Universitatea ”Lucian Blaga ”, Sibiu

Facultatea de Jurnalistică

Specializarea – Jurnalism

Disciplina- Structurile limbajului jurnalistic

Titlul lucrării – Analiza superlativului în presa populară

Coordonator - Conf.Univ. Dr. Ioana-Narcisa Crețu

Analiza superlativului în presa populară

Realizator: Maria-Emilia Robescu

Anul al II-lea

Grupa 1

Sibiu, 2011

Introducere

Am ales această temă, superlativele în presă, în special în presa tabloidă pentru că această

categorie de presă este din ce în ce mai frecventă. Milioane de oameni sunt cititori fideli ai

ziarelor de proastă calitate, pline de senzaționalism, de scandalos, de povești din viața diverselor

persoane publice, de escapadele lor amoroase, de crime, violuri și fete dezbrăcate. Pe lângă

articolele senzaționale mai sunt și sfaturi de frumusețe, sănătate, familie, dragoste și sex și din

sfera internațională, care se rezumă tot la viața vedetelor de peste Ocean. Principala funcția a

ziarelor de acest tip este de a distra cititorii/consumatorii lor. Oamenii apelază la aceste ziare

pentru a se destinde după o zi grea de serviciu, iar articolele sunt scrise în așa manieră, oferind

informații accesible într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor. Cuvintele folosite sunt uzuale,

făcând parte din vocabularul de bază, iar textele sunt ”presărate” cu prea multe adjective, dintre

care cele mai multe sunt la gradul superlativ relativ și absolut. Se apelează la adjective pentru a

atrage atenția, a exagera, a face oamenii curioși ce urmează după ”în exclusivitate” ,

”senzațional”, ”șocant” și a prezenta conținutul articolelor în felul lui ” Tanti Mița” din fața

blocului care exagerează când își povestește oful, iar românii sunt mereu mult mai interesați de

capra vecinului. La asta se referă cultura poporului și deci cultura populară, la îndeletnicirile

culturale ale clasei muncitoare, care pun accent pe divertisment, care îi face să iasă din

activitățile lor zilnice, cotidiene.

După cum arată clasificarea făcută de BRAT1 pe primul loc se situează ziarul ”Click!”,

urmat de Libertatea, și Cancan. Prezența adjectivelor la gradul superlativ în cele trei ziare are

cam acceași pondere. În Click! sunt cele mai multe exagerări, cele mai multe articole care

apelează la senzațional și care prezintă poveștile exagerat. Formulările sunt pline de forme de

superlativ mai mult sau mai puțin cunoscute teoretic de cei care scriu articolele, dar de la care nu

se dau înapoi să le folosească ”Cosmina Păsărin susține că ar face un super scandal” (Click! 22

ianuarie, 2011), ”Familionul Prodancăi înzăpezit la Londra”, (Click!, vineri, 24 decembrie 2010,

p.13). În ultima vreme se apelează din ce în ce mai mult la prefixoide (ultra-, extra-, super-,

mega-) pentru a forma cuvinte noi și astfel se scoate în evidentă intenția de a exagera, de a capta

1There are no sources in the current document.? http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-7368148-ultimele-cifre-brat-cele-mai-multe-ziare-centrale-scaderi-vanzari-prima-parte-anului.htm

1

atenția, a atrage cititorii să citească întreg articolul. Cred că cei care consumă presa tabloidă plină

de superlative sunt cei interesați mai mult de curtea vecinului, de viața vedetelor, cei care duc

lipsă de subiecte de bârfă. Nu exclud varianta că sunt ”super-accesibile”, ”ultra-căutate” și te

distrează după o zi grea de muncă, însă sunt lipsite de conținut informativ de calitate. Ele reflectă

nivelul de instruire a masei poporului și îl caracterizează.

2

Ultimele cifre BRAT: Cele mai multe ziare centrale au scaderi de vanzari in prima parte a anului

Cuprins

1.Cultura populară

Cultura populară vizează activităţile şi la distracţiile desfășurate în afara muncii,

făcând parte din timpul liber, şi este văzută de consumatori ca formă de plăcere şi de

divertisment. Știrile și ziarele sunt manifestări populare ale mass-media. ”Mass-media au devenit

scena de luptă pentru crearea culturii populare”2. Fisker asociază temele populare cu publicațiile

și canalele radio și TV de scandal.

Studiile culturale susțin că jurnalismul este mai degrabă parte din cultura populară3.

Trăsaturi ale presei populare:

1. Spațiul prea mare destinat sportului decât politici, accent mai mult pus pe categoria

extraordinară a ”interesului uman” decât pe economic, concentrându-se mai mult pe local decât

pe internațional. ” Sunt predominante rubrici dedicate timpului liber și consumului, fotografiilor,

poveștilor despre persoanele ”importante” din divertisment, cinema, muzică. Presa populară

înglobează o formă de totalitate și urgență în modul cum tratează chestiunile politice”4.

2. Ziarele sunt pline de senzaționalism și personalizate având preferințe pentru subiecte

șocante ce privesc indivizii ca persoane particulare. Detaliile sunt punctul forte în presa de

scandal. ”Materialele șocante despre persoane sunt cele mai bune exemple”5. Articolele din

presa populară modifică știrea, materialul astfel încât să fie șocante sau personale. Accentul este

pus pe starea emoțională a vorbitorului, iar cele mai frecvente speculații apar de la o serie de

întrebări ce constituie punctul de plecare pentru întreg articolul: ”S-a certat cu cineva? Este pe

cale să sufere o cădere nervoasă?Cum este viața sa personală?”6. Știrile se reduc la emoții

puternice: iubire, ură, mâhnire, bucuria, dorința sexuală și disprețul.

3. Aspectul vizual al paginii. ” Tabliodele au fotografii mari, preferabil dramatice sau

dramatizate, și titluri la fel de mari, și ele mai mult sau mai puțin dramatice sau dramatizate” 7.

”Fotografiile și titlurile amintesc de iconografia standardizată a emoțiilor întâlnită în tradiția

melodramatică în teatru”8.2 Petre Dahlgren, Colin Sparks, Jurnalismul și cultura populară, Iași, Polirom, 2004, p.1693 Ibidem, p.314 Ibidem, p.535 Ibidem p.966Ibidem, p.977 Ibidem, p.978 Ibidem, p.99

3

Presa tabliodă apelează la formele de superlativ ale adjectivului pentru a scoate în

evidență senzaționalul, pentru a exagera și a capta atenția. Conform Gramaticii Limbii Române

adjectivul reprezintă ”clasa cuvintelor flexibile, subordonate substantivului, acordând-se cu

acesta și limitându-i extensiunea prin atribuirea unei informații specifice”9.

2.Gradele de intensitate ale adjectivului

Sunt trei grade de intensitate: pozitivul, comparativul (de egalitate, de superioritate, de

inferioritate) și superlativul (relativ, absolut).

Gradul pozitiv –termenul zero, este punctul de reper la care se raportează celelalte grade ale

intensității10.

Ideea de superlativ, nu este exprimată gramatical, fiind stabilită în raport de cunoștințele

curente despre însușirile lucrurilor fixate ca punct de reper.

Gradul comparativ –indică evaluarea intensității însușirii ca superioară, egală sau inferioară în

raport cu aceeași însușire a altui/altor obiect(e) sau ale aceluiași obiect (în circumstanțe diferite)

ori în raport cu altă însușire care trimite fie la același obiect, fie la obiecte diferite11.

Comprativul de egalitate se alcătuiește cu ajutorul locuțiunilor: la fel de, tot așa de, tot

atât de, deopotrivă de + adjectiv (la gradul pozitiv), iar termenul comparației este introdus prin

”ca”, și ”ca și”, ”cât” și ”cât și”, sau dacă este o parte de propoziție și prin ”(pre)cum”, ”după

cum”, ”așa cum”, ”întocmai cum” și ”cât” dacă este o propoziție.

Marcarea superiorității la comparativul de egalitate se face prin ”mai ”, a inferiorității

prin ”mai puțin”, fiind antepuse adjectivelor. Termenul de comparație este introdus prin

”decât”, sau „ca”, pentru cele două forme de comparativ de inegalitate, când reperul nu este o

propozițe, și prin ”decât” (popular ”și de cum”) când este exprimat printr-o propoziție.

Unele adjective neologice de origine latină în ”(i)or” sunt prin natura lor comparative de

superioritate: anterior, posterior, ulterior, inferior, superior, exterior, interior. Majoritatea

adjectivelor implicând semantic ideea de comparație reperul fiind exprimat prin substatntive la

cazul dativ sau este introdus prin ”față de”12.

9 Gramatica Limbii Române vol. I - Cuvântul, editată de Institutul de Lingvistică ” Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, București, Editura Academiei române, 2005, p.15210 Ibidem, p.15511 Ibidem, p.15612 Ibidem, p.157

4

Gradul superlativ indică o intensitate maximă a însușirii și se realizează ca relativ și absolut ,

fiecare putând exprima superioriatea și inferioritatea13.

Sunt adjective neologice provenite din latină terminate în (-im sau –em) și care

reprezintă la origine superlative: maxim, minim, optim, proxim, ultim, infim, extrem , suprem și

au în română sensuri de superlativ absolut și/sau relativ și de accea nu acceptă comparația

(foarte minim, grozav de maxim).

Superlativul relativ este marcat prin asocierea comparativului de inegalitate cu formantul

cel , cea, cei cele. Termenul-reper al comparației, de obicei un substantiv sau un substitut, este

precedat de propoziții: dintre (rar între, printre), când substantivul este la plural, din (rar în, de

la, de sub, de pe, etc.), mai ales cu substantivul la singular, și de când este un adverb de timp

sau de loc14.

Superlativul absolut se formează prin asocierea formei de pozitiv a adjectivului precedat

de foarte pentru superioritate și respectiv foarte puțin pentru inferioritate, iar de asemenea se

folosește și tare. Cu prea se construiesc superlativele absolute cu semnificația de prezență în

exces al calității15.

Ideea de superlativ se realizează și prin alte mijloace:

a)Construcția adverb+de+adjectiv care indică: gradul maxim al unei cantități: (colosal de,

fabulos de, imens de, infinit de), depășirea unei anumite limite (excesiv de ,exagerat de),

îndepărtarea maximă față de un punct de referință extrem de sau superlative din zona calității

(desăvârșit de, extraordinar de, fantastic de, formidabil de), dar și cele care fac parte din zona

”dezagreabilului”: crunt de, cumplit de, fioros de, groaznic de, infernal de, jalnic de, monstruos

de, oribil de.

Exemple: ” Piperul negru este extrem de puternic în tratarea infecțiilor”, (Click!, joi, 23

decembrie, p.17)

”Ședința foto fiind una extrem de sexy” ( Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.13)

„Atmosferă extraordinar de plăcută” (Libertatea, 3 ianuarie 2011, p.4)

Desăvârșit nu tolerează asocieri cu alte adjective din planul cantității (nu se poate spune

desăvârșit de grea, desăvârșit de mult).

13 Ibidem, p.15914 Ibidem, p. 15915 Ibidem, p.161

5

Adverbele așa, atât, astfel, urmate de de, în corelație cu încât și sinonimele lui, că sau

de, întăresc ideea de superlative. Exemplu: „Trenul a izbit însă mașina atât de violent încât

autoturismul a fost împins pe calea ferată 500 de metri” (Click!, vineri, 31 decembrie 2010, p.9),

”Vreau să fim uneori un film porno atât de bun încât să avem şanse la Oscarurile industriei

erotice” (Click!, vineri, 24 decembrie, 2011)

b)Unele supine postpuse adjectivului și legate de acesta prin prepoziția ”de”, ”orbit de furie”

(Libertatea, 29 decembrie 2010, p.12)

c) Construcțiile în care adjectivul este însoțit de unele locuțiuni adverbiale cu semnificație

de superlative.

d) Unele adjective având ca adjuncți alte adjective antepuse legate de regent prin de

Exemple: ”Putred de bogat” (Ziarul de Iași, sâmbătă, 22 ianuarie, 2011), ” Putred de bogat,

bătrânelul Țiriac scoate statul dator” (Atac la persoană, miercuri, 22 decembie, 2010)

e) Substantive care se comportă adverbial. Exemple: ”O șoferiță beată moartă și cu

halucionogene în poșetă” (Știrile PROTV, 22 ianuarie, 2011), ” Portărița a născut pe 19 aprilie o

fetiță frumoasă foc” (Libertatea, 31 decembrie, 2010)

f) Unele construcții exclamative, cu topică și intonație specific, cele cu adjectivul la gradul

pozitiv precedat de ce sau de cât de .

g) Repetarea adjectivului

h) Procedee fonetice: lungirea unor sunete, despărțirea în silabe, accentuarea intensă a unei

silabe. Exemplu: <<Lumeee, lumeee!Cele mai dorite fete din spațiu monden își etalează

”podabele” la Tv>>,(Click!, joi, 30 decembrie 2010, p.13)

i) Formarea cuvintelor prin derivare cu ajutorul afixelor (sufixul neologic –isim și unele

prefixe vechi: -prea, răz-, stră-, sau unele noi: arhi-, extra-, hiper-, super-, supra-, ultra-.

Repetarea prefixului accentuează caracterul intensiv: extraextrafin, străstrăvechi. Exemple:

”Super-”„Au câștigat supertelefoane” (Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.4)

„ Va încheia anul într-o vilă din Predeal la o super-petrecere” (Click!, joi, 30 decembrie 2010,

p.5)

„ Superdistracție în Piața Constituției și în Piața Revoluției în București” (Libertatea, 29

decembrie 2010, p.2)

”Șerban Huidu are o superasigurare de viață” (Libertatea, 31 decembrie 2010, p.4)

6

Corina Cagarea a avut parte de o super-surpriză la întoarcerea în ţară (Click!, luni, 17 ianuarie,

2011)

„Super fotolii" personalizate, împărţite în 44 de loje de lux. (Click!, marți, 18 ianuarie, 2011)

”Super exclusivitate mondială! Jolie şi Brad Pitt îşi doresc un copil din România! (Libertatea,

luni, 17 ianuarie, 2011)

”Betelgeuse, una dintre cele mai stralucitoare stele de pe cer îşi pierde din masă şi ar putea să se

tranforme într-o super-nova”.( Cancan, vineri, 21 ianuarie)

”Deşi are 40 de ani, super-manechinul Claudia Schiffer încă arată bestial (Click!, joi, 20

ianuarie”, 2011)

”Ultra-”

„ Brad Pitt și Angelina, donația lor de 6,4 mil. a făcut posibilă ridicarea unei clinici

ultramoderne” (Click!, luni, 27 decembrie 2010, p.20)

”Mega-”

”Trei vieți pedeapsă- care a înregistrat un mega succes” ”(Click!, marți, 28 decembrie 2010,

p.18)

” Megasurpriză” (Libertatea, 3 ianuarie 2011, p.4)

”Supra-”

”Șal supradimensionat” (Click!, vineri, 31 decembrie 2010, p. 12), „Eforturi supraomenești

pentru a-i asigura băiatului tratament pentru autism” (Libertatea, 29 decembrie 2010, p.3), ”A

fost greu pentru el, dar a facut un efort supraomenesc să stea 10 zile la New York cu mine”

(Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p. 15)

3.Cele mai folosite forme de superlativ

Printre cele mai folosite forme de superlativ se numără cele formate cu ”foarte”, și

”cel/cea mai”, urmate de cele care apelează la prefixoide. Cele mai multe forme de superlativ în

presa tabliodă sunt cele formate cu ”cel mai/cea mai”:

7

”Desemnată cea mai valoroasă alpinistă din România în 2010, Crina ” Coco” va pleca vineri în

Antartica” (Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, p.27)

”Cristi Tănase și Iulia Tăbăcaru au fost unul dintre cele mai controversate cupluri ale anului”

(Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, p.17)

”Blonda care a pozat și la pagina 3, în Click!, se simte excelent în propria sa piele”, ”(Click!,

miercuri, 22 decembrie 2010,p.18)

”Pentru Moș Crăciun, poți cumpăra de la cele mai ieftine până la cele mai scumpe jucării”,

(Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, 14)

”Vremea vitregă continuă să țină paralizate cele mai mari aeroporturi din Europa” (Click!,

miercuri, 22 decembrie 2010, p.13)

”Este cel mai sărac Crăciun din viața mea” (Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, p.11)

”Cea mai frumoasă priveliște de Crăciun o are, probabil, fostul ministru (Videanu)” ,” Viloiul are

peste 1.300 mp, o curte interioară imensă” (Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, p.2)

”Cea mai tare cartelă a acestei ieri îți face cadou 3000 de minute și 3000 de sms-uri”, (Click!, joi,

23 decembrie 2010,p.5)

” În 2011, cea mai mare valoare a acesteia (taxei auto) va fi de 30.432 euro ”,

(Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.4)

”Cine trece prin Piața Constituției va putea admira cel mai mare glob de Crăciun din lume” ”,

( Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.5)

„Prăjitura în cuptor este una dintre cele mai ușoare modalități de a găti cantități mari de carne”

(Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.23)

”Hotelul de lux pentru animale ar fi cea mai bună soluție”, ( Click!, luni, 27 decembrie 2010, p.)

„Cheeky Girls, cel mai prost cântec de Crăciun” (Click!, luni, 27 decembrie 2010, p.19)

”Click era pentru mine cel mai tare ziar”, ” cea mai tare surpriză” ( Click!, luni, 27 decembrie

2010, p. 9)

”Elena Udrea trece drept copia aproape fidelă a uneia dintre cele mai în vogă actrițe” (Click!,

luni, 27 decembrie 2010, p.10)

„Sărbătorile de iarnă reprezintă cea mai aglomerată perioadă din punct de vedere culinar a

anului” (Click!, luni, 27 decembrie 2010, p. 31)

„Acesta a fost cel mai frumos Craciun din viața ei”, (Click!, luni, 27 decembrie 2010, p.32)

8

„Cele mai bune condiții de schi sunt în Azuga” (Click!, marți, 28 decembrie 2010, p.4)

„Simona în topul celor mai dorite femei” (Click!, marți, 28 decembrie 2010, p.17)

„Pițurcă s-a cuplat cu cea mai frumosă româncă” (Click!, miercuri, 29 decembrie 2010, p.1)

„Cei mai nemuțumiți șoferi” (Click!, miercuri, 29 decembrie 2010, p.9)

„Click! A fost cel mai bun prieten”, „ cel mai tare concurs de pe piață” (Click!, miercuri, 29

decembrie 2010, p.12)

”Cea mai inspirată alegere ar fi să rămână doar ei doi în căminul conjugal”(Click!, miercuri, 29

decembrie 2010, p.14)

„Corina Caragea este una dintre prezentoarele de TV cele mai curtate” (Click!, miercuri, 29

decembrie 2010, p. 18)

„A fost cea mai frumoasă zi de naștere”, „Vor fi cele mai frumoase amintiri pentru mine”

(Click!, miercuri, 29 decembrie 2010, p. 19)

„Pink a achiziționat un palat în cea mai scumpă zonă a Californiei” (Click!, miercuri, 29

decembrie 2010, p.20)

„Când bucuria era cea mai mare, ea a fost foarte tulburată de dezvăluirile lui” (Click!, miercuri,

29 decembrie 2010, p.20)

„Cea mai tânără profesoară din lume”, ”Sruti reușește să facă cele mai dificile exerciții fizic”

(Click!, miercuri, 29 decembrie 2010, p. 31)

„Nunta lor e una dintre cele mai așteptate din showbizul românesc” (Click!, joi, 30 decembrie

2010, p.2)

„Unul dintre cele mai importante lucruri este verificarea sistemului” (Click!, joi, 30 decembrie

2010, p. 10)

„Cel mai generos cu domnii este postul PRO TV”(Click!, joi, 30 decembrie 2010, p.13)

”E una dintre cele mai mari pasiuni ale mele. Am cei mai tari părinți de pe planetă” , „ Adriana

este una dintre cele mai înfocate susținătoare ale acestui gen muzical”, ”Chiar dacă despre

blonde răutăcioșii spun că ar fi mai naive”(Click!, joi, 30 decembrie 2010, p.14)

„În timp ce telespectatorii fideli ai ”Cronicii cârcotașilor” urmăreau la Prima Tv cele mai bune

momente ale emisiunii”, (Click!, vineri, 31 decembrie 2010, p.2)

”Speră să ajungă cel mai bun anchetator din SUA” (Libertatea, 29 decembrie 2010, p.22)

„Află de la cel mai bun astrolog ce ti-au rezervat astrele” (Libertatea, 30 decembrie 2010, p.1)

9

„Petrom cel mai mare jucător din sectorul petrolier” (Libertatea, 30 decembrie 2010, p.2)

„Cea mai modernă grotă din România” (Libertatea, 30 decembrie 2010, p.9)

„ E-reader cel mai cunoscut din lume ”, (Libertatea, 30 decembrie 2010, p. 23)

„Cea mai mare leafă din România” (Libertatea, 31 decembrie 2010, p.7)

„Rosse Marie cel mai bine plătit model din România” ,(Libertatea, 31 decembrie 2010, p. 14)

„Cele mai importante dintre evenimentele astrale ale anului”,” una dintre cele mai importante

din dezvoltarea noastră” (Libertatea, 3 ianuarie 2011, p.8)

„Cea mai tensionată din an ar putea fi primăvara” (Libertatea, 3 ianuarie 2011, p.9)

„Cele mai frumoase poze pe care le-am făcut în 2010”, ”Coco cea mai penibilă vedetă”

(Libertatea, 3 ianuarie 2011, p. 22)

Pe locul doi sunt este superlativul relativ format cu construcția ”foarte”.

”Un pahar mic de vin roșu sau o băutură carbogazoasă este tentantă, dar foarte periculoasă”

(Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, p.28)

”Cristina și Mădălin (..) sunt foarte emoționați”, ” Cristina a fost foarte bine primită în familia

lui Mădălin”, „ Pentru noi copii lui Mădălin sunt foarte importanți” Click!, miercuri, 22

decembrie 2010,p.19)

”Îmi făcea costume foarte frumoase. Amândoi erau niște oameni foarte deosebiți” (Click!,

miercuri, 22 decembrie 2010, p.7)

”Micul prinț (...) a fost foarte atras de numărul în care dresorul A. R a îmblânzit felinele”

(Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, p.4)

”La finalul reprezentațiilor, Altețea Sa Paul de România a mărturisit ce l-a încântat cel mai

mult” (Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, p.4)

”Cu banii aceștia o să ai un Moș foarte generos” (Click!, miercuri, 22 decembrie 2010, p.12)

” Lindsay a refuzat, era foarte nervoasă”, (Click!, joi, 23 decembrie 2010,p.15)

”Andreea este o bucătăreasă foarte picepută”,( Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.5)

”Mama fetiței de 13 ani, a spus că pericolul este foarte mare”, ( Click!, vineri, 24 decembrie

2010, p.7)

”Prețurile ar putea scădea foarte puțin sau chiar să se oprească”, ” Piața imobiliară e foarte

sensibilă”, ” ( Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.9)

10

”Prăjitura cu foarte puțină grăsime”(Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.23)

”E o atmosferă foarte plăcută”, (Click!, luni, 27 decembrie 2010, p.2)

”Toți ai casei sunt foarte bucuroși” ( Click!, luni, 27 decembrie 2010, p5)

”O superstiție foarte veche” ( Click!, luni, 27 decembrie 2010, p.11)

„Au plătit numai cu monezi foarte mici” ” (Click!, marți, 28 decembrie 2010, p.8) „Nicolas

Cage este o persoană foarte plăcută”, ” Nu este un rol foarte mare, dar e un lucru extraordinar că

pot colabora într-un astfel de proiect”, ” Contractele pe care le-am semnat sunt foarte stricte”

(Click!, marți, 28 decembrie 2010, p.10)

„Este foarte important să ne imaginăm un joc în care ne anihilăm singuri gândurile negre”

(Click!, marți, 28 decembrie 2010, p.12)

”Nu lua în cantități foarte mari”(Click!, marți, 28 decembrie 2010, p. 20)

„Soția acestuia, Kelly Preston, ar fi foarte supărată de zvonurile că starul ar fi homosexual”

(Click!, miercuri, 29 decembrie 2010, p.20)

„Oanei îi place foarte mult muntele ”(Click!, joi, 30 decembrie 2010, p.5)

„Toate produsele se dau foarte repede” (Click!, vineri, 31 decembrie 2010, p.8)

”A devenit foarte populară” (Click!, vineri, 31 decembrie 2010, p. 32)

4. Adjective care prin natura lor sunt la superlativ

Nu toate formele speciale de construcție a adjectivului sunt folosite în presă, pentru că

unele sunt populare și sunt cel mai adesea folosite în stilul beletristic.

Pe lângă cele mai cunoscute forme de construcție ale superlativului mai sunt și unele

adjective care prin naturala lor nu pot avea forme la superlativ. Însa nu toată lume știe acest

lucru, iar cel mai adesea se fac greșeli, ”Grea mai e limba română! Marian Vanghelie: "Vizita în

America a fost foarte excelentă" (Libertatea, 22 ianuarie, 2011). Exemple de adjective care au

prezintă semen superlativ în matricea lor:

” Un living imens (...) și o piscină luxoasă”, ”Sânii imenși ai blondei”, (Click!, joi, 23 decembrie

2010, p.2),

”Un crater imens a înghițit o parte dintr-un supermarket” (Click!, joi, 23 decembrie 2010,p.6),

„Antonia se simte excelent în pielea sa”, ” Pielea de pe întreg trupul era o imensă rană”, ”Mama

11

băiatului a făcut sacrificiul suprem” (Click!, marți, 28 decembrie 2010, p.4), ” Revelionul va fi

serbat cu un tort gigant” ( Click!, luni, 27 decembrie 2010, p.18),

”Frumoasa brunetă va simți extrem de mult lipsa lui Cosmin” (Click!, marți, 28 decembrie

2010, p.18), ”Substanțe toxice extrem de periculoase” (Libertatea, 29 decembrie 2010, p.22),

”Extrem de frumoase”, (Click!, marți, 28 decembrie 2010, p.17),” Piperul negru este extrem de

puternic în tratarea infecțiilor”, (Click!, joi, 23 decembrie, p.17), ”Ședința foto fiind una extrem

de sexy” (Click!, vineri, 24 decembrie 2010, p.13),

”Dana (Jugaru) este o femeie extraordinară, o mamă deosebită”, Click!, miercuri, 22 decembrie

2010,p.18), ”Tigrii siberieni sunt perfect adaptați temperaturilor subarctice și se simt extraodinar

pe frigul record care a înghețat Germania” (Click!, joi, 23 decembrie 2010 ,p.24), „Atmosferă

extraordinar de plăcută” (Libertatea, 3 ianuarie 2011, p.4), ” Nu ai nevoie să ți se întâmple

lucruri extraordinare să te simți bine” (Click!, luni, 27 decembrie 2010, p.2)

Concluzie

Toate formele de construcție ale adjectivului sunt folosite pentru a impresiona, exagera,

atrage atenția, în final a vine știrile într-o variantă mai atractivă, mai captivantă. Jostein Gripsrud

spune că:” ziarele care ne interesează, majoritatea tabloide, sunt clar preferate de un număr mare

de oameni care au și alte opțiuni, adică oamenii cumpără ziare populare pentru că valoarea lor

utilitară (potențială) este considerată mai interesantă dect aceea a așa-numitei prese de ”calitate”.

Atractivitatea presei populare derivă în mod evident din forma și conținutul său, din proprietățile

sale textuale”16.

Bibliografie

Gramatica Limbii Române, vol.I Cuvântul, editată de Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan-Al.

Rosetti”, București, Editura Academiei române, 200516 Petre Dahlgren, Colin Sparks, op.cit p.95

12

Dahlgren, Petre și Sparks, Colin Jurnalismul și cultura populară, Iași, Polirom, 2004

Ziarul Click!

Ziarul Libertatea

http://www.ataclapersoana.ro

http://www.libertatea.ro

http://economie.hotnews.ro

www.click.ro

www.libertatea.ro

www.cancan.ro

13