Upload
others
View
8
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
TERAPIA TULBURĂRILOR
DE LIMBAJ
A.TERAPIEGENERALĂ
I. EDUCAREAAUZULUI
FONEMATIC
II. DEZVOLTAREARESPIRAŢIEI
CORECTE
III.DEZVOLTAREAMOBILITĂŢIIAPARATULUI
ARTICULATOR
I. DEZVOLTAREA AUZULUI
FONEMATIC
1. DEFINITIE
Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente semantice sau fonetice.
Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului verbal.
2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI
FONEMATIC
Formarea capacitatii de diferentiere fonematica, prin distingerea si discriminarea sunetelor si a cuvintelor.
Formarea perceptiei fonematice corecte.
Analiza fonematica acustica.
Educarea pronuntiei ritmice.
Educarea pronuntiei melodice.
3.EXERCITII
a. Imitarea sunetelor din natura si pronuntie de onomatopee,in soapta,tare,in ritm stacato si prelungit,dupa indicatii
Exemple:
ş – ş – ş – ş
(ritm stacatto,
prelungit, şoptit)
s – s – s – s
(prelungit)
bâzzz – bâzzz
(“b” accentuat şi “z” prelungit
chiţ – chiţ – chiţ
(executarea in ritm rapid a grupelor de cate trei silabe)
cirip/cip – cirip/cip
zurr – zurr - zurr
cucuriguuuuuuu
cot-cot-cot-codaac
(pronunţie ritmată)
ga-ga-gaaa
(pronunţie ritmată)
glu – glu – glu
oac – oac; oac - oac
tic-tac, tic-tac
(alternante de tonalitati)
muu – muu - muuuu
(se accentueaza pe “u”)
morrr – morrr – morr
( “r” prelungit)
bârrr – bârrr - bârrr
(repetarea tonalitatii lui “r”)
ham – ham – ham
(cu inspir si expir puternic)
i-ha, i-ha, i-ha
(sunetul “i” se pronunta cu aspirarea fortata a aerului)
miauuu – miauuu– miauuu
( pronunţie ritmată)
crrrrr – crrrrrr
(repetarea tonalităţii lui “r”)
mac – mac – mac
(pronunţie ritmată)
beeee – beeee
(prelungirea tonalităţii lui “e” pe expir puternic)
piu – piu - piu
(pronunţie ritmică)
cu – cu, cu – cu
(cu alternarea tonalităţii)
b).
Pronuntarea unor serii de silabe opuse
luate din cuvinte paronime.
pa-pe-pi-po-pu-pă-pî
ba-be-bi-bo-bu-bă-bî
ta-te-ti-to-tu-tă-tî
da-de-di-do-du-dă-dî
sa-se-si-so-su-să-sî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî
va-ve-vi-vo-vu-vă-vî
la-le-li-lo-lu-lă-lî
ra-re-ri-ro-ru-ră-rî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte paronime)
C - G
cocoşi gogoşi
cară – gară crai - graicaz – gaz luncă - lungăcoală – goală stâncă – stângă cât – gât creier – greier
T - D
tună dună
tata – data tuş – duş
tare – dare lată – ladă
tura – dura pot – pod
tac – dac roată – roadă
trepte – drepte spate – spade
topor – dobor clătite - clădite
P - B
pară bară
paie – baie pile – bile
papa – baba pun – bun
pat – bat pompă – bombă
poală – boală prună – brună
pere – bere alpine - albine
pot – bot prici - brici
F - V
file vile
fată – vată foi – voi
fin – vin far – var
fiu – viu fază – vază
facă – vacă fals - vals
S – Z
sare zare
sac – zac sar – zar
seu – zeu seamă – zeamă
vase – vaze oase – oaze
varsă – varză groasă - groază
Ş - J
şoc joc
şale – jale şir – jir
şapcă – japcă şură – jură
prăşit – prăjit prăşitură - prăjitură
d). Diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat:
Ţ – Ce – Ci
aţe – ace
ţine – cine
ţel – cel
înţeapă – înceapă
plăţi – plăci
ţeapă - ceapă
R – L
rac lac
ramă – lamă rup – lup
radă – ladă rob – lob
rege – lege roz – loz
care – cale rupă – lupă
rampă – lampă cremă – clemă
car – cal par - pal
Ş – S
muşcă muscă
şoc – soc laş – las
şine – sine peşte – peste
şold – sold paşte – paste
şură – sură pişc – pisc
coş – cos naş - nas
J - Z
jar zar
coji – cozi
joi – zoi
jale – zale
gaj - gaz