă ă vorb . u ştia cât durase acel moment. 5 se p ruse o veşnicie.ă ă

*tia c trebuie s se dea la o parte din uş , dar nu avea putereă ă ă s se clinteasc din loc. 1 auzea pe 2ema care sporov ia vesel ,ă ă ă ă dar vocea lui 'oberto nu a/un!ea pân la ea. &şi d du seamaă ă dup mişcarea buzelor c îi spusese ceva.ă ă

&şi reveni apoi pu in, îi d du drumul la mân şi îi conduse înţ ă ă camera Liliei 'osa. -a vorbit prea mult, a r spuns mai mult laă

întreb ri, dar se întreba şi aşa de unde vine vocea aceea. arcă ă ar (i vorbit alt 1(elia, nu cea care încremenise de durere.ă

'oberto se ocupa de (at , o întreba despre boala ei şi îiă spunea c va (ace tot posibilul. )e (apt, îi promisese lucrulă acesta 2emei, ( r s -i treac prin !ând c se va trezi (a în (aă ă ă ă ă ţă ţă cu propria (iic . e !ândi se c va avea ocazia s -i e$plice 2emeiă ă ă totul dup ce va ob ine divor ul de 1(elia şi îl şi ru!ase peă ţ ţ #anrique s întreprind cele necesare în acest sens.ă ă

)up ce plec din casa 1(eliei, în elese cât de mult condamnaă ă ţ 2ema comportarea lui. &i povestise cu dez!ust de so ul 1(eliei,ţ

despre omul care îşi p r sise so ia şi (iica pe când era înc (oarteă ă ţ ă mic . 5ar omul acela /osnic şi demn de dispre era tocmai el,ă ţ adev rata ei dra!oste în care credea sincer. *i el o iubea sinceră şi nu voia s-o piard .ă



Lilia 'osa abia dac rosti o vorb . im ea c 1(elia este (oarteă ă ţ ă tulburat . &n sin!ur tatea ei, (ata înv ase s intuiasc şi celeă ă ăţ ă ă mai ascunse sentimente omeneşti.

Târziu, în aceeaşi noapte, don imon o auzi pe 1(eliaplân!ând. e sim ea (oarte ne(ericit la !ândul c poate vreunulţ ă

dintre prietenii ei o /i!nise cu ceva pe aceast (emeie minunată ă

cu inima de aur care îi primise în casa ei modest .ă9 ot s v a/ut cu ceva; întreb don imon intrând înă ă ă

buc t rie.ă ă9 u, domnule, mi-e team c nimeni nu poate s m a/ute,ă ă ă ă

r spunse 1(elia şter!ându-şi lacrimile. *ti i cât de mult o iubescă ţ pe 2ema, e ca o sor pentru mine0 Am (ost aşa de (ericit c şi-ă ă ăa ! sit dra!ostea adev rat 0ă ă ă

9 )octorul acela care a venit s-o e$amineze pe Lilia 'osa, încerc don imon s în elea! ce se petrece cu (ata.ă ă ţ ă

9 E so ul meu, spuse 1(elia. "el care m-a p r sit.ţ ă ă9 )umnezeule mare: ( cu don imon.ă9 #i se (rân!e inima când m !ândesc cât o s su(ere 2ema.ă ă9 entru )umnezeu, 1(elia. puse don imon, de ce te

!ândeşti la ea; Tu eşti cea care su(er cel mai mult.ă9 )ar nu în ele!e i c ea nu ştie nimic; )ac ar şti, nici nu s-ţ ţ ă ă

ar uita la el, îşi ap r 1(elia prietena, si!ur de sinceritatea ei.ă ă ă

&i vorbise atât de mult despre so ul ei. )ar nu-i pomeniseţ niciodat numele în to i aceşti ani. u voia s -i trezeasc amintiriă ţ ă ă nepl cute Liliei 'osa. *i în str (undul inimii ei înc îl mai iubea.ă ă ă

&ntr-o zi, la uşa casei 1(eliei ap ru Elvira #endes.ă9 "red c a i !reşit adresa, spuse 1(elia.ă ţ9 u, sunt si!ur c nu. u- i aminteşti de mine; unt mamaă ă ţ

lui 'oberto, îi r spunse (emeia.ăElvira st tuse mult pe !ânduri înainte s se %ot rasc s iaă ă ă ă ă

adresa de la 2ema şi s vin s-o viziteze pe 1(elia. utea s -şiă ă ă înc%ipuie cât su(erise 1(elia în to i aceşti ani. e vedea şi peţ c%ipul ei. &mb trânise înainte de vreme, aşa cum îi spusese şiă 'oberto.

9 5art -m c vin aşa, pe nepre! tite, dup atâta vreme, dară ă ă ă ă omul nici nu-şi d seama cum zboar anii.ă ă

9 entru mine (iecare din aceşti ani a (ost !reu şi trist, spuse1(elia o(tând. Lilia 'osa e (at mare acum.ă

9 "u si!uran c îl ur şti pe 'oberto; întreb Elvira privind laţă ă ă ă mâinile aspre ale 1(eliei.9 u, eu nu pot s ur sc. Am o (iic şi nu pot s-o întinez cuă ă ă

ura, zâmbi 1(elia.



e str duia s se st pâneasc amintindu-şi de clipele maiă ă ă ă (ericite pe care le tr ise. Am r ciunea nu i-ar (i (ost de niciună ă ă (olos nici ei, şi nici Liliei 'osa, al c rei ec%ilibru (ra!il depindea deă zâmbetul mamei.

9 Eşti cura/oas , 1(elia, recunoscu Elvira şi nu ai meritat ceeaă

ce i-a ( cut 'oberto.ţ ăElvira ştia c nu e$ist /usti(icare pentru comportamentul luiă ă

'oberto, dar încerc totuşi s -i e$plice 1(eliei c (iul ei trebuiseă ă ă s (ac multe sacri(icii ca s a/un! ceea ce era ast zi. #unciseă ă ă ă ă şi înv ase, nu avusese timp nici s respire. *i pe m sur ce aniiăţ ă ă ă trecuser , anumite lucruri (useser date uit rii, iar ea îi amintiseă ă ă mereu c are nevast şi copil şi îi reproşase c uitase de ele.ă ă ă

9 Te ro! s m ier i c am (ost e!oist , spuse Elvira. *tiu c şiă ă ţ ă ă ă eu am !reşit, dar (iecare mam îi trece cu vederea copilului eiă unele lucruri.

9 Am iertat de mult totul, spuse 1(elia.1 durea nu numai (aptul c uitase de ea, dar c uitase de (iicaă ă

lor. Venise s le viziteze numai la insisten ele 2emei, ( r s ştieă ţ ă ă ă unde mer!e, şi abia atunci a(lase c (ata nu poate s mear! .ă ă ă

9 *i când m !ândesc, o(t 1(elia, c (ace curte acelei (emeiă ă ă minunate şi0

9 u, o iubeşte şi o respect , interveni Elvira. E sincer cu ea,ă

te asi!ur.9 &n acest caz, înseamn c eu îl stin!%eresc, spuse 1(elia.ă ă

)a, da, eu sunt o piedic în calea lor.ă9 u e vina ta, protest Elvira încercând s-o linişteasc peă ă

(emeia care începuse s tremure.ă9 unt o piedic , repet 1(elia.ă ă9 u eşti sin!ur , mai e şi (ata0ă9 u, nu vreau ca 2ema s su(ere, spuse 1(elia cuă

convin!ere. 1 iubesc pe (emeia asta ca pe propria mea sor şiă dac ar su(eri, aş su(eri şi eu al turi de ea. #ai de!rab aş muriă ă ă decât s le stau în cale.ă

Elvira era sincer mişcat de !enerozitatea 1(eliei. "onsideraă c aceast (emeie su(erise destul şi c avea dreptul s -i ceară ă ă ă ă so ului ei s -şi împlineasc obli!a iile.ţ ă ă ţ

La s(ârşitul vizitei, Elvira o ru! pe 1(elia s -i (ac cunoştină ă ă ţă cu Lilia 'osa, despre care 2ema îi povestise atât de mult. ata

era într-adev r dr ! laş , dar atât de trist 0 e Elvira oă ă ă ă ă impresiona în special (aptul c Lilia 'osa nu nutrea nicioă speran , c era convins c nu va putea s mear! niciodat .ţă ă ă ă ă ă ă

9 )e ce crezi asta, iubita mea; o întreb Elvira, re inându-şiă ţ



lacrimile.9 u cred, ştiu. unt si!ur , r spunse liniştit (ata.ă ă ă9 u trebuie s - i pierzi n de/dea, o asi!ur Elvira. Aiă ţ ă ă

încredere în (iul meu, Lilia 'osa. Va (ace totul ca s te vindece,ă iar eu am s m ro! lui )umnezeu s te a/ute, spuse Elvira cuă ă ă

voce tremur toare. e ridic şi ieşi repede din înc pere, c ciă ă ă ă

sim ea c nu-şi mai poate st pâni lacrimile. )ar Lilia 'osaţ ă ă observase totul. V zuse şi cum o tratase mama ei în buc t rie.ă ă ă *tia c plân!e. ?robabil c doctorul i-a spus c nu e$ist leacă ă ă ă pentru boala mea, îşi spuse Lilia 'osa, dar nu vor s -mi spun @.ă ă

'oberto (u impresionat când a(l c (iica lui e invalid . &iă ă ă (usese mai uşor înainte, dar acum nu mai putea s nu seă !ândeasc la ea. e c ia şi pentru c (usese incorect (a deă ă ă ţă 1(elia, îns nu voia s sacri(ice nici noua dra!oste. u dorea să ă ă tulbure visul de (ericire al 2emei, dar de unde ar (i putut s ştieă c este aşa de apropiat de so ia şi (iica sa; umai de 1(eliaă ă ţ depindea acum dac va putea sau nu s -i o(ere 2emei (ericireaă ă pe care o merita.

"ând 1(elia îl anun c nu are de !ând s le stea în cale,ţă ă ă 'oberto (u (oarte (ericit. u ştia cum s -i mul umeasc .ă ţ ă

9 E ciudat din partea ta, îi spuse 'oberto sincer, mai ales că m-am purtat aşa de urât cu tine.

9 Te-am aşteptat atât de mult0 nu pentru mine, spuse ea încet, ridicându-se. 1 auzise pe Lilia 'osa care o stri!a dincamer .ă

9 Vreau s-o vindec pe Lilia 'osa, spuse 'oberto, re inând-oţ înc o clip .ă ă

9 "u asta vrei s - i pl teşti libertatea;ă ţ ă9 u e vorba de plat , 1(elia, sunt tat l ei, spuse 'oberto.ă ă9 iciodat nu i-ai (ost tat cu adev rat.ă ă ă

9 )ar acum doresc s (iu, insist 'oberto.ă ă9 Acuma pleac , te ro!. puse 1(elia şi intr în camera (etei.ă ă)ar de ast dat 1(elia nu reuşi s umple sin!ur tatea (etei.ă ă ă ă

Era pentru prima dat când nu avea cuvinte de mân!âiereă pentru ea. )orea aşa de mult s le spun , dar cuvintele nu-iă ă veneau pe buze. 5ar Lilia 'osa ar (i vrut ca cineva s -i vorbească ă aşa cum ( cea Tomas. )espre dra!oste, s zicem.ă ă

?o i s iubeşti din toat inima pe cineva şi acela s nu ştie@, îiţ ă ă ă

spunea Tomas, iar Lilia 'osa inuse (oarte bine minte (iecareţ vorb a lui şi ştia c e adev rat, deşi Tomas credea c (ata nu seă ă ă ă îndr !ostise niciodat .ă ă

5-a promis c o s-o duc s -i arate marea. usese şi sin!ur peă ă ă ă



când era copil şi îşi amintea c o dat (usese verde şi o dată ă ă albastr . Tomas sus inea c uneori este cenuşie şi c%iar nea!r .ă ţ ă ă " are valuri înalte cât un munte, care se spar! de rm şi seă ţă acoper de spum alb .ă ă ă

?imeni nu ştie s povesteasc aşa de (rumos ca Tomas@, seă ă

!ândea Lilia 'osa. *i dup (iecare povestire de-a lui, (ata începeaă

s viseze. &n asta consta (armecul cel mai mare al povestirilor lui.ă?Era o zi (urtunoas . Ba nu, era o zi (rumoas , cu soare.ă ă

1ceanul albastru ca cerul. Tomas şi cu mine ne ineam de mânţ ă şi ne plimbam pe pla/ . Era (ericit c se plimb cu mine şi nu seă ă ă mai !ândea la <assandra. u mai su(erea din cauza ei.@

'oberto ştia c între el şi 1(elia se terminase totul, totuşi seă ducea la ea acas . e ducea pentru Lilia 'osa. ata aceastaă (rumoas şi blând se strecurase încet-încet în su(let şi sim ea că ă ţ ă nu mai poate tr i ( r s-o vad .ă ă ă ă

&ntr-o zi o ! si pe Lilia 'osa adâncit în visurile ei. 'obertoă ă privi câteva clipe (a a atât de dra! , apoi spuse+ţ ă

9 u dormi;9 )e unde şti i; întreb Lilia 'osa.ţ ă9 E !reu s p c leşti un doctor. &mi dau seama după ă ă ă

respira ie şi dup mişcarea pleoapelor.ţ ă9 ân acum nimeni nu şi-a dat seama, recunoscu (ata.ă

9 Te pre(aci deseori c dormi; )e ce; întreb blând 'oberto.ă ăata întoarse capul într-o parte. T cea. 'oberto sim ise încă ţ ă

din prima clip zidul acela de netrecut pe care îl ridicase în /urulă ei. *i totuşi dorea s se apropie de ea.ă

9 Lilia 'osa, ştii oare c ai putea s mer!i dac ai vrea; oă ă ă întreb 'oberto cât putu mai delicat.ă

9 u, nu e adev rat: se aprinse (ata ca niciodat , dară ă lacrimile îi în buşir cuvintele.ă ă

'oberto nu voia s-o tulbure mai tare, c ci îşi d dea scama că ă ă (ata nu-l crede. 'e(uza s cread ceea ce în su(letul ci ştia c eă ă ă adev rat.ă

1(elia veni în !rab şi o mân!âie pe (at pe p r, încercând s-oă ă ă linişteasc .ă

9 "e e, dra!a mamei; Linişteşte-te: Totul o s (ie bine.ăAp ru şi Tomas, auzind voci în casa de re!ul atât de liniştit .ă ă ă9 oate c ar (i mai bine s-o duc la ea în camer , spuseă ă

tân rul în!ri/orat.ă9 )a, ia-o, spuse 1(elia, întotdeauna se emo ioneaz când oţ ă e$amineaz doctorul.ă

'oberto şi 1(elia r maser sin!uri în odaie.ă ă



9 A încercat vreodat s mear! ; întreb 'oberto stin!%erit.ă ă ă ă9 u, niciodat .ă9 ici nu ai îndemnat-o s încerce;ă9 "um s nu, se ap r 1(elia: dar Lilia 'osa spune c nuă ă ă ă

poate s se in pe picioare.ă ţ ă

9 u vrea s ias a(ar , s se distreze ca toate (etele deă ă ă ă

vârsta ei;9 "el mai mult îi place s stea la (ereastr , spuse tristă ă ă

1(elia, apropiindu-se de (ereastra mare care d dea spre strad .ă ăAici petrece ore în şir. E ca o (loare, ca o plant de ser .ă ă

33

Luis )avid (u (oarte surprins când Al(onso îl anun c doctorulţă ă

'oberto a spus c ar (i (oarte bine pentru <assandra s mear!ă ă ă undeva în a(ara oraşului, unde s se odi%neasc în linişte,ă ă evitând orice (el de emo ii. Asta îi strica lui planurile cu orma şiţ

în prima clip uit s se întrebe dac şi <assandra o s (ie deă ă ă ă ă acord s mear! la "aneea.ă ă

9 "ând s-a întors din luna de miere, mi-a spus c i-a pl cută ă (oarte mult acolo, îl linişti don Al(onso. *i o s mear! şi 'osauraă ă cu voi. 1 s v a/ute.ă ă

9 )ar aveam şi eu nişte planuri0 începu Luis )avid.9 7it de ele, îl întrerupse Al(onso, b tându-l pe um r. "elă ă ă mai important lucru pentru tine sunt acum so ia şi copilul, auţ nevoie de dra!oste şi de aten ie.ţ

Al(onso socotea c nepoata lui este (oarte apropiat deă ă prietenii ei de la circ. "u ei crescuse şi trupa se împr ştiase 8 uniiă r m seser pe loc, al ii plecaser > îi aşteapt un viitor nesi!ur şiă ă ă ţ ă ă toate acestea se petrec sub oc%ii <assandrei, iar ea nu trebuie să

aib emo ii.ă ţ1 convinsese pe <assandra s mear! în casa de la mare.ă ă romi ându-i c va avea el !ri/ de prietenii ei şi c îi va a/uta peţ ă ă ă to i pân îşi vor (ace un rost. *i era !ata s (ac orice, numai sţ ă ă ă ă (ie ea (ericit . oate c tocmai acea si!uran a lui Al(onso îlă ă ţă ( cuse pe Luis )avid s accepte imediat propunerea, deşi aveaă ă de rezolvat o mul ime de lucruri+ trebuia s-o sune pe orma şiţ s -i spun c amân plecarea la mare şi s -i tele(oneze şi luiă ă ă ă ă

#anrique, care îi ceruse s înceap (ormalit ile de divor .ă ă ăţ ţumai îndr !ostitul sta ne mai lipsea, îşi spunea Luis )avid.ă ă "onsidera c #anrique e prea îndr !ostit de <assandra ca s (ieă ă ă realist, dar avocatul era aşa de înc p ânat, încât Luis )avid abiaă ăţ



rezist tenta iei de a-i dezv lui adev rata identitate.ă ţ ă ă&n cele din urm %ot rî s mear! pân la cap t. Era de/aă ă ă ă ă ă

târziu când se duse în dormitor s -i comunice <assandrei c n-oă ă s -i acorde divor ul. ata era de/a în pat. Luis )avid se opri lân!ă ţ ă pat şi se uit la p rul ei ne!ru, împr ştiat pe perna alb , şi la (a aă ă ă ă ţ

(rumoas . rin c maşa de noapte se vedea silueta zvelt aă ă ă

tinerei (emei şi Luis )avid se sim i atras în po(ida voin ei sale.ţ ţ9 u am inten ia s - i redau libertatea, spuse el cu voceţ ă ţ

aspr , în(rân!ându-şi !in! şia (ireasc . #âine plec m la mare.ă ă ă ă )e acord;

9 )a, spuse încet <assandra.9 *i apropo, nu e nevoie s pui nicio mobil în dreptul uşii, îiă ă

spuse Luis )avid ieşind din înc pere.ă?)e ce nu m las @, se întreb <assandra. )e ce vorbeşteă ă ă

acum ca odinioar . #âine ne întoarcem în locul acela cumplit şiă am presim irea c o s mi se întâmple ceva cumplit. *i a maiţ ă ă invitat-o şi pe (ata aceea pe care a s rutat-o la cununie. 5-amă recunoscut vocea. 1are cu ea a vorbit în noaptea aceea; 1r să se vad , aşa s-au în eles. unt cumva !eloas ; u, îl ur sc: &lă ţ ă ă dispre uiesc:@ţ

)e diminea toat lumea era în picioare ca s -i conduc peţă ă ă ă tineri. Luis )avid intr în dormitor, dar acolo o ! si pe 'osaura.ă ă

<assandra ieşise de/a.9 Am venit s iau sandalele doamnei, dar, domnule 5!nacio0ă

spuse servitoarea pre( cându-se încurcat , cred c ar trebui să ă ă ă pune i pistolul în alt loc.ţ

9 "e pistol; se mir Luis )avid apropiindu-se de dulap.ă'osaura se retrase pe nesim ite.ţ?u e$ist nicio îndoial c acesta este pistolul lui 5!nacio,ă ă ă

conc%ise Luis )avid, apucându-l cu batista. #i l-a ar tat când l-aă

cump rat. L-am c utat peste tot, iar acum a ap rut aici, printreă ă ă lucrurile <assandrei. rea multe coinciden e. Totul arat c eaţ ă ă este. )ar trebuie s (iu si!ur.@ă

To i (ur (oarte surprinşi când 5!nacio intr în su(ra!erie şiţ ă ă spuse c trebuie s amâne plecarea. <assandra era şi aşa destulă ă de neliniştit . 1 ru!ase pe bunica ei s se roa!e pentru ea, deşiă ă b trâna o asi!ur c nu are motive s (ie în!ri/orat . 1ă ă ă ă ă binecuvânt şi pe ea şi pe !enerosul don Al(onso, care avea s -iă ă

a/ute pe prietenii ei de la circ.<assandra îşi spuse c cel mai bine este s pro(ite de timpulă ă care îi mai r m sese pân la plecare ca s -şi vad prietenii.ă ă ă ă ă "opleşit de !ri/ile ei, i se p rea c îi ne!li/ase. )e aceea se duseă ă ă



la 1(elia, dar, v zându-l pe Tomas care o aştepta cu c%ipulă str lucind de bucurie, nu avu inima s i se plân! . e pre( cuă ă ă ă (ericit . Tomas se apropie de <assandra, neputându-se st pâniă ă s n-o îmbr işeze. *i Lilia 'osa v zu mişcarea aceea !in!aş şiă ăţ ă ă

în elese c (etei îi era r u.ţ ă ă

umai o clip mai devreme, Tomas st tuse în (a a ei şi îiă ă ţ

cântase un cântec compus c%iar de el+ ?"e (ac cu durerea dinsu(let, toat lumea se pr buşeşte şi ea nu este nic ieri. A plecată ă ă cu altul@. "ântecul pe care i-l cântase nu era pentru ea, ci pentru(ata pe care o îmbr işase cu atâta !in! şie.ăţ ă

<assandra se întâlni şi cu imon şi #arcelino. Voia s -l vad şiă ă pe #anrique. 2lina plecase de/a când a/unsese ea. &i p rea r uă ă c nu rev zuse c%ipul acela atât de dra!, pe prietenul care oă ă salvase în noaptea aceea, la munte.

oate c cel mai bine ar (i s -i povesteasc toate astea luiă ă ă #anrique, îşi spuse <assandra trecând pe lân! biroul lui. Aveaă

încredere în acest tân r, sim ea c doreşte s o a/ute, dar nuă ţ ă ă putea (i sincer pân la cap t (a de el, aşa cum nu-şi puteaă ă ă ţă desc%ide inima nici (a de ceilal i. Ascundea adânc în su(letul eiţă ţ taina cea mai mare, neştiind c aşa (ac şi mul i dintre cei care oă ţ iubeau cu adev rat.ă

"ariera de avocat a lui #anrique pro!resa într-un ritmame itor, dar nu b nuise c debuta cu dou probleme atât deţ ă ă ă !rele+ s întocmeasc (ormalit ile de divor pentru (ratele s uă ă ăţ ţ ă 'oberto, şi pentru (ata care îi era aşa de dra! .ă

5!nacio nu-i pl cuse lui #anrique înc de pe când erau copii. &lă ă socotea (oarte r s( at, dar c -ar (i în stare s-o ucid pe (emeiaă ăţ ă ă cu care se c s torise, asta nu credea. )e aceea ascult cuă ă ă pruden ceea ce îi povesti <assandra, s( tuind-o, în !eneral, sţă ă ă

nu porneasc la drum cu un om care încercase s-o ucid .ă ă9 Trebuie s m duc, spuse <assandra neliniştit . 5-am promisă ă ă lui don Al(onso, iar (ratele t u a spus şi el c ar trebui s m duc.ă ă ă ă

9 u pleca, <assandra, o ru! #anrique, încercând s-o maiă re in înc o clip .ţ ă ă ă

9 u, trebuie s plec, se !r bi <assandra, totul este de/aă ă aran/at. robabil c 5!nacio m aşteapt de/a0 )ac nu m maiă ă ă ă ă

întorc, s ştii c numai el este de vin .ă ă ă

Luis )avid se întoarse dezam !it de la poli ie. e !r bi să ţ ă ă a/un! acas , ştiind c 'osaura şi <assandra aşteptau să ă ă ă porneasc la drum. 7rmele de pe pa%arul cu care b useă ă <assandra şi cele ! site pe pistol erau identice. ?#i-aş (i dată



/um tate din via , îşi spunea Luis )avid, ca rezultatele testuluiă ţă s nu (i con(irmat acest lucru.@ă

"u toate aceste dovezi, Luis )avid nu era mai dumerit. )e ces (i inut <assandra pistolul într-un loc unde putea (i ! sit deă ţ ă oricine; )ac l-a ucis pe (ratele lui, cum poate s cread c elă ă ă ă

este 5!nacio; u-i în! duise niciodat s se apropie de ea, nici s-ă ă ă

o atin! , deşi p rea convins c el este so ul ei.ă ă ă ă ţ#ai crezuse c orma îl ucisese, dar acum nimic nu se maiă

potrivea. umai dac ar descoperi motivul acestei crime.ă

34

&n casa de pe pla/ , <assandra o ! si pe orma de "astro.ă ă Aprecie aceasta ca pe o nou umilin la care o supunea 5!nacio.ă ţă

u era !eloas . "%iar ar (i dorit s -l vad plecat cu (emeia aceea,ă ă ă sau cu oricare alta, ca s nu-l mai aib niciodat dinainteaă ă ă oc%ilor.

Luis )avid sus inu tot timpul (a de <assandra c o invitaseţ ţă ă pe orma s petreac câteva zile cu ei, dar când r mase sin!ură ă ă cu orma o invit (oarte politicos s plece. &ntre timp. ormeiă ă totul începuse s i se par (oarte interesant. )eşi "aneea era ună ă loc pustiu şi dezolant, venise deseori aici cu 5!nacio. &i pl cea să ă

aud z!omotul valurilor oceanului. *i acum o incita şi (aptul că ă un b rbat atât de mândru şi seme se însurase cu o i!anc de laă ţ ţ ă circ. Era convins c 5!nacio nu s-ar (i c s torit niciodat cu oă ă ă ă ă (emeie ( r bani, oricât ar (i (ost de (rumoas .ă ă ă

)e aceea (usese convins c o s (ie al ei. Tat l ei eraă ă ă ă banc%er, cel mai bo!at om din oraş., dup Al(onso Aroc%a.ă

9 *tii. Trebuie s recunosc c am (ost (oarte nedumerit ,ă ă ă spuse orma, învârtind în mân c%eile pe care i le d duse maiă ă

demult 5!nacio.9 Te-am ru!at s pleci, repet Luis )avid, toate planurile peă ă care le aveam s-au spulberat0

9 u, n-am s plec pân nu-mi e$plici de ce te-ai c s torit cuă ă ă ă or(ana asta; se înc p ân orma. Ai (ost întotdeauna rece şiă ăţ ă calculat, aşa c un timp am crezut c%iar c te-ai însurat dină ă dra!oste. )ar acum nu mai cred. "u si!uran c ai motiveleţă ă tale. cat, spuse (ata plecând de pe teras , am (i (ost o perec%eă ă

(rumoas . omn uşor, dra!ule.ă?oate c aici este r spunsul, îşi zise Luis )avid. orma areă ă per(ect dreptate. )e ce s-a c s torit 5!nacio cu <assandra;@ă ă ă

Luis )avid r mase pe teras , privind în!ândurat oceanul. Totulă ă



era liniştit. u r sunau voci şi nu era nicio mişcare în cas .ă ă Tres ri când auzi vocea pi i! iat a b trânei.ă ţ ă ă ă

9 unt eu, Lazara. Tu cine eşti, (ratele sau o (antom ; întrebă ă b trâna privind spre Luis )avid. Am uitat cât de mult semeni cuă 5!nacio,

9 Linişte, ai !ri/ ce spui: s ri Luis )avid. i-am spus c nuă ă Ţ ă

trebuie s ştie nimeni asta. Ai uitat;ă9 -avea !ri/ , buzele mele vor (i pecetluite.ă9 &n ordine. )e ce ai venit;9 Am v zut lumin , r spunse Lazara. & i place cum am aran/ată ă ă ţ

camerele;9 )a. E (oarte bine, mul umesc. *tii, şopti Luis )avid, e bineţ

c ai venit. Vreau s -mi (aci un serviciu.ă ă9 Vorbeşte, l-am slu/it şi pe (ratele t u, m-a pl tit bineă ă9 Ai putea s-o recunoşti pe (emeia care a (ost cu (ratele meu;9 )a, r spunse b trâna ( r şov ire, numai s-o v d o dat .ă ă ă ă ă ă ăLuis )avid o trimise pe b trân în dormitor s se uite şi s -iă ă ă ă

spun dac este aceeaşi (emeie cu care a (ost 5!nacio, dar să ă ă aib !ri/ s n-o aud . "redea c (ata doarme de/a.ă ă ă ă ă

9 -ai !ri/ . Lazara ştie s se strecoare prin noapte ca oă ă pisic .ă

<assandra se trezise de/a, tres rind. 5 se p rea c o priveşteă ă ă

cineva în timp ce doarme. ri din pat, dar nu reuşi s vad cineă ă ă era. Auzi numai paşii cuiva care se îndep rta.ă

Abia îşi mai revenise pu in şi în camer se strecur b trâna.ţ ă ă ă t tea ca o (antom , slab şi cocoşat , cu (a a zbârcit . V zând-ă ă ă ă ţ ă ăo, <assandra începu s ipe.ă ţ

9 unt c%iar aşa de urât c sperii oamenii; întreb Lazara.ă ă ă9 Tu ai (ost ceva mai înainte a(ar ; întreb <assandraă ă

venindu-şi în (ire.

9 u, nu eu te-am trezit. Abia acum am venit. & i maiţ aminteşti de mine; întreb b trâna. Ai (ost cura/oas , ai spartă ă ă uşa şi ai (u!it.

9 leac : stri! <assandra.ă ă9 u- i place s te priveasc cineva când dormi; întrebţ ă ă ă

b trâna ( r s in cont de ce-i spusese (ata.ă ă ă ă ţ ă&n clipa aceea ap ru Luis )avid şi se str dui s-o linişteasc peă ă ă

<assandra. B trâna r mase înc p ânat în uş .ă ă ă ăţ ă ă

9 o i pleca, las-o în pace acum, spuse Luis )avid şi o apucţ ă de umeri cu inten ia de a o scoate din camer . Am adusţ ă servitoarea de la oraş.

9 4a, nu mai ave i nevoie de b trâna şi credincioasa Lazara;ţ ă



spuse b trâna, ieşind din camer .ă ă9 u, nu, po i s vii aici când doreşti.ţ ă9 A, aşa e mai bine, tinere, spuse b trâna şi plec .ă ă?Asta este liniştea pentru care am venit aici; se întreba

<assandra. #ai întâi cineva se uit pe (ereastr , apoi b trânaă ă ă

asta în!rozitoare. "e linişte poate s (ie cu asemenea bubuituri,ă

ca în noaptea aceea când (u!ise. Era ud toat , c uta drumul0ă ă ă *i acum a r mas sin!ur cu el, nimeni n-o poate a/uta. Trebuiaă ă s (ie tare, ştia asta, dar sim ea c o s -i (ie din nou r u. oate că ţ ă ă ă ă c%iar asta şi vrea; "ât de r u poate s (ie, cum poate s vrea să ă ă ă (ac r u copilului s u înc nen scut:@ă ă ă ă ă

<assandra dormi prost în noaptea aceea. Aproape c nuă înc%ise oc%ii. e sim ea ca într-un coşmar. Auzea bubuiturile deţ tob , vedea mereu tot (elul de umbre şi b trâna aceea o speriaseă ă

în!rozitor.ici diminea a nu începu mai bine. 'osaura spusese c seţ ă

duce s înoate, Luis )avid şi orma erau de/a pe pla/ .ă ă <assandra şedea pe teras şi bea lapte, nu putea s m nânceă ă ă nimic altceva, când deodat ap ru omul care îi ( cuse o impresieă ă ă şi mai cumplit decât Lazara.ă

9 5erta i-m , îl caut0ţ ă9 "ine eşti; tres ri <assandra v zându-l pe necunoscut. "eă ă

doreşti;9 unt "alun!a, zise calm omul, ca şi când cu asta ar (i spus

totul. &l caut pe Luis )avid "ontreras.9 Luis )avid; se mir <assandra. "red c ai !reşit numele.ă ă

oate pe 5!nacio "ontreras:9 "e vre i s spune i, doamn 0 "alun!a se opri brusc. A. )a,ţ ă ţ ă

am !reşit. Este aici;9 )a. e pla/ , spuse <assandra privindu-l pe omul acela slab,ă

costeliv, cu o p l rie de pai pe cap.ă ă9 # duc, spuse "alun!a, nu vreau s v deran/ez. Am s -lă ă ă ă aştept a(ar .ă

'osaura îl z ri pe "alun!a, se duse la el şi îl trase la o parte.ă e mira cum de reuşise s se strecoare pe teras când eaă ă st tuse tot timpul de paz .ă ă

9 -a însurat cu ea, îi spuse 'osaura în şoapt .ă9 Aşa, deci0 spuse "alun!a, care o cunoştea bine pe

'osaura. *i pe tine te-a l sat, deşi i-ai ( cut o (at .ă ă ă9 *şt: îl linişti 'osaura, deşi clocotea de (urie. sta e (rateleĂ lui. u trebuie s ştie.ă

Luis )avid intr în cas şi se duse direct pe teras ca s-o vadă ă ă ă



pe <assandra, care înc nu se liniştise dup vederea acelui om. 5ă ă se p rea c e ciudat, !ata de orice.ă ă

9 #ai întâi l-a c utat pe Luis )avid, îi e$plic <assandra. )upă ă ă aceea s-a r z!ândit şi a spus c te caut pe tine. Vrei s nu mă ă ă ă ă sperii;

9 u, <assandra, o asi!ur Luis )avid. u ai motive s teă ă

sperii. Lazara şi "alun!a lucreaz pentru mine şi p zesc casaă ă atunci când eu nu sunt aici. u pot decât s te slu/easc . Eştiă ă prea încordat .ă

9 )e ce am venit aici, de (apt;9 "a s te odi%neşti şi s te destinzi, spuse sincer Luis )avid.ă ăVoia într-adev r s-o a/ute s se simt mai bine. *i <assandraă ă ă

era conştient de (aptul c se las copleşit de prea multeă ă ă ă !ânduri ne!re şi ar (i dorit mult s (ie din nou vesel ca maiă ă

înainte.9 Vrei s ne plimb m cu barca; întreb Luis )avid, încercândă ă ă

s-o înveseleasc .ă9 u, nu vreau.9 )ar ce-ai zice de o partid de c l rie; & i plac caii;ă ă ă ţ9 )a, îmi plac, spuse <assandra şi pentru prima oar de cândă

sosiser la "aneea pe (a a ei r s ri un zâmbet.ă ţ ă ă9 erios; întreb (ericit Luis )avid.ă

9 La circ aveam mul i cai şi am c l rit (oarte des, spuseţ ă ă <assandra.

9 #inunat. 1 s ! sim un cal blând pentru tine şi o s neă ă ă distr m (oarte bine, spuse Luis )avid. Trebuie s (ii puternic , teă ă ă aşteapt clipe !rele.ă

9 "ine o s mi le pre! teasc ; Tu;ă ă ă9 )a, din p cate eu, spuse Luis )avid ab tut.ă ă)up ce 'osaura îl anun c a venit "alun!a şi c îl aşteapt ,ă ţă ă ă ă

Luis )avid se duse s -i spun s pre! teasc trei cai. &i atraseă ă ă ă ă aten ia c are nevoie de un cal blând. "eilal i doi nu conteaz . eţ ă ţ ă ei vor c l ri el şi cu orma, dar <assandra nu trebuia s (ie înă ă ă prime/die.

A doua zi, totul era pre! tit pentru c l rie. orma se îmbr că ă ă ă ă într-un costum de amazoan , aşteptând ner bd toare să ă ă ă porneasc . Luis )avid nu voia s plece ( r <assandra. ceaă ă ă ă ă toate acestea ca s-o mai învioreze, dar <assandra se plimba prea

mult pe malul m rii şi întârziase.ă<assandra ştia c o aşteapt , dar nu-şi putea dezlipi privirileă ă de la urmele de cizme de pe nisip. Asemenea urme v zuse şi peă teras . e întreba ale cui pot (i, când în (a a ei se opri peă ţ



neaşteptate un preot.9 V-am speriat; întreb b rbatul palid la (a . &mbr cat înă ă ţă ă

sutan .ă9 u, p rinte, nu m-a i speriat.ă ţ9 "u si!uran c sunte i0ţă ă ţ

9 unt so ia lui 5!nacio "ontreras, se prezent <assandra,ţ ă

care sim ea un pro(und respect amestecat cu team (a deţ ă ţă preo i.ţ

9 unte i aici la odi%n ;ţ ă9 u tocmai. #edicul mi-a recomandat linişte. *ti i0 aşteptţ

un copil, spuse <assandra. #irându-se sin!ur cum de vorbeşteă atât de mult cu un om pe care îl întâlneşte pentru prima dat .ă

9 )umnezeu v-a binecuvântat. 1 s veni i la biseric , nu-iă ţ ă aşa;

<assandra se bucur auzind aceste cuvinte. Erau primeleă cuvinte (rumoase care i se adresau în acest loc dezolant. &l invită pe preot s treac pe la ei, şi el îi promise c o va (ace cuă ă ă pl cere. <assandra porni !r bit şi mul umit spre cas .ă ă ă ţ ă ă

"alun!a re inuse (oarte bine ce îi spusese st pânul. )e aceeaţ ă îi ar tase calul cel mai blând. Era cel mai mare, dar blând ca ună mieluşel. 5-l ar t şi 'osaurei pe b lan.ă ă ă

9 E n r vaş; întreb servitoarea uitându-se atent la animal.ă ă ă ă9 *i înc cum. ' spunse "alun!a. *i înc şi mai n r vaş cândă ă ă ă ă

îl încalec cineva. 5mediat îl arunc la p mânt. 1 dat şi st pânulă ă ă ă ă a încercat s -l încalece şi0ă

9 Ai !ri/ , "alun!a, s nu !reşeşti: îi atrase aten ia 'osaura.ă ă ţV zând c to i o aşteapt , <assandra se !r bi s se sc%imbe.ă ă ţ ă ă ă9 &n s(ârşit eşti !ata, spuse Luis )avid când ap ru în uş şi seă ă

!r bi s o a/ute.ă ă

9 u pe la, pe cel de care v-am spus: stri! "alun!a, dar eraă ă de/a prea târziu. ata abia se urc în spinarea b lanului, că ă ă acesta se smuci s lbatic din loc şi o azvârli din şa la câ iva metriă ţ mai încolo. Trupul ei suplu zbur o clip prin aer, apoi se izbi deă ă p mânt, unde r mase nemişcat.ă ă

9 <assandra: stri! Luis )avid speriat şi se repezi spre ea.ă'osaura zâmbi r ut cioas . orma şi "alun!a aler!ar s -lă ă ă ă ă

a/ute s-o duc în cas . Luis )avid le puse pe orma şi peă ă

'osaura s aib !ri/ de ea şi plec repede dup medic.ă ă ă ă ă

35



'oberto nu renun ase la ideea de a o vindeca pe Lilia 'osa,ţ dar pentru ca s reuşeasc acest lucru trebuia s câşti!eă ă ă

încrederea (etei. *i 1(elia şi Tomas îl a/utau pe cât puteau, dar(ata se înc%isese înd r tnic în sine.ă ă ă

#uşc%ii ei erau atro(ia i şi pentru ca s poat mer!e din nouţ ă ă

trebuia s e$erseze. 'oberto nu reuşea deloc s-o convin! deă ă

acest lucru pe pacienta lui sensibil .ă9 Auzi ce spune doctorul, dra!a mea, îi spunea 1(elia

tremurând. )ac i-ai da pu in osteneal 0ă ţ ţ ă ă9 u ştiu ce vre i de la mine: 5ndi(erent cât aş încerca, nici nuţ

pot s mişc picioarele, re(uza Lilia 'osa cu înc p ânare oriceă ă ăţ îndemn. "rede i c v mint;ţ ă ă

9 -am spus aşa ceva, Lilia 'osa. 'e(uzi s crezi c picioareleă ă tale sunt s n toase, insist 'oberto.ă ă ă

)ar (ata o inea pe-a ei+ţ9 unt picioarele mele, spuse ea sup rat , nu ale voastre. Euă ă

ştiu ce pot. ici n-am spus c vreau s mer!. )e ce nu m l sa iă ă ă ă ţ în pace;

Apoi începea s plân! şi aproape toate întâlnirile cu doctorulă ă se terminau aşa. 1(elia o mân!âie pe (eti a ei, s(âşiat întreţ ă dorin a de a o a/uta şi durerea pe care o sim ea de (iecare datţ ţ ă când (ata începea s plân! .ă ă

V zându-le îmbr işate şi înl crimate, 'oberto se sim eaă ăţ ă ţ respins, dându-şi seama c e departe de lumea lor, unde nu vaă avea acces niciodat . Era probabil prea târziu, dar sin!urul modă de a le a/uta, în ele!ea el, era s o aduc la el la cabinet şi sţ ă ă ă

încerce s a(le de ce (u!e Lilia 'osa de realitate.ăLilia 'osa pre(era s -şi ima!ineze o lume ireal , mai bună ă ă

decât cea în care tr ia. 'oberto avea nevoie de toat r bdareaă ă ă ca s descopere ce nu-i place Liliei 'osa în lumea aceasta. *iă

poate nu ar (i reuşit niciodat , dac (ata nu ar (i în eles c în (a aă ă ţ ă ţ doctorului nu se poate re(u!ia în vis rile ei.ă&ntr-o zi, Lilia 'osa i-a relatat cum a început totul. ovestea

încet, !â(âind, amintindu-şi de clipa aceea dureroas cândă pro(esoara o pusese s se ridice în (a a între!ii clase şi să ţ ă citeasc compunerea pentru care luase premiu. "ompunerea eraă o lucrare obişnuit , dar plin de dra!ostea pe care (ata o puseseă ă

în povestea despre tat l ei, aşa cum şi-l ima!ina ea şi cum ar (iă

vrut s (ie. )espre lucrurile pe care le-ar (i putut (ace împreun ,ă ă cum s-ar (i dus la cinema sau la plimbare.ata se oprise în timp ce istorisea întâmplarea. 1c%ii i se

umpluser de lacrimi. Lui 'oberto îi venea s se ridice şi să ă ă



îmbr işeze (iin a aceea dr ! laş care su(erise atât de mult, s -iăţ ţ ă ă ă ă cear iertare, dar Lilia 'osa continu cu vocea ei !in!aş +ă ă ă

9 *i mi-ar (i spus în (iecare sear noapte bun . &n timp ceă ă citeam, cole!ii mei au început s -şi dea !%ionturi şi s şoptească ă ă

între ei. imeni nu m mai asculta. 1 (at i-a spus pro(esoarei0ă ă

(ata se înec din nou cu lacrimile.ă

9 "e i-a spus; întreb 'oberto.ă9 " am inventat totul, c eu n-am tat . " tat l meu m-aă ă ă ă ă

p r sit.ă ă'oberto plân!ea acum împreun cu Lilia 'osa. Trecea prin ceaă

mai !rea clip din via a lui. &l mustra conştiin a pentru că ţ ţ ă distrusese copil ria (iicei sale.ă

"ând se întâlni din nou cu 2ema, 'oberto era vizibil tulburat.B u c%iar câteva p % rele de t rie, dar tensiunea nu sl bi.ă ă ă ă ă )impotriv , se sim i şi mai r u când 2ema desc%ise discu iaă ţ ă ţ despre Lilia 'osa. Voia s ştie totul, era realmente în!ri/orată ă pentru s n tatea (etei.ă ă

9 u(erin a ei este urmarea unei traume psi%ice, spuseţ 'oberto resemnat.

9 )a, ştiu. entru c a p r sit-o tat l ei, con(irm 2ema,ă ă ă ă ă neştiind c loveşte acolo unde îl durea cel mai mult.ă

9 )a, aşa e0 spuse 'oberto. Lilia 'osa are un psi%ic (ra!il.

Este (oarte sensibil . Ba c%iar prea sensibil . *i-a ( urit o lume aă ă ă ei în care se %r neşte cu vise. &n aceast lume se simte bine. Aşă ă putea c%iar s spun c e (ericit . &n a(ara acestei lumi nu-i placeă ă ă şi nu-şi doreşte nimic.

9 "rezi c nu are su(iciente motive ca s vrea s mear! ;ă ă ă ă "eva care s -i dea puterea s se ridice de pe scaun şi s stea peă ă ă picioarele ei; întreb 2ema în ele! toare.ă ţ ă

9 "e-ar putea (i asta;

9 u ştiu. oate dac s-ar îndr !osti de cineva.ă ă9 oate c da, poate c da, abia reuşi s în!aime 'oberto.ă ă ă9 umai dac am şti unde este tat l ei: 5-aş scrie ce seă ă

întâmpl . #-aş duce c%iar dup el s -l aduc aici. 1(elia l-a întâlnită ă ă nu de mult. oate c n-ar (i !reu s -l ! sim. Te ro!, nu mai (iă ă ă

în!ândurat.9 u- i (ace !ri/i. Am s-o vindec pe Lilia 'osa, î i promit, spuseţ ţ

'oberto cu triste e în !las, %ot rât s (ac ceea ce promisese.ţ ă ă ă

2ema îl îmbr iş cu dra!oste. Avea încredere în 'oberto. )eăţ ă (iecare dat când se ducea s le vad pe 1(elia şi pe Lilia 'osaă ă ă se str duia s le transmit şi lor optimismul s u. 1 asi!ura peă ă ă ă (at c poate s aib încredere în doctorul 'oberto Alonso ca şiă ă ă ă



când ar (i propriul ei tat .ăLilia 'osa sim ea c aten ia cu care era încon/urat îi sc%imbaţ ă ţ ă

treptat modul însin!urat de via de pân atunci. "asa eraţă ă întotdeauna plin de oameni. Tomas cu poveştile lui de dra!oste,ă veselul 2lina cu vioara lui minunat . *i b trânul #arcelino seă ă

îns n toşise şi începuse s circule, o mai vizita şi don imon,ă ă ă

care îi aducea tranda(iri (rumoşi din !r dina lui don Al(onso.ărimise şi de la doctorul 'oberto o cutiu muzical cu oţă ă

balerin care se învârtea. )e (apt, cutia i-o cump rase Elvira, dară ă (usese cât se poate de (iresc ca 'oberto s i-o aduc , ( cuseă ă ă acest lucru ( r s -şi dea seama cât de dra! îi va deveni cutiaă ă ă ă s rmanei (ete.ă

'oberto considera c Elvira îl mustr prea mult pentru ceea ceă ă le ( cuse 1(eliei şi Liliei 'osa. &şi ( cea şi aşa destule reproşuriă ă pentru (aptul c îndep rtase tot ceea ce-i st tuse în drum ca s -ă ă ă ăşi atin! scopul. )ar cel mai mult dorea s-o a/ute pe Lilia 'osa.ă

'oberto socotea c cel mai dureros lucru în încercarea de a oă a/uta era acela c -i va distru!e Liliei 'osa lumea visurilor, dar eraă sin!ura cale+ s o determine s accepte realitatea, poate cevaă ă mai urât , dar realitate, unde (iecare minut pe care îl tr ieştiă ă este autentic. 7nde este durere, triste e, dar şi (ericire0 şiţ speran . oate c ob inem anumite lucruri, poate c nu leţă ă ţ ă

ob inem, dar via a mer!e înainte şi ne obli! s ne lupt m cu ea.ţ ţ ă ă ă9 Trebuie s discut m despre lumea visurilor tale, Lilia 'osa.ă ă

Trebuie s înve i s iubeşti lumea în care tr im. "u toateă ţ ă ă triste ile şi su(erin ele ei, este totuşi o lume (rumoas , începuţ ţ ă 'oberto cea de-a doua întâlnire cu (ata în cabinetul s u.ă

9 u e pentru mine0 u-mi doresc, r spunse (ata privindu-lă cu oc%ii lar! desc%işi.

9 Va trebui s doreşti, pentru c este sin!ura pe care o avem,ă ă

Lilia 'osa. u putem s ne ale!em lumea în care tr im, nu e$istă ă ă decât una sin!ur şi trebuie s-o accep i aşa cum e. Trebuie să ţ ă treci prin ea ( r (ric , c%iar dac ştii c vei da peste obstacoleă ă ă ă ă !rele în calea ta. Vei avea parte şi de zile (ericite şi de zile triste,pline de probleme. Vei îi adesea nedrept it , dar po i săţ ă ţ ă dep şeşti aceste momente.ă

9 &n visele mele nu se întâmpl niciodat aşa ceva. Acolo zboră ă întotdeauna.

9 este ce; întreb 'oberto.ă9 este tot0 zbor deasupra lumii şi cule! (lori.9 )ar când te trezeşti ai (lorile în mân ;ă9 6bor şi pe deasupra oceanului, deasupra circului, c l torescă ă



cu ei prin toat lumea, v d ri şi oameni noi, care tr iesc sub ună ă ţă ă alt cer.

9 )ar când desc%izi oc%ii ! seşti ceva din toate astea; im iă ţ c i se înc lzeşte pielea de la soarele de pe malul oceanului;ă ţ ă im i razele arz toare ale soarelui pe piele; & i aminteşti de rileţ ă ţ ţă

pe care le-ai v zut, de oamenii pe care i-ai cunoscut; & i scriu;ă ţ

o i s le!i prietenie cu ei;ţ ă9 u conteaz 0 Eu visez şi totul e minunat.ă9 E (als. u e adev rat, nu e$ist , lumea ta alc tuit din visuriă ă ă ă

nu- i d nimic de valoare: Tu nu doreşti nimic, nu tân/eşti dupţ ă ă nimic, stai sin!ur pe scaunul la. &n visurile tale ai totul, sau î iă ă ţ

înc%ipui c ai totul, dar în ultim instan r mâi cu mâinile !oale.ă ă ţă ă Lumea ta este ( r consisten . ot s distru! aceast mic lumeă ă ţă ă ă ă oricând vreau şi asta cu un sin!ur cuvânt care te va aduce larealitate0

ata îl asculta cu aten ie şi, deşi ceea ce auzea era dureros,ţ pentru prima oar spusele lui nu se mai izbeau de ea ca de ună zid.

9 Lilia 'osa, insist 'oberto. Vreau s lup i. )ar vreau s teă ă ţ ă lup i pentru ceva real. u ştiu dac o s am su(icient putere caţ ă ă ă s m bizui numai pe mine. oate c ai putea s înve i, sau s-oă ă ă ă ţ a/u i pe mama ta, care are aşa de mare nevoie de a/utor, sauţ

poate s te îndr !osteşti. )ar pentru asta trebuie s mer!i.ă ă ă entru c lucrurile adev rate nu sunt aproape de tine, trebuie să ă ă a/un!i pân la ele. Via a este plin de (ericire, Lilia 'osa, dară ţ ă (ericirea asta este (oarte sus şi trebuie s te lup i ca s-o cape i.ă ţ ţ Vreau s te a/ut s a/un!i pân la ea. Te ro! s m crezi c vreauă ă ă ă ă ă s te a/ut, repet 'oberto şi ar (i (ost în stare s mai repete de oă ă ă mie de ori, numai ca Lilia 'osa s -l cread şi s -l asculte, s (acă ă ă ă ă un prim pas, cât de mic.

La plecare, sim i ap sarea mâinii delicate a Liliei 'osa în mânaţ ă sa şi se întreb ce c uta oare aceast mânu + alinare, spri/in,ă ă ă ţă dra!oste;

)ar realitatea o speria înc şi mai mult pe Lilia 'osa. entru că ă realitatea însemna tat l ei care o p r sise0 mama care se luptaă ă ă cu s r cia0 (etele care nu voiau s (ie prietene cu ea pentru că ă ă ă ea nu poate mer!e la distrac ii împreun cu ele, s danseze0 nuţ ă ă vin la ea pentru c nu au ce s -i spun . *i atunci0 de ce să ă ă ă

doreasc s tr iasc în realitate; E$ist oare ceva pentru care să ă ă ă ă ă vrea s r mân aici, în loc s se ascund în visurile ei;ă ă ă ă ă*i Tomas îi spusese c totul se va sc%imba dac nu va mai (iă ă

(eti a aceea prea cuminte de la (ereastr +ţ ă



9 &ntr-o zi o s doreşti s ieşi a(ar şi s tr ieşti cu adev rat înă ă ă ă ă ă loc s priveşti de la (ereastr . )e (apt, eşti acolo unde sunt to iă ă ţ ceilal i. oate c o s ! seşti ceva (rumos, un lucru pe care ai sţ ă ă ă ă vrei s -l apuci0 *i nu trebuie s visezi despre lucruri careă ă niciodat nu vor (i adev rate.ă ă

9 )octorul a spus c lumea în care tr iesc cu nu are valoare,ă ă

c nu e$ist 0ă ă9 Are dreptate, Lilia 'osa, încuviin Tomas cu inima !rea.ţă

Totul este numai în capul t u.ă9 *tii, Tomas, spuse (ata desc%izându-şi tot mai mult inima,

am (ost atât de (ericit când visam despre toate astea. Era ca şiă când totul s-ar (i întâmplat aievea.

9 )ar, Lilia 'osa, nu po i s compari ceva ce ai inventat cuţ ă ceva ce ai tr it cu adev rat0 zicem, o s rutare0 Te-aiă ă ă ă s rutat vreodat cu cineva; întreb tân rul şi se opri imediată ă ă ă v zând cât de stân/enit este (ata. Vreau s spun, dac te-aă ă ă ă s rutat vreun b rbat;ă ă

9 u, r spunse încetişor (ata.ă9 Atunci cum po i s visezi c te iubeşte cineva dac nu ştiiţ ă ă ă

cum e;9 *tii, poate c ar (i mai bine0 oate c am s încerc.ă ă ă

)octorul mi-a spus multe lucruri care mi-au ( cut r u, dar acumă ă

în ele! c e spre binele meu. oate c totul va (i aşa cum spuneţ ă ă 2ema0 s -l consider pe doctor ca pe tat l meu.ă ă

36

Lui Al(onso îi era tare dor de <assandra, dar avea convin!ereac îi prieşte şederea la mare şi c se va întoarce de acoloă ă

înzdr venit şi mai bine dispus . 5ndi(erent cât de dor i-ar (i (ostă ă ă

îns de <assandra, trebuia s recunoasc totuşi c via a laă ă ă ă ţ %acienda era mult mai pl cut de când plecase 4erminia. *i încă ă ă şi mai important, anun ase c va aştepta sezonul sold rilor de peţ ă ă i(t% Avenue din eG =or şi dup aceea va pleca în Europa, maiă e$act la Londra, împreun cu (amilia "arbonel pe care oă cunoscuse la eG =or. Asta însemna c nu avea s se întoarcă ă ă (oarte curând.

2ema str lucea de (ericire, deşi începuse s se întrebe de ceă ă

'oberto amân atât de mult cununia. *i don Al(onso considera că ă 2ema şi Alonso sunt o perec%e ideal . 2ema pre! tea cu multă ă ă dra!oste %ainele pentru copilul <assandrei şi în (undul su(letuluidorea s se vad şi pe ea în aceast situa ie.ă ă ă ţ



La buc t rie, )orinda o înlocuise pe 'osaura şi don Al(onsoă ă era încântat de mânc rurile ei !ustoase. )orinda era o mareă !urmand şi pre! tea cu pl cere specialit ile i! neşti şi alteă ă ă ăţ ţ ă (eluri de mâncare, iar lui don Al(onso îi pl ceau (elul desc%is şiă bun tatea acestei b trâne care îi crescuse nepoata.ă ă

"asa lui Al(onso Aroc%a se m rise cu înc un membru. )onă ă

imon acceptase cu bucurie postul de !r dinar pe care i-l o(eriseă don Al(onso. imon ştia c Al(onso (ace acest lucru numai deă dra!ul <assandrei, dar nu putuse s re(uze o propunere atât deă atr ! toare. e sim ea de/a ne(olositor, o povar pentru prieteniiă ă ţ ă lui şi pentru 1(elia.

*tia c nimeni nu are nevoie de un om care vorbeşte dină stomac şi c circul nu mai este decât o amintire (rumoas . 5ară ă !r dina era mare şi (oarte (rumoas şi se ! sea mult treab deă ă ă ă ă t cut. *i #atias se plân!ea c nu poate (ace (a sin!ur. )onă ă ţă imon avea !ri/ şi de alvador, pe care <assandra îl iubea aşaă de mult. )on Al(onso îi permisese, într-adev r, s -l aduc peă ă ă moşie când plecase circul. Ei doi se bucuraser cel mai mult deă

întoarcerea <assandrei.umai "%abela era nemul umit . e sim ea p r sit şiţ ă ţ ă ă ă

însin!urat . ân şi 'osaura, care sus inuse întotdeauna c oă ă ţ ă iubeşte, o p r sise şi plecase la mare dup <assandra. )e (apt,ă ă ă

nu-i ducea dorul 'osaurei. Avea îns nevoie de servitoarea careă s -i îndeplineasc poruncile. u putea accepta ca de lucrurile eiă ă s aib !ri/ o i!anc . )e (apt, probabil c nici nu va aveaă ă ă ţ ă ă nevoie de cine ştie ce roc%ii. &n elesese c #anrique veniseţ ă numai ca s întrebe de <assandra.ă

&l invitase în birou şi nu se întâmplase nimic. *i când îl vizitaseacas , mama lui îi spusese c s-a dus şi el la mare. )e ce aă ă trebuit s plece; )e ce trebuie s aib !ri/ de ea, când e cuă ă ă ă

b rbatul ei; Era !eloas . "onsidera c aceast <assandra îi luaseă ă ă ă tot ceea ce i se cuvenea ei.&şi v rs (uria pe s rmanul don imon, care venise s-o cauteă ă ă

pe )orinda şi adusese (lori din !r din .ă ă9 &nc unul din prietenii <assandrei, se stropşi "%abela la el.ă

*tiam eu c o s muta i aici tot circul. A/un!e:ă ă ţ9 "%abela: încerc s-o linişteasc 2ema.ă ă9 #-am s turat pân peste cap. Blestemata asta mi-a luată ă

totul, totul, ipa (ata. *i #anrique s-a dus dup ea.ţ ă#anrique spera s a(le de la "%abela ceva mai mult despreă <assandra, dar (u (oarte surprins când (ata îi spuse c în casaă aceea uitat de )umnezeu nu este nici m car tele(on. Acestaă ă



(usese cândva cuibul de dra!oste al lui 5!nacio şi inea s nu-lţ ă deran/eze nimeni.

#anrique se !ândea tot timpul la ceea ce-i spusese <assandra înainte de plecarea la "aneea. rea (oarte convins când ziseseă ă c se aşteapt la o nenorocire. 'oberto îi e$plicase c nu trebuieă ă ă

s se amestece în aceast c%estiune, dar #anrique recunoscuă ă

(a de sine c ine (oarte mult la <assandra şi c nu şi-ar iertaţă ă ţ ă niciodat dac s-ar întâmpl ceva acolo. Aşa c îşi lu o zi liberă ă ă ă ă ă şi se duse la "aneea.

"ând îşi rec p t cunoştin a, <assandra a(l imediat de laă ă ă ţ ă 'osaura c va pierde copilul. Tân ra (emeie era disperat şi îlă ă ă acuza pe so ul ei c a t cut totul inten ionat. Luis )avid se ap rţ ă ă ţ ă ă

în zadar. <assandra nu-l crezu şi nici nu observ cât este deă în!ri/orat. ici el nu putea în ele!e cum se întâmplase totul. eţ repezi la "alun!a, dar acesta se /usti(ic pretinzând c (usese oă ă !reşeal şi încerc s -i e$plice, dar Luis )avid îl alun!ă ă ă ă spunându-i c nu vrea s -l mai vad niciodat .ă ă ă ă

)octorul veni pentru a doua oar s-o vad pe <assandra, îiă ă ( cu o in/ec ie şi ea îl implor s-o scoat din casa astaă ţ ă ă blestemat , dar doctorul nu în elese nimic. 1mul care venise cuă ţ ea p rea un so deosebit de !ri/uliu.ă ţ

9 u pricepe i, doctore: plân!ea <assandra. u m l sa iţ ă ă ţ

sin!ur cu el.ă9 &n ele!e i c nu ave i voie s v mişca i şi s v a!ita i, oţ ţ ă ţ ă ă ţ ă ă ţ

consol doctorul. u ave i voie s v scula i din pat, pentru că ţ ă ă ţ ă e$ist posibilitatea s salv m copilul, dar totul depinde deă ă ă dumneavoastr .ă

Luis )avid îl aşteptase ner bd tor pe medic în (a a uşii, ( ră ă ţ ă ă s ia în seam ironiile ormei care sus inea c niciodat nuă ă ţ ă ă v zuse un b rbat atât de !ri/uliu (a de so ia lui.ă ă ţă ţ

&n clipa aceea, în uş ap ru #anrique. Luis )avid (u surprins.ă ă Era o vizit cu totul neaşteptat . #anrique îl vedea pentru primaă ă oar pe 5!nacio aşa de speriat.ă

9 *tii, a avut un accident, începu Luis )avid. A (ost cumplit09 enorocitule: )e asta ai adus-o aici, nu-i aşa; se aprinse

#anrique, necrezând niciun cuvânt din povestea lui Luis )avid.9 )ar eu nu0 începu Luis )avid s se /usti(ice.ă9 E vina ta. )e!eaba încerci s te scuzi. 'ecunoaşte c aiă ă

încercat s-o ucizi:9 & i dai seama ce spui, #anrique; se enerv Luis )avid. Esteţ ă o acuza ie !rav . *i, în a(ar de asta, nu uita c te a(li în casaţ ă ă ă mea.



#anrique nu-şi putea ierta (aptul c o l sase pe <assandra laă ă c%eremul acestui om nemilos.

9 Te ro!, nu mai (ace pe o(ensatul, spuse %ot rât #anrique.ă *i s nu încerci s m alun!i de aici, pentru c de ast dat n-amă ă ă ă ă ă s mai (ac aceeaşi !reşeal , de asta po i s (ii si!ur.ă ă ţ ă

"%iar dac la început crezuse c 5!nacio are anumiteă ă

sentimente, acum #anrique era orbit de ur împotriva acestuiă om care, aşa cum îşi înc%ipuia el, nu ( cuse decât s -şi pun înă ă ă aplicare planul lui viclean.

9 <assandra a avut dreptate când mi-a spus c ştie c o s iă ă ă se întâmple ceva în casa asta.

9 Aşa i-a spus; întreb uimit Luis )avid.ţ ă9 )a, era speriat c ai s încerci s-o omori. )e aceea n-aă ă ă

vrut s vin cu tine, spuse #anrique, convins c l-a dat în vilea!.ă ă ă9 -o omor; întreb uluit Luis )avid.ă9 *i nu e prima oar , spuse #anrique (oarte si!ur de el. Vreiă

s spui c nici atunci, la munte, n-ai vrut s-o omori; 4aide, spuneă ă c nu e adev rat:ă ă

?La munte@, îşi zise Luis )avid. *i <assandra îi vorbise demunte, dar el nu ştia despre ce anume e vorba. 5ar #anriquevorbeşte evident despre 5!nacio. )ar de ce vorbeşte aşa despreel; E posibil ca 5!nacio s (i vrut s-o omoare pe <assandra;ă

2ândurile îi (ur întrerupte de doctor, care venea cu veştiă încura/atoare.

9 Este mult mai bine decât m aşteptam, dar nu trebuie s seă ă ridice din pat sub niciun motiv. Am s vin mâine din nou s-o v d.ă ă

#anrique intr în camer s-o salute pe <assandra. e bucură ă ă mult c îl vede, dar se sim ea de/a (oarte sl bit . Era epuizat .ă ţ ă ă ă

Tân rul era convins c nu are motive de în!ri/orare, totuşi seă ă %ot rî s r mân lân! ea şi s ve!%eze asupra ei. 1 l s s seă ă ă ă ă ă ă ă ă

odi%neasc şi se duse s -i comunice lui Luis )avid c s-a decis să ă ă ă r mân .ă ăVestea aceasta n-o bucur decât pe orma. Luis )avidă

considera c #anrique este aro!ant şi e$a!erat, dar acesta nuă lu în seam protestele lui.ă ă

9 )ac tu ai dreptul s -ti invi i o musa(ir , şi <assandra areă ă ţ ă dreptul sta. ' mân: declar #anrique (erm %ot rât.ă ă ă ă

Luis )avid nu se îndoia de asta. &ncepea s -l în elea! peă ţ ă

tân rul acesta în(ierbântat. "ând #anrique ieşi din camer , Luisă ă )avid se lu dup el. Tân rul b tu încet la uş şi intr în cameraă ă ă ă ă ă <assandrei, s vad cum se mai simte.ă ă

9 -am c%e( de vorb , şopti <assandra, înc palid şiă ă ă



speriat .ă9 oarte bine, odi%neşte-te, spuse #anrique şi începu s -iă

recite un poem de dra!oste. Adora poezia, îi lu apoi mâna şi i-oă s rut . &n momentul acela, uşa se desc%ise şi intr Luis )avid.ă ă ă

9 per c nu ai inten ia s dormi în camer cu ea.ă ţ ă ă

9 u, 5!nacio, nu am aceast inten ie. )ar tu; îl întrebă ţ ă

#anrique.9 7i i c este so ia mea:ţ ă ţ9 E bolnav şi are nevoie de linişte. u poate s vorbească ă ă

despre nimic, r spunse #anrique.ă9 ici nu am inten ia s discut problemele c sniciei mele deţ ă ă

(a cu un str in.ţă ă9 u sunt str in, reprezint interesele <assandrei.ă9 Ascult , #anrique, ridic vocea Luis )avid, r bdarea mea aă ă ă

a/uns la limit : Am v zut destul0 (el de (el de poezii romantice şiă ă s rut ri de mâini.ă ă

9 Am recitat o poezie, atâta tot, se ap r #anrique privind cuă ă !in! şie la <assandra care nu scosese o vorb .ă ă

9 u permit niciun (el de poezii, în ele!i;: stri! Luis )avid,ţ ă v zând c nu-şi poate st pâni !elozia. leac de aici, le ro!.ă ă ă ă

9 u ies pân nu p r seşti şi tu înc perea, îl în(runtă ă ă ă ă #anrique.

9 Ascult , o s st m în aceeaşi camer . Este sin!ura solu ie.ă ă ă ă ţ#anrique îşi lu r mas-bun de la <assandra şi ieşi din camer .ă ă ă

Luis )avid abia aştept s plece tân rul acela nesu(erit. )e ce să ă ă ă stea #anrique la c p tâiul <assandrei, când el era cel careă ă su(erea, care era în!ri/orat pentru ea. *i totuşi, tân rul îi ( cuseă ă un serviciu. Trezindu-i !elozia, îl ( cuse s în elea! c o iubeşteă ă ţ ă ă cu adev rat pe <assandra.ă

"ând r maser sin!uri, Luis )avid se apropie de patulă ă

<assandrei ca s-o a/ute s se aşeze mai bine. &ncerc s-oă ă îmbr işeze !in!aş, dar <assandra se (eri de atin!erea lui. 1ăţ implor s nu-l respin! , indi(erent de ceea ce se întâmplaseă ă ă

între ei.9 E$ist un sin!ur adev r, spuse Luis )avid care nu maiă ă

putea s -şi ascund sentimentele. Te iubesc0 Te iubesc0 *tiu, eă ă o nebunie, dar nu pot suporta ideea c te îmbr işeaz sau teă ăţ ă s rut altcineva. u pot, în ele!e-m : o asi!ura el, încercând înă ă ţ ă

zadar s-o s rute.ă9 u trebuie, &nacio, te ro!0 se ap ra <assandra,ă str duindu-se s se desprind din îmbr işarea lui p timaş .ă ă ă ăţ ă ă

Luis )avid în elesese înc din primul moment c sunt ( cu iţ ă ă ă ţ



unul pentru altul. &şi reproşa c venise atât de târziu. Acum ar (iă vrut s -şi îndrepte !reşeala.ă

9 Vreau s uit m !elozia asta care m (ace s înnebunesc,ă ă ă ă teama c aş putea s te pierd. Trebuie s (ii a mea şi cu su(letul,ă ă ă şi cu trupul. Te iubesc, <assandra, repet tân rul emo ionat.ă ă ţ

9 Las -m ,ă ă

&nacio, spunea <assandra împotrivindu-ses rut rilor lui.ă ă9 Dur c te iubesc.ă9 u /ura strâmb. u e nevoie s inventezi nicio poveste deă

iubire. Te-am crezut cândva, când m-ai luat de so ie, lucru careţ am s -l re!ret toat via a.ă ă ţ

Luis )avid era disperat. &şi desc%isese inima în (a a ei, seţ crezuse 5a un moment dat aşa de aproape de ea, dar era evidentc îl dispre uieşte. im ea c îşi pierde min ile. oate c cel maiă ţ ţ ă ţ ă bine ar (i s -i spun adev rul.ă ă ă

9 "rede-m , te iubesc. 4ai s st m de vorb desc%is.ă ă ă ă9 *tiu (oarte bine c este un sin!ur lucru care te intereseaz :ă ă

Banii: sta e adev rul t u:Ă ă ă9 "e bani:; întreb surprins Luis )avid.ă9 u te teme, o s - i revin ie, ele!antului domn 5!nacioă ţ ă ţ

"ontreras. Ai s (ii st pân peste toate moşiile şi uniculă ă moştenitor. *tii prea bine c nu pot s (ac nimic care i-ar d unaă ă ă

bunicului, dar nu pot s cred c un om se poate în/osi în aşa %ală ă pentru bani. -mi, te ro!, pl cerea şi las -m în pace, (iindcă ă ă ă ă mi-e ruşine de purtarea ta.

Luis )avid nu în elesese despre ce bani vorbea <assandra, darţ (ata era aşa de enervat , c nu reuşi nicicum s-o linişteasc .ă ă ă

9 )e ce nu po i m car o clip s (aci abstrac ie de tot ce s-aţ ă ă ă ţ întâmplat şi s pricepi c sunt alt om;ă ă

9 u pot, deşi mi-aş dori asta mai mult decât orice altceva pe

lume. "um aş putea s uit, când o s nasc copilul t u;ă ă ă?Are dreptate, îşi spuse Luis )avid. E$ist lucruri preaă importante pentru a (i uitate.@

9 4aide, am s te a/ut s te culci, îi spuse Luis )avid,ă ă încercând s-o linişteasc . u vreau decât s te a/ut, nu vreau s -ă ă ă

i (ac nimic.ţ9 Las -m : Las -m sin!ur , îl repezi <assandra cu asprime,ă ă ă ă ă

deşi sim ea c acum era acelaşi b rbat pe care îl iubise acoloţ ă ă

sus, în mun i. )e ce îşi amintise din nou de s rutarea lui; )e ce aţ ă tremurat când a inut-o în bra e;ţ ţ5eşind din camer , Luis )avid d du peste #anrique care îlă ă

aştepta.





mor i. 5!nacio ( cea comer cu pietre pre ioase. L-am v zutţ ă ţ ţ ă deseori cu cizme ne!re şi cu %aine ne!re, ca şi umbra aceea.

9 u, Lazara, e ridicol: înceteaz cu prostiile: u are niciună sens:

9 *i ce sens poate avea asta; întreb b trâna uitându-se laă ă

piatr . E$plic -mi, ce le! tur este între piatr şi umbr ;ă ă ă ă ă ă

9 Lazara, nu e$ist niciun (el de ?umbre@:ă9 oate c eu am inventat umbra, dar ce e cu piatra; E înă

mâinile tale. Te întreb cine a l sat-o; *i de ce tocmai pe pernaă ei; 1amenii spun c du%urile bântuie prin casele în care au locuită cândva. #oartea i-a ! sit nepre! ti i. u au avut timp s ia cu eiă ă ţ ă ce ar (i dorit. Trupul i l-au în!ropat, dar spiritul este liber.Aminteşte- i c umbra aceea a (ost aici, iar piatra e în mâna ta.ţ ă #ai !ândeşte-te0 spuse b trâna îndep rtându-se.ă ă

Tot (elul de supersti ii, îşi spuse Luis )avid, dar cuvinteleţ b trânei îi d dur totuşi (iori. &ntotdeauna prezisese numaiă ă ă nenorociri, de parc le-ar (i adus c%iar ca.ă

)octorul o in(orm pe <assandra c nu mai e nicio prime/dieă ă nici pentru ea, nici pentru copil, dar c ar (i bine s se evite oriceă ă risc. <assandra se mai linişti, deşi era în continuate în!ri/orat laă !ândul c (iul sau (iica ei ar putea moşteni caracterul tat lui.ă ă ?)ac o s (ie la (el ca el, îşi zise ea, am s isp şesc toat via a.ă ă ă ă ă ţ

oate c înc de mic o s (ie e!oist, aspru şi viclean ca tat l lui.ă ă ă ă 1are prin dra!oste se poate sc%imba caracterul unui om;@ se

întreba ea."ând se sim i mai bine, <assandra se scul din pat şi ieşi s seţ ă ă

plimbe. Luis )avid îi înapoiase piatra pre ioas şi <assandra o luţ ă ă în mân , sim indu-se parc mai si!ur cu ea. )ac ar (i vrut, celă ţ ă ă ă care a l sat-o ar (i putut s -i (ac orice r u, dar nu-i ( cuse nimic.ă ă ă ă ă

Lui Luis )avid nu-i ( cu deloc pl cere când v zu c so ia luiă ă ă ă ţ

pleac s se plimbe cu #anrique. Ar (i vrut s o înso easc elă ă ă ţ ă însuşi, dar îl aştepta 4ector care ap ruse pe neaşteptate laă "aneea pentru a-şi inspecta nişte propriet i din apropiere.ăţ 7ltima dat se v zuser înainte de plecarea lui Luis )avid, cândă ă ă era %ot rât s-o predea pe <assandra poli iei, convins c ea îlă ţ ă ucisese pe 5!nacio. &ntre timp, Luis )avid nu mai era c%iar aşa desi!ur în sc%imb, era (oarte si!ur c o iubeşte cu adev rat peă ă <assandra. 4ector încerc s în elea! ce îi spune Luis )avid,ă ă ţ ă

dar nu pricepu decât c prietenul lui era s(âşiat de !elozie. &i eraă ciud c #anrique o înso ea pe <assandra la plimbare.ă ă ţ5ar #anrique se sim ea c%iar ca un în!er p zitor, deşi (ataţ ă

vorbea aproape numai despre so ul ei, neputând sc pa deţ ă



impresia c uneori este acelaşi om pe care îl îndr !ise, sincer şiă ă cinstit.

9 *tii, spuse #anrique, deşi spui c îl ur şti, undeva, înă ă su(letul t u, îl iubeşti de (apt.ă

9 u, #anrique, sunt prea mândr ca s uit cum m-a în/osit,ă ă

dar cum s uit copilul pe care nici eu, nici el nu-l dorim;ă

9 4ai s vorbim despre altceva, spuse #anrique, nu vreau să ă te întristezi din nou.

9 )a, ai dreptate, este o zi minunat , admise <assandra.ă9 #inunat , repet #anrique şi îşi aminti alte versuri.ă ă

9 "e dulci sunt, ca doi porumbei îndr !osti i, îi spuse ormaă ţ 'osaurei, privindu-i de pe teras pe #anrique şi <assandra. "redă c avocatul îi (ace curte.ă

9 e pare c şi ei îi place, r spunse 'osaura.ă ă9 5a spune-mi, 'osaura, nu cumva i-ai adus şi tu contribu iaţ ţ

la acel accident;9 )e ce m întreba i; ripost servitoarea cu oc%i sc p r tori.ă ţ ă ă ă ă9 entru c (a de mine nu po i s ascunzi cât de mult oă ţă ţ ă

ur şti, spuse orma absolut si!ur de a(irma ia ei.ă ă ţ9 )a, am su(iciente motive s-o ur sc, dar a (ost numai ună

accident. "alun!a nu a inut seama de ceea ce i-a spus 5!nacio. &lţ

cunosc destul de bine şi n-am motive s m îndoiesc de el.ă ă'osaura sim i c trebuie s întrerup aceast conversa ie,ţ ă ă ă ă ţ

pentru c orma o privea b nuitoare şi abia reuşise s (acă ă ă ă slalom printre întreb rile acestei (ete curioase. *i apoi, şi ea voiaă s ştie cine intrase în cas neobservat şi l sase acea piatră ă ă ă pre ioas . &i cunoştea aproape pe to i cei din împre/urimi, totuşiţ ă ţ nu-şi putea da seama cine (usese.

37Al(onso ştia c Luis )avid nu e omul care s dea de necazuri şiă ă

tocmai de aceea nu ştia cum s -şi e$plice de ce îl c utaă ă inspectorul de poli ie. 1mul (u (oarte z!ârcit cu cuvintele, dar îiţ spuse totuşi c este vorba de cercetarea pe care o începuse Luisă )avid şi pe care apoi o întrerupsese. "el mai ciudat era (aptul că ap ruse în oraş, dar nu a/unsese acas .ă ă

"ând imon intr în camera de lucru a lui Al(onso ca s -lă ă anun e pe domnul 3uintero, Al(onso se bucur la !ândul cţ ă ă prietenul lui Luis )avid ar putea s -l l mureasc şi s -l a/ute s -lă ă ă ă ă ! seasc . *i 2ema r mase pe loc s -l vad pe 4ector, dar 4ectoră ă ă ă ă



3uintero, spre surprinderea lor, le aduse veşti despre <assandraşi despre 5!nacio. 4ector le e$plic ce se întâmplase, asi!urându-ăi c acum <assandra e bine, în a(ar de orice pericol.ă ă

9 )ar cum a putut s (ac o asemenea prostie, în starea înă ă care se a(l ; se mir Al(onso.ă ă

9 i0 tinerii sunt mai zburdalnici0 )ar când am v zut-o eu,ă ă

era bine. u v (ace i !ri/i.ă ţ9 lav )omnului, spuse uşurat Al(onso.ă9 *i nu i-a spus când se întorc; întreb 2ema.ţ ă9 u, nu mi-a spus0 )ar sunt acolo şi doctorul Alonso şi

orma "astro09 orma "astro; e$clam 2ema. "e prostie:ă9 4ector, era s uit s te întreb, începu Al(onso, nu cumva l-aiă ă

v zut pe Luis )avid;ă9 e Luis )avid0; ( cu încurcat 4ector. u0 )ar de ce mă ă

întreba i;ţ9 u-i nimic, las 0 Al(onso se ridic spre a-l conduce peă ă

tân rul care se pre! tea de plecare. E în le! tur cu nu ştiu ceă ă ă ă cercetare. )ar mai bine îi spun lui 5!nacio s -l caute pe Luisă )avid.

Luis )avid spera c reuşise în cele din urm s cucerească ă ă ă

inima <assandrei. La petrecerea pe care o pre! tise orma înă casa de pe pla/ , <assandra b u un pa%ar de şampanie. im eaă ă ţ

în acelaşi timp o moleşeal şi o ame eal pl cut . Luis )avidă ţ ă ă ă abia se eliber de înc p ânatul #anrique şi o conduse peă ă ăţ <assandra în camer . 1 îmbr işa !in!aş şi o s rut . <assandraă ăţ ă ă sim i (ericirea primului s rut de atunci, de demult, dar se smulseţ ă imediat din îmbr işarea lui Luis )avid.ăţ

9 "um de am putut (i aşa de proast ; Era s uit: e$clamă ă ă

<assandra, însp imântat de propriile sentimente.ă ă9 Te ro!:9 Era noapte ca acuma, în aceeaşi camer 0 dar atunciă

credeam în tine. Te iubeam.9 *i înc m mai iubeşti, <assandra, spuse încet Luis )avid.ă ă

&ncercând din nou s-o îmbr işeze.ăţ9 u, nu: ) -mi drumul:ă9 Vreau s te a/ut s ui i, te ro!.ă ă ţ

9 u, vrei s m umileşti din nou: #-ai iubit, m-ai s rutat, m-ă ă ăai îmbr işat şi o or mai târziu erai a(ar şi discutai )umnezeuăţ ă ă ştie cu cine0 ai spus c nu m iubeşti, c m dispre uieşti0ă ă ă ă ţ

9 <assandra, <assandra, trebuie s ui i:ă ţ





#anrique era uluit. ici <assandra nu putea s -şi e$plice ce seă întâmpla. 7şa de la teras era înc%is , dar clan a e stricat . &lă ă ţ ă ru!ase pe "alun!a s-o repare, dar acesta nu ap ruse deloc.ă

9 Am v zut urme de picioare în camer 0ă ă9 u în ele! cine poate (i şi ce vrea s ob in cu asta; întrebţ ă ţ ă ă

#anrique incapabil s -şi e$plice ce se întâmpl .ă ă

9 u ştiu, #anrique, dar nu cred c este vreo prime/die. imtă c cineva vrea s m binecuvânteze0 ca şi când ar vrea s -miă ă ă ă dea o dovad de iubire. 5ntr pe (uriş la mine în camer şi îmiă ă ă las ceva, ( r s m atin! . u ştiu cine este, dar nu mi-eă ă ă ă ă ă team . imt numai c persoana aceasta m iubeşte şi vrea să ă ă ă m apere.ă

eara se strânser cu to ii în su(ra!erie. &ncepuse s su(leă ţ ă vântul. lu$ul era în creştere.

9 untem încon/ura i de ocean: spuse orma. "e emo ionant:ţ ţ9 arc îl aud cum r su(l , !lumi #anrique.ă ă ăLuis )avid şi <assandra t ceau, dar orma nu se putu ab ineă ţ

s nu spun c are impresia c este o atmos(er ca dintr-ună ă ă ă ă roman de A!at%a "%ristie.

9 *ti i povestea aceea cu mai mul i oameni care erau pe oţ ţ insul şi la un moment dat au început s moar unul dup altul şiă ă ă ă nu se ştia nici de ce mor, nici cine îi omoar , povestea orma,ă

observând c to i o urm resc cu aten ie. 1are de ce trebuie să ţ ă ţ ă m simt aşa înainte de a mer!e la culcare; V ro!, dac auzi i că ă ă ţ ă stri!, s veni i s m a/uta i. )eşi, dac vine cineva, probabil că ţ ă ă ţ ă ă numai <assandra o s aib nevoie de a/utor, pentru că ă ă misterioasa umbr se intereseaz doar de ea. oapte bun , viseă ă ă pl cute.ă

ata plec ( r s -şi dea seama ce atmos(er tensionată ă ă ă ă ă provocase povestirea ei. <assandra se duse în camera ei,

strân!ând în mân perla nea!r .ă ăLuis )avid abia aştepta s se duc la culcare. )e când dormeaă ă în aceeaşi camer cu #anrique, de re!ul se trezea primul. &nă ă diminea a urm toare se opri în (a a uşii <assandrei, întrebându-ţ ă ţse dac se trezise sau nu. Vru s bat , dar se opri, amintindu-şiă ă ă c (ata avea mare nevoie de odi%n .ă ă

9 E cam r coare, îi spuse el 'osaurei, intrând în buc t rie.ă ă ă9 )a, cam r coare, încuviin servitoarea, dar ca(eaua eă ţă

aproape !ata. 1 s v (ac bine o ceaşc de ca(ea cald .ă ă ă ă ă9 )a, de asta am şi venit, spuse Luis )avid. Voiam s teă întreb dac nu l-ai v zut pe "alun!a;ă ă

9 u, n-a venit, r spunse liniştit 'osaura.ă ă





oate ar (i mai bine s plec cât mai curând.ă9 u, pe dumneavoastr nu v amenin nicio prime/die, oă ă ţă

asi!ur 'osaura. Totul este îndreptat împotriva ei, dar se vede că ă o ap r amuleta aia.ă ă

9 Amuleta: e$clam orma.ă

9 )a. iatra aia de la !ât pe care nu o scoate niciodat , esteă

un talisman i! nesc împotriva deoc%iului, spuse surescitatţ ă ă 'osaura.

9 Astea sunt prostii i! neşti.ţ ă9 oate c da0 totuşi ceva o ap r 0 sau cineva. 7mbra aia,ă ă ă

un b rbat care se îmbrac în ne!ru.ă ăLuis )avid c uta urme în camera <assandrei, sperând s a(leă ă

ceva pân când "alun!a îşi va reveni. &ntâmpl tor. V zu pete deă ă ă sân!e pe cearşa(uri. 'idic salteaua. pera ca so ia lui s aib oă ţ ă ă e$plica ie rezonabil .ţ ă

9 &l ascunzi pentru cineva sau pentru tine; repet Luis )avidă întrebarea, (iindc (ata re(uza s r spund . )e ce ai ascunsă ă ă ă cu itul;ţ

&n cele din urm , <assandra r spunse+ă ă9 Las -m 0 eu am (ost0 eu am ( cut-o0ă ă ă9 "um este posibil s recunoşti cu atâta candoare c ai ( cută ă ă

asemenea lucruri; întreb Luis )avid descump nit.ă ă

9 u m intereseaz ce !ândeşti tu. Ar trebui s te întrebi peă ă ă tine ce c uta omul acela în mi/locul nop ii în camera mea.ă ţ

9 u ştiu. u i-am spus eu s vin .ă ă9 l teşti oamenii ca s (ac ceea ce vrei tu. )e ce ar (i vrută ă ă

s -mi (ac mie r u un om care abia dac m cunoaşte;ă ă ă ă ă9 ici tu nu m cunoşti, dar s (ii si!ur c de la mine te po iă ă ă ă ţ

aştepta la tot ce e mai r u: o asi!ur Luis )avid r ut cios.ă ă ă ă9 rea multe coinciden e,ţ &nacio. Aminteşte- i de munte0ţ

9 #untele, muntele, şi ce s-a întâmplat m ro! pe munteleă la blestemat;ă9 entru a doua oar te pre(aci c nu ştii despre ce e vorba:ă ă

se în(urie <assandra. "a şi când ar (i ceva aşa de uşor de uitat.#-ai împins în pr pastie şi te-ai uitat indi(erent la mine,ă aşteptând s cad, ( r s -mi întinzi mâna, relat <assandra cuă ă ă ă ă oc%ii plini de lacrimi, dându-şi scama cât de orbit (usese deă iubire de nu v zuse nimic. *i apoi c z tura aceea ciudat de peă ă ă ă

cal, şi ast zi asta0 Te întreb ce mai urmeaz şi de ce nu crezi că ă ă am şi eu dreptul s m ap r.ă ă ă&nainte de cin sosir doctorul 'oberto şi #anrique. 'osaura îiă ă

conduse în camera în care z cea r nitul, iar #anrique r mase să ă ă ă



discute cu &nacio.9 Te por i ciudat,ţ &nacio, spuse #anrique. u vrei s se (acă ă

cercet ri. )e ce nu c%emi poli ia; Te temi s nu se descopereă ţ ă ceea ce ascunzi.

9 )ac încep cercet rile numai <assandra va avea de su(erit,ă ă

nu eu, îi r spunse Luis )avid.ă

9 u spune prostii: replic #anrique.ă9 Ea a ( cut-o şi a ascuns cu itul. E !reu de crezut, dar eaă ţ

este uci!aşa.9 Ai înnebunit: e$clam (urios #anrique. & i înc%ipui c o să ţ ă ă

dea cineva crezare minciunilor tale;9 &ntr-o zi te vei convin!e c am spus adev rul.ă ă9 u ştii ce vorbeşti. <assandra n-are putere s se lupte cu el.ă9 )ar poate s -l ia prin surprindere, nu-i aşa; întreb Luisă ă

)avid nu (oarte si!ur de ceea ce spune.9 E absurd, ştii ce (ace o (emeie într-o asemenea situa ie;ţ

tri! , c%eam a/utor.ă ă9 )ar ea n-a stri!at, ripost Luis )avid. e pare c s-aă ă

întâmplat cam pe la ora trei diminea a şi e o adev rat nebunieţ ă ă c bietul "alun!a n-a pierdut tot sân!ele.ă

9 Vorbeşti de parc el ar (i victima0ă9 u ştiu: stri! Luis )avid. u sunt si!ur, dar ar putea s (ie,ă ă

poate c a auzit z!omot şi s-a dus s vad ce este.ă ă ă)iscu ia lor (u întrerupt de 'oberto care ap ru pe teras .ţ ă ă ă9 "um se simte; întreb #anrique.ă9 E o ran adânc , a sân!erat mult. *i baba aia cu leacurileă ă

ei0 )ac nu m-ai (i adus la timp, ar (i murit.ă9 "rezi c o s supravie uiasc ; întreb Luis )avid speriat.ă ă ţ ă ă9 )a, i-am ( cut o in/ec ie, i-am cur at rana. 1mul eă ţ ăţ

zdrav n0 "red c o s -şi revin curând.ă ă ă ă

9 & i mul umesc (oarte mult, spuse Luis )avid.ţ ţ9 E în ordine, r spunse 'oberto. Aş vrea s-o v d peă ă <assandra.

9 "red c e la ea în camer , spuse Luis )avid, ridicându-seă ă s -l conduc .ă ă

9 Vezi ce drum lun! (ac ca s -mi vizitez pacientele; încercă ă s !lumeasc 'oberto cu <assandra.ă ă

Tân ra izbucni în plâns. 'oberto o strânse la piept, re!retândă

c îi recomandase s plece undeva s se odi%neasc .ă ă ă ă9 #anrique i-a povestit; întreb <assandra liniştindu-seţ ă pu in.ţ

9 )a, mi-a spus câte ceva pe drum.





smaralde pe perna ei. Vreau s ştiu cine elă9 A/un!e cu întreb rile. L sa i-o în pace. Are nevoie de linişte,ă ă ţ

spuse 'oberto apropiindu-se de <assandra.#anrique se ridic şi el s-o conduc . Luis )avid privi trist înă ă

urma lor. <assandra devenea pentru el o eni!m tot maiă

complicat . 7r şte atât de mult locul acesta şi acum vrea să ă ă

r mân . orma se apropie de el, lin!uşitoare+ă ă9 1, 5!nacio, credeam c toate astea sunt numai inven ii.ă ţ

Acum mi-e (ric s dorm sin!ur .ă ă ă9 -ai niciun motiv, spuse rece Luis )avid. e pare c umbraă

este binevoitoare (a de (emei.ţăA doua zi de diminea , 'oberto plec , neputând s-o convin!ţă ă ă

pe <assandra s vin cu el. La pu in timp dup el plec şi orma.ă ă ţ ă ă #isterul n-o mai atr !ea aşa de mult. #anrique, la rândul s u oă ă ru! pe <assandra s plece cu el, dar ea pretinse c trebuie să ă ă ă mai aştepte. Aşa c tân rul avocat, nevrând s-o lase sin!ur ,ă ă ă

încerc s-o distreze recitându-i o poezie.ă9 Este de "ampos ervera, un poet din ara!uaH. Am

întotdeauna cu mine cartea lui de poezii, indi(erent unde m-aşduce. Am pus-o şi acum în valiz .ă

9 &mi place poezia. *i mai ales când o citeşti tu.9 i-am citit-o din toat inima. E (oarte (rumoas , dar eŢ ă ă

dureroas la s(ârşit când spune ?umai sin!ur tatea ta de acumă ă şi dintotdeauna0@ u e adev rat, nu-i aşa;ă

9 u ştiu, #anrique0 u ştiu ce va (i cu via a mea. # întrebţ ă de ce vrea s m duc la pu ul de min .ă ă ă ţ ă

9 oate c o s descoperim ce ascunde, dar s nu te duci ( ră ă ă ă ă mine. lec doar s-o v d pe mama şi s arunc o privire pe la birou.ă ă *tii c mi-am l sat toate treburile, dar m întorc imediat, nu teă ă ă las la c%eremul lui.

<assandra se duse împotriva voin ei ei la mina cea vec%e,ţ împreun cu Luis )avid. ornir cu barca de pe pla/a din (a aă ă ţ casei. Luis )avid spera c în acest loc o va determina peă <assandra s m rturiseasc , dar nu reuşi s descopere nimic. eă ă ă ă

întreba dac se pre(ace c nu ştie sau c , într-adev r, nu ştieă ă ă ă nimic.,

Locul acela urât şi dezolant nu ( cu decât s -i înr ut ească ă ă ăţ ă dispozi ia su(leteasc a <assandrei. e întreba de ce o aduseseţ ă

acolo.9 "red c nu e un loc (oarte potrivit pentru o e$cursie. "eă inten ii ai;ţ

9 Voiam s - i împrosp tez memoria0 s - i aminteşti de ceeaă ţ ă ă ţ



ce s-a întâmplat aici acum dou luni0ă9 u în ele!. -am (ost niciodat într-un asemenea loc.ţ ă9 )ar aici ai mai (ost; Auzi tobele. Le-ai auzit şi în noaptea

aceea.9 &n ce noaptea, 5!nacio; întreb tân ra (emeie neîn ele!ândă ă ţ

despre ce vorbeşte.9 u te mai pre(ace. &n noaptea când ai spart broasca şi ai(u!it. u ne!a. Lazara mi-a con(irmat.

9 E$act, spuse <assandra amintindu-şi noaptea aia în!rozitoare. e sim ise neputincioas , abandonat la c%eremulţ ă ă voin ei lui. Luis )avid sim i tremurul <assandrei şi privireaţ ţ

în!rozit care îl ru!a s n-o mai c%inuiasc şi în elese c totul eraă ă ă ţ ă ( r rost. &ncepuse s se lase întunericul când se întoarser .ă ă ă ă

'osaura îl vizita (recvent pe "alun!a şi avea !ri/ de el.ă 'enun ase la ideea de a o speria pe <assandra. "alun!a (useseţ cât pe-aci s -şi piard capul, dar 'osaura mai avea nevoie de el.ă ă Erau sin!uri în cas .ă

9 V d c te sim i mai bine, spuse 'osaura, aducându-i deă ă ţ mâncare.

9 Acum ai !ri/ de mine, dar din cauza ta era s -mi pierdă ă capul, spuse "alun!a. Totul numai din cauza ta.

9 )e asta a vrut şi el s-o aduc aici, în casa unde a (ost ucisă

5!nacio, începu 'osaura.9 )e ce; întreb "alun!a.ă9 oate ca s-o acuze.9 unt si!ur c (emeia aceasta n-ar putea s omoare peă ă

nimeni.9 )ar el crede c ea a ( cut-o, replic 'osaura, şi o bine să ă ă ă

continue s cread aşa.ă ă"alun!a o s !et cu privirea pe 'osaura.ă ă

9 Tu ai ( cut-o: Tu l-ai trimis pe 5!nacio pe lumea cealalt .ă ă9 -am nimic de-a (ace cu treaba asta, protest 'osaura. Ea l-ăa ucis. i!anca cu care s-a însurat.Ţ

9 e mine nu m po i p c li. "um a traversat apa; )ac ar (iă ţ ă ă ă plecat pe mare, ar (i trebuit s ia barca. )ar persoana care l-aă ucis pe 5!nacio0 a plecat pe uscat. Tu ştii drumul sta ca înă palm . Ai cutreierat deseori pe acolo cu el0 pe vremea când vă ă iubea i, tu şi cu 5!nacio.ţ

9 1, "alun!a, i s-a urcat (ebra la cap0 aiurezi0 de ce nuţ taci; şuier (urioas 'osaura, auzind c omul intuise adev rul.ă ă ă ă9 *tiu c ai motive, pot s te şi în ele!, totuşi0 5!nacio s-aă ă ţ

purtat urât cu tine şi nu i-a p rut r u0 s-a (olosit de tine şi te-aă ă



p r sit0 pentru o (at care nu are nume0ă ă ă9 )e ce nu taci o dat ;ă9 Tu mi-ai povestit toat t r şenia. u- i aminteşti; Ai spus că ă ă ţ ă

nu po i s -i ier i (aptul c s-a însurat cu o i!anc 0ţ ă ţ ă ţ ă9 A/un!e: stri! 'osaura.ă

9 Tu ai t cut-o: "u revolverul, insist calm "alun!a. Ban!: L-ă ă

ai ucis. *i dup aceea ce-ai ( cut; Te-ai întors pe acelaşi drum peă ă care te-ai dus ca s omori un om.ă

9 u-i adev rat: u-i adev rat: stri! 'osaura.ă ă ă9 Vezi, ai ştiut c nu e el, c e Luis )avid0 5!nacio odi%neşteă ă

în pace. 'ecunoaşte c tu l-ai omorât: "u mine nu trebuie s - iă ă ţ (aci !ri/i, eu n-am s spun nim nui. 7n (rate sau altul, mie mi-eă ă totuna: )ac vrei s -i distru!i via a0 d -i drumul: )ar vreau să ă ţ ă ă ştii un lucru+ (ebra nu l-a lovit pe "alun!a în cap şi nu aiureaz .ă

Tu ai (ost: Tu l-ai omorât:9 oarte bine, (oarte bine: Eu l-am ucis: )a, eu l-am ucis.

Eram nebun de (urie0 orbit de !elozie0 L-am urm ri0 "ândă ă ă s-au instalat acolo, în cas 0 s -şi petreac luna de miere0 i-amă ă ă urm rit. "ând am a/uns şi eu, m-am ascuns în camera aia0 careă e ceva mai departe, ca s nu m vad nimeni. )ar acolo nuă ă ă puteam s dorm0 "alun!a0 "apul meu era un vulcan0 Eramă nebun 0 Aşa c am ieşit: Am ieşit în (a a balconului de laă ă ţ

camera lor0 şi am început s stri! cât am putut de tare. 5!nacioă a ieşit pe balcon şi m-a v zut cum privesc în sus. A coborât şi ne-ăam certat. A reuşit s m împace0 Am stat de vorb 0 mi-a spusă ă ă de ce0 da, m-am mai liniştit pu in şi m-am întors acolo unde mţ ă ascunsesem.

A doua zi de diminea l-am v zut cum ia barca s se duc laţă ă ă ă min . L-am urm rit0 &mi trebuiau dou ore ca s a/un! acolo0ă ă ă ă voiam numai s -l v d, "alun!a0 s stau de vorb cu el0 s mă ă ă ă ă ă

mint 0 s m aline cu vorbele, "alun!a0 )ar el a (ost !rosolan,ă ă ă s-a în(uriat, m-a împins, m-a lovit. Atunci0 am v zut revolverulă pe mas . L-am luat şi l-am oc%it. Voiam s -l sperii ca s nu seă ă ă mai apropie de mine, dar el s-a aruncat asupra mea şi a vrut s -ămi ia revolverul. e-am t v lit pe /os şi deodat am auzit oă ă ă detun tur . a a lui era aproape de a mea, "alun!a, aşa deă ă ţ aproape: e uita la mine0 se uita la mine şi nu în ele!ea ce seţ

întâmpl 0 apoi s-a întors şi a ieşit pe uş cl tinându-se0 amă ă ă

ieşit dup el şi l-am v zut cum a c zut0 nu ştiam ce s (ac,ă ă ă ă "alun!a0 eram însp imântat m-am !r bit s plec de acolo: -ă ă ă ăam ştiut0 u ştiam dac l-am ucis sau nu, "alun!a: u ştiamă nimic: Am aler!at însp imântat şi m-am întors în oraş. #aiă ă



târziu0 am a(lat c îl omorâsem. )ar îi d ruisem tinere ea mea.ă ă ţ *i în a(ar de asta. Este tat l (iicei mele0ă ă

9 *tiam asta, spuse "alun!a liniştit. *tiam c tu ai ( cut-o şiă ă acum vrei s (ie învinov it alt (emeie.ă ăţ ă ă

9 Trebuie s pl teasc pentru tot ceea ce mi-a ( cut: 1 ur sc:ă ă ă ă ă

Am s-o distru!: Am ( cut în aşa (el încât dovezile s (ie împotrivaă ă

ei. )ac o s (ie acuzat de crim 0 )ac într-o zi o s am nevoieă ă ă ă ă ă de cineva ca s-o distru!0 pot s m bizui pe tine;ă ă

"alun!a d du din mân .ă ă9 Eşti aşa de rea0 un prieten (oarte periculos.9 )ac îmi st în drum, se dezvinov i 'osaura. )ar acum nuă ă ăţ

mai conteaz , important este ca Luis )avid s-o acuze pe ea. )eă asta a şi dus-o la min .ă

9 robabil c de aceea se şi pre(ace c este 5!nacio.ă ă9 u i-a spus;ţ9 Ba da, şi mie şi omului cu care eram, dar ne-a spus să

t cem.ă9 *i pe mine a încercat s m prind . &ncearc s a(leă ă ă ă ă

anumite lucruri. 4a, %a, %a, râse r ut cioas 'osaura. "el maiă ă ă important lucru este s-o acuze pe ea. imeni nu ştie desprele! tura mea cu 5!nacio. Toate dovezile sunt împotriva ei. Auzi;ă

9 "e;

9 Barca. e întorc, "alun!a: 7ite c au venit. -o s se poată ă ă dezvinov i, se bucur 'osaura. 1 s pl teasc pentru mine.ăţ ă ă ă ă Asta va (i r zbunarea mea.ă

#anrique aştept toat dup -amiaza ner bd tor întoarcereaă ă ă ă ă <assandrei. Blestema clipa în care o p r sise. Voise s pleceă ă ă dup ei, dar 'osaura îi spusese c nu are nicio posibilitate să ă ă ! seasc drumul. e c rarea dintre mlaştin şi tu(e nu puteaă ă ă ă

mer!e decât un om care cunoştea bine drumul. e sperie când ov zu. <assandra îl asi!ur c totul e în ordine şi se duse înă ă ă camera ei, dar Luis )avid o c%em curând, spunându-i c preotulă ă vrea s -i vad . <assandra se bucur de aceast vizită ă ă ă ă neaşteptat . &l ! si pe teras , discutând cu #anrique.ă ă ă

9 "unoaşte i cu si!uran (oarte bine melea!urile acestea;:ţ ţă întreb #anrique.ă

9 )a, îi vizitez pe cei s raci, am avut o misiune şi la min .ă ă

9 *i nu a i z rit cumva un b rbat înalt, solid, îmbr cat înţ ă ă ă ne!ru şi cu cizme09 u, nu, r spunse preotul ( r s stea prea mult pe !ânduri.ă ă ă ă

)ar sunt multe insule prin apropiere, de unde vin uneori oamenii



pe rm.ţă9 1%, o%, iar şi tobele: e$clam <assandra. # sperie cândă ă ă

r p ie în toiul nop ii.ă ă ţ9 u trebuie s v speria i, spuse liniştit preotul. E$primă ă ţ ă

durerea unor oameni însin!ura i şi trişti pentru c le e dor de aiţ ă

lor0 aceasta e muzica lor.9 Am auzit c uneori prevestesc moartea:ă9 Ei, asta-i: Astea sunt supersti ii ale oamenilor înapoia i.ţ ţ

unt obiceiuri ale unor popoare care s-au perindat prin araţ noastr . 'estul sunt numai idei stupide pe care le au turiştii înă cap.

9 un ca un bocet, observ #anrique.ă ă9 #ai curând i-aş spune cântec nostal!ic0 Este o m rturisireă

a oamenilor care nu vor s plân! , dar se simt însin!ura i şiă ă ţ trişti.

9 Vezi; per c de acum înainte n-au s te mai impresionezeă ă tobele, i se adres #anrique <assandrei.ă

9 Ei bine, eu am s plec, spuse preotul ridicându-se. )iseară ă m duc la culcare mult mai târziu ca de obicei.ă

9 rinte, am s -l c%em pe 5!nacio, nu v (ace i !ri/i.ă ă ă ţ9 #ul umesc, copila mea. "ând trebuie s naşti;ţ ă9 #ai dureaz .ă

9 )e (iecare dat când am vorbit despre copilul dumitale, te-ăai întristat. )e ce nu eşti (ericit ;ă

9 rinte, barca e !ata. V aşteapt : spuse #anrique.ă ă ă9 &ncrede-te în )umnezeu, indi(erent cât de mare e durerea.

Ai încredere în E5 şi te va ocroti.9 #ul umesc, p rinte. V mul umesc c a i venit.ţ ă ă ţ ă ţ



<assandra st tea în pat cu oc%ii desc%işi> nu putea să ă adoarm în ciuda oboselii pe care o sim ea şi a zilei în!rozitoareă ţ pe care o tr ise. u auzise dac se întorsese so ul ei. )eodat , înă ă ţ ă uşa de la teras ap ru o siluet voinic , înveşmântat în ne!ru.ă ă ă ă ă

u se sperie. e ridic pu in.ă ţ

9 'andu, de unde ai ap rut aici; întreba ea încet. "redeam că ă ai plecat.

9 Am încercat0 începu şe(ul i!anilor cu !las trist, dar toateţ drumurile duceau spre tine. )rumul amintirilor, dulce ca mierea,amar ca o coa/ de l mâie, drumul !ândurilor şi al speran elor,ă ă ţ drumul iubirii care nu moare niciodat : )a, sunt eu, 'andu,ă re!ele i!anilor. "redeam c am s pot uita o (emeie0 dar n-amţ ă ă putut0 şi atunci am luat o manta şi am venit s te caut0 dar nuă erai acolo. "ineva mi-a spus unde e casa omului sta0 care eă st pânul t u0 şi uite-m aici0 am venit numai ca s (iu al turiă ă ă ă ă de tine.

9 erla pe care ai l sat-o pe perna mea, smaraldul.ă9 Aş pune toate bo! iile lumii la c p tâiul patului t u0ăţ ă ă ă

vezi0 ast zi i-am adus un rubin, spuse tân rul privind cuă ţ ă dra!oste la ea, aşa cum ( cuse întotdeauna.,ă

9 'andu, p streaz -l0 p streaz -l pentru tine, îl ru!ă ă ă ă ă

<assandra.9 Am multe pietre scumpe, re!ina mea: *tii c noi, i!anii,ă ţ

suntem pricepu i. Vezi. iatra asta este roşie ca sân!ele dinţ inim . 5a-o şi !ândeşte-te c este o pic tur din sân!ele meu. Amă ă ă ă s-o las aici, ca s se cread c nu m-ai v zut. )ar spune-mi de ceă ă ă ă mi se pare c eşti aşa de trist 0 eşti bolnav ;ă ă ă

9 entru c 0 pentru c o s am un copil, şopti <assandra.ă ă ă9 "ât de departe sunt zilele când erai (eti a mea: 1(t 'andu.ţ ă

& i aminteşti; "ea mai (rumoasţ ă ceai din lume trebuia s (ie so iaă ţ mea0 Voiam s trâmbi ez lucrul sta în toate cele patru z ri.ă ţ ă ă Voiam s a(le toat lumea cât sunt de mândru, cât sunt deă ă (ericit: Am c utat iasomie ca s ne înmiresm m patul nup ial0ă ă ă ţ (lac ra care va izbucni când vei (i iubit pentru prima dat caă ă ă (emeie: rut rile p timaşe0 s rut rile !in!aşe0 rut ri dină ă ă ă ă ă ă ap limpede şi vâlv taie0ă ă

9 Taci, 'andu, te ro!, taci0

9 )ar mi te-au luat0 )e ce n-am putut s te p strez0 u eraă ă adev rat ce mi-ai spus c nu po i s m iubeşti. &n bra ele meleă ă ţ ă ă ţ aş (i putut s te (ac s ui i de toate celelalte: "u (or a: "u (or aă ă ţ ţ ţ aş (i înscris în su(letul t u a treia le!e a rasei noastre+ s (iiă ă



credincioas 0 s (ii credincioas în (iecare clip 0 în (iecareă ă ă ă secund a vie ii tale0 pân la moarte. Te-aş (i ( cut s ui i tot.ă ţ ă ă ă ţ

Te-aş (i ( cut s te molipseşti de dra!ostea pe care o simt eu0ă ă Al turi de mine ai (i înv at s m respec i ca pe st pânul t u0ă ăţ ă ă ţ ă ă s (ii (emeia mea0 re!ina mea iubit :ă ă

9 Taci, 'andu, te ro!, taci.9 )a, dar suntem di(eri i0 în venele tale cur!e sân!e nobil, înţ ale mele i! nesc. Eşti din alt lume0 nu eşti din lumea mea. Aţ ă ă trebuit s - i dau drumul. A trebuit s desc%id bra ele care teă ţ ă ţ ineau aşa de strâns. Acum0 acum eşti so ia altui om0 şi aştep iţ ţ ţ

un copil de la el. )ar spune-mi, ai ! sit iubirea şi (ericirea peă care le doreai;

9 'andu, tu crezi în destin;9 #-au înv at c totul este scris în #area "arte a Vie ii.ăţ ă ţ9 Atunci ştii c tot ce s-a întâmplat aşa trebuia s seă ă

întâmple.9 E scris c trebuie s te (ac s m iubeşti.ă ă ă ă9 u0 nu aşa. 'andu. &ntoarce-te la poporul t u. u se poateă

s (ii sin!ur0 numai ca s (ii al turi de mine. Eu nu pot s - iă ă ă ă ţ d ruiesc nimic, şi asta m doare.ă ă

9 #-ai aşteptat ca s -mi spui s plec;ă ă9 u0 te-am aşteptat pentru c voiam s mul umesc umbreiă ă ţ

care a venit pe (uriş în camera mea în (iecare noapte., şi mi-al sat pietre pre ioase0 m-a privit dormind0 şi apoi a plecat+..ă ţ

'andu asculta cuvintele !in!aşe pe care <assandra nu i lespusese niciodat pân atunci. &l durea inima ascultând-o. Ar (iă ă (ost de a/uns cel mai mic semn şi ar (i dus-o oriunde ar (i vrut.

9 "ând i-ai dat scama c sunt eu;ţ ă9 "ând am observat c nu m tem. A%: Am în eles c umbraă ă ţ ă

n-o s -mi (ac r u, c m iubeşte şi o s m apere.ă ă ă ă ă ă ă

9 A vrut cineva s - i (ac r u;ă ţ ă ă9 )ar tu m-ai ap rat. tai: 7ite cu itul. L-am ascuns ca s nuă ţ ă te poat acuza nimeni.ă

9 *tii c po i s contezi întotdeauna pe asta şi pe mâna mea.ă ţ ă9 #ul umesc, 'andu, dar acum te ro! s pleci. )u-te şi nu teţ ă

mai întoarce. Am s mai stau câteva zile aici şi dup aceea amă ă s plec. 7r sc locul acesta, pentru c aici am (ost ne(ericit .ă ă ă ă

9 )in cauza cui eşti ne(ericit ; pune-mi:ă

9 u, nu, asta n-ar (ace decât s înr ut easc lucrurile.ă ă ăţ ă9 <assandra09 'andu, te ro!, du-te0 )u-te şi nu te mai întoarce.9 )e asta ai scos z vorul de la uş 0 ca s poat el s intre; îiă ă ă ă ă



întrerupse pe neaşteptate Luis )avid, intrând în camer . 'anduă nici nu se clinti din loc. Aştepta liniştit. Aşadar, asta este vestitaumbr : rietenul t u:ă ă

9 u vorbi cu atâta dispre , n-am s în! dui aşa ceva: ripostţ ă ă ă imediat i!anul, mândru.ţ

9 A. u vei în! dui: )ar eu ce trebuie s mai în! dui;ă ă ă

9 5!nacio, te ro!, încerc s -l linişteasc (ata.ă ă ă9 1mul acesta nu are niciun drept s se a(le aici, s intre înă ă

camera ta în toiul nop ii, ascunzându-se de toat lumea: u-miţ ă vine s cred c ai permis aşa ceva:ă ă

9 Abia0 abia de curând mi-am dat seama c era 'andu0ă9 )a, ştiu0 ştiu. *i trebuia s -l aperi: )e ce ai ascuns cu itul;ă ţ

"a s -l aperi:ă9 entru c 'andu m-a ap rat tot timpul.ă ă9 emaipomenit: "rezi c e o scuz (oarte bun : leacă ă ă ă

imediat de aici şi s nu te mai întorci: se întoarse Luis )avidă c tre 'andu.ă

9 5a stai pu in: ipi cam mult: spuse liniştit 'andu. )e undeţ Ţ atâta vite/ie la tine; "ând ne-am întâlnit ultima dat , te-ai purtată ca un laş.

9 "e-ai spus;9 Te-am provocat la lupt de dou ori şi niciodat n-ai primită ă ă

provocarea mea.9 iciodat 0 niciodat n-am i!norat o c%emare la luptă ă ă

b rb teasc .ă ă ă9 Te întreb, când ai de !ând s te aperi;ă9 'andu, 'andu: Te ro!, 'andu: stri! (ata.ă9 Taci: îi stri!ar amândoi.ă9 Vrea s se lupte. oarte bine. &n s(ârşit0 în s(ârşit şi-a ! sită ă

cura/ul.

9 u, 'andu, se ru! <assandra.ă9 coate cu itul: se r sti 'andu:ţ ă9 -am nevoie de cu it: îmi a/un! mâinile !oale: 'eplic Luisţ ă

)avid încrez tor în (or ele sale.ă ţ9 u vreau s am un avanta/. Ap r -te:ă ă ă9 u0 nu0 se tân!ui <assandra.9 i-am spus c nu-mi trebuie cu it.Ţ ă ţ9 )a, (aci pe viteazul în (a a ei; Ai s pl teşti pentru asta.ţ ă ă

Blestemat s - i (ie norocul: Ai s pl teşti cu via a pentru asta,ă ţ ă ă ţ blestemat s (ii, repet 'andu şi se repezi spre Luis )avid, dară ă <assandra s ri înaintea lui. #âna lui 'andu se opri în (a aă ţ c%ipului ei (rumos. & i dai seama c drumurile vie ii noastre seţ ă ţ



împletesc0 Via a ta e le!at de a mea. &n ele!e c indi(erent ceţ ă ţ ă s-ar întâmpla, eu am s (iu întotdeauna în apropiere. Toateă drumurile m vor duce la tine.ă

5eşind din înc pere, 'andu îşi privi cu dispre adversarul+ă ţ9 Blestemul i! nesc s cad asupra capului t u:ţ ă ă ă ă

9 i-ai riscat via a, i se adres Luis )avid <assandrei cândŢ ţ ă

r maser sin!uri.ă ă9 La ce te aşteptai; r spunse ea.ă9 #âine plec m, %ot rî Luis )avid. ?lec m şi n-am a(lată ă ă

nimic@, îşi spuse el în !ând.

38

La întoarcerea acas , don imon o aştepta pe <assandra cu ună

buc%et mare de tranda(iri. ata (u nespus de (ericit cândă b trânul cel dra! i se prezent drept noul !r dinar.ă ă ă

)on Al(onso o îmbr iş strâns pe <assandra. )ac ar mai (iăţ ă ă r mas acolo, s-ar (i dus şi el s -şi vad nepoata. 2ema seă ă ă

învârtea în /urul <assandrei, observând c se mai împlinise pu in.ă ţ )ar cel mai c lduros o îmbr iş b trâna )orinda.ă ăţ ă ă

9 Trebuie s (ii (ericit , prin es : r sun vocea vesel aă ă ţ ă ă ă ă )orindei în buc t rie. Vezi cum ne bucur m cu to ii. )ar când seă ă ă ţ

duser în camera <assandrei, b trâna observ umbrele triste dină ă ă oc%ii ei.9 u vrei s vorbeşti despre asta;ă9 u, bunico, nu sunt (ericit .ă9 "e spui, prin es ; zâmbi b trâna. 1are aşa vorbeşte oţ ă ă

(emeie care poart în pântece rodul dra!ostei sale;ă9 Bunico, copilul acesta nu este rodul dra!ostei. "opilul

acesta îmi aminteşte de umilin a0 c m-am d ruit unui om careţ ă ă

nu m iubeşte0 care m dispre uieşte.ă ă ţ9 "e tot spui; u. u0 nu poate (i adev rat.ă9 Ba da, bunico0 &nacio nu m iubeşte0 iciodat nu m-aă ă

iubit, o(t <assandra.ă9 Atunci de ce s-a însurat cu tine; întreb mirat b trâna.ă ă ă9 entru c ştie cine sunt eu. *tie c sunt nepoata domnuluiă ă

Aroc%a.9 rin es , ştii0 abia reuşi s în!aime b trâna.ţ ă ă ă

9 )a0 ştiu c în venele mele nu cur!e sân!e de i!an0 untă ţ (iica Andreinei.9 )umnezeule mare: e$clam )orinda. *tii c nu ai nicioă ă

le! tur cu mine:ă ă



9 A, nu, bunico, m lea! de tine recunoştin a şi dra!ostea,ă ă ţ spuse <assandra, s rind de !âtul b trânei. & i suntă ă ţ recunosc toare pentru tot ce mi-ai d ruit, deşi nu aveai nicioă ă obli!a ie. #i-ai dat totul, ai avut !ri/ de mine, m-ai ap rat0 #-aiţ ă ă iubit ca şi când ai (i (ost bunica mea adev rat .ă ă

9 rin es , întotdeauna te-am considerat adev rata meaţ ă ă

nepoat , spuse b trâna pro(und mişcat . #i-ai umplut via a careă ă ă ţ r m sese pustie. Ai (ost bucuria şi mân!âierea vie ii mele.ă ă ţ

9 Totul va r mâne la (el, o asi!ur <assandra, îmbr işând-oă ă ăţ şi s rutând-o. Te voi iubi întotdeauna aşa cum m iubeşti şi tu peă ă mine şi ai s (ii întotdeauna bunica mea.ă

9 )ar cine i-a spus; întreb b trâna venindu-şi în (ire.ţ ă ă9 Ei, bunico, a (ost în prima noapte dup nunt , când s-aă ă

certat cu o (emeie0 am auzit totul.9 Arde-l-ar (ocul: stri! b trâna.ă ă9 u, bunico, taci: îi atrase aten ia <assandra. Trebuie sa teţ

pre(aci c nu ştii nimic0 la (el ca şi mine. *tii, bunico, 8ă <assandra o conduse pe )orinda şi se aşezar amândou al turi,ă ă ă pe pat 8 n-aş vrea s a(le bunicul, cred c asta l-ar ucide.ă ă

9 *i ai de !ând s tr ieşti cu nemernicul sta care îşi m soară ă ă ă ă (ericirea în bani; întreb neliniştit )orinda.ă ă

9 Am s mai v d, am s mai aştept pu in0 *tiu c bunicul n-ă ă ă ţ ă

ar putea suporta s divor ez. *tii c el spune c ce a unită ţ ă ă )umnezeu, omului nu-i este în! duit s despart . 1, bunico, aşă ă ă dori s (iu (ericit de dra!ul copilului pe care îl port în pântece.ă ă

)orinda îl blestem pe omul care îi nenorocise copila, luminaă vie ii ei. lec de la <assandra şi se duse în camera de lucru a luiţ ă 5!nacio, blestemându-l+

9 ie ca #arele 1stebe s m aud şi trupul t u s nu-şiă ă ă ă ă ! seasc niciodat odi%n pe p mânt şi su(letul t u s a/un! înă ă ă ă ă ă ă ă

iad.9 )orinda, ce-i cu tine; se mir Luis )avid.ă9 robabil c ai (ost orb dac n-ai v zut noble ea trupului şi aă ă ă ţ

su(letului ei. Ai (ost orbit de str lucirea aurului.ă9 )ar, )orinda0 încerc zadarnic Luis )avid s-o liniştească ă

pe b trâna (urioas .ă ăemeia ieşi (urioas , ( r s mai înc%id uşa în urma ei.ă ă ă ă ă

Vorbele b trânei îl r niser pro(und pe Luis )avid. e ridic ,ă ă ă ă

%ot rât s plece de acas şi s -l caute pe 4ector. e duse s -iă ă ă ă ă spun <assandrei c pleac , dar în clipa aceea se întâlni cuă ă ă "%abela şi intr în camer ( r s mai bat la uş . <assandra îlă ă ă ă ă ă ă primi distant . Luis )avid se apropie totuşi de ea şi o s rut peă ă ă



obraz.9 )e ce ai ( cut asta;ă9 entru c aşa am sim it nevoia.ă ţ9 u trebuie s te pre(aci,ă &nacio0 untem sin!uri. -ai

niciun motiv s te pre(aci c eşti un b rbat şi tat iubitoră ă ă ă

e auzi o b taie în uş şi ap ru 2ema, aducând un dar pentruă ă ă

<assandra.9 )esc%ide-l, o îndemn 2ema ner bd toare. <assandraă ă ă

începu s des(ac pac%etul zâmbind.ă ă9 u-i aşa c e (rumos; Am vrut s (iu prima care î i d ruieşte oă ă ţ ă %ain pentru botezul copilului t u.ă ă

Luis )avid st tea în picioare lân! scaunul pe care şedeaă ă <assandra, aşa c în clipa aceea nu-i vedea c%ipul.ă

9 )ar0 dar, <assandra: 1, <assan0 4a, %a, %a: "e dr !u :ă ţ u credeam c o s (ii aşa de mişcat : la te uit la ea:... &n loc să ă ă ă ă se bucure0 e emo ionat şi plân!e:ţ ă

Era ne(ericit (iindc sim ea c nu se poate bucura de copilulă ă ţ ă ei. "opilul înseamn bucurie. "um s trans(orme mila înă ă dra!oste; 1 iubire puternic , aşa ca a lui 'andu: Abia acum îşiă d dea seama cât de mult o iubea 'andu. &şi p r sise tribul ca s-oă ă ă urmeze pe ea.

&n noaptea aceea, lân! casa de pe pla/ , "alun!a o aşteptaă ă pe Lazara ca s -i dea c%eile casei. )in umbr se desprinse oă ă siluet întunecat . 1 mân puternic îi puse cu itul în !ât.ă ă ă ă ţ

9 Te-am v zut, te (urişai ca un şarpe veninos. "e voiai; -iă ă (aci r u;ă

9 u, nu0 protest !â(âind de (ric "alun!a, n-am avută ă inten ia asta.ţ

9 Atunci ce ( ceai în (a a uşii ei cu cu itul în mân ; ine minteă ţ ţ ă Ţ

c 'andu nu iart pe nimeni care vrea s -i (ac r u <assandrei.ă ă ă ă ă9 Am ap rat-o de umbra nea!r , am ap rat-o de tine, încercă ă ă ă s se /usti(ice "alun!a.ă

9 #in i: nu încerci s (u!i c te ! sesc şi în !aur deţ ă ă ă ă ă şarpe. pune-mi ce ai ( cut; întreb 'andu strân!ându-l maiă ă tare.

9 -am (ost eu cu ideea0 nu eu0 eu09 "ine te-a trimis;

9 ervitoarea.'andu îl izbi de p mânt şi îi d du drumul apoi ( r un cuvânt.ă ă ă ă Lazara ieşi din tu(iş, tremurând de spaim .ă



Luis )avid petrecu mult timp cu 4ector la clubul de lân! salaă de !imnastic . 4ector era sin!urul om (a de care Luis )avidă ţă putea s (ie pe deplin sincer. 'ecunoscu (a de prietenul s u că ţă ă ă ultimul lucru pe care şi-l dorea era ca (ata s (ie acuzat deă ă crim . oli ia voia îns s înceap cercet rile, c ci descoperiseă ţ ă ă ă ă ă

c pistolul îi apar inuse lui 5!nacio.ă ţ

9 Este atât de tân r şi de (rumoas : Aş dori s -i d ruiescă ă ă ă ă dra!ostea şi !ri/a mea, dar sunt (oarte !elos.

2elozia şi rolul acela (als pe care îl /uca în via a <assandrei îlţ epuizaser de tot. u era nici so , nici tat l copilului.ă ţ ă

9 2ândeşte-te cum m simt, 4ector: )ac aş putea s-o ap ră ă ă cum (ace i!anul la: )ar eu sunt condamnat, dimpotriv s-oţ ă ă urm resc şi s-o acuz:ă

9 )a, în !eneral, nu te invidiez. Ai o sarcin !rea.ă9 E$act0 )ar de ce am plecat; )e ce am (u!it de ea atunci

când ne-am cunoscut, când totul era aşa de minunat, aşa de(rumos pentru noi0 )e ce mi-a (ost (ric s-o iau cu mine; )acă ă aş (i ştiut c o s se întâmple aşa, cred c n-aş (i procedată ă ă niciodat aşa. )ar <assandra l-a v zut pe 5!nacio, a crezut că ă ă sunt eu şi restul s-a des( şurat de o manier stranie. 1areă ă <assandra s-o (i ( cut; u sunt si!ur0 dar, )umnezeule,ă incertitudinea asta:

9 Ai un necaz serios, prietene:9 &mi dau (oarte bine seama c am (ost primul b rbat pe careă ă

l-a iubit0 oate s-ar mai putea întoarce clipa aceea. )ar acumm ur şte.ă ă

<assandra era şi ea s(âşiat între ura şi dra!ostea pentruă &nacio, dar când 'oberto îi atrase aten ia c Al(onso nu seţ ă sim ea deloc bine cu s n tatea, ieşi aler!ând din cabinetulţ ă ă doctorului, ştiind c trebuie s -l împiedice pe #anrique s -iă ă ă

comunice lui Al(onso c s-a %ot rât s divor eze.ă ă ă ţ#anrique se pre! tea de/a de câteva zile în acest sens, încă ă de când se întorseser de la mare, considerând c Al(onso ar (iă ă su(icient de rezonabil ca s în elea! c (ata are nevoie deă ţ ă ă libertate ca s-o ia de la început şi s -şi ! seasc (ericirea al turiă ă ă ă de un b rbat care s-o iubeasc cu adev rat.ă ă ă

Tân rul se ar t uimit când <assandra se n pusti în mi/loculă ă ă ă discu iei în biroul lui Al(onso şi îşi s rut so ul, pre( cându-seţ ă ă ţ ă

(ericit şi mul umit .ă ţ ă9 )octorul a spus c totul e în ordine. 1 s avem un copilă ă minunat.

9 7n copil minunat, repet Luis )avid dup ea, şter!ându-şiă ă



ru/ul de pe obraz. unt aşa de (ericit.9 1, bunicule, spuse <assandra apropiindu-se s -l îmbr işezeă ăţ

pe omul acela atât de dra!. &nacio a (ost atât de în!ri/orat, darn-a vrut s arate. Ast zi am s încep s cos scutecele0 1 s mă ă ă ă ă ă a/ute şi 2ema. unt aşa de (ericit :ă

9 # bucur s aud aşa ceva. unt (ericit datorit ie, spuseă ă ă ţ

don Al(onso mul umit, privindu-şi nepoata.ţ'âsul <assandrei îl ( cu s dea uit rii tonul ceremonios cuă ă ă

care începuse discu ia tân rul avocat. e !ândea de/a cum o sţ ă ă se /oace cu str nepotul lui şi o s -l duc la plimbare când va maiă ă ă creşte pu in.ţ

<assandra încerca un sentiment de mul umire pentru c nu-lţ ă l sase pe dra!ul şi s rmanul don Al(onso s su(ere din cauza ei.ă ă ă im ea c îl iubeşte (oarte mult pe acel om minunat şi dorea s -iţ ă ă d ruiasc aceleaşi sentimente şi copilului care avea s se nasc .ă ă ă ă )orea s uite ura pe care o sim ise câteodat (a de acea (iină ţ ă ţă ţă nea/utorat din pântecele ei. &şi aminti îndemnul preotului+ s seă ă

încread în )umnezeu şi în iubire. )up -amiaz se duse laă ă ă biseric , la aceeaşi biseric unde se c s torise cu 5!nacio.ă ă ă ă

&n!enunc%e şi se ru! . u )umnezeului pe care înv ase eaă ăţ s -l sl veasc , dar credea în El şi avea nevoie de a/utorul Lui.ă ă ă 5ntr în con(esional şi începu s spun +ă ă ă

9 )oamne, acum ştiu, Tu eşti )umnezeul meu. &n mine este omic (iin 0 ca o lumân ric ce abia începe ard , ca o s mână ţă ă ă ă ă ţă ce caut apa iubirii mele ca s tr iasc şi s creasc , ( ca să ă ă ă ă ă ă ă devin ceva0 cineva0ă

9 )e ce nu-l numeşti pe numele Lui care e cel mai bun, maibun decât oricare altul din lume; întreb preotul c ruia ea nu-iă ă vedea (a a. ici nu avea importan , i se p rea c vorbeşte c%iarţ ţă ă ă cu )umnezeu, sin!urul care o putea a/uta.

9 u simt aşa.9 u e$ist (emeie care s nu aib înc de la naştere dorin aă ă ă ă ţ de a deveni mam .ă

9 u simt lucrul acesta, p rinte, nu-l simt:ă9 u cred0 Alt(el cum ar (i (ost posibil ca )omnul s trimită ă

un copil;9 Am vrut s am un copil, da, dar nu pe acesta.ă9 u. E$ist copilul acesta sau acela. To i sunt la (el.ă ţ

9 *i cei care nu se nasc din dra!oste;9 )a.9 "%iar şi cei concepu i în minciun ;ţ ă9 La tine nu e cazul, c ci copilul t u se va naşte în (amilie,ă ă



este binecuvântat de taina s(ânt a c s toriei.ă ă ă9 Atunci ar trebui s -l iubesc;ă9 &l iubeşti de/a, c%iar dac nu ştii.ă9 &n ciuda (aptului c îmi amintesc de umilin a şi de ruşineaă ţ

mea;

9 Trebuie s (ii mândr şi (ericit .ă ă ă

9 )ar dac ura (a de b rbatul care l-a z mislit va (i maiă ţă ă ă puternic decât sentimentele mele şi va a/un!e la copil;ă

9 "e vin are (iin a aceea mic ; E un copil, nu poart el vinaă ţ ă ă pentru r utatea oamenilor. "ine nu iubeşte copiii;ă

9 )ar dac o s (ie r u ca tat l lui;ă ă ă ă9 e naştem nevinova i şi cura i0 catul ne în!reuiazţ ţ ă ă

su(letul mai târziu.9 "rede i c trebuie s uit ce mi-a ( cut, p rinte;ţ ă ă ă ă9 7it pe cei care i-au ( cut r u0 nu te teme pentru (iulă ţ ă ă

t u0 nu te teme de tat l (iului t u0 5ubeşte, iart 0 s deşteă ă ă ă ă iubirea în !r dina inimii tale, c%iar dac i se pare imposibil.ă ă ţ Acolo unde se seam n iubire, creşte iubire.ă ă

<assandra dorea s trezeasc toat iubirea care s l şluia în eaă ă ă ă ă pentru aceast mic (iin ce urma s vin pe lume. )orinda oă ă ţă ă ă liniştea spunându-i c , cu vremea, toate lucrurile se vor aran/a.ă Era mai trist decât atunci când duseser via a de nomad,ă ă ţ

cutreierând drumurile lumii.<assandra şedea adesea la (ereastr şi se uita în t cere laă ă

oraşele prin care treceau. um ra stelele şi copacii pe care îiă l sau în urm , aşteptând s se iveasc zorile.ă ă ă ă

9 Visai la luminile care se aprind sub acoperişurile caselor09 Visam s am o cas , s s desc (lori în (a a ei0 Voiam s amă ă ă ă ţ ă

o cuvertur pe pat, credeam c aici am s (iu (ericit .ă ă ă ă9 u trebuie s cau i (ericirea într-un loc anume, trebuie s-oă ţ

cau i în inim . Ai ! sit o inim de piatr în care (loarea iubirii nuţ ă ă ă ă creşte.9 1, bunico, era aşa de dulce: Am (ost atât de (ericit cândă

m-a s rutat. u în ele! cum de s-a sc%imbat aşa.ă ţ9 Te-a orbit iubirea, prin esa mea.ţ9 Bunico, nu sunt si!ur dac am s mai pot iubi vreodat .ă ă ă ă9 Bate cineva, spuse )orinda ridicându-se. La vederea lui

&nacio, b trâna se scuz c are treab şi plec .ă ă ă ă ă

Luis )avid se uita la <assandra care împletea o c m şuă ă ţă pentru copil.9 & i doreşti copilul acesta, nu-i aşa;ţ9 ici tu nu-l doreşti, nu-l iubeşti. u eşti (ericit c o s seă ă



nasc , nu eşti în stare s -l iubeşti.ă ă?)ac ar (i al meu0 "ât de mult l-aş iubi dac ar (i al meu0ă ă

dac aş (i eu tat l lui0 dac mâinile acelea ar (ace % inu eă ă ă ă ţ pentru copilaşul meu0 cât dra!oste, cât (ericire aş sim i0 )ară ă ţ nu simt decât triste e0 o triste e care îmi s(âşie inima.@ţ ţ

9 )e ce m priveşti aşa; îl întreb <assandra v zând c Luisă ă ă ă

)avid se uit lun! la ea.ă9 "um;9 "u triste e.ţ9 # bucur c po i s vezi triste ea din oc%ii mei, poate c ,ă ă ţ ă ţ ă

dac ai vrea, ai mai vedea şi altceva.ă9 "e;9 #ulte, <assandra. *i, în primul rând, dra!ostea mea.9 &nacio, ce s-a întâmplat cu noi;9 e-am pierdut, <assandra, ne-am pierdut. oate c amă

putea s ne re! sim.ă ă<assandra considerase c este imposibil aşa ceva, dar iat , elă ă

îi d dea din nou speran .ă ţă

'osaura pândea momentul s -l ! seasc pe Luis )avid sin!ură ă ă ca s-o poat acuza pe <assandra de moartea lui 5!nacio. Eraă

în!ri/orat de (aptul c 4erminia lipsea atât de mult timp. Ea l-ară ă

(i recunoscut imediat pe Luis )avid. #atias îi atr sese aten ia să ţ ă (ie cu b !are de seam ca nu cumva s întoarc lucrurileă ă ă ă

împotriva ei. "%abela, cea pentru care 'osaura ( cuse toateă acestea, i se plânse c acum <assandra conspir cu #anrique.ă ă

9 Este o intrus , o ur sc: stri!a ea. imeni nu m iubeşte, to iă ă ă ţ o iubesc pe ea, pe mine nu m iubeşte nimeni.ă

9 )ar eu te iubesc, te iubesc aşa de mult, o mân!âie 'osaura.9 La naiba, 'osaura, cine are nevoie de dra!ostea ta:;

e 'osaura o dureau aceste cuvinte, (iindc spera totuşi că ă într-o zi "%abela îi va (i recunosc toare pentru tot ceea ce ( cuseă ă pentru ea, atunci când totul va (i al ei, sin!urul moştenitor,5!nacio, nemai(iind în via .ţă

"ând <assandra plec s -şi viziteze prietenii, 'osaura se duseă ă s pre! teasc baia. &l ! si pe Luis )avid uitându-se la cravate.ă ă ă ă

9 Va trebui s cump r altele, spuse el. Astea nu se potrivescă ă deloc cu c m şile.ă ă

9 Asta pentru c ave i alt !ust decât (ratele dumneavoastr ,ă ţ ă îndr zni s spun 'osaura. *tiu c dumneavoastr nu sunte iă ă ă ă ă ţ 5!nacio.

Luis )avid o privi surprins.



9 5!nacio e mort, insist servitoarea. u ştiu ce mai aştepta iă ţ şi de ce nu da i în vilea! criminalul. "alun!a mi-a spus tot.ţ

9 #ai e$act, ce i-a spus;ţ9 #i-a povestit cum a tras <assandra în 5!nacio0 Atunci v-au

c%emat pe dumneavoastr , a i venit, l-a i înmormântat, a iă ţ ţ ţ

preluat rolul lui şi i-a i spus s tac .ţ ă ă

9 )a, dar nu prea s-a inut de cuvânt.ţ9 "alun!a are încredere în mine, st pâne.ă9 1, da. )e cât timp te cunoaşte;9 )e când am început s lucrez în (amilia dumneavoastr . #ă ă ă

duceam din când în când s (ac cur enie şi s p zesc casa.ă ăţ ă ă9 *i ce i-a spus "alun!a despre <assandra;ţ9 " l-a ucis pe 5!nacio.ă9 #ie de ce nu mi-a spus nimic; L-am întrebat pe "alun!a de

mai multe ori dac a v zut-o, cine a (ost persoana care s-a dus laă ă min 0 şi mi-a spus c n-a v zut bine. )e ce nu mi-a spus toateă ă ă astea;

9 entru c n-are minte şi nici un trecut (oarte curat. A (ostă întotdeauna amestecat în a(aceri murdare. e teme s v spună ă ă adev rul, pentru c ar putea (i c%emat s depun m rturie şi ară ă ă ă ă avea probleme cu oamenii le!ii0 #-a convins îns c în noapteaă ă aceea <assandra s-a dus la min şi l-a ucis pe 5!nacio0 )ară

credeam c şti i de/a. *i nici nu ştiu cine altcineva ar (i putut să ţ ă (ie; "ine altcineva decât ea; umai c nu în ele! de ce n-a i pus-ă ţ ţo înc sub acuzare. "u si!uran a c ave i dovezi0ă ţ ă ţ

Lui Luis )avid i se p rea c lucrurile începuser s se îndrepte.ă ă ă ă u ştia ce s spun .ă ă

9 *tii, 'osaura. Eu o iubesc. Am îndr !it-o înc din primaă ă clip 0 când a venit circul0 spuse Luis )avid. )ar de ce crezi că ă s-a însurat 5!nacio cu ca;

9 i asta aş vrea s ştiu şi eu0ă ă9 )a, aşa e0 Am descoperit c , de (apt, el n-o iubea, ba c%iară se pare c o ura, dar0ă

9 Tocmai asta e, de aceea l-a ucis şi dumneavoastr trebuieă s-o pune i sub acuzare.ţ

?imic nu-mi c%inuie su(letul mai tare. te pun sub acuzare,ă asta e datoria mea, am /urat. )ar nu vreau s (ac lucrul acesta.ă )umnezeule, nu vreau deloc, nu vreau s -i (ac r u, nu vreau să ă ă

(iu pricina durerii ei0 )ar, pe de alt parte, trebuie s-o (ac0 1,ă ce c%in:@Era datoria lui, dar sim ea c are tot mai pu in cura/ s-o (ac .ţ ă ţ ă



39

"uvintele doctorului îi r sunau şi acum în minte Liliei 'osa+ă ?"e ai tu de pe urma visurilor tale, Lilia 'osa; imic: La s(ârşitul(iec rui vis r mâi cu mâinile !oale. Trebuie s mer!i@.ă ă ă

Treptat, Lilia 'osa începuse s se uite la lume cu al i oc%i.ă ţ 1bserv mâinile aspre şi roşii ale maniei sale, mâini de (emeieă muncitoare.

9 1, mam , cât de mult aş dori s pot (ace ceva, s te a/ut,ă ă ă spuse Lilia 'osa într-o zi, uitându-se la mama ei care şedeaobosit .ă

9 "e tot spui, Lilia 'osa; întreb mirat 1(elia.ă ă9 1, mam , am ar tat atât de mult dezinteres (a de tot0ă ă ţă

(a de lupta ta, de sacri(iciile tale0ţă9 )e ce vorbeşti aşa;9 sta e adev rul, mam . Te c%inuieşti ca s ne între ii, ca sĂ ă ă ă ţ ă

avem din ce tr i0 iar eu nu (ac altceva decât s stau înă ă c ruciorul sta. u sunt nici m car conştient de ceea ce seă ă ă ă

întâmpl în /urul meu. Vino încoace, mam . Vino, o stri! !in!aşă ă ă (ata. A%. Eşti aşa de bun : Eşti aşa de bun cu mine:ă ă

9 5ubita mea. "um s nu (iu bun cu tine, când eşti sin!uraă ă (iin pe care o iubesc, sin!urul lucru bun care mi s-a întâmplatţă

în via .ţă9 u e aşa, mam , sunt o (iin e!oist şi ne(olositoare. -amă ţă ă v zut pân acum sacri(iciile tale. Vezi, mam , aşa e cum a spusă ă ă doctorul, m-am dep rtat de realitate, nu-mi mai pas de nimic,ă ă nu doresc nimic, nu m lupt pentru nimic0 )ar ai s vezi că ă ă toate acestea au s se sc%imbe, o asi!ur Lilia 'osa.ă ă

9 Asta înseamn c 0 c doctorul te-a a/utat; &ntreb 1(eliaă ă ă ă nevenindu-i s cread .ă ă

9 )a, mam . Am început s am încredere în el. )ac el spuneă ă ă c pot s m vindec, înseamn c aşa e. )a. #i-a spus c 0 potă ă ă ă ă ă s contez pe el. cred în asta. Am s reuşesc, ai s vezi:ă ă ă ă

9 5ubita mea, spuse 1(elia, s rutând-o !in!aş pe (runte.ă9 #am , vreau s m vindec. Vreau s m ridic din scaunulă ă ă ă ă

sta0 şi s (iu la (el ca to i ceilal i. Vreau s mer! din nou:ă ă ţ ţ ă1(elia ştia de cât r bdare şi st pânire de sine este nevoieă ă ă

pentru ca Lilia 'osa s se vindece. )ar acesta era primul pas,ă

primul semn care-i d duse speran c într-o zi lucrul acesta seă ţă ă va întâmpl cu adev rat.ă ăLilia 'osa desc%ise cutia muzical şi e$amin cu aten ieă ă ţ

silueta zvelt a balerinei. "ând în camer intr Tomas, Lilia 'osaă ă ă



înc%ise cutia. e sim ea ca pe scen . 1amenii intrau mereu înţ ă camera ei, iar ea parc st tea întruna în (a a publicului. "%iar şiă ă ţ dup ce se l sa cortina. Acum ar (i vrut s se re(u!ieze în lumeaă ă ă !ândurilor ei. )ar de ast dat n-o ( cu.ă ă ă

9 )octorul spune c pot s mer!0 şi s-o a/ut pe mama0 "ă ă ă

pot s mer! ca orice (at normal 0 c trebuie s m lupt şi să ă ă ă ă ă ă

vreau din tot su(letul: spuse Lilia 'osa, %ot rât s vorbească ă ă ă desc%is despre ceea ce o (r mânta.ă

9 Asta-i (oarte bine. "red c doctorul sta merit o medalie,ă ă ă nu-i aşa;

9 E (oarte bun şi se intereseaz aşa de mult de cazul meu0ă )ar noi nu putem s -i pl tim0 îns 2ema spune c asta nuă ă ă ă conteaz . ace totul din dra!oste pentru ea0 2ema eă minunat 0 E (oarte ataşat de mama mea0 şi de mine.ă ă

9 Vezi, Lilia 'osa, ce descoperi atunci când umbli; "e vrei să (aci mai întâi;

9 i0 nu ştiu0 )ar cred c aş vrea s m duc la biseric s -iă ă ă ă ă ă mul umesc lui )umnezeu. )a, asta voi (ace. Am s duc (lori şiţ ă am s în!enunc%ez şi s -i mul umesc lui )umnezeu din totă ă ţ su(letul, pentru c El şi doctorul m-au vindecat.ă

9 E minunat: #er! şi eu cu tine, sper cât mai curând:9 i!ur; Ai s mer!i cu mine; întreb însu(le it (ata.ă ă ţ ă

9 )a, te asi!ur: #ai mult c%iar, î i promit. Dur c nimeni şiţ ă nimic nu m va împiedica s mer! cu tine. &n re!ul ;ă ă ă

9 1, Tomas, ce bun eşti cu mine: )e ce eşti aşa de bun;9 Ei, asta e întrebarea. Tu ce crezi; întreb tân rul uitându-seă ă

zâmbitor la ea. entru c te iubesc.ă9 # iubeşti; Tu m iubeşti;:0 7:ă ă9 "e nu;9 -am s mai visez. Visurile nu-mi dau nimic. &mi las un !olă ă

în su(let pe care vreau s -l umplu0 s -l umplu cu ceea ceă ă doresc.Auzind !lasul lui don imon, Tomas ieşi repede din camer caă

s a(le veşti despre <assandra. Trecuser unul pe lân! altul deă ă ă dou ori de când se întorsese, dar nu avusese norocul s-o vad .ă ă Lilia 'osa r mase sin!ur , inând în mân cutia muzical . Abiaă ă ţ ă ă aştepta s se înc%id uşa şi s r mân sin!ur .ă ă ă ă ă ă

A doua zi, Tomas şi 1(elia o duser pe Lilia 'osa la cabinetulă

lui 'oberto. Era o zi în care îşi puseser cu to ii mari speran e.ă ţ ţ #arcelino şi 2lina aşteptau cu ner bdare întoarcerea lor. 2emaă se dusese la birou, promi ându-i lui imon c îl va anun a deţ ă ţ

îndat ce va a(la ceva.ă



9 Te aştept în (a a uşii, spuse Tomas, şi sunt convins c înţ ă curând ne vom plimba împreun .ă

9 *i eu vreau, Tomas, am s (ac tot ce spune doctorul.ă1(elia şi Tomas plecar . Lilia 'osa era !ata. ?)octor Alonso,ă

)octor Alonso@, aproape c îi venea s pronun e cu voce tareă ă ţ

numele pe care îl vedea scris pe diplomele de pe perete. ?"ecoinciden . )ar e$ist şi oameni cu acelaşi nume. u, nu seţă ă poate0 nu se poate ca doctorul s (ie tat l meu.@ă ă

9 Ei, ia s vedem, spuse 'oberto apropiindu-se de Lilia 'osa.ă "e mai (ace iubita mea pacient ; încearc s te !ândeşti cât deă ă ă bine te sim i, cum te ridici în picioare şi nimic nu poate s teţ ă opreasc . Ai încredere în mine, Lilia 'osa;ă

ata t cea.ă9 )ac î i spun c po i s stai în picioare, insist 'oberto,ă ţ ă ţ ă ă

acesta e adev rul, te ro! s m crezi.ă ă ă?#ama mi-a spus c s-a întâlnit cu tat l meu în oraş@, îşiă ă

aminti Lilia 'osa.9 Vreau s te a/ut şi s (iu (ericit al turi de tine când se vaă ă ă

întâmpla acest lucru.?Era palid când 2ema l-a adus pentru prima oar în cas .@ă ă ă9 2ândeşte-te numai cât de (ericit o s (ie mama ta când seă ă

va întâmpla acest lucru, continu insistent 'oberto s-o încura/ezeă

şi prietenii t i0 2ema0 te iubeşte aşa de mult.ă?entru c mama a t cut de dra!ul 2emei@.ă ă9 *i mama mea care te-a cunoscut abia de curând spune că

te iubeşte din toat inima.ă?)e aceea m-a s rutat şi a început s plân! 0 emeia aceeaă ă ă

este bu0@'oberto nu se d du b tut, ştiind c este vorba de o clipă ă ă ă

crucial pentru Lilia 'osa care trebuia s -şi doreasc din toată ă ă ă

inima s se ridice în picioare şi s (ac cel pu in un pas.ă ă ă ţ9 *i mai ales eu. &ns n toşirea ta m-ar (ace realmente (ericit.ă ă *i n-am s m liniştesc pân când nu se va întâmpl acest lucru.ă ă ă ă

?e simte vinovat, simte c are o datorie (a de mine.@ă ţă9 u este numai datoria mea. Lilia 'osa0 Am pus şi multe

sentimente în aceast problem 0ă ă?E tat l meu0 e tat l meu@, îşi zise Lilia 'osa în su(letul ei.ă ă9 4aide, Lilia 'osa, po i s mer!i, spuse 'oberto, apucând-oţ ă

de mâini ca s se poat ridica. &ncearc , te ro!:ă ă ă9 u: vorbi pentru prima dat Lilia 'osa.ă9 &ncearc , Lilia 'osa, insist 'oberto, nedându-şi seama deă ă

(ermitatea cu care vorbise (ata.



9 u, repet (ata. L sa i-m în pace:ă ă ţ ă9 "e s-a întâmplat; 4aide, linişteşte-te, încerc m uşurel.ă9 Vreau s plec. u vreau s mer!, nu vreau s mai audă ă ă

nimic. Vreau s vin mama0 #am : stri! (ata cu !las s(âşietor.ă ă ă ă1(elia intr în cabinet însp imântat . *i Tomas era neliniştit.ă ă ă

9 5ubito: spuse 1(elia apropiindu-se de (iica ei "e s-a întâmplat;'oberto era zdrobit. "rezuse c totul e în ordine, c (ata îlă ă

ascult . upus .ă ă9 u ştiu, spuse 'oberto şter!ându-şi pic turile de sudoareă

de pe (runte. Totul a (ost (oarte bine pân când am luat-o deă mâini. u ştiu ce s-a întâmplat.

9 Tomas, scoate-m de aici, îl ru! (ata.ă ă9 )a, cred c cel mai bun lucru este s-o duce i de aici, spuseă ţ

'oberto privind-o cu triste e.ţLilia 'osa t cu înc p ânat , deşi şi 1(elia şi Tomas seă ă ăţ ă

str duiau s a(le ce s-a întâmplat.ă ă9 u crezi c eşti nerecunosc toare (a de doctor; întrebă ă ţă ă

Tomas. )ac a vrut s te spri/ine ca s te ridici, asta este pentruă ă ă c doreşte s te a/ute, de ce nu în ele!i;ă ă ţ

9 u vreau s mer!, nu mai vreau. u vreau0 *i las -m înă ă ă pace. Tot timpul m întrebi câte ceva.ă

"ând a/unser acas , 1(elia o aşez pe Lilia 'osa în locul eiă ă ă obişnuit, pe scaunul de lân! (ereastr . 1 întreb cu !in! şie laă ă ă ă ce se !ândise în cabinetul doctorului.

9 u m-am !ândit la nimic0 la nimic. umai c am ştiut0ă spuse Lilia 'osa printre lacrimi.

9 "e;9 " e tat l meu.ă ă1(elia nu avea ce s -i spun . *tia c Lilia 'osa are un deosebită ă ă

sim al observa iei, pe care în zilele ei lun!i de sin!ur tate îlţ ţ ă adusese la stadiul de per(ec iune. "eea ce o în!ri/ora cel maiţ mult era îns (aptul c Lilia 'osa re(uza s continue tratamentul.ă ă ă u era vorba aici numai de înc p ânarea ei. Veni şi 2ema s-oă ăţ roa!e s nu întrerup tratamentul, adresându-i cele mai calde şiă ă mai sim itoare cuvinte, dar Lilia 'osa nu accept nimic. Ba seţ ă purt c%iar !rosolan.ă

9 )ar de câte ori trebuie s v repet; u vreau s mer! şi nuă ă ă

vreau s m mai duc acolo. u mai insista i atât:ă ă ţ'oberto era distrus. 5nsuccesul cu tratamentul Liliei 'osa îla(ectase !rozav. u numai pentru c Lilia 'osa era (iica lui, dară era o în(rân!ere pe care nu şi-o putea ierta. 2ema insista s nuă



renun e şi asta îi d du puterea s încerce din nou.ţ ă ă5ntr încet, îi salut pe prietenii 1(eliei şi ai Liliei 'osa şi seă ă

îndrept spre camera Liliei 'osa.ă9 Bun , Lilia 'osa: "e mai (aci; întreb el blând.ă ă9 )e ce ai venit aici; îl întreb Lilia 'osa şi el sim i pentruă ţ

prima oar duritatea din vocea aproape înc de copil al (etei. -ă ă

ai în eles; *tiu c eşti tat l meu0 şi nu vreau s mai ştiu nimicţ ă ă ă despre tine0 u mai vreau s te v d niciodat .ă ă ă

9 Lilia 'osa, eşti (oarte pripit . Am o mul ime de lucruri s - iă ţ ă ţ spun, s - i e$plic.ă ţ

9 imic, nu vreau s aud nimic: Ai p r sit-o pe mama mea şiă ă ă pe mine, sta e sin!urul lucru pe care îl ştiu.ă

9 Tocmai. Au e$istat motive pentru asta. Au e$istat motivepentru tot ceea ce s-a întâmplat.

9 oate e$ista vreun motiv ca s - i p r seşti so ia şi (iica; ă ţ ă ă ţ ă pleci în (elul sta; nu ai !ri/ de noi; Ai plecat liniştit0 şi aiă ă ă uitat de noi. e-ai aruncat a(ar din via a ta0 ca şi când nici n-ă ţam (i e$istat.

9 u a (ost c%iar aşa, o(t 'oberto. u a (ost c%iar aşa. Auă (ost clipe !rele, momente de sacri(icii însemnate.

9 acri(icii; #ie s nu-mi vorbeşti despre sacri(icii: #ama meaă se scoal în (iecare diminea la ora cinci. etrece ore în şiră ţă

sp lând ru(e. #âinile ei sunt în!rozitoare, roşii, pline deă cr p turi. Apoi le calc , dup care pleac s împart pac%eteleă ă ă ă ă ă ă cu ru(e ca s câşti!e câ iva b nu i. #ie s nu-mi vorbeşti despreă ţ ă ţ ă sacri(icii.

9 *tiu c sunt vinovat, dar d -mi voie s - i e$plic.ă ă ă ţ9 "e s-a întâmplat cu /ocurile copil riei mele; "u râsul meu;ă

"e s-a întâmplat cu toate acestea; "u visurile mele; "u bucuriilemele de copil; #i le-ai (urat pe toate, c ci a (ost numai vina ta.ă

Atunci m-am înstr inat, m-am cu(undat în lumea visurilor careă nu-mi o(er nimic bun.ă9 Te ro!, opreşte-te.9 &ntr-o zi0 la şcoal am scris o compunere despre tat lă ă

meu0 plin de dra!oste0 dar copiii au râs de mine0 pentru că ă eu nu aveam tat 0 pentru c acel tat nu e$ista0 a (ostă ă ă inventat pentru c pe noi tata ne p r sise,ă ă ă

9 )estul, te ro!, a/un!e, Lilia 'osa.

e ( cu linişte. u se auzea decât plânsul (etei. e 'oberto îlă ap sau durerea şi am r ciunea pe care (ata le aruncase asupraă ă ă lui. &ncerc înc o dat s se apropie de su(letul acestei ( pturiă ă ă ă ă !in!aşe.



9 u vreau s m /usti(ic, dar0ă ă9 leac :ă9 )ar nu în ele!i, am vrut s mer!em înainte.ţ ă9 Ai şi mers, acum eşti medic. )u-te şi însoar -te cu 2ema.ă9 Aş vrea s în ele!i c 0ă ţ ă

9 E o doamn educat , a citit o mul ime de c r i0 #ama meaă ă ţ ă ţ

n-a avut timp pentru asta. Acum pleac :ă9 "red c ar trebui s ştii c doresc s te vindec, (iica mea.ă ă ă ă9 u-mi spune aşa: "ine î i d dreptul; Las -ne în pace, peţ ă ă

mine şi pe mama.'oberto se apropie ca s-o îmbr işeze. )orea acest lucru dinăţ

toat inima. )orea s în!enunc%eze în (a a ei şi s -i ceară ă ţ ă ă iertare, dar Lilia 'osa îl respinse.

9 u m atin!e: iciodat nu ne-ai iubit. leac şi uit că ă ă ă ă e$ist m: u vreau s te mai v d0 niciodat .ă ă ă ă

'oberto se întoarse în camera de zi, unde toate c%ipurile erau încruntate. &n timp ce el discutase cu Lilia 'osa, 1(elia lepovestise lui Tomas şi #arcelino c 'oberto este so ul ei care oă ţ p r sise.ă ă

9 #-a p r sit. u vrea s aib de-a (ace cu mine. u l-amă ă ă ă vorbit niciodat de r u, spuse 1(elia mâ%nit .ă ă ă

9 )a, dar (ata poate s în elea! , spuse #arcelino.ă ţ ă

9 1(elia, vreau s te a/ut, s - i pl tesc pensie alimentar .ă ă ţ ă ă9 )r !u din partea ta, dar nu pot s accept.ă ţ ă9 E datoria mea.9 A i uitat cam prea mult timp de datoria dumneavoastr ,ţ ă

interveni în discu ie Tomas. 1(elia nu mai este sin!ur . e are peţ ă noi. "âşti! m destul şi o s-o a/ut m.ă ă

9 )ar0 şi eu pot s a/ut.ă9 Vede i0 domnule doctor, spuse Tomas, dac Lilia 'osa v-aţ ă

spus s pleca i, atunci0 v ro! s pleca i.ă ţ ă ă ţ"ând auzi ce se întâmplase cu Lilia 'osa, <assandra veniimediat în vizit . )orea din tot su(letul ca (ata s seă ă

îns n toşeasc . u numai de dra!ul Lilei 'osa, dar şi ca s aibă ă ă ă ă o prieten cu care s poat sta de vorb .ă ă ă ă

9 # !ândeam cum o s aler! m pe câmpii0 aşa cum ( ceaă ă ă ă mama ta cu prietena ei, Andreina. & i aminteşti, mama ta mi-aţ povestit cum %oin reau ele pe câmp şi cule!eau (lori;ă

9 *i mie mi-ar pl cea, dar asta n-o s se întâmple niciodat .ă ă ă9 u, ascult , poate vreodat 0 în viitor. oate c o s treciă ă ă ă peste impresia proast pe care i-a ( cut-o doctorul.ă ţ ă

9 u, am s r mân paralizat pentru totdeauna.ă ă ă



9 1, Lilia 'osa, nu-i permis s vorbeşti aşa. #ama ta o s (ieă ă (oarte trist . *i 2ema. Te iubeşte aşa de mult.ă

9 Are probleme mai importante.*i Liliei 'osa îi pl cea <assandra, totuşi se întreba de ce oă

iubeşte Tomas aşa de mult. ?<assandra îl iubeşte ca pe un

(rate@0 entru o clip se întoarse în lumea visurilor ei.ă

2lina aştepta ner bd tor la uş . u voia s întrerup discu iaă ă ă ă ă ţ dintre cele dou (ete, dar abia aştepta s-o vad din nou peă ă <assandra.

9 Lilia 'osa se simte mai bine;9 E de/a în pat. #i-e team s nu r mân pentru totdeauna înă ă ă ă

pat, şi atunci0 spuse 1(elia cu vocea plin de lacrimi.ă9 &n #area "arte a Vie ii e scris tot ce trebuie s se întâmple,ţ ă

surioar . ie ca 1stebe s - i dea putere s înduri durerea.ă ă ţ ă9 #ul umesc, (iule.ţ<assandra ieşi eu c%ipul trist din camera Liliei 'osa.9 u vrea s se vindece, doamn 1(elia.ă ă9 *tiu, copil , ştiu. #i-e team c nu e$ist solu ie.ă ă ă ă ţ<assandra îl îmbr işa pe 2lina.ăţ9 "ând te v d m înveselesc, indi(erent cât aş (i de trist .ă ă ă9 "e bine îmi pare c te v d, spuse 2lina, dar Tomas o s (ieă ă ă

trist.

9 )a, şi mie îmi pare r u. imon mi-a spus c s-a an!a/ată ă c%elner în restaurantul unde cân i tu la vioar .ţ ă

9 Ai putea s vii s vezi unde muncim.ă ă9 Am s vin, v promit. 1 s -l ro! peă ă ă &nacio s m aduc .ă ă ă<assandra dorea s petreac cât mai mult vreme cu prieteniiă ă ă

ei. 5 se p rea c s-a îndep rtat de ei, îns în inima ei era preaă ă ă ă mult durere şi nelinişte. #ândria ei (usese r nit . lecase deă ă ă lân! ei şi se c s torise plin de speran e şi iluzii, şi în cele dină ă ă ă ţ

urm nu dobândise nimic din toate acestea. Ast zi lucrurile arată ă ă îns alt(el. o ul ei se sc%imbase. *i Al(onso remarcase acestă ţ lucru. umai )orinda îi atr !ea aten ia s nu se înşele din nou.ă ţ ă

9 #arele 1stebe te priveşte0 eşti pierdut .ă9 au salvat , bunico, r spunse <assandra. oate c iubireaă ă ă

mea l-a ( cut s se sc%imbe, sau poate copilul pe care îlă ă aştept m.ă

9 7ite-i, spuse )orinda, v zându-l peă &nacio c intr înă ă

camer . Eu plec.ăLuis )avid se uit la lucruşoarele pentru copil, tot mai multe laă num r în (iecare zi.ă

9 V d c ai pre! tit aproape totul pentru copilul t u.ă ă ă ă



9 )a, &nacio. )ar copilul acesta nu este numai al meu. Ecopilul nostru. Eu am încercat s -l iubesc. oate c ai s -l iubeştiă ă ă şi tu.

9 )e când !ândeşti aşa; nu p reai încântat .ă ă9 u ştiu. #i-ai ( cut prea mult r u. #-am sim it în!rozitoră ă ţ

când am descoperit de ce te-ai însurat cu mine.im ea c acest copil este simbolul clipei pe care dorea s-oţ ă uite. e de alt parte, lupta împotriva unui lucru s(ânt, aă instinctului matern, pe care pân şi animalele îl au (a de puiiă ţă lor.

9 #-am dus la biseric , spuse <assandra. #-am ru!at luiă )umnezeu şi preotul mi-a spus s -l doresc şi s -l iubesc peă ă copilul acesta. *i atunci s-a întâmplat c m-am dus în dormitor şiă tu st teai întins în pat şi nu te sim eai bine. Alt dat i-aş (i spusă ţ ă ă ţ imediat s te ridici şi s pleci. )ar am v zut durerea şi triste eaă ă ă ţ de pe c%ipul t u. Am venit lân! tine, mi-ai luat mâna şi mi-aiă ă dus-o la buze. Am sim it c putem s cule!em roadele iubirii peţ ă ă care am sem nat-o. )e atunci lucrurile s-au sc%imbat între noi.ă imt c ar (i posibil s -mi iubesc copilul0 au (ost multe lucruriă ă care m-au a/utat s trec cu vederea în/osirea la care am (ostă supus 0 şi am înv at s -mi privesc copilul ca pe o nouă ăţ ă ă speran 0 pentru c tu şi copilul meu sunte i acelaşi lucru,ţă ă ţ

sunte i totul pentru mine.ţ9 *i dac eu nu pot s simt acelaşi lucru, dac nu pot s mă ă ă ă ă

!ândesc la copil cu bucurie şi dra!oste;9 u, te-ai sc%imbat.9 "opilul acesta n-ar (i trebuit s e$iste0 dar nu vreau să ă

su(eri0 dimpotriv , mi-aş da via a ca s te v d (ericit .ă ţ ă ă ă9 Te cred. &ntotdeauna am dorit s (ii bun şi s m iubeşti.ă ă ăLuis )avid se apropie de ea şi o strânse tare la piept.

9 A/ut -m , <assandra. 4aide s st m strâns lipi i unul deă ă ă ă ţ altul şi s ap r m ceea ce ne-a mai r mas.ă ă ă ăLuis )avid (u bucuros s-o duc pe <assandra la restaurantulă

unde lucrau prietenii ei. "%abela se aştepta ca la această petrecere s (ie invitat şi #anrique, dar anc%o, cum îl alinta eaă pe &nacio, nu (u de acord.

9 E !elos, se teme s nu i-o ia cineva, de asta nu m las s -lă ă ă ă invit, se plân!ea (urioas "%abela 'osaurei, în timp ce acesta îiă

c lca roc%ia.ă 9 u v (ace i !ri/i, domnişoar "%abela, (ericirea lui n-o, să ţ ă ă dureze mult, o consola servitoarea.

9 *tii. 'osaura, am auzit o discu ie între ea şi #anrique.ţ



<assandra i-a spus+ ?Am s -mi ! sesc cumva (ericirea, #anrique.ă ă )umnezeu m va a/uta@. 5ar el a (ost la (el de patetic când aă spus+ ?1 s (ii (oarte ne(ericit , <assandra. # doare s v d că ă ă ă ă ă nu ai nici visuri, nici iluzii.@ )e ce nu mi-a spus şi mie aşa:

9 Linişti i-v , domnişoar , #anrique o s (ie alţ ă ă ă

dumneavoastr . *i vipera asta o s vad ea când s-o întoarceă ă ă

dona 4erminia.&n seara aceea <assandra ar ta minunat. Era aşa de (rumoasă ă

şi str lucea de dra!oste. Tomas r mase uimit când o v zu.ă ă ă9 *i pe c%elner îl cunoşti, spuse r ut cioas "%abela.ă ă ă9 "%abela, înceteaz te ro! cu prostiile, îi spuse Luis )avid.ă9 7nde i-e mândria,ţ (ancho; întotdeauna te-ai purtat distant

cu slu!ile. "e te-a ( cut s te sc%imbi;ă ăLuis )avid se ridic şi o invit pe <assandra s -i arate %otelul.ă ă ă

2lina se apropie de "%abela şi cânt pentru ea încet+ă9 ? m iubeşti0 s m iubeşti0 tranda(irul meu dra!.@ V-ă ă ă ă

am dedicat-o dumneavoastr , îi spuse el.ă9 "ine v-a permis asemenea (amiliarisme; unte i camţ

îndr zne , tinere.ă ţ9 unt i!an, spuse ştren! reşte tân rul. Aşa e obiceiul la noi.ţ ă ă 9 )a, mai ştiu eu şi alt i!anc 0ă ţ ă9 *i dumneavoastr ave i sân!e de i!an0 oc%iiă ţ ţ

dumneavoastr , c%iar dac nu sunt de i!anc , au puterea aă ă ţ ă vr /i0ă

"%abelei îi pl cea tân rul, dar îl repezi+ă ă9 leca i de aici, nu vede i c se uit lumea la noi;ţ ţ ă ă"ând se întoarser Luis )avid şi <assandra, 2lina veni dină

nou la masa lor. e auzir sunetele !in!aşe ale melodiei pe careă o cântase pentru ei în noaptea aceea, la munte.

9 & i aminteşti; întreb <assandra. oaptea primului meuţ ă

s rut, când buzele tale le-au atins pentru prima oar pe ale mele.ă ă9 )a, îmi amintesc, spuse Luis )avid, uitându-se cu dra!ostela ea.

u se pre( cea. &şi amintea într-adev r (oarte bine de noapteaă ă aceea. u-şi putea ierta c dup aceea plecase pe neaşteptate.ă ă eara târziu, când se întoarser acas , <assandra îi spuse că ă ă poate s -şi petreac noaptea în camera ei, dar Luis )avid eraă ă speriat de amintirile lui.

?5-a o(erit şi lui buzele0 i le-a s rutat0 s-a o(erit şi pe sine0ă dar ce conteaz ; u trebuie s -mi pierd capul.@ă ă

A doua zi de diminea când Tomas se trezi târziu primul luiţă



!ând (u la <assandra. e întreb ce se întâmplase cu i!ancaă ţ aceea care îi spunea iolasin şi îl tr !ea de nasul roşu deă carton. 5ma!inea aceea era aşa de departe:

9 1, bine c te-ai sculat, tocmai m pre! team s plec. "umă ă ă ă a (ost asear ; îl întreb imon care st tea cu 1(elia la buc t rie.ă ă ă ă ă

9 E%, imon, o(t Tomas. "e minunat ar ta <assandra, atâtă ă

de sc%imbat :ă9 unt mândru de ea, spuse don imon cu satis(ac ie în !las.ţ

Am şi eu anumite merite în (aptul c (ata aceasta se poartă ă (iresc, ca o adev rat doamn .ă ă ă

9 )ac n-ai (i înv at-o s se poarte aşa, poate c r mânea cuă ăţ ă ă ă noi.

9 u (i e!oist, Tomas. #erit (elul sta de via .ă ă ţă9 *tiu admise Tomas. "e aş (i putut s -i o(er eu; imic. *tiiă

cum m-am sim it când i-am servit; Ea se purta aşa de di(erit, iarţ so ul ei mi-a dat la s(ârşit şi un bacşiş. Treaba asta doare.ţ

9 Astea sunt lucruri (ireşti, (iule09 "red c e (ericit . e priveau oc%i în oc%i0 se ineau deă ă ţ

mân . e vedea c se iubesc.ă ă9 )a, dar uite ce este, începu imon în şoapt . Voiam s - iă ă ţ

spun s (ii mai cu b !are de seam când î i e$primi sentimenteleă ă ă ţ (a de Lilia 'osa. ata asta este (oarte sensibil .ţă ă

Tomas privi nedumerit spre 1(elia.9 )a, Tomas, Lilia 'osa e îndr !ostit de tine. "on(irmă ă ă

1(elia. A plâns s rmana de ea, ca şi cum ar putea avea vreoă speran .ţă

Tân rul ieşi ( r s scoat o vorb şi îşi l s prieteniiă ă ă ă ă ă ă ă descump ni i. 4oin ri ( r int toat dup -amiaza. e duse laă ţ ă ă ă ţ ă ă ă cabinetul doctorului. 'oberto se aştepta ca tân rul s -i (acă ă ă reproşuri pentru c o nenorocise pe Lilia 'osa, aşa cum ( cuseă ă

mama lui, Elvira, dar acesta îi spuse imediat c nu venise ca s -lă ă /udece. Tomas nu dorea decât s ştie dac e$ist vreoă ă ă modalitate ca Lilia 'osa s (ie a/utat . ata se cu(undase cu totulă ă

în lumea visurilor ei. Acum re(uza s mai stea şi la !eam. &şiă petrecea toat ziua în pat.ă

9 1rice om are nevoie de speran , de dorin , de iubire (aţă ţă ţă de cineva. )ar Lilia 'osa nu are c%e( de via , îi spuse 'oberto.ţă

Tomas îşi petrecu restul zilei plimbându-se prin poiana unde

(usese cândva cortul circului. ?*i eu i-am povestit tot timpuldespre dra!ostea mea pentru <assandra. Am (ost nedrept cuea.@

e întoarse abia înainte de masa de sear şi re(uz mâncareaă ă



pe care i-o o(eri 1(elia. e duse direct în camera Liliei 'osa. atast tea cu oc%ii înc%işi. Tomas se apropie de pat, şi începu s -iă ă şopteasc cuvinte !in!aşe.ă

9 1 s ne plimb m pe câmpii, soarele o s str luceasc şi oă ă ă ă ă s cule!em o mul ime de (lori. Am s (ac din ele un buc%etă ţ ă

pentru tine.9 4ei: e$clam Lilia 'osa. "redeam c visez. i-am auzită ă Ţ vocea şi am sim it şi mirosul (lorilor, dar am crezut c visez.ţ ă

9 7ite, (lori de câmp pentru tine.9 entru mine; erios; "ine i le-a dat, imon;ţ9 u, domnişoar , eu le-am cules pentru dumneavoastr .ă ă

imon are tranda(iri, (lorile bo! taşilor. Astea sunt (lori modeste,ă de câmp. Le-am cules în timp ce m !ândeam la tine.ă

9 #ul umesc, Tomas. &mi plac mai mult.ţ9 #iros mai (rumos, la (el ca tine.9 Eu miros (rumos; #i-am dat pu in ap de colonie în p r.ţ ă ă ă9 u, nu e apa de colonie din p r.ă9 Atunci ce este;9 u(letul t u.ă9 Adic su(letul meu miroase (rumos;ă9 "a dulciurile, ca cerul09 )ulciurile nu miros, iar cerul nu are su(let.

9 )a, dar dac toate astea ar avea par(um ar mirosi ca tine,ă sunt convins. *i ar (i un par(um minunat.

9 Am s pun (lorile pe noptiera mea, într-o vaz .ă ă9 oarte bine. &n (elul acesta la noapte o s te !ândeşti laă

mine. Ba poate c o s m şi visezi, zâmbi Tomas.ă ă ăLilia 'osa d du din cap, iar Tomas observ zâmbetul care îiă ă

în(lorea la col ul !urii.ţ

40)on Al(onso st tea lân! lea! nul care îi trezea amintiri triste.ă ă ă

Trecuser atâ ia ani. u dormise decât o noapte în lea! nulă ţ ă acela. u i-o va ierta niciodat 4erminiei. &ntotdeauna avusese oă personalitate (oarte puternic şi nu voise s se certe cu ea, dară ă acum era cu totul altceva. Acum e$ist cineva, o persoană ă pentru care trebuie s se lupte şi pe care trebuie s-o apere.ă

Acum lea! nul acesta va (i (olosit din nou dup nou sprezeceă ă ă ani. *i totul va (i alt(el decât atunci când ea îşi e$ercitaseputerea asupra lui, un om zdrobit de durere.

9 "red c 2ema şi )orinda o s -l r s(e e pe copilul sta,ă ă ă ţ ă



spuse Al(onso. 5ar tat l lui va li !elos. )ar asta nu conteaz , ştiuă ă c în inima ta este destul dra!oste pentru noi to i şi înc pentruă ă ţ ă mul i al ii.ţ ţ

9 & i mul umesc, bunicule. Eşti minunat şi aşa de !eneros,ţ ţ spuse <assandra îmbr işându-l.ăţ

9 Aş vrea s - i pot o(eri şi mai mult. #eri i. A, e mai bine s vă ţ ţ ă ă

las sin!uri.<assandra (usese mişcat de cuvintele lui şi tot ceea ceă

v zuse îi ( cuse o impresie (oarte puternic . 2ema şi )orinda n-oă ă ă l saser s intre în camer pân nu (usese totul !ata.ă ă ă ă ă

e apropie de lea! nul vec%i, înc în per(ect stare în care seă ă ă n scuse.ă

9 Tata se poart (a de tine cu mult dra!oste, observ Luisă ţă ă ă )avid.

9 E (iresc s m iubeasc dup ce am (ost atâta timpă ă ă ă desp r i i.ă ţ ţ

9 "um adic , (iresc;ă9 entru c şi-a pierdut nepoata şi acum a ! sit-o.ă ă9 )a, întotdeauna mi-am spus c via a tat lui meu e trist şiă ţ ă ă

( r dra!oste, iar acum, când te-a ! sit pe tine, poate s - iă ă ă ă ţ d ruiasc toat dra!ostea, c ci pe tine e uşor s te îndr !ească ă ă ă ă ă ă cineva.

9 Ast zi e ziua declara iilor de dra!oste;ă ţ9 Tu m provoci, spuse Luis )avid îmbr işând-o.ă ăţ<assandra se l s în voia îmbr iş rii şi îi sim i buzele (ierbin i.ă ă ăţ ă ţ ţ

rutul, ca acela dintâi, avea aceeaşi c ldur şi aceeaşiă ă ă delicate e.ţ

9 "e !%inion: V d c de acum înainte va trebui s bat la uşă ă ă ă înainte s intru, spuse )orinda.ă

u-i ( cea pl cere c îi ! sise pe <assandra şi peă ă ă ă &nacio

s rutându-se.ă 9 u-i nimic, oricum aveam de !ând s m duc s citescă ă ă ceva.

Luis )avid trecu pe lân! )orinda care îl str (ul!er cuă ă ă privirea.

9 1, bunico, ce vrei s spui;ă9 )e unde s ştiu c am s te ! sesc de !ât cu des(rânatulă ă ă ă

sta: spuse b trâna.ă ă

9 u-i spune aşa:9 Acum îi mai şi iei ap rarea: Ai uitat c era cât pe-aci s teă ă ă omoare; Ai uitat c s-a însurat cu tine numai pentru baniiă st pânului;ă



9 oate c a (ost o coinciden . oate c a vrut s tr im bine.ă ţă ă ă ă9 "um poate iubirea s ierte ceea ce este de neiertat:ă9 "red c merit de dra!ul copilului care va dormi curând înă ă

acest lea! n.ă9 & i dai seama c şi tu ai dormit în lea! nul sta; 5mediat ceţ ă ă ă

te-ai n scut, te-au pus în el. oate c tocmai mâinile mamei taleă ă

au (ost cele care i-au împletit lucruşoarele.ţ9 #-am !ândit la asta, dar în (a a bunicului nu vreau s spunţ ă

nimic. ovesteşte-mi despre mama mea.9 Era (rumoas ca tine, dar soarta nu i-a (ost (avorabil . )eă ă

aceea i-am spus (ata cu oc%ii trişti.9 rmana de ea, dar va tr i prin mine. 5ndi(erent unde va (i,ă ă

va (i (ericit c m vede pe mine (ericit .ă ă ă ă

oaptea era cald şi liniştit , ca ( cut pentru dra!oste. ubă ă ă ă (erestrele %aciendei 3uinta #ila!ros se auzir sunetele !in!aşeă ale viorii lui 2lina. i!anul îndr !ostit cânta cu patim pentruŢ ă ă (ata care îi cucerise inima, aşteptând ca aceasta s apar laă ă !eam.

E adev rat c tân ra domnişoar "%abela era cam în(umurat ,ă ă ă ă ă dar 2lina nu pierduse speran a c o va îmblânzi. Lilia 'osa îiţ ă atr sese aten ia c "%abela este deosebit de în!âm(at , dară ţ ă ă

tân rului nu-i p sa de asta.ă ă9 #ie aşa îmi plac, ca nişte animale s lbatice. &mi plac până ă

îşi desc%id inimile şi (ereastra0 când ascult cum cânt vioaraă ă mea0

ata ieşi la (ereastr şi îi zâmbi (rumosului i!an. ân acumă ţ ă nu cântase nimeni pentru ea. 2lina se apropie imediat de(ereastr şi cânt şi mai duios.ă ă

9 Ai auzit vioara lui 2lina; o întreb )orinda pe 'osaura, înă

timp ce îi a/uta la buc t rie.ă ă9 1 (i ziua de naştere a <assandrei.9 u, nu cânt pentru nepoata mea.ă9 u; )ar atunci pentru cine; se mir 'osaura.ă9 entru domnişoara "%abela.9 "e tot spui:9 e pare c şi ei îi place0 şi cred c ar (i o perec%e (oarteă ă

reuşit . )ar de ce te enervezi; unt tineri şi liberi ca vântul0 şiă

dac se iubesc0 ei, ce e;ă9 u se poate: "%abela n-o s se uite niciodat la un i!an.ă ă ţ9 Ba vreau s - i spun c (etei îi place.ă ţ ă9 Asta-i o minciun , ai inventat tu: stri! 'osaura.ă ă



9 -mi rup piciorul dac mint. )e ce m (aci mincinoas ; Euă ă ă ă nu mint. A vrut s ştie dac e însurat. Ba mai mult, s-a dus acoloă ă unde locuieşte el0 "rezi c s-a dus acolo numai ca s-o vad peă ă (ata bolnav ; u s-a mai dus niciodat pân acum într-o casă ă ă ă atât de s rac . -a dus numai ca s -l vad pe 2lina, de asta s-aă ă ă ă

dus.9 u e adev rat: re(uz s cread 'osaura. Este o tân ră ă ă ă ă ă domnişoar ra(inat şi o s se m rite cu un avocat.ă ă ă ă

9 "ând dra!ostea î i bate la uş , nimic nu mai are importan .ţ ă ţă 5ndi(erent dac î i place sau nu. *i de ce eşti aşa de (urioas ; Laă ţ ă urma urmelor, ce- i pas ie;ţ ă ţ

unetele !in!aşe ale viorii a/unser şi pân în cameraă ă <assandrei. Luis )avid încerca s -şi st pâneasc dra!ostea peă ă ă care o sim ea tot mai puternic , dar <assandra îi în!reuia sarcinaţ ă cu !in! şiile şi dr ! l şeniile ei. <assandrei i se p rea c e înă ă ă ă ă ă ceruri şi c începe s uite tot, dar nu putea în! dui acest lucru.ă ă ă Luis )avid nu dorea s abuzeze de ea şi de sinceritatea şiă puritatea sentimentelor ei.

9 <assandra, nu trebuie s te apropii aşa de mult de mine, teă implor. )up ce se va naşte copilul, totul va (i alt(el. Acumă trebuie s stai liniştit 0 4ai s te a/ut s te ba!i în pat.ă ă ă ă

Luis )avid aşez perna, aşteptând ca (ata s se lase pe ea. &şiă ă

spunea c nu se poate s-o ia în bra e şi s uite de tot.ă ţ ă9 &nacio, nu în ele! nimic.ţ9 <assandra, nu vreau s crezi c nu te iubesc sau c nu-miă ă ă

placi. )impotriv , sunt nebun dup tine. u despre asta e vorba,ă ă crede-m .ă

9 Ascult ,ă &nacio, cânt 2lina0 î i aminteşti; Tot asta cântaă ţ şi când am (ost la munte amândoi. #i-am amintit de clipa cândam (ost atât de aproape de stele.

9 oaptea aceea se va întoarce, î i promit, spuse Luis )avid,ţ s rutând-o pe (runte..ă5 se p rea c a/unsese în (undul su(letului ei şi nu reuşise să ă ă

descopere nimic r u. *i acolo unde nu e$ist r utate, nu e$istă ă ă ă nici vinov ie. ?)ar înainte de a deveni (emeia mea, %ot rî Luisăţ ă )avid, am s descop r tot ce s-a întâmplat@.ă ă

&n drum spre cas , 2lina (luiera vesel. ri de câteva ori înă ă sus de bucurie. 5ntr încet în cas , crezând c to i dorm, dar Liliaă ă ă ţ

'osa îl stri! încet.ă9 &nc nu dormi; se mir tân rul.ă ă ăLilia 'osa d du din cap.ă9 1, Lilia 'osa, sunt (oarte (ericit, domnişoara mi-a promis că



o s ias cu mine.ă ă9 Ai !ri/ , 2lina. Am v zut cum s-a purtat ast zi cu tine. i-aă ă ă Ţ

dat bani pentru cântecul pe care l-ai cântat numai pentru ea, îiatrase aten ia şi don imon.ţ

9 -avea !ri/ , (ata asta are ceva de i!an în ea. )eşi are oc%iă ţ

albaştri09 "e crezi, o s se mai întoarc Tomas; îl întrerupse Lilia 'osaă ă ner bd toare s a(le veşti despre iubitul ei.ă ă ă

9 i şi-a luat câteva zile libere0 trebuie s se întâlneasc cuă ă ă cineva. A primit o scrisoare.

9 u cumva a plecat la vreo (at ;ă9 1, nu, nu- i (ace !ri/i, surioar , râse tân rul. oi n-am avutţ ă ă

niciodat vreme de dra!oste. Am mers din oraş în oraş. Azi aici,ă mâine dincolo0 aşa mereu, î i /ur, Tomas o s se întoarc .ţ ă ă

?1 s se întoarc , o s -mi aduc un dar şi eu am s m ridic înă ă ă ă ă ă picioare, voi întinde bra ele şi voi mer!e spre el0 5ar şi visez0 şiţ ă desc%id oc%ii şi v d c n-am s m mai ridic niciodat în picioare.ă ă ă ă ă 1, )umnezeule, de ce a trebuit s (ie el tat l meu:@ă ă

"%abela ascult muzic toat dup -amiaza, !ândindu-se că ă ă ă ă seara va ieşi cu (rumosul i!an în oraş. 'osaura veni s -i spunţ ă ă c sosise domnul #anrique Alonso, dar "%abela nu mani(estă ă niciun (el de interes.

9 )ar a i spus c v place acest avocat. Ar (i o partidţ ă ă ă (rumoas pentru dumneavoastr . 'osaura v zu roc%iileă ă ă

împr ştiate pe pat. V d c v pre! ti i s ieşi i în oraş.ă ă ă ă ă ţ ă ţ9 Asta nu te priveşte pe tine: o repezi "%abela.9 u vorbi i cu mine aşa.ţ9 "e e cu tine; începu s ipe "%abela. "um vorbeşti cuă ţ

mine;9 u pot s v las s v strica i via a. )orinda mi-a spus c vă ă ă ă ţ ţ ă ă

intereseaz i!anul la care v-a cântat asear o serenad . "u elă ţ ă ă ă vre i s v întâlni i;ţ ă ă ţ9 )ispari din oc%ii mei: ip (ata.ţ ă9 u plec. ort r spunderea pentru tine. puse 'osauraă

tutuind-o pentru prima oar pe "%abela.ă9 "ine î i d ie dreptul s te amesteci în via a mea;ţ ă ţ ă ţ9 Eşti o domnişoar educat , de (amilie0 trebuie s te m ri iă ă ă ă ţ

cu un om bo!at, care s valoreze ceva. Eu te-am crescut şi m-amă

sacri(icat pentru tine.9 Ai (ost pl tit pentru asta:ă ă9 -am ( cut-o pentru bani, am ( cut-o din dra!oste., pentruă ă

tine0 'osaura începu s tremure din tot trupul. )e re!ul ştia să ă ă



se st pâneasc , dar de ast dat nu mai (u în stare. 5eşi în !oană ă ă ă ă din camer . #atias şedea în buc t rie şi dup (elul în careă ă ă ă desc%ise uşa, îşi d du seama imediat c e ceva cu ea. &ncepu să ă ă pre! teasc masa, când în spatele ci ap ru deodat "%abela. eă ă ă ă apropie de ea şi se uit (urioas în oc%ii ei.ă ă

9 pune ce voiai s spui, %ai: stri! "%abela turbat de (urie.ă ă ă

*i s nu te mai amesteci niciodat în via a mea. nu ui i c nuă ă ţ ă ţ ă eşti decât o servitoare: spuse ca şi se n pusti s-o loveasc .ă ă

#atias s ri şi-o opri. 1 apuc strâns de mân şi o arunc la oă ă ă ă parte.

9 iciodat s nu mai (aci asta. E mama ta:ă ă9 u, nu, nu-i adev rat: stri! (ata. E o minciun :ă ă ă9 Trebuie s ştii o dat cine eşti şi s încetezi s ne maiă ă ă ă

/i!neşti şi s ne dispre uieşti. Eşti (iica ei şi în ele!e c trebuieă ţ ţ ă s -i (ii recunosc toare.ă ă

"%abela mai r mase neclintit o clip , buim cit , ascultându-lă ă ă ă ă pe #atias, apoi se repezi la ea în camer . e arunc pe pat şiă ă

începu s plân! .ă ă9 )e ce i-ai spus; îl întreb 'osaura cu lacrimi în oc%i.ă9 #-am s turat de mo(turile ei. Vorbeşte cu tine de parc ai (iă ă

sclava ei. 1 dat pentru totdeauna trebuie s ştie cine e mamaă ă ei.

9 Taci, tat , te ro!, spuse 'osaura şter!ându-şi lacrimile.ă Atâ ia ani i-am ascuns adev rul şi acum0 acum o s se simtţ ă ă ă

în/osit .ă<assandra intr pe neaşteptate în buc t rie, c utând oă ă ă ă

(oar(ec pentru a aran/a ornamentele lea! nului. 'osauraă ă întoarse capul, dar nu putu ascunde (aptul c era (oarteă tulburat . #atias ! si (oar(eca şi o conduse cât mai repede a(ară ă ă pe <assandra.

9 Ea şi lea! nul ei blestemat: ip 'osaura. Totul e din cauzaă ţ ă acestei i! nci şi domnul Luis )avid nu vrea s-o dea de !ol.ţ ă &nc%ipuieşte- i, tat , sus ine c o iubeşte.ţ ă ţ ă

?u e adev rat. u cred. u vreau s cred. u e mama mea,ă ă trebuie s (ie o minciun . Vreau s mor, nu e adev rat, nu.ă ă ă ă u0@, îşi spunea "%abela plân!ând cu su!%i uri.ţ

u putea s accepte adev rul. "rescuse crezând c e cineva,ă ă ă

c provine dintr-o (amilie de vaz . Visase c , într-o zi, mama eiă ă ă va veni şi o va lua, c este distins şi bo!at , dintr-o (amilie sus-ă ă ăpus .ă

'osaura ştia c "%abela este impulsiv . e !ândea cu teamă ă ă



la ce-i va trece prin minte s (ac . "a atare, plecase imediat înă ă urma ei. B tu la uş , aşa cum ( cea de obicei, dar intr imediat.ă ă ă ă e opri la mar!inea patului, aşteptând ca (ata s se uite la ea,ă dar se cutremur când v zu dispre ul din oc%ii ei.ă ă ţ

9 u te uita aşa la mine. i-e c%iar aşa de ruşine c eşti (iicaŢ ă

mea;9 -aveai dreptul s -mi (aci una ca asta: stri! (ata. )e ce m-ă ăai n scut dac nu puteai s -mi o(eri ce-mi trebuie; Alt(el mi-amă ă ă ima!inat-o pe mama mea ca pe o persoan de neam mare, nu caă tine. #-ai min it, cel pu in spune-mi cine e tat l meu, s riţ ţ ă ă "%abela din pat. pune-mi, 'osaura, cine e, am dreptul s ştiu:ă

9 u pot s - i spun, "%abela. # doare c m respin!i aşa,ă ţ ă ă ă o(t 'osaura. u ştii câte am ( cut pentru tine.ă ă

?entru tine am0 o, copil , nici nu po i s - i ima!inezi câteă ţ ă ţ sacri(icii (ace o mam care se leap d de copilul ei. *tii de câteă ă ă ori mi-am muşcat limba ca s nu te numesc (iic , ştii0@ă ă

9 Am renun at la iubire, am renun at la posibilitatea s -miţ ţ ă spui cândva mam , rosti 'osaura cu !lasul tremur tor. &n ele!e,ă ă ţ 5sabelita, cât am su(erit şi cât te-am iubit, (iica mea. )e câte orim-am ab inut cu !reu s nu te îmbr işez, s nu te s rut0 dar nuţ ă ăţ ă ă mi-ai dat voie. &mi pare r u numai c i-e ruşine c sunt mamaă ă ţ ă ta. oate n-ar (i trebuit s a(li niciodat .ă ă

9 tai, stai: se în(urie din nou "%abela. "rezi c o s mă ă ă mul umesc cu ceea ce mi-ai spus; u crezi c trebuie s -miţ ă ă dezv lui cel mai important+ cine e tat l meu; pune-mi:ă ă

9 u pot, zise repede 'osaura.9 "um adic nu po i;: stri! "%abela la ea. Trebuie s -mi spuiă ţ ă ă

cine e tat l meu, trebuie0 dac ştii, în !eneral, cine e0ă ă9 u m insulta, "%abela: )ac nu vrei s m iubeşti, ai celă ă ă ă

pu in respect pentru mine, ridic vocea 'osaura.ţ ă

Tocmai se pre! tea s plece, ştiind c nu poate s r spund .ă ă ă ă ă ă )orea s pun cap t cât mai curând c%inuitoarei scene, dar (ataă ă ă era înc p ânat .ă ăţ ă

9 pune-mi: )e ce îmi ascunzi acest lucru; )e ce m-ai l sată pe pra!ul acestei case, e$plic -mi: Trebuie s -mi spui cine e tat lă ă ă meu.

#atias intr în camer şi "%abela se a! de el.ă ă ăţă9 Tu o s -mi spui: "ine e tat l meu;ă ă

9 u ştiu nimic: o repezi #atias. Am venit dup 'osaura.ă Toat lumea te caut . -ai pre! tit cina.ă ă ă9 u, nu pleci de aici pân nu-mi spui: stri! "%abela din uş .ă ă ă#atias o îmbrânci brutal la o parte.



9 ) -te la o parte din drum, r z!âiato:ă ă9 robabil c e ceva ruşinos. )e ce stai mereu cu capul în /os;ă

robabil c tat l meu te-a p r sit. Ai vrut s -mi ascunzi asta0ă ă ă ă ă'osaura nu mai putea îndura /i!nirile "%abelei.9 Tat l t u este 5!nacio:ă ă

9 5!nacio: Tat l meu; unt (iica lui 5!nacio, a lui 5!nacio0ă

repeta "%abela. evenindu-i s cread . Vreau s a(le to i:ă ă ă ţ'osaura încerc s-o in pe loc, dar (ata se smulse din mâinileă ţ ă

ei şi ieşi din camer . 'osaura porni în urma ei.ă&n su(ra!erie, masa era pre! tit . V zând c 'osaura întârzieă ă ă ă

pe undeva, 2ema şi <assandra pre! tiser sin!ure totul, c ciă ă ă )orinda era în vizit la 1(elia. Le a/utase şi Luis )avid. 2ema eraă (oarte (ericit . &n dup -amiaza aceea, 'oberto o anun ase c ară ă ţ ă dori s se c s toreasc cât mai curând. Visurile ei începuser să ă ă ă ă ă prind via .ă ţă

9 Ei, (elicit ri, dra! 2ema, spuse Al(onso, ridicând pa%arul.ă ă & i urez mult (ericire, cred c o meri i pe deplin.ţ ă ă ţ

9 #ul umesc, Al(onso, spuse 2ema şi oc%ii i se umezir deţ ă lacrimi la (el ca în momentul în care 'oberto îi anun ase deciziaţ lui. Viitorul meu p rea aşa de însin!urat şi acum îl am peă 'oberto, v am pe voi, Al(onso, <assandra. unt aşa de (ericit ,ă ă spuse 2ema ridicând pa%arul. *i pe tine, &nacio.

To i zâmbeau. &n clipa aceea n v li pe uş "%abela ca oţ ă ă ă vi/elie. e apropie de Luis )avid şi îl lu de mân .ă ă

9 Tu eşti tat l meu: nu încerci s ne!i: #i-a spus tot:ă ă ă spuse ea şi ar t spre 'osaura, care r m sese în uşa su(ra!eriei.ă ă ă ă

9 *tii ce vorbeşti; Ai înnebunit, (eti o: spuse Luis )avid,ţ întrebându-se ce o apucase aşa, deodat .ă

9 unt nepoata 4erminiei. )in acest moment sunt o persoană important în casa asta.ă

"%abela d dea din mâini şi ipa întruna ca o nebun . "eilal i oă ţ ă ţ priveau înm rmuri i.ă ţ9 #ai important şi decât tine. e repezi ea la <assandra,ă

pentru c tu nu eşti decât so ia lui 5!nacio. 1, tat : Tat , de ceă ţ ă ă nu vii s - i îmbr işezi (iica;ă ţ ăţ

9 "%abela, te ro!, ai !ri/ ce spui: u eşti în toate min ile.ă ţ9 1, ce emo ionat sunt: meli a înainte "%abela, de parc arţ ă ţ ă

(i (ost pe o scen . "ine şi-ar (i înc%ipuit; i-am spus mereuă Ţ

unc%iule, se întoarse ea spre Al(onso ca s -l îmbr işeze.ă ăţ*i de (apt eşti bunicul meu. *i 4erminia e bunica mea. "e mirată o s (ie când o s se întoarc .ă ă ă

9 u se poate: e$clam Al(onso c ruia nu-i venea s creadă ă ă ă



ce aude. pune ceva, &nacio, te ro!09 u ştiu ce s spun, tat , stai pu in, spuse el încurcat.ă ă ţ'osaura disp ru ca o umbr şi se duse la buc t rie.ă ă ă ăLuis )avid observ şi se lu dup ea. <assandra izbucni înă ă ă

plâns şi (u!i în camera ei. 2ema se duse dup ea s-o linişteasc ,ă ă

convins c totul se va l muri curând. 'osaura nu-i pl cuseă ă ă ă

niciodat şi era convins c acum pusese ceva la cale împotrivaă ă ă <assandrei. Luis )avid o a/unse pe 'osaura în uşa buc t riei,ă ă intr dup ca şi înc%ise uşa.ă ă

9 "e înseamn toate astea, 'osaura; "e e aiureala asta;ă9 -am inventat nimic. "%abela este (iica mea. 5!nacio este

tat l ei, sta e adev rul.ă ă ăLuis )avid în elese /ocul viclean al 'osaurei. &i o(erise douţ ă

posibilit i+ s accepte adev rul şi s tac , sau s vorbeasc şi săţ ă ă ă ă ă ă ă (ie dat în vilea!. Atunci ar trebui s recunoasc cum c nu eă ă ă 5!nacio. Voia ca "%abelei s i se acorde în cas locul cuvenit şiă ă dreptul la moştenire.

9 Eu accept orice %ot râre vei lua. )in partea mea nu veiă avea niciun (el de probleme.

9 "e !eneroas eşti: *i ce (acem cu datoria mea (a deă ţă <assandra;

9 Atunci recunoaşte, Luis )avid. 'ecunoaşte c nu eştiă

5!nacio şi spune cine l-a ucis.9 )a, asta este ceea ce doreşti. Acum e clar de ce m-ai

îndemnat s-o demasc. u uita îns c simplul (apt c tu sus ii că ă ă ţ ă "%abela e (ata lui 5!nacio nu înseamn c aşa este.ă ă

9 Adic te îndoieşti de mine; Am tr it atâ ia ani în casa asta:ă ă ţ9 )a, dar acum a ieşit la iveal c eşti o persoan cu totulă ă ă

di(erit (a de cum te ştiam. Ai o (iic despre care pân acum nuă ţă ă ă s-a ştiut nimic, ai preten ii înainte s se dovedeasc ceva. 7ndeţ ă ă

s-a n scut (iica ta; întreb Luis )avid, dorind s a(le în s(ârşită ă ă adev rul.ă9 &n casa de pe pla/ . Acolo am petrecut câteva s pt mâniă ă ă

înainte de naştere.9 Ai (ost sin!ur ;ă9 u, cu oamenii lui 5!nacio.9 "alun!a, presupun. *i Lazara.'osaura începu s povesteasc , ( r s in seama deă ă ă ă ă ţ ă

întrebarea lui Luis )avid.9 "ând s-a n scut. "%abela, nu i-am cerut nimic. &l iubeam0ă u voiam decât s r mân al turi de copilul meu.ă ă ă

9 Tu l-ai omorât, 'osaura: stri! Luis )avid. Erai !eloasă ă



pentru c te-a p r sit. )e asta o ur şti pe <assandra. )e asta i-aiă ă ă ă dat calul acela. 'ecunoaşte, 'osaura: unt prea multe dovezi

împotriva ta.9 )ar şi eu am dovezi. u- i aminteşti de eşar(a pe care aiţ

! sit-o cu pistolul; in!ur mi-ai spus c te-ai dus la poli ie şiă ă ţ

acum vrei s dai vina pe mine, se ap r 'osaura.ă ă ă

9 u, dar am b nuieli. Tu cunoşteai cel mai bine casa0ă9 u ai motive s te îndoieşti, îl întrerupse 'osaura. "rezi că ă

aş (i putut s -l ucid, tocmai eu, eu care îl iubeam cu toat inimaă ă şi din tot su(letul; iciodat nu i-aş (i ( cut r u. )e asta o ur sc.ă ă ă ă Vreau s (ie pedepsit pentru moartea lui 5!nacio. L-am iubit aşaă ă de mult: L-am iubit aşa cum numai o (emeie ca mine poate să iubeasc un b rbat. &l iubeam pentru c era tat l (iicei mele.ă ă ă ă

Luis )avid se duse în su(ra!erie, unde atmos(era era încordat . "%abela plecase, Al(onso şi 2ema aşteptau oă e$plica ie, dar el trecu pe lân! to i ( r o vorb . ici <assandreiţ ă ţ ă ă ă nu-i e$plic prea multe+ ?u- i (ace !ri/i, dar indi(erent ce s-ară ţ

întâmpl , s nu ui i c te iubesc@, îi spuse la plecare.ă ă ţ ă)ar <assandra nu se putea mul umi cu asta. ?)e ce; )e ceţ

înc o tra!edie, înc o dezam !ire; (ie 5!nacio într-adev ră ă ă ă ă atât de imoral; *i asta tocmai acum, când am început din nous -l iubesc;@ se întreba ea.ă

Al(onso recunoscu (a de 2ema c re!ret c o l sase peţă ă ă ă ă <assandra s se c s toreasc cu 5!nacio. e îndoise întotdeaunaă ă ă ă de sinceritatea sentimentelor lui. "u toate acestea, spera cap catele de tinere e ale tân rului s nu in(luen eze (ericirea lor.ă ţ ă ă ţ ?Ar (i inuman, îşi spunea el, s le cer 'osaurei şi "%abelei să ă plece din cas ?. )e aceea m !ândesc s propun ca 5!nacio şiă ă ă <assandra s se duc s locuiasc undeva, sin!uri.@ă ă ă ă

u uit nici de testament. "ât (usese de necu!etat când îiă

l sase totul lui 5!nacio. "%abela, cu l comia ei v dit , îl a/ut s -ă ă ă ă ă ăşi sc%imbe mai repede decizia. "%abela le ar ta clar c n-oă ă intereseaz decât moştenirea.ă

9 5ubito, nimeni n-o s - i ia drepturile tale, dar încearc s teă ţ ă ă por i ca şi când nu s-ar ti întâmplat nimic, îi spuse Al(onso.ţ

9 ici nu poate (i vorba. Averea lui 5!nacio este acum a mea,zâmbi trium( toare (ata. u mai sunt bebeluşul p r sit în pra!ulă ă ă casei, sunt domnişoara 5sabela "ontreras.

&n momentul acela don Al(onso %ot rî ca în ziua urm toare să ă ă adune toat (amilia şi s anun e c nepoata lui este <assandra,ă ă ţ ă (iica le!itim a (iicei lui Andreina 'an!el şi unica moştenitoare aă averii sale.



)orinda se întoarse de la 1(elia aducându-i "%abelei un biletde la 2lina, dar pe (at n-o mai interesa c%estiunea amoroas .ă ă B trâna îşi ! si nepoata speriat şi ne(ericit , neîn ele!ând ce seă ă ă ă ţ

întâmpl .ă9 u m întreba, bunico. ata asta e (iica lui 5!nacio şi aă

'osaurei şi de aceea noi trebuie s plec m.ă ă

9 )ar de ce nu pleac ele; Al(onso nu va permite niciodată ă aşa ceva.

9 1, bunico, s nu spui nim nui, dac el n-a spus, înseamnă ă ă ă c n-a vrut s se ştie.ă ă

rmanul 2lina, crezând c )orinda îi d duse biletul aleseiă ă ă inimii lui, ap ru seara în !r din aşteptând-o pe "%abela s iasă ă ă ă ă la (ereastr ca în noaptea precedent . &l aştepta îns 'osaura,ă ă ă turbat de (urie.ă

9 "e treab ai tu cu ea, nemernicule, i!an împu it;ă ţ ţ9 4ei, stai pu in, surioar , r spunse vesel 2lina. Am ( cutţ ă ă ă

duş şi m-am dat cu ap de colonie. "e- i pas ie dac iese sauă ţ ă ţ ă nu la (ereastr . u eşti decât o servitoare.ă

9 leac de aici, îl amenin 'osaura, dac nu vrei s teă ţă ă ă trezeşti cu ti!aia asta în cap.

ici în ziua urm toare atmos(era nu era mai pu in încordat .ă ţ ă )impotriv , totul era sub semnul aştept rii întâlnirii convocateă ă

pentru ora cinci. imon observase c se întâmpl ceva ciudat,ă ă dar nu îndr znise s întrebe pe nimeni. e duse la prietenii lui şiă ă la 1(elia, c rora nu le ascunse (aptul c era în!ri/orat.ă ă

La patru şi /um tate erau de/a to i în camera de zi. *i Al(onsoă ţ se mir de ce se adunaser aşa de devreme.ă ă

9 A i venit mai devreme: zâmbi amar Al(onso. 1 s -lţ ă aştept m împreun pe avocatul Alonso, dar pân atunci s vă ă ă ă ă spun de ce v-am c%emat pe to i aici0ţ

&n momentul acela se auzir b t i în uş .ă ă ă ă9 Trebuie s (ie #anrique, spuse Al(onso.ă'osaura se ridic s desc%id . &n uş st tea şo(erul înc rcat cuă ă ă ă ă ă

cu(erele şi valizele 4erminiei, care venea în urma lui vesel şiă zâmbitoare.

9 n tate tuturor: V d c v-am ( cut o surpriz . Asta şiă ă ă ă ă ă voiam.

rima care îşi veni în (ire (u "%abela.

9 Tanti, îmi pare aşa de bine c ai venit0ă9 &ncetişor, (eti o. "e se întâmpl aici; întreb ea v zândţ ă ă ă (e ele acelea întunecate. iule: spuse ca v zându-l pe Luis )avid.ţ ă )ar unde e 5!nacio;



9 El este 5!nacio, spuse Al(onso.9 u, nu e 5!nacio, este Luis )avid. 7nde e 5!nacio; 7nde e

(iul meu; ripost 4erminia atât de convins încât nimeni nu seă ă îndoi c spune adev rul. )e ce nu e şi el aici;ă ă

4erminia avusese o presim ire ciudat . rivea nedumerit laţ ă ă

c%ipurile lor, c utând un r spuns. Al(onso încerc s-o linişteasc .ă ă ă ă

9 Te ro!, 4erminia, ştiu c ai lipsi mult timp. u i-ai v zut deă ă mult, dar el e 5!nacio.

9 "e !lum mai e şi asta; u e 5!nacio, e Luis )avid.ă9 "um se poate s nu-i deosebeasc ; o întreb încetă ă ă

<assandra pe 2ema.9 unt !emeni0 absolut identici. -ai ştiut;9 per c nu te dai drept (ratele t u; se întoarse 4erminiaă ă

c tre (iul ei. *tii (oarte bine c pe mine nu po i s m înşeli. "eă ă ţ ă ă prostie mai e şi asta; pune i-mi0 unde e (iul meu0 Vreau s -lţ ă v d. *i, oricum, pentru ce v-a i strâns cu to ii aici; )e ce;ă ţ ţ

4erminia era tot mai nedumerit , aşteptând ca cineva s -iă ă e$plice ce se întâmpl .ă

9 ) -mi voie s - i e$plic, spuse "%abela apropiindu-se de ea.ă ă ţ Eu sunt nepoata ta, bunico:

9 "e spune;9 u eşti (ericit ; se alint "%abela.ă ă

9 Ai înnebunit;9 unt sân!e din sân!ele t u. 'epet "%abela. Am (ost l sată ă ă ă

pe pra!ul acestei case ca s (iu al turi de tat l meu. &ntreab -lă ă ă ă pe el, dac nu crezi, spuse ea, ar tând spre Luis )avid.ă ă

9 pune-i, are dreptul s ştie adev rul, se amestec 'osaura,ă ă ă !ândindu-se c venise şi momentul ei.ă

Luis )avid se uit la <assandra şi se apropie de 4erminia.ă ) du din cap c nu. To i se uitau la el. e mai uit o dat la (a aă ă ţ ă ă ţ

încruntat a 4erminiei, apoi spuse+ă9 5!nacio e mort, mam :ă9 u, nu se poate. u, (iul meu, 5!nacio0 Al(onso, spune-mi

c nu e adev rat.ă ă9 u ştiu nimic. 4erminia. unt la (el de uluit ca şi tine.4erminia arunca priviri disperate de la unul la altul, aşteptând

ca cineva s -i spun adev rul. )ar nu ! si niciun r spuns.ă ă ă ă ă9 <assandra, tu ştii: 'osaura, spune-i lui Luis )avid că

!lumeşte, spune-i adev rul: stri! 4erminia.ă ă9 )a, 4erminia, e adev rat, con(irm 'osaura.ă ă9 u pot suporta asemenea durere: stri! 4erminia.ăLuis )avid o sus inu s nu se pr buşeasc şi o a/ut s seţ ă ă ă ă ă



aşeze. )orinda se repezi s -i pre! teasc ceva de b ut ca s seă ă ă ă ă învioreze.

9 "e încurc tur : e$clam 2ema. Luis )avid0 5!nacio mort. Eă ă ă posibil;

Al(onso o îmbr iş pe <assandra care şedea nemişcat .ăţ ă ă

9 )e ce nu m-a anun at nimeni; întreb 4erminia când îşi maiţ ă

veni pu in în (ire. "e s-a întâmplat; Accident de circula ie;ţ ţ pune i-mi, v ro!.ţ ă

)orinda veni şi îi aduse un ceai proasp t. 4erminia o priviă dispre uitor şi o respinse cu asprime.ţ

9 -a murit într-un accident de circula ie. A (ost ucis, spuseţ Luis )avid.

9 u, lui0 nu: stri! 4erminia. "ine a ( cut asta; "ine a putută ă s -mi ucid copilul;ă ă

9 u ştim, mam , r spunse Luis )avid.ă ă9 )e ce nu spui odat ; pune-i: îl îndemn 'osaura.ă ă9 "ine a (ost; pune-mi, 'osaura:9 4a: stri! 'osaura şi ar t spre <assandra.ă ă ă9 7ci!aşo: 7ci!aşo: url 4erminia.ă

41

Totul se des( şur con(orm planului 'osaurei. 1b inuse ceeaă ă ţ ce îşi dorise din primul moment când <assandra p şise pra!ulă casei în care se n scuse. Toate dovezile erau împotriva ei. &nă zadar se ap r , cerând a/utor de la bunicul ei. 5nima acestuia nuă ă rezist . Al(onso Aroc%a nu putu s suporte durerea pe care oă ă tr ia nepoata sa, încercând s se apere c nu e uci!aş . cu ună ă ă ă ă atac de inim . u mai reuşi s anun e ceea ce dorea. #anriqueă ă ţ sosi prea târziu. )on Al(onso nu mai putea vorbi. 4erminia ne!ă

în (a a 2emei şi a )orindei c (ata e nepoata lui Al(onso.ţ ă<assandra plân!ea neconsolat la c p tâiul lui don Al(onso,ă ă ă dar 4erminia (u ( r mil . &i puse în vedere s p r seasc vila şiă ă ă ă ă ă ă

îi promise c va pl ti pentru (apta ei. 4erminia îşi v rs (uria şiă ă ă ă durerea pricinuit de moartea (iului pre(erat c%iar şi asupraă s rmanului Al(onso, care z cea inconştient.ă ă

9 "ând ai crezut c 5!nacio al meu e în via , ( r s ştii că ţă ă ă ă ă acesta este Luis )avid, te pre! teai s sc%imbi testamentul şi s-oă ă

(aci pe ea moştenitoarea ta. Ei bine, n-o s aib nimic de la tine:ă ă aptul c nu mai po i s vorbeşti e pedeapsa ta, pentru c deă ţ ă ă acum înainte eu am s (iu st pân şi eu am s %ot r sc ce se vaă ă ă ă ă ă

întâmpl cu averea ta şi cu via a ta. Ea mi-a ucis (iul. Este înă ţ



mâinile mele. *i s nu spui c nu i-am spus, am s depună ă ţ ă plân!ere împotriva ei.

<assandra împac%et lucrurile cele mai necesare pentru copilă şi p r si cu inima !rea casa despre care crezuse c este locul laă ă ă care visase întotdeauna. e sim ea pierdut tocmai acum, cândţ ă

în s(ârşit îşi re! sise (ericirea, (amilia, când se !ândea că ă

rec p tase dra!ostea so ului ei. Acum pierduse totul. &n primaă ă ţ clip se !ândi s se duc la 1(elia, dar 'oberto îi o(eri cuă ă ă !enerozitate ad post la el acas .ă ă

u-i mai r m seser decât ura şi acuza iile 4erminiei, care îiă ă ă ţ împov rau su(letul. &n elesese c alt b rbat o ( cuse (emeia lui,ă ţ ă ă ă nu cel pe care îl iubise şi cu care petrecuse acele nop i minunateţ la munte0 "el care era apropiat su(letului ei o tr dase0 plecaseă ( r un cuvânt0ă ă

A5 doilea se apropiase de ea0 dar de ce; )e dra!ul banilor.)ar oare Luis )avid ştia; u, nu0 de atâtea ori încercase s-o(ac s repete ceea ce spusese atunci, s -i e$plice. uă ă ă

în elesese. Altul îi luase locul. Voise s a(le ce se întâmplase întreţ ă dansatoarea de circ şi Luis )avid.

5ar ea nu observase. 1bservase numai c se sc%imbase,ă su(erise din cauza asta, dar nu se îndoise de identitatea lui. )acă ar (i avut o cât de mic îndoial , ar (i în eles c 0 "um a putut;ă ă ţ ă

Atunci începuse s se pre(ac pentru a-şi atin!e scopul0ă ă " s toria aceasta. Acum, când e mort, o acuz pe ea. )ar ea n-aă ă ă ( cut aşa ceva.ă

?"ine a putut s (ie; se întreba ea. -am (ost eu, n-am (ostă eu0 eu am (ost (emeia lui şi o s am un copil, copilul aceluiă b rbat /osnic care nu m-a iubit niciodat şi care nu a avută ă niciodat dra!ostea mea. Acum nu mai e$ist nicio speran , nuă ă ţă mai am în ce s sper.@ă

*i totuşi spera c nu va pleca ( r s -l mai vad pe Luis )avid.ă ă ă ă ă e uit înc o dal la lea! n şi se duse s -şi ia valiza. )orinda oă ă ă ă ă aştepta de/a a(ar .ă

Luis )avid st tea în dreptul uşii şi o privea. <assandra seă apropie de el.

9 "redeam c o s mai st m de vorb .ă ă ă ă9 *i eu am vrut s discut cu tine, dar m tem c discu ia neă ă ă ţ

va provoca amândurora mare durere.

9 oate, dar pe lân! durerea pe care ne-am pricinuit-o unulă altuia, sunt consolat cu !ândul c acum ştiu pentru prima oară ă ă c stau de vorb cu omul pe care l-am iubit sincer şi de care m-ă ăam îndr !ostit. B rbatul acela0 care a venit s m vad la circ,ă ă ă ă ă



acela cu care m-am întâlnit în prima noapte şi care m-a privitdrept în oc%i când intra circul în oraş. "el care mi-a d ruit oă p puş la iarmaroc0 care m-a condus la plimbare prin mun i,ă ă ţ acolo unde ni se p rea c putem atin!e stelele cu mâna. Acelaă ă este b rbatul care m-a s rutat pentru prima oar .ă ă ă

9 Toate acestea au r mas acum atât de departe, în urm , nu-iă ă

aşa;9 )a, s-au petrecut multe lucruri urâte între noi. )ar vezi, eu

nu pierd iluzia c tu ai (ost sin!urul b rbat pe care l-am iubit cuă ă adev rat0 Luis )avid0 de ce ai plecat; )e ce ai plecat de lân!ă ă mine, de ce m-ai p r sit; Acesta a (ost primul t u !%inion. iciă ă ă nu po i s - i ima!inezi cât de mult m doare. )e ce m-ai p r sit;ţ ă ţ ă ă ă

Vedea în (a a oc%ilor (ata care îi povestea despre visurile ei deţ sub cupola circului, despre drumurile c tre alte orizonturi, despreă cer0 Era plin de supersti ii şi înrobit de ideea destinului0ă ţ ă Vorbea despre o alt lume, despre neamul ei şi despreă obiceiurile acestuia, despre le!i şi despre obli!a ii. ata aceeaţ pentru care îi tres rise inima era convins c soarta lor esteă ă ă

înscris în #area "arte a Vie ii şi c nimeni şi nimic nu o poate cuă ţ ă adev rat sc%imba. u!ise de aceast (at 0ă ă ă

9 -am vrut s - i (ac r u0 u mi-aş ierta niciodat aşa ceva.ă ţ ă ă entimentele care au început s se nasc între noi ca nişteă ă

scântei au (ost sincere şi pure, (oarte (rumoase, dar s-aumani(estat cu adev rat abia acum> atunci credeam c nu pot să ă ă te rup din lumea ta ( r s - i pricinuiesc durere. )e aceea amă ă ă ţ plecat. Am plecat departe de inima ta pur , de pasiunea ta careă

începuse s ard , de s rut rile tale0 Am plecat şi nu i-am spusă ă ă ă ţ nimic, pentru c sim eam c dac voi veni s -mi iau r mas-bun,ă ţ ă ă ă ă nu voi avea puterea s plec0 şi s te scot din via a mea.ă ă ţ

Acestea erau cuvintele care o ame eau, cuvintele omului peţ

care îl iubise acolo sus, la munte. im ea c îi desparte oţ ă întrea! veşnicie de clipele acelea de (ericire, clipele primei eiă iubiri.

9 )ac ai (i r mas0 dac nu m-ai (i p r sit0ă ă ă ă ă9 u ştii cât de mult re!ret acum. &mi parc aşa de r u c amă ă

renun at la tine. unt vinovat (a de tine.ţ ţă#ai târziu, Luis )avid şi-a amintit de nenum rate ori cât deă

!reu îi (usese când plecase <assandra din cas , dar în clipaă

aceea nu ştia cât de nedrept este (a de ea. Abia dup plecareaţă ă <assandrei a(l de la 2ema c era nepoata lui Al(onso şi ce crimă ă ă dez!ust toare comisese mama lui cu nou sprezece ani în urm .ă ă ă Acum îi erau limpezi şi scopurile /osnice ale (ratelui s u.ă





stau aici cu bra ele încrucişate. # car dac aş putea s -i spun cţ ă ă ă ă sunt al turi de ea, c poate s conteze întotdeauna pe mine0ă ă ă este aşa de trist acum.ă

9 Tomas, nu e nevoie s -i spui. <assandra ştie cât de mult oă iubeşti.

Tomas se plimba neliniştit prin camer .ă

?)umnezeule, ce am ( cut: îşi spunea Tomas. #i-am promisă mie însumi c am s-o a/ut s se (ac bine, s înceap s mear! ,ă ă ă ă ă ă ă şi acum ce (ac; )e când m-am întors acas nu vorbesc decâtă despre <assandra:@

9 )ac m !ândesc mai bine, ai dreptate. <assandra areă ă prieteni care o pot a/uta. "e pot s (ac eu, un om s rman, cândă ă nu am niciun ban.

9 u trebuie s vorbeşti aşa, Tomas, spuse Lilia 'osa,ă urm rind cu privirea (iecare pas al lui. )oar lucrezi la %otel.ă

9 )a, ai putea s vii şi tu o dat acolo: se lumin la (aă ă ă ţă tân rul.ă

9 *tii (oarte bine c nu pot.ă9 )ar într-o zi ai s po i cu adev rat, nu numai în vis: Ai s viiă ţ ă ă

şi ai s te aşezi la mas în (a a rin!ului de dans şi eu am s mă ă ţ ă ă apropii de tine şi am s - i spun+ Bun ziua, domnişoar .ă ţ ă ă

?"e tot stau aici şi înşir verzi şi uscate; Aş vrea s aler! până ă

la <assandra, s v d ce mai (ace, s-o a/ut. Acum cu si!uran că ă ţă ă are nevoie de mine0 <assandra0@

"ând a/unse în casa Elvirei Alonso, dup toate cele prin careă trecuse, <assandra era disperat . )ar în toat triste ea ei sim eaă ă ţ ţ şi o mare uşurare. 7ndeva, în str (undul inimii ei, sim ea c înă ţ ă aceast cas este încon/urat numai de dra!oste, c e salvat .ă ă ă ă ă )orinda şi cu ea c p tar o camer mare, însorit . ?Este loc şiă ă ă ă ă

pentru p tu ul copilului@, îşi spuse <assandra.ă ţEra sincer mişcat de aten ia cu care era încon/urat . 'obertoă ţ ă se în!ri/ea de s n tatea ei. Elvira o mân!âia şi o r s( a,ă ă ă ăţ spunându-i c întotdeauna îşi dorise s aib o (at . #anrique eraă ă ă ă entuziasmat. im ea c numai providen a o trimisese în casa lui.ţ ă ţ Era aşa de aproape de ea, putea s-o apere, s-o vad diminea aă ţ când se trezea:

9 rimeşte a/utorul nostru şi dra!ostea mamei mele,

consider -te membr a acestei (amilii, c ci simt c eşti oă ă ă ă p rticic din mine.ă ă9 #anrique, îmi pare r u, dar nu trebuie s - i (aci speran e înă ă ţ ţ

le! tur cu mine. unt realmente distrus , n-aş (i în stare s - iă ă ă ă ţ



întorc dra!ostea, r spunse <assandra cu sinceritate.ă9 u. u, nu: Vorbesc despre !in! şie, despre apropiere.ă

Vorbesc numai despre ceea ce vreau s - i dau eu, nu cer nimică ţ de la tine în sc%imb.

9 Eu vorbesc despre dra!ostea pentru un b rbat. #anrique,ă

eu n-am s mai (iu niciodat în stare s iubesc un b rbat.ă ă ă ă

9 Ascult -m , b rba ii pe care i-ai iubit i-au pricinuit numaiă ă ă ţ ţ durere. Ai su(erit mult din cauza lor.

9 Am iubit un sin!ur b rbat, #anrique. u l-am iubit niciodată ă pe 5!nacio. ici el nu m-a iubit pe mine.

9 )ar Luis )avid;9 El a (ost sin!urul.9 )ar0 el te iubeşte; întreb #anrique !ânditor. Vreau să ă

spun, te iubeşte cu adev rat;ă9 1, nu. 5-a l sat s m dea a(ar din cas .ă ă ă ă ă9 "um e posibil;9 A (ost de (a când 4erminia m-a alun!at din cas . *i nu aţă ă

( cut nimic ca s-o împiedice, s m apere, s m a/ute.ă ă ă ă ă9 1. <assandra, nu te mai !ândi la asta. Ascult -l pe 'oberto,ă

distreaz -te, ascult muzic , ştii c nu ai voie s te emo ionezi.ă ă ă ă ă ţ Acum eşti numai de dou zile aici. )ar am s (ac totul ca s (iiă ă ă (ericit .ă

9 #ul umesc, #anrique, sunte i cu to ii aşa de buni. 'oberto aţ ţ ţ promis azi-diminea când a plecat la lucru c o s se duc pe laţă ă ă ă Al(onso. *i !r beşte-te şi tu, ai s întârzii, ad u! ea zâmbind.ă ă ă ă

#anrique plec mul umit la lucru. )orinda treb luia prină ţ ă camer , iar <assandra ieşi pe teras . e aşez comod pe ună ă ă (otoliu de nuiele, pro(itând de soarele cald al dimine ii.ţ

?"um de nu mi-am dat seama înc de atunci, îşi continuă ă <assandra !ândurile care o c%inuiau, înc de atunci când amă

pierdut talismanul, când m-au acuzat c am (urat broşa cuă diamante0 şi a (ost atât de rece. Am avut îndoieli, dar nu mi-amdat seama. oate c ar (i (ost mai bine s (i r mas în lumeaă ă ă aceea (rumoas , (ericit şi simpl în care am crescut vesel ,ă ă ă ă crezând în soarta care e dat o dat pentru totdeauna0 Acum aşă ă (i (ost so ia lui 'andu0@ţ

9 7ite un suc, am stors nişte portocale ca s te mai înviorezi,ă spuse Elvira întrerupându-i şirul !ândurilor.

9 1, doamn Elvira, se pare c am a ipit şi am visat. #ă ă ţ ă r s( a i prea mult.ă ă ţ ţ9 Ei, n-am vrut s te tulbur. 1 s (ie !ata masa imediat, dară ă

voiam s te înviorezi pu in.ă ţ





9 #i-au luat-o, mi-au luat-o:9 umai s-o intero!%eze, încerca Elvira s-o linişteasc , deşiă

era ea îns şi pro(und z!uduit . #anrique o s-o salveze:,ă ă9 V d lacrimi, umbre întunecate şi mult su(erin . 1, m riteă ă ţă ă

1stebe, spuse b trâna ridicând bra ele în sus, ap r-o peă ţ ă

<assandra, copilul meu, ap r-o:ă

Elvira nu reuşi de(el s -l ! seasc pe #anrique. La el la birouă ă ă nu r spundea nimeni. )orinda plân!ea ( r încetare în batist şiă ă ă ă

îi blestema pe poli iştii care îi luaser nepoata. ?)eie )omnul sţ ă ă le creasc broaşte sub limb @, blestema ea în !ând.ă ă

)in (ericire, la amiaza ap ru #anrique cu un buc%et de (lori.ă9 Am anulat dou întâlniri şi am venit mai devreme ca s-oă

v d, îi spuse el Elvirei intrând în cas , dar în elese imediat c seă ă ţ ă întâmplase ceva cumplit.

9 Adu-mi-o înapoi, (iule, se tân!uia )orinda.#anrique plec imediat la poli ie, sperând c se va întoarceă ţ ă

împreun cu <assandra. " pitanul antana îi spuse îns c (ataă ă ă ă este în arest preventiv şi c nu poate s -i dea drumul nici peă ă cau iune.ţ

9 u se poate, spuse #anrique, (i$a i cau iunea la cât dori i, oţ ţ ţ pl tesc pe loc şi elibera i de inuta.ă ţ ţ

9 V d c sunte i tân r şi !r bit, dar în ele!e i c este acuzată ă ţ ă ă ţ ţ ă ă

de crim . Aştept m decizia s-o trans(er m la înc%isoarea pentruă ă ă (emei.

9 )ar eu sunt avocatul ei, în ele!e i: stri! #anrique. uţ ţ ă pute i s -mi re(uza i dreptul de a o vedea.ţ ă ţ

9 &n ordine, tinere, o s v dau drumul în untru, dar pentruă ă ă cau iune va trebui s discuta i cu 1livares, avocatul (amiliei careţ ă ţ a depus plân!erea. *ti i, sunt (oarte in(luen i0ţ ţ

9 Am venit cât am putut de repede, spuse #anrique, intrând

în celula <assandrei.9 #anrique, mul umesc, spuse <assandra înviorându-se laţ vederea lui. # sim eam aşa de sin!ur .ă ţ ă

9 Voi (ace tot ce trebuie ca s te scot de aici, n-ai nicio !ri/ ,ă ă îns , din p cate, va trebui s - i petreci noaptea aici, spuseă ă ă ţ #anrique în!ri/orat v zând cât de palid era <assandra.ă ă

9 u conteaz , r spunse tân ra (emeie, absent .ă ă ă ă9 Ascult , s-au (ormulat acuza ii (oarte !rave împotriva ta0ă ţ

umai c nu în ele! de ce nu- i permit s ieşi c%iar ( r cau iuneă ţ ţ ă ă ă ţ din moment ce nu e$ist dovezi.ă9 Au dovezi, #anrique, au: #i-au ar tat eşar(a, este a mea,ă

asta e clar, mi-a ( cut-o bunica )orinda. #i-o le!am în /urulă



înc%eieturii mâinii, alteori o purtam la brâu+ u ştiu de unde oau0 şi pistolul.

9 "e pistol; întreb uimit #anrique.ă9 )e unde s ştiu eu, pistolul cu care a (ost ucis 5!nacio, cuă

amprentele mele pe el0 şi pa%arul0 #i-au spus c le-a adusă

Luis )avid.9 Bine, despre asta o s vorbim mai târziu. Acum nu trebuieă s te emo ionezi prea tare, ştii asta. Am s r storn şi cerul şiă ţ ă ă p mântul ca s te scot de aici, numai s (ii cura/oas şiă ă ă ă puternic . &n re!ul ;ă ă

9 Am s (iu, #anrique, spuse ascult toare <assandra, sim indă ă ţ c poate avea încredere în el.ă

#anrique ştia c )orinda şi Elvira îl aşteapt cu ner bdare, dară ă ă se duse mai întâi s -l caute pe Luis )avid. u îl ! si acas . ) duă ă ă ă de el abia spre sear , la %otel. Bea G%isH şi orma era cu el.ă

Tomas tocmai îi adusese al doilea pa%ar când ap ru #anrique.ă9 Este de neiertat ceea ce ai ( cut: se repezi el la Luis )avid.ă

iciun b rbat adev rat nu ar (i (ost în stare s (ac aşa ceva.ă ă ă ă emernicule:

9 Ai !ri/ cum vorbeşti, #anrique, r spunse Luis )avid. uă ă merit s -mi vorbeşti aşa.ă

9 #eri i s i se vorbeasc şi mai urât. )e aceea am venit s -ţ ă ţ ă ă

i spun+ !reşeşti dac î i înc%ipui c ai s -i po i (ace r uţ ă ţ ă ă ţ ă <assandrei. Are cine s-o apere:

Luis )avid sorbi din pa%arul cu G%isH.9 1, nu cumva o s (ii c%iar tu cel care o s-o apere; întreb elă ă

r ut cios.ă ă9 )a, eu am s-o ap r şi am s (iu avocatul ei, dac vrei s ştii,ă ă ă ă

şi aş ap ra-o şi ca b rbat, ceea ce tu nu eşti: tri! #anrique.ă ă ăLuis )avid îşi pierduse r bdarea. e ridic în picioare şi seă ă

n pusti la #anrique.ă9 &nacio: #anrique: stri! orma însp imântat . 1,ă ă ă )umnezeule, o s v omorâ i unul pe altul:ă ă ţ

Tomas veni repede şi abia reuşi s -i despart .ă ă&n seara aceea, orma îl aduse acas pe Luis )avid beat.ă

&n elesese în s(ârşit c nu este 5!nacio. 1ricum, era aşa deţ ă atr ! tor c nu se putu st pâni s nu-l s rute, dar el repetaă ă ă ă ă ă

întruna înc p ânat+ <assandra. <assandra.ă ăţ

)orinda şi Elvira (ur disperate când îl v zur pe #anriqueă ă ă sin!ur. )in p cate, nici a doua zi #anrique nu reuşi s-o scoat peă ă <assandra din înc%isoare. Toat diminea a se str duise s ob ină ţ ă ă ţ ă eliberarea pe cau iune. "ând reuşi în cele din urm , porni în (u!ţ ă ă



spre sec ia de poli ie.ţ ţ9 Am spus c am s reuşesc. 5at %ot rârea.ă ă ă ă9 )a, admise c pitanul antana, v aşteptam.ă ă9 #-am !r bit s-o scot ast zi, înainte s-o trans(era i laă ă ţ

înc%isoarea pentru (emei, spuse #anrique. u are niciun sens:

"au iunea era îns atât de mare, c lui #anrique începu s iţ ă ă ă

se învârt capul când v zu num rul zerourilor. Vru s se ducă ă ă ă ă imediat la procuror, dar totul îi (u clar de cum îl v zu pe doctorulă 1livares, cel mai cunoscut avocat din oraş.

9 Am auzit multe despre dumneavoastr , îi spuse #anrique.ă unte i vestit pentru a- i câşti!at toate procesele.ţ ţ

9 -aş vrea s par lipsit de modestie, spuse m !ulit 1livares,ă ă poate c am mai şi pierdut câte unul în tinere e, când eram aşa,ă ţ ca dumneavoastr .ă

9 1ricum, am s depun o întâmpinare. Este o cau iune preaă ţ mare pentru cazuri ca acesta 8 suspiciune de crim .ă

9 u este vorba numai de crim 8 este crim cu premeditare.ă ă9 )ar0 d du s spun #anrique.ă ă ă9 &mi pare r u, cole!a, dar totul este împotrivaă

dumneavoastr . e pare c sunte i în(rânt c%iar de la început.ă ă ţ#anrique se duse s-o vad pe <assandra. Era şi mai palidă ă

decât în ziua precedent . &i veni !reu s -i spun c n-o va puteaă ă ă ă

scoate din înc%isoare.9 <assandra, este o sum care m (ace s ame esc. Trebuieă ă ă ţ

s (ie şi asta alt manevr de-a lui Luis )avid. -am auzită ă ă niciodat pân acum de o asemenea cau iune.ă ă ţ

9 u conteaz , #anrique. 5mportant este s nu dureze preaă ă mult pân la proces.ă

9 Asta nu se ştie niciodat , dar n-ai !ri/ , ai r bdare0 -amă ă ă s te dezam !esc.ă ă

9 Te cred, te cred. )e unde ai vân taia asta;ă9 u are importan , m-am b tut cu Luis )avid. -am pututţă ă s -mi st pânesc (uria pentru ceea ce i-a ( cut.ă ă ţ ă

)orinda nu-şi v zu copila nici în seara aceea. Veni şi 2ema s-oă aştepte pe <assandra, sperând c va ieşi din înc%isoare. iciă 'oberto nu avea veşti mai bune. 4erminia îi interzisese s maiă vin la ei, nu-i d duse voie nici m car s intre în camera undeă ă ă ă z cea Al(onso ca s -l vad .ă ă ă

9 Acum imon ne-a r mas ultima veri! de le! tur cuă ă ă ă Al(onso, spuse 2ema. # mir cum de nu l-a dat de/a a(ar şi peă ă el.

9 E toat ziua a(ar , r spunse )orinda. ici nu-l vede, deă ă ă



asta. -ai !ri/ , o s aib el !ri/ de st pân.ă ă ă ă ăLuis )avid primi aviz s se prezinte la poli ie. e cert dină ţ ă

cauza asta cu 4erminia, dar în cele din urm se prezent e$act laă ă ora indicat . " pitanul antana îi citi acuza ia pe care oă ă ţ

întocmise doctorul 1livares la cererea mamei sale.

9 Aşadar, toate dovezile arat c numita <assandra Alaia esteă ă

criminala. )e alt(el, c%iar dumneavoastr ne-a i prezentat acesteă ţ dovezi. ' mâne numai s semna i.ă ă ţ

9 Vreau s-o v d, spuse Luis )avid.ă9 Vre i s spune i, pe acuzat ;ţ ă ţ ă9 )a, duce i-m la ea.ţ ă9 Am putea s-o aducem şi pe ea aici.9 Am spus c vreau s-o v d.ă ă" pitanul antana îl conduse în celul . Luis )avid se sim eaă ă ţ

mizerabil. Voia s-o vad ca s -i spun un sin!ur cuvânt, pentruă ă ă ca acest coşmar s se termine o dat pentru totdeauna. eă ă temea de privirea ei, dar nu v zu ur în ea. Era palid , r nit ,ă ă ă ă ă vulnerabil .ă

"ele dou zile petrecute în înc%isoare i se p ruser <assandreiă ă ă o veşnicie. e sim ea ca o piatr aruncat de acolo-colo. uţ ă ă putea s !ândeasc , nici s su(ere, nu mai sim ea nimic. )ară ă ă ţ reuşea totuşi s -şi st pâneasc durerea. Vorbi imediat ce îl v zuă ă ă ă

în uş .ă9 Ai venit s te convin!i c sunt înc%is ; 5at c i-ai v zută ă ă ă ă ţ ă

visul cu oc%ii.9 -aş (i vrut s crezi c eu0 spuse Luis )avid apropiindu-seă ă

de ea.9 u te apropia de mine, Luis )avid: u te apropia de mine:

Au venit s m ridice, m-au adus aici0 m-au înc%is0 au încuiată ă uşa când au plecat0 sunt sin!ur 0 nu pot s num r orele0 nuă ă ă

pot s num r orele, nu am cu cine s stau de vorb 0 sin!uraă ă ă ă mea mân!âiere este (ereastra. rin (ereastra aceasta pot s v dă ă cerul0 dar sunt aici0 înc%is 0 mi-au luat libertatea pe care oă iubeam cel mai mult0 libertatea p s rii, libertatea vântului, suntă ă aici, înc%is între aceşti patru pere i0 şi mi-au înc%is nu numaiă ţ trupul, ci şi su(letul.

&l dureau cuvintele ei. Vru s se apropie de ea şi s-oă îmbr işeze.ăţ

9 <assandra, ascult -m 0ă ă9 u(letul meu este însin!urat, ne(ericit. u mai ştiu când ors se termine toate. Am obosit de atâtea nedrept i şiă ăţ pre( c torii.ă ă



9 <assandra09 Tu şi cu mine nu mai avem despre ce s vorbim: )estul cuă

minciunile. "uvintele tale nu au valoare0 unt aici unde ai vruts (iu. Am c zut în capcan .ă ă ă

9 )espre ce capcan vorbeşti;ă

9 Ai venit numai pe motiv s ! seşti lucrurile care au le! tură ă ă ă

cu moartea (ratelui t u. Le-am v zut aici. Este şi pa%arul aici.ă ă a%arul pe care l-ai adus tu ca s mi se poat veri(icaă ă amprentele. Ai pus totul la cale dinainte0 atunci când mă s rutai, când îmi spuneai c m iubeşti. Totul n-a (ost decât oă ă ă capcan 0 şi atunci când ai /ucat rolul celuilalt. )orin a ta a (ostă ţ s m urm reşti, s m ii sub observa ie, s vezi dac nu mă ă ă ă ă ţ ţ ă ă ă dau de !ol cu ceva. Ai aşteptat s recunosc0 s recunosc că ă ă sunt de vin pentru moartea (ratelui t u.ă ă

9 <assandra, tu ai t cut-o; încerc Luis )avid s se apropieă ă ă de ea, dar <assandra nu-l auzi.

9 )e asta m-ai dus la mare, nu-i aşa; u de dra!ul s n t iiă ă ăţ mele, ci ca s -mi amintesc de locul acela în!rozitor, de oameniiă aceia cumpli i.ţ

9 <assandra, te ro!, r spunde-mi, te ro!:ă9 sta e sin!urul lucru care te (r mânt ;Ă ă ă9 Tu ai ( cut-o;ă

9 sta e sin!urul lucru care are importan pentru tine; u-iĂ ţă aşa; ştii cine l-a ucis pe 5!nacio; )e asta m-ai înşelat. Eu0 n-ăam contat pentru tine, nici eu, nici iluziile, nici sentimentelemele. Te-ai pre( cut c m iubeşti. )ar n-ai reuşit. "el lalt mi-aă ă ă ă distrus toate iluziile despre tine0 ici nu te-ai !ândit la asta: Eşti

/alnic: *i ceea ce este înc şi mai r u, mult mai r u decât (rateleă ă ă t u:ă

9 )estul:

9 "ând a sosit 4erminia şi a descoperit micul t u /oc, i-ai dată voie s m alun!e din cas şi dup aceea ai venit aici şi ai depusă ă ă ă plân!ere împotriva mea, nu-i aşa;

9 <assandra, te ro!, las -m s - i e$plic: o ru! Luis )avid.ă ă ă ţ ă9 *i asta c%iar în aceeaşi zi, nu-i aşa; Te-ai dus s - i serbeziă ţ

victoria în timp ce eu eram aici şi îmi petreceam prima noapte la înc%isoare. Ai b ut. &n timp ce eu muream de sin!ur tate, deă ă ruşine şi de durere, tu ai (ost cu alt (emeie, s rb torind victoria,ă ă ă

cu sentimentul datoriei împlinite, nu-i aşa;9 1, acum în ele!: izbucni Luis )avid. Acum îmi este clar:ţ Aşadar, nemernicul acela i-a povestit întâmplarea, avoc elulţ ăţ la:ă



9 &mi pare bine c am a(lat, pentru c am descoperit ce (el deă ă om eşti: Eşti atât de /osnic, atât de nemernic, eşti mai r u, multă mai r u decât (ratele t u:ă ă

9 &l urai. Aşa e; E adev rat; ' spunde-mi: ' spunde-mi. &lă ă ă urai. u-i aşa;

9 )a, îl uram: El m-a ( cut s -l ur sc, s -l dispre uiesc.ă ă ă ă ţ

9 Atunci r spunde-mi, l-ai ucis sau nu;. Te ro!, r spunde-mi,ă ă <assandra. L-ai ucis tu;

9 umai asta te intereseaz , nu-i aşa; i dac e aşa, da, da.ă ă ă )a. )a, da: repet la nes(ârşit <assandra. 5!nacio a meritat să ă moar . &l uram. Era respin! tor şi moartea a (ost pedeapsa lui. *iă ă dac vrei, n-ai decât s încerci s m ii în înc%isoarea asta. Tu şiă ă ă ă ţ mama ta sunte i în stare de orice, dar pe mine o s m eliberezeţ ă ă #anrique de aici.

9 Taci:9 #anrique o s m salveze, n-o s m lase s stau înc%isă ă ă ă ă ă

aici pentru totdeauna:Luis )avid ieşi din celul şi se duse direct în biroul c pitanuluiă ă

antana. emn ( r s rosteasc o vorb actul de acuzare prină ă ă ă ă ă care <assandra Alaia era învinuit de moartea lui 5!nacioă "ontreras.

e întoarse acas cu inima (rânt . 1 ! si pe orma stând deă ă ă

vorb cu 4erminia. e mira de vizitele ei tot mai dese, dar acumă nu aceasta era problema lui cea mai important . 4erminia tres riă ă când îl v zu. Tot timpul se plânsese ormei c se teme c Luisă ă ă )avid n-o s vrea s semneze actul.ă ă

9 Ei; ( cu 4erminia, ridicând din sprâncene.ă9 "e ei; întreb nervos Luis )avid.ă9 entru )umnezeu, Luis )avid, spune cum a (ost, de ce mă

c%inuieşti;

9 "e vrei s ştii; Am semnat acuza iile prezentate deă ţ (unc ionarul de la poli ie0 cum îl c%eam , a, da, c pitanulţ ţ ă ă antana, da, aşa îl c%eam . Totul este (oarte bine pus la punct,ă toate documentele, lucrurile pe care le-am dus c%iar eu acolo,eşar(a i! neasc , revolverul, ba c%iar şi pa%arul. iecare obiectţ ă ă este p strat cu !ri/ şi pus la locul lui. re! tit ca s apar caă ă ă ă ă dovad împotriva unei (iin e umane:ă ţ

9 & i place s dramatizezi:ţ ă

9 1, da, asta e dram , mam : au poate c ie i se pare c eă ă ă ţ ţ ă o comedie; #i se pare dimpotriv . A (ost o crim , da; Avemă ă mortul. Avem uci!aşul. unt elemente prea !rave ca s poat (iă ă vorba de o comedie, mam .ă



9 u mai (i sarcastic, Luis )avid. u pot s cred c vorbeştiă ă aşa când victima este (ratele t u: spuse indi!nat 4erminia.ă ă

9 &n toat aceast c%estiune sunt prea multe victime, mam .ă ă ă *tiu c ar trebui s - i cer iertare, dar totul este prea teatral, preaă ă ţ dramatic.

9 )ar care a (ost rezultatul vizitei tale;9 A, da, rezultatul: Asta este ceea ce te intereseaz . )ac amă ă semnat plân!erea. )a, po i s (ii liniştit , am semnat tot. *i nuţ ă ă numai atât. Am s - i spun ceva care o s te (ac şi mai (ericit .ă ţ ă ă ă Am semnat-o dup ce am discutat cu <assandra, dup ce m-amă ă convins c e vinovat .ă ă

9 Luis )avid: e$clam 4erminia.ă9 )a, mi-a spus. #i-a spus dup o discu ie (oarte aprins cuă ţ ă

mine0 în care au ieşit la iveal anumite adev ruri0 şi0ă ă9 A recunoscut; A spus c ea l-a omorât pe (ratele t u;ă ă9 )a, aşa mi-a spus. #i-a spus c m condamn pentru c euă ă ă ă

sunt cel care o /udec , spuse Luis )avid şi se ridic în picioare.ă ă&i era sil de lume, de poli ie, de 4erminia, de sine0 eraă ţ

realmente disperat. im ea c îl determinase s (ac ceea ce nuţ ă ă ă dorise. )evenise duşmanul ei, cu toat dra!ostea pe care i-oă purta.

9 Ai v zut cât este de ne(ericit; o întreb orma dup ce Luisă ă ă

)avid se îndep rt .ă ă9 )umnezeule, e mai mult decât atât. "e conteaz iluziile şiă

neîmplinirile lui. Acum pot s contez pe Luis )avid. Acum esteă al turi de mine, pot s-o distru! pe (emeia aceea:ă

#anrique încerca în (el şi c%ip s (ac rost de bani, dar toateă ă e(orturile lui (ur zadarnice. Era evident c 1livares ceruse oă ă adev rat avere pentru ca (ata s r mân în înc%isoare. To iă ă ă ă ă ţ

prietenii <assandrei se strânser acas la 1(elia ca s discute şiă ă ă s se s( tuiasc ce s (ac . Veni şi )orinda.ă ă ă ă ă9 Trebuie s-o scoatem de acolo c%iar dac ar (i s t iemă ă ă

!ratiile ca s ias a(ar pe !eam, rupse 2lina t cerea !rea.ă ă ă ă9 Eu ştiu cine o poate a/uta, spuse Tomas şi to i întoarserţ ă

mira i privirile spre el. Tân rul se ridic şi ieşi din cas , l sându-iţ ă ă ă ă pe to i ( r !rai.ţ ă ă

#anrique (u la (el de uimit când Tomas îl ru! s seă ă

întâlneasc cu el la 4otel "ourtHard, unde lucra el. e duse acoloă cât putu de repede. Tomas îl conduse pe sc ri în salonulă (ran uzesc, cea mai ele!ant înc pere din %otel.ţ ă ă

#anrique v zu un b rbat voinic, cu un cercel în urec%e. Tomasă ă





ceva.9 )ac la el î i sunt speran ele0 uit -le: spuse sec 4erminia.ă ţ ţ ă

Al(onso a paralizat şi nu se va îns n toşi prea uşor. # tem c%iară ă ă c , inând seama de starea lui actual , va muri curând0 Aşa că ţ ă ă de la el nu po i aştepta nimic0 şi nici de la Luis )avid.ţ

9 u trebuie s -mi spune i asta, ştiu.ă ţ

9 &n curând o s (ii trans(erat la înc%isoarea pentru (emei. Aiă ă s r mâi acolo pân la proces. u e un loc pl cut pentru oă ă ă ă (emeie, mai ales în starea ta.

9 )e când v (ace i !ri/i pentru mine; )ac acesta esteă ţ ă motivul pentru care a i venit s m vede i, n-ar (i trebuit s vţ ă ă ţ ă ă irosi i timpul.ţ

9 u, nu, n-am venit pentru asta. Am venit s - i o(er ceva. Veiă ţ deveni mam . or i copilul unui b rbat pe care l-ai urât0 pe careă ţ ă l-ai ucis0 Al omului pe care l-am iubit cel mai mult. "u si!uranţă c nu doreşti acest copil. resupun c vei dori s scapi de el câtă ă ă mai repede0 5at , eu vreau s am !ri/ de el. Evident, cu oă ă ă condi ie0 s nu dezv lui niciodat autorit ilor le! tura ta deţ ă ă ă ăţ ă rudenie cu Al(onso.

9 Vre i s -mi lua i copilul; întreb <assandra.ţ ă ţ ă9 Aş vrea s 0ă9 *i mai pune i şi condi ii:ţ ţ

9 umai pentru c este copilul lui 5!nacio: entru c esteă ă carnea şi sân!ele lui.

9 Aş dori s -mi dau şi ultima pic tur de sân!e din trup şi înă ă ă copilul meu s (ie numai sân!ele meu: )in p cate o s aibă ă ă ă sân!e amestecat:

9 V d cât îl ur şti pe copilul acesta. )ar am o solu ie pentruă ă ţ problema ta. umai, (ii atent , nu ai voie s pomeneşti niciodată ă ă de sc%imbarea copiilor de atunci.

9 V teme i, dona 4erminia0 Ar trebui s v (ie ruşine. )eşiă ţ ă ă bunicul meu nu poate vorbi, v teme i de adev r.ă ţ ă9 A/un!e: Trebuie s în ele!i c am venit ca s - i (ac ună ţ ă ă ţ

serviciu.9 "opilul acesta va r mâne cu mine: iciodat nu mi-a trecută ă

nici m car prin !ând s scap de el.ă ă9 )ar09 E copilul meu: o întrerupse <assandra. 1 parte din mine. *i

îl iubesc: Am %ot rât s uit. A i în eles; Acest copil este (iin a ceaă ă ţ ţ ţ mai scump pe care o am în via : Voi uita totul. )ar nimic nu seă ţă poate compara cu sentimentul care creşte acum în mine+ em sur ce creşte copilul, creşte şi dra!ostea mea:ă ă



9 Ai s (i condamnat pentru mul i ani. Vrei s -l ii laă ă ţ ă ţ înc%isoare;

9 Eu cred în dreptatea lui )umnezeu. *i c%iar dac ar (i aşa,ă pentru copil este cel mai bine s (ie lân! mama lui şi s crească ă ă ă al turi de ea:ă

9 Asta înseamn c nu accep i o(erta mea;ă ă ţ

9 -am nevoie de ea: *i acum v ro! s pleca i de aici şi să ă ţ ă m l sa i în pace.ă ă ţ

9 Asta o (aci ca s po i a(irma c eşti nepoata lui Al(onso, nu-iă ţ ă aşa; Acesta e sin!urul t u motiv;ă

9 &mi p strez copilul pentru c îl iubesc şi pentru c nu l-aş daă ă ă nim nui, niciodat . *i în niciun caz dumneavoastr :ă ă ă

9 Bine: interveni 1livares, care urm rise în t cere toată ă ă discu ia. e pare c acuzata va (ace impresie mai bun şi îi vaţ ă ă emo iona pe /ura i ca proasp t mam . Acesta a (ost s(atulţ ţ ă ă ă avocatului dumneavoastr ;ă

9 u, r spunse sincer <assandra, n-am discutat despre asta.ă9 4a, %a, %a: 4aide i, sunt de mult timp în meseria asta. *tiuţ

toate trucurile. )omnul Alonso ştie c o tân r mam este (oarteă ă ă ă înduioş toare pe banca acuza ilor.ă ţ

9 u trebuie s m pre(ac ca s stârnesc comp timirea cuiva.ă ă ă ă9 # cam îndoiesc. A i spus de mai multe oriă ţ copilul meu,

deşi este un copil pe care îl purta i de la un b rbat pe care îl urâ iţ ă ţ şi îl dispre ui i. V-a i !ândit c acest copil va avea tr s turiţ ţ ţ ă ă ă asem n toare cu ale tat lui s u, doamn ;ă ă ă ă ă

9 )a. #-am !ândit şi la asta, domnule. )ar î i iubeşti copilulţ pur şi simplu pentru c este al t u, nu pentru c este (rumos, nuă ă ă pentru c e bun. Asta ar trebui s şti i şi dumneavoastr ,ă ă ţ ă doamn 4erminia, şi s nu îndr zni i s veni i s -mi o(eri i aşaă ă ă ţ ă ţ ă ţ ceva. )umneavoastr 0 care a i iubit cu atâta !in! şie un omă ţ ă

crud şi /osnic cum a (ost 5!nacio: )umneavoastr , mai mult şiă mai bine ca oricine, ar (i trebuit s şti i ce înseamn sentimenteleă ţ ă materne şi s le respecta i:ă ţ

4erminia t cea privind-o pe <assandra. 1livares c%emă ă !ardianul.

9 mer!em. Aici nu mai putem (ace nimic.ăaşii lor se pierdur pe coridor, apoi se auzi z!omotul c%eiiă

r sucite în broasc şi se l s t cerea.ă ă ă ă ă

? -mi ia copilul: A înnebunit; -şi înc%ipuie c vreau s scapă ă ă ă de el, ba înc s -i mai (iu şi recunosc toare pentru c îmi iaă ă ă ă copilul: "opilul meu0 "opilul meu0@ o(t <assandra la !ândul că ă s-ar putea întâmpl aşa ceva.ă



?-o s creasc la înc%isoare. )umnezeu e mare şi o s mă ă ă ă a/ute. #anrique o s reuşeasc s demonstreze c suntă ă ă ă nevinovat şi m vor elibera0 Am s -mi consacru via a copilului.ă ă ă ţ Am s (iu şi !in!aş , şi sever . Vreau s (ie un om cinstit, bun. 1ă ă ă ă s (ie un copil (rumos şi (ericit.@ă

9 1, o: ip ascu it <assandra, sim ind o durere puternic înţ ă ţ ţ ă

şale.

#anrique o duse şi pe 2ema la înc%isoarea pentru (emei,sperând c ast(el o va putea vedea pe <assandra, dar n-o ! siră ă ă acolo. e întoarser repede la %otel.ă

e ( cuse de/a întuneric când b tur la uşa salonaşuluiă ă ă (ran uzesc. 'andu st tea lân! (ereastr , bine în(ipt în picioareleţ ă ă ă des( cute, ca atunci când arunca cu itele. "u c maşa în(lorat şiă ţ ă ă cu lan ul care se vedea pe piept, silueta lui se deosebea net deţ mediul în care se a(la. )ar mobila scump nu-l tulbura nicicumă pe i!anul seme .ţ ţ

'andu se întoarse (ul!erându-l pe #anrique cu privirile,9 V-a trebuit cam mult timp, domnule:9 -am ! sit-o şi de aceea am crezut c a i întreprinsă ă ţ

dumneavoastr ceva, pe cont propriu.ă9 Eu; "e pot eu s (ac aşteptând aici; Am l sat toat treabaă ă ă

în seama dumneavoastr . Am aşteptat aici s veni i peste o oră ă ţ ă ca s lua i banii.ă ţ

9 u s-a putut. -am avut ocazia s stau de vorb cu ea. #i-ă ăau spus c a (ost trans(erat la înc%isoarea pentru (emei, dară ă acolo n-am ! sit-o. "%iar acum ne întoarcem de acolo.ă

'andu le t cu semn s se aşeze.ă ă9 "um se poate;9 Asta v întreb şi eu pe dumneavoastr 0 #-am !ândit că ă ă

poate n-a i mai avut r bdare0ţ ă9 )e asta v-am ales pe dumneavoastr : stri! 'andu.ă ă )umneavoastr reprezenta i le!ea. )ac aş (i luat eu treaba înă ţ ă mâinile mele, ar (i (ost liber acum ca p s rile cerului:ă ă ă

9 erios; se sim i /i!nit #anrique. *i ce a i (i ( cut;ţ ţ ă9 u ştiu, dar noi, i!anii, ! sim întotdeauna o solu ie.ţ ă ţ9 *ti i, nu e uşor. Trebuie s lupt m pentru <assandra înţ ă ă

limitele le!ii. u uita i c au un avocat (oarte bun şi in(luent.ţ ă

unt puternici şi au bani.'andu lu cutia care se a(la pe mas în (a a lui şi-i scutură ă ţ ă con inutul. Bancnote mari zburar în toate p r ile.ţ ă ă ţ

9 o(tim: spuse 'andu. Lua i cât trebuie şi scoate i-o:ţ ţ



#anrique se uit uimit la i!anul cel mândru.ă ţ9 )ar acum nici m car nu mai ştiu unde este, recunoscu el.ă9 Atunci trebuie s-o ! sim, spuse %ot rât 'andu.ă ă9 "red c 1livares m-a p c lit.ă ă ă9 &ncearc s a(li adev rul, interveni 2ema. ) -i un tele(on.ă ă ă ă

'andu se apropie de avocat. #anrique se ridic s tele(oneze.ă ă

9 Atâta vreme irosit : u e nevoie s mai întrebe: <assandraă ă n-o s -mi accepte niciodat dra!ostea, dar sunt si!ur c n-o să ă ă ă re(uze a/utorul meu. *i eu voi (i (ericit s ia ceva de la mine.ă

42

Luis )avid pro(it de momentul în care 4erminia plec s -lă ă ă conduc pe doctorul #uos şi intr în camera lui Al(onso. im eaă ă ţ

nevoia s stea de vorb cu el, deşi ştia c acesta nu-i poateă ă ă r spunde. Era încredin at c anumite cuvinte a/un! totuşi pân laă ţ ă ă b trân.ă

?E adev rat c m-am pre( cut0 dar î i /ur, Al(onso, o iubescă ă ă ţ din prima clip când am v zut-o. Am vrut s m însor cu ea.ă ă ă ă iciodat n-am s -i iert lui 5!nacio c i-a spulberat visurile peă ă ă care i le-am s dit eu în inim . )ar spune-mi, <assandra e cuă ă adev rat nepoata ta;@ă

"onvorbirea aceasta ima!inar (u întrerupt de #atias şi deă ă imon care veniser s -i sc%imbe aşternuturile lui Al(onso.ă ă9 V ru! m s ne scuza i, îi spuse #atias.ă ă ă ţ9 E-n ordine, intra i.ţ9 e mai trebuie un cearşa(. # duc s -l aduc, spuse #atiasă ă

şi ieşi din înc pere.ă9 &mi pare bine c a plecat, începu s şopteasc imon.ă ă ă

Voiam s v întreb dac doamna <assandra se simte mai bine.ă ă ă

9 #ai bine; "e tot vorbeşti; se mir Luis )avid.ă9 "um, nu şti i; Au dus-o la spital0 A n scut0ţ ă

)orinda era de/a în camera <assandrei, la c p tâiul patului.ă ă 'euşiser în ultimul moment s -l aduc pe 'oberto ca s-o a/uteă ă ă s nasc . Era palid şi epuizat , dar aştepta cu ner bdare s -şiă ă ă ă ă ă vad copilul.ă

9 1, bunico, am (ost aşa de speriat , de în!ri/orat . "ând mi-ă ă

am dat seama ce se întâmpl , ştiam c e prea devreme pentruă ă naştere şi copilaşul meu ar putea s p easc ceva0 1, bunico,ă ăţ ă ce dureri am avut0 am crezut c am s mor.ă ă

9 1, prostu a mamei: zâmbi )orinda. "â i oameni nu se nascţ ţ



mai devreme şi dup aceea cresc şi se (ac mari şi zdraveni. To iă ţ am (ost în!ri/ora i, dar important este c totul s-a terminat cuţ ă bine. unt aşa de (ericit , prin es , acum eşti mam . Ai un (iu,ă ţ ă ă

"%ipul )orindei se lumin de zâmbet. 6âmbi şi <assandra, dară nu-şi putea ascunde totuşi în!ri/orarea.

9 Bunico, vreau s -l v d0 )e ce nu mi-l aduce; "e s-aă ă

întâmplat;9 Trebuie s -l ştear! , s -l spele, s -l îmbrace ca pe un prin ,ă ă ă ă ţ

zâmbi din nou b trâna.ă9 5-ai adus toate lucrurile;9 Ei, nu c%iar toate. )ar sunt si!ur c am adus p turica şiă ă ă

scutecele.9 1, mul umesc. Vreau s -l in în bra e, s -l îmbr işez, s -lţ ă ţ ţ ă ăţ ă

atin!. Bunico, unde sunt 'oberto şi #anrique;9 )octorul e cu copilul şi #anrique aşteapt în %ol. )a0 şi amă

mai v zut pe cineva.ă9 e cine;9 e blestematul la: )ar-ar )omnul s -şi rup !âtul:ă ă ă9 "%iar aşa; A venit;9 )a. )eşi nu ştiu de ce. oate c aşteapt s mori ca s -iă ă ă ă

(ac o bucurie maic -sii.ă ă9 Bunico, nu vreau s vorbim despre lucruri urâte. Vreau să ă

(iu (ericit . iul meu e viu. El va (i mân!âierea mea. Vreau s -lă ă v d.ă

9 Linişteşte-te, trebuie s (ii (rumoas pentru întâlnirea cuă ă micul prin 0ţ

9 Vreau s -l s rut, s -l in în bra e.ă ă ă ţ ţ?E ciudat, îşi spuse <assandra, c 'oberto şi #anrique n-auă

venit s m (elicite.@ă ă9 7ite-l pe doctor, e$clam )orinda v zându-l pe 'oberto,ă ă

prima persoan care venea s-o (elicite pe tân ra mam .ă ă ă9 1, 'oberto, de ce dureaz aşa de mult s mi-l aduc ;ă ă ă întreb <assandra ner bd toare.ă ă ă

9 &mi pare r u, <assandra, dar am veşti proaste pentru tine.ă)orinda (u prima care îndr zni s întrebe.ă ă9 Vorbeşte, doctore, vorbeşte: "e ne(ericire vrei s ne anun i;ă ţ9 A murit copilul;'oberto avea o e$presie de în!ri/orare pe c%ip. ocoti c celă

mai bine este s -i spun adev rul dintr-o dat .ă ă ă ă9 u, <assandra, copilul t u e viu. )ar poate c ar (i mai bineă ă dac ar muri0ă

9 'oberto, spuse <assandra izbucnind în plâns. u, 'oberto,



nu. "opilul meu s-a n scut mai înainte de termen, dar mi s-aă spus c asta nu conteaz , cu timpul o s 0ă ă ă

9 u despre asta e vorba. Este vorba de ceva cu mult maiimportant. "opilul este (oarte slab, ( r vla! . entru tine, caă ă ă mam , copilul acesta va (i o mare bucurie, dar şi o mare triste e.ă ţ

<assandra, copilul t u e viu, printr-o minune a r mas în via .ă ă ţă

oate c , cu mult e(ort şi sacri(icii, via a lui va (i prelun!it 0ă ţ ă9 u: Vreau s -l iau în bra e, vreau s -l simt lân! mine:ă ţ ă ă9 Voi (i sincer cu tine, <assandra. #i-e team c asta va duraă ă

(oarte pu in0ţ9 u, nu0 copilul0 bunico0 u e adev rat: 1 s (ieă ă

mân!âierea mea. Este alinarea mea.9 Linişteşte-te, prin es : u e bine pentru tine s te a!i iţ ă ă ţ

atâta.9 )e ce; Eu îl iubesc. &l iubesc cu adev rat.ă9 Asta e soarta0 Aşa e scris s (ie, conc%ise )orinda.ă9 u e scris: u: u se poate s (ie scris aşa: u e drept caă

un copil nevinovat s se nasc aşa: u0 repeta întrunaă ă <assandra.

9 <assandra, nu putem s punem la îndoial voia )omnului:ă ă Voin a lui e atotputernic .ţ ă

ora veni cu un !%emotoc de cârpe, pre! tindu-se s -l pun înă ă ă

p tu .ă ţ9 u acolo: stri! <assandra. Aduce i-l la mine. Vreau s (ieă ţ ă

al turi de mine.ăEra aşa de emo ionat , aşa de (ericit s -şi vad copilul. "uţ ă ă ă ă

toate su(erin ele prin care trecuse, reuşise s -l îndr !easc .ţ ă ă ă "opilul era sin!urul ei avut. &l strânse încet la piept şi oc%ii i seumplur de lacrimi.ă

9 Tu eşti mân!âierea mea, bucuria mea. Te iubesc, te iubesc:

'epeta aceste cuvinte în neştire, deşi ştia c mica (iin nu leă ţă poate în ele!e. 7itase durerea (izic pe care o îndurase, dar oţ ă dobora triste ea pentru soarta (iin ei nea/utorate.ţ ţ

#anrique nu-i în! dui lui Luis )avid s se duc la <assandra,ă ă ă ca s n-o enerveze. Era şi aşa destul de tulburat .ă ă

9 Ai avut-o al turi de tine, de ce nu ai avut !ri/ de ea şi aiă ă trimis-o la înc%isoare s nasc ;ă ă

9 Am !reşit, e vina mea, recunoscu Luis )avid. Am !reşit că

n-am luptat pentru acel sentiment minunat dintre noi. Acumcopilul ei0 ar (i (ost copilul meu. Aş (i avut !ri/ de ea0 1,ă #anrique, spuse Luis )avid cu umerii c zu i, spune-mi, nu-i aşaă ţ c n-o s moar ;ă ă ă



9 u, <assandra va tr i0 pentru c eu am s-o ap r, spuseă ă ă mândru #anrique. Voi demonstra c este nevinovat şi îi voiă ă reda libertatea. Va tr i al turi de mine0 întrucât încrederea meaă ă se întemeiaz pe dra!oste.ă

)orinda ieşi din camer plân!ând. #anrique îl l s pe Luisă ă ă

)avid neputincios pe culoar şi intr în camer ca s vad ce seă ă ă ă

întâmplase.9 *i-a pierdut cunoştin a din cauza epuiz rii, îi spuse 'oberto.ţ ă

*i este şi în!ri/orat pentru copil. Totul va (i bine, po i s r mâiă ţ ă ă lân! ea.ă

&n toiul nop ii a/unse la spital 1livares, care ceru ca acuzata sţ ă (ie trimis înapoi, la înc%isoare.ă

9 )ar este inuman: stri! #anrique. emeia asta abia aă sc pat cu via şi copilul e bolnav, iar dumneavoastr vre i n-oă ţă ă ţ duce i în spitalul înc%isorii:ţ

9 u uita i pentru ce (apt se a(l aceast (emeie înţ ă ă ă înc%isoare şi nici c nu a i pl tit cau iunea: ripost 1livares. *i nuă ţ ă ţ ă numai c nu se a(l în spitalul înc%isorii, dar st la un spitală ă ă particular.

9 )a, eu pl tesc camera şi (ratele meu are !ri/ de s n tateaă ă ă ă ei şi dac încerca i s-o lua i de aici, v sucesc !âtul.ă ţ ţ ă

A doua zi, #anrique veni s-o salute pe <assandra. Lân! ea seă

a(la 2ema. -o l saser nicio clip sin!ur . &n permanen eraă ă ă ă ţă cineva lân! ea. #anrique îi adusese un buc%et de (lori şi eraă (oarte bine dispus.

9 # duc la mare s caut dovezi în (avoarea ta. Trebuie s mă ă ă ă pre! tesc bine pentru întâlnirea cu 1livares.ă

9 1, #anrique, întoarce-te cât mai repede. # simt mult maiă în si!uran când eşti lân! mine.ţă ă

9 Am s port cuvintele astea în inim . &mi vor da aripi, o(tă ă ă

#anrique.<assandra se sim ea realmente prote/at al turi de #anrique,ţ ă ă iar ea îi putea o(eri prietenia ei.

&ntre timp, 4erminia îi pretinse clar lui 1livares s (ac ce ştieă ă şi s-o trimit pe <assandra înapoi la înc%isoare. Avocatul ap ruă ă cu pu in timp înainte de amiaz cu o %ot râre /udec toreasc şiţ ă ă ă ă cu doi poli işti.ţ

&n zadar se ap rar 2ema şi <assandra şi cu si!uran c n-ară ă ţă ă

(i reuşit s (ac nimic dac nu ar (i ap rut pe neaşteptate Tomas.ă ă ă ă9 oli iştii sunt aici ca s aduc la îndeplinire ordinulţ ă ă /udec torului, /ubila 1livares, ( r s dea aten ie tân rului careă ă ă ă ţ ă intra în clipa aceea pe uş .ă



9 ot s v d şi eu documentul acela; întreb Tomas.ă ă ă1livares i-l întinse, convins c tân rul se va linişti şi se vaă ă

împ ca cu !ândul c ordinul trebuie respectat. Tomas îşi trecuă ă privirile peste %ârtie ca şi când ar (i citit-o cu adev rat, apoi oă ridic în sus şi o rupse întâi în dou , apoi înc o dat în dou .ă ă ă ă ă

9 "e (ace i; A i înnebunit; stri! (urios 1livares, roşu la (a .ţ ţ ă ţă

Aresta i-l pe omul acesta: stri! el poli iştilor.ţ ă ţ9 Tomas, Tomas, încerc şi <assandra s -l (ac pe prietenul eiă ă ă

s -şi vin în (ire.ă ă9 Lua i mâinile de pe mine, îi îmbrânci Tomas pe poli işti. Euţ ţ

am alt document pe care am s vi-l ar t, spuse Tomas şi scoaseă ă o %ârtie pe care i-o b ! sub nas lui 1livares.ă ă

9 "au iunea: Au pl tit cau iunea: e$clam uimit avocatul,ţ ă ţ ă nevenindu-i s -şi cread oc%ilor.ă ă

9 A i întârziat. *i acum cred c cel mai bine ar (i s pleca i deţ ă ă ţ aici. #iroase ceva urât aici, cred c este conştiin aă ţ dumneavoastr înc rcat .ă ă ă

1livares p r si (urios camera. <assandra se lumin la (a .ă ă ă ţă9 "um ai reuşit; se mir ea.ă9 )omnul Alonso a ştiut cum trebuie s (ac treaba asta. Ei,ă ă

acum eşti liber , <assandra:ă9 #ul umesc, Tomas, n-am s uit niciodat ce ai ( cut pentruţ ă ă ă

mine. E o adev rat minune. Acum pot s r mân aici pân o să ă ă ă ă ă se (ac bine copilul.ă

&şi strânse copilul la piept. Acum putea s se dedice liniştită ă micu ei (iin e şi s -i d ruiasc toat dra!ostea ei.ţ ţ ă ă ă ă

?Am visat c o s (ii puternic0 Am visat c o s (ii mare0 )ară ă ă ă nu eşti0 nu conteaz , nu te teme, dra!ul meu, mama ta teă iubeşte. u te teme c eşti alt(el decât ceilal i copii. #ama ta teă ţ iubeşte mult0 Te va (ace mare şi voinic cu dra!ostea ei@.

Luis )avid se bucur (oarte mult c 1livares nu reuşise s-oă ă trimit pe <assandra înapoi la înc%isoare. A (ost depusă ă cau iunea, nu e sin!ur , are prieteni. Totuşi se întreba cine poateţ ă (i omul care a depus o avere ca s-o scoat din înc%isoare.ă

&l întreb pe Tomas şi a(l c noul proprietar al %otelului esteă ă ă un b rbat bo!at şi puternic. &i ceru tân rului s -l duc la el, şi nuă ă ă ă mic îi (u mirarea s -l vad pe i!anul p timaş care (usese câtă ă ă ţ ă

pe-aci s -l omoare în noaptea aceea, la mare. 'andu îi şi spuseă imediat acest lucru+9 )ac aş (i ştiut cât de mult r u ai s -i (aci, ai (i (ost acumă ă ă

mort ca şi (ratele t u.ă



9 "e înseamn asta; "e (aci aici; îl întreb Luis )avid.ă ă'andu zâmbi.9 Vezi, norocul mi-a surâs. Am ( cut nişte a(aceri cu pietreă

pre ioase. Am riscat, dar acum tot ce vezi aici îmi apar ine.ţ ţ9 resupun c aştep i o r splat de la <assandra pentru ceeaă ţ ă ă

ce ai ( cut pentru ea.ă

9 u, se vede c nu m cunoşti. Ea înc nu ştie, dar am s -iă ă ă ă spun c inten ionez s -i pun la picioare toat averea mea.ă ţ ă ă

9 # tem c v cam pripi i cu to ii. e <assandra o aşteaptă ă ă ţ ţ ă procesul, zise Luis )avid.

9 Asta ai dori, nu-i aşa; Ai pre(era s (ie pedepsit decât s-oă ă vezi (ericit al turi de alt b rbat. Asta pentru c ştii c ai pierdut-ă ă ă ă ăo pentru totdeauna.

9 u, n-am pierdut-o: stri! Luis )avid şi ieşi pe uş .ă ău putea s -l asculte pe i!anul acesta ale c rui cuvinte aveauă ţ ă

ascu işul unui cu it care î i p trunde direct în inim . "u toat ura,ţ ţ ţ ă ă ă respin!erea, sân!ele care cursese între ei, o va iubi întotdeauna.

?u ştiu a cui e vina, îşi spunea Luis )avid în timp ce se întorcea acas . A lui când a p r sit-o sau a ei când l-a ucis peă ă ă 5!nacio; au a lui 5!nacio, care avea ambi ii mari, era e!oist şiţ r u0 au poate este !reşeala tuturor. oate c suntem cu to iiă ă ţ de vin , inclusiv mama lor0 da, mama care se %r neşte cuă ă

propria ur şi îl obli! s -şi îndeplineasc /ur mântul ( cută ă ă ă ă ă deasupra trupului (ratelui s u mort@.ă

&l ardeau înc vorbele i!anului acela care iubea atât de sinceră ţ şi p timaş. &l invidia pentru (ermitatea cu care rezolvaă problemele şi asta tocmai el, Luis )avid, care credea c ştieă

întotdeauna motivele care stau la baza unei decizii. &l rodea şi!elozia şi trebuia neap rat s ştie dac îl uitase.ă ă ă

e c%inuise zile în şir înainte s se duc s-o vad . Era înc înă ă ă ă spital. )orinda nu se a(la acolo în clipa aceea, alt(el poate c nuă l-ar (i l sat s intre.ă ă

e sc%imbase, observ din primul moment, dar era şi maiă (rumoas şi mai delicat , cum şedea aplecat peste copilul ei.ă ă ă

9 Am vrut s ştiu dac e adev rat0 spuse el de cum intr ,ă ă ă ă ( r s mai aştepte ca ea s -l întrebe de ce venise c ai putea să ă ă ă ă ă (ii cu oricine altcineva în a(ar de mine.ă

9 )e ce m mai întrebi din moment ce ştii r spunsul.ă ă9 Trebuie s ştiu0 e tot ce vreau.ă9 La ce te-ai (i aşteptat, Luis )avid, s te iubesc mai departeă

şi dup ce ai depus plân!ere împotriva mea;ă



9 -am ( cut eu asta.ă9 te mai iubesc şi dup ce am a(lat c te-ai opus depuneriiă ă ă

cau iunii pentru ieşirea mea din înc%isoare; )e ce a venitţ avocatul t u aici şi mi-a spus c trebuie s m duc, împreun cuă ă ă ă ă (iul meu, la înc%isoare; )up toate astea s continuu s teă ă ă

iubesc;9 #anrique te incit împotriva mea: u pot s în ele! cumă ă ţ poate s te (oloseasc doar ca s m (ac pe mine !elos;ă ă ă ă ă

9 2elos; se mir <assandra.ă9 )a, !elos: izbucni Luis )avid entru c eu tot te mai iubesc,ă

<assandra: "%iar dac l-ai ucis pe (ratele meu, eu tot te iubesc.ă "%iar dac m ur şti, deşi m-ai respins, eu tot te iubesc0ă ă ă )ra!ostea aceasta va r mâne pentru totdeauna între noi,ă <assandra, pentru totdeauna. e va c%inui şi ne va distru!e0dar va arde mereu cu (l c ri pe care nimeni nu va putea s leă ă ă stin! . "ând am semnat %ârtia aceea, când le-am spus s teă ă duc la înc%isoare0 c%iar şi când le voi vedea pe bancaă acuza ilor şi eu voi (i de partea cealalt şi te voi învinui0 şi înţ ă acea clip , <assandra, c%iar şi în acea clip te voi iubi cuă ă disperare.

9 u e adev rat, nu, nu e adev rat, Luis )avid. u, pentru că ă ă dra!ostea nu doare.

9 untem condamna i, <assandra, suntem condamna i: )arţ ţ în toat aceast a!onie este ceva care ne uneşte, şi asta esteă ă ceea ce ne distru!e0

9 u, tu eşti cel care m distru!e:ă9 *i ( când aceasta, m distru! pe mine: Luis )avid abia seă ă

st pânea s nu urle de durere. u vezi oare; "eea ce nu pot să ă ă suport este !ândul c aceast le! tur de dra!oste care e$istă ă ă ă ă

între noi s-ar putea s nu mai e$iste într-o zi0 c ai s teă ă ă

îndr !osteşti de altul, c în su(letul t u vor r s ri alte speran e şiă ă ă ă ă ţ dorin e şi vei vrea s (ii (ericit cu alt b rbat, nu cu mine0ţ ă ă ă9 "um de po i s (ii aşa de e!oist;ţ ă9 B rbatul care a pl tit cau iunea pentru tine, <assandra, mi-ă ă ţ

a spus c 0ă9 "ine e; întreb <assandra.ă9 #i-a spus0 u conteaz cine este: #i-a spus c te-amă ă

pierdut pentru totdeauna0 c%iar dac m-aş târî la picioarele tale,ă

dac m-aş /ura0 E adev rat;ă ă9 Tu n-ai s te târ şti la picioarele mele0ă ă9 A spus c 0 c%iar dac îmi pare r u, dac o s -mi ceră ă ă ă ă

iertare, c%iar daca o s mor de dra!oste pentru tine, tot te-amă



pierdut. " vei apar ine oric rui b rbat care te va iubi aşa cumă ţ ă ă vrei tu, dar nu mie.

9 Vrei s (ii si!ur de dra!ostea mea, nu-i aşa; )up toateă ă câte s-au întâmplat, vrei s (ii si!ur de dra!ostea mea:ă

9 )a, r spunse sincer Luis )avid.ă

9 ştii c n-am s caut (ericirea al turi de altul.ă ă ă ă

9 u, nu suport ca acela s nu (iu eu, s nu (ii în bra ele mele:ă ă ţ stri! Luis )avid cu !las ru! tor.ă ă

9 Am în (a a mea o via lun! 0 şi multe lucruri pentru careţ ţă ă va trebui s lupt0 7nul dintre ele este copilul acesta, care areă nevoie de mine, şi altul este libertatea. Eu nu sunt o i!ancţ ă disperat care crede c totul este scris în "artea Vie ii. Eu m voiă ă ţ ă ap ra, m voi ap ra împotriva a tot ceea ce mi se întâmpl . Amă ă ă ă s m ap r şi de tine, de aceast dra!oste care doreşte s mă ă ă ă ă ă ştie departe de ea pentru c nu poate s m aib : Acesta esteă ă ă ă r spunsul meu.ă

Luis )avid se duse acas complet descura/at. in!ura luiă mân!âiere erau acum discu iile cu Al(onso. Avea impresia cţ ă numai el poate s -l în elea! . e aplec încet deasupra c%ipuluiă ţ ă ă palid al b trânului şi îşi desc%ise inima.ă

9 "e mai (aci, tat ; Eu0 îmi pare atât de r u c eşti aşa0 şiă ă ă pentru tot ceea ce s-a întâmplat. *tii, aş vrea s stau de vorb cuă ă

tine. # simt aşa de ne(ericit, am atâtea temeri în mine.ă "âteodat m !ândesc c , dac ai (i s n tos, ai (i de parteaă ă ă ă ă ă <assandrei. Ea l-a ucis pe 5!nacio. u ştiu de ce a ( cut-o, dacă ă aş ştii, poate i-aş ! si o /usti(icare. 7neori0 uneori nu ştiu nici euă sin!ur, cred c are dreptate 4ector când spune c sunt e!oist.ă ă imt c am pierdut-o. Tu ai (ost întotdeauna bun, tat , ştiu asta.ă ă )eşi nu eşti tat l meu, mi-ai (ost întotdeauna (oarte apropiat. #aiă apropiat c%iar decât mama. #ama m respin!ea cu r utatea şiă ă

cu ura ei, cu nedreptatea ei. oate c 0 poate c dac te-aş aveaă ă ă pe tine aş putea s -mi descâlcesc !ândurile astea. *i nu numaiă ceea ce am în cap, ci şi ceea ce am în inim . *tiu c ai putea s -ă ă ămi îndep rtezi multe îndoieli.ă

Al(onso mişc din buze, dar Luis )avid se !ândi c i s-a p rut.ă ă ă9 # car dac aş şti c nu e vinovat <assandra sau0ă ă ă ă9 Ea0 se auzi încet de tot !lasul lui Al(onso.9 Tat , vorbeşti: "ontinu , te ro!, continu :ă ă ă

9 Ea09 7şor, uşor, te ro!0 "e vrei s spui;0 Ai spus ea, tat , aiă ă spus ea, la cine te-ai !ândit;

9 <assandra0



9 <assandra, da, în ele!, te ro!, te ro!, spune mai departe,ţ spune-mi0

&n momentul acela intr în camer 4erminia. u-i pl cea (aptulă ă ă c Luis )avid st tea atât de mult cu Al(onso. e întreba ce totă ă caut de (apt aici.ă

9 Luis )avid, începu 4erminia.9 #am , mam , Al(onso vorbeşte, încearc s vorbeasc ,ă ă ă ă ă încearc s -mi spun ceva0ă ă ă

9 leac de aici, pleac : îi porunci mama. Ai înnebunit; Astaă ă poate s -l ucid : u ştie c nu are voie s (ac e(orturi, astaă ă ă ă ă poate s -l ucid :ă ă

9 &mi pare r u, dar eu0ă9 )octorul a spus c trebuie s stea liniştit, c n-are voie să ă ă ă

vorbeasc , c nu trebuie s se oboseasc . Te ro!, când te-amă ă ă ă v zut aici0 te ro! pleac , Luis )avid.ă ă

9 &mi pare r u, am venit numai s v d cum se simte şi el aă ă ă început deodat s vorbeasc .ă ă ă

9 Vreau s -l v d c se linişteşte, las -m sin!ur cu el, spuseă ă ă ă ă ă 4erminia aplecându-se deasupra pernei lui Al(onso. ?Trebuie să trec mai des pe la el, îşi zise ea. oate c "%abela are dreptate.@ă

&n dup -amiaza aceea, "%abela venise aler!ând speriat dină ă camera lui Al(onso. punea c b trânul o strânsese tare de mână ă ă

şi o privise cu oc%ii ieşi i din orbite. ata crezuse c moare deţ ă (ric . )e (apt, "%abela nu se ducea atât de des în camer laă ă Al(onso ca Luis )avid, dar în ziua aceea nu rezistase tenta iei deţ a-i duce personal ultimele veşti despre nepoata lui.

9 *tii c acum <assandra are un copil; 1, e mic şi pl pând, seă ă pare c o s moar : *i atunci averea ta va a/un!e în mâinileă ă ă mele: <assandra este v duva lui 5!nacio, dar ea o s (ieă ă condamnat pentru c l-a ucis şi eu o s am totul: Totul o s (ieă ă ă ă

al meu:

43

)up ieşirea din spital, via a <assandrei lu alt curs. eă ţ ă consacr în între!ime copilului mic şi boln vicios, inându-l des înă ă ţ bra e, înc lzindu-l cu c ldura trupului ei. Era încon/urat deţ ă ă ă aten ia lui 'oberto şi a Elvirei. )orinda şi 2ema o a/utau şi ele,ţ

dar toate acestea n-o ( cur s uite de omul care o sc pase deă ă ă ă înc%isoare. )e aceea încerc s a(le de la Tomas cine este şi îlă ă ru! s-o duc la el.ă ă

9 o(tim, intr , spuse Tomas desc%izând uşa salonuluiă



(ran uzesc.ţ9 <assandra r mase o clip în pra!, s(iindu-se s intre.ă ă ă9 "e camer (rumoas , se vede c domnul acesta este (oarteă ă ă

bo!at.9 )ac ai vrut s a(li0 acum ai s ştii cine este ap r torulă ă ă ă ă

t u.ă

1 clip mai târziu ap ru 'andu. "a întotdeauna când se a(la înă ă (a a <assandrei, în( işarea lui era blând şi plin de !in! şie.ţ ăţ ă ă ă

9 iciodat n-aş (i acceptat0 într-adev r: E$clam <assandraă ă ă uluit . )e unde s -mi vin în minte c tu eşti; 7ltima dat te-amă ă ă ă ă v zut la mare0 Te-ai sc%imbat0 în %otelul acesta, într-o cameră ă ca asta0

Tomas îi întrerupse+9 Este proprietarul %otelului. Eu sunt un simplu c%elner, aşa

c trebuie s m întorc la lucru. 1 s ne vedem mai târziu,ă ă ă ă <assandra, spuse el şi plec , sim ind c era de prisos.ă ţ ă

9 #ul umesc, Tomas. Tu eşti proprietarul %otelului;ţ9 )a, prin es , eu sunt. *i pun la picioarele tale toat avereaţ ă ă

şi toat via a mea.ă ţ9 1%09 u te teme, n-o s (ie ca mai înainte. -o s m amestec, oă ă ă

asi!ur 'andu.ă

9 'andu, banii ştia0ă9 ) -i încolo de bani. Am atâ ia c pot s -i şi arunc. uă ţ ă ă

trebuie s -mi dai nimic înapoi, nu, nu0 7it -i.ă ă9 erios; mai întreb <assandra, nevenindu-i s cread .ă ă ă9 oarte serios. Tu nu eşti i!anc , pentru tine nu e$istţ ă ă

le! turi de ras şi de trib. Eşti o (emeie modern şi aşa vreau să ă ă ă r mâi. o i s ale!i pe cine vrei, pe cine iubeşti mai mult. & iă ţ ă ţ repet: o i s ale!i pe cine vrei, numai nu pe el, c ci dra!osteaţ ă ă

ta pentru el îi va semna sentin a de condamnare la moarte.ţ9 1%, 'andu, cum po i s - i înc%ipui c aş mai putea s -lţ ă ţ ă ă iubesc dup toate cele pe care mi le-a ( cut;ă ă

9 &l ur şti;ă9 u. u ur sc pe nimeni. &mi pare r u de el, atâta tot. Amă ă

venit s - i mul umesc0ă ţ ţ9 'e!ina mea, totul e în ordine, nu (i trist 0 Vezi câtă

valoreaz banii mei; u pot s cump r cu ei nici cea mai mică ă ă ă

( râm de (ericire cu care s umplu oc%ii t i, buzele tale0ă ă ă ă9 & i sunt recunosc toare, ai (ost (oarte bun. )ar mi s-auţ ă întâmplat atât de multe0 toate atât de repede şi peneaşteptate0 mai întâi copilul, apoi procesul0



9 "ând va avea loc;9 u ştiu, data înc nu a (ost (i$at , îns cred c va (i curând.ă ă ă ă

Acum trebuie s plec, dar î i promit c am s m întorc, am să ţ ă ă ă ă mai vin s te v d.ă ă

9 u te re in, vino când vrei. *i s (ii liniştit , re!ina mea0ţ ă ă

9 )e ce a plecat aşa de repede; întreb Tomas care credeaă

c o s-o ! seasc pe <assandra tot în camera lui 'andu.ă ă ă9 Este speriat 0 Tomas, crezi c au s-o declare vinovat ;ă ă ă9 u ştiu. )omnul "ontreras a predat toate dovezile împotriva

ei.9 1mul sta o s moar înainte de proces.ă ă ă9 t pâneşte-te, 'andu: îi atrase aten ia Tomas.ă ţ9 1 s -l omoare o (emeie0ă9 "ine;9 u e nevoie ca mâna mea s -i ia via a.ă ţ

rietenii <assandrei şi ai lui 'andu sim eau cât de mult seţ sc%imbase şe(ul lor. u mai era, ca pe vremuri, şe(ul lor, cu toateacestea se sim eau mai în si!uran în prea/ma lui, c%iar şiţ ţă

Tomas care crezuse cândva c 'andu este sin!ura piedic înă ă calea dra!ostei lui pentru <assandra. "ând nu lucra la %otel,

Tomas îşi petrecea cea mai mare parte a timpului cu Lilia 'osa,

insistând s (ac e$erci ii ca s -şi înt reasc muşc%ii de laă ă ţ ă ă ă picioare şi s poat mer!e într-o bun zi.ă ă ă

9 Tomas, de ce te intereseaz aşa de mult îns n toşireaă ă ă mea;

9 i0 poate pentru c te iubesc.ă ă9 # iubeşti; "um adic ;ă ă9 i0 aşa cum iubeşte orice b rbat o (emeie, spuse Tomas,ă ă

d ruindu-i un mic s rut delicat. Vrei s 0 vrei s te (aci bine deă ă ă ă

dra!ul meu;9 )a, da, Tomas0 entru tine0 1, )umnezeule0 Visez, nu-iaşa;

#arcelino nu începuse îns s lucreze în %otelul lui 'andu, iară ă 2lina cânta şi su(erea din cauza "%abelei care îl respinsesebrutal. Lilia 'osa nu putea s vad cum su(er . &n lumea ei deă ă ă lân! (ereastr ştia ce înseamn s su(eri.ă ă ă ă

9 2lina, îl mân!âia ea pe tân rul i!an, nu ştii c domnişoaraă ţ ă

"%abela se poart aşa cu toat lumea; u i-a ( cut r u numaiă ă ţ ă ă ie. Ai s vezi, ai s - i ! seşti alt (at de care ai s teţ ă ă ţ ă ă ă ă îndr !osteşti.ă

9 emeile devin romantice când le cânt la vioar , o(t tân rul,ă ă ă





"ât valoreaz ;ă9 u are pre . u e de vânzare, îi r spunse 'andu liniştit.ţ ă9 A, aşa:9 E pentru tine, (emeie, e un dar.9 entru mine; e$clam (ata.ă

9 u po i s - i spun c trebuie s -l por i, dar e al t u, seţ ă ţ ă ă ţ ă

potriveşte cu (rumuse ea ta.ţ9 1%, 'andu, mul umesc: Eşti aşa de amabil: E minunat,ţ

e$cep ional: unt aşa de (ericit : E de necrezut: *i0ţ ăorma era realmente mişcat , incapabil s -şi e$prime toată ă ă ă

bucuria. Apoi, deodat , v zu un revolver îndreptat spre ea. "u oă ă voce care nu tremura deloc, 'andu şopti+

9 *i acum vei muri:entru o clip , orma nu ştiu ce-i cu ea. i!anul ap s peă Ţ ă ă

tr !aci şi, în loc de !lon , din eav ieşi o (loare de plastic.ă ţ ţ ă9 #-ai speriat, 'andu. "e-i asta;9 7n truc vec%i, de la circ.9 "e !lum : )ar ştiu c m-ai speriat. #i-am zis0 c i!anulă ă ă ţ

sta c%iar vrea s m omoare. )umnezeule0ă ă ă9 #i-am zis c - i place şi ie riscul ca şi mie.ă ţ ţ9 Trebuie s recunosc c a (ost amuzant, zâmbi ea dulce.ă ă*i 'andu era (oarte mul umit de impresia pe care i-o ( cuseţ ă

ormei, iar (ata a r mas cu impresia c îşi câşti!ase un nouă ă prieten.

"ea de-a doua întâlnire a lui Luis )avid cu 'andu (u înc şiă mai nepl cut . *edea în %olul %otelului şi îl aştepta pe 4ector.ă ă

Tân rul i!an se apropie seme de el şi începu s -i vorbească ţ ţ ă ă despre <assandra.

9 Ai ieşit din /oc, prietene, <assandra este o (emeie tân r şiă ă

(rumoas , va (i liber şi va putea s alea! , dar, ine minte,ă ă ă ă ţ niciodat nu va (i a ta.ăLuis )avid încerc s riposteze, dar trebui s recunoască ă ă ă

(aptul c acest i!an si!ur de el îl descump nea de (iecare dat .ă ţ ă ă &i ucidea orice speran c o va mai avea vreodat pe <assandra.ţă ă ă )e parc i-ar (i citit !ândurile.ă

?ici nu e de mirare c încrezutul sta se poart aşa, dină ă ă moment ce îmi petrec nop ile aici şi beau, în loc s (ac ceva. #aiţ ă

bine aş muri0 s mor cu ea, dac nu poate s (ie a mea0 maiă ă ă bine mort decât s ştiu c (ericirea ei nu este şi (ericirea mea.ă ăin!ura solu ie este s-o duc de aici, undeva departe, sţ ă

p r sim amândoi oraşul acesta şi s uit m aceast tra!edie0 -ă ă ă ă ă



o duc departe de aici, departe de tot ce o aşteapt , de durereaă care o va lovi şi o va c%inui şi care m va lovi şi pe mine când vaă avea loc procesul. &n a(ar de asta, nu vreau s m duc s depună ă ă ă m rturie (iindc nu pot s sc%imb adev rul. Am s (iu obli!at să ă ă ă ă ă spun ceea ce ştiu şi ceea ce ştiu este su(icient ca s (ieă

condamnat şi atunci cum s mai tr iesc, cum am s mai tr iescă ă ă ă ă

când am s ştiu c ea putrezeşte în înc%isoare şi c eu, cuvinteleă ă ă mele au trimis-o la înc%isoare;

u: E prea cumplit: -aş mai avea linişte nicio clip . Ar (i ună c%in veşnic. Toate amintirile astea0 "onştiin a mea: )ar cum;ţ "um; Trebuie s ! sesc o modalitate s (ac asta, cel mai bineă ă ă ( r ştirea ei0 Trebuie s ! sesc o modalitate s m întâlnesc cuă ă ă ă ă ă ea undeva departe, în a(ara casei lui #anrique. e unde mer!e;7nde aş putea s-o întâlnesc;@

La mare, #anrique nu ! si niciun (el de dovad în spri/inulă ă ap r rii <assandrei. "u toate acestea, nu-şi pierdea optimismul.ă ă &i înştiin a pe 4erminia şi pe Luis )avid c va depune o cerere deţ ă e$%umare a cadavrului lui 5!nacio pentru a ! si dovada care îiă trebuie. 4erminia se împotrivi %ot rât pân în clipa în careă ă ă #anrique îi spuse c inten ioneaz s -l acuze pe Luis )avid deă ţ ă ă comiterea (aptei.

?"e se ba! prostul sta de #anrique aici;, îşi spuse Luisă ă )avid. e vor aduna mai multe dovezi împotriva ei. 1mul la0ă "alun!a0 'osaura spune c el a v zut-o pe <assandra0 că ă ă poate s-o identi(ice. )ac îl strân! pu in cu uşa0 in!uraă ţ posibilitate pentru <assandra s scape din toat povestea astaă ă este (u!a0 (u! , pentru c dac r mâne pe loc, o s (ieă ă ă ă ă ă condamnat la ani !rei0 şi copilul pe care i l-a l sat 5!nacio: *iă ă durerea asta0 e prea mult.@

4erminia era indi!nat . e !ândise şi ea s -l mute pe 5!nacioă ă în cavoul (amiliei, dar nu în (elul sta. ici 'osaura, nici #atiasă nu primir mai bine vestea.ă

La rândul ei, <assandra (u surprins când #anrique îiă comunic inten ia de a-l acuza pe Luis )avid de uciderea luiă ţ 5!nacio.

9 u, #anrique, Luis )avid l-a ap rat întotdeauna pe (rateleă s u, protest ea convins . E adev rat, nu s-au în eles c%iară ă ă ă ţ

(oarte bine, nici nu s-au cunoscut (oarte bine0 dar dincolo deasta, Luis )avid a (ost întotdeauna de partea lui.9 )ar ascult , <assandra, încerc #anrique s-o convin! deă ă ă

noua sa descoperire, el a ascuns crima. )e ce nu a anun atţ



autorit ile; )e ce s-a pre( cut; Tocmai ca s câşti!e timp.ăţ ă ă9 )ar, #anrique09 *ti toate dovezile alea, el le-a adunat, numai el sin!ur. *i

acum arat cu de!etul spre tine, <assandra.ă9 )ar pistolul la, #anrique0ă

9 )a, c%iar, ce c uta pistolul la tine; pune-mi, trebuie s ştiuă ă

totul.9 *tii, într-o noapte a intrat în camera mea0 m-a s rutat. #i-ă

am pierdut controlul0 nu voiam s m atin! dup tot ce îmiă ă ă ă ( cuse. u ştiam c e Luis )avid. Am luat revolverul care era peă ă noptier şi l-am îndreptat spre el. Eram aşa de disperat , c maiă ă ă aveam pu in şi tr !eam.ţ ă

9 Ei vezi, a ( cut special aşa, ca s te pun la încercare şi să ă ă ă te (ac s laşi amprente pe revolver. )a, <assandra, e (oarteă ă posibil s (i (ost c%iar el uci!aşul lui 5!nacio.ă

9 u pot s cred: u0 u poate s m învinuiasc pe mine0ă ă ă ă u poate s cread c eu am comis aceast crim . u cred că ă ă ă ă ă adun dovezi împotriva mea ca s m acuze de ceva ce a ( cută ă ă ă el. u, nu0 nu cred aşa ceva:

)up tot ceea ce se întâmplase cu Al(onso şi cu <assandra,ă 2ema se bucura c via a ei luase o întors tur mai bun .ă ţ ă ă ă

'oberto !r bea acum c s toria lor, socotind c o amânase preaă ă ă ă mult. 2ema spera c îşi va ! si în s(ârşit (ericirea şi liniştea. &nă ă tot timpul acesta, de când se întorsese 4erminia, se împ r iseă ţ

între casa 1(eliei şi a lui 'oberto, unde se ducea în (iecare zi cas-o vad pe <assandra. e de alt parte, suporta (oarte !reuă ă animozitatea cu care o trata Lilia 'osa de când se %ot râse să ă locuiasc la ei. &ntotdeauna o iubise pe Lilia 'osa şi ştia cât deă mult su(er din cauza tat lui care le p r sise de mult.ă ă ă ă

&ntotdeauna considerase c b rbatul acela era un om ( ră ă ă ă su(let dac putuse p r si un copil şi o (emeie atât de minunată ă ă ă ca 1(elia. e !ândea c%iar s încerce şi ea s -l caute. eă ă interesase la don Al(onso, dar acesta îi spusese c i se pierduseă urma de mult. Acum, când 1(elia primise de la so ul ei cerereaţ de divor , era momentul s-o a/ute pe aceast (emeie minunatţ ă ă care îşi crescuse cu atâta trud (iica bolnav .ă ă

)ar visul 2emei se n rui într-o clip . &n elese c omul cu careă ă ţ ă

trebuia s se c s toreasc , 'oberto Alonso #endes, era so ulă ă ă ă ţ 1(eliei. Atunci totul îi deveni clar+ şi amânarea c s toriei de c treă ă ă 'oberto, şi atitudinea neprietenoas a Liliei 'osa şi rezervaă mani(estat de 1(elia.ă



?)e ce au p c lit-o cu to ii; )e ce nu i-a spus nimeni nimic;ă ă ţ 'oberto; *i era atâta dra!oste între ei: )ar de ce nu-i spusesenimic 1(elia, cu care era atât de apropiat ;@ă

9 -am vrut s te îndurerez, se scuz s rmana 1(elia. Am să ă ă ă m dau la o parte din drumul vostru. e noi oricum nu ne lea!ă ă

nimic.9 u-i adev rat, 1(elia, spuse 2ema printre lacrimi. )ar Liliaă 'osa: E so ul t u şi trebuie s te a/ute. u, niciodat n-am s -iţ ă ă ă ă iert asta.

1(elia ştia (oarte bine c nicio (emeie nu poate ine un b rbată ţ ă împotriva voin ei lui. *i apoi, ea nu dorea nimic de la 'oberto, nuţ dorea nici a/utor, nici bani, numai s-o vindece pe Lilia 'osa.

Toat durerea o d duse acum uit rii, dar în ele!ea (oarte bineă ă ă ţ prin ce trece 2ema. )e aceea ieşi din camer cu oc%ii în lacrimi,ă iar 2ema se duse în camera Liliei 'osa.

9 Acum în ele!, îi spuse ea (etei, de ce m priveşti cu atâtaţ ă ostilitate, Lilia 'osa0 şi pe 'oberto. Acum în ele! totul, iart -m ,ţ ă ă Lilia 'osa0 iart -m 0 Te ro! s m ier i:ă ă ă ă ţ

e ( cuse de/a întuneric. 2ema pomi în neştire pe str zi.ă ă?u e un coşmar0 Este adev rul0 Adev rul0 u dorm, nuă ă

visez0 )umnezeule: )e ce mi s-a întâmplat tocmai mie asta; *iaş (i putut (i atât de (ericit : Aş (i putut avea şi eu ceva în via :ă ţă

Tocmai el: "e nenoroc0 "e !%inion: *i acum ce m (ac; "e să ă (ac; 7nde s m duc; 7nde;@ă ă

V zu dintr-o dat o lumin puternic şi auzi scrâşnetul ro iloră ă ă ă ţ unui automobil. 1 bu(nitur şi lumina disp ru.ă ă



1(elia aştepta în!ri/orat întoarcerea 2emei. #arcelino şiă Tomas încercau s-o linişteasc asi!urând-o c nu trebuie s seă ă ă simt vinovat pentru ceea ce se întâmpl între 2ema şiă ă ă 'oberto. "u toate acestea, 1(elia nu-şi putea ierta c o l sase să ă ă

plece de acas atât de a!itat . Aprecia c cel mai bine este s -iă ă ă ă

spun totul lui 'oberto.ă9 'oberto, sunt eu, 1(elia.9 "e s-a întâmplat; întreb 'oberto, aşteptându-se la veştiă

nepl cute, deoarece <assandra îi ar tase %ârtiile pe care leă ă l sase 2ema.ă

9 2ema ştie tot, 'oberto. A (ost aici09 "um; "um de a a/uns la aceste documente;9 Le-a luat din l di a din camera mea ( r s m întrebe,ă ţ ă ă ă ă

spuse 1(elia printre lacrimi. Voia s m a/ute. Voia s i le dea luiă ă ă #anrique ca s -mi apere drepturile. &n ele!i; entru ca el să ţ ă poat s -mi sus in interesele. #-a întrebat de el, dar eu amă ă ţ ă spus c nu0 nu vreau s lupt0 u vreau nimic, doar ştii0ă ă

9 1(elia, linişteşte-te, te ro!. Trebuie s (im calmi. *tiam că ă acest lucru se poate întâmpl în orice clip . u, nu0 Am ştiut,ă ă dar n-am vrut s se întâmple în (elul acesta0 Voiam s -i spună ă c%iar eu0 mai târziu, când va (i momentul. )ar ce-a zis; Tu ce i-

ai spus;9 Era (oarte a!itat 0 dezam !it 0 Tot timpul întreba de ceă ă ă

am înşelat-o: A (ost cumplit: )a, cumplit: Am tr dat-o caă prieten , ca sor 0 şi plân!ea mereu0ă ă

9 *i eu0 )espre mine ce a spus;9 u ştiu0 nu ştiu0 Am (ost şi eu atât de z!uduit , suntă

în!ri/orat pentru ea0 A plecat de acas .ă ă9 *i unde s-a dus;

9 u ştiu unde ar (i putut s se duc 0 şi e de/a târziu.ă ă 'oberto se !ândea c i s-ar (i putut întâmpla ceva.ă Tele(on la spital.ă9 La tele(on doctor Alonso. "um; "ând a i adus-o; "e i s-aţ

întâmplat; 1pera ie; unte i si!ur ;0 Bine, vin imediat.ţ ţ ă2ema era acolo. e îmbr c repede şi plec . &n inima lui eraă ă ă

un vârte/ de sentimente dra!oste şi durere. &l c%inuiasentimentul de vinov ie. e sim ea r spunz tor pentru ceea ce iăţ ţ ă ă

se întâmplase. Era !ata s-o opereze. Trebuie s-o a/ute. )ar 2ema îl respinse. Asta îl duru şi mai tare.9 "um te sim i; Ai dureri;ţ9 Las -m în pace, las -m : spuse 2ema cu !reu.ă ă ă ă



9 u te las, 2ema. u m clintesc de aici pân nu v d c eştiă ă ă ă în a(ara pericolului.

9 u, pleac : u trebuie s încerci s m salvezi: Las -m să ă ă ă ă ă ă mor: E mai bine aşa, asta e tot ce-mi doresc0 s mor0 astaă vreau.

&n /urul orei dou noaptea, opera ia se termin . Elvira,ă ţ ă

#anrique şi <assandra şedeau în %ol când sosir Tomas şi cuă 1(elia. 1(elia era zdrobit de durere.ă

9 umai s se (ac bine: repeta 1(elia.ă ă9 u e vina ta, o linişti Elvira.9 Eu am s aştept a(ar , spuse Tomas. "%ema i-m dacă ă ţ ă ă

ave i nevoie de ceva.ţ9 7ite, o scot: s ri #anrique.ă9 Eu nu îndr znesc, şopti 1(elia.ă9 Eu am s întreb, îşi ( cu cura/ <assandra. #anrique seă ă

apropie de canapeaua pe care şedeau.9 u (i i în!ri/orate, sora mi-a spus c e bine.ţ ă1(elia o(t , palid la (a . Elvira ar t cu privirea spre 1(elia şiă ă ţă ă ă

îi spuse lui #anrique+9 "red c trebuie s-o duci acas . t de prea mult timp aici. Eă ă ă

obosit .ă9 4ai cu mine, 1(elia, o îndemn #anrique.ă

e coridor se auzir paşi. <assandra nu se aştepta s -l vad peă ă ă Luis )avid.

9 "um se simte; întreb el.ă9 #ai bine, r spunse <assandra. Era tulburat şi voia s pleceă ă ă

cât mai repede de aici.9 #er!i;9 )a, da, trebuie s plec acas . "opilul0ă ă9 u trebuie, <assandra, acesta este prile/ul pe care îl

aşteptam de mult, o ru! Luis )avid.ă9 u, Luis )avid, trebuie s plec. 2ema se simte de/a maiă bine. Au dus-o în camera ei. u e nevoie c mai r mân aici. To iă ă ţ au ve!%eat pân diminea a la patul 2emei.ă ţ

?#-am luptat, m-am luptat (oarte mult0 am înv at, m-amăţ str duit atât de mult timp s reuşesc. Lucrurile mi-au sc pat dină ă ă mân 0 n-am pro(itat de nimic, de (iecare dat am amânată ă pentru mai târziu0 pentru mâine0 pentru alt dat . *i acum,ă ă

când am ! sit ceea ce îmi doream0 când am ! sit dra!ostea,ă ă (emeia care m poate (ace (ericit, (emeia pe care o iubesc, careă este su(letul su(letului meu0 )e ce s n-am şi eu dreptul laă pu in (ericire; u merit c%iar nimic, se (r mânta 'oberto lân!ţ ă ă ă



patul 2emei. Am s te salvez, vei tr i0 )ar ce va (i dup aceea;ă ă ă "e-mi vei spune când te vei trezi;@

2ema, auzind !lasuri în /urul ei, ( cu un e(ort şi desc%ise oc%ii.ă9 "e (aci aici; leac : şopti ea. u vreau s stai la patul meu.ă ă

Locul t u nu e aici şi ştii prea bine. leac 0 pleac , 'oberto+ă ă ă

'oberto, care o operase pe 2ema, r mase lân! patul ei până ă ă

îşi rec p ta cunoştin a. im ea c acesta este momentul cândă ă ţ ţ ă trebuie s -i e$plice totul, s se scuze, momentul când trebuie să ă ă

înceap s tr iasc al turi unul de altul. Era timpul ca norocul să ă ă ă ă ă le zâmbeasc şi lor, c ci trecuser amândoi prin destuleă ă ă necazuri. &ncepu ruşinat+

9 1mul mai !reşeşte0 Tinerii mai !reşesc atunci când îşi ale!drumul spre (ericire.

9 )a0 da0 totul e posibil, vorbi 2ema cu !reutate. Avemdreptul s !reşim0 dar tot noi su(erim din cauza asta.ă

9 -am vrut s se întâmple aşa0ă9 #ai este timp s îndrept m lucrurile, 'oberto.ă ă9 u se mai poate, 2ema, te ro!. E aşa de departe de mine,

nu mai înseamn nimic pentru mine.ă9 "um po i s vorbeşti aşa; unt so ia ta şi (iica ta:ţ ă ţ9 )ar, 2ema, încearc s în ele!i. e 1(elia n-am v zut-o deă ă ţ ă

peste cincisprezece ani0 iar Lilia 'osa n-a crescut al turi deă

mine.9 entru c le-ai p r sit:ă ă ă9 Ai dreptate, e vina mea, dar acum a/ut -m . "e s (ac caă ă ă

s -mi r scump r !reşeala;ă ă ă9 u e$ist decât o sin!ur solu ie, una sin!ur , 'oberto. ă ă ţ ă ă

te întorci la ele.9 )ar nu le iubesc.9 )oamne: "um po i vorbi aşa; "um po i s spui aşa ceva;ţ ţ ă

9 &ncearc s în ele!i, 2ema0 u vreau s te mint. untă ă ţ ă departe de via a mea. *tiu c Lilia 'osa e (iica mea, c în veneleţ ă ă ei cur!e sân!ele meu, îmi pare r u de ea. Aş dori s-o potă vindeca0 -o a/ut0 s (ie (ericit 0 dar omul nu iubeşte un copilă ă numai pentru c l-a adus pe lume0 #ai sunt şi alte lucruri.ă

Trebuie s tr ieşti împreun cu el. Trebuie s su(eri al turi de el,ă ă ă ă ă s împ r i binele şi r ul cu el. 1(elia0 se întrerupse o clip ,ă ă ţ ă ă

în!rozit el însuşi de ceea ce voia s spun 0 este o (emeieă ă

simpl , nu mai înseamn nimic pentru mine. 2ema, te ro!,ă ă ascult , nu poate e$ista nicio le! tur su(leteasc între mine şiă ă ă ă ea. Ascult -m , m ur sc pentru cât de crud am (ost atunci0ă ă ă ă

2emei nu-i venea s cread c aşa vorbeşte omul la careă ă ă



visase. inceritatea lui o paraliz literalmente.ă9 *i mie îmi pare r u, 'oberto. u te în ele!: )ac (eti aă ţ ă ţ

aceea a crescut departe de tine, asta a (ost numai din vina ta,spuse ea vrând s -şi ascund triste ea. )ac 1(elia nu a maiă ă ţ ă pro!resat este pentru c a trebuit s spele ru(e ca s aib cu ceă ă ă ă

s tr iasc 0 în timp ce tu î i ( ceai studiile. E numai vina ta,ă ă ă ţ ă

numai a ta. *i0 dac nu sim i nimic0 pentru so ia şi (iica ta0ă ţ ţ nici nu trebuie s spui aşa ceva, 'oberto0 înva 0 înva s leă ţă ţă ă iubeşti.

9 2ema, spune-mi, dup toate astea, mai e$ist vreoă ă speran pentru noi;ţă

9 iciodat nu voi putea considera c între 1(elia, Lilia 'osaă ă şi tine nu e$ist nicio le! tur 0 iciodat 0 )e asta nu pot s teă ă ă ă ă iert. )ar visurile mele spulberate; )a0 visurile mele care s-autrans(ormat peste noapte într-un coşmar. e acestea pot s leă uit. u voi putea uita îns ceea ce le-ai ( cut lor.ă ă

9 "%iar dac 1(elia m-a iertat;ă9 Ea poate s (ie !eneroas în durerea ei, dar eu nu pot. )u-ă ă

te, te ro!09 *tii ceva; iciodat n-am crezut c ceva poate s doar aşaă ă ă ă

de tare cum m doare ceea ce-mi spui acum.ă9 Tot aşa0 tot aşa a durut-o probabil şi pe 1(elia0 când ai

p r sit-o.ă ă)up toate cele întâmplate, 2ema i-a trimis lui 'oberto oă

scrisoare în care i-a scris tot ce sim ea şi îi e$plica de ce nuţ poate accepta dra!ostea lui, deşi la rândul ei îl iubea şi ea (oartemult.

?)ra! 'oberto, iubitul meu0 ot s încep scrisoarea cuă ă aceste cuvinte ( r team , pentru c m bazez pe sentimenteleă ă ă ă ă (rumoase care ne-au unit în toamna vie ii noastre. "eva la (el deţ

(rumos şi de orbitor ca ultima raz de soare pe care o aruncă ă astrul înainte de a apune, ( când ca, pentru o clip , lumea să ă ă par mai luminoas şi mai str lucitoare înainte s se întuneceă ă ă ă din nou. Aşa a (ost dra!ostea noastr , orbitoare înainte să ă descoperim c pentru noi nu mai este nicio n de/de, c acesta aă ă ă (ost ultimul buc%et de (lori pe care ni l-a o(erit via a. *i am (i vrutţ s -l inem în mân şi s sorbim ultima pic tur de nectar dină ţ ă ă ă ă (iecare (loare. E$ist îns şi alte (eluri de dra!oste. 1 iubire poateă ă

mai simpl , dar ( r de care aceast lume nu ar (i e$istat. (ântaă ă ă ă dra!oste a (amiliei.E$ist prea multe lucruri peste care nu se poate trece cuă

buretele. Le! turile de (amilie nu, trebuie s se rup niciodat .ă ă ă ă



u e$ist nimic mai adev rat decât asta, 'oberto. Le! turileă ă ă s(inte, puternice ale (amiliei. Voin a b rbatului şi a (emeii de a-şiţ ă construi casa împreun , de a se iubi şi de a lupta împreun şi deă ă a-şi asi!ura nemurirea prin intermediul copiilor, de a purta

împreun dulcea povar a responsabilit ii pân la s(ârşitul vie iiă ă ăţ ă ţ

lor. Trebuie s salvezi tot ceea ce ai avut, tot ceea ce n-ai ştiută

s pre uieşti şi ceea ce erai cât pe-aci s pierzi de tot. Vreau să ţ ă ă te a/ut s re! seşti nobila iubire pe care i-o poart so ia şi (iicaă ă ţ ă ţ ta. Vreau s te îndrum pe calea care duce c tre ele. Acesta esteă ă adev ratul scop al scrisorii de (a . Este ultima ru! minte peă ţă ă care i-o adresez. #-ar durea dac , de dra!ul unor speran eţ ă ţ

înşel toare ai pierde toat dra!ostea minunat pe care po i încă ă ă ţ ă s-o o(eri şi s-o primeşti în via a ta, 'oberto. per c demnitateaţ ă ta de b rbat te va determina s te compor i aşa cum se cuvine.ă ă ţ pasul pe care şov i s -l (aci, 'oberto. )u-te la ele. ii demn deă ă ă respectul meu.@

'oberto citi de câteva ori scrisoarea pe care 2ema i-otrimisese prin <assandra. Evident, era !ata s (ac ceea ce îiă ă cerea (emeia pe care o iubea.

entru 1(elia şi Lilia 'osa erau zile (oarte dureroase. ici#arcelino nu mai reuşea s-o înveseleasc pe Lilia 'osa. rmanulă ă clovn se c ina întruna+ă

9 Asta este /alea mea+ sunt un clovn care nu poate (ace penimeni s râd .ă ă

&n aceeaşi dup -amiaz sosi şi 'oberto, mirându-se s -l vadă ă ă ă a(ar , în curte, pe bietul clovn cu oc%ii plânşi. &i venea !reu să ă

înceap discu ia cu atâtea (e e înl crimate în/ur.ă ţ ţ ă9 *tiu c sunt vinovat0 pentru tot ceea ce a i su(erit din ziuaă ţ

când v-am p r sit din motive pe care nici eu nu mi le e$plic. Amă ă (ost0 am (ost un nemernic şi n-am în eles ce sacri(icii a trebuitţ

s (ace i şi ce lipsuri a trebuit s îndura i pentru ca eu s -mi potă ţ ă ţ ă (ace o carier . Toat durerea, toat su(erin a prin care a i trecut.ă ă ă ţ ţ Acum îmi dau seama c diploma de care sunt aşa de mândru v-oă datorez în între!ime vou . re ul pe care l-am pl tit este acela că ţ ă ă (iica mea e ne(ericit şi via a ta este distrus , 1(elia.ă ţ ă

9 Eu0 1%: o(t 1(elia, nepre! tit s aud aşa ceva dină ă ă ă ă partea lui 'oberto.

9 1(elia, am venit s te ro! s m ier i. Am venit s-o ro! peă ă ă ţ

mama ta s m ierte, Lilia 'osa. *i pe tine. Te ro! s m ier i.ă ă ă ă ţ Vreau s v ro! s m primi i înapoi. Am venit s -mi cer iertare,ă ă ă ă ţ ă s v ro! s m primi i înapoi ca s (im din nou împreun .ă ă ă ă ţ ă ă

9 "e te-a ( cut s vii aici, 'oberto;ă ă



9 Am vrut s recâşti! dra!ostea şi respectul so iei şi (iiceiă ţ mele. -mi salvez c snicia, (amilia.ă ă

9 *i ce (acem cu documentele pe care le-am semnat; întrebă ea în!ri/orat .ă

9 u vreau s divor ez de tine, 1(elia. "%iar dac sunt vrednică ţ ă

de dispre şi vrei s m respin!i, eu voi insista totuşi s -mi reiauţ ă ă ă

r spunderea de so şi tat .ă ţ ă9 Eu0 eu nu te dispre uiesc, în ele! cum e via a şi te-amţ ţ ţ

iertat dintotdeauna. )intotdeauna.9 & i mul umesc, 1(elia, spuse 'oberto şi se întoarse c treţ ţ ă

Lilia 'osa. )ar tu, Lilia 'osa, ce zici;9 ac ce %ot r şte mama0 poate s (ac tot ce doreşte,ă ă ă ă

spuse încet Lilia 'osa.9 1(elia, te ro!, discut cu Lilia 'osa. Am s vin mâine dină ă

nou ca s v d ce a i %ot rât. Ascult , nu vreau s mai munceşti,ă ă ţ ă ă ă nu vreau s mai speli ru(ele nim nui: Am s - i cump r o cas maiă ă ă ţ ă ă mare, mai (rumoas , ca s putem locui to i în ea> uite, ia asta,ă ă ţ spuse 'oberto şi îi întinse nişte bani, cump r ce doreşti.ă ă

9 'oberto, nu vreau:

Lilia 'osa îşi descoperi adev rata dra!oste tocmai când seă aştepta mai pu in, când era cât se poate de trist dup vizitaţ ă ă

tat lui s u. ' mase pân noaptea târziu la (ereastr , privindă ă ă ă ă a(ar , în strad , cerul, stelele. "amera ei i se p rea aşa de mic ,ă ă ă ă

încât avea impresia c se su(oc . )e aceea o ru!ase pe 1(elia s-ă ăo lase în livin!. Auzi un (luierat şi nişte paşi uşori pe scar . Eraă 2lina. &l aştepta.

9 "e (aci aici aşa de târziu; întreb tân rul.ă ă9 # uit0 mama spune c o s ne mut m într-o cas nou 0ă ă ă ă ă ă9 A, trebuie s (ii (oarte (ericit în cazul sta:ă ă ă

9 u, nu sunt, 2lina. Ast zi Tomas n-a venit. u ştiu ce seă întâmpl .ă9 *i ce pot s (ac eu ca s te înveselesc;ă ă9 imic. ici #arcelino n-a reuşit. ân la urm am plânsă ă

amândoi09 oate c !lumele lui nu au %az, dar eu cu vioara mea, potă

s te (ac s ui i0ă ă ţ Tân rul îşi lu vioara, se duse lân! (ereastr şi începu să ă ă ă ă

cânte, încet şi !in!aş. Era o noapte liniştit de parc pacea şiă ă liniştea ar (i coborât pe p mânt. Abia în zori t cu !lasul viorii luiă ă 2lina. Tân rul se aplec şi o s rut pe Lilia 'osa.ă ă ă ă

9 e ivesc zorile şi tu n-ai dormit deloc, spuse el luând-o de



mân .ă9 )ar am visat: spuse (ata. A (ost unul din visele mele cele

mai (rumoase, şi a (ost şi adev rat: 'eal.ă9 e iubim0 spuse vesel tân rul.ă9 )a0 ne iubim. )e aceea am (ost atât de trist când amă

v zut c su(eri.ă ă

9 *i eu eram trist când vedeam c plân!i.ă9 2lina0 dar nu te deran/eaz (aptul c sunt invalid ;ă ă ă9 1%:0 Eşti aşa de (rumoas ; Aşa de dulce0 atât de mult aă

mea:9 *i ce (acem cu Tomas; întreb în!ri/orat Lilia 'osa.ă ă9 Am s vorbesc eu cu el.ă9 unt si!ur c n-o s -l doar (oarte mult. *tiu c el oă ă ă ă ă

iubeşte pe <assandra.

)up ieşirea 2emei din spital, )orinda, <assandra cu copilul şiă 2ema se mutar într-o alt locuin , înc%iriat de Tomas. 2emaă ă ţă ă ştia c ( cuser acest lucru de dra!ul ei, (iindc realmente nu ară ă ă ă (i avut încotro s-o ia. usese alun!at din casa lui Al(onso, iar laă 'oberto nu s-ar (i dus în niciun caz. )eşi 1(elia o vizitase la spitalşi o ru!ase s -l ierte pe 'oberto, 2ema considera c loculă ă acestuia este al turi de so ia şi de (iica lui.ă ţ

La rândul lui, #anrique era dezam !it c o ceruse peă ă <assandra de so ie şi aceasta îl re(uzase.ţ

9 Atunci şi 2ema ar putea locui în cas cu noi, îi spuseă #anrique. Acesta era numai un prete$t spre a o re ine peţ <assandra al turi de el.ă

9 u, nu, #anrique, îl re(uzase <assandra, m-aş sim i şi maiţ r u0 eu am un copil bolnav0 m aşteapt procesul0 dar, uite,ă ă ă

î i promit c atunci când se va termina totul o s mai st m deţ ă ă ă

vorb .ă<assandra îşi lu r mas-bun de la Elvira, mul umindu-i pentruă ă ţ tot ceea ce ( cuser (iii ei pentru ea în clipele cele mai !rele aleă ă vie ii. #anrique o conduse pân la noua locuin . )ar Luis )avidţ ă ţă pândea şi el momentul, vrând s pro(ite de ocazie pentru a oă vedea pe <assandra. &ncercase şi în noaptea când se dusese s-ovad pe 2ema la spital şi apoi o urm rise pe ascuns pân laă ă ă noua locuin . Era (urios pe #anrique pentru c îl citase peţă ă

"alun!a ca martor. ?"e avocat tâmpit: îşi spunea el. Asta n-o să (ac decât s înr ut easc lucrurile. "alun!a o va recunoaşte peă ă ă ăţ ă <assandra.@

1 ru! s -i dea voie s-o înso easc o bucat de drum.ă ă ţ ă ă





ata arunc pistolul în!rozit şi începu s bâi!uie în neştire+ă ă ă9 Luis )avid, Luis )avid, am vrut numai s 0 1, )umnezeule,ă

ce-am ( cut;ă

&n alonul ran uzesc sun tele(onul. 'andu (usese cel care îiţ ă

d duse lui Tomas banii pentru înc%irierea locuin ei. Acestaă ţ

tocmai voia s plece, dar 'andu îi ( cu semn s mai stea.ă ă ă9 Aşteptam s m suni, prin es , spuse calm 'andu auzindă ă ţ ă

!lasul în!rozit al ormei0 )a0 în le! tur cu pistolul pe care l-ă ăai luat0 voiam s te previn0 "e0 "e s-a întâmplat;ă

9 -a aruncat o (loare, ci un !lon adev rat şi cred c l-amţ ă ă omorât pe Luis )avid: stri!a înnebunit (ata. u ştiu. Am tras înă piept, aproape de inim . u, nu e mort. )ar este (oarte !rav r nită ă şi zace la mine acas în livin!:ă

9 Eşti (oarte a!itat : Linişteşte-te: istolul pe care l-ai luat nuă e cel care arunc tranda(iri. Ai luat pistolul ( r încuviin areaă ă ă ţ mea. Eu am nevoie de pistol pentru c mânuiesc zilnic sumeă (oarte mari de bani. "um puteam s -mi ima!inez c o (at caă ă ă tine o s -mi ia arma de pe mas ; Este e$act ceea ce inten ioneză ă ţ s spun la poli ie.ă ţ

9 "red c e mort, spuse 'andu, punând receptorul în (urc .ă ă9 i-am atras aten ia, 'andu: zise Tomas în!ri/orat. E vina ta.Ţ ţ

9 u, (rate. -am ( cut decât s las soarta s se împlineasc .ă ă ă ă Este oare o crim s te /oci cu un pistol care arunc tranda(iri; *iă ă ă tu ai (olosit trucul sta la circ.ă

9 )a, dar tu i-ai dat pistolul adev rat.ă9 u i-am dat niciun pistol. L-a luat ea sin!ur de pe mas ,ă ă

replic 'andu zâmbind amar. &n a(ar de asta, Tomas0 n-ar (iă ă a/uns s pun mâna pe pistol dac n-aş (i (ost si!ur c îl vaă ă ă ă

îndrepta împotriva lui Luis )avid "ontreras0 asta e soarta, aşa a

(ost s se întâmple:ă9 )a0 s se întâmple0 <assandra n-o s i-o ierte niciodat .ă ă ţ ă9 u l-am omorât eu, dar nu-mi pare r u de moartea lui0 aă

su(erit atât de mult din cauza lui0 acum este liber .ă

orma st tea neputincioas al turi de b rbatul care z ceaă ă ă ă ă ( r cunoştin . 5 se p ru c trecuse o veşnicie pân veniă ă ţă ă ă ă doctorul 'oberto, pe care îl c%emase dup discu ia cu i!anul.ă ţ ţ

9 "um s-a întâmplat; întreb 'oberto, le!ându-i rana lui Luisă )avid.9 Eu0 a (ost un accident0 /ur: se dezvinov i (ataăţ

însp imântat înc .ă ă ă



9 Aşadar0 s-a desc rcat din întâmplare;ă9 )a0 cam aşa09 *i ce a i ( cut cu pistolul;ţ ă9 Eu0 eu0 am crezut c 0 u pot s spun:ă ă9 Va trebui s spui, orma, pentru c adev rul se va a(laă ă ă

oricum. &mi pare r u, dar va trebui s anun (amilia.ă ă ţ

Aceasta (usese ziua cea mai nea!r a 4erminiei. #ult preaă multe veşti proaste. Avocatul 1livares o anun c testamentulţă ă lui Al(onso nu mai este valabil şi c ea, în calitate de so ie, esteă ţ unica moştenitoare, iar "%abela nu are niciun (el de drepturi.4erminia vru s-o desemneze pe (at moştenitoarea ei, dar lucrulă acesta nu era posibil pân când (ata nu avea s (ie recunoscută ă ă ca (iic a lui 5!nacio şi a 'osaurei. 'osaura credea c venise, înă ă s(ârşit, ziua ca (iica ei s poarte numele de "ontreras, dar niciă 4erminia, nici "%abela nu doreau ca numele lui 5!nacio s (ieă le!at de numele unei servitoare.

"%abela se temea c Al(onso ar putea s se îns n toşeasc şiă ă ă ă ă atunci s-ar termina cu speran ele ei de a deveni o moştenitoareţ bo!at . urioas , (ata se n pusti în camera b trânului.ă ă ă ă

9 un pariu c eşti înc în via : se r sti ea la b trânulă ă ţă ă ă neputincios, z!uduindu-l de umeri. )e ce nu mori mai repede;

)e ce nu mori odat , s m laşi pe mine în pace: Las -m înă ă ă ă ă pace: #ori:

9 "%abela, pentru )umnezeu: încerc s-o linişteasc 'osaura,ă ă care venise în (u! dup ea.ă ă

urioas , 4erminia le d du a(ar din camer pe amândou .ă ă ă ă ă &nc%ise uşa şi se duse în camera ei s se odi%neasc dup atâteaă ă ă emo ii.ţ

)ar Al(onso nu era c%iar aşa de inconştient cum îşi înc%ipuia

4erminia. e sim ea ceva mai bine şi pândi momentul cândţ r mase sin!ur cu imon. orocul îi surâse şi reuşi s articulezeă ă cu !reu+

9 *i0 imon09 1, vorbi i: V sim i i mai bine; îl întreb b trânul imon,ţ ă ţ ţ ă ă

sincer bucuros.9 sst09 &n ele!0ţ

9 *tii, nimeni nu trebuie s ştie0 4âr0 %ârtia0ă9 "e %ârtie; întreb neliniştit imon. "e %ârtie; Vre i să ţ ă scrie i; încerc în zadar imon s a(le ce vrea Al(onso, dar acestaţ ă ă t cu când în camer intrar #atias şi 'osaura, care îi ( cu oă ă ă ă



in/ec ie.ţ

<assandra a(l de la Tomas ce i se întâmplase lui Luis )avid.ă e !ândise mult timp dac s -i spun sau nu, v zând-o cum seă ă ă ă

/oac cu copilul. &n cele din urm , %ot rî c nu-i poate ascunde oă ă ă ă

asemenea veste. )e (apt, de asta şi venise.<assandra îl ru! s o conduc la el. )orinda îi lu copilul dină ă ă ă bra e, privind-o în!ri/orat . Luar un ta$i pân acas la orma.ţ ă ă ă ă <assandra plânse tot drumul. Lui Tomas îi p rea r u, dar nu ştiaă ă cum s-o linişteasc . 'oberto r mase surprins când o v zu acasă ă ă ă la orma. 1 linişti spunându-i c Luis )avid avusese noroc+ă !lon ul str b tuse numai esutul muscular.ţ ă ă ţ

9 A pierdut (oarte mult sân!e, dar o s (ie bine.ă<assandra se duse în camera în care se a(la Luis )avid.9 Luis )avid: "um te sim i; întreb ea privindu-l tandru.ţ ă9 <assandra0 rosti el anevoie. unt viu: u-mi vine s cred:ă9 #-am speriat în!rozitor, am crezut c 0ă9 Ai ve0 <assa0 !lasul lui Luis )avid se (rânse.<assandra se uit însp imântat la 'oberto.ă ă ă9 -ai !ri/ , e din cauza sl biciunii, o linişti acesta.ă ă

4erminia abia îşi mai revenise când 'osaura îi aduse biletul de

la 'oberto. #atias şi 'osaura o a/utar s -şi vin pu in în (ireă ă ă ţ dup vestea cea rea, ca s se poat duce s -l vad pe Luisă ă ă ă ă )avid.

orma o v zu pe 4erminia de pe teras . Aler! înă ă ă întâmpinarea ei, e$plicându-i ce se întâmplase şi învinuindu-l detoate pe 'andu.

9 *ti i, numai blestematul acela de i!an e de vin :ţ ţ ă9 "e i!an; se mir 4erminia.ţ ă

9 'andu0 prietenul <assandrei de la circ. El mi-a dat pistolul."rede i c eu aş (i ( cut aşa ceva0ţ ă ă9 iule0 iule, ce ne(ericire ca mama ta s treac de dou oriă ă ă

prin aceeaşi nenorocire.&şi ieşi din min i când o v zu pe <assandra. u-i pl cea niciţ ă ă

(aptul c 'oberto e aici, cu atât mai pu in <assandra. e repeziă ţ urlând la (at +ă

9 )a i-o a(ar , cine i-a dat voie s vin aici;:ţ ă ă ă

9 5erta i-m , doamn , interveni 'oberto, vrând s -i iaţ ă ă ă ap rarea. e pare c ave i obiceiul de a o acuza pe <assandraă ă ţ oriunde o întâlni i.ţ

9 A venit s vad dac i-a reuşit treaba cu i!anul. #i-a ucisă ă ă ţ



un (iu şi acum pe al doilea.9 5erta i-m , dar cred c v-a i cam pierdut cump tul. 7ita i cţ ă ă ţ ă ţ ă

orma a (ost cea care a tras în Luis )avid.9 'oberto, spuse <assandra speriat , privind tot timpul la Luisă

)avid, ce s-a întâmplat, spune-mi:

9 *i-a pierdut cunoştin a, spuse 'oberto luându-i pulsul, darţ

asta nu trebuie s v mire, pentru c este sl bit.ă ă ă ă9 1 s -mi moar b iatul, doctore; întreb în!ri/orată ă ă ă ă

4erminia.9 u, doamn , v asi!ur c nu. Este un b rbat puternic.ă ă ă ă9 u prea v cred, r spunse 4erminia ar !oas . )e ce l-aiă ă ţă ă

c%emat tocmai pe el dintre atâ ia medici; o întreb pe orma.ţ ă9 #i-am amintit de el pentru c este la curent cu toate0 seă

scuz ea. *i apoi0 şti i, n-aş vrea s se a(le.ă ţ ă5eşir cu to ii din camer , l sându-l pe Luis )avid s seă ţ ă ă ă

odi%neasc . Ap ru şi #anrique, pe care )orinda îl trimisese după ă ă <assandra. u uimit când îl v zu pe 'oberto. 4erminia se repeziă imediat la el+

9 7ite c i-a venit avocatul. resupun c o s te apere şi deă ţ ă ă aceast crim .ă ă

9 Ave i !ri/ , doamn , <assandra nu are nicio le! tur cuţ ă ă ă ă treaba asta, o preveni #anrique.

9 Tot mâna ei este şi aici, ea e uci!aşa: stri! 4erminia. #aiă întâi 5!nacio, i-a luat via a, şi acum Luis )avid: tri! 4erminia laţ ă <assandra.

9 4ai, <assandra, s mer!em, spuse #anrique, v zând c n-oă ă ă poate scoate la cap t cu 4erminia.ă

'oberto r mase s -l mai e$amineze înc o dat pe Luis )avid.ă ă ă ă orma o implor pe 4erminia s nu spun la poli ie ceea ce seă ă ă ţ

întâmplase şi s -l lase pe 'oberto s continue tratamentul ca să ă ă

nu izbucneasc un scandal.ă9 ac acest lucru numai de dra!ul t u, orma, dar numaiă temporar. u pot s - i promit nimic. )ac vom avea nevoie deă ţ ă acest caz împotriva <assandrei, (ii si!ur c o s -l (olosim.ă ă ă

*i ( cu acest lucru (oarte curând de cum a/unse acas ,ă ă mul umindu-i 'osaurei care o spri/inea în ideea ei. &l c%em peţ ă 1livares, care se duse la cererea ei s -l vad imediat pe 'andu,ă ă

încercând s -l sperie. &i spuse c din acest moment <assandra vaă ă

(i acuzat de încercare de asasinat.ă9 1 s depunem o plân!ere în acest sens, spuse 1livares.ă9 )epune i ce dori i. u ve i (ace decât s p ta i numeleţ ţ ţ ă ă ţ

doamnei care nu a vrut s dezv luie (aptul c este prieten cuă ă ă ă



un i!an aventurier. L sa i-o s se apere sin!ur , s vad cumţ ă ţ ă ă ă ă numele îi este târât în noroi şi libertatea îi este pus în prime/die.ă

9 Asculta i0 pot s 0 încerc 1livares s -l întrerup peţ ă ă ă ă tân rul i!an care, sincer vorbind, îi ( cuse o impresie puternic .ă ţ ă ă Limba lui era 5a (el de ascu it ca t işul cu itelor pe care leţ ă ă ţ

aruncase cândva.,9 1c%i pentru oc%i, dinte pentru dinte, îi spuse 'andu. Este ole!e str vec%e, dar (oarte dreapt . 5ar dac ave i inten ia s-oă ă ă ţ ţ amesteca i pe <assandra în toat treaba asta, eu o voi acuza peţ ă tân ra doamn c mi-a (urat arma de pe mas şi aşa toateă ă ă ă acuza iile vor c dea asupra ei.ţ ă

orma spera c acum va avea prile/ul pe care îl aştepta deă atâta timp. Luis )avid era în casa ei, ea îl va în!ri/i, îl va r s( aă ăţ şi poate îl va cuceri. "ând se trezi, primul lucru pe care îl ( cuă Luis )avid (u s întrebe de <assandra.ă

9 Aici eşti la mine în camer , iubitule, se str dui orma s (ieă ă ă cât mai tandr , te-am r nit ( r s vreau şi0ă ă ă ă ă

Luis )avid insist înc p ânat+ă ă ăţ9 <assandra, <assandra0 a (ost aici, ştiu c a (ost, a venit să ă

m vad .ă ă9 u e adev rat, ne! orma. in!ura persoan care a (ostă ă ă

aici a (ost mama ta.*i 4erminia îi spuse c (usese numai ea, <assandra nu venise.ă9 )ar am v zut-o, mam , sunt si!ur c a (ost aici:ă ă ă9 Te ro!, iubitule, n-ai voie s te a!i i atât. "rezi c ar (i venită ţ ă

s te vad când a urzit un complot ca s te omoare, (iule;ă ă ă9 pune-mi, mam , vrei s mai (ormulezi şi alte acuza iiă ă ţ

împotriva <assandrei;9 Asta te în!ri/oreaz ;ă

9 )a.9 i, vezi, n-am vrut s depunem plân!ere pentru c m-aă ă ă ru!at orma şi apoi domnul 1livares mi-a spus c 0 avem doveziă mai mult decât su(iciente despre vinov ia <assandrei. ie şiăţ numai cu astea, /udec torul o s -i dea pedeapsa pe care oă ă merit .ă

*i doctorul 'oberto ne! c ar (i v zut-o acolo pe <assandra.ă ă ă9 Atunci înseamn c am visat. Am visat. A (ost o iluzie. u0ă ă

<assandra n-a venit. Aşadar, n-a (ost în!ri/orat c s-ar putea să ă ă mor. )impotriv , poate c i-a p rut c%iar bine. )ac asta esteă ă ă ă ceea ce îşi doreşte, aşa voi (ace.

-ar (i !ândit aşa dac ar (i ştiut c (ata îl ru!ase pe 'obertoă ă



s nu-i spun c venise s -l vad . Tot drumul plânsese la !ândulă ă ă ă ă c marea ei dra!oste se dusese pentru totdeauna. &i reproş luiă ă 'andu c a putut s (ac aşa ceva.ă ă ă

9 # nelinişteşte ceea ce (aci, 'andu. *i nici nu m întrebi:ă ă9 *i dac te-aş (i întrebat; Ai (i (ost de acord;ă

9 u, niciodat . "%iar dac m vor trimite la înc%isoare,ă ă ă

niciodat nu-i voi dori moartea.ă9 Eşti nerecunosc toare: stri! 'andu. u apreciezi (aptul că ă ă

am vrut s înl tur din via a ta pe omul care vrea s - i (ac numaiă ă ţ ă ţ ă r u. E$ist o le!end care spune c b rbatul pierde (emeia careă ă ă ă ă vars sute de lacrimi pentru el. )ar tu, prin es , ai v rsat multă ţ ă ă mai multe şi el nu merit dra!ostea ta. Aminteşte- i c i-amă ţ ă ţ spus c po i s ale!i pe oricare dintre b rba ii care te iubesc, dară ţ ă ă ţ niciodat , niciodat pe el. iciodat :ă ă ă

'andu era sin!urul care era cu adev rat sincer cu Luis )avid.ă "%inuit de !ândul c (ata îi dorise cu adev rat moartea, îiă ă tele(on de acas de la orma de cum se mai înzdr veni pu in.ă ă ă ţ A(l de la i!an mult mai mult decât sperase. "ând îi spuse că ţ ă plânsese pentru el, se %ot rî s -şi pun planul în aplicare.ă ă ă

To i (ur uimi i când auzir c Luis )avid şi <assandraţ ă ţ ă ă disp ruser . &ncepu c utarea (u!arilor. Luis )avid aştepta în (a aă ă ă ţ

cl dirii şi (olosi momentul când 'oberto o aduse împreun cuă ă copilul. e apropie de ea şi o invit s urce în maşin ca s steaă ă ă ă de vorb , dar apoi conduse departe, tot mai departe de oraş.ă 'ana îl mai durea, era înc (oarte sl bit, dar avea în minte ună ă sin!ur !ând s plece de aici şi s (ie sin!uri. <assandra îl ru! să ă ă ă se opreasc undeva din cauza copilului.ă

9 -ai nicio !ri/ , totul va ti bine, totul0 te iubesc.ă9 u, nu, în ele!e, Luis )avid0 unt prea multe lucruri0 uţ

putem s ne iubim.ă9 )ar noi ne iubim, <assandra, ne iubim unul pe altul şi nuvrem s recunoaştem acest lucru. sta e adev rul.ă Ă ă

9 Luis )avid, te ro!, nu vreau s discut m, opreşte, vreau să ă ă ne întoarcem, copilul trebuie s doarm :ă ă

)ar el vorbea întruna şi repeta la nes(ârşit c o iubeşte până ă când a/unser , în s(ârşit, în (a a unui mic %otel, unde credea că ţ ă vor (i în si!uran .ţă

rutul din camera aceea de %otel (u dureros şi c%inuitor, aşaă cum era şi drumul care li se p ruse nes(ârşit.ă9 rutul acesta, <assandra, este o r splat su(icient pentruă ă ă ă

tot ceea ce am l sat în urma noastr pentru a (i aici.ă ă



9 )ra!ostea mea0 ce o s (acem acum; "e o s se întâmpleă ă cu noi; reuşi <assandra s rosteasc în cele din urm .ă ă ă

9 u te !ândi la asta acum, dra!a mea, spuse Luis )avid.5mportant este c suntem împreun , c ne vom petrece noapteaă ă ă aici. E bine; u e un loc prea deosebit, aşa cum aş (i vrut, dar

este sin!urul lucru pe care pot s i-l o(er în aceast clip 0ă ţ ă ă

e opri. 'ana îl durea.9 #âine0 mâine pornim la drum. )e acord; u0 "red c eă

mai bine s sc p m de maşin , s-o l s m undeva unde n-au s-oă ă ă ă ă ă ! seasc niciodat . "e crezi;ă ă ă

9 Luis )avid0 şopti <assandra îmbr işându-l, am (u!it0ăţ suntem doi (u!ari0

9 u te mai !ândi acum la asta, iubita mea0 Acum esteimportant doar c suntem împreun . 1 s ! sim un locă ă ă ă

îndep rtat, unde nu va putea s ne ! seasc nimeni, şi vomă ă ă ă aştepta acolo s vedem ce se întâmpl . Am bani0 Am semnată ă un cec0 )ar cel mai important lucru este, spuse el, strân!ând-otare la piept, temându-se parc s n-o piard din nou, este c nuă ă ă ă te va mai /udeca nimeni. imeni nu te va mai condamna: imenin-o s ne mai despart .ă ă

&n tot timpul acesta cât îi povestise cât de (erici i vor (iţ împreun , <assandra se uitase cu !ri/ la micul Al(onso. 5 seă ă

p rea c arat ciudat.ă ă ă9 Luis )avid, copilul: e$clam ea apropiindu-se de patul peă

care aşezase copilul.9 "e e cu el; 5 s-a întâmplat ceva;9 u ştiu0 parc s-a sc%imbat, spuse ea privind speriat laă ă

Luis )avid şi izbucni în lacrimi.9 Linişteşte-te, te ro!.9 Te ro!, c%eam un doctor, repede0 te ro!:ă

9 &n ordine, nu- i (ace !ri/i. # duc dup el. &l întreb pe portar.ţ ă ă Aşteapt -m aici.ă ăe întoarse curând. u durase mult, îl ! sise uşor pe doctor.ă

Acesta nu se culcase înc , aşa c veni repede, dar ( r mareă ă ă ă (olos.

9 )oamn , copilul acesta su(er de o boal mai vec%e, spuseă ă ă doctorul nedumerit. E (oarte slab şi pl pând.ă

9 )ar pute i s (ace i ceva, nu-i aşa; alva i-l: alva i-l pe (iulţ ă ţ ţ ţ

meu: îl ru! <assandra.ă9 &mi pare r u, doamn 0 nu vreau s v mint0 dar nu pot să ă ă ă ă (ac nimic pentru acest copil. V ro! s m ierta i. oapte bun :ă ă ă ţ ă

9 1. u, Luis )avid: izbucni în plâns <assandra. )octorul staă



nu se pricepe la nimic. Trebuie s -l duc la 'oberto. El poate s -lă ă salveze:

9 &n ordine, iubito, linişteşte-te: Luis )avid o îmbr iş tandru,ăţ ă mân!âindu-i p rul. umai cu o clip mai înainte, această ă ă atin!ere ar (i (ost tot ce-şi dorea. )ar acum, su(letul ei era s(âşiat

de o durere mai mare decât sim ise vreodatţ ă

9 u:0 u:0 Trebuie s -l duc, spuse ea luând copilul înă bra e.ţ

9 <assandra, stai pu in, ascult -m : *tii ce înseamn s neţ ă ă ă ă întoarcem acum înapoi;

9 u conteaz : E (iul meu: Trebuie s -l salvez: Trebuie s -lă ă ă duc la 'oberto: Trebuie s -l salvez: 4aidem, Luis )avid:ă

Era noapte, Luis )avid era obosit, mâna îl durea. <assandra îl!r bea întruna.ă

9 E (oarte departe, <assandra, linişteşte-te: nu i se (acă ţ ă r u.ă

9 u conteaz , sin!ura mea !ri/ e (iul meu.ă ă9 )ar ine minte, am s spun c eu te-am silit s (u!i cu mine,ţ ă ă ă

s nu ui i.ă ţ9 Luis )avid, (iul meu e pe moarte: #er!i mai repede, te

implor:

44

entru copilul <assandrei nu mai era salvare. ici 'oberto, încare avea atâta încredere, nu mai putu s-o a/ute, în marea eidurere, <assandra îl acuza de toate pe Luis )avid, deşi 'obertosus inea c bebeluşul (usese de la început prea slab ca sţ ă ă supravie uiasc .ţ ă

9 "%iar dac ai (i (ost acas , ar (i (ost acelaşi lucru0 "opilulă ă

t u ar (i murit. -ar (i putut s creasc normal. Era mult preaă ă ă slab. l mânii lui erau atro(ia i, nu i-ar (i permis s tr iasc .ă ţ ă ă ă "opilul t u ar ti trebuit s se nasc abia acum. &ncearc să ă ă ă ă

în ele!i. )ac a tr it pân acum, este numai datorit în!ri/irilorţ ă ă ă ă tale, datorit iubirii pe care i-ai d ruit-o şi (aptului c a stată ă ă mereu lân! tine.ă

<assandra nu putea s se împace cu aceast idee. im ea înă ă ţ su(let o durere nespus şi nu înceta s repete+ă ă

9 u0 nu0 îi era mai bine. Luis )avid mi l-a ucis09 <assandra, <assandra, te ro!, se str duia 'oberto s-oă calmeze. &ncearc s în ele!i c bebeluşul t u ar (i murit oricum.ă ă ţ ă ă &ncearc s în ele!i: )octorul nu e )umnezeu. 1ricât am dori noiă ă ţ



s (ie aşa. unt lucruri pe care nu le putem sc%imba. "rezi c ună ă medic ar l sa pe vreun membru al (amiliei lui s moar dacă ă ă ă acest lucru ar putea (i împiedicat; "rezi c ar l sa s -i moară ă ă ă propria mam sau (iic ; unt lucruri c rora nu ne putemă ă ă

împotrivi, <assandra0 şi unul din ele a (ost cazul (iului t u.ă

imic n-o putea îns linişti pe <assandra, nu ! sea nicioă ă

alinare pentru durerea ei, deşi era încon/urat de prietenii careă su(ereau al turi de ea. Luis )avid (usese dat complet la o parte.ă u(erea în sin!ur tate, încercând s-o convin! pe mama sa să ă ă retra! toate acuza iile împotriva <assandrei.ă ţ

9 &n ele!e, mam , <assandra este sin!ura (emeie pe care amţ ă iubit-o vreodat 0ă

9 Taci: stri! 4erminia, neluându-l în seam .ă ă9 Am cunoscut multe (emei0 #ulte: -au însemnat nimic

pentru mine. Au (ost doar clipe pe care le-am tr it şi le-am uitat.ă #omente care n-au l sat nicio urm în via a mea. iciunul nu aă ă ţ r mas în mine0 )ar <assandra, <assandra este adev rata meaă ă dra!oste, mam 0 Adev rata dra!oste:ă ă

9 u vreau s te mai ascult:ă9 Te ro!, mam 0 Trebuie s m ascul i: o întrerupse Luisă ă ă ţ

)avid, dorind s-o convin! de (or a sentimentelor.ă ţ9 Las -m în pace, Luis )avid:ă ă

9 #am , te ro!: 2ândeşte-te pentru prima dat în via şi laă ă ţă (ericirea mea:

9 u e (ericirea ta:9 Te implor, mam , ascult -m : u trebuie s -i (aci r u. Las -ă ă ă ă ă ă

ne s (im împreun . Las -ne s (im (erici i.:ă ă ă ă ţ9 "um po i s -mi ceri ceva atât de monstruos; - i dau voieţ ă ă ţ

ie, (iul meu, s tr ieşti cu o criminal : u, nu:ţ ă ă ă9 A su(erit şi aşa destul. 5-a murit copilul: "opilul acesta

pentru care0 pentru care s-a luptat atât0 e mort.9 A (ost pedeapsa lui )umnezeu:9 u vorbi aşa0 )umnezeu nu e crud0 )umnezeu nu

pedepseşte în (elul acesta0 "opilul acesta s-a n scut bolnav şiă nu din cauza ei, dar a trebuit s poarte sin!ur toat această ă ă ă povar :ă

9 Aşa şi merit : e$clam 4erminia. &ntotdeauna o enervauă ă discu iile cu Luis )avid despre dra!ostea pentru i!anca aceeaţ ţ

care le pricinuise atâtea necazuri.9 u, mam , nu: insist Luis )avid. u se poate s-o ur şti aşaă ă ă de tare: *i apoi, nu e vorba numai de <assandra, mam 0 reaă mult durere este în /urul nostru, prea multe sacri(icii. 2ema aă



trebuit s plece pentru c tu ai alun!at-o0: Al(onso e intuit laă ă ţ pat0

9 Au c p tat ceea ce au meritat.ă ă9 Eşti prea înr it , mam . ii mai omenoas , maiă ă ă ă

în ele! toare, cel pu in cu mine. *i eu sunt (iul t u, mam 0 şi n-ţ ă ţ ă ă

am primit niciodat nimic de la tine. Te implor, spuse Luis )avidă

în!enunc%ind şi cerând pentru prima dat în via ceva mameiă ţă sale. 2ândeşte-te la (ericirea mea. Las -m s tr iesc (ericit cuă ă ă ă ea.

9 iciodat : "um crezi c am s pot uita vreodat c (emeiaă ă ă ă ă asta l-a ucis pe iubitul meu 5!nacio.

9 5!nacio e mort, mam , şi nu putem sc%imba realitatea,ă spuse Luis )avid zdrobit de durere, dându-şi seama c vorbeleă lui nu a/unseser pân la 4erminia.ă ă

4erminia era conştient de (aptul c îl iubise întotdeauna maiă ă mult pe 5!nacio, poate c de aceea îl şi r s( ase, dar niciodată ă ăţ ă nu-şi d duse seama c ( cuse din el o (iin rea şi e!oist , peă ă ă ţă ă potriva ei. ri la Luis )avid şi îi d du o palm . )in toateă ă ă sentimentele nu-i r m sese decât amintirea (iului ei pre(erat,ă ă 5!nacio.

Luis )avid încerc zile la rând s a/un! la <assandra, ca s -iă ă ă ă spun c vrea s plece, s se duc oriunde, c va (ace orice vaă ă ă ă ă ă

vrea ea numai s nu trebuiasc s depun m rturie, numai s oă ă ă ă ă ă poat a/uta.ă

e duse la ea acas . 2ema îi desc%ise uşa, îl po(ti s intre, dară ă îi spuse imediat c (ata nu vrea s -l vad .ă ă ă

9 )ar te implor, 2ema, întreab-o, roa!-o, trebuie s-o v d.ă

)orinda îl str (ul!er cu privirea.ă ă9 rin esa are inima zdrobit , spuse b trâna, c ci #eripe, i-aţ ă ă ă

luat copilul. Ar trebui s-o ui i pe (ata vesel şi (ericit pe care aiţ ă ă cunoscut-o cândva şi ai ( cut-o atât de ne(ericit .ă ă9 -a (ost vina mea, n-am (ost eu, )orinda. -am (ost eu, se

dezvinov i Luis )avid.ăţ9 ratele t u0 tu0 amândoi0 acelaşi c%ip0 aceeaşi privire0ă

# uit la tine şi parc îl v d pe el0 "a şi când diavolul ar (i ( cută ă ă ă dou copii ale aceluiaşi om0 pentru ca atunci când unul moare,ă cel lalt s poat (ace r u mai departe0 s -i aduc pe capă ă ă ă ă ă

s rmanei (ete toate ne(ericirile din lume:ă 2ema ieşi din camera <assandrei şi d du din cap+ă9 &mi pare r u, Luis )avid, dar nu vrea s te vad .ă ă ă9 Asta nu se poate: e$clam Luis )avid apropiindu-se de uşaă



camerei <assandrei.9 tai, nu po i s intri, îl opri Tomas. ) -mi drumul: se luptţ ă ă ă

Luis )avid.9 E casa mea, se împotrivi Tomas. Aici toat lumea trebuie să ă

(ac ceea ce vrea <assandra, nu ce vrei tu. )e aceea te ro! să ă

pleci de aici.Luis )avid clocotea de (urie.9 Am s plec: Am s plec departe de aici0 unde nimeni n-oă ă

s m poat ! si: -am s (iu la proces: #anrique a (ostă ă ă ă ă întotdeauna si!ur c poate s-o salveze0 dac eu n-am s (iuă ă ă prezent, o s -i (ie mult mai uşor0ă

4ot rârea lui Luis )avid de a pleca din oraş o l s indi(erentă ă ă ă pe <assandra. )ar #anrique era încântat. e !ândea c omulă care a acuzat-o pe <assandra de crima pe care n-a comis-o va (ideparte începând de mâine şi se sim ea mult mai uşurat. Ar (iţ dorit ca procesul s înceap cât mai repede. Era plin de sperană ă ţă c va putea s ob in eliberarea.ă ă ţ ă

9 Ai s vezi, 'oberto, spunea el încrez tor, asta va (i mareaă ă mea victorie. *i-apoi, când va li liber , <assandra va0ă

'oberto ştia cit râvn punea #anrique în cazul <assandrei,ă ă dar considera c era prea în(l c rat.ă ă ă

9 )a, #anrique, întotdeauna am crezut în tine ca avocat, darpui prea mult lucrurile la inim , î i spun (oarte sincer.ă ţ

)iscu ia dintre ei (u întrerupt de o voce care anun a înţ ă ţ me!a(on+

9 )octorul Alonso este ru!at s vin la camera de primire.ă ă9 &nc un pacient0 per s m întorc repede, aşa c te ro! să ă ă ă ă

m aştep i, spuse 'oberto.ă ţ9 oarte bine, mer!em împreun acas , ştii c mi s-a stricată ă ă

maşina.&n camera de primire, #arcelino îl aştepta pe 'oberto. 2â(âiaşi se vedea c este speriat.ă

9 1, doctore, slav )omnului c v-am ! sit.ă ă ă9 "e s-a întâmplat, #arcelino; entru )umnezeu, de ce nu

mi-a i tele(onat;ţ9 i0 s vede i0 nu avem num rul dumneavoastr 0 da,ă ă ţ ă ă

1(elia îl are, dar0 şti i, tocmai ei i s-a ( cut r u, a c zut0ţ ă ă ă

9 Linişteşte-te, #arcelino, mer!em imediat, numai s -l c%emă şi pe #anrique.9 )ar, domnule doctor, continu emo ionat #arcelino, (iicaă ţ

dumneavoastr 0 şti i, Lilia 'osa0 m-a c%emat, dar eu n-amă ţ



auzit09 Vorbeşte, #arcelino, ce s-a întâmplat;9 -a ridicat în picioare, domnule doctor, da0 da şi a început

s mear! .ă ă9 )umnezeule: e$clam 'oberto.ă

&n maşin , #arcelino povesti întruna când despre 1(elia, cândă

despre Lilia 'osa. u se putea linişti deloc.9 Era ca moart , domnule doctor. 5-am pus şi alcool sub nas,ă

dar de!eaba, nimic nu i-a a/utat0 *i Lilia 'osa plân!ea09 'oberto, îl întrerupse #anrique pe #arcelino, cred c mer!iă

cam prea repede.9 1 s (i i surprins, domnule doctor, când o s-o vede i pe Liliaă ţ ţ

'osa. u-mi venea s -mi cred oc%ilor0 continua #arcelino.ă9 oate c te enervez, interveni din nou #anrique, dar z u că ă ă

mer!i prea repede. unt atâtea curbe: Ai !ri/ :0 'oberto: Aiă !ri/ :ă

1(elia îşi reveni la pu in timp dup plecarea lui #arcelino. &şiţ ă rec p t cunoştin a şi pata aceea nea!r care i se pusese în (a aă ă ă ţ ă ţ oc%ilor disp ru, dar lucrul acesta acum n-o mai preocupa.ă rmana (emeie îi mul umea lui )umnezeu c i-a trimisă ţ ă ame eala numai dup ce îşi v zuse copilul mer!ând. u (usese ziţ ă ă

s nu se !ândeasc la asta şi, iat , visul i se împlinise. iica ei,ă ă ă Lilia 'osa, mer!ea:

)up toate su(erin ele prin care trecuse: Acum i se p rea c ,ă ţ ă ă în s(ârşit, norocul îi zâmbise: Lilia 'osa mer!ea, se îndr !ostise,ă 'oberto îi o(erea o via nou , iar casa ei era plin de prieteni. *iţă ă ă don imon ap ruse în aceeaşi zi cu valiza în mân . 'osaura oă ă convinsese pe 4erminia s -l dea a(ar ca s rup orice le! tură ă ă ă ă ă cu <assandra. &l p r sise cu inima !rea pe don Al(onso, l sându-lă ă ă

la c%eremul 4erminiei. &n casa 1(eliei se petrecuse o minune înadev ratul sens al cuvântului 8ă Lilia 'osa mer!ea: Tomas era cum nu se poate (ericit când o v zu pe Lilia 'osaă

mer!ând. imon nu se mul umi cu cei câ iva paşi pe care (ata îiţ ţ ( cea prin camer , ci o scoase în curte, ca s -şi dea bine drumul.ă ă ă Lilia 'osa nu se putea bucura destul de aceast izbând , (iindă ă

în!ri/orat pentru s n tatea mamei sale.ă ă ă9 u te prosti: "u si!uran c nu poate (i ceva !rav.ţă ă

9 1, eşti minunat, Tomas, ai venit e$act la timp. arcă )umnezeu te-ar (i trimis.9 1ricine poate s -şi piard cunoştin a, o linişti Tomas. "%iară ă ţ

tu mi-ai spus c mama ta ine cur .ă ţ ă



9 )a, se str duieşte s sl beasc , vrea s par mai tân r . *i-ă ă ă ă ă ă ă ăa cump rat şi o peruc , şi ru/. E aşa de (ericit :ă ă ă

9 )a, am v zut: spuse Tomas. A venit la 2ema0 ar ta (oarteă ă bine. "ând am desc%is uşa, aproape c nici n-am recunoscut-o.ă & i po i ima!ina;ţ ţ

9 )ar acum vezi şi tu ce s-a întâmplat. Aşa m-am speriat cânda c zut:ă9 *i dintr-o dat te-ai ridicat şi ai pornit spre ea: zâmbiă

Tomas.9 )a0 nu ştiu cum am reuşit:9 )in dra!oste pentru mama ta0 vezi0 asta nu s-a întâmplat

din dra!oste pentru nimeni altul0 numai din dra!oste pentrumama ta.

9 Am vrut s-o a/ut.9 )ar c%iar ai şi a/utat-o0 e (oarte (rumos c nu te-a ( cut să ă ă

mer!i dra!ostea (a de un b rbat0 ci dra!ostea de (iic 0ţă ă ă dra!ostea pe care o sim i (a de persoana care i-a d ruit viaţ ţă ţ ă ţă şi care a su(erit atât de mult pentru tine0 )atorit acestei iubiri,ă ai uitat de toate şi de tot0 icioarele tale s-au ( cut deodată ă puternice ca s te a/ute s te ridici0 Aceast iubire i-a dată ă ă ţ puterea s mer!i0 "e (rumos este: 1(elia o s (ie aşa de (ericită ă ă când va a(la c datorit ei s-a petrecut o minune:ă ă

9 u vreau s i se întâmple nimic.ă9 -o s i se întâmple nimic. Ai s vezi dup ce o s-oă ă ă

e$amineze doctorul0 ai s (ii si!ur .ă ă9 Vine. Tat l meu. *i tu0 nu te superi c m-am îndr !ostit deă ă ă

2lina;9 Ba c%iar c-o s m sup r. Toate (etele m p r sesc, !lumiă ă ă ă ă ă

Tomas. 4aidem în cas . "u si!uran c mama ta vrea s teă ţă ă ă vad .ă

Lilia 'osa mer!ea încet. 1(elia urm rea cu privirea (iecare pasă al ei. ata se aplec şi o s rut cu !in! şie.ă ă ă ă9 # întreb ce va spune doctorul; zise imon.ă1(elia str lucea de (ericire.ă9 "ând o s te vad tata cum stai în picioare, iubirea mea0ă ă

"e n-a putut (ace el0 ai reuşit tu, absolut sin!ur .ă9 Ei, doamn , spuse Tomas ridicând pa%arul, s mul umimă ă ţ

pentru aceasta ame elii dumneavoastr .ţ ă

To i zâmbeau (erici i. 1(elia îl ru! pe imon s -i dea perucaţ ţ ă ă pe care o cump rase.ă9 -o pun, ce zice i;ţ9 & i vine (oarte bine, mam .ţ ă



9 "e-ar zice doctorul dac m-ar vedea cum râd; A, dar uite-lă şi pe el0

9 u, e 2lina, mam , îl recunosc dup mers, e$clam Liliaă ă ă 'osa, !ândindu-se cât de mult se va bucura tân rul.ă

2lina intr privind curios la (e ele zâmbitoare ale celor dină ţ

cas .ă

9 Am auzit râsetele înc din strad . rb tori i ceva;ă ă ă ă ţ9 Abia începem, r spunse Tomas.ă

Tomas se apropie de 2lina şi îl duse înapoi, lân! uş .ă ă9 Te ro!, stai aici şi nu te mişca.9 "e v-a apucat; "e înseamn asta;ă9 u te mişca: stri! imon.ă9 1(, o(: ( cu 2lina.ă9 4aide, iubito, arat -i: spuse 1(elia. Lilia0ăLilia 'osa se ridic în picioare. u-şi dezlipea privirile de laă

2lina. Tomas o spri/inea şi ea înainta încet. &n prima clip ,ă 2lina nu ( cu altceva decât s dea din cap. u-i venea să ă ă cread .ă

9 #er!i; e$clam tân rul entuziasmat. ata zâmbeaă ă apropiindu-se încet de el. Vino0 vino: spuse tân rul des( cândă ă lar! bra ele. Vino0 1stebe e mare: o i s mer!i:ţ ţ ă

&n seara aceea. 2lina o ceru pe Lilia 'osa de so ie. Abiaţ

atunci începu adev rata s rb toare0 pân când sosi #arcelinoă ă ă ă şi le aduse vestea accidentului de circula ie.ţ

9 "e e cu 'oberto; întreb 1(elia.ă9 El şi cu mine avem numai câteva z!ârieturi. oate că

domnul 'oberto şi-a rupt ceva, nu ştiu0 dar s rmanul tân r0ă ă cred c a murit.ă

1(elia s ri în sus.ă9 Totul, o%, totul e numai din vina mea. )umnezeule.

2ema şi <assandra erau de/a la spital. #arcelino se dusesemai întâi la ele ca s le anun e cele întâmplate. 'oberto aveaă ţ câteva contuzii serioase Avea şi o coast (isurat , dar nuă ă considera c trebuie s stea în pat din acest motiv. Aveaă ă mustr ri de conştiin pentru ceea ce se întâmplase. "onduseseă ţă prea repede. #anrique trebuia operat. Era r nit !rav. <assandraă reuşi s -l vad pentru o clip . #anrique abia izbuti s articulezeă ă ă ă

cu !reu+9 "red c 0 am s te tr dez0ă ă ă9 Te ro!. #anrique0 n-o s m tr dezi, plân!ea <assandra.ă ă ă

u po i s m p r seşti0 trebuie s m salvezi nu vreau s mori,ţ ă ă ă ă ă ă ă



#anrique0 nu se poate0 ce m (ac eu ( r tine; Trebuie s teă ă ă ă (aci bine0 Eşti sin!urul om care m poate a/uta. Eu m bizui peă ă tine, #anrique0 n-ai s mori0 nu0 trebuie s m aperi0 ai să ă ă ă (ii acolo, la proces0 ai s m aperi şi ai s ar i c suntă ă ă ăţ ă nevinovat . Trebuie s te lup i pentru libertatea mea. u seă ă ţ

poate s mori0 trebuie s lup i. #anrique: îl stri!a ea disperat .ă ă ţ ă

"ontez pe tine. #anrique, contez pe tine0 #anrique0?1are în via a mea o s (ie numai durere şi triste e;@ seţ ă ţ

întreba ea în timp ce îl aştepta pe 'oberto s -i comuniceă rezultatul opera iei. t tea pe coridor cu (a a sc ldat în lacrimi.ţ ă ţ ă ă u surprins s -l vad pe Luis )avid. &n noaptea aceea urma să ă ă ă plece cu avionul la Londra, trebuia numai s -şi ia r mas-bun deă ă la Al(onso, dar 4erminia îi spusese tocmai atunci c #anriqueă murise. 1 asemenea veste putea sc%imba planurile tân rului. uă dorea ca (ata s r mân ( r ap rare. Acum se întâlneau pentruă ă ă ă ă ă prima dat dup încercarea lui de a o convin!e s (u!ă ă ă ă

împreun . &i e$prim condolean e.ă ă ţ9 &n primul rând, spuse <assandra printre lacrimi, #anrique e

în via . &nc mai este în via : *i în al doilea rând, cred c peţă ă ţă ă tine nicio moarte nu te poate întrista şi cu atât mai pu in,ţ

îndurera. )impotriv , cred c ai (i (ericit.ă ă9 u, <assandra, nu0 nu e adev rat, protest Luis )avid,ă ă

încercând s-o îmbr işeze.ăţ9 u m atin!e: 7neori îmi vine s cred c ceea ce spuneă ă ă

bunica e adev rat0 Eşti ca un blestem pentru mine: leac deă ă aici: )u-te. )ac r mâi aici, o s moar , o s moar :0 leac :ă ă ă ă ă ă ă

9 u în ele! cum de po i s mai crezi în supersti iile deprinseţ ţ ă ţ de la i!ani: E de necrezut:ţ

9 A/un!e: Taci: "eea ce a trebuit s tr iesc al turi de copilulă ă ă meu a (ost su(icient: continu s -l acuze <assandra. Tot ce atin!iă ă

moare: Totul:9 <assandra, nu vorbi aşa. "ând te aud spunând asemeneacuvinte, nu pot s cred c eşti tu. Am venit s -l v d pe #anrique.ă ă ă ă )isear plec din oraş, plec în str in tate. ac asta de dra!ul t u,ă ă ă ă crede-m :ă

9 u vreau s mai (aci nimic pentru mine, nu mai vreau alteă minciuni.

9 Te ro!, las -m s r mân al turi de tine. Vreau s te a/ut, oă ă ă ă ă ă

implor Luis )avid.ă9 u, nu vreau a/utorul t u: #anrique moare şi tu nu-mi daiă pace. leac , las -m în pace0ă ă ă

Luis )avid se uit înc mult timp în urma ei. <assandra seă ă



ridicase şi pornise în lun!ul coridorului. &n clipa aceea se %ot rî ă s -şi amine plecarea.ă

<assandra r mase la spital pân diminea a, când 'oberto oă ă ţ anun c #anrique avea o ran serioas la coloana vertebral .ţă ă ă ă ă

9 )ac va supravie ui, va (i paralizat. &i spuse 'oberto, vizibilă ţ

z!uduit.9 u, 'oberto, spune-mi c nu e adev rat:ă ă9 Aş vrea s pot spune, dar din p cate am în eles că ă ţ ă

#anrique nu va mai putea mer!e niciodat , zise 'obertoă strân!ând-o la piept pe (ata care începu s plân! . Asta este,ă ă <assandra, ironia soartei+ ieri Lilia 'osa a început s mear! şiă ă ast zi0ă

9 Avea toat via a înainte0 Avea un scop0 trebuia s mă ţ ă ă apere0

Vindecarea lui #anrique mer!ea încet şi procesul se apropia.<assandra se ducea în (iecare zi la spital, îl mân!âia şi îl alina. ual turi de el şi în momentul cel mai di(icil, când sora îi aduseă scaunul cu rotile. 'espinsese pân şi !ândul la acel scaun,ă

încercând mereu s se ridice sin!ur în picioare, pân cândă ă 'oberto îi spusese adev rul trist.ă

"ând era în prea/ma lui #anrique, <assandra ! sea puterea să ă

zâmbeasc şi s -l consoleze, s -i insu(le speran , aşa cumă ă ă ţă ( cuse şi el, asi!urându-l c o va ap ra la proces. )ar asta duraă ă ă numai pân ieşea din spital. rietenii ei discutau în!ri/ora i cuă ţ to ii cum s-o a/ute.ţ

9 -a mai r mas nimic din (ata aceea care îmi turtea nasul şiă râdea de (iecare dat când îl auzea (âsâind, i se plânse Tomas luiă 'andu.

9 *i din (ata care, cu dansul ei, aprindea (l c ri în oc%iiă ă

b rba ilor şi ( cea s le clocoteasc sân!ele. "ea mai (rumoasă ţ ă ă ă ă şi mai (ermec toare (at pe care am v zut-o vreodat :ă ă ă ă

<assandra era ca moart pe din untru. *i c%iar atunci când seă ă !ândea c nu poate e$ista durere mai mare decât ceea ce purtaă ea în inim , veni Luis )avid cu alt veste trist +ă ă ă

9 Al(onso e pe moarte, spuse el pro(und mişcat. Vrea s teă vad .ă

9 )umnezeule: e$clam <assandra. #er!em imediat.ă<assandra nu scoase nicio vorb . 'osaura se cutremur deă ă spaim când se uit la ea. u ştia c Luis )avid se dusese după ă ă ă ea şi se mir şi mai mult când descoperi c Al(onso putea să ă ă



vorbeasc . <assandra se apropie şi îl îmbr iş pe bunicul ei a(lată ăţ ă pe patul de moarte.

9 Andreina0 ai0 ai venit dup mine0 rosti cu !reutateă b trânul.ă

9 u sunt Andreina0 nu sunt (iica ta0 sunt nepoata ta,

bunicule0 nepoata ta, spuse <assandra z!uduit de plâns.ă

9 epoata mea0 nepoata mea0 eşti aici0 ai venit0<assandra0

9 )a, sunt aici0 sunt aici, al turi de tine, bunicule: ) -miă ă binecuvântarea ta0

9 )umnezeu s te binecuvânteze, copila mea0 #ul umesc luiă ţ )umnezeu c eşti aici0 aici0 în ultima clip 0ă ă

9 u0 nu vorbi aşa0 1 s mai (ie multe, multe ast(el deă clipe0 o mul ime, bunicule.ţ

9 u0 eu ştiu c nu vor mai (i.ă<assandra începu s s rute capul acela c runt şi dra!,ă ă ă

sc ldându-l în lacrimi.ă9 #i-era team c am s mor şi n-am s te v d0 dar acum0ă ă ă ă ă

acum nu mai conteaz 0 Am s -i spun Andreinei0 acolo sus0ă ă am s -i spun (iicei mele cât eşti de minunat 0 şi bun 0 c aiă ă ă ă (ost al turi de mine când0 b trânul începu s se înece.ă ă ă

9 Bunicule: Bunicule: e$clam <assandra.ă

9 crisoarea09 Bunicule, linişteşte-te: "e scrisoare, bunicule;9 E aici, spuse b trânul lovind cu mâna în pern . Am scris-o0ă ă

pentru tine0 5a-o0 epoata mea care0 s rut -m 0 s rut -ă ă ă ă ăm 0ă

9 Bunicule0 bunicule0 plân!ea (ata.Auzind c don Al(onso e pe moarte, venir la %acienda şiă ă

Tomas şi imon. #atias îi conduse prin camera de zi, unde

4erminia discuta cu doctorul. imon o auzi bine când spuse c ,ă în ultimele clipe, Al(onso pierduse contactul cu realitatea.9 &nc%ipui i-v , spuse 4erminia, vorbea despre o nepoat careţ ă ă

nu e$ist . *i-a pierdut min ile.ă ţ9 1, Tomas, a murit: spuse <assandra, aruncându-se în

bra ele lui Tomas.ţ9 "um a i a(lat; îl întreb 2ema pe imon.ţ ă9 )orinda a tele(onat la %otel. *i voiam s v spun şi eu ceva.ă ă

9 Bine, bine, interveni 2ema. Tomas, ia-o pe <assandra deaici. rmana copil plân!e întruna.ă ă2ema se apropie de patul de moarte al lui Al(onso ca s -şi iaă

r mas-bun de la cel mai bun prieten şi protector al ei.ă



9 Adio, Al(onso0 de aici înainte vei (i printre cei care te-auiubit cu adev rat. Ai (ost bun cu mine. Ai vrut s m vezi (ericit .ă ă ă ă )ar n-am putut. 1ricum, î i mul umesc pentru bunele taleţ ţ inten ii. Am s m ro! pentru su(letul t u0 care este în drumţ ă ă ă spre o lume mai bun 0 Adio:ă

Luis )avid o aştepta pe <assandra în (a a uşii.ţ

9 <assandra, vino te ro!, %ai în livin!.9 leac de lân! mine, pleac : u vreau nimic de la tine:ă ă ă

ici alinare, nici consolare: îi spuse ea printre lacrimi.9 <assandra, ce i-am ( cut eu;ţ ă9 #ai îndr zneşti s întrebi;ă ă9 "red c va trebui s -mi ier i multe lucruri, <assandra.ă ă ţ9 - i iert0;ă ţ9 )a, <assandra, da0 Acum ştiu0 ştiu ce a ( cut mama meaă

cu mul i ani în urm 0 când te-a luat de aici, din casa asta0ţ ă Acum ştiu c eşti nepoata lui Al(onso.ă

9 *i ce importan are asta acum;ţă9 Are, <assandra: oarte mare importan : Acum în ele! deţă ţ

ce a ( cut asta. u pentru ea, pentru 5!nacio. entru moştenire.ă Acum ştiu de ce s-a c s torit 5!nacio cu tine, în ele!0 Luis )avidă ă ţ ( cu o pauz 0 în ele! de ce l-ai ucis.ă ă ţ

9 Las -m în pace: Las -m în pace: stri! <assandra.ă ă ă ă ă

Tomas o îmbr iş protector.ăţ ă4erminia dorea s scape cât mai repede de aceşti oaspe iă ţ

nedori i. *i avocatul 1livares o spri/inea în acest sens. 4erminia îlţ c%emase imediat ce doctorul o anun ase c orele lui Al(onso suntţ ă num rate.ă

9 )umneavoastr sunte i sin!ura proprietar de drept aă ţ ă tuturor acestor bunuri, pute i s (ace i ce dori i.ţ ă ţ ţ

9 )a i-i a(ar , a(ar cu ei: stri! 'osaura.ţ ă ă ă

4erminia se ridic %ot rât s treac la (apte. "%abela şiă ă ă ă ă 'osaura pornir în urma ei. u voiau s piard nimic important.ă ă ă9 Totul s-a terminat, începu ea cu voce %ot rât , intrând înă ă

camera lui Al(onso. V-aş (i recunosc toare dac a i p r si imediată ă ţ ă ă aceast cas 0 4ai0 "e mai aştepta i;ă ă ţ

9 &ncet, mam , încerc Luis )avid s-o potoleasc .ă ă ă9 V ro! s ne ierta i, doamn , <assandra nu va pleca decâtă ă ţ ă

dup ce va lua scrisoarea, se împotrivi Tomas.ă

9 "are scrisoare; se mir 4erminia.ă9 "ea pe care a scris-o domnul Al(onso0 este acolo, subpern , r spunse Tomas.ă ă

4erminia p li. "%abela şi 'osaura priveau neputincioase cumă



imon şi Tomas c utau scrisoarea.ă9 u po i s m dai a(ar , se împotrivi <assandra. ' mân aiciţ ă ă ă ă

pân la înmormântare.ă4erminia r su(l uşurat când prietenii <assandrei plecară ă ă ă

( r s (i ! sit nimic. )ar dup moartea lui Al(onso petrecu zile înă ă ă ă ă

şir c utând scrisoarea.ă

&n noaptea aceea <assandra, cu toat împotrivirea 4erminiei,ă r mase în camera ei, de care o le!au, în !eneral, numai amintiriă nepl cute. Luis )avid ştia c nu e momentul pentru o discu ieă ă ţ decisiv , dar inea cu tot dinadinsul s -i spun ce avea de spus.ă ţ ă ă 7şa camerei <assandrei era desc%is . "are nu-i (u uimirea s -lă ă vad -pe 'andu la c p tâiul patului. u pricepea cum de a/unseseă ă ă omul sta aici.ă

9 Acum în ele! de ce i se spune omul-umbr . "e cau i aici; îlţ ţ ă ţ întreb Luis )avid.ă

9 )up cum vezi, <assandra se odi%neşte şi eu îi ină ţ tov r şie. "red c nu este încântat de vizita ta.ă ă ă ă

9 Trebuie s vorbesc cu ea, spuse sec Luis )avid.ă9 uria te (ace îndr zne 0 u uita c sub %ainele ele!anteă ţ ă

am întotdeauna unul din cu itele mele.ţ9 'andu, te ro!: e$clam <assandra.ă9 u te teme, prin es , ştiu c dormitorul unei doamne nuţ ă ă

este loc de duel. Vreau s am !ri/ de tine pentru c eşti o copilă ă ă ă bolnav . & i urez (ericire, prin esa mea, se înclin 'andu şiă ţ ţ ă disp ru la (el de misterios şi pe nesim ite cum ap ruse.ă ţ ă

Luis )avid dorea s repare nedreptatea pe care i-o ( cuseă ă 4erminia <assandrei. "onsidera c are dreptul s poarte numeleă ă de Aroc%a, dar pe <assandra n-o interesa moştenirea,

întotdeauna tr ise modest. e mul umise cu dra!ostea buniculuiă ţ ei şi cu amintirile despre p rin i. )ar acum era prea târziu pentruă ţ

tot.Luis )avid spera îns s trezeasc din nou sentimenteleă ă ă !in!aşe din inima ei. im ea c lucrul acesta este posibil, ca înţ ă noaptea în care au încercat s (u! . cu !estul s-o îmbr işeze,ă ă ă ăţ dar ea îl respinse brutal.

9 ot s trec peste ceea ce ai ( cut pentru c te iubesc0ă ă ă "eea ce n-aş suporta0 ar (i s descop r c iubeşti alt om0 Esteă ă ă sin!urul lucru pentru care aş su(eri, te ro! s m crezi c teă ă ă

iubeşte şi te mân!âie altul0 aş înnebuni de !elozie. Te iubesc,crede-m , <assandra, îi spuse emo ionat Luis )avid, te iubescă ţ din toat inima.ă

)ar <assandra decisese s accepte o(erta lui 'andu, s seă ă





c s-ar putea ca (ata s (ie vinovat .ă ă ă9 -ai s ! seşti pe nimeni care s-o apere pe <assandra cuă ă

pasiunea cu care ai ap ra-o tu, replic 'oberto. Ar trebui s-oă ă c%emi şi pe ea mâine. oate c Alis o s -şi sc%imbe atitudineaă ă când va vedea ce (el de om este ea.

)e la imon a(lar c (ata se mutase la %otel. #anrique seă ă

mir (oarte tare c se %ot râse s (ac un asemenea pas. iciă ă ă ă ă 'andu nu pricepea prea bine ce se întâmplase cu ea, dar era câtse poate de (ericit.

9 "ât timp eşti sub acest acoperiş, nimeni nu va putea s - iă ţ (ac niciun r u. )ormi liniştit , eu voi ve!%ea asupra comoriiă ă ă mele, îi spusese el în noaptea aceea, când, dup înmormântareaă lui Al(onso, venise obosit şi cu inima (rânt .ă ă

La %otel se întâlni cu =aritza care îl ( cuse pe 'andu s-oă primeasc printre oamenii din personalul lui. -o iertase c oă ă blestemase pe Veruşa, totuşi n-o re(uzase. aptele =aritzei, caşi ale lui, erau motivate de dra!oste şi patim .ă

9 Te mir c m vezi, surioar , îi spuse ea <assandrei, dară ă ă ă iat c din nou lupt m amândou pentru dra!ostea lui.ă ă ă ă

9 2reşeşti dac !ândeşti aşa. Eu nu lupt pentru dra!osteaă lui0 nici a altcuiva. "apitolul acesta este înc%is pentru mine.

=aritza zâmbi dulce.

9 Vrei s devii s(ânt ;ă ă9 u: Vreau s -l (ac pe el s su(ere. "u primul care îmi iese înă ă

cale.'andu, ca şi cum i-ar (i !%icit !ândurile, îi cump r roc%iiă ă

(rumoase în culori vesele şi o îndemn s renun e la ne!ru.ă ă ţ9 imic nu e veşnic0 decât moartea. Avem o sin!ur via 0ă ţă

şi to i, din p cate, ne ducem pân la urm . e lumea cealalt ,ţ ă ă ă ă plin de linişte. "ei care ne-au p r sit au plecat mai devreme,ă ă ă

dar sunt acolo0 ne aşteapt . 5ar noi, aici, pe p mânt, trebuie să ă ă pro(it m de ceea ce ne-a d ruit )omnul0 şi asta dureaz (oarteă ă ă pu in.ţ

9 Atunci când tr ieşti ca s iubeşti, 'andu, dar nu conteaz ,ă ă ă po i s tr ieşti şi ca s ur şti.ţ ă ă ă ă

9 *i ura este o patim . )ac ur şti e (oarte bine. &nseamn că ă ă ă ă nu eşti moart : Te cred c po i s iubeşti şi s ur şti în acelaşiă ă ţ ă ă ă timp:

9 Aceeaşi persoan ; u m-am !ândit la asta0 ocoteam că ă po i s ur şti pe unul şi s iubeşti pe altul. u ştiu, nu ştiu,ţ ă ă ă 'andu.

9 E%, bine, s decid soarta0 dar acum trebuie s tr ieşti,ă ă ă ă



trebuie s reînvii, <assandra0 şi de aceea i-am cump rat toateă ţ ă astea.

9 oate c ai dreptate. Am venit aici0 în c utarea unei vie iă ă ţ noi0 Am vrut s -mi las toat durerea acolo unde am tr it până ă ă ă acum0 toat triste ea0 Acolo trebuia s las şi doliul. u pot să ţ ă ă

le port, spuse <assandra uitându-se la roc%iile pe care i lecump rase. *i unde; Am s r mân aici0 vreau s muncesc0ă ă ă ă vreau s -mi câşti! e$isten a.ă ţ

5nima ei era plin de triste e, dar re(uza su(erin a. Trebuise s -ă ţ ţ ăi e$plice şi lui #anrique %ot rârea ei de a se muta la %otel. eă pre! ti şi dup -amiaz se duse la el. Era sup rat, avea impresiaă ă ă ă c tata uitase de el şi de dra!ostea lui.ă

9 #anrique, acum a venit şi rândul meu s (ac r u.ă ă9 & i în ele! mânia, dar ce ai cu mine; o întreb el. Ai uitat deţ ţ ă

mine;9 Vreau s -l (ac s su(ere. 5art -m , dar n-aş putea s teă ă ă ă ă

(olosesc pe tine ca instrument al r zbun rii mele0 nici peă ă Tomas, nici pe 'andu.

e to i îi respecta şi îi iubea, dar le era şi recunosc toare.ţ ă Trebuia s (ie un om cu totul nou. 1 s -i dea voie s intre în via aă ă ă ţ ei.

#anrique privi trist în urma <assandrei când plec . *edea înă

scaunul cu rotile şi se sim ea neputincios, copleşit de %ârtii. ânţ ă la proces mai r m sese mai pu in de o lun .ă ă ţ ă

Tân rul avocat îi ( cu semn lui imon, care tundea o tu( deă ă ă tranda(iri. Bunul b trân veni şi îl duse pe invalid în cas . imon şiă ă #arcelino îşi ! siser ad post în casa (amiliei Alonso. 1 a/utauă ă ă pe Elvira la treburile casei şi seara imon se ducea uneori s -şiă (ac num rul cu p puşa la %otelul lui 'andu. c%imbase ast(elă ă ă bolta circului cu podiumul din %otel şi se bucura mai ales c aveaă

ocazia s stea de vorb cu <assandra, pe al c rei c%ipă ă ă descoperea îns întotdeauna numai triste e.ă ţ9 telele nu înc lzesc, <assandra, îi spuse el. Am s caută ă

râsul pe care l-ai pierdut şi am s i-l înapoiez.ă ţeara, #anrique îşi petrecea timpul stând de vorb cu Liliaă

'osa şi cu 2lina. Era pl cut s -i vad aşa de (erici i şi deă ă ă ţ îndr !osti i. ân la nunt mai erau numai trei zile. Lilia 'osa îlă ţ ă ă îndemna pe #anrique s nu se dea b tut.ă ă

9 Trebuie s încerci, trebuie: 7it -te la mine. Eu am ( cut aşaă ă ă şi eram un caz ( r speran .ă ă ţă9 u pot, Lilia 'osa, e imposibil. "ât de mult aş dori0 #i-aş

da /um tate de via numai s m pot ridica de pe scaun.ă ţă ă ă





cerându-i s stea de vorb cu el.ă ă9 "e, prietenul t u n-are cura/ s vin aici;ă ă ă9 <assandra, începu /enat 4ector, ca s (iu sincer, Luis )avidă

nu m-a ru!at s vin. Am venit din proprie ini iativ . *tii, esteă ţ ă disperat, nu m nânc , nu doarme.ă ă

9 u mai spune:9 )a, nu vorbeşte decât despre tine, zile şi nop i între!i stţ ă numai aici. Tu eşti obsesia lui0 #i-e mil de el0ă

9 #ie nu, ripost <assandra rece. "red c ai venit de!eaba0ă ă o i s -i transmi i c dac vrea s se c%inuiasc , n-are decât sţ ă ţ ă ă ă ă ă continue s vin aici, îl aşteapt o mare surpriz .ă ă ă ă

4ector ieşi. *tia c /os, în sal , îl va ! si pe Luis )avid. 'anduă ă ă privi cu în eles la <assandra şi în elese ce inten ii are.ţ ţ ţ

9 oarte bine, /oac dac vrei. Vrei s -l r neşti mai adânc,ă ă ă ă c%iar în inim .ă

9 )a, acolo unde am (ost şi eu r nit . *tiu c asta îl va dureaă ă ă cu adev rat. & i mul umesc c m a/u i s m r zbun.ă ţ ţ ă ă ţ ă ă ă

9 Via a mea î i apar ine, prin es . 5a din ea ce doreşti, voi (iţ ţ ţ ţ ă al turi de tine pân la s(ârşit.ă ă

<assandra se duse repede în camera ei ca s se pre! teasc .ă ă ă )orinda o aştepta. ) dea în c r i. <assandra desc%ise dulapul caă ă ţ s -şi alea! roc%ia pentru seara aceea. Voia s arate minunat.ă ă ă

9 V d0 o mare sc%imbare în via a ta, începu )orinda0 ca ună ţ (el de lumin care te încon/oar 0 şeşti uşor şi o mul ime deă ă ă ţ oc%i sunt a inti i asupra ta0 e opri o clip , privind-o cu în eles0ţ ţ ă ţ V d un scop pe care i l-ai propus0 ai s -l atin!i.ă ţ ă

9 *tii prea multe despre via a mea ca s te cred: o întrerupseţ ă <assandra. "ât ne(ericire şi triste e mai pot îndura pe lân!ă ţ ă ceea ce am îndurat pân acum;ă

9 )ar acum eşti încon/urat de dra!oste.ă

9 *tiu, bunico0 ştiu c te am pe tine, dra!ostea ta0 o am peă m tuşa 2ema, sunt o mul ime de oameni în /urul meu care mă ţ ă iubesc. )ar eu vorbesc despre un alt (el de dra!oste0 desprevisuri, despre omul care m va iubi0ă

9 rin ul visurilor tale; & i mai aduci aminte0;ţ ţ9 Toate acestea au disp rut din via a mea0 *i atât deă ţ

repede, bunico: Ar trebui s (iu la începutul drumului şi simt că ă sunt la s(ârşit şi c n-am ! sit nimic. in!urul lucru care mi-a maiă ă

r mas este am r ciunea r zbun rii.ă ă ă ă ă<assandra se privi în o!lind . Era mul umit de (elul cumă ţ ă ar ta+ o (emeie atr ! toare şi str lucitoare, pe care orice b rbată ă ă ă ă ar (i (ost !ata s-o iubeasc . "ineva b tu la uş care se desc%iseă ă ă



apoi imediat, l sând s intre un (rumos buc%et de tranda(iri şi oă ă mân care îi inea. Era Tomas.ă ţ

9 4ei, te-ai întors: stri! )orinda.ă9 Tomas, Tomas: stri! <assandra apropiindu-se de el,ă

(ericit s -l vad din nou. "redeam c n-am s te mai v dă ă ă ă ă ă

niciodat , c nu m-ai iertat.ă ă

Tân rul (u sincer mişcat de bucuria mani(estat de <assandra.ă ă usese îndurerat când plecase din casa lui. im ise c -i cadeţ ă cerul în cap, c tot ceea ce ( cuse (usese în zadar. "ând )orindaă ă şi 2ema se mutaser şi ele la %otel, Tomas îşi ( cuse ba!a/ele şiă ă plecase, !ândindu-se s se al ture vreunui circ ambulant, dar eraă ă prea trist ca s mai poat (ace pe cineva s râd .ă ă ă ă

9 -am pentru ce s te iert, <assandra, spuse tân rul clovn.ă ă9 *tiu c m-am purtat urât cu tine.ă9 u, ai (ost rea cu tine îns i, dar acum nu în ele! aceastăţ ţ ă

sc%imbare.9 Te ro!, Tomas, nu încerca s în ele!i, iart -m şi atâta tot.ă ţ ă ă

Vrei;9 ici nu trebuie s mai întrebi, r spunse tân rul. &n su(letulă ă ă

meu sunt tot clovnul iolasin.9 Te-ai întors la timp. Ast zi am s -mi prezint num rul. 4ai,ă ă ă

spuse blând <assandra şi îl lu de min pe prietenul eiă ă

credincios. Tân rul plec repede s se sc%imbe, iar <assandra se aşez înă ă ă ă

%ol s -l aştepte. e uit de /ur-împre/urul s lii. Era plin deă ă ă ă perec%i care dansau. &l v zu şi pe el0ă

9 A venit clipa cea mare, îi spuse 'andu apropiindu-se de ea.i-e team ;Ţ ă

9 u in, recunoscu <assandra.ţ9 Eşti si!ur c n-ai s renun i în ultima clip ; &ntreb 'anduă ă ă ţ ă ă

cu îndoial în !las.ă9 u: r spunse (erm <assandra.ă9 # bucur c eşti pre! tit , dar nu sunt si!ur c în ele!ă ă ă ă ă ţ

motivul.9 'andu, principalul motiv este c nu doresc s (iu între inută ă ţ ă

de tine, dar aş min i dac n-aş recunoaşte c vreau s -l (ac peţ ă ă ă Luis )avid s su(ere.ă

9 A venit, l-am v zut.ă

9 Aştept s m anun e Tomas.ă ă ţ&mbr cat într-un smoc%in! ele!ant, Tomas se apropie deă micro(onul de pe podiumul pentru dans.

9 )oamnelor şi domnilor spuse el şi se opri o clip ,ă



cuprinzând cu privirea toat sala în calitatea mea de maistru deă ceremonii al noii li albastre din acest %otel minunat, amă pl cerea s v anun ceva cu totul deosebit0 o mare şi (oarteă ă ă ţ pl cut , sper m, surpriz pentru dumneavoastr , cei care neă ă ă ă ă (ace i cinstea de a veni aici sear de sear : u e nevoie s vaţ ă ă ă

spun mai mult, vorbele sunt inutile. urpriza serii noastre e aici,printre noi. puse Tomas şi ar t cu mâna spre <assandra careă ă ap ruse pe podium lân! spectatorii uimi i.ă ă ţ

ata lu micro(onul, se înclin şi aştept primele m suri aleă ă ă ă muzicii. 'oc%ia strimt sublinia trupul ei suplu. 2lasul pl cut,ă ă delicat, se r spândi în sal .ă ă

Luis )avid sim i cum i se urc sân!ele la cap. "omand încţ ă ă ă un pa%ar, ( r s -şi ia privirile de la ea. *tia c (ace asta dină ă ă ă cauza lui şi c era cel mai r u lucru care i se întâmplase până ă ă acum. e sim i înc şi mai r u când <assandra termin de cântat.ţ ă ă ă

To i prietenii erau în /urul ei, o îmbr işau şi o s rutau. <assandraţ ăţ ă zâmbea, îi ( cea în necaz. B u la repezeal înc un pa%ar şiă ă ă ă plec acas , sperând s n-o mai ! seasc treaz pe 4erminia. eă ă ă ă ă ă certaser cu o sear înainte pân noaptea târziu.ă ă ă

A doua zi se duse la 4otel "ourtHard pe la prânz. t tea laă pând ca un erete. imon se apropie de el şi îl ru! politicos să ă ă plece din sal .ă

9 *ti i, aici va avea loc repeti ia cu noul cânt re . t pânul vţ ţ ă ţ ă ă roa! s pleca i, spuse imon încurcat, (iindc domnul Luis )avidă ă ţ ă (usese întotdeauna (oarte binevoitor cu el.

9 Te ro!, imon, c%eam-o pe <assandra. Vreau s-o v d.ă9 &mi pare r u, domnule0 'e(uz s v vad .ă ă ă ă ă9 &n ordine, spuse Luis )avid, ridicându-se (urios. lec, dar s -ă

i spui i!anului la tâmpit c plec pentru c aşa vreau eu0 iar eiţ ă ă ă s -i spui s nu se mai ascund de mine, te ro!.ă ă ă

uporta cu !reu trecerea zilelor şi nu reuşi s-o vad decâtă duminic , la nunta Liliei 'osa. &n timp ce )orinda se pre! tea,ă ă <assandra ieşi din camer (rumoas şi str lucitoare. Eraă ă ă conştient de (aptul c arat bine şi c apari ia ei atra!e multeă ă ă ă ţ priviri. tr b tu sala pe /um tate !oal . Luis )avid şedea pe ună ă ă ă scaun înalt la bar. ri /os şi o prinse de mân .ă ă

9 ) -mi drumul: Te ur sc: stri! <assandra.ă ă ă9 Ai uitat oare patima cu care te-am s rutat;ă

9 nu m mai s ru i niciodat . 1 s (ie alte s ruturi şi alteă ă ă ţ ă ă ă iubiri.9 1 s cau i pe cineva, aşa, numai ca s te r zbuni; întrebă ţ ă ă ă

Luis )avid disperat.



9 u, n-am nevoie de !elozia ta, am nevoie de durerea ta. *ivoi ! si un b rbat demn de aten ia mea, nu pe oricine.ă ă ţ

9 Aşadar, vrei s ! seşti pe altcineva ca s m înlocuiasc .ă ă ă ă ă9 E$act. Te voi înlocui cu altcineva în inima mea. Voi iubi din

nou, poate mai mult decât te-am iubit pe tine.

9 <assandra: stri! Tomas din uş . A venit )orinda, neă ă

aşteapt .ă

&n casa 1(eliei şi a lui 'obert Alonso totul era pre! tit pentruă nunt . Aşteptau numai ca Lilia 'osa s ias din camer şi să ă ă ă ă porneasc la biseric ..ă ă

1(elia ardea de emo ie şi tremura ca de (ri!uri. u-şi putea luaţ oc%ii de la (ata ei (rumoas .ă

9 'oberto, (ata noastr 0 vezi ce (rumoas e;: spuse ea cuă ă lacrimi de bucurie în oc%i.

9 )a, o s (iu cel mai mândru tat . 5ar tu, dra!a mea, nuă ă trebuie s plân!i.ă

'oberto ( cuse totul pentru ca 1(elia s (ie (ericit . cuseă ă ă ă totul, din toat inima. e purta c%iar tandru cu ea, dar 1(elia eraă prea preocupat de (iica ei. Trecuser atâ ia ani: asiunea deă ă ţ odinioar murise. &n plus, deşi încercase s se apropie din nou deă ă acest b rbat pe care îl iubise aşa de mult, 1(elia nu reuşise.ă

"redea cu adev rat c 2ema are mai multe drepturi asupra lui.ă ă Toate visurile 1(eliei se spulberaser , în a(ar de cel pe care îlă ă visa acum, cu oc%ii desc%işi+ (iica ei, Lilia 'osa, se duce cu paşiuşori spre altar.

1(elia r mase o clip sin!ur în buc t rie. Auzi !lasurileă ă ă ă ă emo ionate ale lui 'oberto şi al Elvirei, când cineva b tu la uş .ţ ă ă

9 E voie;9 1, Tomas, îi recunoscu ea !lasul, de ce nu eşti la biseric ;ă

9 Le-am dus pe <assandra şi pe )orinda. Am venit după dumneavoastr , nu înc pe i to i într-o sin!ur maşin .ă ă ţ ţ ă ă9 1%: ( cu 1(elia, îndreptându-se spre tân r.ă ă9 "e s-a întâmplat, 1(elia; întreb Tomas în!ri/orat. Aiă

ame eal ;ţ ă9 Arat ca o p puş : se auzi din su(ra!erie !lasul Elvirei.ă ă ă9 Tomas: e$clam 1(elia ( când semn cu mâna spre tân r.ă ă ă9 )a, ce este; întreb tân rul apropiindu-se de ea.ă ă

9 Tomas, nu v d nimic0 nu v d nimic0ă ă9 u se poate: )ar, 1(elia09 Te ro! s nu spui nim nui, şopti 1(elia.ă ă&n buc t rie intr Lilia 'osa într-o splendid roc%ie de mireasă ă ă ă ă



cu v l lun!, pe care-l inea Elvira. ata se opri în (a a mamei ei,ă ţ ţ inând cu o mân mar!inea roc%iei lun!i.ţ ă

9 u spui nimic, mam ; 7it -te la mine:ă ă9 1, dra!a mea, ce (rumoas eşti în roc%ia asta, iar c%ipul t uă ă

str luceşte de (ericire.ă

Elvira şi Lilia 'osa plecar cu 'oberto şi 1(elia r mase cuă ă

Tomas.9 Eu am s vin cu Tomas, n-ave i !ri/ , îi asi!ur 1(elia.ă ţ ă ă9 )ar trebuie s -i spunem doctorului: e$clam Tomas.ă ă9 u, Tomas, te implor. 5a-m de bra . nu ba!e nimeni deă ţ ă

seam .ăLa biseric , Tomas st tu tot timpul al turi de 1(elia şi îiă ă ă

povesti ce se întâmpla. rmana (emeie tr ia cea mai (ericit ziă ă ă din via a ei, dar nu vedea nimic.ţ

9 Acum 2lina îi pune inelul0 acum o s rut 0 îi şopti Tomas.ă ă9 *i acum ce se întâmpl ;ă9 Acum doctorul Alonso îşi s rut (iica.ă ă9 "e (rumos: suspin 1(elia. Tat l cu (iica lui.ă ă9 1%, 1(elia, şopti tân rul emo ionat, Lilia 'osa se uită ţ ă

încoace, ( -i semn cu mâna:ă9 7nde;9 "%iar în (a a ta.ţ

&n timpul s rb toririi de acas , Tomas şezu tot timpul lân!ă ă ă ă 1(elia, care îi mul umi c o a/utase s (ie într-adev r (ericit înţ ă ă ă ă ziua aceea. eara, tinerii t iar tortul, îşi luar r mas bun de laă ă ă ă oaspe i şi pornir în luna de miere. To i ieşir s -i conduc .ţ ă ţ ă ă ă

9 )e ce nu vrei s -i conduci pân la maşin ; &ntreb 'oberto.ă ă ă ă9 u, nu: )u-te tu, Tomas:9 Eşti si!ur ; întreb tân rul.ă ă ă9 )u-te, du-te cu 'oberto: spuse 1(elia r mânând pironită ă

locului.9 )e ce nu vrei s mer!i; întreb înc o dat 'oberto. 1(elia,ă ă ă ă ce se petrece cu tine;

9 )u-m la mine în camer .ă ă9 )ar ce-i cu tine; "e s-a întâmplat;9 1%: u mai v d: u v d nimic: repet 1(elia printre lacrimi.ă ă ăLilia 'osa veni s -şi ia r mas-bun de la mama ei. 2lina abiaă ă

reuşi s le despart din îmbr işarea (ierbinte.ă ă ăţ

Ascultând-o pe 1(elia povestind cum st tuse la nunt şi seă ă str duise ca (iica ei s nu observe, ca s nu-i strice bucuria,ă ă ă 'oberto începu s plân! al turi de ea. u avea puterea s -iă ă ă ă dezv luie adev rul. 1 consol spunându-i c necazul ei este deă ă ă ă



aceeaşi natur cu al Liliei 'osa şi, aşa cum aceasta se ridicaseă din scaun într-o zi, tot aşa şi ea va vedea din nou. 7ltimul lucrupe care îl v zuse ca prin cea (usese c%ipul (ericit al (iicei sale.ă ţă

"%abela citi despre c s toria lui 2lina cu Lilia 'osa în ziareleă ă care urm reau cu re!ularitate asemenea evenimente. )eşi îlă

respinsese cu brutalitate pe tân r, acum su(erea. 'osaura oă

consola spunându-i c nu era demn de ea.ă9 u merita nici s - i le!e şireturile. *i apoi, tu ai s (ii o (ată ţ ă ă

(oarte bo!at . 4erminia o s - i lase ie totul şi atunci to i b ie iiă ă ţ ţ ţ ă ţ or s (ie la picioarele tale.ă

"u toate acestea, 'osaura ştia c nu va avea linişte pân cândă ă <assandra nu va (i condamnat . )e aceea încerca în (el şi c%ipă s -i am rasc via a. 2 si un aliat în orma.ă ă ă ţ ă

&ntr-o zi, )orinda ! si o roc%ie a <assandrei rupt în buc ele.ă ă ăţ 'andu era turbat de (urie. "%iar şi aici, sub acoperişul lui,

îndr zneşte cineva s -i (ac r u prin esei lui:ă ă ă ă ţ9 7ite, babo, stri! i!anul dându-i bani )orindei, cump r -iă ţ ă ă

cele mai (rumoase şi mai scumpe roc%ii din oraş. )ar cel care îi(ace r u trebuie s pl teasc :ă ă ă ă

46

"ând la %otel ap ru un cânt re nou, <assandra îşi spuse că ă ţ ă acesta ar putea (i omul care s umple !olul l sat în inima ei deă ă Luis )avid.

Tân rul Duan 'amon era spaniol, un cânt re cunoscut înă ă ţ întrea!a Americ Latin . "ânta şi la c%itar şi compunea cânteceă ă ă (oarte romantice. "ând începea s cânte cu !lasul lui cati(elată

)sta m ucideă , (rân!ea multe inimi de (emei. e lân! aceasta,ă era un b rbat înalt şi zvelt şi nu e de mirare c era admirat înă ă

toat America de ud. rima întâlnire a <assandrei cu Duană (usese (oarte interesant . <assandra (u!ea de Luis )avid şi Duană de o adoratoare. )eşi scurt , întâlnirea (u (oarte pl cut pentruă ă ă

Duan.9 "ând am s v mai v d; întreb el.ă ă ă ă9 -ave i !ri/ , cu si!uran c o s ne întâlnim disear .ţ ă ţă ă ă ăeara, îmbr cat ele!ant pentru spectacol, Duan o c uta cuă ă

privirile pe (ata cu care se întâlnise mai devreme în %ol.

9 " uta i pe cineva; întreb 'andu apropiindu-se de el.ă ţ ă9 u, pe nimeni, r spunse tân rul. 1 z ri abia când începu să ă ă ă cânte. &i zâmbi şi <assandra îi întoarse zâmbetul. Luis )avidobserv imediat acest sc%imb de zâmbete.ă



9 Ceacipe:9 "e înseamn asta; se mir Duan.ă ă9 oroc, pe i! neşte, spuse 'andu, mul umit c alonulţ ă ţ ă

albastru era plin. Asta şi dorise când îl adusese pe noul cânt re .ă ţ &n salon era şi Luis )avid, care urm rea atent (iecare pas ală

<assandrei.#ai târziu, când orma îi spuse c îi v zuse pe teras , se duseă ă ă la 2ema s se plân! c îl (ace !elos.ă ă ă

9 entru )umnezeu, Luis )avid, dar nu e o (eti . E (emeie înţă toat (irea şi %ot r şte sin!ur ce vrea.ă ă ă ă

9 *tiu, dar îmi vine s m duc acolo şi s -i sucesc !âtulă ă ă şmec%eraşului luia:ă

9 Luis )avid, te ro!, st pâneşte-te: spuse însp imântată ă ă 2ema.

9 oarte bine, a/un!e cât m-am ( cut de râs, admise Luisă )avid şi o îmbr iş , sim indu-se neputincios.ăţ ă ţ

e întoarse în %ol şi se uit la cei doi care se priveau unul peă altul. e întreb dac vrea realmente s se r zbune sau s seă ă ă ă ă

îndr !osteasc cu adev rat.ă ă ă?oloseşte m rturisirea mea ca arm ca s -mi (ac r u şi să ă ă ă ă ă

m aduc la disperare. )e ce i-am spus: )ar dac am pierdut-oă ă ă de tot;@

9 "ine eşti; o întreb Duan pe <assandra dup ce se aşezară ă ă comod pe teras .ă

9 Are vreo importan ;ţă9 )epinde0 entru un b rbat ca mine, e$ist (emei care nuă ă

au nici nume. unt ca o amintire+ dulce0 un dar. 5ar altele m-auspri/init, pe acelea le-am iubit.

<assandra zâmbi. u se aşteptase la o asemenea sinceritate.

9 *i cât timp le-ai iubit;9 o i s iubeşti o noapte0 o zi0 o întrea! veşnicie.ţ ă ă )ra!ostea este întotdeauna aceeaşi şi, dac te !ândeşti maiă bine, î i dai seama c este, cu toate acestea, di(erit de (iecareţ ă ă dat .ă

9 Ai spus c ai iubit prea pu in.ă ţ9 )ac aş (i iubit cu adev rat, acum aş (i avut o cas , o so ieă ă ă ţ

care s m aştepte0 copii0 1%, asta e imposibil: u0 ână ă ă

acum, cea mai puternic dra!oste a (ost pentru cariera mea0ă dorin a de succes0 de a transmite publicului sentimentele peţ care le tr iesc când îmi cânt cântecele+ iubirea ideal 0ă ă succesul0



9 1are asta înseamn c nu vrei s te îndr !osteşti;ă ă ă ă9 u0 numai c înc nu am ! sit adev rata dra!oste, spuseă ă ă ă

cu !in! şie Duan ridicând pa%arul, înc mai caut (emeia.ă ă9 *i eu caut b rbatul, r spunse <assandra cu aceeaşiă ă

sinceritate.

9 entru întâlnirea noastr 0 )ar nu mi-ai spus cine eşti;ă

9 Eu sunt (emeia09 "ea pe care o caut;9 oate, zâmbi <assandra.9 i atunci spune-mi ceva0 povesteşte-mi via a ta.ă ţ9 Via a mea;: e$clam <assandra, sorbind din pa%ar. Via aţ ă ţ

mea e cam încâlcit 0 poate c%iar curioas . Am (ost crescut caă ă ă i!anc la un circ0 Am (ost int pentru arunc torul de cu ite.ţ ă ţ ă ă ţ

9 erios; se mir tân rul. Este (ascinant:ă ă9 u e mult de când dormeam în rulot 0 sau pe iarbaă

câmpului0 Treceam noaptea prin oraşele adormite0 mer!eamdintr-un loc într-altul0 ( r s ne stabilim nic ieri, povesteaă ă ă ă liniştit <assandra, amintindu-şi zilele petrecute la circ, cândă (usese atât de (ericit .ă

"iocnir sonor pa%arele în cinstea (aptului c se cunoscuseră ă ă şi sorbir din şampanie. <assandra sim i privirea lui devoratoare.ă ţ

9 Vezi0 spuse Duan, avem multe lucruri în comun. Azi aici,

mâine dincolo, )umnezeu ştie unde. &ndr !eşti un anumit loc, î iă ţ ! seşti prieteni, tandre e, dra!oste0 şi tocmai atunci trebuie să ţ ă pleci.

9 )a0 dar tu ai unde s te întorci.ă9 )a0 în ara mea0 la mama, la (ra i şi 5a surori.ţ ţ9 Eu n-am avut nici m car asta. -am avut nimic. Am pribe!ită

şi atât09 Ai dreptate, spuse tân rul dup ce re(lect pu in. Esteă ă ă ţ

altceva. Eşti un s rman pelerin.ă9 )e ce m numeşti aşa; îl întreb curioas <assandra.ă ă ă9 entru c asta eşti. entru c asta suntem amândoi într-ună ă

anumit (el.9 *tii ceva; 7neori c%iar aşa mi se spune.9 "ine î i spune aşa;ţ9 )orinda0 b trâna care m-a crescut, dar numele meu esteă

<assandra şi cânt şi eu aici.

9 *i tu cân i; spuse pl cut surprins Duan. Atunci c%iar c avemţ ă ă multe lucruri în comun. <assandra, rosti tân rul, ce numeă (rumos, dramatic0 ca şi via a ta. )ar cine e Luis )avid;ţ

9 E durerea mea0 ne(ericirea şi nenorocul meu. Este omul pe



care l-am iubit atât de mult şi mi-a ( cut atât de mult r u: #i-aă ă adus numai su(erin e, spuse ea, nevrând s ascundţ ă ă am r ciunea pe care o purta.ă ă

Duan 'amon ap ruse în via a ei în momentul în care num raă ţ ă zilele pân la procesul unde urma s (ie /udecat pentru o crimă ă ă ă

pe care n-o comisese şi în care era st pânit numai de ur şi deă ă ă

dorin a de r zbunare. "u toate acestea, se ru!a lui )umnezeu sţ ă ă (ac s în(loreasc din nou dra!ostea în inima ei şi s -lă ă ă ă binecuvânteze pe b rbatul care va reuşi s în( ptuiasc acestă ă ă ă lucru. *i i se p rea c însuşi )umnezeu i-l scosese în cale pe Duană ă 'amon. E adev rat c era mânat şi de dorin a de r zbunareă ă ă ţ ă

împotriva lui Luis )avid, dar ! sise şi o dra!oste vesel , oă ă dra!oste plin de bucurii, ( r c%inuri şi su(erin e.ă ă ă ţ

)ar Luis )avid nu-i d dea pace. 1 ! si la bar şi nu reuşi s -lă ă ă evite. e opri c%iar în (a a ei.ţ

9 Aş vrea s st m de vorb , (rumoaso.ă ă ă9 5ar eşti aici; 5ar şi;ă9 unt aici tot timpul0 şi voi (i tot aici pân voi în ele!e de ceă ţ

te întâlneşti cu un b rbat numai ca s m (aci !elos pe mine.ă ă ă9 ici vorb : r spunse <assandra. E adev rat c am începută ă ă ă

s m întâlnesc cu !ând s m (olosesc de el, dar acum am alteă ă ă ă sentimente.

9 <assandra: e$clam Luis )avid dând din cap ( r s-oă ă ă cread .ă

9 -ar putea s încep s -l iubesc0 poate c%iar îl şi iubesc )eă ă ce crezi c n-aş putea s iubesc pe altcineva;ă ă

9 E o minciun : stri! Luis )avid. *tii c n-aş putea suportaă ă ă asta: Vrei s m (aci !elos.ă ă

9 Am vrut s m r zbun0 dar adev rul este c am ! sit oă ă ă ă ă ă inim !eneroas care mi-a o(erit dra!oste. &n ele!e, Luis )avid0ă ă ţ

9 Aşadar, ( cu Luis )avid curios, cau i alinare în bra ele altuiaă ţ ţ ca s (u!i de mine;ă9 *tiu c o s încerci s m împiedici. *tiu c vei (i duşmanulă ă ă ă ă

meu la proces09 1are nu în ele!i c pot s (ac în aşa (el încât s (iiţ ă ă ă

condamnat ;ă9 &n ele!, tocmai de asta0 dar vom avea o con(runtare, Luisţ

)avid, aşa c acum las -m în pace:ă ă ă

Luis )avid o lu de mân ca s-o re in , dar (ata se smulse.ă ă ţ ă?)e ce, de ce ni se întâmpl nou toate asta; )ac iubireaă ă ă este adev rat , ea nu poate s moar . Am vrut numai s o (acă ă ă ă (ericit . )e ce se întâlneşte cu altul; u minte; u se pre(ace; Eă



adev rat c a s rutat-o;@ă ă ă<assandra se duse la repeti ia lui Duan. Tomas era şi el prinţ

prea/m > începuse s ia lec ii de c%itar cu Duan. Duan o apuc deă ă ţ ă ă mân pe <assandra.ă

9 Am a(lat totul despre via a ta:ţ

9 *i0 la ce concluzii ai a/uns; întreb ea.ă

9 1 s vorbim mai târziu despre asta. Acum am s - i comunică ă ţ ceva printr-un cântec, spuse el şi lu c%itara. "ânta numai pentruă ea, privind-o duios.

)up repeti ie se duser s se plimbe. e ineau de mân , iară ţ ă ă ţ ă el îi vorbea cu c ldur şi !in! şie şi <assandra sim i c poateă ă ă ţ ă avea încredere în el.

9 Acum, când ştiu totul despre tine, vreau s te a/ut0 pune-ămi ce pot s (ac pentru tine; întreb el strân!ând-o mai aproapeă ă de pieptul lui.

9 Aşteapt 0 atâta, s aştep i0ă ă ţ9 "urând ai s te prezin i la proces. )ac totul se termin cuă ţ ă ă

bine09 Te ro! s nu spui nimic, e mai bine s aştept m.ă ă ă

Duan îi c ut buzele şi cele dou !uri se unir într-un s rută ă ă ă ă lun!.

9 Trebuie s plec, am stat atât de mult cu tine: se scuz .ă ă

<assandra credea c va avea parte de o noapte liniştit .ă ă #anrique se re( cea dup opera ie, ea era cu Duan şi o clip i seă ă ţ ă p ru c visele ei pot deveni realitate.ă ă

&n noaptea aceea, Luis )avid b tu la uşa lui Duan. Tân rul îlă ă privi cu uimire.

9 "e dori i de la mine;ţ9 v spun adev rul, s v (eri i0 c ci eu sunt sin!urul peă ă ă ă ă ţ ă

care l-a iubit vreodat <assandra, şi sin!urul pe care îl va iubi,ă

zise Luis )avid dintr-o su(lare.9 )a; ( cu derutat Duan. )ar mi-a spus c v ur şte.ă ă ă ă"uvintele îl lovir în plin pe Luis )avid. *tia c poate s-oă ă

în(rân! pe <assandra şi s -i recâşti!e dra!ostea numai dacă ă ă este sin!ur , dac n-o consoleaz nimeni. )e aceea începu să ă ă ă vorbeasc ca s -l dezam !easc pe Duan.ă ă ă ă

9 u-i adev rat: izbucni Luis )avid. V înşela i. e (oloseşteă ă ţ de dumneavoastr ca de un instrument al r zbun rii ei, ca s mă ă ă ă ă

(ac pe mine !elos.ă9 )ar a (u!it de dumneavoastr . # iubeşte şi eu am s-o (acă ă (ericit , spuse Duan (erm.ă

9 u v l sa i am !it, replic Luis )avid pe un ton muşc tor,ă ă ţ ă ă ă



c ci niciunul din noi nu poate s -l uite pe cel lalt. )impotriv , neă ă ă ă c%inuim unul pe altui. )urerea pe care ne-o pricinuim este ca unlan care ne lea! şi nu permite s ne desp r im.ţ ă ă ă ţ

9 )ar mi-a dat voie s m apropii de ea, s -i (ac curte, nu seă ă ă mai putu ab ine 'amon.ţ

9 Asta e de dra!ul r zbun rii, îl asi!ur Luis )avid. Vă ă ă ă

vorbesc cu cel mai mare respect şi cu toat sinceritatea. u mă ă aştept s m crede i. )ar sunt aici0 m-am în/osit în (a aă ă ţ ţ dumneavoastr 0 am venit s v ro!, s v implor s-o l sa i înă ă ă ă ă ă ţ pace. V ro! s m crede i, <assandra nu va înceta niciodat ,ă ă ă ţ ă niciodat s m iubeasc 0 iar eu o iubesc mai mult decât peă ă ă ă oricine altcineva pe lumea asta. 5ubirea aceasta e blestemat :ă Este şi în inima ei, ca şi într-a mea. E$ist c%iar dac ea nea! 0ă ă ă c%iar dac r spunde la îmbr iş rile dumneavoastr 0 c%iar dacă ă ăţ ă ă ă o s ruta i şi r spunde la s rut rile dumneavoastr . "rede i-m ,ă ţ ă ă ă ă ţ ă pute i s -i poseda i trupul0 dar niciodat nu-i ve i avea su(letul.ţ ă ţ ă ţ e opri o clip ca s -şi adune (or ele. u ştiu dac m crede i,ă ă ţ ă ă ţ dar v /ur c spun adev rul.ă ă ă

Duan 'amon se întreba cine e cu adev rat <assandra. 1 (ată ă (rumoas şi sensibil de care s-a îndr !ostit, o (emeie rea careă ă ă pro(it de el ca s se r zbune pe cel ce i-a ( cut r u sau, poate, oă ă ă ă ă uci!aş ;ă

A doua zi de diminea , =aritza îi aduse <assandrei un plic şiţă aştept pân îl desc%ise. Era cita ia la proces. )orinda oă ă ţ blestem pe =aritza pentru c aduce veşti proaste şi o strânse laă ă piept pe <assandra, s( tuind-o s -i spun lui 'andu c în noapteaă ă ă ă trecut încercase s -i urzice (a a.ă ă ţ

9 u, bunico, 'andu ar da-o a(ar de aici şi =aritza nu areă unde s se duc . A recunoscut c a a/utat-o pe orma şi peă ă ă servitoarea aceea s intre la mine în camer atunci când mi-auă ă

s(âşiat roc%ia. u ştiu de ce m ur şte 'osaura aşa de mult.ă ă<assandra nu ştia nici cât de mult îl z!uduise pe Duan 'amonpovestea lui Luis )avid despre dra!ostea lor, dar avea să constate în aceeaşi sear , când Duan 'amon cânt numai pentruă ă ea. &i înc%in cânteculă )sta m ucideă . Era cântecul care se cântaşi când Luis )avid o s rutase din nou şi ea sim ise c acesta esteă ţ ă b rbatul de care se îndr !ostise la munte.ă ă

<assandra era mişcat . e ridic de la mas şi se apropie deă ă ă

el. e opri pentru o clip şi privirile li se întâlnir . "ând 'amon îşiă ă termin num rul, se duse în camera lui. 1 aştepta. 1 lu delicată ă ă de mân şi o trase spre el.ă

9 )e ce;0 )e ce tocmai cântecul sta; îl întreb ea imediat.ă ă



9 Este un cântec (oarte (rumos0 poate pu in cam trist0 darţ nu pot (i toate cântecele vesele. &n via mai sunt şi dezam !iri.ţă ă

9 elul în care ai cântat09 *tiu de ce eşti cu mine, spuse Duan o(tând şi o îndep rt deă ă

lân! el. *tiu de ce mi-ai desc%is uşa spre via a ta. u m-ai iubit.ă ţ

oate ar (i (ost prea devreme s spunem c dra!ostea nu aă ă

în(lorit, dar nici m car nu doreai aşa ceva când ai venit la mine:ă9 Duan: şopti <assandra.9 )a0 mi-ai dat speran e. #-ai l sat s - i o(er dra!osteaţ ă ă ţ

mea. 5ar eu n-am (ost decât un instrument în mâinile tale09 Duan, iart -m , îmi pare r u: E adev rat c am vrut s -l (acă ă ă ă ă ă

s su(ere pe Luis )avid0 Am vrut s -şi ima!ineze c sunt cu altă ă ă b rbat.ă

9 &mi amintesc de s rut rile dulci pe care ni le-am dat... "umă ă ai putut s te pre(aci aşa;ă

9 u: u: stri! <assandra. u m-am pre( cut: & i /ur. Amă ă ţ sim it ceea ce i-am spus:ţ ţ

9 "um adic ; întreb neîncrez tor Duan.ă ă ă9 Te ro! s m crezi, sta-i adev rul. "ând te-am cunoscut i-ă ă ă ă ţ

am spus c sunt în c utarea unui b rbat. u era minciun :ă ă ă ă )umnezeu a (ost bun cu mine şi mi te-a scos în cale. Tu eraib rbatul pe care doream s -l ! sesc.ă ă ă

Duan 'amon o(t .ă9 <assandra, dar09 Am sim it pasiunea şi (rumuse ea sentimentelor tale0 #-aiţ ţ

( cut s uit tot r ul şi urâ enia prin care am trecut. "eva s-aă ă ă ţ aprins în su(letul meu0 poate c am s pot iubi din nou0ă ă

9 umai ?poate@09 Trebuie s ai r bdare cu mine0 eu0 am (ost ca şi moart .ă ă ă

)ac ai putea s te mul umeşti cu o promisiune0 dac ai vreaă ă ţ ă

s aştep i.ă ţ9 )a, ar (i de a/uns, spuse 'amon strân!ând-o la piept. *tiucât de mult ai su(erit0 dar acum nu mai conteaz 0 Voiă aştepta0 Am s te reînsu(le esc cu îmbr iş rile mele, cuă ţ ăţ ă s rut rile mele0 oate c într-o zi ai s -mi spui c l-ai uitat deă ă ă ă ă tot0 Atunci vei tr i pentru mine0ă

Duan era convins c este capabil s -i o(ere bucurii, s-o (acă ă ă (ericit . 1 strânse la pieptul s u şi începu s-o s rute cu patim .ă ă ă ă

<assandra era încântat . ici procesul care se apropia nu i seă mai p rea aşa de amenin tor de când era cu 'amon.ă ţă&nviase şi voia s cread în (ericirea al turi de el. )orindaă ă ă

încerca s-o convin! s (u! . #anrique se str duia s se ridice înă ă ă ă ă



picioare, dar nu ( cea decât s înr ut easc lucrurile, punându-ă ă ă ăţ ăse în prime/dia de a r mâne pentru totdeauna paralizat. 1livaresă

/ubila, asi!urând-o pe 4erminia c procesul e ca şi câşti!at şiă <assandra ca şi condamnat , c ci cu avocatul Alis o va scoateă ă uşor la cap t.ă

9 Ap rarea lui o s (ie slab , îi spuse #anrique lui Tomas,ă ă ă

care, la (el ca to i prietenii <assandrei, tremura la !ândul celor ceţ aveau s se întâmple. 1livares o s -l (ac pra( şi pubere.ă ă ă

<assandra sim ea c Alis n-o crede şi c nici nu e dispus s seţ ă ă ă ocupe prea mult de ea. Asta îl în!ri/ora cel mai mult pe #anrique.u mai erau decât trei zile pân la proces.ă

Duan era alinarea <assandrei, cel pu in aşa credea când seţ dusese în camera lui. ) duse imediat drumul la pic-up şi puseseă unul din discurile lui. #uzica aceea, vocea aceea şi cântecele luierau, de (apt, ceea ce o atr !ea la el. "ând le asculta, putea să ă viseze, s uite c numai o clip mai înainte îl v zuse pe Luisă ă ă ă )avid şi c îi comunicase liniştit c poate s-o uite. Duan lu două ă ă ă ă pa%are şi sorbi pu in din şampanie.ţ

9 *tii, disear este ultimul meu spectacol aici, mâine plec.ă )ar le! tura noastr nu poate s se termine, nu-i aşa;ă ă ă

9 u: con(irm <assandra, ridicând pa%arul.ă9 entru urm toarea noastr întâlnire, spuse Duan, care va (iă ă

(oarte curând.9 5a-m cu tine: & i o(er via a mea: 5a-o:ă ţ ţ9 *tii, dac te iau cu mine, spuse Duan îmbr işând-o, nimeniă ăţ

nu va mai putea s te ia din bra ele mele: -am s - i mai dauă ţ ă ţ drumul s pleci:ă

9 iciodat n-am s vreau s (iu departe de îmbr işarea ta0ă ă ă ăţ întotdeauna am s vreau s (iu al turi de tine0ă ă ă

9 Te voi lua cu mine, îi şopti Duan printre s rut ri0 o să ă ă

vedem lumea împreun , inându-ne de mân , ne vom plimbaă ţ ă prin cele mai (rumoase oraşe0 vom ! si cele mai (rumoaseă locuri ca s ne iubim0 ne vom ascunde de curiozitateaă oamenilor0 vom aler!a ca doi copii (erici i0 (iecare loc pe care îlţ voi vedea împreun cu tine va ar ta0 alt(el0ă ă

<assandra era ame it de cuvintele din cântecele pe care leţ ă auzea. Duan le repet . Vorbeau în locul ei+ă

9 5a-m 0 du-m cu tine0ă ă

9 Am s te duc cu mine0 peste tot, iubirea mea.ăAcum discul a/unsese la cântecul )sta m ucideă .<assandra izbucni în lacrimi. "ântecul acesta îi trezea prea

multe amintiri dra!i.



9 "e s-a întâmplat; întreb în!ri/orat Duan.ă9 4m0 1%, cântecul acesta0 #uzica asta0 am auzit-o şi mai

înainte, spuse ea plân!ând.9 "u el; Duan se ridic şi înc%ise pic-up-ul.ă9 &mi pare r u. puse ea încercând s -şi st pânească ă ă ă

lacrimile. 7it de asta, vrei; 7it 0 tu0 nu m-ai v zut aşa0 Teă ă ă

ro!. &mbr işeaz -m 0ăţ ă ă9 u, spuse Duan şi o îndep rt de el.ă ă9 rut -m . ce doreşti din via a mea, i-o d ruiesc: îlă ă ă ă ţ ţ ă

implora <assandra.9 u0 î i mul umesc pentru darul pe care mi-l o(eri0 dar nuţ ţ

doresc s -l iau.ă9 Duan, şopti ea !in!aş.9 rumuse ea ta0 via a ta este prea pre ioas ca s-o iauţ ţ ţ ă

numai ca s -mi astâmp r setea su(letului şi a trupului0 pentruă ă cât timp; "âteva zile, poate câteva luni; 5art -m , dar nu vei (i aă ă mea nici dac te posed.ă

&n elesese cât de mult îl iubeşte <assandra pe Luis )avid şi câtţ de mult-este iubit de acesta. &i spusese c%iar el, implorându-l s-ăo uite. *tia de cât cura/ are nevoie un b rbat ca s (acă ă ă asemenea !est.

9 Aşadar, m respin!i;ă

9 # îndep rtez de tine0ă ă9 Duan, te iubesc.9 u m iubeşti, <assandra, spuse Duan, ştiind c lucrurileă ă

sunt (oarte complicate. Eu nu sunt dra!ostea ta, sunt numai opoveste trec toare0 sunt un c l tor care a b tut însetat laă ă ă ă poarta ta0 c ruia i-ai dat un pa%ar de ap proasp t şi l-ai l sată ă ă ă ă apoi s -şi continue drumul0 via a ta este aici0 nu trebuie s-oă ţ iroseşti, ai !ri/ de ea, <assandra0 )rumul t u s-a înc%eiat,ă ă

pelerine, o(t adânc Duan. ' d cinile tale sunt prea adânc în(ipteă ă ă aici. Adio, <assandra, s nu m ui i, s nu m ui i c%iar de tot.ă ă ţ ă ă ţ &ntr-o zi ai s -mi (ii recunosc toare pentru ceea ce (ac acum.ă ă

A doua zi de diminea , Luis )avid citi în ziar+ţă?"unoscutul cânt re Duan 'amon şi-a înc%eiat seara trecută ţ ă

turneul încununat de succes şi s-a întors ast zi în pania@.ă<assandra: u cumva a luat-o cu el; se întreb Luis )avid.ă ri în maşin şi porni spre %otel în pra!ul disper rii. -o ! siă ă ă ă

în curte, nici la bar, nu întreb pe nimeni nimic, se duse înă camera ei.9 5art -m , am crezut0 începu el când îi desc%ise uşa.ă ă9 "um de îndr zneşti s vii aici; "um de nu i-a (ost ruşine să ă ţ ă



te ro!i de un b rbat s m p r seasc ;ă ă ă ă ă ă9 u, nu mi-a (ost ruşine. o i s crezi ce vrei, n-am pututţ ă

suporta !ândul c ai s pleci cu cineva numai pentru ca s -miă ă ă (aci mie în ciud .ă

9 Eram pre! tit s -l iubesc0 şi el a plecat iubindu-m . #-ară ă ă ă

(i luat cu el, aş (i c l torit prin lume, iar tu m-ai lipsit de ultimaă ă

speran de a-mi ! si (ericirea.ţă ă9 u puteai s pleci: o contrazise Luis )avid. u uita c teă ă

aşteapt procesul.ă?Aş duce-o de aici, aş duce-o departe de aceast durereă

c%inuitoare0@ im ea c purta o cruce şi c se apropia deţ ă ă cap tul drumuluiIă

9 *tiu c mai am numai dou zile, o(t <assandra.ă ă ă9 u vreau s te descura/ez, încearc s m ascul i, spuseă ă ă ă ţ

Luis )avid.9 &nc%ide-m în înc%isoare: 2 seşte-mi un loc unde niciună ă

b rbat n-o s m mai poat vedea, nici s ruta. )istru!e-m :ă ă ă ă ă ă înc%ide-m pentru totdeauna în înc%isoare:ă

47

tarea s n t ii 1(eliei se înr ut ea. Avea dureri de capă ă ăţ ă ăţ

cumplite şi era aproape oarb . )ar nu-şi pierduse luciditatea. &nă zilele lun!i pe care le petrecea în pat, se !ândea şi la necazurilecare îi loviser pe ceilal i membri ai (amiliei şi pe prietenii ei+ă ţ #anrique, 2ema, <assandra.

#ama şi (iica ( cuser sc%imb de locuri. Acum Lilia 'osa eraă ă (ereastra 1(eliei spre lume. ata îi aducea mamei sale veşti de-a(ar , ba le mai şi în(rumuse a, convins c în (elul acesta îiă ţ ă ă

însenina s rmanei (emei ultimele zile.ă

9 *tii, mam , pe <assandra o s-o apere un avocat (oarte bun,ă mai bun decât #anrique:9 erios;9 )a, au s-o declare nevinovat , ai s vezi.ă ă9 1, minunat: # bucur aşa de mult pentru (ata asta. *iă

pentru c a venit vorba despre #anrique, poate s mear! ;ă ă ă9 A şi ( cut primii paşi, mam . A mers, a ( cut primii paşi şi seă ă ă

simte bine.

9 cumpa mea, de ce nu mi-ai spus; )e ce nu l-au adusacas ;ă9 Trebuie s mai r mân câteva zile la clinic , s mai (ac ună ă ă ă ă ă

tratament0 dar ast zi dup -amiaz 0 (ata se opri c ci 1(eliaă ă ă ă



începuse s tuşeasc .ă ă9 Ai adus veşti minunate, spuse 1(elia când se linişti. # (aciă

(ericit .ă9 )ar înc nu i-am spus vestea cea mai mare. ici mai mult,ă ţ

nici mai pu in0 o s (ii bunic :ţ ă ă

9 5ubita mea: Eşti si!ur ; e$clam (ericit 1(elia.ă ă ă

9 )a, mam .ă9 "e surpriz : 1 s ai un copil. E si!ur; întreb 1(eliaă ă ă

îmbr işându-şi (ata..ăţ9 )a, si!ur.9 )ra!a mea, e o veste minunat : 1, )umnezeule: 7nde eă

2lina; robabil c este (oarte mândru.ă9 &nc nu i-am spus, mam . Am vrut ca tu s a(li prima. Astaă ă ă

înseamn c acum numai tu cunoşti acest secret.ă ă9 )ra!a mea, dar nu e bine. Este o veste atât de minunat că ă

trebuie s-o ştie toat lumea: Trebuie s-o s rb torim:ă ă ă9 "ând o s te sim i mai bine, o s d m o petrecere mare:ă ţ ă ă)a, iubito, când o s -mi treac r ceala asta: "ând se va naşteă ă ă

copilul, am s v d: Vreau s -mi v d nepotul, zâmbi 1(elia.ă ă ă ă9 i!ur c da, mam . 1 s-o invit m şi pe <assandra, până ă ă ă

atunci cu si!uran c procesul o s (ie înc%eiat.ţă ă ă)ar realitatea era cu totul alta. "u o zi înainte de proces,

avocatul rancisco Alis re(uz s-o mai reprezinte pe <assandra.ă Asta pentru c era si!ur c o s piard . #anrique era disperat.ă ă ă ă Lucrul cel mai r u care i se putea întâmpla era s i se atribuie ună ă avocat din o(iciu, care nu ar (i avut nicio şans în (a a luiă ţ 1livares.

9 # simt în!rozitor: clocotea de (urie #anrique. tau aiciă neputincios şi pe ea au s-o s(âşie acolo ca nişte (iare s lbatice.ă

9 Linişteşte-te: încerc 'oberto s -l (ac s asculte voceaă ă ă ă

ra iunii. u po i s mer!i cu (or a. *i aşa mai c ai stricat totulţ ţ ă ţ ă ridicându-te mereu în picioare. Ai putea s r mâi paralizat până ă ă la s(ârşitul vie ii.ţ

9 *tiu. *tiu, dar eu sunt sin!ura ei speran , trebuie s-o a/ut.ţă Are o atât de mare încredere în mine:

#anrique se adresase şi unei (irme de avoca i din oraş, darţ niciunul nu (usese de acord s preia cazul atât de în prip . *iă ă prietenii <assandrei erau în!ri/ora i. &l ru!ar pe 'andu sţ ă ă

întreprind ceva, s ! seasc un avocat, dar i!anul, spre mareaă ă ă ă ţ lor surprindere, spuse+9 Lua i bani oricât dori i. 1ricare dintre voi, cei care intra i înţ ţ ţ

aceast înc pere, poate s ia orice sum vrea, am totală ă ă ă ă



încredere în voi. Lua i, niciodat nu num r banii, şi încerca i sţ ă ă ţ ă rezolva i.ţ

9 )ar, 'andu, e vorba c trebuie s ! sim un avocat:ă ă ă9 l ti i oricât, dar cred c e o prostie.ă ţ ă

To i se privir în!ri/ora i. 5eşir în (a a %otelului ca s-o conducţ ă ţ ă ţ ă

pe <assandra. )orinda o s( tui pe nepoata ei+ă9 "ând or s te c%eme în (a a /ura ilor, s plân!i0 lân!i câtă ţ ţ ă

po i de mult, ca s le înmoi inima. *i vorbeşte0 Vorbeşte ( rţ ă ă ă întrerupere, ca atunci când vrem noi, i!anii, s convin!em peţ ă cineva de ceva. "âteodat trebuie s ne în/osim pu in, dar nuă ă ţ conteaz dac de asta depinde ceva important.ă ă

9 u. -am s (ac asta, bunico:ă9 Eşti mândr , prin es .ă ţ ă9 Bunico, sunt nevinovat şi cred c asta este su(icient, nu;ă ă<assandra era de/a în maşina lui 'andu pe care o conducea

Tomas când )orinda îi stri! +ă9 Ai în poşetă la bar &aci, piatra ma!ic , s te apere.ă ă<assandra d du din cap c nu. )orinda rosti şase cuvinteă ă

ma!ice care s-o apere de r u+ă * +eu poras beu port ali un"&n sala de aşteptare st teau (a în (a cu 4erminia şi Luisă ţă ţă

)avid. u rostir niciun cuvânt0 Luis )avid încerca s prindă ă ă privirea <assandrei.

?riveşte-m , <assandra0 )e ce nu te ui i la mine; )ac aiă ţ ă putea s vezi adev rul în oc%ii mei: )ac ai putea s mă ă ă ă ă

în ele!i0 dac ai putea în ele!e sentimentele mele cele maiţ ă ţ pro(unde0 7it -te la mine, <assandra ?te ro!:@ă

?&n s(ârşit, unul în (a a altuia, îi r spunse ea din priviri. "a doiţ ă duşmani. Tu ai s m acuzi0 iar eu am s m ap r de tine. "ineă ă ă ă ă

s-ar (i aşteptat la aşa ceva; "ine ar (i !ândit una ca asta, Luis)avid;@rima zi de audieri se des( şur în linişte> to i d dură ă ţ ă ă

declara ii+ 4erminia, Luis )avid, <assandra0 îi intero!ţ ă procurorul, domnul "arion. 4erminia ceru s (ie c%emat caă ă martor şi 'osaura, pe lân! "alun!a şi Lazara.ă ă

e ( cuse aproape amiaz . )orinda d dea în c r i, aşteptând-oă ă ă ă ţ ner bd toare pe <assandra. 2ema plân!ea. )e când se întorseseă ă

din vizita ( cut 1(eliei, nu se mai putea linişti,ă ă9 u mai plân!e atâta, îi spuse )orinda, c%emi nenorocul.9 u, nu0 e drept c sunt în!ri/orat pentru <assandra, dară ă

nu plân! din cauza asta. u-mi vine s cred ce mi-a spus (ataă



aceea.)orinda se uit mirat la ea.ă ă9 Lilia 'osa m-a dat a(ar în diminea a asta din cas , suspină ţ ă ă

din nou 2ema. #i-a spus c m-am dus s v d cum se c%inuieşteă ă ă mama ei0 c aştept s moar 0 ca s m m rit cu tat l ei.ă ă ă ă ă ă ă

9 Linişteşte-te, copila e disperat , pentru c ştie c zileleă ă ă

mamei sale sunt num rate.ă9 u, )orinda, mi-a interzis s mai vin0 copila aceasta, peă

care am iubit-o aşa de mult: 2ema se z!uduia de plâns. & i /ur cţ ă n-am s m mai duc0 dar mi-e team c n-am s-o mai v d peă ă ă ă ă s rmana 1(elia.ă

e auzi o b taie în uş . )orinda îşi d du seama cine poate (i.ă ă ă9 5ntr , 'andu:ă9 )e ce nu-i aici; întreb 'andu. )e ce n-a venit pân acum;ă ă9 u ştiu, (rate0 "rezi c dac dau în c r i c%iar pot să ă ă ţ ă

prev d viitorul;ă9 A plecat de mult. # duc dup ea0 # duc s-o smul! dină ă ă

!%earele /udec torului:ă)orinda îl (ul!er cu privirea.ă9 7şurel, (rate, acolo nu e circ: u po i s te ridici împotrivaţ ă

le!ii09 Las -m , maic prezic toare: stri! 'andu. #-am s turat să ă ă ă ă ă ă

tot aştept. )ac într-o /um tate de or nu se întoarce comoaraă ă ă mea0

e baza dovezilor prezentate în urma instruc iei, domnulţ "arion o acuz pe <assandra Alaia, (ost "ontreras, deă ă asasinarea so ului ei, 5!nacio "ontreras, şi transmise cazul laţ "urtea uprem . )omnul avaro (u numit /udec tor şi caă ă ap r tor al <assandrei (u desemnat domnul Lamas.ă ă

rocesul începu0 Trecuser de/a doi ani de când sosise circulă

în acest oraş. <assandra îşi amintea cu nostal!ie de zilele (ericitepetrecute sub cupola cortului, între oamenii care o iubeau, îşiamintea şi de locul acela din mun i unde se îndr !ostise deţ ă prin ul ei care îi şoptea cuvinte dulci, iar ei i se p rea c poateţ ă ă atin!e stelele cu mâna. Acum şedea pe banca acuza ilor şiţ (rumosul ei prin era cel mai mare duşman al ei. e sim eaţ ţ

în/osit şi respins .ă ăLa zece minute dup începerea procesului, uşa se desc%iseă

lar! şi în înc pere p trunse #anrique, în scaunul lui cu rotile.ă ă Toate privirile erau a intite asupra lui.ţ9 )omnule /udec tor avaro, am venit s-o ap r pe doamnaă ă

"ontreras. Eu sunt ap r torul ei.ă ă



1livares şi "arion se împotrivir , dar /udec torul avaroă ă accept cererea. Bucuria <assandrei de a-l vedea pe #anrique (uă de scurt durat . &ncol it de necazuri, <assandra se l să ă ţ ă ă ă copleşit de amintiri. 'eînvierea amintirilor din via a al turi deă ţ ă omul care o înşelase atât de crunt o zdrobi de-a binelea. &ncepu

s plân! , dar "arion era nemilos+ă ă

9 V-a i urât so ul: )orea i s -l omorâ i:ţ ţ ţ ă ţ9 )a, da0 doream s -l omor0 #i-a distrus via a0 voiam s -lă ţ ă

ucid0 de o mie de ori, suspin ea printre lacrimi.ă9 A i auzit a(irma iile inculpatei, spuse "arion /ubilând.ţ ţ

"onsider c este, de (apt, recunoaşterea (aptei.ă9 1biec ie: stri! #anrique.ţ ă"eru o pauz , pentru ca (ata s se poat linişti.ă ă ă9 u trebuie s plân!i, o linişti #anrique. unt al turi de tine.ă ă

Asta nu- i d cura/;ţ ă9 Ba da, spuse ea înecându-se cu lacrimile. "ând te-am v zută

aici0 m-am sim it salvat 0 nu ştiu0 cum s - i e$plic.ţ ă ă ţ9 <assandra0 #anrique trase adânc aer în piept. A trebuit să

vin0 am încercat s mer!0 n-am putut0 Am venit aici înă scaunul cu rotile0 pentru tine0 dar şi pentru mine0 #i-amamintit ce mi-ai promis0 dac o s (ii eliberat . Am s m luptă ă ă ă ă pentru noi. entru (ericirea noastr , pentru viitorul nostru0 dacă ă

nu te deran/eaz !ândul c vei avea un so care s-ar putea să ă ţ ă r mân in(irm pân la s(ârşitul vie ii.ă ă ă ţ

9 u m deran/eaz 0 dac pe tine nu te deran/eaz !reşelileă ă ă ă mele0

9 Ai su(erit mult09 Am c utat dra!ostea0 (ericirea pe care o d dra!ostea0ă ă

)ar pe drumul acesta am întâlnit o mul ime de piedici0 u(letulţ meu este zdrobit:

9 1 s avem timp s vindec m toate r nile, o asi!ur el.ă ă ă ă ă Ascult , acum trebuie s te ap r, s dovedesc nevinov ia, s 0ă ă ă ă ăţ ă şi /ur c o voi (ace:ă

#anrique spera c lucrurile vor lua o alt întors tur atunciă ă ă ă când <assandra va dezv lui (aptul c este nepoata lui Al(onsoă ă Aroc%a.

9 E imposibil: stri! avocatul 1livares.ă9 us ine i aşadar c este posibil ca i!anca crescut la circţ ţ ă ţ ă

s (ie nepoata lui don Al(onso Aroc%a; întreb /udec torulă ă ă avaro.9 u sunt i!anc , zise <assandra. unt (iica Andreinei şi a luiţ ă

Ernesto 'an!el, luat din lea! n şi sc%imbat cu un copil mort.ă ă ă



9 "ine a ( cut acest lucru;ă9 pune0 spune, o îndemn #anrique.ă<assandra trase aer în piept.9 )oamna 4erminia Aroc%a:9 Este inadmisibil: s ri 1livares. acuze o doamn atât deă ă ă

distins ca dona 4erminia Aroc%a: *i înc cine0 uci!aşa:ă ă

9 "alma i-v , domnule 1livares, ripost avaro. imeni nuţ ă ă este vinovat pân când nu se dovedeşte acest lucru.ă

*i într-adev r, acel moment al procesului sc%imb total via aă ă ţ <assandrei, împ r ind-o în dou p r i distincte+ cea din salaă ţ ă ă ţ tribunalului şi cea din %otel.

eara, Luis )avid şedea împreun cu 4ector în alonulă albastru.

9 i-am mai spus, 4ector, îl asi!ura Luis )avid pe prietenulŢ s u. entru mine, <assandra este ca un opium, ştiu c o s mă ă ă ă ucid , dar nu pot ( r ea. )e aceea sunt aici. "a s (iu aproapeă ă ă ă de ea.

9 Bun seara, doamnelor şi domnilor, se auzi în micro(onă !lasul lui Tomas, am din nou pl cerea s v-o prezint peă ă cânt rea a care v-a încântat nu demult în aceast sal cuă ţ ă ă cântecele ei minunate. )oamnelor şi domnilor <assandra:

9 <assandra: u pot s cred: e$clam Luis )avid.ă ă

*i 4ector era mirat.9 "e cura/ are: Abia a ieşit din sala tribunalului:Luis )avid sorbea din privire (iecare mişcare a ei, (iecare

vorb .ă?)a, a spus c o s se apere, îşi zise Luis )avid. E maiă ă

(rumoas ca oricând.@ă9 1, iat-o pe orma, îi întrerupse 4ector şirul !ânduri lor.ata se apropie de ei şi îi salut . e aşez al turi de ei, privindă ă ă

când la Luis )avid, când la <assandra care cânta.9 )evine interesant, spuse orma adresându-i-se lui Luis)avid. E ca un serial de televiziune, cu pasiuni dezl n uite,ă ţ cercet ri ale poli iei, moarte şi mister. *i înc nu ştim dacă ţ ă ă eroina principal nu este victima unor coinciden e0 cu oă ţ ă pauz +0sau a unei inten ii r ut cioase care va (i dezv luit înă ţ ă ă ă ă ultimele scene.

9 orma, n-am c%e( de poveştile tale, spuse Luis )avid. -am

c%e( de ast(el de !lume.9 "red c treaba nu mer!e prea bine pentru <assandra, nu-iă aşa; continu (ata ( r s in seama de dispozi ia luiă ă ă ă ţ ă ţ su(leteasc . 5a spune-mi, al cui e meritul c a a/uns la /udecat ,ă ă ă



al t u sau al mamei tale;ă9 "red c 0 al amândurora. Am avut amândoi partea noastră ă

de vin , admis Luis )avid, prost dispus.ă9 Aşadar, ai r mas de partea acuz rii; Bravo: îl (elicită ă ă

sincer orma.ă

9 u sunt deloc mândru de asta.orma zâmbi.9 Ar trebui s (ii. i-ai în(rânat sentimentele pentru a- iă Ţ ţ

îndeplini datoria (a de (ratele t u.ţă ă9 )a, c%iar dac din cauza asta o trimit la înc%isoare peă

(emeia pe care o iubesc.9 1 uci!aş : *tii c este o criminal , spuse ormaă ă ă

r ut cioas .ă ă ă

&n casa 4erminiei Aroc%a era mare (ierbere din cauzaprocesului. ici prin !ând nu-i trecea s recunoasc (aptul că ă ă sc%imbase copiii. u numai c s-ar (i ( cut de râs, dar ar (i s(ârşită ă ( r îndoial la înc%isoare.ă ă ă

9 &n ele!e, #atias, îi atrase ea aten ia !r dinarului. Esteţ ţ ă vorba de numele meu: )e cinstea (amiliei mele: "eea ce am( cut atunci a (ost o crim şi cineva trebuie s pl teasc . Tu te-aiă ă ă ă ă dus cu copilul. &n ele!i ce- i spun;ţ ţ

#atias în ele!ea prea bine. iica lui îi atr sese mereu aten iaţ ă ţ c trebuie s tac , c nu trebuie s -i spulbere visul, tocmai acumă ă ă ă ă când "%abela, ca viitoare moştenitoare a unei mari averi,

începuse s (ie încon/urat de tineri bo!a i şi de (amilie. ata visaă ă ţ de/a la o nunt mare şi la cea mai (rumoas cas din oraş.ă ă ă

?crisoarea, trebuie s distru! scrisoarea@, se !ândi #atias. &nă noaptea aceea începuse (urtuna. #atias scosese scrisoarea dintr-o carte vec%e şi tocmai o punea la loc, în ra(t, când se auzi o

bubuitur , apoi tr snetul care lovi un ste/ar b trân din curte.ă ă ă 2eamurile se z!âl âir , iar #atias sc p scrisoarea pe /os.ţ ă ă ă9 5erta i-m , domnule Al(onso, şopti el, stând în mi/loculţ ă

camerei lui Al(onso, speriat de (urtun .,ăurtuna îi trezise şi pe oaspe ii %otelului "ourtHard. 'andu seţ

duse imediat la <assandra.9 #ul umesc, 'andu, dar eu nu m sperii aşa de uşor.ţ ă9 7neori uit ce (emeie cura/oas eşti. u ştiu0 poate că ă

dorin a mea de a te ap ra0 )in (ericire, pot s (ac acest lucru,ţ ă ă marele 1stebe mi te-a dat în !ri/ .ă9 "e curios: Luis )avid mi-a spus de mai multe ori c via aă ţ

mea e în mâinile lui.



9 Aşa crede el, dar la urm 0 eu voi (i cel care va %ot rî.ă ă rin es , spuse i!anul, sper c voi putea s reînvii ceea ce ne-aţ ă ţ ă ă le!at cândva. )ac reuşesc s te salvez, vei (i a mea:ă ă

9 u0 nu: se împotrivi <assandra. Tu m-ai iubit mult0 darmai este altcineva care m iubeşte0 şi care are nevoie de mine.ă

9 Avocatul;9 )a, el lupt pentru mine. 'andu0 vezi, tu eşti un omă puternic0 dar el m iubeşte şi e in(irm.ă

9 Ai %ot rât c îi apar ii lui.ă ă ţ9 5-am promis0 dac o s (iu eliberat 0 c am s devin so iaă ă ă ă ă ţ

lui.?Voin a ta e le!e pentru mine, dar nu uita c eu nu m dauţ ă ă

b tut aşa de uşor:@ îşi zise 'andu.ă9 oarte bine, prin es , somn uşor: te ve!%eze în!erii dinţ ă ă

cer, spuse 'andu ieşind din camer .ă

*i în casa (amiliei Alonso situa ia era din ce în ce maiţ încordat . Elvira era (oarte în!ri/orat pentru (iii ei+ #anrique eraă ă invalid şi 'oberto îşi isp şea p catele. 1(elia era bolnav , iar Liliaă ă ă 'osa continua s -şi urasc tat l.ă ă ă

9 -a întors, spuse plin de r utate Lilia 'osa. e vede că ă ă domnişoara 2ema nu mai poate aştepta.

9 u e adev rat, Lilia 'osa, încearc s în ele!i. Are şi eaă ă ă ţ mândria ei, pe care tu ai r nit-o. ace acest lucru de dra!ulă 1(eliei. rietenia lor este sincer , o asi!ur 'oberto.ă ă

Lilia 'osa nici nu lu în seam cuvintele tat lui s u. u-lă ă ă ă credea.

9 u mai spune: ( cu ea pe un ton t ios. & i pre! teştiă ă ţ ă terenul: umeri zilele care au mai r mas pân la înmormântareaă ă mamei: oate c şi medicamentele pe care i le dai îi (ac mai multă

r u decât bine:ă 9 u- i permit s vorbeşti ast(el: ici s nu mai îndr zneşti sţ ă ă ă ă !ândeşti în (elul sta:ă

#âna lui 'oberto porni sin!ur şi o plesni pe Lilia 'osa. iciă prin minte nu i-ar (i trecut c va (i vreodat în stare s (ac aşaă ă ă ă ceva. *tia c nu va reuşi s -i câşti!e dra!ostea şi recunoştin a,ă ă ţ dar nu-i mai suporta /i!nirile.

9 #-a-lovit: ip Lilia 'osa. #-a lovit din cauza ei:ţ ă

Elvira intr în camer .ă ă9 Lilia 'osa a ieşit plân!ând de aici. pune c ai p lmuit-o:ă ă9 )a0 şi nu-mi pare deloc r u.ă9 )ar, 'oberto0 spune c i-ai luat ap rarea 2emei0ă ă



9 u, mam , n-am luat ap rarea 2emei, Lilia 'osa m-a /i!nit,ă ă pentru c e de p rere c sunt un om r u şi n-am niciun (el deă ă ă ă sentimente.

9 )ar ştii, (iule0 Elvira n-avea cuvinte s -l consoleze.ă9 "e s ştiu; ( cu enervat 'oberto. *tiu c merit ce a primit.ă ă ă ă

Este !rosolan şi lipsit de respect (a de mine. *i, în a(ar deă ă ţă ă

asta, mi s-au trezit sentimentele p rinteşti. 1 iubesc pe (iicaă mea, mam . 1(elia o s moar 0 iar eu am s r mân sin!ur.ă ă ă ă ă "redeam c o s ob in cel pu in un pic de a(ec iune de la (iicaă ă ţ ţ ţ mea, ad u! 'oberto.ă ă

rmana 1(elia se bucura de întoarcerea 2emei, se bucura laă !ândul copilului pe care îl va avea Lilia 'osa, iar acum i se o(ereaprile/ul s depun m rturie la proces în (avoarea <assandrei, înă ă ă sensul c 4erminia sc%imbase copiii.ă

9 Vreau s depun m rturie, #anrique, serios0 am s (iuă ă ă (ericit s (ac asta, spuse 1(elia emo ionat . Aş (ace orice pentruă ă ţ ă <assandra: 1rice: în amintirea prietenei mele, Andreina:)umnezeu s-o odi%neasc în pace. Aş (ace orice pentru ea. *i amă s-o v d în curând din nou0 peste câ iva ani, când am s mor0ă ţ ă

&n cea de-a treia zi se prezent ca martor #atias 1sorio.ă 4erminia tremur toat diminea a ca nu cumva !r dinarul s -şiă ă ţ ă ă

dea drumul la !ur , dar se linişti când se întoarse şi spuse c nuă ă reuşiser s scoat nimic de la el. )up el veni )orinda. 1livaresă ă ă ă vru s scape de b trân repede, întrebând-o dac ştie cine esteă ă ă ă criminalul.

9 1, dac aş şti, aş stri!a cât m-ar ine !âtul, dar luminaă ţ oc%ilor mei n-a t cut aşa ceva. u e vinovat .ă ă

9 u mai am alte întreb ri, spuse 1livares.ă9 )omnul procuror; întreb /udec torul avaro.ă ă

9 u am întreb ri, în l imea voastr , spuse şi "arion.ă ă ţ ă9 &n acest caz, înc%eiem audierile. )oamn , pute i pleca.ă ţ9 plec; -o s m întrebe şi avocatul prin esei; se în(urieă ă ă ţ

)orinda.9 u poate0 de aceea v ru! m s pleca i: spuseă ă ă ţ

/udec torul.ă9 )ar sta i pu in, domnilor, zâmbi strâmb b trâna. Am (ostţ ţ ă

c%emat aici şi n-am s plec aşa: u vreau s plec de aici până ă ă ă

nu spun o mul ime de lucruri care trebuie s se ştie: Acum o sţ ă ă trebuiasc s asculta i ce v spune b trâna bunic :ă ă ţ ă ă ă)orinda începu povestea dureroas pe care o purtase ani de-aă

rândul în inim , de team s nu-şi piard prin esa. *i probabil că ă ă ă ţ ă



ar (i dus acea tain cu ea în mormânt, dac circul nu ar (i a/unsă ă din nou în oraşul acela blestemat.

9 rin esa este nepoata b trânului care a murit, spuseţ ă b trâna în înc%eiere, nu este vinovat de aceast crim pe careă ă ă ă vor s-o arunce în spinarea ei ca s-o azvârle pentru totdeauna în

înc%isoare0 şi în le! tur cu asta e$ist o dovad :ă ă ă ă

9 "e dovad ; întreb /udec torul.ă ă ă9 E$ist o scrisoare pe care a scris-o bunicul ei pe patul deă

moarte.9 La cine e;9 u ştiu0 dar ştie 2lina.

Luis )avid o dispre uia pe mama sa pentru r ul ( cutţ ă ă <assandrei şi o implor s -i spun adev rul. 4erminia recunoscuă ă ă ă numai ceea ce auzise de/a de la 'osaura. 1 c ut pe <assandraă ă ca s-o s( tuiasc s spun la tribunal c 5!nacio a încercat s-oă ă ă ă ă omoare. Trebui s se duc acas la #anrique, c ci n-o ! sise laă ă ă ă ă %otel.

9 Este un motiv, <assandra, este un motiv: pune lucrulacesta la tribunal: pune c ai avut un motiv s ucizi: Ai (ost înă ă situa ie de le!itim ap rare, <assandra0 Le!itim ap rare:ţ ă ă ă ă pune asta la tribunal: 'ecunoaşte vinov ia: aşa cum î iăţ ă ţ

spun: Ai s vezi c o s (ii eliberat :ă ă ă ă)ar <assandra în elese !reşit inten ia lui, crezând c vrea s-oţ ţ ă

(ac s recunoasc (aptul c e vinovat .ă ă ă ă ă9 "e vrei de (apt de la ea; îl întreb #anrique.ă9 -o s( tuiesc0 spuse Luis )avid, sim indu-se în(rânt.ă ţ9 &n cazul de (a , cel care d s(aturi sunt eu. Este vorba de oţă ă

situa ie /uridic . "u titlu personal, pot s - i spun c n-ar (i trebuitţ ă ă ţ ă s te amesteci în via a ei. Acum este lo!odnica mea.ă ţ

9 E adev rat; Luis )avid se uit în(ri!urat spre <assandra.ă ă9 )a, con(irm aceasta.ă9 *i, în a(ar de asta, nu (i ner bd tor s a(li deznod mântulă ă ă ă ă

procesului0 La momentul potrivit va (i descoperit adev ratulă criminal, vei vedea.

9 "red c acum nu pot decât s v (elicit, nu-i aşa;ă ă ă9 )ac vrei.ă9 #ul umesc c mi-ai dat voie, spuse Luis )avid spume!ândţ ă

de (urie.6iua urm toare era zi liber , rezervat prezent rii dovezilor.ă ă ă ă #anrique îl puse pe Tomas s -l duc acas la 4erminia, ca să ă ă ă cad la o în ele!ere cu ea. 1 ! si pe 4erminia în livin!, împreună ţ ă ă



cu "%abela şi cu Luis )avid. u avea de unde s ştie c între eiă ă tocmai avusese loc o discu ie nepl cut , în care Luis )avid îiţ ă ă reproşase mamei c o deposedeaz pe <assandra de moştenireaă ă ei. #anrique, în c ruciorul cu rotile, îl ru! pe Tomas s r mână ă ă ă ă cu el, în calitate de martor la discu ie.ţ

9 )ac retra!e i plân!erea împotriva <assandrei, noi nu vomă ţ

depune plân!ere împotriva dumneavoastr , spuse #anrique.ă9 "e v trece prin !ând, domnule Alonso; r spunse în!âm(ată ă ă

4erminia. u m târ!uiesc cu dumneavoastr .ă ă9 A i comis o crim (oarte !rav în momentul în care a i luat-ţ ă ă ţ

o pe <assandra din lea! n, insist #anrique, şi a i încredin at-oă ă ţ ţ unei persoane necunoscute. V ro! s v !ândi i bine. #aiă ă ă ţ devreme sau mai târziu, <assandra va învin!e, c ci eu voi dovediă c este nevinovat . 5ar dumneavoastr ve i c dea atunci la (undă ă ă ţ ă şi nimeni n-o s v mai poat scoate la lumin .ă ă ă ă

9 &ncerca i s m intimida i, dar nu m speria i:ţ ă ă ţ ă ţ9 V atra! aten ia, doamn , se înc p ân #anrique, (aptaă ţ ă ă ăţ ă

reprobabil pe care a i comis-o cu ani în urm va ieşi acum laă ţ ă lumin . Tot oraşul va vorbi despre asta. rietenii dumneavoastră ă v vor întoarce spatele pentru totdeauna. 1brazulă dumneavoastr va r mâne p tat pentru totdeauna, în ultimă ă ă ă instan , ve i (i /udecat ca cel din urm dintre criminali.ţă ţ ă ă

4erminia re(lect . 5 se p rea c este prins într-o capcan . ?"uă ă ă ă ă toate acestea, nu ( cuse niciodat nim nui niciun (el de concesiiă ă ă şi de ce le-ar (ace acum, în (a a uci!aşei (iului ei;@ţ

9 Bunico, trebuie s te %ot r şti. Vor s ne ia banii, seă ă ă ă amestec "%abela. )e aceea au (ormulat aceast acuza ie.ă ă ţ

9 u accept: u e$ist târ! între mine şi uci!aşa (iului meu:ă9 )ar dumneavoastr nu (ace i nicio deosebire întreă ţ

dumneavoastr , care sunte i vinovat , şi <assandra, care esteă ţ ă

nevinovat . )e aceea ea va (i liber , iar dumneavoastr ve i (iă ă ă ţ acuzat .ă9 V ro! s ieşi i din casa mea: izbucni 4erminia. A(ar :ă ă ţ ă

stri! ea ridicându-se.ă9 Bine, dac aşa dori i, spuse #anrique.ă ţ

Tomas întoarse c ruciorul şi plecar . 4erminia o(t uşurat .ă ă ă ă Luis )avid îi arunc o privire p trunz toare.ă ă ă

9 "red c tocmai ai ratat ocazia de a isp şi pentru (apta deă ă

care eşti acuzat , mam . nu- i par r u mai târziu. "el careă ă ă ţ ă ă nu ştie s ierte nu trebuie s aştepte iertare din partea altora.ă ă9 *i acum ce o s se întâmple; "e o s se întâmple cuă ă

averea; întreb însp imântat "%abela.ă ă ă



9 leac de-aici: Las -m în pace: stri! (urioas 4erminia.ă ă ă ă ăA doua zi de diminea o cuprinse o (urie înc şi mai mareţă ă

când desc%ise ziarele. Totul (usese dezv luit, ap ruse c%iar şi oă ă (oto!ra(ie de-a ei. orma veni şi ea ceva mai târziu cu !ura plină de cuvinte de consolare.

9 u pot s v (ac niciun r u. )umneavoastr , cu reputa iaă ă ă ă ă ţ

pe care o ave i0ţ&n /urul orei zece, 1livares o anun pe 4erminia c #atiasţă ă

(usese convocat din nou la tribunal.9 *ti i, e vorba despre nu ştiu ce scrisoare, stri! 1livares înţ ă

receptor. Am ieşit din sal numai ca s v avertizez.ă ă ă9 1pri i-l, domnule 1livares, omul acesta nu trebuie sţ ă

vorbeasc , îl implor 4erminia pe avocat.ă ă1livares încerc , dar nu reuşi s împiedice con(runtarea dintreă ă

#atias şi don imon. imon se (r mântase mult dac s spună ă ă ă sau nu ceva despre secretul pe care i-l încredin ase #atias,ţ !ândindu-se c nu este vorba decât despre moştenire. )ar cândă totul se întorsese împotriva <assandrei, îi spusese lui 2lina că ştie despre e$isten a scrisorii, dar nu cunoaşte con inutul. entruţ ţ imon era lucru s(ânt când cineva îi încredin a un secret, darţ

în elesese ce importan poate avea acea scrisoare pentruţ ţă <assandra.

?#atias încerca s se esc%iveze. Dudec torul îi atrase aten iaă ă ţ c poate (i acuzat de sper/ur. &n cele din urm recunoscu.ă ă # rturisi c scrisoarea (usese la el, dar o pierduse0ă ă

9 #atias, pentru numele lui )umnezeu, spune-le ce ştii: A/ută s ias adev rul la lumin : A/ut-o pe <assandra: #atias0 pune-ă ă ă ăne ce ştii: îl ru! imon.ă

9 u pot0 nu m mai întreba i0 nu pot s spun0 nu pot:ă ţ ă #atias izbucni în plâns.

1livares s ri imediat în picioare.ă9 Este inuman: #atias 1sorio este un om b trân şi bolnav şi,ă c%iar dac s zicem c a citit scrisoarea aceea, putea s uite.ă ă ă ă

?& i mul umesc, #atias, )umnezeu mi-e martor c m-aiţ ţ ă a/utat0 î i mul umesc@, îşi aminti #atias de cuvintele lui donţ ţ Al(onso de dinaintea mor ii. ?*i uite, ast zi l-am tr dat.@ţ ă ă

#atias o tr d şi pe 4erminia. )up întoarcerea de la audiereă ă ă îi spuse c rupsese scrisoarea, dar 'osaurei nu reuşise s -iă ă

ascund adev rul. &n (a a (etei sale recunoscu c avuseseă ă ţ ă scrisoarea, dar c realmente o pierduse. 'osaura începu atunciă s-o caute în disperare.

# rturia lui "alun!a arunc toat vina asupra <assandrei.ă ă ă



' spunse scurt şi limpede. cu o impresie (oarte convin! toareă ă ă când spuse c o v zuse pe <assandra cum îl ucisese pe 5!nacio.ă ă

9 Am v zut o doamn care a intrat0 da, am v zut o doamn .ă ă ă ă9 unte i si!ur c era ea; u a i (i putut s v înşela i;ţ ă ţ ă ă ţ

întreb "arion.ă

9 u, domnule, nu09 Vre i s o identi(ica i;ţ ă ţ9 "e; 5ar şi;ă9 La audiere martorul a ar tat-o pe acuzat , se amestecă ă ă

1livares.9 )a, am ar tat cu de!etul spre ea, domnule.ă9 4m: )in momentul în care doamna "ontreras a ap rut laă

!eam pân în clipa în care s-a auzit (ocul de revolver, cât timp aă trecut;

9 i0 câteva minute.ă9 Erau sin!uri acolo; Vreau s spun, domnul "ontreras şiă

so ia sa;ţ9 )a0 numai ei doi0 sin!uri09 "ând a i a/uns dumneavoastr , victima era de/a moart ;ţ ă ă9 )a0 era mort09 oate c cineva l-a atacat în (a a (erestrei.ă ţ9 u0 domnule, în untru.ă

9 )e unde şti i; "um de sunte i aşa de si!ur;ţ ţ)up sân!e, dup tot0 dup urmele pe care le-a l sat şi careă ă ă ă

duceau a(ar 0ă9 "ând a i ! sit cadavrul, v-a i dus imediat la (ereastr ;ţ ă ţ ă9 )a, domnule, da, spuse "alun!a.9 )oamna "ontreras mai era acolo;9 u0 (u!ise de/a:9 Asta e tot, în l imea voastr .ă ţ ă

&n cea de-a zecea zi a procesului era pro!ramat audierea luiă Luis )avid în calitate de martor. &n a/unul audierii, Luis )avid sesim ea cu totul pierdut. e duse la <assandra, în alonulţ albastru, şi abia reuşi s-o convin! s ias cu el pe teras ca să ă ă ă ă stea de vorb . rivi îndelun! în !ol, înainte s înceap să ă ă ă vorbeasc . Atunci nu avea decât o dorin + s-o îmbr işeze, s-oă ţă ăţ strân! la pieptul lui, s -şi a(unde (a a în p rul ei par(umat şi să ă ţ ă ă

uite de tot.?&nc mai e$ist speran e pentru noi0 numai s vrei tu. Amă ă ţ ă mai putea (i împreun , s ne iubim. )a, simt cum îmi scapi, (u!iă ă de mine şi de aceea trebuie s vorbesc0 s vorbesc0@ă ă



9 <assandra, ştiu c între noi s-au întâmplat lucruri cumplite,ă ştiu0 dar simt c înc mai sunt speran e0 pân nu depună ă ţ ă m rturie0 pân în clipa aceea0ă ă

9 Este o amenin are; îl întreb ea.ţ ă9 u, <assandra, nu m în ele!e aşa, n-o lua drept oă ţ

amenin are. umai c , dup aceea, va (i prea târziu pentru noi,ţ ă ă

iubito, prea târziu09 Este de/a prea târziu, Luis )avid. )in clipa în care ai început

s -mi (aci r u a (ost prea târziu. Vrei s continui s -mi (aci r u;ă ă ă ă ă *i asta în timp ce e$ist alt b rbat care se lupt s m scape:ă ă ă ă ă

9 Aş (i putut s - i salvez via a şi am vrut s-o (ac, <assandra.ă ţ ţ Aş (i putut s te salvez mai bine decât el, dar atunci n-ai (i (ost cuă mine0 n-am (i (ost împreun , nu ne-am (i iubit unul pe altul.ă

?)ar toate acestea au (ost atât de demult, între noi s-au întâmplat prea multe lucruri urâte, dureroase, nu mai pot să vorbesc despre trecut. Vorbeşte despre uitare, despre iertare,despre un nou început.@

9 Vrei s spui c îi o(eri lui #anrique iubirea în sc%imbulă ă libert ii; o întreb Luis )avid.ăţ ă

9 -ar trebui s vorbeşti aşa cu mine0ă9 u-l iubeşti pe #anrique:9 E$ist sentimente mai puternice decât iubirea, ripost ca.ă ă

9 u e adev rat, <assandra, nu e adev rat şi tu ştii asta:ă ă9 )a, da0 !in! şie, recunoştin , respect0ă ţă9 imic din toate astea nu are importan , <assandra0 n-areţă

importan 0 când e vorba despre (rumuse ea ta0 despreţă ţ emo ia pe care o simt când sunt al turi de tine0 Aceste lucruriţ ă nu au nicio importan când e vorba despre o s rutare care î iţă ă ţ (ace sân!ele s clocoteasc în vene0ă ă

9 u0 nu în ele! ce cau i aici, Luis )avid; încerc (ata sţ ţ ă ă

înc%eie discu ia care începuse s devin nepl cut pentru ea.ţ ă ă ă ă9 Este ultima ocazie înainte s 0ă9 &nainte s te duci la tribunal şi s depui m rturie împotrivaă ă ă

mea, nu-i aşa; înainte s m distru!i0ă ă9 <assandra, te iubesc, crede-m :ă9 *tii ce am s (ac0 dac am s (iu liber .ă ă ă ă9 Asta înseamn c nu mai este nicio speran pentru noi;ă ă ţă

întreb el disperat.ă

9 *tii c i-am promis lui #anrique c voi (i a lui dup ce seă ă ă termin totul.ă<assandra îi repet c nu mai e$ist nicio speran , seă ă ă ţă

întoarse şi plec . e min ea pe sine, voia s (u! şi s se apereă ţ ă ă ă



de propriile sentimente. #ai devreme sau mai târziu trebuiatotuşi s în elea! + înc îl iubeşte pe Luis )avid şi nicio clip nuă ţ ă ă ă

încetase s -l iubeasc .ă ă&n ziua urm toare, de diminea , în timp ce Luis )avid era laă ţă

tribunal, <assandra se duse în alonul albastru îmbr cat într-oă ă

roc%ie de i!anc . Vioara lui 2lina începu s cânte, br rile deţ ă ă ăţă

pe mâinile <assandrei şi lan urile de la !ât începur s zorn ie,ţ ă ă ă iar ea începu s danseze. )ansa şi îşi unduia trupul zvelt, careă tân/ea dup dra!oste.ă

9 #inunat, minunat, prin es , se înveseli 2lina, amintindu-şiţ ă de vremurile (ericite de odinioar . )anseaz , surioar , danseaz :ă ă ă ă o îndemn el.ă

2lina cânta cu (oc pentru (ata care dansa ca cea mai (ocoasă i!anc , ca şi când ar (i vrut s arunce din ea cu dansul acelaţ ă ă

toat triste ea şi su(erin a.ă ţ ţ9 "e patim , ce v paie: o încura/a i!anul. A%, prin es , nu i-ă ă ţ ţ ă ţ

ai pierdut %arul. Tomas era tulburat de priveliştea pe care i-o o(erea alonul

albastru, acum ( r clien i. Trupul acela (rumos, dansul plin deă ă ţ (oc: <assandra se învârtea şi zâmbea, se învârtea şi zâmbea.)eodat se opri în loc, se pr buşi pe podium şi izbucni în plâns.ă ă Vra/a se risipise.

9 )e ce plân!i, prin es ; întreb în!ri/orat 2lina.ţ ă ă Tomas se apropie de <assandra şi o lu deoparte.ă9 Te ro!, 2lina, las -ne câteva clipe sin!uri.ăVoia s ridice un zid între ei doi, voia s reteze aripileă ă

speran ei, dar uneori speran a era mai puternic decât dorin aţ ţ ă ţ ei. Voia s rup (irul acela care o le!a de Luis )avid, voia s uiteă ă ă acea dra!oste imposibil .ă

9 u trebuie s plân!i, <assandra, îi spuse Tomas blând.ă

)esc%ide- i inima dac vrei. E vorba de idila cu spaniolul, începuţ ă s în elea! Tomas.ă ţ ă9 "a şi de multe alte lucruri, r spunse <assandra cu !lasă

stins. )a, a (ost alt dra!oste0 în s rut rile acelea n-a (ostă ă ă pasiune, Tomas, a (ost disperare, recunoscu ea. Am aruncat totul

în bra ele acestei iubiri noi, dar parc m loveam cu capul deţ ă ă perete, parc m ucideam pe mine îns mi. Voiam ca Luis )avidă ă ă s m dispre uiasc , s m urasc şi s nu mai viseze la mine:ă ă ţ ă ă ă ă ă

)ar de (iecare dat când se apropia de mine, îmi era team , îmiă ă era team c am s (iu prea slab 0 îmi era team c am să ă ă ă ă ă ă cedez, Tomas:

9 )ac înc îl mai iubeşti, de unde teama asta;ă ă



9 entru c între noi este moartea copilului, moartea copiluluiă care ne desparte.

9 <assandra09 Am vrut s ! sesc un drum ca s (u!, s ! sesc alte buze0ă ă ă ă ă

s uit0 dar c utam altceva, c utam de (apt buzele lui Luisă ă ă

)avid0 "ând m s ruta el, m !ândeam la buzele lui Luisă ă ă

)avid0 &n timp ce m îmbr işa, m !ândeam la mâinile lui Luisă ăţ ă )avid.

9 )ac ai.(i plecat cu el, sunt si!ur c ai (i re!retat0ă ă9 Acum0 acum ştiu c nu pot s (u! de aceast dra!oste. Ară ă ă

însemna o pre( c torie, ar însemna s m ascund, s -mi ascundă ă ă ă ă su(letul, ca şi când m-aş de!%iza în i!anc ... Am vrut s dansez,ţ ă ă s râd şi s cânt0 s m distrez, s (iu din nou (ericit . )ar nuă ă ă ă ă ă pot, Tomas, nu pot, n-am s pot s -l uit niciodat pe Luis )avid.ă ă ă

2ândurile <assandrei aler!au spre sala de /udecat , unde i seă %ot ra soarta. )epindea de m rturia lui Luis )avid, omul pe careă ă

îl iubea. &n momentul acela, sala era !oal . To i ieşiser în pauz ,ă ţ ă ă c%iar şi #anrique, pe care îl scosese #arcelino din înc pere şi îlă dusese la un restaurant din apropiere ca s mai capete puteri.ă

9 "a(eaua asta mi-a ( cut (oarte bine, spuse #anrique,ă sorbind ultimele pic turi. & i mul umesc, #arcelino, c m-ai scosă ţ ţ ă din iadul acela.

9 Este cel mai neînsemnat lucru pe care pot s -l (ac pentruă dumneavoastr şi pentru <assandra, r spunse b trânul clovn.ă ă ă *ti i cât de mult in la ea. ata aceasta mi-a redat via a atunciţ ţ ţ când m-a l sat inima. "ând i-am v zut lacrimile din oc%i, amă ă sim it c vreau s mai tr iesc. imeni n-a plâns niciodat pentruţ ă ă ă ă mine, o(t #arcelino.ă

9 *tiu, #arcelino, (ata asta este aşa de bun şi de sensibil , şiă ă tocmai de aceea m lupt s dovedesc c e nevinovat . Abiaă ă ă ă

aştept reluarea dezbaterilor.9 )ar omul acela o acuz , cum o s pute i neutraliza dovezile,ă ă ţ domnule #anrique, nu ştiu0

9 Am s (ac tot ce am s pot, spuse #anrique %ot rât. )ar ceă ă ă mai p l vr !im aici, mai bine s mer!em, trebuie s m uit prină ă ă ă ă ă nişte %ârtii.

#arcelino se ridic şi începu s împin! c ruciorul. "ândă ă ă ă intrar în sal , "arion şi 1livares erau de/a. Acolo. &l aşteptau peă ă

/udec torul avaro.ă#arcelino îl l s pe #anrique în uş şi acesta se duse la loculă ă ă lui învârtind sin!ur ro ile c ruciorului. u se putu ab ine s nu seţ ă ţ ă apropie de Luis )avid şi s nu-i spun câteva vorbe despre ceeaă ă



ce declarase.9 cat c n-a auzit şi <assandra ce ai spus. *i ai /urat c oă ă ă

iubeşti0 dar ai încercat totuşi s-o convin!i s recunoasc (aptulă ă c e vinovat pentru ca s primeasc o pedeaps mai mic .ă ă ă ă ă ă

9 Am crezut c va putea dovedi c avea su(iciente motive să ă ă

(ie eliberat dac va recunoaşte c l-a ucis în stare de le!itimă ă ă ă

ap rare, spuse Luis )avid.ă9 ici prin !ând s nu- i treac : este câteva minute o să ţ ă ă

avem o con(runtare între noi şi sper ca intero!atoriul meu să l mureasc anumite lucruri.ă ă

9 rocurorul mi-a spus c e si!ur c va (i ! sit vinovat . -ară ă ă ă ă putea s (ie arestat c%iar ast zi.ă ă ă

9 Asta este ceea ce vrei tu şi cu ai t i: E$clam #anrique.ă ă9 Eu nu:9 Tu doreşti mai mult decât to i lucrul acesta: *tiu de ce vreiţ

s-o distru!i şi s (ie declarat vinovat : Eşti atât de pre( cut, Luisă ă ă ă )avid: Ascult -m , cu toat durerea pe care i-ai pricinuit-o,ă ă ă <assandra tot mai crede c ai iubit-o. &ntr-o zi va descoperi câtă de mult o iubesc eu şi asta va (i cât de curând.

"onvorbirea lor (u întrerupt de /udec torul avaro care intră ă ă în sal . &şi puse peruca pe cap, ca semn c dezbaterile au (ostă ă reluate.

9 )omnule "ontreras, începu #anrique, este adev rat c v-a iă ă ţ prezentat drept 5!nacio, c i-a i luat locul; Este adev rat c a iă ţ ă ă ţ venit în acest oraş, în (amilia dumneavoastr şi în (a a so ieiă ţ ţ spunând c sunte i 5!nacio;ă ţ

9 )a, aşa este, r spunse scurt Luis )avid.ă9 A i în!ropat trupul lui, nu a i anun at autorit ile despreţ ţ ţ ăţ

crim ca s înceap cercet rile. A i comis o (apt (oarte !ravă ă ă ă ţ ă ă ascunzând moartea (ratelui dumneavoastr .ă

9 )a, este adev rat, recunosc. #-am !ândit c în (elul acestaă ă voi ! si mai uşor dovezi în le! tur cu criminalul.ă ă ă9 Aşadar, a i aran/at totul cu bun -ştiin , domnule "ontreras:ţ ă ţă

)ac a i p strat secret moartea (ratelui dumneavoastr , poateă ţ ă ă ă c nici nu dorea i ca ( ptaşul s (ie ! sit.ă ţ ă ă ă

9 V ro! s m ierta i, dar nu v d unde vre i s a/un!e i. "eă ă ă ţ ă ţ ă ţ alt scop aş (i putut avea; întreb Luis )avid.ă

9 v asi!ura i un alibi pentru dumneavoastr . ! si i oă ă ţ ă ă ă ţ

persoan c tre care s îndrepta i b nuielile.ă ă ă ţ ă9 1biec ie, în l imea voastr : s ri 1livares.ţ ă ţ ă ă9 e respin!e, spuse avaro. "ontinua i.ţ9 &n l imea voastr , se adres #anrique /udec torului. )orescă ţ ă ă ă



s in(ormez "urtea cu privire la pozi ia mea. Acuzata esteă ţ nevinovat . e 5!nacio "ontreras l-a ucis altcineva. &l acuz peă acest om: 7ci!aşul se a(l în (a a noastr : Adev ratul uci!aş:ă ţ ă ă

7ltimele cuvinte ale lui #anrique (ur în!%i ite de z!omotulă ţ din sal .ă

9 1biec ie, în l imea voastr : stri! din nou 1livares.ţ ă ţ ă ă

*i "arion era în picioare. Luis )avid privea uluit la #anrique. Dudec torul avaro lovi cu cioc nelul în mas , cerând s se (acă ă ă ă ă linişte.

9 &l acuz pe Luis )avid "ontreras: îl acuz c şi-a ucis (ratele:ă9 "ontinua i, spuse /udec torul.ţ ă9 Voi demonstra în aceast sal c el este cel care a comisă ă ă

crima, el este uci!aşul. "unoaşte bine inutul, a ( cut cercet riţ ă ă pe insula din apropiere şi putea (oarte uşor s vin cu o barc înă ă ă noaptea aceea ( r s (ie v zut de nimeni, întrebarea este ce aă ă ă ă ( cut domnul "ontreras în noaptea în care s-a produs crima. Aşă dori ca cineva din cei prezen i în sal s -mi spun 0 ce a ( cut înţ ă ă ă ă ziua de JK mai a anului trecut. oate ştie cineva dintredumneavoastr unde a (ost e$act în aceast anumit zi a anuluiă ă ă trecut; Timpul este un lucru ciudat şi insesizabil când este vorbade o crim , mai ales atunci când sunt în /oc şi dovezi n scocite.ă ă )omnul Luis )avid "ontreras a pro(itat de avanta/ul o(erit de

timp pentru a învinov i de crima comis de el o persoanăţ ă ă nevinovat .ă

9 1biec ie, în l imea voastr : se auzi 1livares. Ap rareaţ ă ţ ă ă încearc s deruteze "urtea şi s t r ! neze mersul procesului,ă ă ă ă ă ă ( când s se cread c clientul meu, cel care a depus plân!ereaă ă ă ă de acuzare, a comis crima.

9 unt de acord cu cole!ul meu, spuse şi procurorul "arion.Ap rarea încearc s evite procesul al c rui scop este a(lareaă ă ă ă

adev rului.ă9 &mpotriva unui presupus criminal.9 "a procuror, cer s (ie retrase acuza iile domnului Alonsoă ţ

împotriva domnului "ontreras, întrucât sunt absolutneîntemeiate.

9 )omnilor, ro! ambele p r i s se calmeze, pentru c esteă ţ ă ă necesar s a/un!em la o concluzie care cred c ne interesează ă ă pe to i. e de alt parte, acuza iile domnului Alonso nu vor aveaţ ă ţ

nicio valoare dac nu are probe. )omnule Alonso, pute iă ţ continua, dar v atra! aten ia c avem dovezi împotriva clienteiă ţ ă dumneavoastr .ă

#anrique !â(âia. im ea c se îneac , c scaunul cu rotile îlţ ă ă ă



stin!%ereşte. ?u, nu trebuie s m las în(rânt, nu m dauă ă ă b tut.@ă

9 Tocmai aici doream s a/un!, în l imea voastr , continuă ă ţ ă ă #anrique+ la probe. Aceasta este partea cea mai interesant aă acestui caz, c ci toate acuza iile de pân acum ale martorului0ă ţ ă

#anrique ar t spre Luis )avid şi, în(l c rat de dorin a de a redaă ă ă ă ţ

<assandrei libertatea, se ridic de pe scaun.ăe ridic şi ( cu câ iva paşi spre el. im i privirile uluite aleă ă ţ ţ

celor prezen i în sal a intite asupra lui, apoi o sudoare rece.ţ ă ţ ?)umnezeule mare, mer!:@ Luis )avid privea cu oc%ii mari laomul care ar ta cu de!etul spre el.ă

9 "urtea îşi întrerupe lucr rile: spuse avaro neluându-şiă oc%ii de la #anrique.

9 u, nu: e$clam acesta.ă7n aprod se apropie s -l spri/ine.ă9 A i ( cut un e(ort prea mare, domnule, nu pute i continua înţ ă ţ

(elul acesta.9 u întrerupe i dezbaterile, &n l imea voastr , m simt bine,ţ ă ţ ă ă

v ro! s permite i continuarea intero!atoriului, se întoarseă ă ţ #anrique c tre /udec tor.ă ă

9 &n ordine, continua i.ţ#anrique şi Luis )avid se (ul!erar cu privirile. #anriqueă

sim ea c îi tremur !enunc%ii. Luis )avid era înc sub impresiaţ ă ă ă pe care i-o ( cuse #anrique, p r sind scaunul cu rotile. ?A spusă ă ă c o s se lupte ca un leu@, îşi zise Luis )avid.ă ă

9 )omnilor, v întreb dac este posibil ca cineva care comiteă ă o asemenea crim s lase la locul (aptei un obiect care l-ară ă incrimina nemi/locit; 1 eşar( i! neasc : Eşar(a este o dovadă ţ ă ă ă c a (ost pus inten ionat acolo pentru a îndrepta b nuielile într-ă ă ţ ăo direc ie !reşit , oricine ar (i putut s-o pun acolo0 de e$emplu,ţ ă ă

dumneavoastr , domnule "ontreras: utea i (oarte uşor s lua iă ţ ă ţ eşar(a <assandrei şi s-o duce i la locul (aptei ca s-o acuza i. )eţ ţ ce; "a s v scoate i din cauz pe dumneavoastr 0 im ea că ă ţ ă ă ţ ă

încep s -l lase !enunc%ii.ă?1 iubeşte@, îşi spuse Luis )avid.9 A i min it0 a i min it: stri! #anrique.ţ ţ ţ ţ ă9 )a i-mi voie, se auzi atunci vocea lui 'oberto care voia sţ ă

intre în sal , sunt medic. E (ratele meu.ă

9 Aduce i repede scaunul: stri! aprodul.ţ ă'oberto îl spri/ini pe #anrique de subsuori.9 #ai încet, ai e$a!erat.9 Te ro!, a/ut -m , trebuie s termin, nu se l s #anrique.ă ă ă ă ă



9 Te implor, aşaz -te.ă9 u, trebuie s stau în picioare, m simt mai si!ur pe mine.ă ă9 Am s r mân aici, spuse 'oberto în!ri/orat. Vreau s ştii că ă ă ă

sunt mândru de tine.?<assandra0 de ce se întâmpl toate astea;@ se întreb Luisă ă

)avid aşteptând urm toarele întreb ri. ?Totul a (ost aşa deă ă

(rumos când ne-am cunoscut0 Aşa de minunat, am (ost aşa de(erici i. e-am iubit şi înc ne mai iubim0 e iubim aşa de mult:@ţ ă

9 )up tot ceea ce am spus, propun s analiz m cea de-aă ă ă doua prob 0 arma, îşi continu #anrique pledoaria. &n l imeaă ă ă ţ voastr , aş dori s v ar t cum s-ar (i putut des( şura lucrurile.ă ă ă ă ă )ar înainte de a respin!e aceast prob , arma din cauza c reiaă ă ă toate b nuielile se îndreapt spre clienta mea, am s v prezintă ă ă ă (aptele pe baza c rora am a/uns la concluzia c domnul Luisă ă )avid "ontreras a pus la cale totul pentru a o învinui pe clientamea.

9 )e ce n-a vorbit; )e ce nu se ap r împotriva acuza iilor; îlă ă ţ întreb 1livares în şoapt pe "arion.ă ă

9 &ntr-adev r, t cerea lui este bizar .ă ă ă9 oate ar (i bine s -l oprim.ă9 L sa i-l s continue, spuse "arion. Vom vorbi şi noi laă ţ ă

momentul potrivit. )omnul "ontreras pare (oarte si!ur de el.

9 'o! pe în l imea voastr , spuse #anrique, s e$amineze cuă ţ ă ă aten ie declara ia ( cut la audiere şi cea dat aici, în salaţ ţ ă ă ă tribunalului, de 'osaura 1sorio în le! tur cu arma.ă ă

2re(ierul aduse documentele. 'oberto se str dui s prindă ă ă privirea lui #anrique, dar acesta nu observ nimic. ?robabil că ă are dureri mari@, îşi spuse în!ri/orat 'oberto.

9 &l întreb pe domnul "ontreras, spuse #anrique, (ul!erându-lcu privirea pe Luis )avid cui apar inea arma care s-a ! sit laţ ă

locul (aptei;9 Apar inea (ratelui meu, r spunse Luis )avid.ţ ă9 1 purta întotdeauna la el;9 "red c da0 da, o purta întotdeauna la el.ă9 Vre i s spune i c o avea asupra lui şi în momentul în careţ ă ţ ă

s-a întâlnit cu persoana care l-a ucis;9 )a, e$act, con(irm Luis )avid.ă#anrique se întoarse c tre /udec tor+ă ă

9 rima concluzie, în l imea voastr + acuza ia de crim cuă ţ ă ţ ă premeditare (ormulat împotriva clientei mele nu mai esteă valabil , întrucât s-a demonstrat aici c aceasta nu avea arma laă ă ea atunci când se presupune c ar (i tras în so ul ei şi l-ar (i ucis.ă ţ



9 )a, aşa reiese, recunoscu avaro.9 "ine0 cine a ! sit-o; #anrique îşi adun din nou puterile,ă ă

sau şi mai bine, când a (ost ! sit arma, domnule "ontreras;ă ă9 A (ost ! sit în dulapul din dormitor, spuse calm Luis )avid.ă ă9 "ine a ! sit-o acolo;ă

9 Eu.9 )umneavoastr ;ă9 )a, con(irm Luis )avid.ă9 *i nu i-a i spus <assandrei nimic despre asta;ţ9 u.9 A i cerut s se veri(ice amprentele de pe revolver şi s-aţ ă

dovedit c sunt ale <assandrei, aşa e;ă9 )a, întocmai.9 "um a i a/uns la aceast concluzie;ţ ă9 Am dus 5a laborator şi un pa%ar pe care îl atinsese.9 )umneavoastr ; A i ( cut toate acesta; oarte bine, seă ţ ă

pare c sunte i detectiv amator. )ar între timp a i vrut să ţ ţ ă demonstra i c e în stare s apese pe tr !aci.ţ ă ă ă

9 )a, am vrut s ştiu dac este în stare s (ac asta.ă ă ă ă9 &n acest scop a i pus revolverul cu care l-a i ucis pe (rateleţ ţ

dumneavoastr pe noptier . #ai târziu, când v-a i certat cuă ă ţ <assandra, a i scos-o din min i, a i împins-o pân la limitaţ ţ ţ ă

r bd rii pentru a o obli!a s pun mâna pe revolver şi s vă ă ă ă ă ă amenin e cu el: )up aceea, domnule "ontreras, când era i de/aţ ă ţ si!ur c sunt amprentele ei pe arm , a i dus revolverul laă ă ţ analiz .ă

Luis )avid t cea, ceea ce îl nedumerea complet pe 1livares.ă 'oberto era mândru ascultându-l pe #anrique.

?Te-ai inut bine, #anrique, eşti un avocat mare, (rate, am sţ ă te îmbr işez zdrav n când se vor termina toate astea: Eşti aşaăţ ă

de cura/os, aşa de cura/os, încât ai suportat toat aceast durereă ă (izic cumplit .@ă ă9 #ai ave i ceva de spus; întreb /udec torul.ţ ă ă9 )a, în l imea voastr , spuse #anrique, sim ind o durereă ţ ă ţ

ascu it în spate. Vreau s dezv lui şi presiunile ( cute deţ ă ă ă ă domnul "ontreras asupra clientei mele pentru a o convin!e să depun m rturie (als . A s( tuit-o în mod !reşit, a sus inut că ă ă ă ţ ă sentin a este de/a pronun at şi c tribunalul o va condamna laţ ţ ă ă

treizeci de ani de înc%isoare. 1mul acesta a mers pân acoloă încât a r pit-o şi a dus-o pe un drum care s-a terminat cuă moartea copilului ei. rin încercarea sa de a o r pi, este vinovată şi de moartea copilului.



?u, nu, #anrique, îşi spuse 'oberto în sinea lui, nu vorbidespre copil, nu e cinstit. u e vinovat de asta, copilul erabolnav.@

1livares protest . &l ru! pe Luis )avid s spun ceva, s seă ă ă ă ă apere. u în ele!ea de ce accept aceste învinuiri. #anriqueţ ă

aştept ca publicul prezent în sala de /udecat s se liniştească ă ă ă

complet.)omnule Luis )avid "ontreras, tun !lasul lui #anrique, vă ă

acuz, v acuz c v-a i ucis (ratele: u a (ost <assandra,ă ă ţ recunoaşte i:ţ

9 )a, e corect0 cu sunt vinovat: spuse Luis )avid ( r să ă ă stea prea mult pe !ânduri.

Lui #anrique nu-i venea s cread c reuşise s -l (ac să ă ă ă ă ă recunoasc . )e aceea repet +ă ă

9 )omnule Luis )avid "ontreras, v acuz: V acuz c l-a iă ă ă ţ ucis pe (ratele dumneavoastr : u <assandra a ( cut acest lucru.ă ă 'ecunoaşte i:ţ

9 E$act: Eu sunt vinovat: r spunse calm Luis )avid.ă9 Am ştiut0 de mai mult timp. )ar nimeni n-a vrut s mă ă

cread . Acesta este vinovatul, adev ratul uci!aş al lui 5!nacioă ă "ontreras. 5at , adev rul a ieşit la supra(a . "lienta mea esteă ă ţă nevinovat , în l imea voastr , şi cer tribunalului s retra!ă ă ţ ă ă ă

imediat acuzarea.9 1biec ie, &n l imea voastr : spuse 1livares. Este oţ ă ţ ă

înscenare dramatic din partea ap r rii pentru a-l deruta şi a-lă ă ă intimida pe clientul meu. u accept acuza ia.ţ

9 )ar domnul Luis )avid "ontreras a m rturisit crima,ă protest /udec torul.ă ă

9 *i (aptul c este vinovat, în l imea voastr . E$ist vreoă ă ţ ă ă îndoial în privin a aceasta; #i-am demonstrat teoria pas cu pasă ţ

şi când am a/uns la concluzia (inal , acuzatul meu #anrique îşiă mut privirea de la /udec tor la Luis )avid c ci acumă ă ă dumneavoastr sunte i acuzatul, domnule "ontreras, aşadară ţ acuzatul, a recunoscut.

"uvintele lui produser o mare a!ita ie în sal . *i procurorul şiă ţ ă avocatul 1livares au obiectat împotriva modului în care #anriquel-a ( cut pe Luis )avid s m rturiseasc şi în privin a (aptului că ă ă ă ţ ă Luis )avid n-a încercat s se apere, de aceea #anrique îl întrebă ă

înc o dat +ă ă9 )omnule Luis )avid, cu mâna pe conştiin , spune i-neţă ţ adev rul: unte i vinovat de crima de care este acuzat clientaă ţ ă mea, da sau nu;



9 'ecunosc aici, în (a a "ur ii, c sunt vinovat, r spunse Luisţ ţ ă ă )avid. )a, sunt vinovat, am comis crima, eu mi-am ucis (ratele:

e baza declara iei lui Luis )avid, /udec torul avaro îşiţ ă (ormul verdictul+ă

9 Luând în considerare m rturia domnului "ontreras care aă

recunoscut c este vinovat, în calitatea mea de /udec tor ală ă

acestui caz, consider c e de datoria mea s -l arestez peă ă inculpat.

?#inunat, !ata, s-a terminat, a (ost un sacri(iciu mare, nunumai pentru c am renun at la via , dar am renun at şi la ea,ă ţ ţă ţ am renun at s mai lupt pentru ea@, se !ândea Luis )avid înţ ă timp ce i se puneau c tuşele la mâini. ?oate c aceasta esteă ă partea cea mai rea, cea mai !rea. 1are merit ; r îndoial : Te-ă ă ă ăam salvat, <assandra, te-am salvat: Am ( cut totul din dra!oste,ă numai dintr-o dra!oste atât de mare ca a mea poate (ace cinevaun asemenea lucru0 s spun c este vinovat de o crim peă ă ă ă care n-a comis-o. umai eu aş (i putut s (ac asta, s recunoscă ă c mi-am ucis propriul (rate, s m duc la înc%isoare. ractic, îmiă ă ă voi petrece toat via a la înc%isoare şi am ( cut asta numai dină ţ ă dra!oste pentru tine, <assandra, din dra!oste pentru tine:@

#anrique era cât se poate de (ericit, !ândindu-se la bucuria<assandrei când va auzi c e liber .ă ă

<assandra îi era într-adev r nespus de recunosc toare luiă ă #anrique pentru c o eliberase, dar înc şi mai mult o bucuraseă ă (aptul c începuse s mear! . e întrist îns când auzi c Luisă ă ă ă ă ă )avid (usese acuzat.

4erminia se duse imediat la înc%isoare ca s -şi vad (iul. "eă ă îndr zneal din partea acestui avoc el s -l acuze pe Luis )avidă ă ăţ ă de uciderea propriului (rate:

9 Trebuie s -mi e$plici, Luis )avid: )e ce ai ( cut asta;ă ă

Vorbeşte: stri!a (urioas 4erminia în celula înc%isorii.ăLuis )avid abia în! im ceva.ă ă9 E posibil ca obsesia pentru (emeia asta s te îndemne să ă

(aci aşa ceva; pune-mi c nu l-ai ucis pe (ratele t u şi am să ă ă dovedesc c este o minciun .ă ă

9 -ai s dovedeşti nimic, îi spuse el disperat. Am s -miă ă men in declara ia şi nici tu, nici nimeni altcineva n-o s m (acţ ţ ă ă ă s spun altceva.ă

4erminia plec de la înc%isoare ( r s (i primit r spunsulă ă ă ă ă dorit. im ea c sub picioarele ei se desc%ide o pr pastie dinţ ă ă care va (i !reu de ieşit. ierduse un (iu, acum îl pierdea şi pe aldoilea şi o aştepta şi un proces din cauza acelui copil ne(ericit.



)ar Luis )avid nici nu avusese oc%i s vad triste ea mameiă ă ţ sale, disperarea ei nu mai avea nicio însemn tate pentru el. &nă sin!ur tatea celulei se !ândea numai la (emeia pentru careă ( cuse acest lucru.ă

?*i am acceptat s apar ii altcuiva0 te-am l sat s (ii (ericită ţ ă ă ă

cu altul, eu, care nu suportam nici m car s te privească ă ă

cineva0 am a/uns s pl tesc pentru (apta ta ştiind c te va aveaă ă ă alt b rbat: imeni n-ar (i în stare s (ac aşa ceva0 dară ă ă dra!ostea mea pentru tine este atât de puternic , pentru mineă totul începe şi se termin cu tine0 cu tine0@ă

<assandra nu se bucur de (aptul c Luis )avid recunoscuseă ă crima. ici 'osaura nu era mul umit , pentru c urm rise s (ieţ ă ă ă ă

învinuit <assandra şi s scape ea.ă ă9 Am (ost însp imântat , tat , vorbea orbit de (urie 'osaura,ă ă ă ă

m-am temut ca nu cumva Luis )avid s arate la tribunală scrisoarea aceea blestemat , dovedind c ea e nevinovat . 1,ă ă ă tat , acum sunt aşa de (ericit :ă ă

9 u e voie s te bucuri: )umnezeu o s te pedepseasc , îşiă ă ă mustr #atias (iica.ă

9 *i de ce s nu m bucur; )e ce nu m-aş bucura, tat ; untă ă ă de-a dreptul (ericit . Vezi; E aşa de prost: A spus c e vinovată ă numai ca s-o salveze pe <assandra, ca s ias ea nevinovat :ă ă ă

)ar nu ştie c m salveaz , de (apt, pe mine: stri! ea plin deă ă ă ă ă venin.

'osaura nu era sin!ura care ştia c Luis )avid nu e vinovat.ă )up ce noaptea se l s peste toat a!ita ia provocat deă ă ă ă ţ ă neaşteptata m rturie a lui Luis )avid, i!anca =aritza îl c ut peă ţ ă ă 'andu în barul %otelului.

9 )e ce nu te culci, 'andu; îl întreb ea dr ! stoas . Eă ă ă ă târziu0 camera e !oal . "e (aci sin!ur aici;ă

9 # !ândesc, =aritza.ă9 La ea; întreb (ata.ă9 u uita, i!anul iubeşte pân la moarte, spuse 'andu.ţ ă9 )ar ea se va c s tori cu avocatul care a salvat-o. La asta teă ă

!ândeşti acum.9 -a salvat-o el. Altul a ( cut acest lucru, zise 'andu, cel aleă

c rui mâini au descoperit sân!ele pe care nu l-au v rsată ă niciodat :ă

9 )e ce crezi c este nevinovat;ă9 u cred0 ştiu. u el a ( cut-o.ă9 *i0 vrei s declari asta;ă9 Buzele mele nu vor rosti nicio vorb . Ascult -m bine, nicioă ă ă



vorb : spuse el şi o (ul!er cu privirea.ă ă

48

&n toat aceast a!ita ie care se crease în /urul procesului,ă ă ţ #anrique se orientase cel mai bine. 'euşise s întoarc lucrurileă ă

în (avoarea <assandrei, se îns n toşise, se ridicase din scaunulă ă cu rotile şi abia aştepta ca totul s se termine şi s înceap oă ă ă via nou , (ericit , în care va readuce zâmbetul pe c%ipul (eteiţă ă ă pe care o îndr !ise din clipa în care o v zuse pentru prima dată ă ă cu lacrimi în oc%i.

rocesul continua cu dezbaterea re(eritoare la problemasc%imb rii copiilor. Al turi de )orinda depuse m rturie şi 2ema.ă ă ă #atias ne! totul, dar în aceast privin #anrique se bizuia peă ă ţă

declara ia 1(eliei. )up ce reuşi s respin! şi s anuleze toateţ ă ă ă ă declara iile lui "alun!a şi ale Lazarei, care ( cuser acest lucru laţ ă ă cererea st pânului lor, tribunalul decise s se înceap urm rireaă ă ă ă penal împotriva lui Luis )avid "ontreras.ă

<assandra şi Luis )avid se întâlnir la dou zile după ă ă m rturisirea lui. <assandra era de-a dreptul n ucit de această ă ă ă inversare a rolurilor. *tia (oarte bine ce înseamn s petreci oă ă noapte în celula înc%isorii.

9 unte i si!ur c el este r spunz tor de moartea so uluiţ ă ă ă ă ţ dumneavoastr ; o întreb b nuitor "arion.ă ă ă9 u ştiu, nu ştiu: r spunse emo ionat <assandra.ă ţ ă9 &l acuza i de moartea (iului dumneavoastr , insist "arion. &lţ ă ă

considera i aşadar un dublu asasin;ţ<assandra se uit însp imântat la Luis )avid.ă ă ă9 &nceta i: e$clam acesta. La ce bun atâtea întreb ri; -amţ ă ă

recunoscut de/a crima; )a, în l imea voastr , eu am ( cut-o, mi-ă ţ ă ă

am ucis (ratele. 4aide i s s(ârşim o dat pentru totdeauna.ţ ă ă "ondamna i-m :ţ ă9 &n l imea voastr , lu din nou cuvântul procurorul "arion.ă ţ ă ă

)omnul "ontreras cere s (ie /udecat, dar le!ea noastr nuă ă permite pre/udicierea unei persoane a c rei vinov ie nu a (ostă ăţ pe deplin dovedit . 'o! s se in seama de aceasta.ă ă ţ ă

9 Aşa este, admise avaro. )omnule "ontreras, m rturisireaă dumneavoastr nu este su(icient . Este nevoie de mai multeă ă

dovezi pentru a dovedi crima. umai atunci se poate da sentin a.ţ9 "e dovezi v mai trebuie, în l imea voastr ; Am recunoscută ă ţ ă de/a c am comis o crim . "e mai trebuie s (ac ca s mă ă ă ă ă crede i;ţ



9 "um a i ( cut acest lucru; întreb procurorul. )e ce l-a iţ ă ă ţ ( cut; unt mai multe elemente care trebuie dovedite, domnuleă "ontreras: e mine, personal, m rturisirea dumneavoastr m-aă ă nedumerit. )e ce a i (i dorit s v ucide i (ratele; A i avut vreunţ ă ă ţ ţ motiv;

9 )a, am avut: A i uitat de unica (emeie pe care am iubit-o înţ

via ;ţă9 &n aceast sal a i declarat c nu avea i decât o oarecareă ă ţ ă ţ

a(ec iune pentru ea şi de aceea v-a (ost uşor s pleca i.ţ ă ţ9 Am min it. Eram îndr !ostit de ea, eram îndr !ostit ca unţ ă ă

nebun. 5!nacio mi-a r nit mândria: #ai târziu am descoperit c aă ă pro(itat de asem narea dintre noi ca s se c s toreasc cu ea.ă ă ă ă ă #-am dus s m întâlnesc cu el, repet Luis )avid. Am stat deă ă ă vorb , ne-am certat0 s-a în(uriat când l-am întrebat de ce aă ( cut asta. &n timp ce ne certam, de undeva a ap rut revolverul,ă ă nu ştiu cum. e-am luat la b taie şi unul dintre noi a ap sat peă ă tr !aci. "red c eu am (ost acela. Asta este tot ce am de spus. Eă ă su(icient.

9 *i probele; întreb "arion.ă9 Am ucis: "e alte probe v mai trebuie; u sunte iă ţ

mul umi i; V ro!, duce i-m în celul , nu mai am nimic deţ ţ ă ţ ă ă ad u!at, spuse Luis )avid, !ata s plece.ă ă

9 "e e cu probele; "u eşar(a ! sit acolo;ă ă9 Am ( cut-o tot eu, inten ionat. Aveam eşar(a <assandreiă ţ

întâmpl tor în buzunar. Am l sat-o acolo ca dovad . #-am întorsă ă ă acas pre( cându-m c sunt el. Am avut nevoie de timp ca să ă ă ă ă mai adun şi alte dovezi împotriva ei. )omnul Alonso aredreptate. Este adev rat ceea ce a spus. El a descoperit adev rul:ă ă Eu mi-am ucis (ratele: Aveam nevoie de cineva care s suporteă aceast ruşine şi ea era cea mai potrivit 0 am pro(itat de ea,ă ă

spuse el şi se uit la <assandra care l sase privirea în /os.ă ă9 *i ce e cu martorii, domnule "ontreras; "arion nu voia să renun e. #artorii sus in c uci!aşul a (ost o (emeie: u numaiţ ţ ă "alun!a, ci şi cel lalt martor este si!ur c este vorba de oă ă (emeie.

9 Eu le-am spus s a(irme asta. unt oameni s rmani, nu ştiuă ă nimic. Le-am cerut s declare ceea ce le spun eu. u este vinaă lor, eu sunt aici sin!urul vinovat. "ondamna i-m şi !ata:ţ ă

9 ute i s v autoacuza i de orice dori i, domnule "ontreras,ţ ă ă ţ ţ încerc înc o dat "arion s -l (ac s în elea! , dar n-o s mă ă ă ă ă ă ţ ă ă ă convin!e i c a i ( cut totul cu atâta sân!e rece: A i inventatţ ă ţ ă ţ probele, i-a i pre! tit pe martori ca s condamna i (emeia peţ ă ă ţ



care o iubea i atât de mult încât putea i s omorâ i pentru ea.ţ ţ ă ţ9 Am (ost nedrept it. Apar inea altui om. )in cauza ei amăţ ţ

( ptuit o crim , am început s-o ur sc. -am vrut s a/un! laă ă ă ă înc%isoare, trebuia s ! sesc pe cineva pe care s dau vina şiă ă ă asta am ( cut. &n l imea voastr , ro! "urtea s m trimit înă ă ţ ă ă ă ă

celul . Am spus tot ce era de spus, nu mai am nimic de ad u!at,ă ă

înc%eie Luis )avid şi se ridic .ă?<assandra ştie c tot ce am spus acum este minciun , c amă ă ă

procedat aşa ca s-o scap pe ea. )ar de ce m priveşte aşa; )eă ce; )e ce plân!e; u, se pre(ace, cu si!uran c se pre(ace.ţă ă )umnezeule, e <assandra vrednic de tot ceea ce (ac de dra!ulă ei;@

ala tribunalului începu s se !oleasc . 1livares se duse cuă ă "arion în biroul acestuia. Era pe deplin convins c domnulă "ontreras nu a comis crima.

9 Vede i c (ace pe victima, spuse 1livares. A şi plâns.ţ ă9 Vreau s v spun c trebuie s m !ândesc (oarte bine laă ă ă ă ă

toate acestea, r spunse "arion. Am încercat s-o (ac s spun că ă ă ă ea e vinovat şi el e nevinovat, dar n-am reuşit. 7n sin!ur lucruă

îmi este clar, c înc mai sunt îndr !osti i unul de altul.ă ă ă ţ9 "ine eşti dumneata; întreb 1livares v zând o i!ancă ă ţ ă

(rumoas intrând pe uş .ă ă

9 unt o i!anc , domnule, nu vede i; spuse (ata intrând înţ ă ţ camer .ă

9 Asta se vede, într-adev r, dar ce cau i aici;ă ţ9 #i s-a spus c aici sunt avoca ii care o acuz pe <assandraă ţ ă

şi0 (ata se opri privindu-i cu viclenie 8 ştiu ceva interesant.9 pune despre ce e vorba: se r oi ner bd tor "arion.ăţ ă ă9 Este vorba despre re!e.9 sta cine mai e, pentru numele lui )umnezeu; u ne maiĂ

c%inui, interveni 1livares, m doare capul în!rozitor şi n-am c%e( ă de şarade.9 A i înnebunit, domnilor; stri! semea (ata. Vorbescţ ă ţă

despre <assandra. 'andu ştie c omul care a m rturisit nu e celă ă care a comis crima, nu şi-a ucis (ratele. 'andu este omul pe care

îl iubesc şi care m-a respins din cauza altei (emei:9 *i cui îi pas de asta; întreb 1livares. Eu plec, domnuleă ă

"arion.

i!anca ieşi, iar "arion şi 1livares se privir uimi i. "arion seŢ ă ţ îndrept spre celula lui Luis )avid "ontreras, anun ându-l c îl vaă ţ ă ap ra ( r s in seama de opozi ia lui.ă ă ă ă ţ ă ţ

9 &n ele!e i, dup toate acuza iile pe care le-a i adusţ ţ ă ţ ţ



împotriva dumneavoastr înşiv , o s sta i în înc%isoare treizeciă ă ă ţ de ani; îl avertiz "arion.ă

9 E via a mea: stri! Luis )avid. Am dreptul s (ac ce vreauţ ă ă cu ea: Am dreptul s-o distru!, s-o /ert(esc dac e nevoie, dacă ă aşa vreau eu.

9 *i toate astea pentru o criminal ; îl întreb "arionă ă

neîncrez tor.ă9 u pentru o criminal : entru (emeia pe care o iubesc:ă9 "rede i c merit ;ţ ă ă9 u m intereseaz dac merit sau nu: îşi pierdu Luis )avidă ă ă ă

r bdarea.ă9 )omnul Alonso este îndr !ostit de ea. Vre i s i-o l sa i lui;ă ţ ă ă ţ9 -am putut s-o (ac (ericit , s-o (ac altul: spuse întunecată ă

Luis )avid.ici de la 'andu nu ob inur ceea ce doreau. &nainte s seţ ă ă

duc la tribunal, <assandra, mirându-se c 'andu primise cita ieă ă ţ s se prezinte în proces, îl implor +ă ă

9 u: u, 'andu, s nu min i, te ro!, ba c%iar nu spune nimic,ă ţ 'andu, a/un!e:

Vicleanul i!an se pre( cu c nici nu ştie de ce îl c%eamţ ă ă ă avoca ii.ţ

9 u, nu ştiu nimic. unt si!ur c acest om este criminalul.ă

"ine v-a spus altceva cu si!uran c v-a min it.ţă ă ţ<assandra nu ( cea niciun e(ort s înl ture triste ea care oă ă ă ţ

copleşea. Ar (i trebuit s (ie (ericit , se dovedise c e nevinovat ,ă ă ă ă dar se !ândea ( r încetare la Luis )avid. &l iubea şi ştia că ă ă suport !reu sin!ur tatea din celul . )ar nu merita nici m car ună ă ă ă !ând de-al ei:

tarea s n t ii 1(eliei se înr ut i. To i prietenii ei îşi luaseră ă ăţ ă ăţ ţ ă

de/a r mas-bun de la ea. "ând veni #anrique cu anc%etatorul caă s -i ia o declara ie, 1(elia era de/a în com . 7ltimele clipeă ţ ă conştiente le petrecu împreun cu (iica ei, inând în mână ţ ă cior pelul pe care îl împletea pentru copilul de care se bucuraă atât de mult.

9 1: ( cu 1(elia. une %ârtie în untru, aşa cum i-am spus,ă ă ţ iubita mea, îi şopti 1(elia. Are (orma picioruşului: "e dulce e: "âtde mult aş vrea s -l in în bra e pe copilaşul t u: )ar mai e cevaă ţ ţ ă

ce trebuie s - i spun, iubita mea, şi trebuie s m ier i. )eă ţ ă ă ţ (iecare dat când o s (ie obraznic, am s -i dau o p lmu pesteă ă ă ă ţă obr /or:ă

Lilia 'osa înc respin!ea ideea c s(ârşitul mamei ei eraă ă



aproape. Duca /ocul pân la cap t, crezând sincer în puterea luiă ă t m duitoare.ă ă

9 Ast zi ar i mai bine, mam , îi spunea ea, încercând s -iă ăţ ă ă redea puterea care se scur!ea încet din trupul ei.

9 "%iar aşa: zâmbea 1(elia. Acum m simt mai bine: #inunat:ă

Era şi timpul. o i s - i ima!inezi c dup toate medicamenteleţ ă ţ ă ă

pe care mi le-a dat tat l t u, trebuie s m (ac bine: 'oberto:ă ă ă ă 5ubita mea, tat l t u a (ost aşa de bun cu mine: #ai !ândeşte-teă ă la asta şi ai s începi s -l iubeşti şi tu un pic:ă ă

9 1, mam , n-ar (i trebuit s înceteze s te iubeasc , s teă ă ă ă ă p r seasc , spuse Lilia 'osa care nu-l iertase înc pentru ceeaă ă ă ă ce ( cuse.ă

9 "opila mea, iubirea mea, eşti (oarte tân r şi trebuie s maiă ă ă tr ieşti înc mult0 mult de tot ca s (ii în stare s în ele!iă ă ă ă ţ anumite lucruri, o(t 1(elia. "uvintele ei (ur întrerupte de o tuseă ă violent . Lumea e ( cut din în ele!ere şi iertare. ine minte0ă ă ă ţ Ţ

9 i-e somn, mam ; întreb duios Lilia 'osa.Ţ ă ă9 )a, pu in0 aş vrea s dorm0ţ ăLilia 'osa îi aşez mai bine perna şi vru s -i ia cior pelul peă ă ă

care 1(elia îl inea în mân .ţ ă9 Las -m s dorm cu el, zise ea strân!ându-l la piept. "ândă ă ă

o s vin tat l t u acas , spune-i c sunt bine0ă ă ă ă ă ă

"u toat împotrivirea Liliei 'osa, 2ema îşi petrecea aproapeă tot timpul la c p tâiul 1(eliei. La patul ei se adunar , pe lân!ă ă ă ă membrii (amiliei Alonso, to i prietenii pe care îi cunoscuse în ziuaţ când se dusese la circ s ! seasc un clovn care s -iă ă ă ă

înveseleasc (iica, Tomas, <assandra, #arcelino, don imon şiă 2lina.

9 )umnezeu s -i aib su(letul în paz , spuse #arcelino,ă ă ă luându-şi r mas-bun de la 1(elia.ă

'oberto se apropie de patul so iei sale şi îi şopti+ţ9 1(elia, nu ştiu dac m mai auzi0 dar dac m auzi, vreauă ă ă ă s ştii c te-am iubit mult. Am înv at s te admir pentruă ă ăţ ă perseveren a ta, pentru modestia ta0 ai visat întotdeauna sţ ă c l toreşti0 acolo unde te duci acum totul este mult maiă ă (rumos0 1(elia, cerul este al turi de tine0 dar tu vei (iă

întotdeauna al turi de noi0 vei tr i întotdeauna în amintireaă ă noastr .ă

entimentele lui erau cu si!uran sincere. pera c îi d ruiseţă ă ă m car pu in (ericire şi reparase în parte nedreptatea deă ţ ă odinioar .ă

Vestea mor ii 1(eliei o linişti pe 4erminia. ?2ura mortului nuţ



vorbeşte@, îşi zise ea. *i 'osaura şi #atias r su(lar uşura i. eă ă ţ #atias îl munceau alte !ri/i. Auzea tot mai des !lasul lui donAl(onso+ ? acest lucru, #atias, te ro!, şi î i mul umesc.@ "ât vaă ţ ţ ă vreme avusese linişte, dar acum scrisoarea îi c zuse iar în mân .ă ă " zu dintr-o carte pe care 4ector se pre! tea s i-o duc lui Luisă ă ă ă

)avid la înc%isoare.9 u se poate s nu (ie aici: îi spuse Luis )avid lui 4ector.ă unt si!ur c am pus-o aici. 1livares mi-a spus c a ridicat de /osă ă scrisoarea şi i-a dat-o mamei. #ama a luat-o automat şi a pus-o

în cartea de pe ra(t. Acolo am ! sit-o eu, dar acum nu mai e.ă9 Totul este (oarte ciudat, admise 4ector, dar nu în ele! de ceţ

este aşa de important aceast scrisoare.ă ă9 crisoarea i-a dat-o Al(onso lui #atias pe patul de moarte şi

imon, omul acesta ciudat, m-a vizitat ieri şi mi-a spus c donă Al(onso a mai scris şi altceva acolo, în a(ar de (aptul c nepoataă ă lui este <assandra, dar #atias nea! .ă

9 )ac mi se iveşte ocazia, am s-o caut, îi promise 4ector.ă oate c ar (i mai bine s retra!i tot ceea ce ai spus. oate c nuă ă ă merit sacri(iciul t u.ă ă

9 Acum nu ştiu ce s spun, zise Luis )avid !ânditor, dară promite-mi, te ro!, c n-ai s spui nimic mamei mele. E mai bineă ă s cread c eu sunt uci!aşul. &n caz contrar, ar mai putea (aceă ă ă

r u şi altcuiva.ăA doua zi îns , 4erminia veni la tribunal, sus inând c Luisă ţ ă

)avid este nevinovat şi c şi-a recunoscut vinov ia numai ca s-oă ăţ scape pe <assandra. Luis. )avid ne! în (a a tuturor. "arion seă ţ str dui s -l (ac s spun adev rul, dar Luis )avid îşi men inu cuă ă ă ă ă ă ţ

înc p ânare declara ia.ă ăţ ţ9 u pot decât s spun c sunt vinovat şi c mi-am ucisă ă ă

(ratele.

1livares îi comunic 4erminiei c , întrucât Luis )avid sus ineă ă ţ c este vinovat, el inten ioneaz s renun e la acest caz, însă ţ ă ă ţ ă 4erminia îl implor s nu (ac aşa ceva.ă ă ă

6ilele lui Luis )avid la înc%isoare erau lun!i şi !rele. El, careavusese întotdeauna motive bine întemeiate pentru tot ceea ce( cuse, se întreba acum unde vor duce toate astea. 4ectoră 3uintero nu reuşi s ! seasc niciun (el de scrisoare. #ult maiă ă ă dureroas (u pentru Luis )avid vestea c #anrique seă ă

c s toreşte cu <assandra. ata îi spusese c aşa va (i, dar nuă ă ă credea c se va întâmpl aşa de repede. El îşi distrusese via a,ă ă ţ iar ea se pre! tea s se m rite cu altul:ă ă ă

"u cât i-ar (i (ost mai uşor s stea la înc%isoare dac ar (i ştiută ă



cât de mult su(er ea: )orinda sim ea cel mai bine lucrul acesta.ă ţ Vedea toate umbrele triste de pe c%ipul ei.

9 u(er , pentru c tot îl mai iubeşte, îi spuse )orinda luiă ă 'andu. u e nevoie s desc%id !ura ca s -mi dau seama ceă ă ă simte sau ce !ândeşte. -am v zut în c r i, ci în oc%ii ei0 pliniă ă ţ

de lacrimi. A plâns o mul ime. Este le!at de el şi le! tura astaţ ă ă

n-o poate rupe decât moartea.9 )ar nu va (i a lui: stri! (urios 'andu. Am spus c nu va (i şiă ă

nu va (i:up rarea lui 'andu se mai alin aparent atunci când a(l că ă ă ă

se va c s tori cu #anrique. parse un pa%ar privind (urios laă ă =aritza, care îi adusese aceast veste.ă

9 rin esa ta se m rit . au poate nu m crezi; &ntrebţ ă ă ă ă =aritza privindu-l pieziş.

'andu arunc înc un pa%ar pe /os. "u o noapte în urm seă ă ă dusese din nou pe malul m rii. "alun!a îşi amintea cu si!urană ţă de umbra nea!r .ă

9 "e (aci, 'andu; întreb <assandra, v zând privelişteaă ă neobişnuit .ă

9 &nc%in în s n tatea ta, pentru (ericirea ta, prin es , îiă ă ţ ă r spunse i!anul.ă ţ

9 u te cred, 'andu.

9 )a, în seara asta m bucur pentru (ericirea ta, c ciă ă nemernicul acela zace la înc%isoare, r spunse 'andu privind-o cuă patim .ă

9 Ai dreptate, 'andu, spuse <assandra şi începu şi ea să arunce pa%are, ştiind (oarte bine c nu se poate c s tori numaiă ă ă aşa, din recunoştin , c trebuie s iubeasc cu trupul şi cuţă ă ă ă su(letul, aşa cum îl iubise pe prin ul ei. )ar ce dorea acum,ţ <assandra n-ar (i (ost în stare s -i spun nici lui Tilico.ă ă

9 pune-mi, dac aş (i vr /itor şi aş putea s - i îndeplinesc oă ă ă ţ ru! minte, îi spusese Tilico (elicitând-o cu ocazia c s torieiă ă ă apropiate, ce mi-ai cere;

9 m (aci s uit tot.ă ă ă<assandra nu putea s -şi ascund triste ea. iciodat nu-şiă ă ţ ă

ascunsese sentimentele. "ând era ea trist , şi prietenii eiă su(ereau împreun cu ea.ă

Luis )avid socotea c durerea lui este cea mai mare. ?1areă

c%iar nu pre uieşte sacri(iciul pe care l-am ( cut pentru ea;@ seţ ă întreba el în nop ile lun!i din înc%isoare. ?Are cura/ul s se m riteţ ă ă cu alt b rbat la numai o s pt mân dup ce am preluat toată ă ă ă ă ă vina asupra mea ca s-o salvez;@



"ând 2ema veni s -l viziteze la înc%isoare, îi povesti toată ă durerea lui şi îi d du s în elea! c nu va în! dui ca (ata s seă ă ţ ă ă ă ă

/oace cu sentimentele lui.9 2ema, te ro! s -i spui <assandrei c n-am s -i în! dui s -şiă ă ă ă ă

bat /oc de mine. pune-i s anuleze c s toria asta0ă ă ă ă

2ema era uluit . 2ândise întotdeauna c Luis )avid este ună ă

om (oarte ra ional şi c , în s(ârşit, n-o s -i mai (ac r uţ ă ă ă ă <assandrei.

9 5art -m c vorbesc aşa0 dar cred c nu !ândeşti cumă ă ă ă trebuie. <assandra a su(erit mult şi are dreptul s (ie (ericit .ă ă Acum ar trebui s-o laşi în pace şi s -i dai drumul0ă

9 u l-am omorât pe (ratele meu, 2ema0 îi spuse Luis )avida!itat. Ea a ( cut-o, dar te ro! s nu dezv lui acest lucruă ă ă nim nui: u vreau s mai ştie nimeni altcineva: Eu ! sesc c aă ă ă ă avut motive. 1 iert0 îmi ima!inez cum s-a sim it în noapteaţ nun ii, când a descoperit tot ceea ce îi ( cuse 5!nacio: "rede-mţ ă ă c o în ele!. *i sunt dispus s isp şesc în locul ei. )ar trebuieă ţ ă ă m car s ştie ce am ( cut pentru ea, 2ema: u-mi pare r u deă ă ă ă ceea ce am ( cut:ă

9 Este o neîn ele!ere cumplit . <assandra n-a comis aceastţ ă ă crim . )ac nici tu n-ai comis-o, şi nici ea0 atunci altcineva aă ă ( cut-o:ă

)ar Luis )avid nu mai avea putere s vorbeasc , era !ata să ă ă izbucneasc în lacrimi.ă

9 2ema, ascult -m : u vreau s mai discut despre asta.ă ă ă pune-i numai atât c i-am d ruit libertatea. Am crezut c întreă ă ă noi e$ist anumite sentimente0 o le! tur care s -mi a/ute0 s -ă ă ă ă ămi a/ute s suport aceast durere s(âşietoare. )ar ea trebuie s -ă ă ămi arate c este demn de sacri(iciul meu, 2ema: Trebuie să ă ă (ac acest lucru, c ci dac sunt bun nu înseamn c sunt şiă ă ă ă ă

prost. )ac vrea s se /oace cu sentimentele mele, îi atra!ă ă aten ia c este un /oc (oarte periculos. oarte periculos:ţ ăLuis )avid suporta !reu sin!ur tatea şi izolarea şi această ă

izbucnire disperat o speriase pe 2ema. e întreba dac s -iă ă ă transmit <assandrei mesa/ul lui, dar )orinda o convinse c Luisă ă )avid e un e!oist care o invidiaz pentru c ea e (ericit , în timpă ă ă ce el este la înc%isoare.

9 -are decât s ne împiedice: zâmbi suav )orinda. ă ă

vedem cum: Ar trebui s (ie vr /itor ca s trans(orme !ratiile deă ă ă la (ereastr în trestie de za% r: u trebuie s - i (aci !ri/i: maiă ă ă ţ ă aib şi ea parte de pu in (ericire:ă ţ ă

<assandra era preocupat de pre! tirile pentru nunt . eă ă ă



duse s-o invite şi pe Lilia 'osa, care era (oarte zdruncinat după ă moartea mamei sale.

Amintirea dureroas a mamei nu era atenuat nici de (aptul că ă ă aştepta un copil, copilul acela despre care vorbise atât de multcu 1(elia. 2lina era ne(ericit şi repeta întruna c aşa e via a,ă ţ

unii mor, al ii se nasc. &n durerea ei, Lilia 'osa continua s aibţ ă ă

aceeaşi atitudine ostil (a de 'oberto, ( r s in seama deă ţă ă ă ă ţ ă su(erin a lui.ţ

'oberto r m sese sin!ur, aşa cum prev zuse c se vaă ă ă ă întâmpl dup moartea 1(eliei. ici 2ema nu-i putea o(eriă ă alinare, c ci ştia c Lilia 'osa nu va accepta niciodat . ataă ă ă venera amintirea mamei sale şi nicio alt (emeie n-o puteaă

înlocui.<assandra spera c nunta ei va (i o bun ocazie pentru ca Liliaă ă

'osa s renun e la vec%ea adversitate (a de 2ema şi să ţ ţă ă dep şeasc aversiunea pe care o mani(estase (a de ea.ă ă ţă

9 Este (iresc, spuse <assandra, ca 2ema s participe la nuntaă mea (iindc este m tuşa mea. )ar aş (i (oarte (ericit dac te-aşă ă ă ă avea şi pe tine al turi în acest moment.ă

9 u, <assandra, nu pot s vin, se scuz Lilia 'osa. unt încă ă ă în doliu dup mama şi nu am dispozi ie pentru niciun (el deă ţ distrac ii.ţ

9 Aici nu e vorba de distrac ie, ci de o cununie, încerc s-oţ ă convin! <assandra. 2lina ne-a anun at cu mult bucurie că ţ ă ă aştep i un copil şi su(letul ar trebui s - i (ie plin de !ri/i maiţ ă ţ pl cute. tr duieşte-te s alun!i triste ea. *i apoi, Elvira mi-aă ă ă ţ spus c 'oberto este (oarte ne(ericit din cauza purt rii tale.ă ă

9 &l c%inuieşte (aptul c nu (ac nimic ca s -i uşurez situa ia, că ă ţ ă nu vreau s-o primesc cu bra ele desc%ise pe 2ema0 ca s vinţ ă ă s ia locul mamei mele: *i asta nu vreau: -are decât s se ducă ă ă

cu 2ema. oate s uite (oarte uşor c are o (iic . Am crescut ( ră ă ă ă ă dra!ostea, ( r duioşia şi ( r protec ia pe care trebuie s-o o(ereă ă ă ă ţ un tat : )e aceea, dac pleac , nu va (i nicio noutate pentruă ă ă mine, replic Lilia 'osa neînduplecat .ă ă

?"ununia va avea loc disear 0 u pot s în! dui una ca asta.ă ă ă Trebuie s -i împiedic0@ă

in!ura consolare a lui 'andu era c (ata nu se c s torea cuă ă ă b rbatul care i-o luase. re! tise pentru aceast ocazie alonulă ă ă

albastru. e str duia s (ie o !azd bun .ă ă ă ă9 Be i: Be i: stri! el. u (ace i economie la şampanie: Laţ ţ ă ţ mul i ani, imon: La mul i ani, prieteni: 'e!ele doreşte ca ast ziţ ţ ă s cur! râuri de vin: Ast zi e nunta prin esei:ă ă ă ţ



?Ast zi m m rit0 ast zi m m rit0@ <assandra eraă ă ă ă ă ă tulburat , de (apt avea un sentiment nede(init, care nu se puteaă compara cu ceea ce sim ise când se dusese prima oar laţ ă biseric . "redea c p şeşte al turi de prin ul ei, de care seă ă ă ă ţ

îndr !ostise la munte, care îi ar tase oraşul adormit şi îiă ă

spusese+ ?Vezi ce mici sunt luminile v zute de aici0 parc toată ă ă

lumea ar (i la picioarele tale0@ ?Asta pentru c suntem aproapeă de cer, îi r spunsese ea cu duioşie. arc am putea s atin!emă ă ă stelele cu mâna. "erul eşti tu0 cerul e acolo unde sunt cu tine.@

9 7ita i, semna i v ro! aici, o smulse din visare voceaţ ţ ă (unc ionarului de la starea civil .ţ ă

9 Aici; întreb #anrique.ă9 ta i pu in: se auzi vocea lui Luis )avid. unt un oaspete peţ ţ

care n-a i contat, nu-i aşa;ţ To i înm rmurir . Luis )avid st tea lân! #anrique cu pistolulţ ă ă ă ă

în mân .ă9 )umnezeule mare, asta ce mai e; murmur )orinda.ăimeni nu mişc : stri! Luis )avid. Am evadat ca s vin aici.ă ă ă

unt înarmat0 şi destul de disperat ca s (ac uz de această ă arm : ta i liniştit: *i t ce i: "eremonia va avea loc, dar cu oă ţ ă ţ mic modi(icare: Eu voi (i mirele: 7ita i, domnule, ave i aiciă ţ ţ actele mele. " s tori i-m :ă ă ţ ă

unc ionarul lu documentele şi începu s transcrie numeleţ ă ă noului mire.

9 Totul e !ata, nu-i aşa; întreb Luis )avid. Asculta i0ă ţ semneaz , <assandra:ă

9 u semna: interveni #anrique, plimbându-şi privirea pestecei de (a .ţă

9 emneaz : repet Luis )avid.ă ă9 <assandra: e$clam pierdut #anrique, c ci <assandraă ă

semnase.9 ' mâne i cu to ii la locurile voastre: imeni nu mişc : )acă ţ ţ ă ă mişc cineva0 tra!: E clar;ă

9 5 i atra! aten ia, spuse #anrique, c ceea ce (aci tu acumţ ţ ă este nemaiauzit: *i mai ales ile!al:

9 Ba nu: "eremonia a (ost e(ectuat de (unc ionarulă ţ împuternicit. *i-apoi, e$ist şi martori. #artorii mei. imon0 îlă c ut Luis )avid din priviri. imon, te ro!, vrei s semnezi caă ă ă

martor; rmanul imon se apropie şi semn . #anrique stri! +ă ă ă9 unt constrânşi: u e le!al:9 2ema, te ro!, semneaz şi tu, vrei; emneaz 0ă ă



#arcelino09 u, nu se poate, nu se poate, stri! #anrique.ă9 "ine mai vrea s semneze; întreb !r bit Luis )avid.ă ă ă

4aide i, v ro!0 "ine mai doreşte s semneze;ţ ă ă9 Eu nu semnez nici s m omori: spuse )orinda. per s teă ă ă

ia diavolul cât mai curând:9 "ine vrea s mai semneze; întreb Luis )avid înc o dat .ă ă ă ă9 Eu: spuse =aritza apropiindu-se de cei doi tineri c s tori i.ă ă ţ9 E su(icient:9 )a, r spunse (unc ionarul. )ar eu am consim it numaiă ţ ţ

pentru c via a mea a (ost în pericol:ă ţ9 u trebuie s v /usti(ica i, domnule. &mi asum întrea!aă ă ţ

r spundere. 4ai, <assandra.ă#anrique o stri! şi porni dup ei, dar Luis )avid îl opriă ă

îndreptând pistolul spre el.9 ' mâi pe loc: ' mâi acolo unde eşti:ă ă9 Ai !ri/ , #anrique, îl aten ion 2lina. oate s te ucid :ă ţ ă ă ă)in mul imea însp imântat se ivi 'andu.ţ ă ă9 7şor, i!ane, uşor, îi spuse Luis )avid lui 'andu, trecând peţ

lân! el.ăLuis )avid şi <assandra nu mai aveau decât un pas pân laă

uş , când se auzi zbârnâitul unui cu it. Elvira îşi pierduă ţ

cunoştin a. To i tres rir însp imânta i, neîn ele!ând ce seţ ţ ă ă ă ţ ţ întâmpl . Luis )avid scoase cu itul a(ar din ran dintr-o sin!ură ţ ă ă ă mişcare şi îl arunc pe /os.ă

9 4ai, spuse <assandra şi se duser spre automobilul luiă inându-se de mân .ţ ă

La ora trei diminea a, #anrique şi Tomas a/unser la %otel cuţ ă vestea c nu ! siser nici urm de <assandra şi de Luis )avid.ă ă ă ă

9 u sunt în casa de pe pla/ , îi anun #anrique pe oaspe iiă ţă ţ

în!ri/ora i. Am (ost la poli ie, ne-am dus împreun la casa de peţ ţ ă pla/ . u e nimeni acolo.ă*i dona 4erminia petrecu o noapte ( r somn.ă ă9 )up toate cele întâmplate, îi spusese 1livares, nici eu şiă

nici nimeni altcineva nu poate s -l mai a/ute pe (iulă dumneavoastr .ă

49

&n cabana de pe micu a insul romantic , unde Luis )avidţ ă ă petrecuse mult timp când se ocupase de cercet rile lui deă oceano!ra(ie, începu luna de miere a perec%ii pe care o c utaă



toat lumea. 7n loc ideal pentru dra!oste: )ar mirele, în loc să ă (ie tandru şi dr ! stos, era posomorit şi ne(ericit. "rezuse că ă ă dac o va salva de înc%isoare pe aleasa inimii lui, îi va câşti!aă admira ia şi respectul. " ea îl va a/uta s uite tot şi s înceap oţ ă ă ă ă via nou .ţă ă

9 Asta e roc%ia ta de mireas : Atât de ele!ant : Eşti aşa deă ă

(rumoas cu (loarea asta în p r:ă ă9 Ai înnebunit09 Aş vrea s - i s(âşii roc%ia asta, îi şopti el brutal, pentru că ţ ă

este simbolul a ceea ce inten ionai s (aci: Vreau s smul! roc%iaţ ă ă asta de pe tine, s-o distru!:

9 leac de aici: ) -mi drumul: spuse <assandra.ă ă9 *tiu c nu te-ai !ândit c voi (i eu mirele, îi spuse r ut ciosă ă ă ă

Luis )avid dar acesta este un mic am nunt0 un am nunt (oarteă ă mic, care acum nu are nicio importan . )impotriv , cred cţă ă ă evadarea mea din înc%isoare i-a sc%imbat oarecum planurile.ţ )ac n-aş (i procedat aşa, acum ai (i (ost în alt parte, împreună ă ă cu el, în timp ce b rbatul care te iubeşte cel mai mult ar (i stată

înc%is şi ar (i su(erit de !elozie şi de durere, pentru c i-a luată ţ locul în celul 0 pentru ca tu s po i (i (ericit cu alt b rbat şi să ă ţ ă ă ă râzi de el, nu-i aşa; per c n-ai s m evi i toat noaptea, spuseă ă ă ţ ă Luis )avid, pentru c eşti so ia mea. untem le!a i prin le!e, înă ţ ţ

(a a martorilor, a (unc ionarului de la starea civil . 5ar acesta esteţ ţ ă certi(icatul de c s torie semnat de to i, ad u! el ar tându-iă ă ţ ă ă ă documentul.

9 " s toria noastr nu va (i recunoscut . #anrique a spusă ă ă ă c 0ă

9 entru mine, certi(icatul este valabil: o întrerupse Luis)avid. *i acum vreau s -l traduc în (apt . # !ândesc la ceea ceă ă ă se întâmpl în mod normal între un b rbat şi o (emeie după ă ă

c s torie.ă ă9 " s toria noastr a (ost înc%eiat sub amenin are.ă ă ă ă ţ9 Ai acceptat s (ii so ia mea. Ai (i putut (oarte bine s re(uzi,ă ţ ă

dar n-ai re(uzat. Te-ai speriat; se opri Luis )avid aşteptând unr spuns. 4ai, <assandra, ştii (oarte bine c nu te-aş (i omorât: Baă ă c%iar cred c în (undul su(letului t u eşti mul umit c am ( cută ă ţ ă ă ă acest lucru. )ar eşti imprevizibil 0 1 (emeie care iubeşteă emo iile tari şi aventurile0ţ

9 # /i!neşti. Te por i cu mine de parc aş (i0ă ţ ă9 resupun c te intereseaz mult mai mult b rbatul careă ă ă vine la nunt şi î i porunceşte cu pistolul în mân s (ii nevastaă ţ ă ă lui şi dup aceea te r peşte, decât prostul care se pre! tea să ă ă ă



r mân la înc%isoare în locul t u şi s putrezeasc acolo0 Amă ă ă ă ă dreptate; )ac b rbatul acesta î i place, ai s -l ai: # car dreptă ă ţ ă ă pedeaps : îşi v rs Luis )avid toat (uria.ă ă ă ă

?)a, am vrut s te pedepsesc, s te (ac !elos, s - i (ac r u,ă ă ă ţ ă dar0@ ar (i vrut s -i e$plice, dar lui i se desc%iseser r nile. uă ă ă

se putea opri pân nu-şi v rsa tot amarul.ă ă

9 -am putut s învin! durerea pe care mi-ai pricinuit-o: "reziă c po i s - i ba i /oc de mine, nu-i aşa; Ai crezut c po i s pro(i iă ţ ă ţ ţ ă ţ ă ţ de pe urma iubirii0 a iubirii nem r!inite pe care o simt pentruă tine0 pe care am sim it-o pentru tine0 #i-ai distrus via a: Amţ ţ

în eles acest lucru, dar ai încercat s -mi distru!i şi demnitateaţ ă construindu- i (ericirea al turi de alt b rbat0 iar durerea meaţ ă ă m ardea, era proasp t 0ă ă ă

e m sur ce vorbea, Luis )avid se controla din ce în ce maiă ă pu in.ţ

9 #-am s turat s tot (iu amabil cu tine0 m-am s turat s totă ă ă ă (ac pe delicatul pe lân! tine: Tot nu ştii s pre uieşti acest lucru.ă ă ţ -a terminat cu aten ia şi cu purt rile nobile: )e acum înainte oţ ă s ai ceea ce meri i: spuse el şi o apuc brutal de mân . Astaă ţ ă ă este prima noastr noapte de c s torie, <assandra0 rut -m :ă ă ă ă ă ă porunci el.

9 u, nu, nu: Luis )avid. u, nu, nu: u aşa: iciodat aşa:ă

<assandra se lupta s scape din îmbr işarea lui puternic .ă ăţ ă9 Eşti nevasta mea: stri! el. Am anumite drepturi asupra taă

şi, dac nu vrei s m apropii de tine, omoar -m : Luis )avid luă ă ă ă ă ă revolverul de pe mas . Le!ea îmi d anumite drepturi, spuse elă ă apropiindu-se de ea, c ci sunt b rbatul t u: *i am s mi leă ă ă ă e$ercit: "rede-m c am s -mi e$ercit drepturile:ă ă ă

Luis )avid nu-şi mai putea st pâni sentimentele. Trebuia să ă dea (râu liber patimii arz toare, niciodat domolite. &i întinseă ă

pistolul şi <assandra îl lu .ă9 5at , acum ne vom pune la încercare unul pe altul, ca şiă data trecut , <assandra. istolul este înc rcat. o i s tra!i deă ă ţ ă câte ori vrei, dar î i atra! aten ia c aceasta este sin!ura cale caţ ţ ă s scapi de mine.ă

9 u te apropia de mine: îl avertiz <assandra.ă9 Va (i ca şi când aş (i a/uns la cap tul drumului, spuse elă

apropiindu-se încet de ea, al unui drum care a (ost cumplit de

lun! pentru noi, <assandra. 1ri totul, ori nimic: Tu sau moartea: ştim o dat pentru totdeauna: &n (elul acesta voi şti şi eu, baă ă vei şti c%iar şi tu0 amândoi vom şti care sunt sentimentele tale(a de mine.ţă



9 u te apropia0 nu mai (aci niciun pas:ă9 *i de ce nu: înc un pas m va duce în rai, ceea ceă ă

înseamn c te voi avea0 sau c totul va deveni neant0 ceeaă ă ă ce e mai bine decât s nu te am niciodat .ă ă

e priveau (i$, ( r s se clinteasc din loc. &i desp r ea ună ă ă ă ă ţ

sin!ur pas şi mâna aceea întins care inea revolverul.ă ţ

9 )e ce nu tra!i; )e ce; o întreb el. E uşor. u ai decât să ă apeşi pe tr !aci0 şi scapi de mine pentru totdeauna. Amă recunoscut c l-am ucis pe 5!nacio, <assandra. Aşadar, ai destuleă motive ca s m ucizi. 4aide, tra!e: 1moar -m : 1ricum, n-ai să ă ă ă ă m mai respin!i: Aici, (a în (a , î i cer s %ot r şti ce se vaă ţă ţă ţ ă ă ă

întâmpl cu noi. )ecide0ă9 u, Luis )avid: îl implor <assandra.ă9 & i spun pentru ultima oar , <assandra. *tii ce se vaţ ă

întâmpl la noapte dac nu apeşi pe tr !aci şi nu m ucizi:ă ă ă ă )ecide-te: au m ucizi sau am s te iau în bra e şi am s teă ă ţ ă s rut şi am s te iubesc s lbatic: Ale!e: )e tine depinde:ă ă ă

<assandra l s mâna în /os şi d du drumul revolverului.ă ă ă9 Acesta este r spunsul t u; o întreb el mân!âind-o cuă ă ă

privirea.1c%ii lui erau umezi, r su(larea (ierbinte îi ardea !âtul (emeiiă

şi <assandra îi o(eri buzele. Bra ele lui se înl n uir strâns în /urulţ ă ţ ă

trupului ei.9 & i dai seama c asta trebuia s se întâmple, <assandra; #ţ ă ă ă

iubeşti, m iubeşti: Tot aşa cum te iubesc şi eu pe tine. Este oă dra!oste care ne ucide, dar ( r de care nu putem tr i. Este oă ă ă dra!oste blestemat , la care nu putem renun a. Acum omoar -ă ţ ăm : )e ce n-o (aci; Eu n-am s renun niciodat la tine,ă ă ţ ă <assandra: u pot s tr iesc ( r tine, trebuie s - i simt trupulă ă ă ă ă ţ aproape de al meu0 am nevoie de par(umul pielii tale0 Luis

)avid se îneca în s rut rile p timaşe. umai mort renun la tine.ă ă ă ţ &n ele!i; #ort: unt (l mând şi însetat dup tine, <assandra. *i înţ ă ă noaptea aceasta îmi voi potoli (oamea. )ac nu-mi în! dui asta,ă ă omoar -m acum, pe loc0ă ă

&n noaptea aceea <assandra sim i pentru prima oar toatţ ă ă vi!oarea patimii lui. Era a lui. &i apar inea acum cu trupul şi cuţ su(letul. &ns a doua zi era distant, cu totul alt(el decât b rbatulă ă care o acoperise cu s rut ri (ierbin i. Aduse peşte şi îi porunci s -ă ă ţ ă

l pre! teasc . oli ia era pe urmele lor, auziser la radio. 1ă ă ţ ă anun c între ei totul se terminase şi c a doua zi se vorţă ă ă întoarce.

9 A (ost o nebunie0 totul a (ost o nebunie, spuse el respirând



!reu, şi recunosc c !reşeala îmi apar ine. )ar este momentul să ţ ă repar m lucrurile. -am s te mai asupresc, <assandra. Am s teă ă ă eliberez de prezen a mea. Am %ot rât c aşa va (i.ţ ă ă

9 *i cum r mâne cu sentimentele mele; îl întreb eaă ă am rât . # iei şi apoi m laşi; "a pe un obiect: e mine nici nuă ă ă ă

m întrebi:ă9 Ar trebui s (ii (ericit c am %ot rât aşa. Ai s te m ri i cuă ă ă ă ă ă ţ

#anrique. Ast -noapte m-am !ândit c ai s m ucizi.ă ă ă ă9 )ar n-am ( cut-o.ă9 oate c ar (i (ost mai bine s-o (i ( cut, replic liniştit Luisă ă ă

)avid.<assandra izbucni în plâns când Luis )avid îşi lu p tura şi seă ă

culc pe /os. "um poate s-o respin! aşa dup o noapte atât deă ă ă (ierbinte: &n toiul nop ii, Luis )avid se trezi scuturat de (ri!uri. &lţ a/ut s se culce în pat. &l durea rana.ă ă

9 Trebuie s ! sim un doctor, %ot rî <assandra, în!ri/orată ă ă ă pentru via a lui. pune-mi unde pot s ! sesc aici un doctor; Teţ ă ă ro!:

9 #i-e (ri!, zise Luis )avid cl n nind din din i. imt r cealaă ţă ţ ă mor ii.ţ

9 u, Luis )avid, e rana ta, trebuie s-o0 nu te duce, iubireamea, revino- i0 iart -m 0 Am s vin lân! tine şi am s teţ ă ă ă ă ă

înc lzesc cu trupul meu. u vreau s - i (ie (ri!0 Am s te iubescă ă ţ ă cu tot trupul0 cu sân!ele meu0 cu via a mea, îi şopti ea delicatţ inându-l de mân . Buzele tale sunt reci, iubirea mea, am s leţ ă ă

înc lzesc cu s rut rile mele.ă ă ăin!ura modalitate de a a/un!e la mal era barca cu care

veniser pe insul . <assandra încerca s -l convin! c va puteaă ă ă ă ă s a/un! la rm.ă ă ţă

9 <assandra, n-ai s po i0 n-ai s po i nici m car s-o împin!iă ţ ă ţ ă

în ap , necum s vâsleşti.ă ă9 # duc s caut a/utor. Am s ! sesc pe cineva.ă ă ă ă9 unt curen i (oarte puternici, au s te ia0 o aten ion Luisţ ă ţ ă

)avid.9 u, n-o s m ia niciun curent. Trebuie s încerc. Trebuie să ă ă ă

! sesc pe cineva care s ne a/ute.ă ă9 -ai s po i, <assandra: Am s-o salvez0 u vreau s-oă ţ

! seasc şi s spun c e vinovat 0 u vreau s a/un! laă ă ă ă ă ă ă ă

înc%isoare. Eu o iert0 o iert0 5!nacio s-a însurat cu ea şi a (ost alui, dar el n-o iubea. 5-a distrus visurile. Ambi ia lui a (ost de vinţ ă pentru tot. )e aceea l-a ucis <assandra, aiura acum Luis )avid.-am s-o las s a/un! la înc%isoare. Am s -mi asum toată ă ă ă



r spunderea. Am s e$plic totul şi am s recunosc c eu l-amă ă ă ă ucis pe (ratele meu.

e sim ea tot mai r u. 'ana îl durea şi era pe cale s -şi piardţ ă ă ă cunoştin a. u era conştient decât de (aptul c se va m rita cuţ ă ă altul şi acum trebuia s-o a/ute în vreun (el. u ştia ce spune, dar

ceea ce vorbea izvora din inim şi <assandra în elese cât de multă ţ

o iubeşte.9 )e ce îmi (aci asta; )e ce; Eu am sacri(icat totul pentru

tine, <assandra:9 E adev rat, iubirea mea. u eşti vinovat, nu tu ai comisă

crima. ici eu n-am comis-o: *i eu sunt nevinovat 0 niciunulă dintre noi n-a comis-o, iubirea mea, îi repeta ea printre lacrimi,am s te a/ut. Trebuie s te salvez:ă ă

acri(icase atât de mult pentru ea. Acum era rândul ei. lecă din caban cu n de/dea c va ! si a/utor. "ând se întoarse, Luisă ă ă ă )avid avea (ebr , dar era treaz. 1 c%em +ă ă

9 <assandra, tu eşti; întreb el auzind c se desc%ide uşaă ă cabanei. )esc%ise oc%ii şi îl v zu pe i!an, care îi urm rise ca oă ţ ă umbr .ă

9 &n s(ârşit, te-am ! sit, nemernicule: )e câte ori ne-amă întâlnit (a în (a şi ne-am privit cu ur , dorind s ne ucidem; & iţă ţă ă ă ţ /ur c asta este ultima oar : Aş putea s te ucid din locul în careă ă ă

m a(lu ( r s m clintesc. )ar aş pre(era s te ridici şi s teă ă ă ă ă ă ă lup i ca un adev rat b rbat: stri! 'andu, aruncându-i un cu itţ ă ă ă ţ care c zu pe pat. 5a-l: Lupt -te: Lupt -te: 7nul din noi doi va (iă ă ă mort: îl provoc i!anul.ă ţ

9 *tii (oarte bine c nu sunt laş. )ar nu sunt în stare s mă ă ă lupt. 'ana de la mân a ( cut puroi.ă ă

9 E posibil ca o mic z!ârietur pe care i-am ( cut-o s teă ă ţ ă ă doar aşa de tare; îl întreb ironic 'andu.ă ă

9 -a produs o in(ec ie mare.ţ9 robabil c este e(ectul otr vii de pe t iş. #âna mi-aă ă ă tremurat din mai multe motive, dar acum am ocazia s -mi repară !reşeala. bine şi ap r -te, (iindc nu vreau s te omor aşaă ă ă ă ă culcat. Am s - i m rturisesc ceva. # bucur c eşti în stareaă ţ ă ă ă asta, pentru c cu un laş ca tine nu m pot lupta vite/eşte. *i deă ă aceea nici n-am s - i o(er şansa cuvenit unui om cinstit.ă ţ ă Blestemat s (ii: Al meu eşti: stri! 'andu la Luis )avid care abiaă ă

dac se ridic pu in în pat. Acum po i s spui liniştit c ai v zută ă ţ ţ ă ă ă moartea cu oc%ii.Auzind voci, <assandra se repezi în caban .ă9 u, nu: stri! ea aruncându-se spre 'andu.ă



9 leac , prin es : leac de aici: îi porunci 'andu.ă ţ ă ă9 )ac vrei s -l omori, trebuie s m omori mai întâi pe mine.ă ă ă ă9 leac de lân! el sau nu mai r spund de nimic:ă ă ă9 -ai decât s arunci cu itul dac vrei. )ar va trebui s -lă ţ ă ă

arunci prin inima mea:

9 Ai (i !ata s mori pentru el; uterea iubirii ei îl ( cu peă ă

'andu s şov ie o clip . au împreun cu el, dac ai şti c e ună ă ă ă ă ă om condamnat;

9 )a: )a:9 &n neamul meu, (emeia e în stare s (ac asta numai dacă ă ă

apar ine unui b rbat şi dac i s-a d ruit pentru totdeauna:ţ ă ă ă9 &i apar in lui Luis )avid cu trupul şi cu su(letul: unt (emeiaţ

lui:9 Taci, blestemato: stri! 'andu. )e ce trebuie s spui aşaă ă

ceva. Acum nimic, dar nimic nu m va mai opri:ă9 u, nu: 'andu, îl iubesc: îl implora ea. Este sin!urul om pe

care l-am iubit vreodat : unt so ia lui şi ne-am iubit cu patim :ă ţ ă Arunc cu itul dac vrei şi uneşte-ne într-o îmbr işare0 care vaă ţ ă ăţ (i veşnic :ă

'andu încremeni ?îl iubeşte c%iar aşa de mult;@ în momentulacela intr în caban c pitanul ilva cu poli iştii care îl c utau.ă ă ă ţ ă

<assandra se apropie de 'andu şi îi spuse scurt+

9 & i mul umesc:ţ ţ9 A i mers cu un pas înaintea noastr , îi spuse c pitanul ilvaţ ă ă

lui 'andu. )in (ericire, rana pe care i-a i ( cut-o când a încercatţ ă s (u! cu domnişoara ne-a a/utat s -l urm rim. Am s încerc să ă ă ă ă ă ! sesc şi pistolul pe care l-a avut. Trebuie s (ie pe aici peă ă undeva. 5ar pe el o s -l ducem la spital.ă

'andu îl a/ut s -l transporte pe Luis )avid. 5mediat după ă ă întoarcerea în oraş, îl duser la spital. Auzind despre celeă

întâmplate, 4erminia se duse s -şi vad (iul. "ând o v zu peă ă ă <assandra lân! patul lui, se repezi imediat la ea+ă9 Am dreptul s (iu aici, spuse calm <assandra. unt so ia lui.ă ţ9 Am s anulez aceast c s torie: e unul mi l-ai omorât, iară ă ă ă

pe al doilea l-ai adus în %alul sta: E acuzat de o crim pe care n-ă ăa comis-o niciodat : Acum (u!e şi de oamenii le!ii: u mai vreauă s te v d al turi de el. unt convins c ai (i în stare s -mi uciziă ă ă ă ă ă sin!urul (iu pe care îl mai am. Ai adus numai ne(ericire în casa

mea. Eşti piaza rea a (iului meu. leac de lân! el.ă ă<assandra se întoarse la %otel. To i o aşteptau cu ner bdare.ţ ă #anrique spera ca între ei s nu se (i sc%imbat nimic. u uimită v zând-o cum arat .ă ă



9 <assandra0 se opri pentru o clip . "e s-a întâmplat cuă roc%ia ta;

9 #i-am ( cut-o dintr-o perdea acolo, pe pla/ . u puteam s-oă ă port pe aia, e$plic ea, amintindu-şi cu cât (urie smulsese Luisă ă )avid de pe ea roc%ia de mireas .ă

9 "red c ar (i trebuit s-o p strezi pe aceea. Era oricum (oarteă ă

(rumoas . )ar asta nu are importan . "eremonia aceea a (ostă ţă ile!al şi nu are nicio valoare. 1ricum, putem anula actul deă c s torie.ă ă

9 u, #anrique, îi spuse ea cu inima !rea. " s toria mea cuă ă Luis )avid nu poate (i anulat . -a (ost o (ars . A (ost o c s torieă ă ă ă real şi eu sunt so ia lui.ă ţ

9 Aşadar, s-a purtat ca un animal0 te-a09 )ac n-aş (i vrut s se întâmple, nu s-ar (i întâmplat nimic.ă ă9 <assandra: Lui #anrique nu-i venea s cread .ă ă9 Vreau s (iu sincer cu tine. Luis )avid nu are nicio vin . *i-ă ă ă

a sacri(icat via a ca s m salveze şi s nu a/un! la înc%isoare.ţ ă ă ă9 Ai înnebunit:9 Altcineva este vinovatul, #anrique: A/ut -m s descop ră ă ă ă

cine anume: se %ot rî ea s -l roa!e.ă ă9 Am s mai descop r şi alte dovezi c el e vinovatul0 Am s-ă ă ă

o (ac şi nimeni nu m va opri pân nu-l voi vedea pe omul sta laă ă ă

înc%isoare:e sim ea tr dat. Toate planurile i se n ruiser . "âte sacri(iciiţ ă ă ă

( cuse ca s câşti!e dra!ostea ei: Trebuia s devin so ia lui, dară ă ă ă ţ o pierduse aşa de uşor:

'oberto era de p rere c nu trebuie s permit sentimenteloră ă ă ă s se ridice mai presus de onoarea lui de avocat. Era şi el (oarteă tulburat mai ales c îl ru!ase <assandra s -l în!ri/easc pe Luisă ă ă )avid.

*i 'andu era disperat. ?-a aşezat între mine şi el, îşi zicea. L-a acoperit cu trupul ei, !ata s primeasc moartea din mâinileă ă mele ca s -l salveze pe el. Asta e dra!oste. L-a ap rat. 5ar acumă ă este (emeia lui. ân la moarte. B rbatul sta blestemat a reuşită ă ă

în cele din urm : *i ea îl iubeşte. *i ceea ce este înc şi mai r uă ă ă este c niciodat n-a încetat s -l iubeasc . Acum îl iubeşte şi maiă ă ă ă mult0 îl iubeşte.@

Trebuia s vorbeasc cu <assandra. e duse în camera ei.ă ă

)esc%ise uşa de la odaia )orindei.9 "e- i (ace nepoata, surioar ; o întreb el.ţ ă ă9 imic, r spunse scurt b trâna, care nu avea c%e( deă ă

sporov ial .ă ă



9 imeni nu poate s tr iasc şi s nu (ac nimic. oateă ă ă ă ă doarme0 poate plân!e0 %aide, spune-mi: insist 'andu.ă

9 e !ândeşte. t pe scaun0 oc%ii ei nu v d nimic0 Taceă ă întruna. ici m car întreb rile b trânei ei bunici n-o pot (ace să ă ă ă rup t cerea.ă ă

9 Trebuie s-o v d.ă

'andu b tu uşor la uşa camerei al turate. )orea s ştie ună ă ă sin!ur lucru+ dac prin esa lui îl iubeşte c%iar aşa de mult peă ţ omul pe care el voia s -l ucid de dra!ul ei.ă ă

9 Am venit s te întreb ceva, prin es , spuse el cu !in! şie.ă ţ ă ă Acolo, pe insul , când am vrut s -l ucid0 şi n-am ( cut-o. )e ceă ă ă mi-ai mul umit; )e ce;ţ

9 i-am mul umit pentru via a lui Luis )avid.Ţ ţ ţ9 u mi-ai mul umit pentru via a ta; Asta înseamn c via aţ ţ ă ă ţ

lui este mult mai important pentru tine.ă9 )a.9 &l iubeşti cu adev rat, <assandra;ă9 "a s în ele!i cât de mult îl iubesc, !ândeşte-te numai câtă ţ

m iubeşti tu pe mine, 'andu:ă9 #-ai convins, prin es , o(t 'andu. "ândva i-am spus cţ ă ă ţ ă

po i s - i ale!i orice b rbat, numai pe el nu. entru prima oar înţ ă ţ ă ă via , 'andu o s -şi calce cuvântul.ţă ă

9 "e vrei s spui; întreb în!ri/orat <assandra.ă ă ă9 Linişteşte-te, prin es . ici acum nu ştiu dac o s - i (ieţ ă ă ă ţ

bine sau r u cu el0 dar inten ionez s - i d ruiesc ceea ceă ţ ă ţ ă consideri c e (ericirea ta.ă

9 u în ele!. ericirea mea ar (i dac aş (i în stare sţ ă ă demonstrez c Luis )avid este nevinovat. *i c şi eu suntă ă nevinovat : Ai vreo le! tur cu treaba aceasta;ă ă ă

9 oate c%iar mai mult decât î i înc%ipui. Am s plec pentruţ ă

câtva timp. Aşteapt -m şi ai încredere în mine, spuse 'andu.ă ă"uvintele lui erau convin! toare. Avea încredere în el. )ar nu-iă venea s cread c poate s -l apere pe cel care îi luaseă ă ă ă dra!ostea ei. 2ândise întotdeauna c mândria lui 'andu esteă nem surat . )ar iat c lucrurile se prezentau alt(el. e de altă ă ă ă ă parte, spera ca #anrique s nu (ie c%iar aşa de disperat şi c vaă ă putea s -l a/ute pe Luis )avid. Era împreun cu Elvira cândă ă #anrique se întoarse de la birou. u se aştepta s-o ! seasc la elă ă

acas , mai ales dup ultima lor convorbire.ă ă9 Te aştept de mult, spuse ea.9 )ac aş (i ştiut0 nu avu putere s termine propozi ia.ă ă ţ

c%imb repede subiectul. Trebuie s - i spun c a sosit mandatulă ă ţ ă



de trans(er al lui Luis )avid la înc%isoare.9 u0 nu poate s p r seasc înc spitalul.ă ă ă ă ă9 Ba poate, r spunse #anrique. 'ana nu mai este aşa deă

in(ectat şi nu mai poate r mâne în spital. &n cursul zilei va (iă ă trans(erat la spitalul înc%isorii. Eu nu am nimic cu el. E ceva

obişnuit în ast(el de cazuri.9 )ar de ce trebuie s -l duc la înc%isoare;ă ă9 entru c va (i ac ionat în /udecat , spuse rece #anrique.ă ţ ă9 #anrique, vrei s -l pui sub acuzare;ă9 Eu l-am acuzat de/a. Am s -mi men in pozi ia.ă ţ ţ9 #anrique0 te implor s n-o (aci: u e vinovat: A spus c eă ă

vinovat numai ca s m scape pe mine:ă ă9 <assandra, te ro!, n-are sens s - i iroseşti timpul în zadar.ă ţ

Am s -l (ac s pl teasc , mai ales acum, când a dovedit de ce eă ă ă ă ă în stare. nu m mai implori în numele lui Luis )avidă ă "ontreras: Voi (i necru tor, <assandra, în ele!i; Am s aruncţă ţ ă toat vina asupra lui: stri! el. u mai avea putere s seă ă ă st pâneasc . ierduse (emeia pe care o iubea. "%iar dac nuă ă ă vrei, tot am s te scap de el:ă

<assandra petrecu o noapte a!itat dup discu ia cuă ă ţ #anrique. A doua zi de diminea se duse la înc%isoare s -l vadţă ă ă pe Luis )avid. La început nu-i d dur drumul, dar îi convinseă ă

spunând c e so ia lui şi c are dreptul s -l viziteze. Luis )avid seă ţ ă ă bucur !rozav când o v zu. 1 lu de mân 0 Era aşa deă ă ă ă (ierbinte:

9 Ai venit s m vezi0 5at în ce m-ai trans(ormat, spuse elă ă ă !in!aş. )ar dac ar trebui s (ac înc o dat lucrul acesta, l-aşă ă ă ă (ace ( r şov ial 0 aş (u!i cu tine, te-aş r pi, te-aş duce peă ă ă ă ă insul şi aş retr i (iecare clip petrecut împreun . "rede-m , aşă ă ă ă ă ă (ace-o din nou: Vrei şi tu;

9 )a, iubirea mea, îi r spunse dr ! stos <assandra.ă ă ă9 in!urul lucru pe care îl re!ret este vremea pierdut dină cauza prostiei mele, în timp ce tu tân/eai dup mine. <assandra,ă te ro! s m ier i pentru toate vorbele urâte pe care i le-amă ă ţ ţ spus.

9 ici nu mi le mai amintesc.9 u, eram (urios, eram înnebunit, recunoscu el. u mă

sim eam bine, voiam s - i (ac r u, s te pedepsesc.ţ ă ţ ă ă

9 Ai crezut c po i s m pedepseşti cu dra!ostea ta; întrebă ţ ă ă ă <assandra zâmbind.9 Ar (i trebuit s pro(it m de (iecare clip , de (iecare secundă ă ă ă

pe care am petrecut-o împreun . -am s uit niciodat 0ă ă ă



9 7rmeaz procesul, îi atrase aten ia <assandra asupraă ţ soartei care îi aştepta. Trebuie s spui adev rul0 trebuie s spuiă ă ă c n-ai comis nicio crim . 'etra!e declara ia prin care aiă ă ţ recunoscut c eşti vinovat, pentru c ai ( cut acest lucru numaiă ă ă ca s m aperi pe mine.ă ă

9 <assandra0 odat mi-ai spus c 0ă ă

9 & i /ur c n-am ( cut-o eu, îl asi!ur ea în(ierbântat . i-amţ ă ă ă ă Ţ spus aşa pentru c m înnebuneai şi m sileai s recunosc că ă ă ă ă sunt vinovat . 5ar eşar(a şi revolverul le putea pune acolo oricine.ă "ineva c ruia îi convine s nu avem încredere unul în altul.ă ă

9 unt aşa de (ericit s ştiu c nu ai nimic de-a (ace cuă ă moartea (ratelui meu, spuse Luis )avid uşurat.

9 *i eu sunt (ericit c nu i-ai l sat s m acuze. )ar acum,ă ă ă ă ă iubirea mea, trebuie s ieşi din înc%isoare. "ând va începeă procesul, s spui "ur ii c nu tu l-ai ucis pe 5!nacio.ă ţ ă

9 u, dra!a mea, trebuie s mai aştept m. Am adunat atâteaă ă dovezi împotriva ta care acum s-au întors împotriva mea: )acă aş spune c retra! declara ia de vinov ie, te-ar acuza din nouă ţ ăţ pe tine: *i nu vreau s se mai repete aşa ceva.ă

9 Luis )avid0 şopti <assandra.9 )eocamdat asta trebuie s r mân între noi doi. 5ar în (a aă ă ă ă ţ

tribunalului eu r mân cel vinovat. e coridor se auzeau paşiiă

paznicului. Trebuiau s se !r beasc . <assandra, promite-mi că ă ă ă ai s taci, promite-mi: Ai s po i: o încura/ el. *i s mai vii, da;ă ă ţ ă ă

<assandra se str duia din r sputeri s -l a/ute pe Luis )avid să ă ă ă demonstreze c e nevinovat. )eşi ştia cât de mult o ur şteă ă 4erminia, spera c va ! si cât de cât în ele!ere la ea, c ci şi eaă ă ţ ă avea interes s se descopere adev ratul criminal. e %ot rî s seă ă ă ă duc la %acienda (amiliei Aroc%a. #atias îi desc%ise uşa şi o l să ă ă

în untru. 4erminia şedea cu orma şi îi stri! lui #atias s-o deaă ă

a(ar . u voia s stea de vorb cu ea. )ar <assandra seă ă ă înc p ân .ă ăţ ă9 Am venit s v ro! s m a/uta i s -l ! sim pe asasinulă ă ă ă ţ ă ă

(iului dumneavoastr . V /ur c n-am ( cut-o eu, şi nici Luisă ă ă ă )avid. Amândoi suntem nevinova i. Luis )avid a recunoscut deţ dra!ul meu c a comis o (apt pe care în realitate n-a comis-o.ă ă )oamn 0 ( cu o pauz ca s -şi adune puterile trebuie s -l iubi iă ă ă ă ă ţ pe Luis )avid la (el de mult cum îl iubesc şi eu:

9 )estul: stri! 4erminia. u in îmi pas mie de dra!ostea ta:ă ţ ă ici (a de Luis )avid, nici (a de altcineva: "um de nu i-eţă ţă ţ ruşine;

9 )e ce ar trebui s -mi (ie ruşine;ă



9 ro(i i de acest moment şi nu accep i s se anulezeţ ţ ă certi(icatul de c s torie: stri! 4erminia.ă ă ă

9 *tiam eu0 îşi aminti <assandra de vizita avocatului 'o/as 8c dumneavoastr a i trimis avocatul la mine. )ar s nu uita i că ă ţ ă ţ ă eu sunt so ia lui Luis )avid "ontreras şi inten ionez s r mân şiţ ţ ă ă

mai departe. Acum mai mult ca oricând:9 )a, ai reuşit în cele din urm s te m ri i cu el: Asta esteă ă ă ţ ceea ce î i doreai. Ar trebui s (ii mul umit .ţ ă ţ ă

9 "um îndr zni i s vorbi i aşa cu mine; 7ita i c eu sunt oă ţ ă ţ ţ ă Aroc%a:

9 Taci: r cni (urioas 4erminia. u voia s i se maiă ă ă aminteasc cele petrecute cu dou zeci de ani în urm .ă ă ă

9 *tii c sta este adev rul: " am (ost luat din lea! n şiă ă ă ă ă ă l sat la circ: *tii c sunt (iica Andreinei0 şi nepoata so ului t u.ă ă ă ţ ă <assandra începuse s -şi piard r bdarea. #i-ai luat totul: "umă ă ă

îndr zneşti s m dai a(ar de aici, când asta e casa mea;ă ă ă ă9 )ar0 e posibil; întreb uluit orma, nevenindu-i să ă ă

cread .ă9 Tu0 ştii (oarte bine c e adev rat: zise <assandraă ă

întorcându-se spre #atias.9 Eu0 începu el încurcat.9 Tu eşti cel care m-a luat din lea! n şi m-a pus în bra eleă ţ

)orindei. #i-a spus:9 )a, e adev rat0 adev rat, recunoscu #atias, (erindu-se să ă ă

întâlneasc privirea 4erminiei.ă9 #atias: stri! ea.ă9 )oamn 4erminia, poc i i-v , spuse slu/itorul cu umilin .ă ă ţ ă ţă

Eu m-am c it de/a.ă9 Taci, prostule: *i d a(ar (emeia asta de aici:ă ă9 )omnul Al(onso vede tot: morm i slu/itorul supersti ios.ă ţ

Vede tot09 Asta e ultima lovitur : stri! 4erminia. orma, c%eam-o peă ă 'osaura, spune-i s-o dea a(ar .ă

'osaura abia aştepta s i se dea prile/ul s-o (ac . Veni şiă ă "%abela şi to i se adunar în /urul <assandrei.ţ ă

9 #am 0 îi vorbi blând <assandra, am venit aici ca s te ro!ă ă s m a/u i s -l salv m pe (iul t u0 #-ai0 m-ai ( cut s spună ă ţ ă ă ă ă ă adev rul. *i ştii c e adev rat: )e ce ne!i mereu;ă ă ă

<assandra ar t spre #atias şi începu s plân! .ă ă ă ă9 *i el a recunoscut:9 )oamn , <assandra0 eu0 eu0 încerc #atias s spună ă ă ă

ceva. 'osaura, nu te amesteca:





inut promisiunea. Era datoria mea. *tiu c )umnezeu mi-a spusţ ă s (ac aşa. )on Al(onso, scrisoarea pe care a i scris-oă ţ dumneavoastr despre nepoata dumneavoastr e în mâinile ei: Aă ă a/uns în s(ârşit la adres @, îşi spuse el şi se duse în !r din s seă ă ă ă linişteasc .ă

9 Tat , te-am c utat peste tot. )e câte ori s - i spun că ă ă ţ ă

trebuie s ne!i, îl admonest 'osaura când îl ! si în !r din .ă ă ă ă ă "um ai putut s con(irmi totul în (a a <assandrei; "%iar dac te-ă ţ ăar (i amenin at cu moartea ar (i trebuit s taci.ţ ă

9 'osaura, n-am mai putut r bda, recunoscu #atias. Trebuieă s m ier i, nu mai puteam s tr iesc cu povara asta peă ă ţ ă ă conştiin .ţă

9 "onştiin ; "e tot spui; ân acum nu te-a deran/at deloc.ţă ă9 )oamne, ap r -m : 5ar pe cel care a comis crima,ă ă ă

)umnezeu o s -l pedepseasc :ă ă9 u mai spune: Ast zi va avea loc procesul şi Luis )avid o să ă

(ie condamnat pentru uciderea (ratelui s u.ă9 u: stri! #atias.ă9 u: "ine l-a pus s ia vina asupra lui; "e prost: Abia aşteptă

s (ie condamnat. Atunci o s m liniştesc:ă ă ăAceasta (u ultima zi pe care o petrecu #atias în casa în care

muncise aproape un s(ert de veac. )ona 4erminia nici m car nu-ă

l anun personal, ci îi transmise prin 'osaura c îi porunceşte sţă ă ă plece nu numai din cas , ci şi din oraş.ă

9 Atâ ia ani am slu/it aici0 o(t #atias când 'osaura îi aduseţ ă mesa/ul 4erminiei, o via de om: Am (ost şi complicele ei şiţă acum0

9 -ai de ce s te /eleşti, tu eşti de vin . Am s - i dau nişteă ă ă ţ bani ca s pleci. )ar nu ştiu încotro: Eu vreau s r mân în cas ,ă ă ă ă cu (iica mea, (iindc va avea nevoie de mine. )oamna 4erminiaă

are încredere în mine.&ns #atias izbucni în râs+ă9 4a, %a, %a: Are încredere în tine0 tu care i-ai ucis (iul:9 Taci: Taci:9 )ar crima nu va r mâne nepedepsit : Amândou o s (i iă ă ă ă ţ

pedepsite. Acum c%iar c nu-mi pare r u de ce am ( cut, spuseă ă ă satis( cut #atias.ă

9 "e ai ( cut; "e ai ( cut;: repet 'osaura, presim ind oă ă ă ţ

nenorocire.9 crisoarea: crisoarea domnului Al(onso0 i-am dat-o. E la<assandra:



50

"urtea se întruni din nou. Luis )avid avea un alt ap r tor, peă ă domnul 'o/as. #anrique ad u!ase la vec%ile probe împotriva luiă Luis )avid şi in(rac iunile comise de el mai recent. 5nimaţ

îndurerat a lui #anrique voia cu orice pre s -l distru! pe Luisă ţ ă ă )avid. <assandra va trebui s se împace cu ideea c va r mâneă ă ă dup !ratii, îşi spuse el.ă

9 re! teşte-te, Luis )avid. )ac mai înainte am cerută ă pedeapsa de dra!ul adev rului, acum numai pentru asta tr iesc.ă ă imeni şi nimic nu te va putea sc pa: Ai s pl teşti pentru crimaă ă ă pe care ai comis-o, pentru ceea ce i-ai ( cut <assandrei. Vei pl tiă ă şi în (a a societ ii şi în (a a mea, ca b rbat.ţ ăţ ţ ă

)up ce se citi actul de acuzare, /udec torul avaro îl întrebă ă ă

înc o dat +ă ă9 pune i-mi, domnule "ontreras, m rturia dumneavoastrţ ă ă

este sincer ; au trebuie s ne întoarcem din nou la primulă ă suspect; L-a i omorât pe (ratele dumneavoastr , da sau nu;ţ ă

9 )a, domnule, r spunse Luis )avid. &mi sus in declara ia. Euă ţ ţ am comis (apta.

rocurorul "arion îşi (ormul acuza ia+ă ţ9 &n calitate de reprezentant al procuraturii, r mân laă

acuza ia împotriva (emeii. Las în seama dumneavoastr ,ţ ă în l imea voastr , %ot rârea re(eritoare la pedeapsa împotrivaă ţ ă ă acuzatului. Evident, pe baza dovezilor.

#anrique aştepta ner bd tor sentin a.ă ă ţ?Vei (i condamnat, Luis )avid0 şi tu ştii asta, nu-i aşa; Asta e

opera mea: #i-ai luat-o pe <assandra, dar s ştii c eu sunt acelaă ă care te voi desp r i acum de ea: "u adev rul şi dreptatea deă ţ ă partea mea@, se !ândea #anrique privindu-l cu ur Luis )avid.ă

9 &n ordine, spuse /udec torul avaro, inând seama de (elulă ţ în care a decurs procesul, de rezultatele lui, având în vedere nunumai m rturia persoanei care mai întâi a (ost de partea acuz riiă ă şi mai apoi acuzat , motivele şi împre/ur rile le!ate de această ă ă crim 0 /udec torul ( cu o scurt pauz şi se uit la to i ceiă ă ă ă ă ă ţ prezen i în sala de /udecat 0 precum şi comportamentul lui Luisţ ă )avid "ontreras, care dovedeşte impulsivitate şi0

?Au s m condamne0 au-s m condamne şi au s mă ă ă ă ă ă

despart pentru totdeauna de <assandra0@ăLuis )avid nici nu auzea ce spune /udec torul. 2ândurile i seă întorseser la toate cele întâmplate şi la unica (emeie pe care oă iubise în via a lui.ţ



9 0 şi având în vedere şi calitatea mea de preşedinte alcompletului de /udecat 0ă

)eodat uşa se desc%ise lar! şi în sal ap ru 'andu. eă ă ă produse a!ita ie. #anrique r mase uluit la vederea i!anului.ţ ă ţ

9 &n l imea voastr , spuse 'andu, omul acesta doreşte să ţ ă ă

depun înc o dat m rturie.ă ă ă ă

9 "um îndr zni i s n v li i aşa; ace i-ne pl cerea şi ieşi iă ţ ă ă ă ţ ţ ă ţ imediat de aici:

9 V ro! s m ierta i c am intervenit aşa, dar nu sunt dină ă ă ţ ă oraşul dumneavoastr şi nu (ac parte nici din rasa voastr . uă ă cunosc (oarte bine le!ile, se scuz 'andu.ă

9 aptul c nu cunoaşte i le!ile nu v d dreptul să ţ ă ă ă întrerupe i /udecata. V ro! s ieşi i: insist neînduplecat avaro.ţ ă ă ţ ă

9 "um aşa; nu se l s i!anul V-am adus o pas re care vreaă ă ţ ă s cânte şi, în loc s -mi mul umi i, v sup ra i pe mine şi vre i să ă ţ ţ ă ă ţ ţ ă m da i a(ar . 1mul vrea s vorbeasc , întreba i-l: 'andu îl stri!ă ţ ă ă ă ţ ă pe cel ce venea în urma lui. Abia aşteapt s spun "ur ii lucruriă ă ă ţ (oarte interesante.

La cererea lui "arion şi cu asentimentul lui #anrique, /udec torul avaro îi permise lui "alun!a s depun din nouă ă ă m rturie. "a şi prima dat , r spunse scurt la întreb ri,ă ă ă ă esc%ivându-se de (iecare dat când /udec torul îl întrerupea.ă ă

9 Aşadar, tot ceea ce a i spus ini ial este minciun ; îl întrebţ ţ ă ă procurorul. &n toat aceast încâlceal de minciuni, e$ist şi vreoă ă ă ă ( râm de adev r;ă ă ă

9 )a0 am spus şi un lucru adev rat.ă, *i care este acela;9 " pe domnul 5!nacio l-a ucis o (emeie.ă9 unte i si!ur c a (ost o (emeie;ţ ă9 )a, a (ost o (emeie. )ac vre i, pot s /ur.ă ţ ă

9 Eşti si!ur; Ai (ost de (a ; îl întreb neîncrez tor procurorul.ţă ă ă9 u, n-am v zut nimic.ă9 "um po i s sus ii c a (ost o (emeie dac n-ai v zut nimic;ţ ă ţ ă ă ă9 i0 ( cu "alun!a, vrând s tra! de timp, aşa mi-a spusă ă ă ă

un tovar ş de-al meu care a (ost acolo. "ând am a/uns acolo, mi-ăa ( cut cu oc%iul şi a spus+ ?Vezi, "alun!a, st pânul e în untru cuă ă ă o (emeie@.

9 )ar spune odat , blestematule, spune c ştii cine este:ă ă

pune cum o c%eam : se amestec #anrique, neputând s seă ă ă mai st pâneasc .ă ă"alun!a t cea. emeia aceea îi d duse o avere ca s -şi ină ă ă ţ ă

!ura. )e ce ar vorbi acum;



&n acest timp, <assandra aştepta verdictul în (a a s lii deţ ă /udecat , neştiind ce se întâmpl în untru. *edea de/a acolo de oă ă ă /um tate de or şi nu a(lase nimic.ă ă

9 *i care este rolul dumneavoastr în toat aceast poveste;ă ă ă îl întreb /udec torul avaro pe 'andu.ă ă

9 u in r bdare, domnule /udec tor. Totul a început atunciţ ă ă ă

când am descoperit c cineva vrea s -i (ac r u iubitei mele. &ntr-ă ă ă ăo noapte l-am ! sit pe omul acesta în camera ei cu cu itul înă ţ mân . )e atunci îl urm resc ca o umbr . #-am dus la locul acelaă ă ă de pe pla/ şi m-am strecurat, ( r s m vad nimeni. *i am maiă ă ă ă ă ă v zut o alt umbr care se strecura pe acolo şi am ştiut cineă ă ă este0 Am auzit o discu ie. 7na dintre acele umbre era (emeiaţ care dup aceea s-a întâlnit cu "alun!a şi i-a cerut s tac şi să ă ă ă (ie complicele ei în aceast crim blestemat : e opri pentru oă ă ă clip . &ncet, i se adres el lui Luis )avid, dar si!ur am descoperită ă totul. Am p truns întrea!a tain 0 pe care am vrut s o p streză ă ă ă pân în ultimul moment ca s-o salvez pe prin esa mea. #-amă ţ %ot rât s tac când tu ai recunoscut (apta, pentru c îmi doreamă ă ă mai mult decât orice altceva pe lume s te v d la înc%isoare. )ară ă te-a salvat dra!ostea prin esei: Am v zut cât de mult su(erţ ă ă pentru tine. )e aceea sunt aici, ca s spun tot adev rul în (a aă ă ţ ta: )omnule, omul acesta nu şi-a ucis (ratele:

9 "ine a ( cut-o; s ri Luis )avid. pune: "ine;ă ă9 ervitoarea ta, 'osaura, r spunse trium( tor 'andu.ă ă&ntre timp, neştiind ce se întâmpl în untru, 'osaura seă ă

str duia s recupereze scrisoarea de la <assandra. &ncerc s -i iaă ă ă ă poşeta, dar nu reuşi ?Blestemata: -am s izbutesc:@ îşi spuseă ea. e %ot rî s i-o cear direct.ă ă ă

9 ) -mi %ârtia aia: stri! ea înnebunit de (urie.ă ă ă9 "e %ârtie; se mir <assandra.ă

9 "e-ai ( cut cu ea; #ai e la tine;ă9 )espre ce vorbeşti;?-a v zut-o, n-a v zut-o: îşi spuse 'osaura mai prinzândă ă

pu in cura/. u ştie despre ce e vorba. E acolo, în poşeta ei.@ţ&n clipa în care încerca s -i smul! poşeta cu %ârtia care i-ar (iă ă

distrus speran ele, în sala de /udecat i!anul îi rosti numele. eţ ă ţ produse rumoare şi a!ita ie.ţ

9 'osaura: 'osaura l-a ucis pe (ratele meu: stri! Luis )avid.ă

9 &n l imea voastr , pur şi simplu este imposibil: aşa ceva:ă ţ ă protest #anrique.ă9 1 clip , v ro!: "ine este aceast persoan ; Este vorbaă ă ă ă

cumva de doamna 'osaura 1sorio; întreb nedumerită





aşteapt <assandra. Voia s -i vad privirea nevinovat , sin!uraă ă ă ă care putea s -i aline durerea. )orise iubirea ei şi dobândiseă numai recunoştin a.ţ

9 &mi eşti recunosc toare prin es , dar recunoştin a dină ţ ă ţ partea unei (emei trezeşte comp timire, iar în comp timire seă ă

a(l repulsia, spuse el privind la c%ipul (rumos pe care îl vaă

s ruta altul.ă9 u, 'andu, nu: u e adev rat: & i sunt recunosc toareă ţ ă

pentru ceea ce ai ( cut, dar în recunoştin a mea nu esteă ţ comp timire, ci admira ie0 admira ia (emeii pentru b rbatulă ţ ţ ă care a (ost cel mai apri! duşman al ei.

9 *i cine este duşmanul meu cel mai apri!; o întreb 'andu;ă9 Tu însu i, 'andu, pentru c omul este întotdeauna cel maiţ ă

mare duşman al lui însuşi, spuse <assandra cu triste e în !las.ţ *tiu c ai (i putut s -i laşi liniştit s -l condamne pe Luis )avid şiă ă ă

în (elul acesta am (i r mas desp r i i pe via . uteai spera că ă ţ ţ ţă ă ast(el o s m m rit cu tine. )ar am (u!it cu el şi m-am c s torită ă ă ă ă din dra!oste. Te-am tr dat şi tr darea mea ar (i putut /usti(icaă ă (aptele tale, îi spuse ea sim ind c îi dau lacrimile.ţ ă

9 riveşti în inima mea aşa cum m uit eu în o!lind ,ă ă prin es :ţ ă

9 &mi pare r u, dar (aptul c m-ai a/utat este înc o victorie aă ă ă

ta, pentru mine cu atât mai valoroas cu cât cunosc adev rateleă ă tale sentimente (a de mine.ţă

9 "uvintele tale sunt (rumoase şi în elepte. )ar nu m maiţ ă simt re!ele i!anilor, ci un b rbat slab0 terminat, spuse el cuţ ă !lasul (rânt. rin es 0 î i o(er (ericirea pe o tav de ar!int. )arţ ă ţ ă cu mine ce va (i; )up ce am s i-o dau, nu voi mai (i aici. lec,ă ă ţ <assandra, spuse el obosit. Vreau s plec.ă

9 u, 'andu, nu: Eşti proprietarul %otelului: ar!ument ea.ă

"um po i s renun i 5a asemenea bo! ie;ţ ă ţ ăţ9 La ce îmi (oloseşte bo! ia ( r iubire; întreb el sincer.ăţ ă ă ă9 Ai s iubeşti din nou, 'andu, ştiu c po i.ă ă ţ9 u, prin es , nu. Eu sunt i!an, sân!ele meu e curat. *iţ ă ţ

niciodat , niciodat n-am s te uit. oate c am s m duc laă ă ă ă ă ă vreun circ, ca s a/un! departe0 cât mai departe de tine, spuseă el, ştiind c a pierdut-o pentru totdeauna.ă

#anrique nu credea c declara ia lui 'andu este întru totulă ţ

adev rat , c ci ştia c i!anul era în stare de orice. &l tulburase,ă ă ă ă ţ de asemenea, şi ceea ce-i spusese 'oberto, în timp ce aşteptareluarea procesului.

9 Vezi tu, #anrique, a ap rut înc un suspect, îi spuseă ă



'oberto. Trebuia s ai în vedere şi aceast posibilitate.ă ă9 emeia asta are un alibi per(ect, îl întrerupse #anrique.

us ine c în ziua crimei a avut temperatur mare şi a stat înţ ă ă pat. per c poate s demonstreze acest lucru.ă ă

9 peri c poate0 pentru ca acuza ia s cad tot asupra luiă ţ ă ă

Luis )avid. #anrique, nu e cinstit. )ar s l s m subiectul sta.ă ă ă ă

Luni plec de aici.9 erios; ( cu uimit #anrique. "%iar te-ai decis de(initiv;ă9 )a, am ob inut trans(erul pe care l-am cerut. Vineri esteţ

ultima mea zi de lucru la acest spital. #anrique, plec şi n-am să te mai pot s( tui, o(t el amintindu-şi de tot ceea ce su(eriseră ă ă

împreun . in!urul lucru pe care i-l cer este s re(lectezi.ă ţ ă B rbatul trebuie s ştie când s-a terminat rela ia cu o (emeie. Amă ă ţ ( cut şi cu acest lucru în privin a 2emei, deşi ştiu c m iubeşte,ă ţ ă ă ceea ce este înc şi mai dureros. 5ubirea <assandrei n-a (ostă niciodat a ta, #anrique, recunoaşte.ă

9 iciodat n-am în eles de ce renun i aşa de uşor la 2ema,ă ţ ţ spuse #anrique.

9 *tii (oarte bine c trebuie s -mi ascund adev rateleă ă ă sentimente din cauza Liliei 'osa, zise el cu triste e în !las.ţ 5ndi(erent ce aş (ace, interpreteaz !reşit. u vreau s -mi petrecă ă restul vie ii /usti(icându-m pentru ceea ce am ( cut. Am tr it cuţ ă ă ă

acest p cat pe su(let, acum nu mai pot. lec: Asta e tot:ă

Era timpul s se reia lucr rile. 'osaura avea o sus in toare înă ă ţ ă 4erminia, care o ap ra c%iar şi în (a a lui Luis )avid, respin!ândă ţ orice posibilitate ca servitoarea care îl iubise atât de mult pe (iulei încât îi ( cuse un copil s poat (i o criminal . 4erminia seă ă ă ă pre! tea s (ac un testament prin care s lase toat moştenireaă ă ă ă ă 5sabelitei, (iicei lui 5!nacio, pentru a oma!ia ast(el amintirea (iului

ei pre(erat. &n cele din urm , îns , tocmai nepoata ei avea să ă ă descâlceasc !%emul de intri!i pe care îl esuse 4erminia cuă ţ dou zeci de ani în urm .ă ă

#atias începu s plân! când auzi c 'osaura este pus subă ă ă ă acuzare. 'osaura ne!a totul, urm rind s scape de înc%isoare.ă ă "ele mai mari speran e şi le punea în m rturia tat lui s u.ţ ă ă ă

9 Trebuie s m a/u i, tat , m bizui pe tine: spunea ea.ă ă ţ ă ă pune-le c eram bolnav .ă ă

9 -o s aib nicio importan , n-are niciun rost, încerca s-oă ă ţă convin! #atias.ă9 *tiu c e$ist %ârtia aceea, dar ea nu ştie de ea şi am să ă ă

! sesc o modalitate s i-o iau, nu se l sa 'osaura.ă ă ă



9 'osaura, nu e$ist alt ieşire, repet #atias pe careă ă ă ima!inea lui don Alonso bolnav pe patul de moarte îl urm reaă necontenit. Trebuie s recunoşti.ă

9 u: iciodat :, stri! ea. Am s m lupt cu toate mi/loacele.ă ă ă ă *i o s m a/ute şi dona 4erminia.ă ă

"ând #atias primi cita ia s depun m rturie la proces,ţ ă ă ă

'osaura începu s -şi piard cump tul. # rturia lui "alun!aă ă ă ă potrivit c reia ea era cea care comisese crima n-o speriase preaă tare, dar n-o putea scoate la cap t cu i!anul, atât de %ot rât s -ă ţ ă ăşi salveze iubita. La proces încercase s -l priveasc drept în oc%i,ă ă ceea ce se dovedise (oarte !reu. u-i r m sese altceva de ( cută ă ă decât s stri!e în disperare+ ?unt nevinovat : -am ( cut-o eu:@ă ă ă

)e aceea avea nevoie acum de spri/inul tat lui ei.ă9 La naiba, blestema ea, s-o ia dracuF de conştiin şi deţă

promisiune pe care i-ai ( cut-o lui don Al(onso. unt (iica ta, eştiă tat l meu şi va trebui s m aperi, nu-i aşa; )e ce nu în ele!i;ă ă ă ţ

9 'osaura, încerc #atias s-o linişteasc , ai comis o crim şiă ă ă prin urmare trebuie s - i accep i pedeapsa. E$ist ună ţ ţ ă )umnezeu0 )ac te c ieşti, o s te ierte:ă ă ă

9 u in îmi pas mie acum de via a veşnic : # intereseazţ ă ţ ă ă ă numai asta şi nu vreau s a/un! la înc%isoare:ă

9 'osaura, se ştie c tu ai ( cut-o, oamenii au v zut, au depusă ă ă

m rturie0ă9 )ar dac tu o s spui aşa cum î i zic eu, to i or s te cread .ă ă ţ ţ ă ă

5ar eu am (ost bolnav atunci. u am ieşit din camera mea:ă imeni altcineva nu va putea spune c l-am ucis pe 5!nacio:ă imeni: stri! însp imântat 'osaura.ă ă ă

"%abela intr în buc t rie unde st teau de vorb 'osaura şiă ă ă ă ă tat l ei. Era evident c (ata auzise toat discu ia.ă ă ă ţ

9 Tu ai ( cut-o: E adev rat: Tu: #i-ai ucis tat l: stri! eaă ă ă ă

c tre 'osaura.ă 9 5sabela0 u, nu e adev rat, dra!a mea0 "um po i s creziă ţ ă aşa ceva; 1 durea (aptul c şi propria (iic o acuz de crim .ă ă ă ă

9 Te-am auzit. 'osaura, nu mai po i s ne!i:ţ ă9 u, 5sabela, probabil c ai auzit !reşit, nu-i aşa;ă9 "rezi c sunt proast ; "u mine nu te /oci: Am auzit totul,ă ă

am stat aici tot timpul: spuse ea ar tându-i locul de pe coridor deă unde ascultase. u se poate s nu (i auzit bine, 'osaura.ă

9 5sabela, cum po i s crezi aşa ceva; unt mama ta:ţ ă9 5-ai spus0 i-ai spus c n-o s se poat dovedi vinov ia taă ă ă ăţ pentru aceast crim 0 L-ai ucis pe tat l meu şi trebuie să ă ă ă r spunzi pentru asta: o acuz "%abela. # duc s -i spun bunicii.ă ă ă ă



9 nu (aci asta, "%abela: o implor 'osaura printre lacrimi.ă ă )e dra!ul t u am ( cut-o0ă ă

9 Aceasta este voia )omnului: spuse #atias privind la (iica sacare plân!ea.

9 E numai din vina ta, tat : Totul este numai din vina ta.ă

)atorit ie am s putrezesc în înc%isoare.ă ţ ă

9 edeapsa ta cea mai mare va (i c (iica ta te va da de !ol înă (a a lumii ca uci!aş .ţ ă

?-o s se întâmple nimic, îşi ( cea cura/ 'osaura. -o s mă ă ă ă acuze. E (iica mea. 5-am ar tat cât de mult o iubesc şi m iubeşteă ă şi ea pe mine, sunt si!ur . Va p stra taina mea0 (ata meaă ă (rumoas şi inteli!ent , o s m a/ute şi n-o s -i spun nimică ă ă ă ă ă 4erminiei, n-o s -i spun 4erminiei0@ă ă

9 "riminalo, uci!aşo: o smulser din !ânduri stri! teleă ă (urioase ale 4erminiei care r sunau în toat casa. 7ci!aşo: Amă ă inut o criminal sub acoperişul meu: )up tot ce am ( cutţ ă ă ă

pentru ea şi pentru (iica ei, dup toat durerea prin care amă ă trecut, s mai tr iesc şi aşa ceva0ă ă

'osaura re(uz cu înc p ânare s recunoasc pân când nuă ă ăţ ă ă ă interveni #atias+

9 Aşa este, ea l-a ucis pe domnul 5!nacio:9 Am s te trimit c%iar eu la înc%isoare. 5eşi i a(ar : stri!ă ţ ă ă

4erminia. -o s primi i nimic: 5eşi i a(ar din casa mea. *i una şiă ţ ţ ă alta:

9 Bunico, dar eu n-am nicio vin : stri! "%abela.ă ă9 u vreau în casa mea nicio (iin în venele c reia cur!eţă ă

sân!ele uci!aşei: 5ar tu, se întoarse (urioas 4erminia c treă ă 'osaura, ai s pl teşti pentru tot:ă ă

'osaura se ap r din toate puterile. Lumea ei se pr buşise,ă ă ă nimic din ceea ce sperase nu se mai realiza. 4erminia încerc s-oă

loveasc . Ap rându-se, 'osaura o îmbrânci. 4erminia c zu peă ă ă spate şi se lovi cu capul de podea. u scoase niciun cuvânt şir mase acolo nemişcat .ă ă

9 E moart , spuse calm #atias. Ai ucis-o.ă'osaura se apropie s vad dac 4erminia mai d semne deă ă ă ă

via .ţă9 i-am spus c e moart , repet #atias.Ţ ă ă ă9 Tat , de ce vrei s -i laşi s m condamne; îl întrebă ă ă ă ă

'osaura cu oc%ii plini de lacrimi. &n orice clip poate s vină ă ă e$ecutorul /udec toresc, ast zi e ziua procesului.ă ă9 E-n via , e-n via : e$clam "%abela. 'espir . u vede i cţă ţă ă ă ţ ă

se simte mai bine; "ât despre tine, se întoarse ea spre mama ei,



ai (ace mai bine s (u!i. Eu am s încerc s aran/ez totul. ?1 să ă ă ă am destul vreme, am s aran/ez %ârtiile înainte s moar @, îşiă ă ă ă spuse "%abela, nevrând s renun e la avere cu niciun pre .ă ţ ţ

9 Eşti mai rea şi mai lipsit de sentimente decât mama ta,ă spuse #atias, speriat de purtarea ei. Ea cel pu in te-a iubit peţ

tine.4ector o duse pe 4erminia la spital. 1 lu tot inconştient deă ă lân! #atias şi de lân! (ata care nu v rs nicio lacrim . ici nuă ă ă ă ă se str dui s -şi ascund lipsa de interes pentru s n tatea buniciiă ă ă ă ă ei.

&n clipa în care îşi reveni, 4erminia îşi c%em (iul. La c p tâiulă ă ă ei era "%abela, care /ucase în (a a doctorului rolul de nepoatţ ă iubitoare, dar !%emul de intri!i începea de/a s se descâlceasc .ă ă

La tribunal, 'osaura respin!ea zadarnic acuza iile lui 'andu.ţ9 To i sunt împotriva mea, to i m acuz : încerca ea sţ ţ ă ă ă

câşti!e comp timirea /ura ilor cu a/utorul lacrimilor. 1mul acestaă ţ m acuz ca s-o scape pe <assandra, scâncea 'osaura. Luisă ă )avid este uci!aşul, eu sunt nevinovat . )a i-mi drumul,ă ţ

în l imea voastr , v implor.ă ţ ă ăEra sin!ur , însp imântat , în!lodat în minciunile cu careă ă ă ă

încerca s se apere. "ând intr şi <assandra în sala de /udecată ă ă cu scrisoarea lui don Al(onso în mân , pe care o ! sise în poşet ,ă ă ă

'osaura în elese c soarta ei este pecetluit . Dudec torul avaroţ ă ă ă o ascult pe <assandra şi se uit la scrisoarea pe care i-o întinseă ă aceasta.

9 &n ordine, vom stabili mai târziu dac este scrisul lui donă Al(onso Aroc%a şi îl vom c%ema şi pe #atias 1sorio s con(irmeă c acesta este documentul. )omnule "arion, (i i amabil şi da iă ţ ţ citire documentului, îl ru! el pe procuror.ă

"u pu in timp mai înainte, cu aprobarea /udec torului avaro,ţ ă

Luis )avid p r sise sala de /udecat pentru c primise un mesa/ă ă ă ă ur!ent de la spital. #ama lui îşi rec p tase cunoştin a şi doreaă ă ţ s -l vad .ă ă

"arion se ridic şi citi documentul+ă?&n noaptea în care s-a comis crima, nu puteam s dorm. Amă

ieşit pe teras . e lumina de ziu când am v zut-o pe 'osauraă ă ă cum se îndreapt spre camer ei. Era acoperit cu ceva, cu ună ă ă (el de manta, parc voia s se ascund . e uita de /ur-împre/ur,ă ă ă

se vedea c e speriat . #-am întrebat atunci cum de putuse să ă ă se scoale din pat (iindc îmi spusese c e bolnav . -am spusă ă ă nim nui nimic despre treaba asta, crezând c s-o (i dus s seă ă ă

întâlneasc cu un b rbat. )up aceea, z când sin!ur multă ă ă ă ă



vreme pe patul de boal , m-am !ândit la tot ce se întâmplase şiă la crima oribil de care este acuzat nepoata mea, <assandra.ă ă *tiam ce se întâmplase cândva între 'osaura şi 5!nacio. Am pus(aptele cap la cap şi am a/uns la concluzia c în noaptea aceeaă 'osaura se întorcea pe ascuns acas dup ce comisese crima@.ă ă

"arion se întoarse şi îi privi pe to i cei din sal , apoi continu +ţ ă ă

?1 recunosc drept nepoat a mea de drept pe <assandra,ă n scut din c s toria (iicei mele, Andreina, cu doctorul Ernestoă ă ă ă 'an!el. <assandra "ontreras a (ost r pit din lea! n de c treă ă ă ă so ia mea. 4erminia a dus-o la circ. A crescut împreun cuţ ă i!anii, crezând c este una de-a lor. Acest lucru poate (iţ ă

con(irmat de )orinda şi de 'andu, şe(ul tribului. )eclar şi /ur<assandra este nepoata mea şi o numesc moştenitoare a tuturorbunurilor mele, sub (orm de bani şi imobile. &n ce priveşteă uciderea lui 5!nacio "ontreras, doresc s (ie intero!at 'osauraă ă 1sorio, pentru c ea ascunde ceva ce m (ace s cred c ea esteă ă ă ă uci!aşa.@

Toate privirile erau a intite asupra 'osaurei. Aceasta eraţ înnebunit . rivirea ei însp imântat se muta de la /udec tor laă ă ă ă acuzator, dar mai ales asupra <assandrei.

9 Vorbeşte, (emeie, vorbeşte: tun 'andu. )e ce ai amu it;ă ţ9 'ecunoaşte, 'osaura: o implor şi <assandra.ă

9 )a, eu l-am ucis, eu l-am ucis pe 5!nacio. Ar (i trebuit s (acă asta cu mul i ani în urm , când mi-a distrus via a. Eram tân r şiţ ă ţ ă ă (rumoas , iar el era un copil r s( at care ob inea tot ce dorea.ă ă ăţ ţ #i-a luat totul aş (i putut s am un so , copii, o cas . #-a luat aşaă ţ ă cum ia un copil bo!at o /uc rie şi m-a aruncat dup ce s-aă ă plictisit de mine. Eram conştient de acest lucru. A (ostă

încon/urat întotdeauna de (emei (rumoase şi bo!ate. *tiam c oă s se însoare cu una din ele, era de în eles. )ar el s-a însurată ţ

deodat cu ea îşi pironi privirile asupra <assandrei o dansatoareă de circ: 1 nimeni, ( r nume şi ( r nimic: -a c s torit cu eaă ă ă ă ă ă pentru bani. 5-a dat numele lui, dup ce re(uzase s mi-l dea mieă ă sau (iicei mele. )e aceea l-am ucis şi l-aş ucide înc de dou zeciă ă de ori: url 'osaura, ridicându-se de pe banca acuza ilor.ă ţ

)in doi paşi str b tu distan a pân la masa /udec torului şiă ă ţ ă ă puse mâna pe pistol, îndreptându-l spre <assandra. imeni nureac ion .ţ ă

9 u mişca i c tra!: se auzi !lasul disperat al (emeiiţ ă înnebunite.9 )oamne (ereşte, ce (ace i;: stri! /udec torul avaro.ţ ă ă9 "rede i c o s m dau b tut aşa de uşor; stri! 'osaura,ţ ă ă ă ă ă ă



care îşi pierduse controlul de (urie. "ineva va trebui s pl teasc :ă ă ă nu mişte nimeni. *tiu cum (unc ioneaz pistolul. "âte !loan eă ţ ă ţ crede i c are; 7nul, dou , trei0 -o s m opri i pân nu le tra!ţ ă ă ă ă ţ ă pe toate.

9 'osaura, nu (ace asta: o implor <assandra.ă

9 emeia asta e nebun , stri! procurorul "arion.ă ă

9 u sunt nebun , r spunse 'osaura, dar nu mi-a i l sat altă ă ţ ă ă alternativ . *tiu c nu am unde s (u!. )ar am s mai iau şi peă ă ă ă altcineva cu mine.

9 Veni i-v în (ire, doamn : "%ema i doctorul, interveniţ ă ă ţ /udec torul avaro.ă

9 Acum îmi c%ema i doctorul, dup ce m-a i acuzat, dup ceţ ă ţ ă m-a i distrus: -am nevoie de doctor, am nevoie de r zbunare:ţ ă

9 Asculta i, to i cei de aici vrem s se stabileasc adev rul,ţ ţ ă ă ă încerc înc o dat /udec torul avaro s-o linişteasc peă ă ă ă ă 'osaura.

9 Astea sunt minciuni, numai minciuni. A i venit cu to ii aiciţ ţ ca s m acuza i pe mine, ca s m distru!e i. emeia asta şiă ă ţ ă ă ţ i!anul ei, amândoi:ţ

9 'osaura, în ele!e c vinov ia ta va (i dovedit maiţ ă ăţ ă devreme sau mai târziu. u (aci decât s înr ut eşti lucrurile, oă ă ăţ avertiz #anrique.ă

9 imic nu mai poate s -mi înr ut easc situa ia. *tiu c amă ă ăţ ă ţ ă s -mi petrec restul vie ii în înc%isoare.ă ţ

9 )ar c%iar nu crezi c trebuie s pl teşti pentru ceea ce aiă ă ă ( cut; stri! 'andu.ă ă

9 Taci din !ur , i!ane, numai ea e de vin : ' cni 'osauraă ţ ă ă aruncând priviri pline de ur spre <assandra. "u %ârtia aia a eiă blestemat . 1 ur sc:ă ă

9 n-o învinov eşti pe <assandra: u e drept s r spundă ăţ ă ă ă

o nevinovat pentru crima pe care ai comis-o tu:ă9 L-am ucis pe 5!nacio, am !ândit totul aşa de bine, totul amers per(ect pân nu m-a acuzat ea: 1 ur sc: url 'osauraă ă ă

îndreptând revolverul spre <assandra. Te ur sc, te ur sc: )ină ă cauza ta l-am ucis pe 5!nacio0 )in cauza ta (iica mea o să r mân ( r nimic şi tu trebuie s pl teşti pentru asta:ă ă ă ă ă ă

9 u, nu tra!e, 'osaura: stri! #anrique, dându-şi seama că ă (emeia va ap sa într-adev r pe tr !aci.ă ă ă

&n (a a s lii de /udecat era a!ita ie. imeni nu avea voie sţ ă ă ţ ă intre. Tomas îl implor pe paznic s -l lase în untru.ă ă ă9 Am ordin s nu las pe nimeni s intre, aşa sun ordinul, îlă ă ă

re(uz !ardianul.ă



9 )ar to i prietenii mei sunt în untru, încerc s -l convin!ţ ă ă ă ă Tomas.

9 Ascult , b iete, e (oarte periculos, (emeia are un pistol şi nuă ă e voie s intre nimeni.ă

"ând se întoarse Luis )avid, din sala de /udecat se auziră ă

(ocuri de revolver.9 o ia mea e în untru, spuse el, implorându-l pe !ardian s -lţ ă ă lase s intre.ă

9 &nc unul: înc unul: stri! însp imântat Tomas.ă ă ă ă9 "e aştepta i; -i ucid pe to i; întreb Luis )avid.ţ ă ă ţ ă9 )esc%ide i uşa: stri! mul imea într-un !las.ţ ă ţ<assandra în!enunc%ease lân! 'andu, care era r nit.ă ă2loan ele pe care 'osaura le destinase <assandrei îlţ

nimeriser pe 'andu care s rise s-o apere cu trupul lui.ă ă9 E totul în ordine, <assandra; întreb Luis )avid ( cându-şiă ă

loc prin mul ime. Eşti tea( r ;ţ ă ă9 'andu0 şopti ea printre lacrimi. #i-a salvat via a cu trupulţ

lui. E r nit. 2lon ul acela îmi era destinat mie.ă ţ9 Este înc în via . 1 s -l ducem la spital, o linişti Luis )avid.ă ţă ă9 u, nu m duce i acolo. Vreau s mor al turi de tine,ă ţ ă ă

prin es .ţ ă9 Te ro!, 'andu, o s te (aci bine.ă

9 u mai conteaz , ştiu c am s mor0ă ă ă9 7n doctor: "%ema i un doctor: stri! aprodul.ţ ă9 # auzi, prin es : spuse 'andu privind trist. &mi amintescă ţ ă

c i-am spus c vreau s plec undeva departe, departe0ă ţ ă ă<assandra se îneca cu lacrimile. 1c%ii lui str lucir o ultimă ă ă

dat , numai pentru ea0ă9 )umnezeu m-a binecuvântat0 nu e$ist nimic mai (rumosă

decât s mor pentru tine. i-am d ruit via a0ă Ţ ă ţ

9 u trebuia s (aci asta, suspin <assandra.ă ă9 Am oprit cu trupul meu !loan ele care ar (i putut s teţ ă r neasc , s - i provoace durere. Acesta este darul pe care i-lă ă ă ţ ţ (ac0 5ar tu plân!i pentru mine0 "e moarte (rumoas :ă

9 u, 'andu, spuse <assandra strân!ându-l de mân . -ai să ă mori, n-ai s mori0ă

9 oate c e mai bine aşa. 5nima mea nu şi-ar (i a(lată niciodat liniştea atât timp cât eşti al turi de omul pe care îlă ă

iubeşti şi care te iubeşte aşa cum te-am iubit eu. )e aceea credc nu e aşa de r u c m duc la )umnezeu, prin es . ii (ericită ă ă ă ţ ă ă şi s nu m ui i niciodat .ă ă ţ ă

9 iciodat , niciodat : stri! <assandra z!uduindu-se deă ă ă



plâns.9 Acum sunt (ericit pentru c te las (ericit . 'e!ele i!anilor,ă ă ţ

'andu, te p r seşte.ă ăe #anrique îl mir purtarea i!anului, dovada m rinimiei sale,ă ţ ă

re!retând c nu (usese în stare s (ac o (apt atât de nobil .ă ă ă ă ă

5eşise din sala de /udecat şi nici m car nu-şi luase r mas-bun deă ă ă

la Luis )avid şi de la <assandra.'osaura (usese şi ea scoas din sala tribunalului. ici nu ştiaă

pe cine ucisese. #atias declar dup -amiaz c 'osaura îiă ă ă ă m rturisise c îl ucisese pe 5!nacio. usese de (a când donă ă ţă Al(onso alc tuise scrisoarea şi îl ru!ase s-o dea nepoatei lui.ă

'osaura îi ieşise din min i şi, de dup !ratiile înc%isorii undeţ ă voise s se a(le <assandra, se bucura de r zbunarea ei. "ândă ă veni s-o viziteze tat l ei, începu s -i povesteasc în(ri!urat +ă ă ă ă

9 1ricum, bine c am omorât-o pe ea, am v zut cum a c zut,ă ă ă am auzit ip tul. *i ceilal i ipau.ţ ă ţ ţ

9 Eşti (ericit c ai ucis-o; o întreb #atias.ă ă ă9 )a, tat , aceasta a (ost r zbunarea mea:ă ă9 -a (ost ea, l-ai omorât pe i!an, pe 'andu.ţ9 u, nu, stri! înnebunit 'osaura, nu se poate: Tat , a/ut -ă ă ă ă

m s ies de aici: Trebuie s-o distru!:ă ă9 )ou mor i nu- i sunt de a/uns; o do/eni #atias. 1amenii caă ţ ţ

tine trebuie s stea în locuri ca acesta, ca s nu (ac r u altora.ă ă ă ă

'e!ele i!anilor (u înmormântat cu toate onorurile cuvenite.ţ =aritza şi-a pus %ainele ei cele mai de pre , aşa cum se cade sţ ă se îmbrace (emeia care l-a iubit pe re!e.

&nainte de înmormântare, binevoitoare (a de <assandra,ţă =aritza îi permise pentru prima dat s se apropie de cata(alculă ă pe care z cea cel pe care îl iubise cel mai mult.ă

rietenii lui 'andu sim eau c -şi pierduser ap r torul şiţ ă ă ă ă protectorul care, printr-o curioas întors tur a destinului, îiă ă ă strânsese în /urul lui la %otel, ca alt dat la circ.ă ă

-au dus zilele pere!rin rilor, spuse trist )orinda, şi nici tribulă ă nu mai e$ist , nu mai are şe(.ă

9 )a, bunico, e trist, dar adev rat. -aş dori ca (iii mei s (ieă ă nomazi. Lumea i!anilor va muri acum, dac nu mai este 'andu.ţ ă

B trâna o(t din !reu.ă ă

9 i!anii au p r sit de mult E!iptul (araonului ca sŢ ă ă ă încon/oare lumea: Veacuri dup veacuri0 Acum oamenii mer!ă pe Lun 0 nu mai e$ist c ru ele de lemn cu oameni care nu ştiuă ă ă ţ decât s cânte şi s danseze, îmbr ca i în toate culorileă ă ă ţ



curcubeului şi plini de visuri. 'asa vec%e se pierde şi poate că aşa a (ost scris în #area "arte a )estinului.

La înmormântare, 'oberto îşi lu r mas-bun nu numai de laă ă 'andu, ci şi de la to i ceilal i. <assandra voi s asiste laţ ţ ă

înmormântare şi s -l mai vad înc o dat pe 'andu, dar =aritzaă ă ă ă

nu-i în! dui.ă

9 &n via i-a apar inut ie, dar acum, mort, este al meu, oţă ţ ţ ţ respinse =aritza.

9 5art-o, o ru! )orinda pe <assandra, dar 'andu a numit-oă v duva lui şi are dreptul s (ie sin!ur cu el pe ultimul lui drum.ă ă ă

9 E-n ordine, bunico, dar am vrut s -l mai v d o dat .ă ă ă<assandra îşi aminti de spusele lui 'andu+ ?Eu sunt i!an,ţ

sân!ele meu e curat şi n-am s te uit niciodat @.ă ă)orinda se ru! pentru su(letul lui 'andu, implorându-l pe zeulă

1stebe+9 # rite 1stebe, ia-l la tine. A plecat de aici pentru c aşa aă ă

(ost scris în #area "arte a )estinului, şi tribul lui nu plân!e, aşacum vezi. rinte al cerului, noi în ele!em. 'andu a (ost mare înă ţ via şi este mare şi acum, în moarte. Binecuvântat s (ie.ţă ă

"onştient de (aptul c i se apropie s(ârşitul, 4erminia se c iă ă ă pentru toate câte i le ( cuse <assandrei. e temea c va muri şiă ă

nu va dobândi iertarea ei.9 1 s - i înapoiez totul, totul0 tot ce î i apar ine.ă ţ ţ ţ9 )ar pentru mine nu conteaz , r spunse <assandra.ă ă9 rmanul Al(onso0 ce bun a (ost. *i-a pierdut (iica, iar eu i-ă

am r pit şi (ericirea pe care i-ar (i dat-o nepoata. Am (ost lacomă ă din cauza lui 5!nacio. #i se p rea c nimic nu e de-a/uns pentruă ă el. 5art -m , te ro!, iart -m : se c i ea sincer. Am s mă ă ă ă ă ă ă odi%nesc în pace numai dac am s (iu si!ur c m-ai iertat. & iă ă ă ă ţ

mul umesc c eşti aşa de bun cu mine, în po(ida a tot ceea ceţ ă ă i-am ( cut eu ie.ţ ă ţ<assandra, su(let bun şi nobil, îi iert totul, c ci în ele!ea prină ă ţ

ce durere trecuse când îi murise (iul. *tia c i se apropie s(ârşitul.ă <assandra s rut (oto!ra(ia mamei sale, Andreina, pe care i-oă ă d rui 4erminia mul umindu-i printre lacrimi.ă ţ

)up ce se desp r i de <assandra, 4erminia îl c%em pe Luisă ă ţ ă )avid ca s -l roa!e s-o ierte.ă

9 iule, te ro! s în ele!i c te-am iubit întotdeauna, dar tuă ţ ă erai aşa de sin!uratic şi de vis tor: Ai terminat (acultatea şi i-aiă ţ ! sit un loc în via . )ar el era boln vicios. Am vrut s -i asi!ur oă ţă ă ă via ( r !ri/i, s aib întotdeauna destui bani. *i în aceastţă ă ă ă ă ă



inten ie a mea n-am dat înapoi în (a a nim nui şi de la nimic. *i l-ţ ţ ăam r s( at. A devenit un om r u. ireşte, nu asta am vrut.ă ăţ ă

Luis )avid st tea cu capul plecat lân! patul ei. &l dureauă ă cuvintele ei. El îi iertase de mult totul, o în ele!ea. 1 lu deţ ă mân . Era mama lui şi n-ar (i vrut s-o piard .ă ă

9 'osaura0 vocea îi devenea din ce în ce mai stins . Ea m-aă

îndemnat. u ştiam c e o uci!aş . Am ap rat-o. Luis )avid, credă ă ă c am s mor. &ndeplineşte-mi o ultim dorin . "%eam ună ă ă ţă ă avocat0 Vreau s trec totul0 tot ce am0 pe numeleă <assandrei0 şi înc ceva0 vocea abia i se mai auzea. Vreau s-oă alun!i pe "%abela din cas , te ro!. e opri o clip . u mai aveaă ă putere. Vreau ca tu şi <assandra s (i i (erici i. Ave i binecuvân0ă ţ ţ ţ acestea (ur ultimele ei cuvinte.ă

Luis )avid se aplec şi o s rut . t tea lân! patul mameiă ă ă ă ă sale şi se !ândea la tot ceea ce se întâmplase. Atâta durere,atâta su(erin : Acum nu o mai avea decât pe <assandra. rinţă câte trecuser 0 Voia s-o (ac (ericit , s-o a/ute s uite toate.ă ă ă ă "as , (amilie0 în s(ârşit, va putea s i le o(ere.ă ă

9 A murit, îi spuse scurt "%abelei care intr în camer .ă ăata nu se emo ion deloc. pera ca acum toat averea s (ieţ ă ă ă

a ei. ici m car nu se putea pre(ace c îi pare r u de moarteaă ă ă bunicii. V zând acest lucru, Luis )avid se %ot rî s-o alun!e dină ă

cas , aducându-i la cunoştin (aptul c sin!urii moştenitori suntă ţă ă el şi <assandra.

9 u po i s -mi (aci asta: stri! "%abela. unt (iica luiţ ă ă 5!nacio:

Luis )avid nu avea putere s se certe cu ea. &i spuse %ot râtă ă s -şi împac%eteze lucrurile şi s p r seasc locuin a. u ştiaă ă ă ă ă ţ unde s se duc . u avea pe nimeni. &l ru! s n-o alun!e dină ă ă ă cas . ici toate ru! min ile <assandrei nu-i (ur de nici un a/utor.ă ă ţ ă

&n cele din urm îşi aminti de b trânul #atias, bunicul ei, acelaşiă ă om c ruia îi promisese c o s -l dea a(ar din cas când va (iă ă ă ă ă bo!at . Acum îl ru!a s-o primeasc în c su a lui modest .ă ă ă ţ ă #atias, care se poc ise de mult pentru p catele comise, (u deă ă acord, dar îi atrase aten ia c va trebui s înve e s (ie modestţ ă ă ţ ă ă şi cuviincioas şi va trebui mai ales s -şi respecte mama.ă ă

"%abela se obişnui treptat cu noua situa ie. &l a/uta peţ b trânul #atias, ( cea curat prin cas şi îi sp la lucrurile. eă ă ă ă

%ot rî s -şi viziteze şi mama la înc%isoare. La întoarcere, într-ună ă moment de sl biciune, îşi îmbr iş bunicul.ă ăţ ă?oate c nu e c%iar totul pierdut, se !ândi #atias. "uă

dra!oste şi r bdare, am s (ac din ea o (emeie cumsecade@.ă ă



Via a îşi relua încet cursul normal. Tomas continua s lucrezeţ ă ca c%elner la %otel. &i pl cea s stea câteodat în biroul lin 'anduă ă ă şi s -şi aminteasc de clipele (rumoase tr ite împreun . &ntr-o zi,ă ă ă ă cu totul din întâmplare, d du peste un testament, care prevedeaă

ca /um tate din averea lui s (ie împ r it între )orinda, 2lina,ă ă ă ţ ă

Tomas şi #arcelino, iar cealalt /um tate s -i revin =aritzei,ă ă ă ă (emeia care îl iubise. )ar =aritza se decisese s plece. 1 s seă ă duc la vreun circ mare şi îi l sa toat partea ei lui Tomas.ă ă ă u(letul ei era obişnuit s pribe!easc . e strânser cu to ii caă ă ă ţ s -şi ia r mas-bun de la ea. Aşteptau s vorbeasc )orinda, caă ă ă ă cea mai în vârst dintre ei.ă

9 E !reu s te despar i de prietenii care te p r sesc. 'e!eleă ţ ă ă nostru a plecat pentru totdeauna, acum ne p r seşte şi =aritza.ă ă Am în/urat-o de multe ori, i-am urat s -şi rup un picior sau s iă ă ă se usuce limba, dar astea au (ost numai vorbe, le-am rostit ( ră ă r utate. Vorbele noastre sunt apri!e, pentru c în venele noastreă ă cur!e sân!ele rasei str vec%i a i!anilor: #arele 1stebe s (ie cuă ţ ă tine: Ceacipe:

*i <assandra voia s -şi ia r mas-bun de la ea. &ntre ele nu maiă ă era vra/b . 1mul pe care îl iubiser amândou (iecare în (elul ei,ă ă ă era mort acum. &i promise c se va duce la mormântul lui şi vaă

pune (lori şi pentru ea.9 une (lori numai în numele t u, nu şi în al meu, îi r spunseă ă

=aritza. i!anul poate muri oriunde. Eu port în inim (lorileŢ ă pentru el. Acum plec, adio:

9 "ine a spus c nu mai e$ist i!ani; spuse )orinda privindă ă ţ !ânditoare în urma =aritzei. 5at o i!anc adev rat . iciodată ţ ă ă ă ă nu va înceta s pribe!easc 0ă ă

9 u se va mai întoarce niciodat , ad u! şi imon. -o s-oă ă ă

mai vedem nicicând.9 )a, o s cutreiere prin lume, spuse 2lina, dar nu se vaă întoarce niciodat acolo unde a murit dra!ostea ei.ă

&nainte de plecare, 'oberto îşi lu r mas-bun de la 2ema,ă ă ru!ând-o în acelaşi timp s plece împreun cu el. 2ema re(uză ă ă (erm, nevrând ca el s piard dra!ostea (iicei sale din cauza ei.ă ă

9 2ema, mai !ândeşte-te, te ro!: #i-e tare !reu. Trebuie să încep o via nou de unul sin!ur, ( r nimeni al turi de mine.ţă ă ă ă ă

Vino cu mine. "u tine, via a mea va (i mult mai bo!at .ţ ă9 u-mi mai spune, r spunse 2ema, mân!âindu-l delicat peă obraz, durerea e prea mare.

9 1 s avem o c su mic numai a noastr , plin de c r i0 oă ă ţă ă ă ă ă ţ



!r din cu (lori pe care ai s le în!ri/eşti tu. Vino cu mine.ă ă ă9 'oberto, eu te iubesc, dar nu vreau s plec cu tine dină

cauza Liliei 'osa. "ând o s în elea! c nu voi pleca cu tine,ă ţ ă ă când va vedea c eşti sin!ur, o s vin la tine0ă ă ă

&n diminea a urm toare, 'oberto p r si oraşul. Lilia 'osa îlţ ă ă ă

a/ut s -şi împac%eteze lucrurile. 1 ( cu cu toat delicate ea. &iă ă ă ă ţ

p rea r u c nu-i spusese niciodat cât de mult îl iubeşte. &l l să ă ă ă ă ă s plece ( r s -l s rute. ' t cea trist prin camerele !oale.ă ă ă ă ă ă ă ă #ama ei nu mai este. Acum a p r sit-o şi tat l. &l avea numai peă ă ă 2lina şi pe copilaşul care urma s se nasc în curând. e duseă ă

în biroul tat lui s u. Acum (otoliul lui era !ol. e apropie de masaă ă lui de lucru şi desc%ise sertarele unul dup altul. Totul era aşezată

în ordine. e în eleseser c îi va trimite mai târziu lucrurile cuţ ă ă avionul. 'idic %ârtiile una câte una şi z ri o scrisoare. *tia c nuă ă ă e (rumos, dar ceva o îmboldea s citeasc . Era o scrisoare de laă ă 2ema alazar. &ncepu s citeasc +ă ă

?0 Trebuie s salvezi tot ceea ce ai avut, tot ceea ce n-ai ştiută s pre uieşti şi ceea ce erai cât pe ce s pierzi de tot. Vreau s teă ţ ă ă a/ut s re! seşti nobila iubire pe care i-o poart so ia şi (iica ta.ă ă ţ ă ţ Vreau s te îndrum pe calea care te va duce la ele. Acesta esteă adev ratul scop al scrisorii de (a . Este ultima ru! minte peă ţă ă care i-o adresez. #-ar durea dac , de dra!ul unor speran eţ ă ţ

înşel toare, ai pierde toat dra!ostea minunat pe care po i încă ă ă ţ ă s-o o(eri şi s-o primeşti în via a ta, 'oberto0@ţ

)up ce termin de citit scrisoarea, o l s s cad pe mas . &şiă ă ă ă ă ă ă aminti toat durerea pe care i-o provocase acestei (emeiă cumsecade.

?e iubesc. Am s -i a/ut s (ie împreun @, îşi spuse ea. Avionulă ă ă lui n-a plecat înc .@ă

Aler! la aeroport. &l c ut cu privirile şi îl z ri c%iar în (a aă ă ă ă ţ

ieşirii. Avionul lui tocmai se pre! tea de decolare.ă9 Tat , îl stri! ea. &i spunea pentru prima oar aşa. Aşteapt .ă ă ă ă Te ro! s te întorci0 s tr im împreun . Tu şi cu 2ema, 2lina şiă ă ă ă cu mine. (im o (amilie. *tiu c v iubi i.ă ă ă ţ

'oberto îşi îmbr iş (iica şi izbucni în plâns.ăţ ă

9 2ema, Lilia 'osa a inut s vin la tine, îi e$plic blândţ ă ă 'oberto. #i-a spus pentru prima oara ?tat @. "red c toateă ă

animozit ile dintre voi au disp rut şi mai cred c m-a iertat. Tuăţ ă ă %ot r şti. Eu vreau s tr im împreun .ă ă ă ă ă9 )ar Lilia 'osa09 #-a îndemnat s vin la tine. )oreşte s st m împreun .ă ă ă ă



2ema, te ro!, ştii c te iubesc, o s (im (erici i. *i mama vreaă ă ţ acelaşi lucru.

2ema ar (i vrut s asculte întruna cuvintele acestea minunateă care îi mân!âiau su(letul. e uita la p rul lui c runt şi se întrebaă ă de ce a trebuit s treac atâta timp pân s -şi ! sească ă ă ă ă ă

(ericirea; Aveau s se c s toreasc o dat cu Luis )avid şiă ă ă ă ă

<assandra. Elvira îi d rui <assandrei cerceii cu briliante şi perleleă pe care inten ionase s i le dea atunci când urma s seţ ă ă c s toreasc cu (iul ei. "ât despre #anrique, acesta %ot râse că ă ă ă ă nu va participa la cununie, dar voia ca bi/uteriile s oă

împodobeasc pe ea în momentul în care va deveni so ia lui Luisă ţ )avid. &nc îl mai durea pierderea <assandrei, dar într-o zi, cândă

în uşa biroului lui ap ru o (at care iubea poezia, îşi d du scamaă ă ă c îşi ! sise (ericirea.ă ă

" s toria 2emei cu 'oberto şi a lui Luis )avid cu <assandra seă ă des( şur modest, într-un cerc intim. in!urul lu$ erau (lorileă ă care se a(lau din belşu! peste tot. orma de "astro îi (elicită sincer pe <assandra şi pe Luis )avid şi îi ru! s-o ierte c seă ă

îndoise de dra!ostea lor.)up ceremonia c s toriei, Tomas r mase o clip sin!ur cuă ă ă ă ă

<assandra şi pro(it de ocazie ca s-o (elicite şi s -i aminteasc deă ă ă tot ceea ce tr iser împreun .ă ă ă

9 ot s s rut mireasa, întreb el zâmbind, înainte s apară ă ă ă ă Luis )avid. & i urez (ericire.ţ

9 #ul umesc, iolasin, îi aminti <assandra de vec%iul luiţ nume.

9 "e departe sunt acum de noi vremurile acelea. "ircul0aplauzele0

Luis )avid le întrerupse discu ia, zorind-o pe <assandra sţ ă plece înainte de c derea nop ii spre casa de pe pla/ .ă ţ ă

upersti ioas , <assandra inea s m nânce mai întâi colaculţ ă ţ ă ă miresei ca s aib noroc toat via a.ă ă ă ţ9 5ubirea mea, e pentru (ericirea noastr , îi spuse ea blând.ă

Documents

Delia Fiallo - Kassandra