-
8/16/2019 Derma to Caca
1/7
-
8/16/2019 Derma to Caca
2/7
5. Subzona fagului ÅŸi amestec fag cu rĦşinoase. âÃ' Terenuri
slab ÅŸi moderat erodatu,pin negru,larice,paltin de munte,
frasin,cireÅŸ,s
¢nger,lemn c
¢inesc. âÃ' Terenuri pdate: Pin silvestru, pin negru, larice,
frasin, cireÅŸ, s
¢nger, lemn c
¢inesc. âÃ' Tere puternic erodate ÅŸi excesiv erodate: Pe.
soluri cu texturĦ. uşoarĦ :şi mijlociei pin silvestru ,
salc
¢m; pe soluri grele : cireÅŸ , sĦlcioarĦ , cĦtinĦ albĦ. 6.
Suri sleab ÅŸi moderat erodate: Molidul,laricele,pinul
silvestru,pinul negru, paltinul de munte,frasin. âÃ' Terenuri
puternic erodate: Pin silvestru,pin negru,larice
molid,cireÅŸ,frasin,paltin de munte,anin alb. âÃ' Terenuri foarte
puternic erodate ÅŸi excesate: Pin silvestru, pin negru, anin alb,
anin verde, cĦtinĦ albĦ. 7. In subalpin. âÃslab ÅŸi moderat
erodate: larice, jneapĦn âÃ' Terenuri puternic erodate:larice,
jneapÄfoarte puternic erodate ÅŸi excesiv erodate:anin verde.
17.2.4. Specii forestiere fo
losite
®n terenuri cu eroziune
®n ad
¢ncime.1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
In stepĦ: salc
¢m pur sau
®n amestec cu viÅŸin turcesc ulm de c
¢mp,glĦdiţĦ.
Žn sona de cvercete ÅŸi ÅŸleauri:salc
¢m,cĦtinĦ albĦ Subzona gorunului:salc
¢m, anin albona fagului ÅŸic amestec fag cu rĦşinoase: anin
alb,rĦchitĦ roşie, anin verde,cĦt:anin alb, anin verde,
cĦtinĦ albĦ In sub alpin: anin verde. 2.5.Specii forestiere fte
pe depozite de aluviuni (aterisamente, conuri de
Žn silvostepĦ : salc
¢m ,ulm de cjdrean , visin turcesc. In silvostepĦ: plopii
euroamericani,sĦlciile(mai ales salcea lbĦ),salc
¢mul-pe depozite mai uscate. Subzona de cvercete ÅŸi ÅŸleauri:
plopii euroamplopul alb, sĦlciile, aninul albpe depozite mai
argiloase, salc
¢mul-pe depozite uscat. Subzona gorunului: plopii euroamericani,
sĦlciile, aninul alb,aninul negru,pinulcomun, s
¢nger. Subzona fagului ÅŸi amestec fag cu raÅŸinoase: pin comun,
anin alb, sĦ
lopii euroamericani, s
¢nger. Subzona molidului: anin alb, anin verde, salcia
cĦpreascalix incana. In subalpin : anin verde
17 dejecţie).1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
13
-
8/16/2019 Derma to Caca
3/7
De multe ori vegetaţia forestierĦ se instaleazĦ
®n mod spontan pe depozite,ÅŸi
®n ituaÅ£ie impune asigurarea unui culoar central limitrof
talvegului,pentru scurgereacurentului principal (fig.17.3).
Culoarul terbuie sĦ aibĦ o lĦţime cel puÅ£in egalÄlor ®n
cazul lucrĦrilor transversale. Pe depozitele torenţiale de tip
aluvial(mai al vĦile largi) vegetaţia forestierĦ se
instaleazĦ sub forma unor perdele forestiere,ribuie la
®nĦlÅ£area patului albiei, oferĦ protecÅ£ie
suplimentarĦ,malurilor
®mpot la viituri ÅŸi evident pun
®n valoare terenul pe care s-a instalat vegetaÅ£ia. 17.2.6ii
forestiere folosite pe terenurile alunecĦtoare.1.
Žn silvostepĦ: âÃ' Terenuri cu deplasare
®n bloc sau slab p
¢nĦ la moderat fragment
(pe terenuri cu texturĦ uşoara şi mijlocie şi un conţinut
redus de carbonaÅ£i de cestru,pinul negru,paltinul de c ¢mp
ÅŸi cel de munte, cireÅŸul,frasinul,mojdreanul,viÅŸesc, s
¢ngerul, lemnul c
¢inesc, liliacul, scumpia. In microdepresiunile sau poalele
deversant cu exces periodic de apĦ,au o comportare
bunĦ:frasinul,plopii euroamericani ,plopul alb,plopul negru ,
s
¢ngeriii. âÃ' Terenuri moderat p
¢nĦ la foarte puternic frSalc
¢mul (pe soluri uÅŸoare ÅŸi mijlocii fĦrĦ carbonaÅ£i de
calciu) , cireÅŸul pĦsÄ, frasinul,plopii euroamericani, s
¢ngerul, lemn c
¢inesc. Pinul silvestru ÅŸi pinul neezultate promiţĦtoare pe
tterenuri cu mobilitate redusĦ,
®n cazul expoziÅ£iilor umbrare. Pe terenuri cu exces periodic de
apĦ:salcia, albĦ, salcia plesnitoare, plopii euoamericani, plopul
alb, plopul negru, aninul negru , s
¢ngeriii âÃ' Pe suprafeÅ£ele de dere ale alunecĦrilor de teren:
Salc
¢mul, pinul negru, pinul silvestru , sĦlcioara, , viÅŸinul
turcesc, cĦtina albĦ. Subzona de cvercete ÅŸi ÅŸleauri. âÃ'
Terenuri cu deab p
¢nĦ Ia moderat fragmentate: Salc
¢mul,nucul,pinul silvestru,pinul negru, paltinul
inul,cireşul pĦsĦresc, s
¢ngerul, lemnul c
¢inesc âÃ' Terenuri moderat p
¢nĦ la foalc
¢mul, pinul silvestru,pinul negru ,gorunul, paltinul,frasinul,
mojdreanul,cireÅŸul p,plopii euroamericani ,plopul alb,plopul
negru,aninul alb,aninul negru, salcia albĦ şi plesnitoare , s
¢ngerul, lemnul c
¢inesc , cĦtina albĦ âÃ' Pe suprafeÅ£e de e teren: Salc
¢mul, sĦlcioara, amorfa, cĦtina albĦ, pe taluzuri uscate;aninul
alb pe umede.
2.
14
-
8/16/2019 Derma to Caca
4/7
3.
4.
5.
Subzona gorunului. âÃ' Pe renuri deplasate
®n bloc sau slab p
¢nĦ la moderat fragmentsilvestru,pinul negru,laricele,gorunul,
salc
¢mul,paltinul,frasinul,cireÅŸul,lemnul c
¢,s
¢ngerul. âÃ' Terenuri moderat p
¢nĦ la foarfee puternic fragmentate: Pinul negru, ptru ,
salc
¢mul, paltinul, frasinul,cireÅŸul pĦsĦresc, plopul alb, plopul
negru. âÃ' sprindere ale alunecĦrilor: Salc
¢mul, sĦlcioara, cĦtina albĦ, pinul negru, pinul s
inul alb. Subzona fagului şi amestecului de fag cu rĦsinoase
âÃ' Terenuri cu deplasarsau slab p ¢nĦ la moderat
fragmentate: Pinul silvestru, pinul negru, paltinul de
munte frasinul, cireşul pĦdureţ ,arţarul t
¢tĦrĦsc , s
¢ngerul, lemnul c
¢inesc, - pe , aninul negru - pe terenuri cu exces periodic de
apĦ. âÃ' Terenuri moderat p
¢nĦ la rnic fragmentate: Pinul silvestru,pinul
negru,paltinul,frasinul, cireşul pĦdureţ,plolb,plopul
negru,s
¢ngerul,cĦtina albĦ. Pe terenuri cu exces periodic de apĦ:
aninul l negru, plopulalb,plopul negru. âÃ' Pe suprafeÅ£ele de
desprindere a alunecĦrilor: CÄul negru,pinul silvestru,aninul
alb,aninul negru. Subzona molidului. âÃ' Terenuri cu deplasare
®n bloc sau slab p
¢nĦ- la moderat fragmentate: Molidul, laricele,pinul silv,pinul
negru, paltinul de munte, frasinul. âÃ' Terenuri moderat p
¢nĦ la foarte puternmentate: Pinul silvestru,paltinul,frasinul.
âÃ' Pe suprafeÅ£ele de desprindere ale alunor: Aninul alb, cĦtina
albĦ.
17.2.7. Specii forestiere folosite pe terenurile rezultate clin
curgerile plastice ÅŸi noroioase.1. 2. 3. 4.
Subzona de cvercete ÅŸi ÅŸleauri: Salc
¢mul,sĦlcioara,mojdreanul,cĦtina albĦ,frasinuui: Salc
¢mul,sĦlcioara,cireÅŸul pĦdureÅ£,cĦtina albĦ.. Subzona
fagului: CĦtina alalb (teren cu exces de apĦ). Subzona molidului:
aninul alb.
17.2.8. Specii forestiere folosite pe terenuri rezultate din
surpĦri ®n roci neconsoldate. 1. In stepĦ:salc
¢m,sĦlcioara. 2. In silvostepĦ: salc
¢m, sĦlcioara, cĦtinĦr:salc ¢mul, sĦlcioara, cĦtina
albĦ 4. Subzona gorunului: cĦtina albĦ,sĦlcioara,afagului:
cĦtina albĦ (teren fĦrĦ exces de apĦ) aninul alb (teren cu
exces de apĦ)dului: aninul alb, iar ®n zona de trecere spre
sub alpin aninul verde. 17.2.9.Speci
i forestiere folosite la
®mpĦdurirea grohotiÅŸurilor In silvostepĦ: mojdreanul,
viÅŸ scumpia, liliacul. Subzona gorunului: pinul silvestru,
pinul negru. Subzona molidului: aninul alb, pinul silvestru - cu
pĦm
¢nt de
®mprumut. In cele expuse,s-au pret principalele specii
forestiere folosite la
®mpĦdurirea terenurilor degradate din Å£oastrĦ. LucrĦrile
de
®mpĦdurire
®n aceste terenuri trebuie sĦ respecte riguros te1. 2. 3.
15Coada calului reprezintă un antifungic, adică aliat
împotrivaciupercilor, dar și mare pieten cu sistemul imunitar pe
care-l susine, în toate campaniile de distrugere a bolilor şi
dăunătorilor. Mai are şi calitatea de a fi antimicrobian şi
antiseptic. Infuzica în majoritatea cazurilor de folosire a
plantelor, se pregăteşte astfel: 100 g plantăuscată sau 0,5 kg
crudă, verde, la 1 l apă. Se lasă la dospit câteva ore, cel mai
bine după care se strecoară şi se aplică, în acest caz în
proporie de 1:10 pentru stropit.ul se va păstra în recipiente
închise la culoare, bine astupate, în loc răcoros.
Păpădia este minunată în lupta împotriva acarianului roşu,
puricelui verde melifer. Lic se pregăteşte ca şi cea de coada
calului sau pătlagină, gălbenele sau pelin, rută, calsalvie sau
vetricea. Cu vetricea (tanacetum) treaba stă cam aşa: ca dietă
pentru pomipregătim: pentru 10 l de apă cam 2,5 kg de plantă crudă,
tocată sau 800 g de plantă uscumbră. 2 zile o inem, ca mai apoi s-o
punem la fiert nu mai mult de jumătate de oră. Rm, strecurăm,
diluăm de 2 ori şi stropim prima oară imediat după înflorire, după
care d ori la răstimp de 5 zile. Sau, tot la 10 l de apă,
punem 1 kg de plantă crudă, culeasăreme ce stă înflorită și o inem
la cald cam 1-2 ore, după care dăm zeama la foc molcom sfert
de ceas, răcim, strecurăm. Se iau cam 100 ml din decoct, amestecăm
în 10 l de ap
-
8/16/2019 Derma to Caca
5/7
aldă cu ceva săpun de casă (40 g) sau, în lipsă, cu una-două
linguri de detergent de vau săpun lichid. Pomii şi arbuştii
fructiferi vor fi fericii nevoie mare. Praf de muştabun împotriva
moliei coacăzului, agrişului, zmeurului, a viespii negre a
coacăzului și işului. Aşadar ai nevoie de: 100 g praf/faină de
muştar (de la farmacie) + 10 l apă. Sesă la cald cam două zile,
apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se diluează 1:1. a
fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam 2 linguri, sau
40 de g de săpun de casă răzuit și topit. Reeta bombă, folosită în
copilăria mea, mi-o aduc aminte atât de parcă ar fi fost
ieri. Asta pentru că mama a reinut-o şi a tot folosit-o în mica
ntră livadă de 7-8 pomişori. La rândul meu, o pun în aplicare cu
mare reuşită. Sună cam cu mahoarcă (tutun cât mai netratat, dacă
există posibilitatea de a face rost de foi detutun este şi mai
bine) + 1 pumn de foi de ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un
pum
n de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de
cenuşă. Toate ingredientele se pun într-un borcan de sticlă de 3 l,
apoi se toarnă apă fierbinte pentru a le opărapoi se acoperă.
Borcanul îl punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână şi,
din când ne mai aducem aminte, amestecăm. După ce a trecut vremea,
strecurăm, stoarcem bin ¹pulpaº, după care completăm cu apă
până se umple borcanul şi adăugăm săpun negru ± 40, din cel de la
plafar, cu care este bine să ne spălăm pe cap când avem mătreaă),
sau, lui, săpun de casă sau detergent de vase biodegradabil,
lichid (o lingură, hai două). e pot stropi cu poiunea asta pomii şi
arbuştii fructiferi, dar şi legumele şi florile.buştii şi pomii
fructiferi vor fi stropii din momentul în care au început mugurii
să sle, până să se pornească a înflori. Larvele de goange rele cad
ca secerate, iar recoltate curată. Salata o poi mânca direct de pe
brazdă.
Curse și momeli
Cărăbușul de mai, zgomotos și lacom vizitator nocturn al
livezilor. Pentru a lupta împova lui exista câteva variante. Uitai
ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colecie reviste
dedicate grădinii:
1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânăm cu sârg de
jur-împrejurul pomilorarbuştilor fructiferi. În cazul acesta,
pentru că nu săpăm la adâncime, nici n-ar fi ne putem culege
larvele albicioase și grăsane, dar și cărăbușii (gândacii)
maronii.
2. Mult mai folositor este să semănăm trifoi alb în jurul
pomilor, sau prin preajma lor Se pun cam 100 g de sămână, sunt
suficiente pentru un pom/arbust.
3. Este cunoscut că insecta este un bandit nocturn. Activitatea
sa începe la lăsarea s
erii. Aşa că îi vom pregăti una sau mai multe curse: în
preajma pomilor/arbuştilor, din loc în loc, dacă livada este mare,
montăm surse denă (becuri de 40 W sau făclii). Sub acestea, câte un
recipient cu apă sărată, în care aat nişte gaz lampant (cam 10
picături). Cărăbuşii vor dănui o vreme pe lângă sursa de ea, răpuşi
de osteneală, în recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât
să-i culegemrugem.
bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, în spatele
cărora montau surse de lumină. prafaa luminată, se strâng mai ales
exemplarele de masculi. Se culeg, şi se distrug. Fi femelele nu mai
au cum depună ouăle. ± o altă capcană, de astă dată întinsă
insecteloste aceea de a plasa din loc în loc grămezi de bălegar sau
de compost. Femelele se vor grăbi să depună ouăle în aceste
grămezi. Ce ne rămâne nouă de făcut este ca toamna să
ganic și să culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările
cerului sau pe cele dinogradă. Unde mai pui că putem împuşca doi
iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentcoropişnielor le place
mult să se cuibărească în astfel de grămezi. Dar cel mai potrivu
este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari înaripai în livezile și
grădinile noastrnstruindu-le căsue de tot felul. În cazul
momelilor, eficiena folosirii lor este în slegătură cu reeta și
momentul ales. Astfel, când vorbim despre fluturele (viermele) meor
(sămânoaselor), femela, care apare cam pe la începutul verii, va
trebui să ştim că e noaptea ca moment prielnic de aciune. Aşadar,
ne vom înarma cu cutii și recipiente uplute cu licori fermentate,
plăcut aromitoare și tare ademenitoare, pe care le vom atârna de
crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele arbuştilor
fructiferi. Re
-
8/16/2019 Derma to Caca
6/7
cipientele se instalează doar pe timpul nopii. În zori de zi le
vom îndepărta, ca în eu cadă insectele binefăcătoare. Apoi, până
seara, le punem într-un loc răcoros. Recipieot fi doze de la bere,
găletuşe de la diverse produse alimentare, cărora le confecionăn
mâner, în caz că nu au. Apoi, turnăm în ele, cam pe trei sferturi,
licoarea pregătită scop. Dintre reetele foarte eficiente vă
amintesc câteva pe care, cu succes, le folosesc și eu și prietenii
mei.
Reeta 1 ± împotriva fluturelui mărului (Carpocapsa/Laspeyresia
pomonella), viermele cae este răspunzător de sfredelirea ramurilor,
lăstarilor pomilor și arbuştilor fructiferPregătim din 500 g de
căzătură de mere (mere căzute, stricate, lovite) sau din dulceaae
de mere, acrită sau mucegăită și 2 l de apă un fel de fiertură (30
minute) în care, d
adăugăm 0,5 l zer, 250 ml o
et de mere (sau borş), 20 g de drojdie de bere și 200 g zaToate
acestea se pun la dospit, la loc căldu. În momentul în care s-a
pornit fermenta minunea este gata de atac. O porionăm în mai
multe recipiente, pe care le agăăm din loc. Pentru peri, pruni,
gutui, caişi etc., ¹bragaº se pregăteşte la fel, cu singura debire
că Aşadar, necesitatea constituirii fondului de rezervă rezultă din
nevoi tehnico rganizatorice şi din necesităţi de ordin
economic.
Fondul de rezervă constituit din nevoi tehnico ± organizatorice
are un caracter tehnic. În acest sens, amenajistul are obligaţia să
identifice fenomenele şi acţiun negative care ar putea
împiedica atingerea scopului urmărit (asigurarea pe cale
organizatorică a continuităţii) şi să ia măsuri de anihilare a
efectelor acestora. Dintre enele şi acţiunile negative care
afectează conducerea fondului de producţie spre stareanormală,
amintim în acest context pe cele legate de:
▪ exploatările peste posibilitate, determinate de nevoi
economice excepţionale
;▪ diminuarea mărimii fondului de producţie, ca urmare a unor
doborâturi masive produse e vânt, atacuri de insecte, incendii,
uscări în masă etc.;▪ fixarea unei posibilităţi mai mari decât cea
corespunzătoare stării reale, ca urmare r greşeli în stabilirea
volumului real al arboretelor şi în determinarea creşterii arboelor
incluse în unitatea de gospodărire.Constituirea fondului de rezervă
din aceste raţiuni trebuie să reprezinte o preocupare la
elaborarea oricărui amenajament.Fondul de rezervă constituit din
necesităţi de ordin economic are la bază preocuparea poprietarului
de a-şi asigura un stoc de material lemnos de rezervă care să fie
utilizat în:▪ valorificarea în cazul unor conjuncturi economice
favorabile;▪ asigurarea independenţei economice referitoare la
aprovizionarea cu lemn (ţări import
toare) în împrejurări nefavorabile importului;▪ distribuirea, în
situaţia apariţiei unor nevoi suplimentare, a resurselor de
lemn.
Prin simulare, s-a constatat că folosind probabilităţi
condiţionate Bayes,se poate ajunge la o estimare mai riguroasă a
structurii spre care tinde o pădurede molid cu structură normală,
dar afectată uneori de doborâturi de vânt, alcăror efect depinde de
gradul de vulnerabilitate, exprimat şi el în funcţie depantă,
suprafaţa considerată vulnerabilă la doborâturi de vânt, suprafaţa
par-cursă cu rărituri în deceniul anterior şi, fireşte, distribuţia
suprafeţelor pe claseSource : fiend (Thanks)Complete name :
Is.the.Man.Who.Is.Tall.Happy.2013.720p.WEBRip.x264-Fastbet99.mp4Format
: MPEG-4
Format profile : Base MediaCodec ID : isomFile size : 1.07
GiBDuration : 1h 28mnOverall bit rate mode : VariableOverall bit
rate : 1 730 Kbps
VideoID : 1Format : AVC
-
8/16/2019 Derma to Caca
7/7
Format/Info : Advanced Video CodecFormat profile :
[email protected] settings, CABAC : YesFormat settings, ReFrames : 4
framesCodec ID : avc1Codec ID/Info : Advanced Video CodingDuration
: 1h 28mnBit rate : 1 630 KbpsMaximum bit rate : 9 327 KbpsWidth :
1 280 pixelsHeight : 720 pixels
Display aspect ratio : 16:9Frame rate mode : ConstantFrame rate
: 23.976 fpsColor space : YUVChroma subsampling : 4:2:0Bit depth :
8 bitsScan type : ProgressiveBits/(Pixel*Frame) : 0.074Stream size
: 1.01 GiB (94%)Writing library : x264 core 138 r2358 9e941d1
AudioID : 2
Format : AACFormat/Info : Advanced Audio CodecFormat profile :
LCCodec ID : 40Duration : 1h 28mnBit rate mode : VariableBit rate :
96.0 KbpsMaximum bit rate : 113 KbpsChannel count : 2
channelsChannel positions : Front: L RSampling rate : 48.0
KHzCompression mode : LossyStream size : 61.0 MiB (6%)
Language : EnglishTextID : 3Format : Timed TextCodec ID :
tx3gDuration : 1h 27mnBit rate mode : VariableBit rate : 124
bpsStream size : 79.4 KiB (0%)Language : EnglishEncoder :
Fastbet99
