7
„Descentralizarea–element de bază al reformei administraţiei publice din România” Tudor Pendiuc şi Mariana Boncea, Primăria Piteşti, Argeş, România O cerin  ţă major ă a reformei române  şti pe drumul integr ării României în UE a fost  şi este eficientizarea şi modernizarea administra  ţ iei publice. Cre  şterea calit ăţ ii serviciilor publice prestate c ătre comunitate se poate realiza în primul rând prin oferirea acestora de c ătre autoritatea cea mai apropiat ă de cet ăţ ean. De aceea, descentralizarea reprezint ă un element de baz ă al reformei administra  ţ iei publice în România, ac  ţ iune care duce la înt ărirea puterii  şi rolului autorit ăţ ilor administra  ţ iei publice locale în gestionarea  serviciilor publice.  De  şi declan  şat ă mai târziu decât era necesar, descentralizarea în România a f ăcut, în ultimii ani, pa  şi importan  ţ i ca ritm şi con  ţ inut.  Astfel, după anul 2000 a existat o mai mare deschidere a autorit ăţ ilor centrale, ca împreun ă cu autorit ăţ ile administra  ţ iei publice locale, s ă identifice solu  ţ ii care să permit ă continuarea  procesului descentraliz ării  şi eliminarea problemelor  şi neajunsurilor ap ărute pe parcursul acestui  proces.  În anul 2004, prin Legea – Cadru privind descentralizarea nr. 339/2004 au fost stabil ite atât  principiile pe baza c ărora se desf ăşoar ă procesul descentraliz ării cât  şi regulile după care se continuă descentralizarea. Cum finan  ţ area responsabilit ăţ ilor este foarte important ă  , descentralizarea financiar ă a fost  şi este o component ă major ă a procesului de descentralizare.  În acest sens au fost emise o serie de reglement ări cum ar fi:   Legea nr. 189/1998 privind finan  ţ ele publice locale, înlocuit ă în anul 2003 de OUG nr. 45/2003 prin care se stabilesc principiile şi procedurile privind finan  ţ area, angajarea  şi utilizarea fondurilor publice, responsabilit ăţ ile, competen  ţ ele  şi r ă  spunderile administra  ţ iei publice locale, în ceea ce prive  şte finan  ţ ele publice locale  şi criteriile în baza cărora se repartizează sumele de echilibrare a bugetelor locale;   Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal  Pe parcursul derul ării procesului de descentralizare în România au ap ărut o serie de  probleme şi neajunsuri cum ar fi:  instabilitatea cadrului legislativ;  lipsa transparen  ţ ei  şi predictibilit ăţ ii transferurilor de la bugetul statului pentru echilibrarea bugetelor locale dar  şi a transferurilor interadministrative;  nedefinirea clar ă a responsabilit ăţ ilor transferate autorit ăţ ilor locale;  atribuirea de responsabilit ăţ i f ăr ă alocarea resurselor adecvate;  transferul de responsabilit ăţ i f ăr ă a se acorda  şi competen  ţ a; Continuarea procesului de descentralizare într-un ritm mult mai sus  ţ inut ca până acum  şi într-o formă mult mai concret ă  şi realist ă este condi  ţ ia cea mai important ă pentru reu  şita deplină a reformei în administra  ţ ia publică din România.  Improving efficiency and modernizing the public administration was and still is a major requirement of the Romanian reform with a view to Romania’s EU accession. The quality of the public services provided to the community can be improved primarily by means of their provision by the authority that is closest to the citizen. Therefore, decentralization represents a key element of the Romanian public administration reform, leading to reinforcing the  power and role of local authorities in managing public services. Though launched later than it should have, in recent years decentralization in Romania has took important steps in point of pace and contents. Thus, as of 2000 central authorities have become more responsive, so that, together with the local authorities, they identified solutions to enable the further development of the process of

Descentralizarea–Element de Baza Al Reformei Administratiei Publice Din Romania Tudor Pendiuc Si Mariana Boncea

Embed Size (px)

DESCRIPTION

4.Prezentare_SCPN_SEE_2

Citation preview

  • Descentralizareaelement de baz al reformei administraiei publice din Romnia

    Tudor Pendiuc i Mariana Boncea, Primria Piteti, Arge, Romnia

    O cerin major a reformei romneti pe drumul integrrii Romniei n UE a fost i este eficientizarea i modernizarea administraiei publice.

    Creterea calitii serviciilor publice prestate ctre comunitate se poate realiza n primul rnd prin oferirea acestora de ctre autoritatea cea mai apropiat de cetean. De aceea, descentralizarea reprezint un element de baz al reformei administraiei publice n Romnia, aciune care duce la ntrirea puterii i rolului autoritilor administraiei publice locale n gestionarea serviciilor publice.

    Dei declanat mai trziu dect era necesar, descentralizarea n Romnia a fcut, n ultimii ani, pai importani ca ritm i coninut.

    Astfel, dup anul 2000 a existat o mai mare deschidere a autoritilor centrale, ca mpreun cu autoritile administraiei publice locale, s identifice soluii care s permit continuarea procesului descentralizrii i eliminarea problemelor i neajunsurilor aprute pe parcursul acestui proces.

    n anul 2004, prin Legea Cadru privind descentralizarea nr. 339/2004 au fost stabilite att principiile pe baza crora se desfoar procesul descentralizrii ct i regulile dup care se continu descentralizarea.

    Cum finanarea responsabilitilor este foarte important, descentralizarea financiar a fost i este o component major a procesului de descentralizare.

    n acest sens au fost emise o serie de reglementri cum ar fi: Legea nr. 189/1998 privind finanele publice locale, nlocuit n anul 2003 de OUG nr.

    45/2003 prin care se stabilesc principiile i procedurile privind finanarea, angajarea i utilizarea fondurilor publice, responsabilitile, competenele i rspunderile administraiei publice locale, n ceea ce privete finanele publice locale i criteriile n baza crora se repartizeaz sumele de echilibrare a bugetelor locale;

    Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Pe parcursul derulrii procesului de descentralizare n Romnia au aprut o serie de

    probleme i neajunsuri cum ar fi: instabilitatea cadrului legislativ; lipsa transparenei i predictibilitii transferurilor de la bugetul statului pentru

    echilibrarea bugetelor locale dar i a transferurilor interadministrative; nedefinirea clar a responsabilitilor transferate autoritilor locale; atribuirea de responsabiliti fr alocarea resurselor adecvate; transferul de responsabiliti fr a se acorda i competena; Continuarea procesului de descentralizare ntr-un ritm mult mai susinut ca pn

    acum i ntr-o form mult mai concret i realist este condiia cea mai important pentru reuita deplin a reformei n administraia public din Romnia.

    Improving efficiency and modernizing the public administration was and still is a major requirement of the Romanian reform with a view to Romanias EU accession.

    The quality of the public services provided to the community can be improved primarily by means of their provision by the authority that is closest to the citizen. Therefore, decentralization represents a key element of the Romanian public administration reform, leading to reinforcing the power and role of local authorities in managing public services.

    Though launched later than it should have, in recent years decentralization in Romania has took important steps in point of pace and contents.

    Thus, as of 2000 central authorities have become more responsive, so that, together with the local authorities, they identified solutions to enable the further development of the process of

  • decentralization and the removal of the problems and failings, which occurred throughout this process.

    The 2004 Framework Law nr. 339/2004 regarding decentralization established both the principles on which the process of decentralization is based and the rules by which decentralization is to be carried forward.

    As the funding of responsibilities is very important, financial decentralization was and still is a major component of the decentralization process.

    A number of regulations have been issued for this purpose, including: Law nr. 189/1998 regarding local public finances, replaced in 2003 by the Government

    Ordinance nr. 45/2003 which establishes the principles and procedures regarding the financing, employment and use of public funds, the responsibilities, competences and accountability of the local government, in relation to the local public finances and the criteria underlying the distribution of the local budget balancing grants.

    Law nr. 571/2003 regarding the Fiscal Code Throughout the process of decentralization in Romania a number of problems and shortcomings have occurred, including:

    the unstable character of the legal framework; the lack of transparency and predictability of transfers from the state budget for balancing

    the local budgets, but also of inter-administrative transfers the lack of a clear definition of the responsibilities being transferred to local authorities; assigning responsibilities without granting the adequate resources; a transfer of responsibilities without granting the required competences. The further development of the decentralization process at a more rapid pace and in a more

    concrete and realistic manner is the major prerequisite for the full success of the administrative reform in Romania.

    O cerin major a reformei romneti pe drumul integrrii Romiei n Uniunea European a fost i este eficientizarea i modernizarea adiministraiei publice, care prin rolul pe care l ndeplinete poate s impun societii un anumit ritm i standard de dezvoltare.

    Creterea calitii serviciilor publice prestate comunitii se poate realiza n primul rnd prin oferirea acestor servicii de ctre autoritatea cea mai apropiat de cetean, respectiv de ctre administraia public local.

    De aceea, descentralizarea este un element de baz al reformei administraiei publice n Romnia, aciune care duce la ntrirea puterii i rolului autoritilor administraiei publice locale n gestionarea serviciilor publice.

    Prin descentralizare se urmrete de fapt creterea calitii serviciilor publice oferite cetenilor, lucru ce se poate realiza prin responsabilizarea i eficientizarea administraiei publice locale, aleii locali primind autoritatea i resursele cu care s poat lua decizii n privina furnizrii de servicii publice.

    Descentralizarea reprezint procesul prin care se transfer responsabiliti i competene de la nivelul administraiei centrale la nivelul administraiei publice locale n ceea ce privete soluionarea i gestionarea, n numele i interesul colectivitii, a treburilor publice.

    n literatura de specialitate sunt recunoscute cteva criterii care ar trebui s stea la baza descentralizrii i anume:

    Eficiena alocrii resurselor generale ale societii ctre o administraie responsabil. Serviciile publice furnizate de ctre administraia public trebuie s satisfac nevoile i preferinele cetenilor care sunt de fapt i contribuabili la bugetul local i la bugetul statului. Responsabilitatea trebuie nsoti i de ncredinarea de resurse care s permit oferirea eficient a serviciilor publice;

  • Echitatea serviciilor furnizarea echitabil a serviciilor publice ctre ceteni, indiferent de zona n care locuiesc;

    Pstrarea stabiliii macroeconomice i promovarea creterii economice. Descentralizarea este un proces continuu i de durat care presupune crearea unui cadru stabil i coerent pentru furnizarea i finanarea serviciilor publice locale. Dei generic prin termenul de descentralizare se nelege transfer de autoritate i resurse ctre nivelurile inferioare ale administraiei, n literatura de specialitate se regsesc o serie de definiii care prezint trei forme diferite de descentralizare respectiv deconcentrare, delegare i devoluie.

    1. Deconcentrarea reprezint procesul prin care se transfer responsabiliti de la nivelul aparatului central al Guvernului ctre serviciile sale teritoriale. Se poate spune c deconcentrarea este o slab descentralizare. Deconcentrarea reprezint o etap intermediar menit s pregteasc, de cele mai multe ori, calea decentralizrii. Deconcentrarea poate fi:

    - deconcentrare cu autoritate ceea ce nseamn c ageniile sau birourile teritoriale ale ministerelor sunt abilitate s ia decizii n mod independent;

    - deconcentrarea fr autoritate nseamn c orice decizie trebuie aprobat de autoritile centrale.

    2. Delegarea este o form mai evoluat dect deconcentarea i presupune c autoritile administraiei publice locale administreaz anumite funcii care n mod oficial sunt tot ale statului. n aceast situaie, administraia public local se supune controlului administraiei centrale, care trebuie s asigure i resursele financiare.

    3. Devoluia reprezint transferul de autoritate din punct de vedere al elaborrii deciziilor, al managementului financiar i general ctre autoritile autonome alese. n domeniile n care se transfer competenele, statul intervine doar prin reglementri cu caracter general. n Romnia procesul de descentralizare n administraia public a nceput n anul 1991 prin adoptarea Legii administraiei publice locale nr. 69. Abia n anul 1994 n cadrul acestui proces a aprut a doua lege foarte important, Legea impozitelor i taxelor locale nr. 27, continund c:

    - Legea finanelor publice locale nr. 189/1998 care a reprezentat un pas important n reforma de descentralizare financiar;

    - Legea privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia nr. 213/1998; - Legea privind regimul concesiunilor nr. 219/1998; - Legea privind reorganizarea regiilor autonome nr. 103/1998 i Legea transformrii

    regiilor autonome n societatea comun nr. 44/1998 . Dup cum se poate observa, procesul de descentralizare n administraia public a nceput mult mai trziu dect era necesar i n prima sa parte s-a derulat destul de lent. ns dup anul 2000 s-au fcut pai importani ca ritm i coninut existnd o mai mare deschidere din partea autoritilor centrale ca mpreun cu autoritile publice locale s identifice soluii care s permit continuarea procesului descentralizrii i eliminarea problemelor i neajunsurilor aprute pe parcursul acestui proces. O parte din reglementrile legale enumerate mai sus au fost modificate i completate sau au fost emise noi reglementri care s creeze un cadru legal i instituional mai concret i mai eficient al descentralizrii:

    Legea 215/2001 privind administraia public local care a nlocuit Legea nr. 69/1991 i prin care sunt stabilite principiile organizrii i funcionrii administraiei publice locale, precum i responsabiliti i competene ale acesteia.

    O prevedere important n aceast reglementare este cea de la art. 7 unde se precizeaz c Autoritile publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabiliti

  • autoritilor administraiei publice locale n procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crerii de noi servicii publice, fr asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabiliti

    Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003 act normativ prin care sunt stabilite i impozitele i taxele locale dar i competentele, i responsabilitile autoritilor administraiei publice locale n acest domeniu;

    Ordonana de urgen nr. 5/2003 privind finanele publice local;. Legea cadru, nr. 339/2004 privind descentralizea prin care se stabilesc principiile

    fundamentale, regulile generale i cadrul instituional pentru desfurarea procesului de descentralizare n Romnia.

    Principiile pe baza crora se desfoar procesul de descentralizare n Romnia, potrivit Legii cadru nr. 339/2004 sunt:

    - Principiul subsidiaritii - acest principiu presupune ca responsabilitatea s fie ncredinat nivelului administraiei publice aflate cel mai aproape de cetean, care o poate administra efectiv i n plus, o poate ndeplini n condiii de eficien i eficacitate, asigurnd obinerea unor economii majore n furnizarea serviciului respectiv;

    - Egalitatea cetenilor n faa autoritilor administraiei publice locale; - Garantarea calitii serviciilor publice oferite cetenilor de ctre autoritile

    administraiei publice, indiferent de locul de reziden al acestora. Potrivit prevederilor acestei legi, procesul descentralizrii n Romnia se va desfura dup urmtoarele reguli:

    descentralizarea competenelor de la nivel central la nivel local se face etapizat; etapele procesului de descentralizare sunt prevzute n Strategia Guvernului

    Romniei, pentru accelerarea reformei n administraia public; se vor creea structuri tehnice specifice pentru realizarea i monitorizarea fiecrei

    etape din cadrul procesului de descentralizare; stabilirea msurilor n cadrul fiecrei etape a procesului de descentralizare se va

    face dup analiza rezultatelor etapei anterioare. Analizele si rezultatele se vor discuta public la nivelul autoritilor administraiei publice locale i al structurilor asociative ale acestora implicate n procesul de descentralizare;

    se vor realiza faze-pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea unor responsabiliti;

    rezultatele fiecrei msuri luate n procesul de descentralizare se va monitoriza pe baza unui sistem de indicatori de performan elaborat de structurile tehnice specifice aprobate prin hotrre a Guvernului.

    Descentralizarea financiar Cum finanarea responsabilitilor este foarte important, descentralizarea financiar a fost i este o component major a procesului de descentralizare. Principiile de baz, general acceptate n studiile realizate pe plan mondial n domeniul alocrii surselor de venit ctre administraiile publice locale sunt:

    Corelarea veniturilor n raport cu responsabilitile, principiu care trebuie s asigure venituri suficiente pentru realizarea responsabilitilor (cheltuielilor) transferate;

    Echitatea veniturilor transferate variaz direct proporional cu nevoile financiare i invers proporional cu capacitatea financiar;

    Obiectivitatea - alocarea de fonduri trebuie s se bazeze pe factori obiectivi pe care autoritatea responsabil nu i poate influena n mod individual;

  • Stimularea eficient a sistemului de venituri transferate administraiei publice locale n vederea realizrii de ctre administraia public local respectiv a unui management performant;

    Predictibilitatea - sistemul de venituri trebuie s fie stabilit astfel nct s permit administraiei publice locale realizarea de prognoze pe 5 ani;

    Asigurarea ndeplinirii obiectivelor administraiei centrale n calitate de finanator n cazul utilizrii unor transferuri condiionate pentru responsabiliti ncredinate administraiei publice locale;

    Autonomia, ceea ce asigur administraiei publice locale independena i flexibilitate n stabilirea prioritilor.

    n contextul actualei etape de nfptuire a reformei administraiei publice, cerina creterii rolului autoritilor publice locale n rezolvarea treburilor publice a impus modificarea i completarea cadrului de reglementare privind autonomia decizionala, patrimonial i financiar a acestui nivel al administraiei publice. Legea finanelor publice locale nr. 189/1998 a fost nlocuit n anul 2003 prin adoptarea unei noi reglementri respectiv prin Ordonana de urgen nr. 45.privind finanele publice locale. Trebuie precizat c aceast reglementare care a fost realizat de ctre administraia central prin consultarea structurilor asociative ale administraiei publice locale, reuindu-se o abordare ntr-o manier mai clar, mai transparent i mai concret a descentralizrii financiare. n acest context ordonana reglementeaz:

    - Principiile, cadrul general i procedurile privind formarea, administrarea, angajarea i utilizarea fondurilor publice locale;

    - Responsabilitile, competentele i rspunderile autoritilor locale i ale instituiilor publice n ceea ce privete finanele publice locale;

    - Criteriile de repartizare pe judee a sumelor de echilibrare pentru bugetele locale dar i criterii pentru repartizarea sumelor de echilibrare de la nivelul judeului la cel al localitii.

    De asemenea, Legea nr. 27/1994 privind impozitele i taxele locale a fost nlocuit n anul 2002 prin Ordonana nr. 36 privind impozitele i taxele locale, reglementare care a fost nlocuit la rndul ei ntr-un timp relativ scurt prin adoptarea Codului fiscal, cod prin care sunt reglementate att impozitele i taxele ce se fac venit al bugetului de stat ct i impozitele i taxele locale. Consiliile locale sunt competente s-i stabileasc n limitele legii, nivelul impozitelor i taxelor locale, cele mai importante fiind impozitele pe proprietate. Scopul noii legislaii este acela de a ntri autonomia financiar local prin stabilirea de noi responsabiliti i competene autoritilor locale i prin creterea controlului local asupra veniturilor, cheltuielilor i construciei bugetului local n condiii de eficien i transparen. Accelerarea implementrii i realizrii descentralizrii financiare impune ca:

    - Procesul de descentralizare s aib n vedere toate cele 3 nivele ale administraiei, respectiv central, judeean i local, iar responsabilitile acestora s fie clar i bine definite pentru a elimina suprapunerile i neconcordanele;

    - Autoritile administraiei centrale s defineasc toate responsabilitile pe care intenioneaz s le transfere autoritilor locale i, totodat, s stabilieasc i sursele financiare din care urmeaz s se finaneze aceste responsabiliti;

    - Bugetele locale s fie echilibrate astfel nct s confere autonomie real administraiei locale;

    - n descentralizarea fiscal, administraia central s asigure flexibilitate dar i transparen;

  • - Administraia central s aib capacitatea de monitorizare i evaluare a descentralizrii. Ea trebuie s dea exemplu i s aib iniiativ n probleme cum ar fi: un sistem uniform de conturi, reguli de audiere, cerine pentru contractarea mprumuturilor, instituirea unor criterii clare i transparente de transfer a unor fonduri de la bugetul de stat ctre bugetele locale;

    - Administraia central s respecte regulile pe care le face. Acestea ar determina eliminarea unora dintre problemele ntmpinate pn acum n procesul de descentralizare:

    Instabilitatea cadrului legislativ; Lipsa transparenei i predictibilitii transferurilor de la bugetul statului pentru

    echilibrarea bugetelor locale dar i a transferurilor interadministrative; Nedefinirea clar a responsabilitilor transferate autoritilor locale; Atribuirea de responsabiliti fr alocarea resurselor adecvate; Transferul de responsabiliti fr a se acorda i competena.

    Pentru administraia public local n etapa actual, procesul de descentralizare prezint att avantaje ct i minusuri. Astfel, dintre avantajele descentralizrii enumerm:

    - Fundamentarea, pentru prima dat a proiectelor bugetelor locale potrivit procedurilor i gradului de independen oferite de Legea finanelor publice locale;

    - Stabilirea impozitelor i taxelor locale ntr-un mod adecvat. Impozitele dobndesc caracter de contribuii, fiind ntoarse contribuabilului sub forma diferitelor servicii publice prestate de administraia local;

    - Creeaz posibilitatea ca autoritile administraiei publice locale s-i organizeze propriile servicii fiscale i ofer capacitatea de a exercita complet i eficient toate componentele i responsabilitile descentralizate privind stabilirea, constatarea, ncasarea, controlul i urmrirea impozitelor i taxelor locale;

    - Corelarea resurselor financiare de atras cu elemente patrimoniale ale comunitilor locale, precum i cu nevoia de reorganizare i de mbuntire a managementului i calitii serviciilor publice oferite populaiei;

    - Corelarea politicilor locale cu cele de dezvoltare regional, precum i cu politicile sectoriale, n special n domenii ca: nvmnt, asisten social, cultur.

    Cteva minusuri ale acestui proces de descentralizare aprute la nivelul administraiilor sunt:

    - Lipsa de predictibilitate a veniturilor; - Modificri ale unor categorii de cheltuieli ce cad n sarcina administraiei locale,

    fr asigurarea resurselor aferente (problema proteciei sociale, investiiile n nvmnt);

    - Gradul ridicat de dependen fa de legile anuale ale bugetului de stat; - Imposibilitatea de a controla anumite taxe i impozite locale de o mare nsemnatate

    pentru bugetul local, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit; - Dei finaneaz anumite activiti autoritile publice locale nu au competene n

    ceea ce privete numirea i eliberarea conductorilor instituiilor respective (ex. nvmnt preuniversitar).

    Totui, se pune ntrebarea: de ce este nevoie de descentralizare ? Pentru a realiza: 1. mai bun guvernare, prin faptul c procesul de descentralizare duce la ntrirea

    democraiei prin participarea public i prin plurarism politic. Participarea ceteneasc (fie prin participarea n procesul de luare de decizii locale, fie prin monitorizarea furnizrii serviciilor publice) duce implicit la creterea rspunderii administraiei publice;

  • 2. beneficii economice care presupun mbuntairea sistemului de alocare a resurselor i eficiena administraiei, prin prisma principiului subsidiaritii, adic prin transferul de responsabiliti la nivelul administrativ cel mai potrivit s asigure performana maxim. n plus, un sistem descentralizat este benefic pentru c poate atrage la nivel local mai multe resurse.

    Deci, descentralizarea este un proces de dezvoltare organizaional, un proces de tranziie de la un tip de sistem spre unul fundamental diferit, totul realizat n vederea creterii calitii serviciilor oferite comunitii. Cu toate c au fost multe probleme, trebuie totui recunoscut c procesul de descentralizate n Romnia a fcut pai importani, decisivi. Atingerea obiectivelor economiei de pia, angajarea Romniei pe drumul ireversibil al democraiei, al integrrii n structurile Uniunii Europene, impune continuarea accelerat, pn la finalizare, a aciunii de descentralizare, inclusiv a celei financiare. Continuarea procesului de descentralizare ntr-un ritm mult mai susinut ca pn acum i ntr-o form mult mai concret i realist este condiia cea mai important pentru reuita deplin a reformei n administraia public din Romnia. O importan deosebit n aceast direcie o au autoritile administraiei publice locale, care prin activitatea practic, prin acumularea de experien intern i internaional n domeniu, prin managementul realizat, trebuie s fie principalul actor n acest proces. O dat cu ncheierea negocierilor de aderare, Romnia va intra ntr-o nou etap, cea n care va trebui s-i consolideze instituiile i reglementrile asumate prin acquis-ul comunitar, societatea romneasc trebuind n acelai timp s-i pstreze identitatea naional.