17. Descrierea tehnicilor aplicate

V.1. Masurarea si notarea tensiunii arteriale

Materiale necesare;

-         tava de instrumente medicale;

-         tensiometru cu mercur;

-         sfignomanometru;

-         stetoscop biaricular;

-         creion, pasta sau stilou cu cerneala albastra;

-         foaia de temperatura;

-         tampon de vata cu alcool.

Timpi de executie:

a.  Pregatirea materialelor necesare.

b.  Pregatirea fizica si psihica a bolnavului.

c.  Executia tehnicii propriu-zise:

- spalarea pe maini cu apa curente;

- se aseaza manometrul pe noptiera fara vizibilitate pentru bolnav;

- se aplica strans manseta pe bratul bolnavului, sprijinit si in extensie;

- cu mana stanga se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala sub

marginea inferioara a mansetei si olivele in urechi;

- cu mana dreapta s pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de cauciuc, pana

la disparitia zgomotelor pulsatile;

- privind manometrul, se decomprima progresiv aerul din manseta cu ajutorul

ventilului pana cand se aude zgomotul pulsului si se observa gradatia manometrului in

acel moment, data de zgomotul trecerii undei pulsatile;

- se memoreaza valoarea tensionala – tensiunea maxima – indicata de manometrul

cu mercur;

- se continua decomprimarea ascultand zgomotele pulsului pana la disparitia ultimei

unde pulsatile;

- se va memora a doua valoare tensionala – tensiunea minima pana disparitia

ultimei unde pulsatile;

- se va memora a doua valoare tensionala – tensiunea minima indicata de

manometrul ci mercur;

- se va scoate manseta de pe bratul bolnavului iar valorile tensionale obtinute vor fi

reprezentate pe foaia de temperatura si interpretate.

V.2. Efectuarea punctiei venoase.

Materiale necesare:

-         tava metalica;

-         doua seringi de 10 cm, sterilizate, ace de punctie venoase sterilizate;

-         alcool, benzina iodata, tinctura de iod;

-         tampoane de vata fixate pe porttampon, garou de cauciuc;

-         casoleta cu comprese sterile, leucoplast;

-         musama, perna pentru articulatia cotului;

-         recipienti de recoltare de recoltare ( eprubete sterile goale sau cu substante

anticoagulante – in functie de felul analizei pentru care se face recoltarea;

-         tavita renala.

Timpi de executie:

a. Pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare;

b. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului;

c. Montarea seringii ( in prealabil spalare pe maini cu apa curenta si sapun );

d. Stabilirea locului punctiei:

- se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului;

- se stabileste locul de executare a punctiei.

e. Executarea punctiei:

- se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului;

- se palpeaza locul punctiei;

- se dezinfecteaza cu un tampon cu alcool locul punctiei;

- se cere bolnavului sa inchida si sa inchida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el

inchis;

- avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete , cu indexul se

fixeaza amboul acului atasat;

- cu policele se fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si se exercita o

compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine;

- se introduce acul in mijlocul venei si se impinge acul de-a lungul venei;

- cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand;

- cand se termina de recoltat cantitatea de sange necesara se desface garoul si

bolnavul deschide pumnul;

- se aplica un tampon de vata uscat peste locul punctiei si se retrage acul printr-o

miscare rapida;

- se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool sau tinctura de iod.

f.  Ingrijirea bolnavului dupa tehnica;

g.  Reorganizarea locului de munca.

V.3. Administrarea medicamentelor prin injectie intravenoasa ( i.v.)

Materiale necesare:

-         garoul, tampon de vata cu alcool;

-         tavita renala;

-         trusa de seringi si ace sterile;

-         fiola cu substante de administrat.

Timpi de executie:

  pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare;

  pregatirea fizica si psihica a bolnavului;

  efectuarea functiei venoase;

  injectarea medicamentelor;

            - daca acul a patruns in vena se desface garoul cu mana stanga, incet ( fara sa

sara );

           - se injecteaza solutia lent, verificand, din cand in cand pozitia acului prin

aspirare;

           - cand injectarea s-a terminat, se scoate acul cu seringa dintr-o data, apasand

tamponul cu alcool la locul injectiei pentru hemostaza.

Nu se indoaie cotul deoarece se produce hematom.

V.4. Administrarea oxigenului prin sonda nazala

a.  Dezobstruarea cailor aeriene si asigurarea unei ventilatii suficiente;

b.  Se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus;

c.  Se introduce cateterul in nazo-faringe cu miscari bland, paralele cu palatul osos

si perpendicular pe baza superioara;

d.  Se fixeaza sonda cu leucoplast;

e.  Se fixeaza debitul de 4-6l/min;

f.  Se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor;

g.  Oxigenul se umidifica inainte de a ajunge la bolnav in laboratoare speciale,

neumidificat, oxigenul este iritant pentru mucoasa respiratorie;

h.  Se va administra gazul cu intermitenta si se va supraveghea debitul.

V.5.  Pregatirea bolnavului pentru R.X. pulmonar

Pregatirea fizica si psihica:

-         i se explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii;

-         se va ajuta bolnavul sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ortostatica pentru

efectuarea examenului radiologic.

Dupa efectuarea examenului radiologic, bolnavul se va imbraca si va fi condus la

salon.   

18. Profilaxia omului sanatos si omului bolnav

La Conferinta de la ALMA-ATA din 1978 s-a enuntat principiul ’’ INGRIJIRII

PRIMARE DE SANATATE ’’ ca parte integranta pentru dezvoltarea ’’ Sanatatea pentru

toti pana in anul 2000 ’’ obiectivul din programul Organizatiei Mondiale pentru sanatate (

OMS ).

La conferinta s-a pus problema daca ’’ medicina favorizeaza starea de sanatate,

daca nu lipseste, frustreaza individul despre cunostintele de sanatate ’’. S-au facut multe

afirmatii din studiul problemelor puse – medicina ameninta sanatatea si lasa

consumatorul de ingrijiri fara puterea  de a se trata pe el, pe cei apropiati lui, bugetul de

sanatate crescand.

In urma constatarilor, mai multe tari au pis in aplicare actiuni de sanatate cu

contributia si participarea populatiei conform ingrijirilor traditionale completate cu

informatii mai recente care s+au dovedit eficiente prin urmatoarele aspecte: scaderea

mortalitatii si morbiditatii, cresterea nivelului de educatie sanitara, tehnologii simple,

toate la un pret de cost scazut.

Prin ingrijiri primare de sanatate se intelege  de sanatate esentiala, accesibile tuturor

persoanelor si familiilor dintr-o comunitate, prin mijloace accesibile cu participarea lor

primara si la un pret de cost abordabile comunitatii si tarii.

Indivizii pot participa la ingrijirile primare de sanatate prin stabilirea urmatoarelor

modalitati: evaluarea situatiei, recesamantul problemelor, stabilirea prioritatilor, indivizii

concura la planificarea actiunii, colaboreaza in executarea lor.

In ingrijirile primare de sanatate este necesar ca populatia sa doreasca si sa participe

la starea de sanatate, iar personalul sanitar ii revine sarcina sa explice, sa sfatuiasca, sa

ofere clare invataminte privind consecintele favorabile sau daunatoare a actiunii propuse,

cat si costul relativ al acestora.

Ingrijirile primare de sanatate ( IPS ), elementul fundamental inglobeaza

promovarea sanatatii, prevenirea ingrijirii curative curente si obisnuite , recuperarea si

urgenta.

Ingrijirile primare de sanatate fac parte dintr-un proces d dezvoltare socio-

economica si de aceea sanatatea favorizeaza o ameliorare progresiva a conditiilor de

existenta a calitatii vietii, totul fiind atributul acestor ameliorari.

Problemele de sanatate rezulta din influentele culturale profunde in care sunt

ancorati si cai cu pregatire sanitara, publicitatea facuta prin mass-media, unele obiceiuri

nefaste, alcoolul, obezitatea, abuzul de droguri, etc.

In elaborarea ingrijirilor primare de sanatate trebuie sa se tina cont de necesitatile

specifice ale comunitatii in materie de sanatate. Echipa de ingrijiri primare de sanatate

trebuie sa furnizeze si sa primeasca informatii despre starea de sanatate a populatiei; sa

exploateze aceste informatii pentru stabilirea programelor de ingrijire; sa existe o

coordonare intre diferite profesiuni solicitand o diminuare a specializarilor pentru a

permite membrilor echipei de ingrijiri primare de sanatate sa atinga un nivel de activitate

interdisciplinara eficace; sa se respecte principiul de activitate interdisciplinara eficace; sa

se respecte principiul de egalitatea pentru ca fiecare profesionist este expert in domeniul

sau.

Cunostintelor profesionistilor in domeniul promovari sanatatii si a prevenirii

primare trebuie sa fie corespunzatoare responsabilitatilor. Ei sa fie constienti de

importanta si posibilitatilor de prevenire si promovare a sanatatii in mediul de munca.

La Conferinta Europeana asupra ingrijirilor de sanatate care a avut loc la Viena s-a

continuat sensibilizarea infirmierilor la filozofia ’’ sanatatea pentru toti’’ cu scopul de a

determina modificarile cerute in practica ingrijirilor infirmiere, pentru a atinge cele 38 de

scopuri obiective, regionale.

Obiectivele reprezinta conditia fundamentala pentru asigurarea sanatatii:

Obiectivul 1.

Echitatea intre statele lumii, categorii de indivizi in ideea intaririi sanatatii;

Obiectivele 2-3.

Sa adaugi viata altora. Asigurarea dezvoltarii plenare si utilizarea potentialului fizic

si mintal al indivizilor mai ales cu deficiente ( batrani, handicapati fizic si psihic ) si

asigurarea unei vietii utile care sa-l satisfaca pe plan economic si social;

Obiectivele 4-5.

Sa adaugi sanatate viata altora. Reducerea morbiditatii prin capacitate de munca

totala sau potentiala, reducerea pana la disparitie totala a procesului de aparitie a unor

boli ca : rujeola, poliomielita, rubeola congenitala, difteria, sifilis congenital si tetanos.

Obiectivele 6-12.

Sa adaugi ani vietii. Se refera la cresterea sperantei de viata prin scaderea

mortalitatii infantile, materne, scaderea mortalitatii prin imbolnaviri cardiovasculare,

accidente, cancer.

Obiectivele 13-17.

Se refera la modul de viata favorabil sanatatii. Sanatatea depinde de mediul social,

fizic, economic, politic. Se propun strategii pentru adoptarea unui stil sanatos de viata.

Obiectivele 18-25.

Se refera la mediul inconjurator cu influentele sale asupra sanatatii; va viza

constientizarea  populatiei asupra factorilor d isc, inlaturarea lor in scopul favorizarii

sanatatii si ameliorarii calitatii vietii.

In colectivitati, personalul sanitar ii revine urmatoarea sarcina: instruirea indivizilor

pentru cunoasterea factorilor de risc din mediul inconjurator, loc de munca, pentru

indepartarea factorilor de risc .

Obiectivele 26-32.

Cresterea importantei ingrijirilor primare de sanatate. Sanatatea populatiei europene

nu s-a modificat datorita cultivizarii laturii curative. S-au manifestat in ultima perioada o

concentrare de forte in sistemul curativ, nu s-a dat suficienta importanta strategiei ce

asigura sanatatea, recuperarea sau ingrijirile de lunga durata;

Promovarea sanatatii la nivel de comunitate urbana si/sau rurala prin ingrijiri

primare de sanatate, care vor avea ca nucleu Policlinica sau Dispensarul de sanatate.

Obiectivul 32.

Vizeaza cercetarea ce trebuie intreprinsa pentru realizarea strategiei ’’ sanatatea

pentru toti ’’. Sunt necesare cunostinte din mai multe domenii; sa cunoastem factorii

biologici care determina sanatatea, efectele stilului de viata asupra sanatatii, efectele

mediului necesare pentru a sigura ingrijirea;

Obiectivul33.

Formarea tehnici adaptate necesare, ca fiecare tara sa aiba un program de sanatate ,

masuri tehnice organizatorice, reglementari, planificari ale activitatii;

Obiectivul 34.

Implicarea tuturor sectoarelor colectivitatilor in asigurarea resurselor necesare

dezvoltarii sistemelor sanitare;

Obiectivul 35.

Subliniaza importanta sistemelor de informatizare, cunoasterea problemelor si

modul de rezolvare pe plan regional, national, international.

Obiectivul 36.

Se refera la importanta acordata activitatii cadrului mediu sanitar – un nou mod de a

gandi, in noi competente.

Obiectivul 37. 

Formarea personalului din toate sectoarele reprezinta problema cheie pentru

transpunerea noului concept in care IPS reprezinta nucleul activitatii.

Obiectivul 38.

Introducerea de tehnici sanitare necesare pentru a efectua ingrijiri la domiciliu si in

spital.

Ingrijirile primare de sanatate se bazeaza in principal pe participarea individului, pe

o intelegere globala a ingrijirilor, o tehnologie simpla si adaptata situatiei, o facilitare a

accesului la serviciile de sanatate si o colaborare efectiva la toate nivelurile de personal si

de servicii cu incidenta asupra sanatatii.

Asistenta medicala joaca un rol important in domeniu ingrijirilor primare de

sanatate desfasurand activitati in scopul mentinerii sanatatii, educatiei pentru sanatate,

activitati desfasurate mai ales in afara spitalului. Astfel, cadrul medical, nu mai asteapta

sa-i vina bolnavii in cabinet, ci cauta sa-i depisteze in mod activ: scoli, la locul de munca,

in familie si intr-un stadiu cat mai precoce al normalitatii. Se realizeaza astfel o depistare

foarte precoce a unor boli, in stadiul lor incepator si curabil cand se pot lua masuri

corective din timp, inainte de a aparea agravari sau situatii incurabile. In acest mod se pot

depista o predispozitie la diabet, o ateroscreloza in stadiul precoce, o hipertensiune

arteriala ’’ la limita ’’, etc.

Asistenta medicala participa la activitatea de educatie sanitara prin:

-         formarea unor deprinderi igienice ( educatie igienica ) la fiecare persoana,

folosind toate mijloacele de cultura si de educatie, incepand cu scoala, reviste,

conferinte, carti, simpozioane, mese rotunde, etc, intr-un sens mai larg, formarea

unei culturi sanitare. Sanatatea nu se vinde in farmacii ci se asigura prin

deprinderi igienice: igiena alimentara, igiena muncii fizice, igiena muncii

intelectuale, etc.

-         imbunatatirea conditiilor de mediu la locul de munca si aplicarea tuturor

masurilor care privesc protectia muncii.

-         aplicarea unui complex de masuri pentru dezvoltarea fizica si mentala a

copiilor, incepand cu supravegherea femeii in timpul sarcinii si continuand cu cea

a copilului si a adolescentului.

-         punerea in valoare a culturii fizice ( gimnastica, sport ), a exercitiilor si a vietii

in aer liber, folosirea factorilor naturali de intarire a organismului : aer, soare,

munte, mare.

-         promovarea unei alimentatii rationale, stiintifice cu combaterea atat a exceselor

alimentare, cat si subnutritiei, a echilibrului in utilizarea tuturor factorilor

nutritivi, a prepararii greoaie ori complicate a alimentelor, erori care pot sa duca

la boli de nutritie ale tubului digestiv.

-         masuri de depistare precoce a unor anormalitati si tendinte morbide, inainte ca

aceasta sa se exprime prin suferinte si boala declarata.

Educatia sanitara a omului bolnav cuprinde : instruirea si educatia bolnavului cu

privire la cerintele si normele regimului igieno-dietetic, la respectarea riguroasa a

medicatiei si a recomandarilor medicale, educatia bolnavului si a convalescentului in

legatura cu normele perioadei convalescentului si  a reincadrarii in munca pentru

asigurarea unor vindecari durabile, prevenirea unor noi afectiuni, regim de viata .

Sanatatea este mai mult decat o problema medicala, ea angajeaza raspunderea

intregii societatii.