Deontologia LIMBAJULUI

7/18/2019 Deontologia LIMBAJULUI

http://slidepdf.com/reader/full/deontologia-limbajului 1/3

Abateri de la normă

Telegrame

de I. L. Caragiale

Norma lingvistică reprezintă un „sistem de reguli care prive te uzajul unei limbiș

date”1. Opusul normei literare este abaterea de la aceasta, însă nu orice încălcare a normei

lingvistice literare constituie o abatere de la aceasta. Acesta este i cazul multor dintre opereleș

lui I. . !aragiale, care se "olose te "recvent de di"erite abateri de la normele culturale iș ș

lingvistice pentru a da via ă personajelor i pentru a crea comicul de limbaj. #n continuare voiț ș

analiza sc$i a „%elegrame” pentru a ilustra cele spuse anterior.ț

&c$i a prezintă o serie de douăzeci i două de telegrame, care adunate împreună relatează oț ș

înt'mplare dintr(un oră el de provincie. )rotagoni tii cu nume semni"icative sunt !ostelș ș

*udurău i +aul *rigora cu. Numele primului dintre ei sugerează calitatea de a seș ș gudura i aș

se da pe l'ngă cineva. l este cel care se pl'nge mereu i încearcă mi ele te să ob ină oș ș ș ț

"unc ie politică mai înaltă. )e de altă parte, +aul *rigora cu sugerează superioritate atunciț ș

c'nd se semnează i scrie telegrame în limba "ranceză, „*ș -n-ral *regorasc$o”, însă dă

dovadă de prostie atunci c'nd la s"'r itul telegramei scrie în limba rom'nă „ș Se duce dracului

giude ul ț ”

.%elegrama, con"orm Dic ionarului explicativ al limbii româneț , reprezintă o comunicare scurtă

la distan ă transmisă prin mijloacele cele mai rapide /tele"on, telegra"0ț .

)rima abatere de care "ace uz autorul este însă i telegrama. 2acă la începutul te3tului aceastaș

este scurtă i respectă oarecum normele scrierii unei telegrame, acestea deviază mult de laș

"orma de bază pentru ca pe parcursul ac iunii să ajungă la "orma unei scrisori. /vezi e3emple0ț

!elelalte abateri sunt de natură lingvistică i sintactică. Ast"elș divor atăț devine

„divorsată”, so ie devine „ț socie”, iar piept devine „ pept ”.

1 Petronela Savin, Deontologia limbajului, suport de curs, Universitatea „VasileAlecsandri” din Bacău, Facultatea de Litere, Bacău, 2013, p 2

2 ! L "ara#iale, Momente și schițe, Bucure$ti, %ditura „Adevărul &oldin#”, 2011,p 1'

3 Acade(ia )o(*nă, !nstitutul de Lin#vistică „!or#u !ordan”, Dicționarul

explicativ al limbii române +ediia a !!-a revă.ută $i adău#ită/, %ditura Univers%nciclopedic old, 200'



#nt'lnim abateri i din punct de vedere ortogra"ic4 „ș fratemeu” în loc de "rate(meu,

„măti” în loc de mă(ti.

%oate acestea pentru a sublinia nuan ele politicii din acea vreme i calitatea educa ieiț ș ț

mai marilor superiori ai statului.

%rebuie avută în vedere în analiza erorilor din aceste te3te adecvarea normelor la

vremea de atunci. Ast"el că nu toate cuvintele pe care astăzi le considerăm gre ite sunt abateriș

pentru acea vreme. ste i cazul următoarelor cuvinte4ș liberarea pentru eliberare, func iuneț

pentru "unc ie.ț

&e observă "aptul că telegramele sunt scrise con"orm dialectelor din zona cărora "ace

parte "iecare personaj. !ostăc$el *udurău "olose te cuvinte precum „via aș ț me”, „mi ăluleș ”,

„di” în loc de „de”, suger'nd dialectul moldovenesc.

Exemplul 1:

„Onor. prim-ministru

Bucure ti.ș

Directoru prefecturi locale Raul rigora cu insultat grav dumne!eu mami i palme cafineș ș

central. "menin at moarte. #ia a onorul nesigure. Rugăm anc$etat urgent faptu.ț ț

%ostăc$el udurău

avocat& aleg. coleg. '& fost deputat.”(

Exemplul 2:

„)cs. sale ministru *usti ieiț

Bucure ti.ș

Raport.

%ercetat imediat ca!ul i cu respect raporte! urgent.ș

"cu cinci !ile duminecă& fiind absent anc$etă +ude & orele , p.m. directorul prefecturi Raul ț

rigora cu afla cafine central +ucând table cu căpitan avlac$e inteden ă. are devenăș ț

foarte iritat pronun at dumne!eu mami& nu personal cineva& ci g$inion. "tunci %ostăc$el ț

udurău care sta altă masă criticând guvernul gura mare& sculat i apostrofând directoruș

strigat ba pe al măti i ridicat bastonu. Directoru parând răpide lovitura aplicat agresoruluiș

! L "ara#iale, o(ente $i scie, Bucure$ti, %ditura „Adevărul &oldin#”, 2011,p 14



palme i promi ând cavalire te duel. "grisorul plecat /n+urând amenin ând guvern de bandi i&ș ț ș ț ț

propriile cuvinte.

%u respect adaog spre cuno tin a dv. /ntre ambi suscita i ură vec$e cau!ă politică i familie.ș ț ț ș

0imeea nepotului lui %ostăc$el udurău& anume "lbert udurău& unul din capii /nver una iș ț

opo!i ie locală& divorsată& iar ei bănuiesc Raul directoru cau!a divorsului& acu!ând trăie teț ș

cu mencionatu concubinagiu& dar vrând s-o iee socie legiti mă& care reclamat restitu iuneaț

dotei i parafernei di , mii lei ob inind titlu executoriu& iar opo!i ia promis ră!bunareș ț ț

pretin!ând paraferna c$eltuită cu luxul di notoritate publică.

1n consecin ă alaltaeri nepotul lor /nso it de mo ii lui pândind pia ă fosta socie insultatoț ț ș ț

public foarte grav. Dama c$emat sergent stradă care nefiind nici unul urcat bir+e un cal

plecând degrab $uiduită di to i trii i cu vorbe triviale incapabile a vi le reproduce. Sosit ț ș

imediat directoru prefecturi ofensat poli ai ipista i cerut cont. Dar agrisori fugind& directoruț ț

prins %ostăc$el i /ntrebat ș pentru ce insul i dame mi ăluleț ș i apucat de pept& dar el ș

răspuns să nu mai dai mi!erabile canalie& /ncât directoru apărânduse tras două palme& atunci

agrisorul smucind voit fugi i directoru prima furie lovindul piciorul spate gios.ș

%red nu trebuie dăm altă urmare pără parc$etul nu se!isat /n regulă.

Binevoi i& d-le ministru etc.ț

rocuror trib. 2...”3

4 ! L "ara#iale, o(ente $i scie, Bucure$ti, %ditura „Adevărul &oldin#”, 2011,pp 15 -16

Documents

Deontologia LIMBAJULUI