2EBAaŢXQK2iA*Ifliiiixtntluei îi TipofTiliBraşov, piaţa mare nr. 30.

Scrisori aetranect* nu M primesc.Mauasaripts zm m xstztalt.

INSERATEa» primesc ia AdmimafraftaM la

trMttV si la urmăi-oitu* tSROIIRI da ANUVŢURI:

la Viena: ia M. Dukos Sacm., Nux. Anţeaieid & Emerio Lee- se:., Heinrioh Sohalek. A. Cp- psiik Nackî., Anton Oppelife. In Budapesta la A. V. Croid- ber^er, Skstsin Berna«, Xnlin Ltopold <YU EiEsabat-kCrtit}.

CREŢUL IHSERŢtUNILSR : o Sa­ri o famond -pa o eoionâ 10 bani pontrn o publicare. Pu­blicări mai daaa după «ariiă şi inaoială. — SKGLA1QI pa .pagina 3-a o senă 30 bani

Vr. 229.

a

„gAgm » ipgBintie feâAücaaiofö ? a i n Assíii.*ü3«aitíPe tu (tti M> nos., ye şese luni

12 eo*.. pe trei lnnl 3 cor. M-rll da Dumineci 4 o or. pa an.

Mim România şi străinătate:Pa nn an 40 franci. pe şise

inni 20 fr., pe trei luni 10 ir. H-rH da Dumlneşâ ,8 fr. pa an,, Se premunerá la tóté oii*

ciele poştale din Intim pi din afară şi la d-nii eoleotori.

Abougimnü Deatm BrasoTM m m ittrcu n tm a , P iaţa mare,

TSrgul Inu lu i Nr. 30. etagiu 1.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 oor., po trei luni 5 cor. Cu dusul In casă ; Pe un an 24 cor., pe şese tuni 12 cor., pe trei luni 8 cor, — Cn eseoi- plfur 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi «aserţiunile sunt a se piăti Înainte.

Iraşov, Loni-Marţi 17 30j Octomvrie 1906.

Desvălirea statuei lui Alecsandri.Erî s’a serbat între zidurile ve-

ehei capitale a Moidovei o rară ser­bare naţională. A fost (liua mult iu­bitului şi adoratului poet al Români­lor, Vasile Alecsandri. S’a inaugurat statua lui, ce aştepta deja mai de mult a se arăta ochilor lumii, şi care a fost ridicată în capitala patriei sale restrînse moldoveneşti spre a lui veci- nică amintire şi a neamului glorie.

Desvălirea statuei neuitatului nostru bard dela Mirceşti s’a săvâr­şit erî în Iaşi cu-o însufleţire şi cu-o strălucire ce rar s’a vâ(Jut şi în a- cest vechih oraş, care a simţit şi a trăit momente mari în istoria popo­rului român.

Iată amănuntele, ce Je primim despre decursul serbărei:

laşi, 15 (28) Octomvrie a. c.In mijlocul unei afluente enorme

de popor, ce se îndrepta spre piaţa Teatrului, elevii liceelor în sunetul fanfarelor au deschis cortegiul mân­dru al serbării. Toate au urmat după program. Fie-care şi-a luat locul în jurul statuei.

Intre oaspeţii veniţi diu afară au T& dedsebită Tm presiune sosirea a

vreo 2—3 sute de bucovineni, eărfcutâri şi ţărani, cari au fost aclamaţi cu entusiasm. Au mai sosit şi alţii mulţi veniţi anume din toate părţile locu­ite de Români.

Din România au fost reprezen­tate numeroase judeţe prin delegaţi.

In sunetul -clopotelor şi al mu- zicei, care cânta imnul naţional, a că­zut vălul de pe statuă, ear Metropo- Iţtul Moldovei asistat de număroş! membri ai înaltului cler a sfiinţit statua.

0 profundă emoţiune a cuprins pe mic şi mare, când corul metro­politan dirigeat de Dimitriu a into­nat: „Cântecul gintei latine“.

îndată după cântarea acestui imn aj popoarelor latinităţii, care a câşti­gat glorie bardului nostru şi în mijlo­ciii ginţilor latine, coral metropolitan a îfttonat, între uralele mulţimei, „De- şteâptăte Române“, care a fost cân­tat în urmă şi de corurile şcolare.

Actul comemorativ, care a fost subscris de cei prezenţi, glăsuesee astfel :

„Tot ce era suflare românească „s’a grăbit să ajute cu obolul său la „proslăvirea celui ce a reînviat ver- „sul poporului în poezia cultă celui „intâiă culegător al plăzmuirilor poe­tice poporalej scrutătorului plin de „bîin sirtip în înjghebarea limbei lite­r e , autorului doinelor şi lăcrămioa­relor şi neasemuitelor pasteluri, re- „gelui poesiei; celui ce a cântat de­şteptarea României, Hora Unirei, „Ostaşii noştri, Gintea latină, celui ce 4 organizat Teatrul românesc, scrii­torului care prin neîntrecutele sale

. „opere a întemeiat scena română ; „autorului lui Despot. Vodă şi Fân­tâna Blanduziei; neasemuitului pa­triot care a redactat la 1848 „Do- „rinţele“ partidei naţionale, care a „luptat pentru unire şi a fost sfetnicul

„lui [Vodă Cuza; bardului reînvierei „vitejiei strămoşeşti, cântăreţului Pe- „leşului şi dascălul în România al Car- „men Sylvei“.

Intre cununile cele numeroase de­puse pe piedestalul statuei relev în primul loc coroana reginei Elisabeta (Carmen Sylva) trimisă şi depusă prin d. Kalinderu.

Aceasta coroana poartă inserip- ţiunea :

»Tout de même, nous irons bran dessus,

bras dessous à la postérité«.

Vasile Alexandri.\„Trăi-vei in veci stea iubitei in lumi-

noasa vecinicie“

Carmen Sylva Elisabeta.Mai amintesc frumoasa cunună a

primarului Iaşilor; a şcoalei fiiilor de militari (cântăreţului ostaşilor noştri); a Teatrului Naţional (Părintelui drama­turgiei române); a Asociaţiunei genei*, a artiştilor („Lumina de sus cade şi ear se întoarce sus“); a regimentului 7 Rahova (Urmaşii celor nouă din Vaslui şi cu sergentul deee) şi altele multe.

Cel dintâiu a ţinut un magistral discurs, în numele comitetului pentru ridicarea statuei, profesorul univers, şi istoric A. D. Xen&pol descriind"Acti­vitatea marelui poet, care s’a născut şi a trăit într’un timp, când lucrarea lui trebuia să rodească.

rege înţelept, sărbătorim o regină a Căreia inimă bate numai pentru bine, sărbătorim acum memoria unui mare poet. Viitorul e al nostru!“

Au mai ţinut discursuri Nicu Gane în numele literaţilor; Nottara în numele teatrului naţional din Bu­cureşti; Ânestin în numele teatrului din Craiova; general Leon în numele veteranilor; Haralambie Lecca ca de­legat al societăţii dramatice, poetul Codreanu şi profesorul Gr. B uţu - reanu .

Solemnitatea s’a terminat prin defilarea societăţilor, delegaţiunilor şi a şcoalelor. Pe piaţa Unirei s’a încins o horă mare, ia care a luat parte mic şi mare, bogat şi sărac. însufle­ţirea ajunse la culme,

încheierea tratatului comercial ro-mâno-sârb. Dumineca trecută a fost sub­scris tratatul comercial dintre România şi Serbia. In chipul acesta exportul Serbiei prin România a fost înlesnit considerabil. Serbia s’a obligat în schimb să protejeze importul petrolului şi al lemnelor din Ro­mânia. Pentru încheierea tratatului au fost trimeşi din partea României Ia Belgrad 5 delegaţi. Ei au fost primiţi Sâmbătă de re­gele Petru şi guvernul a oferit în onoarea lor un banchet.

Raportor austriac în Bucureşti. Mm/-După Xenopol a vorbit cu multă s t r u l a u s t r ia c d e com erţ, a numit, precum

se anunţă din Viena, un amploiat ca ra­portor comercial şi agricol pentru Româ­nia şi Bulgaria, cu reşedinţa la Bucureşti.

căldură primarul Iaşilor d l Gh. Lascar.A urmat discursul ministrului de

instrucţiune M. Vlădescu, care între aplausele publicului a arătat cât de mult Alexandri a contribuit la redeş­teptarea vieţii strămoşeşti însufleţând tinerimea română.

Profesorul Nicolae lorya a vor­bit în numele universităţii din Bucu­reşti terminând cu următoarele cu­vinte, cari au fost acoperite de viue şi îndelungate aplause: „Alexandri e un simbol ca şi bisericele, cari stră- jesc în acest oraş înstrăinat. Ale­xandri a fost omul muncei, să ne unim deci cu toţii în acest crez al muncei.“

In numele Academiei Române, a căreia membru a fost Alexandri dela 1867, a vorbit Ion Kalinderu dicând între altele: Alexandri a lucrat la re­deşteptarea ţării şi la înfiinţarea Ro­mâniei nouă, nu numai cântând mân- tuitoarea Unire, ci şi ca bărbat de stat, ca diplomat, câştigând ţării în străinătate simpatii nepreţuite, ca a- ceea a lui Napoleon III. A contribuit la îndreptarea multor rele din viaţa noastră socială prin scrieri teatrale şi în deosebi la desrobirea ţiganilor, dând cel dintâiu exemplu.

Kalinderu mult şi viu aplaudat, a vorbit apoi despre casa domnească şi Alexandri, depunând coroana Re­ginei.

In numele universităţii din Iaşi ţine un strălucit discurs poetul N aum . Plin de emoţiune recitează intre al­tele ultima poezie a bardului dela Mircesci şi esclamă: Şi Dante, un ti­tan al cugetârei ar fi subscris cu amândoud manile această pagină de foc. Sfîrsesce dicând: Sărbătorim 40

Noul cabinet francez şi separaţinneabisericeî de Stat. »Agenţia Havas« telegra- fiază următoarele : »Se ştie că în declara* ţiunea, pe care guvernul o vai face la 5 Novembrie, va afirma hotărîrea-i nestră­mutată de a aplica legea separaţiunei bi­sericilor de stat şi va cere parlamentului să voteze nouă dispoziţiuni în această pri­vinţă, dacă aceasta va fi necesar. Guver­nul se gândeşte încă de a propune parla­mentului, dacă circumstanţele vor necesita aceasta, să voteze ridicarea calftăţei de francezi acelor preoţi, cari s’ar pune In re­beliune făţişă în contra legei. Totuşi gu­vernul nu ar da curs acestei idei decât în cazul când actele de rebeliune ar prezenta un caracter de reală gravitate. »Agenţia HavaS« crede a şti că un simplu refuz de a constitui asociaţîuni privitoare la cult nu p r fi considerat ca un motiv suficient pentru a motiva o măsură de aşa mare gravitate.

Autografele prea înalte.Foaia oficială austriacă şi cea ungară de

la26 Octomvrie publică autografele Maies­tăţii Sale adresate cu ocaziunea-schimbări lor de miniştri, cu totul în număr de 9, anume unul adresat contelui G o lu c h o w sh i, altul lui Wekerle, al III. IV şi V baronului Âehrenthal, VI. VII lui W e k e r le , VIII lui Pitreich şi IX Iui S c h ö n a ic h . Relevăm, ca cele mai importante autografele adresate lui G o lu c h o w sk i, A e h r e n ţh a l, P i tr e ic h şi S c h ö n a ic h , adecă I. III. VIU şi IX, cea de a II. este numai înştiinţarea lui Wekerfe despre demisiunea lui Gölüchoifrski şi nu-

despre demisiunea lui Pitreich, contrasem­nată de Aehrenţhal, a V idem despre nu­mirea lui Schönaich, a VII şi VIII înştiin­ţări despre demisia Pitreich şi numirea Schönaich cătră Wekerle, contrasemnată tot de Wekerle.

I.I u b ite c o n te G o ia c h o w s M !

t u adânci regrete am primit, cererea penira desărcinarea D-voastre din postul de ministru al Casei Mele şi al afacerilor externe, dar apreciând motivele cari V’au determinat la această hotărîre, Vă împlinesc cu graţie cererea.

Ou acest prilegiu îmi exprim mulţumirile mele cele mai călduroase şi recunoştinţa Mea cea mai deplină pentru credincioasele şi excelentele servicii, pe cari le-aţi făcut Mie, Laşei Mele şi Monarchlei prin activitatea Dv. pururea devotata, utilă şi bogată în rezultate, timp de aproape 12 ani în această calitate, precum şi în timpul întreg al lunge» carieri diplomatice a Dv. şi ca semn al afecţiunei mele, ce nu se va stinge, Vă confer bri- lanteie la crucea cea Mare a ordinului meu S. Ştefan.

Viena, 24 Octomvrie 10 V.Francise Iosif.

III.

mirea lui Aehrènthal, contrasemnată de de ani de domnie fericită a unui Wekerle, a IV înştiinţarea Iui Aehrenţhal

I u b ite b a r o n A e h r e n ţh a l!Vă numesc ministru al Casei Mele şi al afa­

cerilor externe şi Vă însărcinez cu prezidiul în conziliul de miniştri comun.

Viena, 24 Octomvrie I9C6.ss) Francisc losif.

ss) Gohwhownki.VIII.

I u b ite c a v a le r f e ld s e u g m e is tr u E u r ic P itr e ic h .Când V’am pus în fruntea conducere! şi di-

riguirei armatei mele, inţelepciunei Dv. încercaţe şi distinsei capabilităţi creatoare a Dv. li s’a im­pus soluţiunea unor probleme de mare importanţă atât în sfera militară, cât şi în cadrul reiaţiunilor generale de drept public. D-voastre V’aţi fixat limpede ţinta la care voiaţi să ajungeţi atât in menţinerea organizaţiunei încercate a armatei Mele, cât şi în desvoltarea modernă devenită ne­cesară în numeroase instituţiuni ale ei. Aţi mun­cit cu devotament şi abnegaţie, aţi roalizat, multe lucruri utile, şi totuşi n’aţi avut parte de satisfac­ţia, ca să vedeţi asigurarea materială a tuturor acelor trebuinţe, a căror necesitate după convin­gerea Dv. se impunea.

Dv. credeţi, că în simţul responzabilităţii personale a Dv. nu mai puteţi urma cu munca consumătoare, care nu e însoţită de recunoştinţa sforţărilor şi dorinţelor Dv. juste, din care cauză vreţi să predaţi altor mâni oficiul Dv. Ori-cât de adânc aş ii copleşit de regrete pentru aceasta, nu pot refuza împlinirea dorinţei Dv. isvorîtă din con­cepţia cea mai curată.

Voiu aprecia pururea cu simţul cel mai căl­duros de recunoştinţă serviciile Dv. îndeplinite faţă cu Persoana Mea, armata Mea şi Monarchia în calitate de ministru de războiu, şi în semn al acestei recunoştinţe Vă confer crucea cea mare a ordinului meu S. Ştefan.

Viena, 24 Octomvrie 1906.ss) Francisc losif.

ss) Aehrenţhal.IX.

I u b ite f e ld s e u g m a is tr u S c h b n e .ic k !Vă numesc ministru de războiu comun al

Meu şi Vă confer crucea cea mare a ordinului Meu Leopold cu iertarea taxei.

Viena, 24 Octomvrie 1906.ss) Francisc losif.

ss) Aehrenţhal.

Din dieta ungară.Am amintit deja de amendamen­

tele prezentate în şedinţa de la 25 Octomvrie de câtră deputaţii români Dr. St. 0. Pop ş! Dr. Iuîiii Maniu la desbaterea speciaiâ a proiectului pen­tru promovarea industriei, Cu gândul de a reveni, pe cât ne va permite spaţiul la discursul rostit cu această ocaziune de d-1 Dr. St. C. Pop, vom extrage azi după notele stenografiei din discursul d-lui Mania, des între­rupt de exclamaţiile şoviniste şi dând prilegiu secretarului de stat jupanului Szterenyi (Stern) să ţie o lecţie de drept public, care a culminat în teo-

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

ria, că în Ungaria nu există naţiona­lităţi.

Inliu Mania prezentă Ja §*ul4 amen­damentul prin care se cere acordarea di­screţionară a subvenţiilor »conform opinării senatului industrial central«. Acest senat, zice mai departe amendamentul, să fie în­fiinţat prin lege specială şi compus din 36 membri, jumătate numiţi de Maiestatea Sa, jumătate aleşi din toate partidele ca­merei de deputaţi.

Deja la desbaterea generală, zice o- ratorul, am accentuat că acest proiect tre- bue pertractat exclusiv din punct de ve­dere economic şi rn’am mirat că d. secre­tar de stat a fost acela, caro a abandonat terenul obiectivitătii, amestecând în che­stiunea excluziv economică c o n z id e r a ţ iu m p o l i t ic e , mai ales când a susţinut că noi, cari suntem membri ai acestui partid (V o c i: O a re p a r t i d ?), de aceea nu primim proiec­tul, fiindcă nu dorim prosperitatea econo­mică a acestei ţări. Să-mi daţi voie să protestez energic contra acestei enuncia- ţiunî a d-lui secretar de stat şi sâ-i revoc în amintire argumentele mele invocate cu ocaziunea desbaterei generale, când am arătat de ce nu primim noi acest proiect.

...Noi n’am primit proiectul întâi şi întâi fiind-că acest proiect devenind lege şi sprijinind industria mare va distruge un ram de industrie existent, industria cea mică, care este sprijinul cel mai puternic al societăţii din această ţara.

O voce: Industria opincilor!J. Mania :N’am primit proiectul, fiind­

că părerea noastră este, că cu subvenţii nu se poate crea industrie sănătoasă. Sub­venţiile vor corupe moravurile politice şi va servi scopuri de agitaţie electorală, lată dec! pentru-ce n’am primit proiectul.

O voce: Din acestea se vede, că pro­iectul e bun.

Maniu: In cursul desbaterii s’a văzut, că ori cât ar plăcea ideea, şi că ori cât ar dori toate partidele prosperarea economică a ţării, toate partidele şî-au exprimat scru­pulele cu privire la drepturile discreţionare ce se acordă guvernului priu acest proiect...

Toţi oratorii au accentuat că drep­tul discreţionar ce se acordă prin acest proiect poate să fie în detrimentul ţării ( V o c i în s tâ n g a e x t r e m ă : A s ia n u z is -o n im e n i) Pardon! Tocmai referentul care este independist, a zis: »zău, acest pro­iect, dacă ajunge în manile unui guvern rău, poate să distrugă industria ţării, o votez însă, căci am încredere în guvernul actual«, Sa-mî daţi voie d-lor, legile nu se votează pentru un guvern, ci pentru ţara întreagă; unui guvern i-se „votează cel mult budgetul.

...D-l ministru a zis, ce e drept, că puterea aceasta discreţionară o va între­buinţa spre binele patriei (M iş c a r e în s tâ n g a ) . Stimatul domn ministru nu putea să vorbească decât .în numele acestui gu­vern şi în numele său, nu însă In numele tuturor guvernelor. Punctul nostru de ve­dere a fost, că dacă dăm această putere la d is c r e ţ ia g u v e r n u lu i , f ă r ă n ic i u n c o n - t r o l care să poată pune zăgaz eventuale­lor abuzuri ale guvernului, aceasta ar duce nu numai la detrimentul ţării, dar şi la distrugerea industriei, pe care vrem să o ridicăm.

D-l secretar de stat a zis că: avem nevoie de această lege, peotru-ca să pro­movăm industria, dar avem nevoie şi p e n ­t r u - c a s ă s p r i j i n i m c o n s tr u ir e a s ta tu lu i n a ţ io n a l . ( V ii a p r o b ă r i î n s tâ n g a ş i s tâ n g a e x tr e m ă ) . .Şi din punctul statului naţio­nal este importantă această lege, zice d. secretar, fiind-că (M iş c a r e î n s tâ n g a . & a u ­z im l) v o m î n f i in ţa f a b r i c i în a in te d e to a te p e n t r u s c o p u l s ă p u te m d a d e lu c r u M a ­g h ia r i l o r d e r a s s ă . . . ( M iş c a r e ş i c o n tr a ­d i c ţ i i în s tâ n g a ş i s t â n g a e x tr e m ă ) .

Lazar Pal: Aşa ar fi bine.I. Maniu ...prin urmare vom înfiinţa

fabrici în locuri, unde să putem întări prin acele fabrici şi organizaţia lor Maghiaris­mul. ( V i i a p r o b ă r i) .

Nagy Gyorgy: Cum? Vrei să întărim pe Valahi? (S g o m o t. P r e ş e d in te le s u n ă ) .

Markos Gyulla: Cura? Să gravităm acum şi noi spre Bucureşti? ( M a r e eg o - m o t. S ’a u z im ! )

I. Maniu: D-l deputat care m’a în­trerupt şi-a câştigat deja dreptul, de a nu fi nevoie să i-se răspundă. (M a r e sg o m o t.)

...Eu, D-lor, ca cetăţean al acestei ţări cu adâncă şi sinceră durere am auzit din gura d-iui secretar de stat clasificarea conform căreia dintrun scaun oficial s’au enumerat aşa zicând trei categorii ale ce­tăţenilor. Prima categorie, care trebue cu ori-ce preţ sprijinită şi întărită: M a g h ia r i i ( v i i a p r o b ă r i ) . De a doua categorie se ţin cei ce sunt gata a-şi încovoia caracterul naţional, cultura şi înclinaţiunile spre Ma­ghiarii de rassă (M iş c a r e . S g o m o t) Şi a treia categorie...

Nr. 229.—1906.

Simonyi-Semadan Sándor: Nu sunt de cât 2 categorii: Maghiari şi Nemaghiari! Patrioţi şi nepatrioţi (M a r e sg o m o t.)

Preşedintele: Rog pe domnii depu­taţi să n il facă mereu întreruperi (S g o ­m o t V o c i: N u s u n t d e c â t p a t r i o ţ i ş i n e p a - p a tr io ţ i . )

1. Maniu: Repet, a treia categorie este aceea, care va fi sprijinită numai a- tunci, când nu vor avea unde pune banii (S g o m o t.) Să-mi daţi voie Domnilor,...

Kellel* István: Asta-i un fel de ca­tegorie valahă!

I. Maniu: Eu pretind dola guvern şi legislaţie ca la aducerea de legi econo­mice, să nu facă categorii îu ţara aceasta ( S tr ig ă te s g o m o to a s e : N im e n i n u fa c e . D u. f a c e ţ i ! F a n t a z i e l S 'a u z im .) Da, D-voastre tăceţi categorii, când enunţaţi din scaunul secretarial, că veţi sprijini numai milioa­nele statutului, adecă pe Maghiarii de rassă ( V i i a p r o b ă r i ) Din milioanele acelea ale statului nu fac parte numai Maghiarii de rassă, ci şi noi. ■,

Markos Gyula: Şi D-voastră sunteţi Maghiari! (M iş c a r e ) .

luliu Maniu: N u . eu n u s u n t M a ­g h ia r . (M a r e s g o m o t p e to a te b ă n c ile c a ­m e re i. V o c i: A tu n c i s ă p le c a ţ i în R o ­m â n ia ! )r fLazar Pal: Trebue chemat la ordi­ne ! Auzi acolo, el zîce, ca nu e Maghiar! Dacă nu e Maghiar, atunci n’are loc aici. Aici numai Maghiarii au ioc! ( S g o m o t)

Nagy György: Ce spune, că nu e Maghiar? La ordine! ( m a r e s g o m o t ş i s t r i ­g ă te în s tâ n g a : T re b u e c h e m a i la o r d in e .)

Preşedintele: N’am auzit acea ex­presie a d-lui deputat.

Keller István: Să vă pară bine că nu*i maghiar. Ni-ar fi ruşine, dacă ar fi Maghiar. (S 'a u z im , s* a u z im !)

Preşedintele: (sună): Am să văd notele stenogtafice şi dacă d-l deputat a întrebuinţat o expresie incorectă sau care ofensează statul, îl voifi chema la ordine ulterior. (S g o m o t. V o c i : A c e s tu ia n u l e d e - a ju n s n u m a i o c h e m a r e la o r d in e . S 'a - i tz i tn l)

luliu Maniu : Să-roi daţi voie d-lor nu cer, ca d-l preşedinte să caute notele stenografice (Mişcare). Voiu repeta deci ce am zis adíneaora (£’a u z im ! S 1 a u z im ! ) Am zis că d-l secretar de stat în expozeul său vrea să spriginească înainte de toate pe Maghiarii de rassă ( V i i a p r o b ă r i ) . Eu am

| protestat şi am zis, că aceasta nu e pro- ! cedere dreaptă.i Markos Gyula: Plecaţi de-aci la Bu- | cureşti.] luliu Maniu: Trebue spriginiţi deo­potrivă toţi cetăţenii statului. Aceasta am zis-o, la'care cineva a strigat: Şi tu eşti

j maghiar ! Iar eu am răspuns: N u s u n t | M a g h ia r . ( M a r e sg o m o t. N e m a i p o m e n i t!| Î n c ă r e p e t ă !)

Keller István: Ne pare bine, că nu eşti! ( M iş c a r e S g o m o t) .

Lazar Pal: Rugăm pe d-I preşedinte, să-l cheme la ordine. A repetat expresia. (M a r e sg o m o t. V o c i : S 'a u z im p e p r e ş e ­d in te le f)

Preşedintele: Vă rog să fiţi liniştiţi, eu îndată am să mă conving. (S tr ig ă te s g o m o to a s e : Dar to c m a i a c u m a r e p e ta i ceea ce z is e s e m a i în a in te (M iş c a r e ) .

inliu Maniu : D-l secretar de stat a uitat când a făcut această enuncîaţiune, că vorbeşte din scaun oficial şi în urma

I acesteia, on. Cameră, d-l ministru preşe- j dinte mi-a răspuns mie, care am ţintuit enunciaţia: »nu vă jăiuiţi, căci mai mult de % din fabrici sunt situate în ţinuturi na­ţionaliste.« N’am putut să verific, dar cred că e adevărat, ce a zis d-l ministru pre­şedinte, anume că % din fabrici sunt în ţinuturi locuite de naţionalităţi. Insă a- ceastă enunciaţie pe cât de firească a fost, pe atât nu m’a mulţumit. A fost firească, căci prea bine ştim din geografie, că inai bine din 2/3 a teritorului geografic, al a- cestei ţări este teritor de al naţionalită­ţilor... (M a r e sg o m t. P r e ş e d in te le s u n ă .)

Somogyi Aladár : Aţi înebunit!Lázár Pál: S’auzim pe preşedinte.

(Sgomot necontenit.)Preşedintele: D-l deputat a zis adi-

neaoră că nu e deputat maghiar... (M a r e sg o m o t. C o n tr a z ic e r i în c e n tru .)

Lázár Pál: A zis că nu e maghiar. (S g o m o t. P r e ş e d in te le s u n ă .)

Preşedintele: Iar acum aţi între­buinţat o expreeiune, par-că teritoriul a- eestei ţări ar fi împărţit după naţionali­tăţi. Fac atent pe d-l deputat, că aceasta este o expresie care isbeşte direct în drep­tul nostru public, şi să binevoiască a se feri de asemenea expresiuni. ( V i i a p r o b ă r i . M iş c a r e în c e n tru .)

Zboray Miklós: A zis, că e teritor de al naţionalităţilor ( V o c i : N u e x i s tă te ­r i l o r d e a l n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r !)

I. Maniu: Distincţia aceasta nu eu am făcut’o, ci d-l ministru-preşedinte.

Somogyi Aladar: Nu e adevărat! Nu e adevărat!

Preşedintele: Vă rog să fiţi liniştiţi.Somogyi: Cum să fiu liniştit, când

spune asemenea lucruri?Preşedintele spune că dacă deputaţii

fac zgomot nu poate auzi pe orator. JManiu continuă, că expresia a luat’o >

din datele statistice publicate de ministrul de interne. Şi e firesc lucru, căci statis­tica nu se poate face în alt chip. decât aşa că în statele unde locuiesc mai multe rasse, în privinţa iocaţiuneî acestor naţio­nalităţi se deosebesc statisticeşte teritoriile locuite de ele.

Preşedintele : Să-mi daţi voie, teri­torii de ale naţionalităţilor nu există şi dacă d-l deputat va repeta continuând în acest ton. îi voiu detrage cuvântul. (Vii aprobări şi aplauze. Voci: Ar fi timpul).

Maniu: Regret, dar atunci nu aş pu­tea urma firul acesta de idei.

Lazar Pal : Nici nu trebue. Nu to­lerăm !

Somogyi: Stupiditate. Nu are loc aici!Partea din urmă a discursului

d-lui Maniu şi pasage din răspunsul lui Szterenyi le vom reproduce în alt număr.

pe sicrie, au fost rupte şi nimicite. Mulţi au fost răniţi.

Eri, Duminecă, dimineaţa osâminteie au sosit în gara din Budapesta.

ŞTIRILE ZILEI.1 BOctomvrie v.

I p. s Sa mstropoliiul Victor dupăcum cetim în »Unirea« din Blaj, după ce a fost primit în audienţă de Papa,a plecat din Roma spre NapoJi, unde a vizitat in- stitutu!, în care se cresc copiii rămaşi după criminalii duşi în robie, institut înfiinţat în Valie di Pompeji de advocatul Bartolo Longo. De acolo s’a dus la Bari, unde s*a închinat moaştelor sf. Nicolae, archiepiscopul dela Mira Lichiei, făcătorul de minuni. Din Bari I. P. S. Sa s’a întors spre casa luând drumul spre Ancona-Ra- venna-Veneţia, iar Vineri 26 Octomvrie a sosifc în pace şi sănătos la reşedinţa sa.

0 deputaţiuue a camerei ie comerciudin BraşOV, compusă din preşedintele W. Paul, de’putetui Traugott Copony. directo­rul şcoalei ind. Martin Schuster din Sibiiu şi preşed. gremiuiui comercial săsesc L. Miess, precum şi secretarul Moritz Tho- mas, a fost primită Sâmbătă în 27 Oct. în audienţă la castelul Peleş şi reţinuţâ la masă. Asupra acestei audienţe vom reveni.

Repatriarea osămintelor lui Rákóczi şi soţi.

Sâmbătă la orele 8 şi jum. a. m. a sosit în gara din Orşova, trenul special cu osâminteie lui Rakoczy şi ale soţilor săi expatriaţi.

Pe peronul gării staţiona o mulţime de oameni, între cari aproape toţi miniş­trii unguri, numeroşi membri al camerei deputaţilor, a camerei magnaţilor şi un nu­măr mare de persoane oficiale.

Când trenul a intrat în gară reuniu­nile maghiare de cântări din Orşova şi Lugoş au intonat >Himnusz«-ui. Siârşin- du-so cântecul, Coloman Thaly. unul din­tre cei 5 membrii ai comisiunei, cari au luat în primire şi au însoţit osâminteie din Conattntinopole pănă la graniţa Un­gariei, a predat osâminteie guvernului ma­ghiar rostind un discurs, în care a adus guvernului mulţumiri pentru osteneala ce şi-a dat’o ca osâminteie lui Rákóczi şi soţi să fie repatriate.

Lui Thaly i-a răspuns prim-ministrul Wekerle, iar ministrul Polonyi a dat ce­tire protocolului, prin care se notific lua­rea în primire a osămintelor.

A urmat apoi sfinţirea osămintelor cu mare pompă bisericească. Osâminteie lui Rákóczi au fost sfinţite de cătră epis­copul rom. cat. Fraknoi, iar osâminteie lui Thököly de cătră superintendentul ev. Scholz Gustav.

Terminându-se serviciile divine a ur­mat încoronarea sicrieior. in numele gu­vernului a depus o cunună pe sicriul lui Rákóczi prim-ministrul Wekerle, în nu­mele camerei preşedintele Justh, în nu­mele partidului independist ministrul Kos­suth, în numele camerei magnaţilor contele Nako, îu numele partidului constituţional contele Audrassy Gyula şi în numele par­tidului poporal Osernoch lanos. Pe sicriul lui Thököly au depus cununi în numele camerei vice-preş. Rakowski, iar în nu­mele partidului independist, contele Ap- ponyi.La orele î l a, m, a sosit o deputa- ţiune de 220 Sârbi, între cari 26 deputaţi cari de asemenea au încununat sicriul lui Rákóczi.

La orele 12 din zi trenul special s’a pus din nou în mişcare. In toate staţiu­nile s’au făcut osămintelor frumoase pri­miri, depuuându-se numeroase cununi, în deosebi în gările din Caransebeş, Lugoş şi Seghedin.

Pe peronul gării din Lugoş eşise spre întâmpinare şi P. S. Sa episcopul Hosszú. In gara din Seghedin a fost o aglomeraţie atât de mare, în cât mulţimea a spart cordonul susţinut de poliţişti şi gendarmi. In învălmăşaia ce s’a produs o parte mare din cele 230 cununi, ce erau să seMepună

Un nou doctor în medicină. d *i EmilNestor, fiul directorului dela şcoala civ. de fete din Blaj P. Silvestru Nestor a fost promovat Sâmbătă doctor în medicina uni­versală la universitatea din Cluj.

Societatea »Petru Maior« vinde ai-m a n a c h u i edat de ea cu preţul redus de 1 vor. 4-20 bani porto. Aimancbul cuprinde pe lot) pag. lor mat mare: istoricul socie­tăţii, apoi articoli şi lucrări de valoare is­călite de nume ca : Alexandru Mocsonyi, Atan. Marienesctî, Ioan Slavici, Florian Porcius, ioan cav. de Puşcariu, Zah. Boiu, Alex. Roman, Virgil Oniţiu, Victor Onişor, Dr. Valerie Bologa, Constanţa Dunca-Şchiau, Dionisie Stoica etc.

Banii rugăm să se trimită deodată cu comanda pe adresa : Soc. de lect. »Petru Maior« B.-Pesfca, Râday u.. 20, Hi, 22; la caz contrar exemplarele se expe­diază cu rambursa. Pentru societate: P orn irii in N is lo r , preşedinte, N e c u la e Ne- g r u ţ iu secretar.

f Irinâ Boer n. Mera văduvă dupăpreşedintele de Tribunal Dimitrie cândva Boer, după lungi şi grele suferinţe a re- pausat Miercuri în 24 1. c. la 3 oare s<:ra în anul al 78 al etăţii şi 35 al văduviei. Remasiţele pământeşti s;au aşezat spre o- dihnă veciniei în eimiterul g. cat. din Ha bic în 27 1. c. la 1 oră p. m.

Alegerea episcopului ev. iut. ai saşilor din Ardeal se va face Mercuri în 31 Octomvrie n. la orele 9 a. m. în biserica ev. din Sibiiu.

ßununie. D-şoara M. B a r h şi d- Ioan C â r n a ţ teolog abs. se vor cununa în 4 Nov. n. ia 3 ore d. a. în biserica gr. cat. din Teiuş Teiuş-Cisteiul-român.

Comitetul centrai al »Reuniunei învă­ţătorilor români gr. cat. din jurul Gherlei« invită membrii şi pe on. public interesat de afacerile învăţământului a participa la adu­narea generală ce se va ţinea în Dej la 4 Nov. st. n Duminecă. Cu aceasta ocaziune se va ţine o lecţiune practică şi o prele­gere liberă din cadrul pedagogiei. Convo­carea este semnată de d-l Alexandru Bene, prepozit capitular, preşedinte şi Anton Domide, prof. prep. secretar.

Contesa de Montignoso şi copiii ei.Regele Saxoniei a consimţit ca contesa de Monî.ignoso sa se întâlnească de două ori pe an cu copiii săi, în Aprilie şi Octom- vrie. Viitoarea întâlnire va avea loc ia München în Aprilie.

0 sinucidere originală. Din Londrase telegrafiază că un oarecare Wifctort din Statele-II ni te şi-a pus capăt vieţei în chip foarte original. Witfort moştenise o avere colosală dela tatăl său şi lemându-se că nu o va putea administra se hotărî să se sinucidă. In grădina locuinţei sale se afla un tun vechiu cu care se obicinitia a se da salve cu ocazia sărbătorilor naţionale. Witfort încărca tunul cu sfărmături de fier şi cuie şi aşezându-se în faţa lui, îl descarcă. Corpul i-a fost sfărîmat cu de- săvîrsire în bucăţi.

Nr. 229.—1906. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Serbările dela Iaşi.Până în momentul de faţă nu

ne-au sosit încă amănunte despre inau­gurarea statuei bardului dela Mirceşti V a - sile A le x a n d r i , care s’a făcut eri, Dumi­necă la Iaşi. Din pregătirile ce au pre­mers, trebue să concludem că serbările au fost măreţe şi splendide.

In ajunul serbărei, Sâmbătă au sosit numeroşi delegaţi din oraşele României, aducând frumoase cununi, cari vor fi de­puse pe soclul statuei. In decursul zilei au «osit miniştrii: general Lahovary şi Gră- dişteanu. Se crede ca sigur că la serbare va participa şi prinţul Ferdinand ca re­prezentat al familiei Regale. Sâmbătă la orele 12 au sosit 50 de ţărani din Mirceşti.

La orele 11 noaptea a sosit un grup numeros de Bucovineni, preoţi, profesori, «tudeuţi şi săteni. La gară li-s’a făcut o primire frumoasă de cătră studenţimea ieşană şi membrii consiliului comunal în frunte cu ajutorul de primar Sion. După cuvântările de binevenire s’a format un cortegiu care a străbătut mai multe străzi ale oraşului pană în faţa sediului socie­tăţii studenţilor »Solidaritatea« unde stu­dentul Zamfir a salutat din nou pe oas­peţi în cuvinte entusiaste. Oaspeţii buco­vineni au fost apoi îucuartiraţi.

Cu prilegiul inaugurării monumen­tului lui Alexandri s’a bătut o medalie oficială comemorativă, care pe o parte poartă în relif statua, ce se inagurează cu inscripţia:

L m V a s ile A le x a n d r i 1 8 2 1 — 1 8 9 0 ţa r a r e c u n o s c ă to a r e ,

iar pe verso se află gravat versul dedicat bardului de Carmen Sylva şi care sună:

I n c u p a lu i d e a u r

E l b e a n u m a i lu m in ă .

şi semnătură facsirailată : E lis a v e ta , l a ş i m u l j u b i l a r 1906 .

*Poetul Alexandra I. Şonţa a dedicat lui Va-

sile Alexandri, cu ocasiunea desvălirei monumen­tului următoarele versuri:0! poete, suflet nobil, inimă prea simţitoare,Tu, minune, farmec dulce! tu gândire creatoare, Care ai cântat în versuri, din ai vieţei frumoşi zori, Tot ce simte şi viază: fiară, pasăre şi flori,... Chemând timpul re'nvierei, slăvind farmecul unirei Ş’al sperărei zâmbitoare .ş’al plăcerei ş’al iubirei... Tu care ’n amurgul vieţei ai cântat, plin de fiori, Vitejia românească şi-a virtuţilor comori,Vino şi te-aşază ’n fine în al ţărei tale templu,Ga un zeu sculptat statue, ca un si'ânt şi scump

[exemplu,

Generaţii viitoare, contemplând statuia ta ;De-or avea simţire ’a suflet, cale a ta o vor urma.

D-na Smara a dedicat bardului dela Mir­ceşti următoarea împrovisaţie la inaugurarea mo­numentului :

Bard iubit, al ţărei mele,| Ce-ai cântat poene, lunci,

Mioriţe, lan, vâlceleŞi a noastră vitejie

Intr’un graiu fermecător,Prin cântarea ta divină,Te-ai făcut nemuritor :România ţi-se închină.

Din Fântâna BlanduzieiAi făcut de veci isvor;

j Faima toată — a poesieif Pe de rost ai înţeles’o.j Gin tei nobile latine

Dovedit’ai cu al tău cânt Că nu-s ceruri mai senine

| C’ale noastre pe pământ.

Lăcrămioare şi Fastele I Cu-a ta pan’ai zugrăvit;

Bard duios al ţărei mele,[ A Unirei Horă mândrăI Ai înfms’o ’ntre Români;[ Largă cale le-ai deschis ;I Dorul tău : d’a fi stăpâniI Este fapt nu mai e vis.

[ Bard măreţ ce-ai pus simţire I 5N pieptul nostru, ne-ai trezit;I Iar a patriei iubireI Ţi-a fost toată ţinta — în viaţă:I Noi păstrăm dela străbuniI r A recunoştinţei floare;I 's • Facem azi din ea cununi I Pentru cel ce ne-a fost soare.

Evenimentele din Rusia.Iq Lairtschev, guvernamental Cazan,

ha isbucnit o r e v o l tă ţă r ă n e a s c ă , din cauza N i şi foametei ce bântU9 pe acolo. Gu­

vernul a fost solicitat să trimeată trupe pentru înăbuşirea revoltei.

— Procesul în contra d e p u ta ţ i lo r lu ­c r ă to r i lo r a avut loc Sâmbătă. Tribunalul a refuzat propunerea apărătorilor de a uni cu actele procesului scrisoarea adresată primului miniştrii Stolipyn de cătră Lopu- şin fost director al departamentului poli­ţiei ca neavând nici o importanţă pentru dezbaterile procesului actual. S’a refuzat asemenea propunerea de a se cita Lopuşin. Apărătorii s’au resemnat atunci numai la apărare. In urmă acuzaţii au părăsit sala; procesul continuă în absenţa lor.

— In amintirea evenimentelor din anul trecut muncitorii din câteva fabrici din Charcow s’au pus în g r e v ă şi au în­cercat de a împiedeca serviciul trenurilor şi de a forţa magazinele să se închidă. Ui- miterul unde sunt înmormântate victimele dezordinelor din 1905 este înconjurat mi- lităreşte. Oraşul este liniştit.

— Guvernorul general din Odessa a luat cele mai severe măsuri în vederea re­crutărilor. Toţi recruţii vor fi reţinuţi pri­zonieri pănă Ia repartizarea lor. Acei cari vor fi surprinşi că îndeamnă pe recruţi la nesupunere, vor fi predaţi tribunalului mi­litar şl condamnaţi la moarte.

— Sâmbătă lângă podul Cosnessensky (Petersburg), o trăsură purtând bani de ai tesaurului în sumă de 360.000 ruble, a fost obiectul unui a te n ta t cu bom be. In momen­tul de a trece pe cheiul canalului Cathea o bombă a făcut explozie, a ucis un cal. a rănit pe un cassier şi pe trei inspectori vamali. Aceştia părăsind trăsura au fost primiţi cu focuri de revolver. In acelaşi timp trei alte bombe au explodat rănind trei jandarmi cari acompaniau trăsura.

Hoţii puseră mâna pe un pachet con­ţinând suma de 3 6 0 .0 0 0 r u b le , pe care l’au dat unei femei care a dispărut, iu urmă dânşii au fugit trăgând focuri de revolver. Un detaşament de trupe sosind în grabă a ucis pe unul dintre jefuitori şi rănit pe altul. Şase dintre răufăcători au fost are­staţi. Ferestrele caselor din vecinătate au fost sfârîmate, câte-va persoane au fost rănite din cauza panicei. Se spune că în- tr’o curte câte-va persoane au fost ucise de salva trasă de soldaţi. Unul dintre je­fuitori fiind urmărit s’a sinucis. Femeea despre care s’a vorbit mai sus a fost a- restată.

Adunarea generalăa reuniunii învăţătorilor gr. cat. din

Archidieceză.(Raport special.)

Blaj, 25 Octomvre 1906.Ziua a doua, 24 1. c. a fost foarte

bogată în discuţii şi propuneri. Deşi cele mai multe de o importanţă nu prea mare, totuşi dovediau, că membrii presenţi se interesează de prosperarea Reuniuuei şi-i doresc binele. Mulţi îşi făceau enunciaţiu- nile cu gând bun şi cu toată sinceritatea, alţii mânaţi de o ambiţie — s’o numesc nu chiar sănătoasă, — se ţineau, că iovesc cuiul în cap, migăind în amănunte fără nici un motiv altul decât persoana lor pro­prie. Şi sincer mărturisind, chiar prin pro­cedura aceasta nu şi-au ajuns ţânta. Să-i lauzi ar fi o făţărnicie. Să trecem la ordi­nea de zi.

Intre oaspeţii presenţi se remarcau cam tot cei de eri cu excepţiunea I, Sale i. M. Moldo van. înainte de a purcede la recenziunile comisiuniior, se ceteşte o te legramă, a d-lui Dumitraş învăţător. Ur­mează apoi recensiunea comisiei, pentru censurarea raportului secretarial, cetită de d-l referent al comisii Tr. Şuteu, învăţător în Morfaca, care recensiune se resumă în următoarele 8 propuneri şi anume:

1) . Raportul să se ia spre ştiinţă.2) . Să se lanseze un apel băncilor ro­

mâneşti, ca să ocrotească şi ajute Reuni­unea, înscriindu-se în şirul membrilor fundatori.

3) . încasarea taxelor prin oficiu} pro- topopesc.

O viuă discuţie se porneşte în jurul acestei propuneri, înscenată de preotul Si- mu din Abrud, care propune să se aducă un conclus faptic, rugându-se Prea Vene­ratul Oonsisfcor Metropolitan, ca să i aproa- be şi impue. Propune, totodată ca restanţe­le să se încaseze din leafa învăţătorilor de cătră directorul şcolar. Propunerea este combătută pe motivul, că Prea Venera­tul Consistor prin circulară, dispuse deja modalitatea încasării, cerând cercetare dis­ciplinară în contra reniteţilor. — Se pri­meşte însă o altă propunere a d-lui inspec­tor în pens. Iuiiu Bârdoşy în ceea ce priveş­te fixarea unui termin de 2 luni.J

4) . Reguiarea afacerilor şi diurnelor de călătorie. Nu strica dacă singuraticele despărţăminte erau însărcinate să deter­

mine o anumită sumă potrivită împrejură­rilor şi lipse!or localnice. Prin aceasta s’ar stăvili abuzurile excesive, ale unor d-nii prea pretensivi, cari îşi compută diurne din cale afară mari. Discuţia cea mai intensivă, înfocată şi de multeori trecută peste mar­ginile cuvenite se încinge în jurul pro­punerii:

5). C h e s tiu n e a m a n u a le lo r — Pă­rea amestecat prea tare intereslul per­sonal —. D-l Tr. Şuteu observă, că multe manuale de şcoală sunt defectuoase, iar unele lipsesc cu totul, ar fi bine deci, ca biroul central să se folosească de dreptul ce-i compete, censurând şi recomandând manuale pentru aprobare şi introducere în toate şcoalele poporale Prea Veneratului Consistor. Propunerile se pot împărţi în 2 categorii cu puţine modificări. Unii propun ca să se aleagă 2—3 membri, încredinţân- du-Ii-se câte un manual spre şfcudiare şi însărcinându-se, ca după un anumit termin (de 2 ani) să aştearnă concluzele adunării generale, alţii în frunte cu d-l Bardoşv — toarte corect —, propun sa se dea mână liberă fiecărui despărţământ, în alegerea manualelor, după-ce nu se poate lua sau restrânge dreptul nimărui. E şi mai fireas­că şi aproape de ţântă propunerea aceas­ta, după-ce fie-care şi-ar alege manual din sfera specialităţii sale, comunicându-şi pă­rerile în organul oficios, ca să poată fi în curent toate despărţămintele şi cu ocazi- unea desbaterii, în adunarea generală să poată lua un conclus definitiv.

{Va urma.''

Excursioniştii din Bistriţă şi Năsăud ia Braşov.

Eri, Duminecă în 28 Octomvrie, un grup de excursionişti din împrejurimea Bistriţei, Năsăudului şi unii di» Dej au sosit cu trenul personal de 8 dim. în Bra­şov sub conducerea inimosului advocat din Bistriţă şi redactor al ziarului românesc de acolo Dr. Victor O n iso r . Erau cu totul vre-o 40, cărora s’au mai alăturat aici vre-o 8 învăţători din archidiecesa de Aiba-Iulia sosiţi dela adunarea generată a »Reuniunei« lor ţinută la Blaj. Cu trenul personal de Î l1/,, excursioniştii, după ce vizitaseră instituţiunile româneşti de aici, au plecat mai departe spre Predeal. Unul din redactorii noştri s’a întreţinut cu ex­cursioniştii Năsăudeni şi i-a însoţit pănă la gară. Ţinta lor este să viziteze Sinaia, unde sâu oprit eri, înştiinţând telegrafic pe d-l inginer silvic Sângeorzeanu despre sosire, cu rugămintea de a li-se face rost de cuartire. Azi. Luni au plecat spre Bu­cureşti, unde vor vizita expoziţia. De acolo se vor duce la Constanţa, iar la reîntoar­cere vor lua linia T. Roşu.

Dintre excursionişti am notat urmă­toarele nume:

Dr. Victor O n is o r , Bistriţă, d-na Vic­toria Dr. Filipan cu d-şoara Otília şi d-l Teofil Filipan, Dr. Hodor când. de advocat Teodor Şimon profesor cu d-na şi cu d-ra Livia Augur, Dr. Nestor Şimon secretar al fondurilor, Macedón Linul înv., Simeon Ca- tarig proprietar cu d-na, Iaeob Pop învă­ţător pens. cu d-şoara, I. Mărgineanu con­tabil, toţi din Năsăud; Dan. Pop notar, Leş, Dan. Nichiti înv. Uva. m. N. Buia înv. S.-Georgiir, Firoana Meruţiu, mama profeso­rului Dr. Meruţiu din Bucureşti, d-şoara Tiberia Doioga din Borgo-Tiha, M. Baciu Feleac şi I. Baciu, Şoimuşpreoţi, cu d-şoa- rele, Leon Coşbuc, preot în Leş, fratele poetului G. Coşbuc. Vas. Coşbuc preot, Parva, nepotul poetului, Victor Coşbuc student, Pant. Zagrai preot B. Bistriţa, Macedón Gavriias, econom Zagra, G. Ser- meşan, înv. Mititei,Trâiap.Catul), farmacist Govora, E. Vlassa proprietar Sâncel, Dr.L. Mieşa advocat, Romul Aiicşa când. de adv. I. Mezei, idem, 1. Moidovan idem Dej, V. Başota medicinist, Marincaş comptabii cu d-na B. Huedin, Mân, înv. S. Martinul de Câmpie, V. Morariu, înv. M. Ludoş şi alţi vre-o 6 învăţători.

* Rep.

A restarea „căpitanului de g a rd ă “ din Köpernick.

Tragi-eomedia din Köpernick a luat o întorsătură neaşteptată, indrăsneţul es­croc, travestit în uniforma unui căpitan de gardă, care a jefuit acum 2 săptămâni cassa de bani a primăriei din Köpernick, după ce arestase pe primarul Langenhaus şi pe cassierut primăriei — a fost arestat Joi dim. în Berlin în persoana unui ş u - s te r cu n u m e le V oigt.

Ştirea aceasta a produs pretutindeni mare ilaritate, deoarece cercurile militare din Germania erau de firma credinţă că îndrăsneţui excroc trebue să fi fost oare- când militar. In loc de aceasta so ştie acum că falsul »căpitan de garda« nu numai că n \ i f o s t n ic i - o d a tă s o ld a t , ci e un simplu

şuster, care şi-a petrecut 27 de ani din viaţa sa în temniţă şi care pe lângă acea­sta mai stătea încă şi sub supraveghere po­liţienească.

Despre arestarea iui Voigt dăm ur­mătoarele amănunte: Contrar credinţei cercurilor militare, cari ţineau pe escroc de un fost militar, poliţia berlineză telegra- fiasă direcţiunilor tuturor închisorilor descrierea îndrăsneţului »căpitan de gardă« cu îndrumarea să-i ctfmunice dacă nu cum­va semnalmentele falşului căpitan se po trivesc vr’unuia din foştii deţinuţi ai închi ­sorilor. in urma acestor măsuri, directorul închisorii din Rubitsch a anunţat Joi po­liţia din Berlin că semnalmentele primite se potrivesc perfect cu cele ale unui anu­mit Voigt, fost client al temniţei.

Poliţia a luat imediat măşuri întinse pentru prinderea escrocului şi descoperindc-i locuinţa în str. Lange din Berlin l’a are­stat Joi dim. în momentul când îşi beii cafeaua.

Voigt a recunoscut imediat fapta sa. Făcându-se perchiziţiune în locuinţă s’au găsit 2000 mărci şi părţi din uniformă.

Escrocul Voigt este un om în etate de 57 ani. A şezut în temniţă pentru di­ferite delicte timp de 27 ani. Înainte cu câte-va luni scăpase din temniţa din Ru- bitscb, unde împlinise o pedeapsă de 15 ani.

Iată ce a declarat Voigt în interoga­torul său: »Pentru a mări plăcerea de luptă a soldaţilor ie-am dar la gară mâncare şi băutură din belşug. Sper că nici unui din soldaţi nu se poate plânge asupra pur- tărei mele, de asemenea şi funcţionarii din Kopernick pot dovedi că m’am purtat ca un gentleman«.

Voigt se plânge în contra primarului care a spus prin ziare că el i-ar fi beut cafeaua.

El este mândru de faptul că uniforma l’a prins bine şi dacă i-a lipsit o cocardă nu e vina Iui, ci a furnizorului Curţei la care a cumpărat chipiul.

I După eliberarea sa din închisoare j Voigt a studiat purtarea ofiţerilor şi avea intenţia să-şi creeze un cămin liniştit şi să se căsătorească cu o fată a cărei cu­noştinţă a făcut-o cu trei luni în urmă.

in genere falşul căpitan pare a fi un om bun la inimă, căci în Berlin a locuit cu o fată bolnavă pe care a îngrijit-o până la moartea ei.

M e c r o l o g .Cu multă durere facem cunoscut, tu­

turor rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor, că mult iubitul nostru tată, socru şi moş

Mibail Gomboş,proprietar; membru pe viaţă al Asocîaţiunei pen­

tru literatura română şi cultura poporului ro­mân; membru al direcţiunei institutului de

credit şi economii „Doina“ ect.După lungi şi grele suferinţe fiind

împărtăşit cu sfintele taine, azi în 13/26 Octomvrie în etate de 74 ani, s’a mutat din ceste trecătoare la cele vecinice.

Serviciul funebru va avea loc Dumi­necă în 15/28 Octomvrie a. c. la orele 12 din zi, şi osemintele scumpului şi neui­tatului nostru defunct se vor depune în eimiteriul familiar din loc.

Binecuvântată şi vecinică fie aminti* rea lui !

Vidra-de-sus Î3/26 Octomvrie 1906.Jalnica familie.

U LTIM E Ş T IR I.Sinaia- 29 Octomvrie. Emilia Dr.

Raţiu cu fiica sa Felieia au fost pri­mite eri în audienta de cătră M. Sa- Regina si invitate ia o maro serată muzicală, unde a u fost distinse în mod extraordinar şi presentate Alte­ţei Sale Regale contesei de Flaudra. — Corespondentul.

Yiena. 29 Octombrie. Eeldmare- şailocot. losepli Tatscher, comandantul corpului 9 din Tosephstadt, a fost re­chemat. telegrafic la Viena. Tatscher a sosit ia Viena şi fii numit ministru al armatei teritoriale austria ce.

Budapesta- 29 Oct. Ministrul de honvezi a dat un ordin trupelor de honvezi interzicând participarea hon­vezilor la escortele de paradă şi ser­viciile divine cu prilegiul repatriării osămintelor lui Rákóczi. Ordinul e conform regulamentului de servicii, care nu admite participarea militari­lor la serbări cu caracter politic.

Proprietar: Dr. Aurel Miţreşianu. Redactor respons. interim.: Victor Branisce.

1

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 229—1908.

La tipografia şi libtaria A. Mureşianuse află de vêndare urmfttôrele :

Cărţî literare âpărute din ediţia „Minerva"=====——:=== BUCUreSCÎ. --•=N . P e tr a -P e tr e s c u . Uie Marin, istorid-

ră pentru tinerime, localisată după pernţesee. 193 pag. . Preţul cor. 1.50

V a s il ie P o p , »Domniţa Viorica“ ro­mân. Preţul 2 cor. (plus porto băni 20)

M . S a d o le a n u . »Floarea Ofilită“, ro­man. Preţul 2 cor. (plus porto banî 20)

Ş te f a n l o s i f , „Credinţe.“ Poesii à cor. 1.50 E m . G â r le a n u -Ë m Û g a r , „Bătrânii*,

schiţe dm vidţa boerilor moldoveni 1.50 E u g e n iu B o u r e a n u l. „Povestiri din

copilărie“. Preţul à . . . cor. 1.50 M . E m in e s c u , „Poesfi postume“, ediţie

noué, 263 pag. cu note. Preţul c. 1.50. IV. N . B e ld ic e a n u . „Chipuri delà Maha­

la“ Conţine 805 pag. Preţul cor. 1.50 I o n M a n o la c h e H o ld a , Feţe, p o r tr e te ,

sc h iţe ş i n u v e le , ediţie I. 316 pag.Preţul Lei 1.50

11. C h e n â i. „Fragmente“. Un şir de in­teresante articolo (informaţiunî lite­rare), şi sunt o continuare a volu­melor „ Preludii“ şi „Foiletone“ sori­se. 246 pag. Preţul . . . . Lei 2.50

Al. I. Odobescu opere complete. Vol. I. Pagini 360. Preţul Lei 1,50.

M. Sadovcanu. Amintirile căpraru­lui Uîieorgbiţă. Pagini 280. Preţul Lei 2.

Din operele complete a lui Ioan Crean-* gâ a apărut ediţia a doua. Preţul 1 cor. i0 fii plus 20 b. porto.

„Călăuza staţiunilor balneare“ deA u r e l iS cu rtu , Preţul 1 cor. 50 fii. plus 20 ban! porto.

PUBLICAŢIUNE.Spre a îndeplini decisul repre­

zentanţei orăşeneşti, aprobat şi din partea autorităţilor superioare pen­tru vinderea pământurilor ce le are oraşul Brassó pe teritorul comunei Z âraeşti — pământ de arat şi livezi — s’a fixat termin pentru ţinerea licitaţiei publice orale pe ziua de 12 Noemvrie 1906 şi cele următoare.

La această licitaţie unele din locurile de vândut se pun în vânzare după parcele.

Licitaţia se va ţinea în cance­laria comunei Zârneşti începânduse in fiecare zi la. 9 oare a. m. şi ter- minânduse la 6 oare p. m.

Consemnarea locurilor ce au a se vinde şi condiţiunile vânzării se pot vedea şi ceti înainte de licitaţie în despărţământul V al subscrisului magistrat precum şi la primăriile co­munelor: Zârneşti, Tohanul vechiu, Ţohanul nou, Poiana mărului, Poarta iâohodol, Şimon, Predeal, Moeciu de jos, Moeciu de sus, Magúra, Pi-ştere, Şirnea şi Fundata, iară şchiţele de parcelare sunt depuse şi stau la dis- poziţiunea publicului în deapărţă mântui V al magistratului tot tim­pul păoă la începerea licitaţiunii.

B r a s s ó , 20 Septemvrie 1906.2 5 5 4 ,i_ii. M a g istra tu l orâşânesc.

Prima Pepinerie ca viţe nobilitate<Ae p e T â rn a v a .

Proprietar, f r . caspari Mediaş 20 [Ardeal],Singură în toată Ungaria « are au lite­rat muşteriilor viţe nobililate sănătoase, diferite 80 turî nobilitare. Şi în viitor numri escLsiv la această şcoală de vi- ţioultu'ă se capătă cele mai bune viţe de diferite sorter nobilitate pentru Vin, Vin-Dessert s Extra soriuri de vin demasă. Proprietarii de vii au avut rezul­tate minunate cu sădirea de astfel de

viţe.La cerere se trimite catalog ilustrat, franco şi g r a tis cu multe scrisori

de mulţumire ş> recunoş inţâ.

C u m t e c M a m a ?

Numele îţî va aduce noroc. O se ai succes. Fă o încercare eunumerul numelui D-tale, sdu cu numele unei persone iubită, sdu cunoscută ca fiul norocului. Numorul losurilor

de elassâ însemnate se capotă numai în colectară principală a Ini

K A R L K I S S & C o . , B u d a p e s t , I V . , K o s s u t h L a j o s - u t c z a 1 3 .

MARE e s t e n o r o c u l la . K I S S !Abel 14710 Blasius 13373 Franciska 89490 Julia 39492 Maxim 102986Abraham 21514 Bonifazius 22973 Fridrika 58104 Juliana 108420 Madardus 91516Absolon 100825 Brigitta 108077 Frideric 107248 Julius 73209 Melinda 94946Adam 64594 Bruno 51240 Gábriel 21373 Justina 46943 Melania 79155Adela 79316 Cecília 68C08 Gábriella 33654 Justus 124374 Melhior 108015Adolär 56816 Carolina 44724 G-'ibhárd 22161 K&therina 52604 Menelau 92322Adelgunde 27104 Cesar 27108 Genovéva 80088 Karolina 88885 Metofdiu 96069Adolph;ne 89555 Celostin 695 Gedeon 124453 Karl 78458 Mihael 92450Adol&r 51334 Ca stör 14729 Gertrud 8396 Kiotild 8369 Modest 92498Adolf 102167 Casimir 93338 George 20058 Klomina 100875 Monica 90754Adrian 22244 Charlotte 108072 Gerard 51387 Klementina 91329 Moriţ 92326Adalbert 12704 Christian 91340 Germán 71106 Konrad 92342 Moses 90712Adrienne 627 Christof 87019 Gilbert 80099 Korn el i a 99069 Napoleon 96070Ag&tha 91503 Claudius 48132 G:zella 73377 Kuno 107699 Narcis 37178Agnes 108073 Clement 102291 Gogft. 57501 Ladislaus 90447 Natala 124453August 11393 Cornelius 22226 Gordian 27983 Lambert 89963 Nal an 54785Albanus 60084 Constautin 8319 Gorgania 21376 Landelin 91505 N&tanail 8287Albert 44717 Cyprian 67690 Gottfrid 96067 Landerich 87533 Nemeşiu 78310Albin 29161 Cyrill 34097 Gotthard 87043 Laura 124071 Netti 67610Albrecht 18655 Daniel 84001 Gotthelf 90748 Lauren$iu 5436 Neli 54776Alfons 22203 David 57547 Gottlieb 124199 Lazar 73368 Neophitu 107650Alfred 124420 Demetrius 102955 Giubert 78217 Lea 54442 Nestor 73391Alexius 44746 Desiderius 94990 Guidó 50632 Leander 107691 Nicodim 5208Alice 29375 Domioicus 89976 Gombért 23494 Leo 8214 Nicolau 106189Alexander 51340 Donatus 79343 Guntard 8308 Leokadia 54723 Norbert P5726Alois 73330 Dietrich 29382 Günther 109469 Leonard 84247 Nimplia 92495Amklia 1C0485 Domitian 102719 Gun iram 22167 Leontina 73387 Oktavian 90677Ambosius 90713 Delpbhia 22291 Gusztáv 34078 Leopold 124245 Odilo 89625Anastasia 8153 Debora 8391 Hanibai 108078 Leof id 79337 Odo 124291Anatolia 13669 Dorothea 13680 Hartmann 84251 Leonora 56871 Orbäu 94220Andreas 93353 Dietmar 21522 Hartwig 4559) Libertus 74131 Olga 23145Angelica 16831 Dionysius 94933 He) a 105983 Lidvina 100846 O impift 108100Anna 21930 Dömötör 48132 Hedvig 124041 Limund 22152 Oportuna 94950Auton 102873 Eberhard 80219 Henrik 73332 Luipold 8323 Oscar 89931Antonia 93388 Edith 124263 Heléna 4420 Loliar 134401 Osmana 20664Ansolm 88174 Eduard 86327 Henrieta 103410 Luisa 24704 Osvaid 124459Apollionia 27997 Edmund 39493 Hermann 21633 Lucas 54755 Osvin 90791Armin 56051 Edvm 2314 Henrna 20» *9 Lucia 107675 Otmar 88007Arnold 39587 Eleazár 46942 Herácliu 107651 Lucian 76338 Ottello 5203Aranka 794 Eleonóra 29436 Hilár 21519 Lncret:a 24800 Otilia 93334Arthur 102922 Éliás 826C5 Hilda 8138 Ludmila 8189 Ot'o 100851Arkadius 23101 Eiisabeta 108092 H ldpgard 100850 Ludolph 108194 Ottooer 22216Arz.eniu* 8368 Ella 732 í 3 Hippolit 93397 Ludomir 29575 Pardulph 73314Athanasia 60845 Elvira 51847 Huberth F8132 Ludovc 54712 Pastor 32598Athanasius 88117 Elza 37780 Hugó 124223 Lorenz 106176 Paternus 520Attilla 21076 Emánuel 16606 Ham bért 106187 Lydia 79306 Patrocius 14566Augusta 22232 Emil 21958 Huno 9836 Licarion 58526 Paul 21372Aurelia 102935 Emília 108043 Ida 62116 ^acedon 44738 Paulă 10(478Aurelian 90548 Emma 8217 Ignác 106072 Magdalena 124M9 Peregrina 99668Avltus 8199 Ephraim 21510 Irina 50640 Magnus 8225 Petronela 86345Balthasar 21357 Erik 13613 Irma 79344 Maichus 108019 Petrus 91502Barbara 107685 Ernesztin 124467 Isac 40643 Malvina 91531 P tru 102746Barnabas 91314 Ervin 89741 Izabella 5206 Manfred 2495y Philemon 8145Bartolomeu 88517 Eszter 26560 Isaia 13634 Marcella 90531 Philipp 22283Baruch 91521 Eufrozina 73399 Izidor 22266 Marcus 92337 I hdipma 16513Bathilde 87013 Eugénia 124283 Iz ail 10» 890 Margareta 102953 Placidus 90437Beatrix 124083 Éva 21065 Jakab 93314 Marguerita 96060 Pincas 93674Benedikt 8165 Fáh ári 2* 059 Jeremie 88U33 Maria 90828 Plutaveh 86705Benjamin 13664 Felina 71813 Joaohim 96034 Marta 93339 Procopiu 46949B n no 21367 Félix 29580 Johtnna 205s4 Martin 106161 Prosper 58583Bernard 94937 Ferdinánd 70489 Jónathái 18693 M aternus 91945 Puirm 107652Bern ad 87031 Fi delius 84006 Jordán 22199 Mat as 9054* Rachel 124485Bernhard 29576 Flaviá .108055 JpZá-t 102748 Matridat 5634* Ra raund 91544Bertha 73333 Flóra 72787 József 23102 Matheiu 92321 H'asner 10500Berthold 108101 Fiorentin 67345 Joana 8158 Mauri iu U8074 Rafael 22198Bert ram 8252 Ferenc 79332 Johons 1(0847 Ma'rus 94931 R; veiea 4205Bertrand 20074 Florenz 54413 Judith 39492 Maximilian 79112 Reg na 80146

RichardReinhaldReinholdRichardRobertRocusRogerRolandRomanRomulRosaRosaliaRozinaRudolfSabinaSalamonSalvatorSamuelSaraSebastianSerafinSerenaSe.* ginsSever.nSidoniaSiegfriedS gtnundSilvanSimonSixtusSofiaStefanSusanaSilvestruTeeluTineobaldTeodorTeodoraTeresiaTomaT ituTobiasUlricaUrbanValentinValeriaVeronaVictorVictoriaWalterWallerWendelinWenzelWernerWilhelmWbhelminaWillibaldW l a d i m i rWolfgangWolframXavéraZahariaZoltán

46913 29196

108066 10274

108091 68737 29462

490 16607 79125

102772 91332 79325 29427 16610

750 22282 51340 71801

139574 124397 85674 37786 26330 16605 13668 78816

124ICO 68004 27 Î 79 13271 20191

738 22153

107241 86336» 39500- 5211

1C80C5 78351 40628 34077 44720

102781 94988 73324

667 13574 21543 22159 80867 39449 90808

124379 94915 8161

13653 22269 50636

302772 91332 79328 29427

La losurile loteriei de până acuma am avut norocul de sau câştigat de 3 ori: Premia de . . 600,000 = Kr. 1.800,000 şi losul cel mare 400,000 = Kr. 400,000

■ K A R L K I S S & C o . ,

Mn demari ia loteria m urmă lacăm 1 sta şi câştgurile

persoaneK I S t

lele mari dele Budapesta, aşa că se pot în* cr dinţa clienţii noştri că sunt favorizaţi de noroc. Incercs deci fie cine n o rocu l la KISS, că m are n oroc este la H I § 8 !

Cu 4 1. suri laL-olaltă Er. 2.200,000 care le-am plătit Jtjc* muşteriilor noştri.

Colectară principala a loteriei de elassă reg* nng.

Bironl-Central: IV., Kossuth Lajos-utcza Nr. 13.FiliaBe: VI., Váci-K orot 5 , E rzséb st-K örut 2 2 .

Ne rugăm a tăia şi a ne trimite Blancheta de

C O I v íTragerea classe! I

X lX - a lo terie deja in = 2 2 s i 2 8

N o v e m b r e . La cassa de Bancă K>»RL KISS & Co.,Budapesta IV. Kossuth Lajos u 13.

Trimiteţi _ los 1 clasă XIX loterie, şi a planului oficial.| trimit alăturat în maree ţ oştale.

HrpJH fljj K } » Ci mandat poştal,uu li j yoj s& j luat» cu rambursa.($a ştergeţi ee na poftiţi.)

NumeleLocuinţa, Str. şi Nr. casei Posta uit. mă (comit.)

P r e ţu r ile lo su r f l°p 1 c la să )

V8 ......................Cor. 150Va .......................... - 3 -

. . . . . 6 -

I

au câştigat sume ţ* După fie-ca re

tragere pubb- dela noi în jurna-

Tipografia à Mureştanu. Brastv